Referat Repere Ale Fenomenului Extremist 16.05.2017 [620669]

A C A D E M I A D E P O L I Ț I E

„ALEXANDRU IOAN CUZA”

ȘCOALA DOCTORALĂ

DOMENIUL ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONAL Ă

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA

FENOMENULUI EXTREMIST

REFERAT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Prof. univ. dr. Florian COMAN

DOCTORAND: [anonimizat] 1/2017 –

C U P R I N S

Introducere …………………………………….………… ……………… …………

1
Capitolul 1
APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA NOȚIUNII DE EXTREMISM . ………
3
1.1. Originile ideii de extremism …………………………… ..……..
3
1.2. Noțiunea de extremism …………………………………… ..….
5
1.3. Delimitări conceptuale …………………………………… …….

8
Capitolul 2 FACTORI GENERATORI AI FENOMENULUI ………… .…….

15
Capitolul 3 TIPOLOGII ALE EXTREMISMULUI POLITIC ……… …..……
19
3.1. Considerații generale …………………………………..…………..
19
3.2. Extremismul de stânga ……………………… ………….. ………..
20
3.3. Extremismul de dreapta ………………… …………….. ………

23
Capitolul 4 EXTREMISMUL RELIGIOS ………………… .………………..…
31
4.1. Referințe istorice și geografice ……………………..………..…
31
4.1. Extremism în numele islamului ………………………..………

33
Concluzii …………………. ………………….. ……………………………………………………………..

37
Bibliografie selectivă …………………….. ………………….. …………………………………………

39

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 1 ____________________________________________________ ____
Introducere

Extremismul se înscrie în prezent, ca fenomen , printre cele mai importante
provocări la adresa mediului de securitate , la nivel regional și internațional .
Mutațiile produse în contextul geopolitic, ca efect al crizei di n Orientul
Mijlociu și Africa de Nord, pe de -o parte și al evoluț iei spre totalitarism și
antieuropenism din spațiul turc pe de altă parte, sunt generate de extremism și
demonstrează incapacitatea generării unui răspuns adaptat și coerent .
La toate acestea, se ad augă evoluțiile din interiorul Uniunii Europene, în
contextul traversării unei crize economice, cu efecte negative directe în plan social
și politic , dar și al consecințelor momentului BREXIT , un precedent care ar putea
constitui doar punctul de plecare al unei succesiuni de scindări în plan european .
Scăderea nivelului de trai, austeritatea, adâncirea diferen țelor dintre clasele
sociale și sărăcia sunt factorii care alim entează apariția extremismului.
Această stare de fapt este exploatată de partidele de e xtremă dreapta,
populiste, în discursul lor demagogic, cu accente naționaliste, xenofobe și
separatiste, care se bucură de o susținere din ce în ce mai largă din partea
cetățenilor.
Astfel , în plan european, idealurile democr atice suferă o adevărată
înfrângere în fața ascensiunii îngrijorătoare a extremismului naționalist, toate
acestea prefigurând în prezent o criză de identitate a Uniunii Europene.
În plus, p e fondul acestor evoluții, asistăm la agresiunea teroristă asupra
Europei și a aliaților să i, ca expresie a extremismului de factură islamică, situație
de natură să sporească și mai mult sentimentul de insecuritate și neîncredere în
instituțiile statale și unionale.
Din acest motiv, în actualul context, se impune ca necesitate desfășurarea
unui studiu aprofundat al fenomenului extremist, pentru înțeleg erea identității sale,
a cauzelor și intercondiționărilor, ca și etapă necesară în proiecția unui răspuns
eficient în combaterea acestuia.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 2 ____________________________________________________ ____

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 3 ____________________________________________________ ____
Capitolul 1

APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA NOȚIUNII DE EXTREMISM

1.1. Originile ideii de extremism

Ideea de extremism nu a luat naștere în istoria relativ recentă, originile sale
fiind mult mai vechi. În lucrarea sa, intitulată „ Meaning and Forms of Political
Extremism in Past and Present – Non-democratic Actors ”, Uwe BACKES1 arată că
ideea de extremism își are rădăcinile în etica de moderare din Grecia antică.2
Potrivit acesteia, în fiecare acțiune este un punct de mijloc ( mesotes ), situat
între prea mare ( hyperbola ) și prea mic ( elleipsis ), ca distincție între excesiv și
moderat. Platon, autorul unei terminologii elaborate cu privire la aceasta , a legat
etica moderației de doctrina constituțională. Raportat la i deea sa de continuitate a
guvernării , a stabilit ca extreme, din persp ectiva conducerii maselor, despoteia
(tirania ) și anomia (democrația anarhică , fără legi).
Aristotel a preluat termenii lui Platon și i-a integrat într -un sistem științific
cuprinzător, calibrat realist din punct de vedere politic. În lucrarea sa , intitulată
Politică , el a îmbinat principiile doctrin ei etice a mesotes cu conceptul constituției
politice mixte. Potrivit acesteia , interesele claselor superioare și a celor inferioare
erau armonizate într-o societate susținută de către clasele de mijloc (mesoi ),
menținut ă în echilibru de o combinație corespunzătoare a elementelor
organizațional -institu ționale politice .
De asemenea, Aristotel a recomandat „ politeia ”, un amestec de elemente
„oligarhice” și „democratice”, ca fiind relativ cea mai bună formă de guvernare,
care, evitând extremele, să ducă la o constituție, garantă a stabilit ății în chestiuni
precum libertatea cetățenilor.

1 Director adjunct, profesor la Institutul de Științe Politice din cadrul Universității Tehnice din Dresda, Germania,
prof. dr. Uwe BACKES este autor consacrat al unei serii de lucrări de specialitate dedicate studiului extremismului.
2 Uwe BACKES – Meaning and Forms of Political Extremism in Past and Present – Non-democratic Actors , Central
European Political Studies Review, 2007, Volume IX, Part 4, p. 242 -262
http://www.cepsr.com/dwnld/backesx20040401.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 4 ____________________________________________________ ____ În acest cadru, d epluralizarea și dezlănțuirea violenței s -au diferențiat ca
două forme majore ale extremelor, care puteau fi cauzate de tirania unor indivizi, la
fel de mult ca și agitația anarhică a maselor.
Astfel, în opinia autorului, Aristotel a conturat ide ea politic ă a statului
constituțional , care s -a regăsit mai târziu în r epublicanismul orașelor -state din
nordul Italiei și Statele Unite ale Americii , ca și în constituționalismul monarhic al
Marii Britanii.
Doctrin a constituțional ă bazată pe mesotes a fost ulterior conectată ,
păstr ând raportarea acesteia la punct ul mediu , considerat rezonabil și diferențierea
față de extreme , la noi termeni, „ dreapta ” și „ stânga ”. Aceștia s -au consacrat în
timpul Revoluției Franceze din anul 1789, când membrii Adunării Naționale s-au
divizat în susținători ai regelui , așezați la dreapta președintelui și susținători ai
revoluție i, în stânga acestuia .3
Termenul de „ extremism ” a pătruns în vorbire în diferite moduri, fără a se
consacra de la început în pro pria sa categ orie terminologică.
Folosit inițial de către englezi pentru a -i caracteriza pe partizanii reformării
radicale în perioada războaielor religioase , apoi de către germani , ca și sinonim
pentru „ ultraisten ”, acesta s -a impus permanent, începând cu Revoluția Rusă din
anul 1917.4
În preze nt, termenul este larg utilizat, atât în vorbirea zilnică cât și în
limbajul științific, mai cu seamă în domeniul politic și juridic.5

3 Un deputat, baronul de GAUVILLE, a explica t: „Am început să se recunoască reciproc: cei care au fost loiali
religiei și regelui au ocupat poziții la dreapta scaunului, astfel încât să se evite strigătele, înjurăturile și indecențele
care se bucură de frâu liber în tabăra adversă ”. Presa contempora nă a folosit ocazional termenii „ stânga ” și
„dreapta ” pentru a se referi la laturile opuse. (Left –right politics/History of the terms – Wikipedia, the free
encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Left%E2%80%93right_politics).
4 Uwe BACKES – Meaning and Forms of Political Extremism in Past and Present – Non-democratic Actors , Central
European Political Studies Review, 2007, Volume IX, Part 4, p. 242 -262
http://www.cepsr.com/dwnld/backesx20040401.pdf .
5 Roman TOKARCZYK – Consideration on Political Extremi sms, Doctrina. Studia społeczno -polityczne 2, 9 -33,
Międzynarodowy Przegląd Humanistyczny, 2005, p. 15
http://bazhum.muzhp.pl/media//files/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne
-r2005 -t2/Doctrina_Studia_spoleczno_polityc zne-r2005 -t2-s9-33/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-
s9-33.pdf .

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 5 ____________________________________________________ ____
1.2. Noțiunea de extremism

Din punct de vedere etimologic, originea termenului de extremism îi este
atribuită cuvântului latin „ extremus ”, a cărui semnificație este „ extrem , ultimul ”.6
Conform dicționarelor , extremismul , provenit din francezul „ extrémisme ”,
este definit ca „ atitudine , a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza
unor opinii, idei, păreri exagerat e, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri
violente sau radicale să impună programul lor ”.7
În mod similar, noțiunea de extremism este definită în dicționarele de limbă
engleză ca fiind „ credință și sprijin pentru idei care sunt foarte departe de ceea ce
majoritatea oamenilor consideră a fi corecte sau rezonabile ”8 sau ca „ faptul de a
avea convingeri pe care cei mai mulți oameni cred că sunt nerezonabile și
inacceptabile ”.9 Astfel, extremismul semnifică ideile sau acțiuni le considerate
extreme, uneori u topice, neadaptate la lumea reală. Când ne referim la idei, este
vorba despre partide sau grupări politice ale căror idealuri se fundamentează pe
valori contest ate, pe care urmăresc să le aducă la îndeplinire prin acțiuni extreme.
Acțiunile sunt duse prin metode violente și agresive, vizând o schimbare radicală.10
Extremismul mai este definit de asemenea, ca și reprezentând credințe,
atitudini, sentimente, acțiuni și strategii ale a unui personaj îndepărtat de linia
comună.11 Bazat pe aceste considerente, un extremist (din fr. extrémiste ), este acea
persoană „ care ține de extremism, care depășește limitele normale, moderate ” dar
și atribut „… privitor la teoriile, ideile, opiniile, metodele, măsurile etc. împinse la
extrem ”.12

6 Extremismul – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Radicalism.
7 Extremism – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită, ACADEM IA
ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București
2012, p. 375.
8 Extremism – MERRIAM -WEBSTER DICTIONARY https://www.merriam -webster.com/dictionary/extremism.
9 Extremism – CAMBRIDGE DICTIONARY http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/extremism.
10 Extremism – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Radicalism.
11 Extremism – Definitions, Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wi kipedia.org/wiki/Extremism.
12 Extremist – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită, ACADEMIA
ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București
2012, p. 375.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 6 ____________________________________________________ ____
Reținem astfel că , prin natura sa, extremismul prive ște sfera politică, mai
degrabă decât cea sociologic ă, referindu -se la persoanele care acționează dincolo
de legile și reglementările existente pentru a protesta față de sistemul sociopolitic.
Acestea reprezintă minorități ale societății care , printr-un plan, discurs sau o
ideologie , intenționează să modifice principiile general acceptate ale majorității
sociale.13
În studiul său intitulat „ Origins of Political Extremism: Mass Violence in
the Twentieth Century and Beyond ”, cercetătorul american în științe politice,
Manus MIDLARSKY, definește extremismul politic ca fiind „voința de putere a
unei mișcări sociale, în serviciul unui program politic , aflat de regulă în
contradicție cu c el susținut de către autoritățile de stat și pentru care libertățile
individuale trebuie să fie reduse în numele scopurilor colective, aceasta inclu zând
uciderea în masă a celor care ar fi în dezacord, efectiv sau potențial cu acest
program ”.14
Politologul german Uwe BAKES , autor al lucrării „Political Extremes: A
Conceptual History from Antiquity ”, a constatat că numitorul comun al
extremiștilor este noțiune a clară a acestora despre ceea ce a r trebuit să fie absolut
respins și anume: pluralismul (deciziile să fie luate numai de către un individ sau
un grup dominant); orientarea spre un bun comun pentru toți oamenii (prin care să
fie luate în considerare interese și viziuni diferite asupra lumii ); norme le juridice
pe care inclusiv conducătorii să le respecte ; autodetermin area majorit ății
oamenilor .15

13 Younes NO URBAKHSH , University of Tehran, Iran – Extremism, its different types and influential factors that
help shape it , oral presentation at the 3rd ISA Forum of Sociology, July 10 -14 2016, Vienna, Austria
https://isaconf.confex.com/isaconf/forum2016/webprogram/Paper76130.html .
14 Dr. Alex P. SCHMID – Violent and Non -Violent Extremism: Two Sides of the Same Coin? , International Center
for Counter -Terrorism – The Hague, ICCT Research Paper, May 2014, p. 12
https://www.icct.nl/download/file/ICCT -Schmid -Violent -Non-Violent -Extremism -May-2014.pdf .
15 Ibidem .

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 7 ____________________________________________________ ____ În această ordine de idei , se conturează principalele caracteristici ale
fenomenului . Astfel, extremismul:
– reprezintă un concept care cuprinde diverse forme de gândire, mijloace și
scopuri de acțiune, care sunt evaluate, atunci când sunt luate împreună, ca e xtreme,
marg inale și periferice;
– constituie o noțiune destul de comun ă în societățile liberale, democratice
și pluraliste, în care există un între g spectru de orientări politice;
– este colectiv, deoarece susține interesele unui anumit grup care invocă
cerințe mai mult sau mai puțin justificate față de majoritatea, însă însoți te de
violență, în funcție de circumstanțe.
Pe de altă parte:
– discriminările între extremiști pe de o parte și pe cealaltă parte – radicali,
teroriști, fundamentaliști, fanatici și chiar nonconformi ști și excentric i sunt destul
de discutabil e, mai ales din punct de vedere al diferitelor științe sociale;
– un grup extremist se caracterizează prin: retragere în propria lume, auto –
izolare, propriul mod de gândire, limbaj ul specific de exprimare, simbolismul
neobișnuit, uneori prin cunoștințe speciale și incapaci tatea unui discurs constr uctiv;
– separ area extremi știlor de majoritatea societății este ca rezultat al
percepției proprii ca minoritate de elită, superioară restul ui lumii (a ceastă
conștiință este incapabilă de auto -critică , însă capabil ă să compenseze eșecurile
printr-o agresiune extremă );
– acțiuni le sunt de regulă , deși nu în mod necesar, extremiste, în funcție de
recurger ea la diverse forme de violență .16
Revenind la abordarea filozofică a lui Aristotel, observăm că, în timp ce
grupările politice „ moderate ” se situează în centru, grupările extremiste pot fi „ de
dreapta ” sau „ de stânga ”.

16 Roman TOKARCZYK – Consideration on Political Extremisms , Doctrina. Studia społeczno -polityczne 2, 9 -33,
Międzynarodowy Przegląd Humanistyczny, 2005, p. 13 -14
http://bazhum.muzhp.pl/media//files/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne
-r2005 -t2/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-s9-33/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-
s9-33.pdf .

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 8 ____________________________________________________ ____ Într-o democrație sunt acceptate toate cele trei forme de grupări, care, dacă
sunt într -o stare relativă de echilibru se vorbește de „normali tatea unei
democrații”.17
Termenul este folosit în prezent mai ales într -un sens politic sau religios,
pentru o ideologie care este considerată a fi mult în afara atitudinilor obișnuite
(acceptabile) ale societății.18
Cu toate acestea, trebuie să admitem faptul că rapo rtarea la un sistem de
valori, mai precis catalogarea unor persoane, grupări sau formațiuni politice ca
fiind extremiste, prin contrast cu stabilirea a ceea ce este normal sau moderat,
reprezintă totuși o chestiune subiectivă, atât din punct de vedere soci al, cât și
politic. Aceasta cu atât mai mult, cu cât conștientizăm în mod obiectiv că percepția
noastră asupra limitelor definitorii ale extremismului este modelată din punct de
vedere conceptual, de contextul istoric sau actual al desfășurării acestuia.19 Astfel,
în politologie se vorbește de o linie de demarcație neclară între democrație și
extremism.20

1.3. Delimitări conceptuale

Agendele politice percepute ca extremiste includ adesea, pe lângă cele de
extremă stânga sau de extrem ă dreapta și radicalismul , reacționarismul ,
fundamentalismul și fanatismul .21
Dintre toate acestea, radicalismul este cel mai des asociat cu extremismul,
având în vedere că ambele caracterizează o politică intolerantă, nedemocratică,
discriminantă, având frecvent caracterul de fanatism, naționalism, exercitat de
unele grupări fundamentaliste.22

17 Extremism – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Radicalism.
18 Extremism – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Extremism.
19 Ibidem .
20 Radicalism – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Radicalism.
21 Extremism Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Extremism.
22 Radicalism – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Radicalism.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 9 ____________________________________________________ ____ Având la origine latinescul „radix ”23, radical ismul este definit ca și
„concepție și atitudine politică ce preconizează și urmărește folosirea de metode
radicale, totale, pentru soluționarea unor probleme ale vieții sociale ”, precum și
privind „practicarea acestor metode ”24. Manifestându -se diversificat, în cadrul
radicalismului pot fi distinse „ orientări net opuse (de stânga/de dreapta), dintre
care unele ajung până la extremism ”.25
Radicalizarea are loc atunci când gândirea și comportamentul unei
persoane devin semnificativ diferite de modul în care majoritatea membrilor,
societatea și comunitatea lor vizualizează problemele sociale și partici pă din punct
de vedere politic. Aceasta se manifest ă, de regulă, la un număr mic de persoane,
însă raportat la o gamă diversă de grupări etnice, naționale, politice și religioase26.
Reacționarismul este definit ca fiind o concepție politică, caracterizată
printr -o atitudine ostilă față de progres .27 Revoluția Franceză a consacrat trei
termeni care denotă politica anti -progresivă: reacționar , conservator și dreapta.
Termenul reacționar derivă din cuvântul francez réactionnaire , (bazat pe
emisiunea monetară de la finalul sec olului al XVIII -lea, ca și reacțiune, reacție) iar
conservateur , indicând parlamentarii monarhiști care s -au opus Revoluției. Potrivit
semnificației sale din limba franceză, reacționarismul reprezintă o mișcare
orientată spre inversarea unei tendințe existente sau de sta t și o revenire la status
quo ante , stare a de lucruri anterioară.
Situată la aripa dreaptă a unui spectru politic , această ideologi e poate fi
radicală, în sensul extremismului politic , considerat ă în general ca fiind negativ ă.28

23 Rādix, īcis f. (lat.) – rădăcină (Gheorghe GUȚU – DICȚIONAR LATIN -ROMÂN, ediția a II-a revăzută și
adăugită, Editura Humanitas, București 2003, p. 1122 .
24 Radicalism – DICȚIONAR ENCICLOPEDIC Vol. VI/R -Ș, Coordonare Marcel D. POPA, Nicolae
C. NICOLESCU, Rodica CHIRIACESCU, Anicuța TUDOR, Alexandru STĂNCIULESCU, Ed itura Enciclopedică,
București 2006, p. 8.
25 Ibidem .
26 Chris ANGUS – Radicalisation and Violent Extremism: Causes and Responses , p. 1
https://www.parliament.nsw.gov.au/researchpapers/Documents/radicalisation -and-violent -extremism -causes -and-
/Radicalisation%20eBrief.pdf .
27 Reacționarism – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită,
ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold,
București 2012, p. 924.
28 Reactionary/ History and usage – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Reactionary.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 10 ____________________________________________________ ____ Mișcare protestantă exclusivistă, fondată la începutul sec. XX în America,
militând împotriva secularizării și liberalismului în învățământul teologic,
fundamentalismul exprimă modul conservator de a gândi în opoziție cu tendințele
liberale și mode rniste.
Sub aspect religios, acesta se caracterizează, în cazul creștinismului, prin
tendința de a menține nealterată doctrina de bază a învățăturii creștine, punând
accentul pe interpretarea literală a Bibliei. În cazul Islamului, fundamentalismul
reprezintă o m ișcare religioasă și politică cu scopul de a restabili adevărata
comunitate islamică, prin întoarcerea la tradiția nealterată a islamului și
neexcluzând nici războiul, nici atentatul criminal pentru atingerea scopului.29
Practic, fundamentalismul este o abordare a doctrinei unei religii în care
convingerile sale sunt puse în aplicare atât de strict și literalmente , încât acestea nu
mai sunt compatibile cu lumea reală , așa cum este aceasta în prezent.
Deși f undamentaliștii urmăr esc în mod intenționat conf lictul ideologic, d e
cele mai multe ori dezbaterea cu aceștia este inutilă, orice argumente formulate
împotriva lor determinându -i pur și simplu să -și reafirm e doctrina.30
Fanatismul este definit ca zel excesiv pentru o religie, atașament exagerat
pentru o convingere, o idee, etc., dublat de o total ă intoleranță față de adversari31.
O diferențiere asupra utiliz ării conceptului de „fanatism ”, care este strâns
legat de „ extremism ”, este realizată de către Alar KILP .32 Ambele se referă , în
primul rând , la caracte rul angajament ului (un angajament intens și convingeri
puternice legate de o anumită cauză) și nu la conținutul de fond al cauzei sau la
obiectivul angajamentului.
În timp ce extremismul în sine are sensul de a „a împinge la limit ă” sau
„de a se afla la margine ”, fanatism ul desemnează un devotament extraordinar.

29 Fundamentalism – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită,
ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold,
București 2012, p. 419 -420.
30 Vexen CRABTREE – Fundamentali sm and Literalism in World Religions , 2012
http://www.humanreligions.info/fundamentalism.html.
31 Fanatism – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită, ACADEMIA
ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Edit ura Univers Enciclopedic Gold, București
2012, p. 380.
32 Alar KILP, candidat PhD în științe politice, lector în Politici Comparate la Institutul de Guvernare și Politică,
Universitatea din Tartu, Estonia.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 11 ____________________________________________________ ____ Cele mai multe dintre sensurile posibile ale fanatismului se supra pun pe
definiț iile extremismului . Spre diferență însă de extremism, fanatismul este utilizat
în sens pozitiv, mai ales în afara sferei politice și religioase.33
Observăm astfel că principala diferențiere a extremismului de termenii
sus-menționați constă în faptul că extremismul în sine nu poate deriva , respectiv să
fie caracterizat de radicalism , reacționarism , fundamentalism sau fanatism , în timp
ce manifestarea acestora poate, prin depășirea unor limite existente sau acceptate la
un moment dat, să capete caracter extremist .
Extremismul non-violent/violent . Conceptul de violență poate fi analizat
în raport cu interacțiunile, respectiv cu implicațiile și rezultatele sale directe sau
indirecte , fizice, psihologice, structurale, culturale, penal e, politic e, non -letale și
letale.
Raportat la aceste considerente, extremismul non -violent este caracterizat
de promovarea ideilor sau obiectivelor politice în limitele prevăzute de lege, fără a
recurge la violență. În această categorie se înscriu strategiile activiste care nu
depășesc rezistența pasivă, pașnică , acestea implic ând o serie de ac țiuni politice
persuasive directe, atât individuale, cât și colective, cum ar fi grevele foamei,
demonstrații le, blocade le, acte le de nesupunere civilă și altele.
Prin contrast, extremismul violent se referă la credințele și acțiunile
persoanelor care susț in sau utilizează viole nța motivată ideologic pentru a -și atinge
obiectivele , politice sau religioase.
Politic a extremistă pro-violent ă ia în considerare violența și chiar uciderea
ca fiind necesar ă, utilă și chiar eroică, cu căutarea de oportunități pentru vărsare de
sânge și recompensarea celor care „se sacrifică ucigând inamici” .34

33 Alar KILP – The ontology and epistemology of extr emism , p. 16 http://www.ksk.edu.ee/wp –
content/uploads/2012/12/KVUOA_Toimetised_14_1_alar_kilp.pdf.
34 Dr. Alex P. SCHMID – Violent and Non -Violent Extremism: Two Sides of the Same Coin? , International Center
for Counter -Terrorism – The Hague, ICCT Research Paper, May 2014, p. 12
https://www.icct.nl/download/file/ICCT -Schmid -Violent -Non-Violent -Extremism -May-2014.pdf .

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 12 ____________________________________________________ ____ Un concept extrem de interesant este cel al extremismului cumulativ .35
Consacrat în anul 2006 de către academicianul britanic Roger EATWELL36 în
publicația sa intitulată „Community Cohesion and Cumulative Extremism in
Contemporary Britain ”, conceptul de „extremism cumulativ ” este descris ca fiind
„modul în care o formă de extremism poate alimenta și ampl ifica alte forme de
extremism ” 37.
Practic, acesta se referă la situația când o formă de extremism politic se
mobilizează împotriva altei forme de extremism , exemplul cel mai direct fiind
reacția islamofobă a extremei drepte europene ca răspuns la atentatele, violențele și
faptele antisociale ale musulmani lor radicalizați sau emigrați pe bătrânul continent .
Având în vedere existența premiselor pentru un astfel de scenariu, s -a apreciat că
producerea în fapt a acestuia ar putea crea o potențială „spirală a violenței ”.38
Cunoscut și sub denumiri ca „radicalizare ochi pentru ochi ”, „radicalizare
reciprocă ”, sau „conectivitate a extremismelor ”, conceptul este aplicat în special în
analize le dinamic ii dintre islami știi extrem iști și grupurile de protest anti –
musulmane de extremă dreapta .
În prezent, termenul a câștigat o utilizare considerabilă, fiind folosit atât în
discursurile politice, cât și în abordarea academică a fenomenului extremist în
general. Cu toate acestea, î n pofida popularității sale crescânde , în special în
cercurile politice, rămâne surprinzător faptul că extremismul cumulativ a fost
insuficient aprofundat, în ceea ce privește definirea și descrierea proceselor pe care
le implică , a mecanismel or prin care operează sau a posibilel or limitări ale
acestuia.39

35 Cumulative extremism – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Cumulative_extremism.
36 Academician britanic, profesor de politică la Universitatea din Bath, Roger EATWELL este autorul mai multor
cărți și articole despre extrema -dreaptă europeană.
37 Roger EATWELL – Community Cohesion and Cumulative Extremism in Contemporary Britain , The Political
Quarterly Publishing Co. L td., Volume 77, Issue 2 , April -June 2006, Pages 204 -216
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467 -923X.2006.00763.x/abstract , apud Cumulative extremism –
Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Cumulative_extremism.
38 Dr. Mohammed ILYAS – Cumulative extremism: A sign of Muslim empowerment , Thursday, 11 July 2013
http://readersupportednews.org/pm -section/145 -145/18361 -cumulative -extremism -a-sign-of-muslim -empowerment.
39 Joel BUSHER, Graham MACKLIN – Interpreting “Cumulative Extremism”: A framework for enhanced
conceptual clarity , Abstract, Huddersfield University, Society for Terrorism Research 7th Annual Conference,
27th­28th June 2013, London, UK. (Unpublished) http://eprints.hud.ac.uk/19406/.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 13 ____________________________________________________ ____ Terorismul . Originea noțiun ii de „terorism” este mai veche decât cea a
conceptului de „extremism”. Spre deosebire de extremism însă, care cuprinde idei
și acțiuni extreme, terorismul constă, propriu -zis, în comiterea deliberată a unui act
de violență, pentru a crea un răspuns emoțional prin suferința victimelor, în
promovarea unei agende politice sau sociale.40
Raportat la acești termeni, putem aprecia că terorismul poate fi o formă de
manifestare a extremismului violent. Obiectivul final al terorismului îl reprezintă
aplicarea de presiune asupra entității respective pentru a o determina să acționeze
în conformitate cu dorințele teroriștilor, în cazul în care acest obiectiv nu poate fi
îndeplinit prin mijloace convenționale.41
Teroarea, deși este considerată ca fiind un instrument de destabilizare și
înlăturare a instituțiilor politice, a fost utilizată inclusiv ca și politică internă de stat
împotriva propriului popor , pentru a forța adeziunea la ideologia națională .42
Deși dicționare le oferă enunțuri oarecum asemănătoare pentru conceptul de
terorism, cum ar fi „totalitatea actelor intenționate de violență comise de un grup
sau de o organizație pentru a provoca o teamă generalizată și pentru atingerea
unor scopuri politice ”43, sau un „sistem de acțiuni violente comise de o
organizație , de o grupare (militară sau paramilitară), de o persoană asupra unor
oameni sau instituții în scopul obținerii unor avantaje politice, strategice,
economice sau al creării unui climat de insecuritate, anarhic ”44, în doctrină se
admite faptul că nu există o definiție unitară a acestuia.

40 Terrorism vs Ex tremism – What's the difference? – WikiDiff http://wikidiff.com/terrorism/extremism .
41 Roman TOKARCZYK – Consideration on Political Extremisms , Doctrina. Studia społeczno -polityczne 2, 9 -33,
Międzynarodowy Przegląd Humanistyczny, 2005, p. 29
http://bazhum.muzhp.pl/media//files/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne
-r2005 -t2/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-s9-33/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-
s9-33.pdf .
42 Cea mai cunoscut ă în acest sens este La Terreur , instituită în perioada 1793 -1794 pe timpul Revoluției Franceze,
dar și regimul din Germania nazistă și epoca stalinistă sau perioada „ războiului murdar ” din Argentina anilor 1970
(Terorism – ENCICLOPEDIA UNIVERSALĂ BRITANNICA, Coordo natori Ilieș CÂMPEANU, Cornelia
MARINESCU, Volumul 15/S -U, Editura Litera, București 2010, p. 183).
43 Terorism – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită, ACADEMIA
ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București
2012, p. 1121.
44 Terorism – DICȚIONAR ENCICLOPEDIC Vol. VI I/T-Z, Coordonare Marcel D. POPA, Nicolae C.
NICOLESCU, Rodica CHIRIACESCU, Anicuța TUDOR, Alexandru STĂNCIULESCU, Editura Enciclopedică,
București 200 9, p. 8 4.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 14 ____________________________________________________ ____ După cum am văzut, extremismul violent poate îmbrăca forma
terorismului, în vederea atingerii unor obiective determinate , în condițiile în car e
acest obiectiv e nu pot fi atins e prin mijloace convenționale. Prin ur mare, putem
aprecia că terorismul reprezintă forma cea mai gravă de manifestare a
extremismului .
Având în vedere că studiul extremismului presupune de asemenea o analiză
a elementelor pe care acesta le implică , considerăm că se impune , în acest context,
definirea terorismului, termen necesar cu care vom opera în continuare. Prin
aceasta, urmărim formularea unui enunț care să fie cuprinzător și actual , pornind
de la termenii general acceptați prin care se identifică acest fenomen.
Reținem astfel că element ele de identitate ale conceptului de terorism
comune în majoritatea definițiilor45, pot fi sistematizate în: autori , actel e săvârșite
și caracteristicile acestora , țintele actelor46, precum și obiectivele vizate prin
comiterea acestora . De asemenea, observăm că obiectivele urmărite prin comiterea
unor acte teroriste exprimă o relație directă cu ideologia sau motivația autorilor ,
utilă mai ales în situațiile în care aceștia nu -și revendică acțiunile („cui prodest ”47).
În considerarea acestor aspecte, putem defini terorismul ca fiind
amenințarea cu comiterea sau comiterea unor acte de violență , în baza unei
convingeri sau ideologii extremiste , de către o persoană, un grup sau organizație
non-statală ori statală , asupra unor persoane, valori, bunuri sau instituții , având
ca rezultat o teamă generalizată, instaurarea unui climat de insecuritate sau
anarhic , prin acestea urmărind pedepsirea entităților vizate , forțarea luării unor
decizii sau atingerea unor obiective economice, politice sau strategice .

45 League of Nations Convention Definition of Terrorism, 1937 , Terrorism Defined through Multilateral
Conventions , U.S. Department of Defense Definition of Terrorism , Definition of Terrorism under U.S. Law , FBI
Definition of Terrorism , Definition f rom the Arab Convention for the Suppression of Terrorism , apud Ph.D Amy
ZALMAN – Definitions of Terrorism , Updated February 23, 2016 https://www.thoughtco.com/definitions -of-
terrorism -3209375 ; Meaning of “terrorism” in the English Dictionary – CAMBRIDGE DI CTIONARY
http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/terrorism ; Definition of terrorism – MERRIAM -WEBSTER
DICTIONARY https://www.merriam -webster.com/dictionary/terrorism ; Terrorisme – LAROUSSE, Dictionnaire de
français, Définitions http://www.larous se.fr/dictionnaires/francais/terrorisme/77478.
46 O caracteristică importantă este și aceea că victimele unui act terorist nu constituie , de regulă, țintele principale
ale acestuia.
47 Cui prodest (lat.) – Cui folosește?

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 15 ____________________________________________________ ____
Capitolul 2

FACTORI GENERATORI AI FENOMENULUI

De-a lungul istoriei, extremismul a luat naștere pe fondul traversării unor
situații sociale grele, marcat e de suferință și austeritate. Astfel de condiții conduc
la o adâncire a diferențelor dintre clasele sociale și implicit a nivelului de trai a
acestora, alimentând nemulțumirile și starea de nesiguranță .48
Din acest motiv, evoluția diferitelor tipuri de extremism este pri vită ca o
consecință directă a unor perioade de criză economică, politică sau socială. În
paralel cu lipsa de încredere și satisfacție politică, apar astfel sentimente de
excludere a tot ceea ce este perceput ca o amenințare pentru comunitatea de
referință .49
Aspectele economice pot determina schimbări dramatice în plan social.
Astfel , cele mai îngrijorătoare consecințe ale unei crize financiare se manifestă în
acest domeniu .
Prin natura sa, un dezechilibru financiar la scară globală poate, pe termen
lung, impune noi idei, reconfigura s ocietăți și redistribui puterea. Cu toate că
ulterior, se va ajunge la o stabilizare financiară și poate chiar la o revenire , mediul
social dar mai ales politic va cunoaște schimbări iremediabile .
Acestea sunt efectele directe ale unor perioade marcate de insecuritate. Pe
măsură ce pilonii de siguranță ai existenței se erodează, este căutat instinctiv un
punct de sprijin, oferit de cele mai multe ori de politica socială. Când toate valorile
societăț ii moderne eșuează, se strâng rândurile în jurul vechilor certitudini: n ațiune,
cultură, religie, rasă. Societățile se îndreaptă spre conducători autoritari, care să
confere sentimentul de siguranță și să mode leze o nouă conștiință de sine.

48 Fenomenul partidelor extremiste in Europa , JURNALUL EUROPEAN, 04.09.2015
http://www.jurnaluleuropean.info/single -post/2015/09/04/Fenomenul -partidelor -extremiste -in-Europa.
49 Sergiu GHERGHINA (coordonator), Sorina SOARE, Sergiu MIȘCOIU – Combaterea euroscepticismului,
extremismului/radicali zării și consolidarea încrederii în valorile europene , Institutul European din România, Studii
de Strategie și Politici SPOS 2015, Studiul nr. 1, București, 2016, p. 20
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/St%201_Euroscepticism_final_curat.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 16 ____________________________________________________ ____ De cele mai mul te ori, aceasta se traduce prin căutarea unui țap ispășitor,
care se transformă în dușman de moarte.
Nu toate manifestările sus -menționate își au originea în crize economice
(chiar dacă prezintă conexiuni evidente cu aspectele negative ale globalizării), î nsă
majoritatea sugerează în mod îngrijorător, faptul că societatea deține numeroase
resurse de xenofobie, care se amplifică, în contextul unor probleme grave, de ordin
economic.50
Potrivit lui Magnus RANSTORP51, generarea extremismul ui violent poate
fi cel mai bine conceptualizat ca un caleidoscop de elemente , creând combinații
individuale infinite.
Astfel, e xistă un ii factori de bază , care creează rezultante complexe: factori
individuali socio -psihologici ; factori sociali ; factori politici ; dimensiunile
ideologic ă și religioas ă; probleme de cultură și de identitate ; trauma și alte
mecanisme declanșatoare și alți trei factori care constituie practic, un motor
pentru radicalizare: dinamica de grup , radicalizatorii și rolul mass -medi ei.
Interacțiunea combina tă a unora dintre acești factori generează extremism .52
Factori socio -psihologici individuali includ nemulțumirile și emoții le,
cum ar fi: alienare și excludere; furie și frustrare; nemulțumire și un puternic
sentiment de nedreptate; sentimente de umilire; gândire binară rigidă; tendința de a
interpreta greșit situații; teorii ale conspirației; un sentiment de victimizare;
vulner abilități personale; elemente contra -culturale.
Factorii sociali sunt reprezentați de excluderea socială; marginalizare și
discrimina re (reale sau percepute); mobilitate socială limitată; educație sau
ocuparea forței de muncă limitată; criminalitatea; lips a de coeziune socială și de
auto-excludere.

50 Marius OANCEA – Implicații ale actualei crize economice asupra fenomenului extremist , Intelligence în serviciul
tău, 27.02.2009 http://intelligence.sri.ro/implicatii -ale-actualei -crize -economice -asupra -fenomenului -extremist/.
51 Savant suedez, director de cerc etare al Centrului de Studii pentru Amenințări Asimetrice în Colegiul Național de
Apărare din Suedia, Magnus RANSTORP este autorul mai multor lucrări despre Hezbollah, Hamas, Al -Qaida și alte
mișcări militante islamice.
52 Magnus RANSTORP – The Root Causes of Violent Extremism , European Commission, Migration and home
affairs, Radicalisation Awareness Network, Centre of Excellence, RAN Issue Paper, 04.01.2016, p. 3
https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/networks/radicalisation_awareness_network/ran -papers/docs/issue_paper_root -causes_jan2016_en.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 17 ____________________________________________________ ____ Factorii politici , printre care se numără nemulțumirile determinate de
victimizare , ca rezultat al intervenției militare promovate prin politica occidentală ,
creează spre exemplu, percepția conform căreia „Occidentul este în război cu
Islamul ”, de natură să -i polarizeze pe musulmani în „ei și noi ”. Interdicția vălului
musulman , caricaturile și alte aspecte provoacă un sentiment de alienare și de
nedreptate.
Factori i ideologici/religio și includ o misiune isto rică sacră și credința în
proorocirea apocalitică. Între aceștia se înscriu și o interpretare salafist ă a
islamului , misiun ea jihadist ă violentă , sentiment ul că Islamul este sub asediu și
dorinț a de a proteja comunit atea musulmană , aflată sub asalt. Aceste convingeri
includ, și întruchiparea, de către societatea occidentală , a secularismul ui imoral .
Cultura și criza de identitate se referă la marginalizare a cultura lă, care
produce alienarea și lipsa sentimentului de apartenență, familială sau s ocială. Acest
lucru întărește solidaritatea religioasă c u musulmanii din întreaga lume.
Trauma și alte mecanisme declanșatoare implic ă traume psihologice,
suferite prin intermediul p ărinților, tulburare de stres post -traumatic sau alte
probleme psihologice complexe.
Dinamica grupului implică conducere carismatică , prietenie și rudenie ,
legături pre -existente , socializare; opinii de grup , autoizolare , comportamentul
polarizator și elemente anti culturale. În aceste condiții, extremismul poate apărea,
în parte, atunci când apartenența la un grup consolidează idealurile împământenite .
Radicalizatorii reprezintă predicatori al căror discurs insistă pe punctele
vulnerabile ale indivizilor, promovând ura și extremismul violent prin persu asiune,
presiune și manipulare.
Mass -media oferă atât conectivitate, o participarea virtuală cât și ecou
pentru extremi ști. Internet -ul, prin intermediul căruia se poate „ajunge la indivizi
altfel imposibil de găsit ”, accelerează procesul de radicalizare și crește
oportunitățile pentru auto-radicalizare. 53

53 Magnus RANSTORP – The Root Causes of Violent Extremism , European Commission, Migration and home
affairs, Radicalisation Awareness Network, Centre of Excellence, RAN Issue Paper, 04.01.2016, p. 3

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 18 ____________________________________________________ ____

https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/networks/radicalisation_awareness_network/ran -papers/docs/issue_paper_root -causes_jan2016_en.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 19 ____________________________________________________ ____
Capitolul 3

TIPOLOGII ALE EXTREMISMULUI POLITIC

3.1. Considerații generale

După cum am văzut, extremismul este conceptualizat în forma sa de bază
în raport cu formele de guvernare, ca ideologie sau mișcare socială a unui grup,
având ca obiectiv modificarea principiilor general acceptate ale majorității sociale.
Extremismul politic cuprin de două orientări principale, reprezentate de
extrema -stângă și extrema -dreapt ă. Acestea reprezintă practic, extremele
doctrinelor cu orientare de stânga sau de dreapta , identificate pe scena politică .
Astfel, într-o vedere de ansamblu , de-a lungul spectrului politic se situează ,
de la centru spre stânga, partidele social -democrate și socialiste având în extrema –
stângă pe cele comuniste , în timp ce de la centru spre dreapta , se regăsesc partidele
liberale, conservatoare și monarhiste , având în extrema -dreaptă pe cele naționaliste
și fasciste. Observăm că la extremele spectrului politic se află partidele cu
doctrinele care prezintă pericolul cel mai mare pentru echilibrul social.
Alături de principalele categorii, în literatura de specialitate mai sunt
identifi cate și alte tipologii extremiste , aparte, care, deși nu cunosc o generali zare
sau frecvență ridicată ca manifestare, s-au evidențiat totuși ca și concept prin
specificul lor. Având în vedere modul de acțiune prin care se urmărește realizarea
obiectivelor, au fost incluse în sfera terorismului54.
Cele mai importante sunt terorismul de stat , prin utilizarea sistematică a
terorii în scopul de a controla populația . Acesta nu trebuie confundat cu terorismul
sponsorizat de stat.

54 Nick GROTHAUS – Types Of Terrorism , Hand of Reason http://handofreason.com/2 011/featured/types -of-
terrorism; Chris ANGUS – Radicalisation and Violent Extremism: Causes and Responses , NSW Parliamentary
Research Service, e -brief 1/2016, p. 3 https://www.parliament.nsw.gov.au/researchpapers/Documents/radicalisation –
and-violent -extremism -causes-and-/Radicalisation%20eBrief.pdf .

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 20 ____________________________________________________ ____ Revoluția franceză din anul 1793 și miile de execuții care au urmat sunt
adesea citate ca prim exemplu de terorism statal , în această categorie înscri indu-se
și acțiunile dictaturi lor naziste , staliniste și, mai recent, nord -coreene.
O altă tipologie importantă este terorismul separatist , prin care militanții
încearcă să provoace fragmentarea în interiorul unei țări și crearea unui nou stat.
Acest tip de terorism este tipic minorităților din cadrul unui stat -națiune care își
doresc propria lor patrie , de obicei din cauza discriminării la care sunt supuși de
către grupul majoritar. Cele mai cunoscute exemple sunt cele ale IRA55 în Irlanda
de Nord, ale separatiștilor basci ETA56 în Spania , ale autonomiștilor corsicani,
kurzilor PKK din Turcia , teroriștilor ceceni sau Tigri lor Tamil din Sri Lanka etc.

3.2. Extremismul de stânga

Definită ca „partid sau fracțiune politică dintr -un partid, dintr -o adunare,
etc., care se situează pe poziții extremiste de stânga ”, extrema stângă reprezintă
de asemenea, o „parte ultraradicală, exagerată de stânga a spectrului politic ”.57
La extrema stângă se încadrează acele mișcări politice radicale a căror
idealuri sunt reprezentate de egalitarism și dreptatea socială și care vizează
realizarea obiectivelor lor politice prin mijloace violente , cum ar fi a tentate le,
revoluții le etc. Rapor tat la aceste criterii , se impune distincți a între „ stânga
politică ”, reprezentată de acele partide, respectiv mișcări politice, constituite în
mod legal pe scena politică și „ extrema stângă ”, care le reunește pe cele care
vizează atingerea țelurilor lor politice prin mijloace violente, situate în afara legii.58

55 IRA – Irish Republican Army /Armata Republicană Irlandeză, înființată în anul 1921 . Considerată a fi o
organizație teroristă, datorită atentatelor cu bombă și asasinatelor pe comise pentru a se opune guvernării britanice în
Irlanda, IRA a renunțat la violență în anul 1969, scindându -se în Official IRA și Provisional IRA (Ph.D Amy
ZALMAN – Guide to the Irish Republican Army , Understanding the IRA, Updated Apr il 28, 2017
https://www.thoughtco.com/guide -to-the-irish-republican -army -3209135 ).
56 ETA – Euzkadi ta Askatasuna /Partidul Basc al Libertății, începând cu anul 1960, succesor al grupării EKIN
(Acțiune ), creată de către studenți în anul 1953 (Anghel ANDREESC U, Dan BARDAȘ – Acțiunile separatiste care
vizează România , lucrare publicată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, Editura RAO, București
2016, p. 134).
57 Extrem -ă/Extremă stângă – DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția a 2 -a revizuită,
ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold,
București, 2012, p. 375.
58 Extrema stângă – Wikipedia, enciclopedia liberă
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Extrema_st%C3%A2ng%C4%83.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 21 ____________________________________________________ ____
De asemenea , se consideră că m ișcăril e egalitare și autoritare aflate la
extrema stângă guver nează fără a fi investite cu o legitimitate populară, dobândită
în mod formal.59
Ca expresie a acestei i dei, c ele mai reprezentative curente care se înscriu în
spectrul extremei stângi sunt anarhismul comunist și comunismul bolșevic .
Această încadrare are la bază metodele utilizate pentru eludarea mandatului
popular , prin care , într -o democrație , poporul legitimează formațiunil e politice care
alcătuiesc Guvernul .
Astfel, l ovitura de stat prin care , în anul 1917, bolșevicii au câștigat puterea
în Rusia țaristă sau subminarea guvernului social -democrat ungar , având ca
obiectiv făurirea „Ungariei sovietelor” lui Bela KUN , sunt caracteristice din acest
punct de vedere.60
În cursul istoriei s -au consacrat diferite grupări extremiste de stânga , a
căror activitate a influențat, de cele mai multe ori decisiv cursul evenimentelor ,
mai cu seamă în cursul secolului t recut.
Subsumat curentului anarhist , în care se susține inutilitatea și
indezirabilitatea oricărei forme de autoritate guvernamentală și care pledează
pentru cooperarea voluntară și libera asociere indivizilor și a grupurilor61,
anarh ismul comunis t sau anarho -comunismul62 a fost una dintre aceste grupări,
evidențiindu -se, la începutul secolului XX, prin comiterea unor atentate care vizau
producerea dezordinii sociale și crearea condițiilor favorabile unei revoluții.

59 Conform filosofului și istoricului italian Norberto BOBBIO (1909 -2004), în lucrarea sa intitulată Dreapta și
stânga. Rațiuni și semnificații ale unei diferențieri politice , Editura Humanitas, București 1999, p. 101, apud
Extrema stângă – Wikipedia , enciclopedia liberă https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Extrema_st%C3%A2ng%C4%83.
60 Extrema stângă/În secolul XX – Wikipedia, enciclopedia liberă
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Extrema_st%C3%A2ng%C4%83.
61 Anarhism – ENCICLOPEDIA UNIVERSALĂ BRITANNICA, Coor donatori Ilieș CÂMPEANU, Cornelia
MARINESCU, Editura Litera, București 2010, vol. 1 /A, p. 166.
62 Anarho -comunismul „pledează pentru abolirea statului, a proprietății private și a capitalismului în favoarea
proprietății comune a mijloacelor de producție, a democrației directe și a asocierii voluntare, cu o producție și
consum bazat pe principiul: de la fiecare conform abilităților sale, pentru toți conform nevoilor lor ”, Teodora
LAVRIG – Anarhismul , 24.01.2016 https://prezi.com/ -_5fbwzaf9vz/anarhismul/.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 22 ____________________________________________________ ____ Deși se apreciază că anarho -comunismul a avut , în general , o pondere
periferică pe scena politică, atentatul comis la Sarajevo în data de 28 iunie 1914, în
care și -au pierdut viața arhiducele Franz FERDINAND , moștenitorul tronului
Imperiului Austro -Ungar și soția sa Sofia63 și-a câșt igat o tristă celebritate , acesta
constitui nd momentul care va conduce atât la începerea Primului Război Mondial,
cât și la importante le transformări politico -geografice ce au urmat închei erii
acestuia .64
În a doua jumătate, culminând cu ultimul sfert al secolului trecut , principala
formă a luptei revoluționare comuniste a fost lupta de gherilă , cu tactici aparținând
ideologilor stângii radicale aflați pe poziții critice față de politica sovietică .
Acestea s -au desfășurat , în marea lor majoritate, cu dram atica excepție din
anul 1974 din Portugalia65, în afara Europei și a Americii de Nord.
O serie de mișcări revoluționare care au coincis cu eliber area de sub
dominația colonial ă s-au înscris în acest tipar, de la Malaiezia, Kenya (mișcarea
Mau Mau) și Cipru din Imperiul Britanic la mult mai serioasele războaie din
Algeria și Vietnam , aparținând unui imper iu francez aflat în descompunere.66
Reprezentativă pentru extrema stângă este revoluția condusă de Fidel
CASTRO împotriva regimului corupt și aservit al lui Batista FULGENCIO în
Cuba, încununată de victorie în primele zile ale anului 1959 . Acțiunile desfășurate
ulterio r pentru a răspândi flacăra revoluției în mai multe state din America de Sud
au fost sortite eșecul ui, cu excepția celor din America Centrală, în care exista de
mai mult timp un sprijin al țăranilor pentru astfel de mișcări . În aceste încercări
și-au găsit sfârșitul mai mulți insurgenți, din care cei mai celebri au fost preotul
rebel Camillo TORRES, ucis la 15 februarie 1966 în Columbia și Che GUEVARA,
capturat și executat de către armata boliviană la 9 octombrie 1967 .

63 Atentatul a fost comis de către tânărul student sârb bosniac Gavrilo PRINCIP, membru al asociației secrete „ Mâna
Neagră ” (care milita pentru unificarea tuturor teritoriilor locuite de sârbi, ocupate de Imperiul Austro -Ungar),
Paul IOAN – Dublul asasinat de la Sarajevo , Revista Magazin, http://www.revistamagazin.ro/content/view/9329/8/.
64 Ibidem .
65 Revoluția Garoafelor (Revolução dos Cravos denumită și 25 de Abril ), a fost o lovitură de stat militară de stânga,
începută la 25.04.1974, la Lisabona, Portugalia, prin care dictatura autoritară ( Estado Novo) a fost schimbată într -o
democrație – Wikipedia, enciclopedia liberă https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Garoafelor.
66 Eric HOBSBAWM – O istorie a Secolului XX. Era extremelor. 1914 -1991 , traducere din limba engleză de Liliana
IONESCU, Editura Cartier istoric, Chișinău 1999, p. 454 -455.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 23 ____________________________________________________ ____ Eficiente și de durată s -au dovedit însă a fi FARC (Forțele Armate ale
Revoluției Col umbiene), începând cu anul 1964, precum și mișcarea maoistă de
gherilă Sendero Luminoso (Cărarea Luminoasă) , care a activat în Peru în anii ʼ80.67
De aceeași factură ideologică a fost și Rote Armee Fraktion din Republica Federală
Germania, a că rei destructurare de către autorități a fost posibilă mai ales pe fondul
neaderării maselor la obiectivele acest eia.
În prezent, exponenții doctrinei comuniste au abandonat, în cea mai mare
parte, atât ideologia de inspirație bolșevică cât și cea a preluării puterii prin
violență, desfășurând u-și activitatea numai în cadru l constituțional.
Cele mai importante dintre acestea sunt reprezentate de Partidul Comunist
din Rusia, Partidul Comunist Grec, Partidul Progresiv al Poporului Muncitoresc
(AKEL) în Cipru, Stânga Unită în Spania, Partidul Com unist Portughez, Partidul
Comunist Ceh și de Die Linke în Germania.68

3.3. Extremismul de dreapta

În timp ce dreapta moderată este numită de centru -dreapta, cea mai extremă
ca și ideologie și activism este desemnată prin extrema dreaptă sau dreapta
ultraradicală.69 Extrem a dreaptă corespunde în practică dreptei non –
guvernamentale (partidele naționaliste și fasciste) , aflată la dreapta partidelor
liberale, conservatoare și monarhiste , participante la guvernare.70
Acestea sunt formațiuni care au ca ideologii fascismul , neo-fascismul ,
nazismul și neo-nazismul , sau organizații cu caracter extremist, șovin, având
opinii xenofobe sau reacționare, care pot duce la opresiunea și violența asupra unor
grupuri sau persoane pe baza presupusei inferiorități a a cestora sau pe baza
perce pției amenințării acestora la adresa națiunii, a statului sau instituț iilor sociale
tradiționale ultraconservatoare.71

67 Ibidem , p. 458.
68 Extrema stângă/ Comunism și extremism în secolul XXI – Wikipedia, enciclopedia liberă
https://ro.wikipedia.org/wiki/Extrema_st%C3%A2ng%C4%83.
69 Dreapta politică – Wikipedia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Dreapta_politic%C4%83.
70 Extrema dreaptă – Wikip edia, enciclopedia liberă https://ro.wikipedia.org/wiki/Extrema_dreapt%C4%83.
71 Far-right politics – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Far -right_politics.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 24 ____________________________________________________ ____ În vederea impunerii valorilor la care aderă, exponenții ideologiilor de
extremă -dreapta susțin necesitatea schimbării regimului politic prin mijloace
extreme.
Luând ființă în Europa după Primul Război Mondial, pe fondul declanșării
unor crize economice și imposibilită ții guvernanților de a -și menți ne și exercita
puterea cu mijloace parlamentare , fascismul a fost instaurat pentru prima dată în
Italia, în anul 1922 , de către Benito MUSSOLINI, aflat în fruntea mișcării .
Condițiile socio -economice din perioada interbelică au favorizat o
răspândire semni ficativă a acestei ideologii, p artide și regimuri fasciste sau de tip
fascist luând ființă sau fiind instaurate atât în Germania, Japonia, Portugalia și
Spania , cât și în unele țări din centrul și Estul Europei, în forme „naționale”.72
Doctrina fascistă viza crearea unui stat totalitar cu un singur partid, care să
asigure o mobilizare națională generală, precum și crearea , prin îndoctrinare,
educație fizică și politici familiale (inclusiv eugenism) a „omului nou”, destinat
formării elite i conducătoare.
Conform concepției fasciste, o națiune presupune a o conducere puternică, o
identitate colectivă precum și capacitatea de a purta război, pentru a -și asigura
vitalitatea. Astfel, erau promovate violența, războiul și militarismul, ca furnizor de
transformare p ozitivă în societate . Prin a cestea se asigura crearea unui nou spirit și
educații, inocularea dorinței de a domina , precum și realizarea , prin intermediul
serviciului militar, a unei camaraderii naționale.
Având lideri carismatici, cu o largă susținere soci ală, doctrina fascistă
impunea supunerea necondiționată față de voința acestora, manifest ând tendința de
monopolizare a tuturor sferelor vieții sociale .
Dorind o transformare fundamentală a societății, fascis mul a avut elemente
de mișcare revoluționară, cu o notabilă tentă anticapitalistă și antioligarhică.73

72 Fascism – DICȚIONAR ENCICLOPEDIC Vol. II/D -G, Coordonare Marcel D. POP A, Alexandru
STĂNCIULESCU, Nicolae C. NICOLESCU, Ing. Carmen ZGĂVÂRDICI, Anicuța TUDOR, Editura
Enciclopedică, București 1996, p. 286 -287.
73 Eric HOBSBAWM – Secolul extremelor , traducere din limba engleză de Anca Irina IONESCU, Editura LIDER,
București 19 94, p. 156.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 25 ____________________________________________________ ____ Ideologia fascistă a stat la baza promovării așa -numitului drept al unor rase
și națiuni la dominație mondială, justificând prin aceasta expansiunea și cotropirea
teritorială .74
Fascismul s -a caracterizat prin naționalism extremist, misticism, violență și
cultul forței . Rasismul era promovat în forma atisemitismului și șovinismului.
Un atribut specific al acestuia l -a constituit intoleranț a față de alte partide
sau mișcări politi ce, fascismul fiind anticomunist, antidemocratic, antiindividualist,
antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar.
Conceptele de egalitarism, materialism și raționalism erau respinse în
favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhie i, spiritului și a voinței. Nu în ultimul rând,
este important de subliniat că fascismul presupunea interzicerea și suprim area, sub
orice formă , a opoziți ei împotriva statului .
Născut după cel de -al Doilea Război Mondial, neo-fascismul este o
ideologie care conține elemente semnificative ale fascismului. Acesta include, de
regulă , ultranaționalism, populism, politici anti -imigrație sau, după caz, nativism,
anti-comunism, anti -socialism, anti -marxism, anti -anarhism , precum și opoziția
față de sistemul par lamenta r și democrația liberală.
Unele regimuri după cel de -al Doilea Război Mondial au fost descrise ca
fiind neo-fasciste . În prezent, în mai multe țări activează formațiuni politice de tip
neo-fascist ( Bolivia, Indonezia, Italia, Liban, Marea Britanie, Mongolia, Slovacia,
Statele Unite ale Americii, Taiwan și Turcia). Cea mai reprezentativă în acest sens
rămâne Mișcarea Socială Italiană (MSI), fondată de un grup de soldați fasciști în
anul 1946 , pentru a continua ide ea lui Benito MUSSOLINI.75
Instaurat în Germania de către Adolf HITLER, pe timpul dictaturii sale din
perioada 1933 -1945, nazismul sau național -socialismul76 a reprezentat o
ideologie și politică totalitară naționalistă, rasistă, îndreptată împotriva
homosexualității, antisemită și anticomunistă .77

74 Fascismul a contribuit la declanșarea celui de -al Doilea Război Mondial ( Ibidem ).
75 Neo-fascism – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Neo -fascism.
76 Cuvântul „ nazism ” provine de la Nazi, prescurtarea în germană a Nationalsozialismus (Nazism – Wikipedia, the
free encyclopedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism ).
77 Nazism – Wikipedia, the free encyclopedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 26 ____________________________________________________ ____
Ascensiunea lui HITLER la putere a început în anul 1921 , când acesta a
dobândit conduc erea Partidului Muncitoresc German Național -Socialist
(Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei /NSDAP), urmată, la data de 30
ianuarie 1933 , de alegerea sa ca ș i cancelar ( Prim -ministru ) al Germaniei .78
Doctrina sa a fost expusă în Mein Kampf , scrisă între 1925 -1927 în
Fortăreața Landsberg -am-Lech.79 Împreună cu Programul cuprinzând 25 de puncte
inițiat în anul 1920, Mein Kampf a constituit principalele linii directoare ale
doctrinei naziste .80
Potrivit viziunii lui HITLER , rasele umane puteau fi încadrate într -o
ierarhie realizată pe baza valorii acestora , în care supraviețuirea este rezervată
celor mai adaptabile dintre ele . În cadrul acestei ierarhii, primul loc, cel al
„poporului de stăpâni” (Herrenvolk ) era ocupată de „rasa ariană”, reprezentată de
rasele nord-europene , la baza acesteia aflându -se negrii, slavii țiganii și evreii.
Dictatura era privită ca fiind soluția opti mă de conducere pentru
valorificarea tradițiilor istorice germane bazate pe militarism și absolutism, în
contradi cție cu democrația parlamentară , considerată ca fiind slabă și ineficientă.
Pe fondul resentimentelor majorit ății germanilor cu privire la înfrângerea
considerată nemeritată în Primul Război Mondial, a pierderii unor teritorii și a
condițiilor umilitoare impuse prin Tratatul de la Versailles, HITLER a promovat
un naționalism agresiv care avea ca obiectiv „repararea” acestor ned reptăți.
Mai mult decât restabilirea granițelor statului german de dinainte de Prima
Conflagrație Mondială , HITLER viza reunirea tuturor populațiilor germane într -o
singură țară, care să -i includă atât pe germanii austrieci și sudeți , cât și pe cei din
comunitățile aflate de -a lungul coastei baltice.

78 Al Reich -ului german, cunoscut drept Al Treilea Reich (Nazism – Wikipe dia, the free encyclopedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism ).
79 Aceasta a devenit ideologia Partidului Național Socialist German al Muncii, iar din 1933, doctrina oficială a
Germaniei hitleriste (Dorin CIUNCAN – Propaganda naționalist -șovină, fenomenul național extremist de dreapta,
discriminarea etnică , Cronică de documentare juridică http://dorin.ciuncan.com/documentare/propaganda –
na%C8%9Bionalist -%C8%99ovina -fenomenul -national -extremist -de-dreapta -discriminarea -etnica/).
80 Nazism/ Hitler și cartea sa „Mein Kampf ” – Wikipedia, the free encyclopedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 27 ____________________________________________________ ____ Însă, ambițiile sale nu se opreau aici: dictatorul nazist dorea făurirea
„Germaniei Mari”, o superputere care nu putea fi realizată decât printr -o
expansiune teritorială de mari proporții , justificată prin conceptul de „ Lebensraum ”
(spațiu vital) pentru Ge rmania. Atât compromisul, cât și negocierile cu HITLER
erau imposibile , deoarece obiectivele politicii național -socialiste erau iraționale și
nelimitate, expansiunea și agresiunea făcând parte din esența sistemului.81
Cel de -al doilea Război Mondial a fost rezultatul punerii în practică a
acestor idei, prin care , pe lângă asigurarea resurselor necesare industriei germane și
instaurării „noii ordini” în Europa de Est, era vizată distrugerea Rusiei Sovietice,
centrul mondial al comunismului.82
Definit ca și curent revanșard, șovinist, de reînviere a nazismului ,
neonazismul83 preia elemente din ideologia nazistă, inclusiv naționalism , rasism,
xenof obie, homofobie și antisemitism .
În ultima perioadă, atentatele revendicate de Statul Islamic , afluxul masiv
de migranți musulmani în Europa , rezistența la integrare și faptele antisociale ale
acestora au făcut ca islamofobia să câștige repede teren în rândul mișcăril or
neonaziste .
Ideologia neonazistă este larg răspândită, pe plan mondial fiind active
diferite formațiuni în mai multe țări (doar în Marea Britanie sunt 15 partide
neonaziste) , precum și rețele internaționale (Miș carea Creativității și Blood and
Honour Group ).
Sunt bine cunoscute în acest sens Partidul National Democratic (NPD) din
Germania, Partidul Nazist American (ANP) și Mișcarea Național Socialistă ( NSM)
din SUA, Partidul Național Socialist Rus (RNSP), Svoboda în Ucraina ,
„Zori aurii ” în Grecia etc., unele dintre acestea fiind responsabile sau bănuite de
comiterea unor crime și acte de o violență extremă.

81 Eric HOBSBAWM – Secolul extremelor , traducere din limba engleză de Anca Irina IONESCU, Editura LIDER,
București 1994, p. 186.
82 Nazism/ Hitler și cartea sa „ Mein Kampf ” – Wikipedia, the free encyclopedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Nazism.
83 Neonazism – DICȚIONAR ENCICLOPEDIC Vol. IV/L -N, Coordonare Marcel D. POPA, Nicolae
C. NICOLESCU, Rodica CHIRIACESCU, Anicuța TUDOR, Alexandru STĂNCIULESCU, Edi tura Enciclopedică,
București 2001, p. 571.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 28 ____________________________________________________ ____ Numai în Germania, țara de origine a acestei ideologii , NPD există de mai
bine de jumătate de se col, radicaliz ându -se accentuat în ultima perioadă, deși au
existat încercări repetate de scoatere a acestuia în afara legii.84
Semnificativ este și faptul că î n Austria, dintre cele peste 50 de partide
extremiste de dreapta, Partidul Neonazist (FPO) este reprezentat în Guvern.85
În încercarea de a reduce acest fenomen, legislația adoptată în unele state
europene și sud -americane a interzis manifestările pro -naziste, rasiste, antisemite
sau anti -homosexuale. De asemenea, în țările europene, mai m ulte simbolu ri
naziste sunt interzise , având în vedere potențialul pericol al acestei mișcări .86
O altă amenințare o constituie și o amplificare a populismul ui de dreapta ,
ideologie politică descrisă ca fiind de extremă dreaptă, căreia îi sunt specifice
laissez -faire , naționalism ul, etnocentrism ul și anti -elitism ul. Acesta i mplică adesea
apeluri la „omul comun” și opoziția față de imigrație.87
O situație care poate conduce, în viitorul apropiat la evoluții neașteptate, cu
crearea unui teren propice ideologiilor extremist e de dreapta este și fenomenul
BREXIT , prin decizia Marii Britanii din 23 iunie 2016 , pentru părăsirea UE. De
menționat faptul că victoria a fost garantată prin populism, demagogie și discurs
xenofob, fără nicio bază reală economică sau socială. Ieșirea Ma rii Britanii din UE
este considerată a fi o înfrângere a democrației în fața extremismului .88 Acesta ar
putea fi doar un început în acest sens, dacă ne gândim la o posibilă „reacție în
lanț”, având în vedere profilul de stânga al naționalismul ui scoțian , cel de dreapta
care se manifestă în Flandra sau cel din Catal onia, care transcede opoziția stânga –
dreapta.89

84 În cursul lunii decembrie 2010, miniștrii de interne din toate landurile germane au decis să ceară Curții
Constituționale sa interzică NPD. Aceasta a fost a doua astfel de încercare, prima fiind respinsă de Cur tea
Constituțională în anul 2003 (Alexandra LULACHE – Neonazismul se propagă violent în lume , 27 iunie 2011,
articol în Curentul http://www.curentul.info/2011/index2.php?option=com_content&task=view&id=60106&pop=1).
85 Ibidem .
86 Neonazism – Wikipedia, the f ree encyclopedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Neonazism.
87 Far-right politics – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Far -right_politics.
88 Tudor CURTIFAN – Pericolul alunecării spre extremism este real. Cauze, consecințe și soluț ii după Brexit
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/pericolul -alunecarii -spre-extremism -este-real-cauze -consecinte –
si-solutii -dupa -brexit.
89 Cristian PREDA – Între GREXIT și BREXIT. Cronica politică a celor mai recente crize europene , Editu ra
Adenium, Iași, 2016, p. 36.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 29 ____________________________________________________ ____ Îngrijorătoare este și a mplificarea convingerilo r populiste care cresc
probabilitatea unui GREXIT, o ieșir e forțată a supraîndatoratului stat ele n din
comunita tea monetară europeană.90
În Franța, Marie LE PEN, șefa Frontului Național de extremă dreapta,
promovează în discursul său ieșirea țării din Zona euro, Spațiul Schengen și UE ,
consider ând că „ poruncile Germaniei ar fi răpit independența Franței ”. În
discursul său, moneda euro este declarată ca fiind „arma politică a germanilor ”,
aceasta angajând co-responsabilitatea Germaniei pentru „ mizeria economică și
politică instaurată în țară ”, precum și pentru revărsarea terorismului islamist în
Franța, ca urmare a „ politicii migraționiste haotice promovate de MERKEL ”.91
Atașamentul național are adesea accente xenofobe , tendința de excludere
fiind prezent ă în declarațiile majorității grupărilor radicale, care, deși sunt prudente
în a face proclama ții rasiste, se pronunță după modelul „ Franța francezilor! ”.92
Transform ările prin care trece o națiune, caracterizate de sărăcie și
insecuritate aduc cu ele nevoia încrederii într -un lider apropiat ca mentalitate și
reprezentare. Un exemplu edificator în acest sens este austriacul J örg HAIDER,
cunoscut drept un simpatizant al nazismului, ce apela adesea la xenofobie și
antisemitism încă din anii 2000. Partidul condus de acesta, Freiheitliche Partei
Österreichs (Partidul Libertății din Austria) , era clădit pe ideologia pan –
germanismului (ideea unificării popoarelor vorbitoare de germană într -o singură
națiune), incluzând bine -cunoscutul naționalism german.93
Înscris în acest tablou, însă dintr -o altă perspectivă, este și Partidul Justiției
și Dezvoltării (AKP ) din Turcia , aflat la guvernare fără alternanță , începând cu
3 noiembrie 2002, mișcare islamistă turcă autoritaristă și conservatoare, a cărei
ideologie proclamă sprijinul pe națiune ( millet ), potrivit noțiunii etno-religioase
otomane a acesteia.

90 Christoph HASSELBACH, Claudia ȘTEFAN – Grexit -ul amenință din nou , Europa, încotro?, LUMEA, Global
Politics and World Events, An XXIII Nr. 4 (289) 2017, p. 22.
91 Richard FUCHS – UE este și un motiv de mândrie , Europa, încotro?, LUMEA, Global Politics and World Events,
An XXIII Nr. 4 (289) 2017, p. 18.
92 Anne -Marie DURANTON -CRABOL – Europa extremei drepte din 1945 până în zilele noastre , traducere din
limba franceză de Bogdan GEANGALĂU, Colecția SECOLUL XX, Ins titutul European, Iași 2002, p. 40 -41.
93 Fenomenul partidelor extremiste în Europa , JURNALUL EUROPEAN, 04.09.2015
http://www.jurnaluleuropean.info/single -post/2015/09/04/Fenomenul -partidelor -extremiste -in-Europa.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 30 ____________________________________________________ ____ Edificatoare în acest sens sunt cele două teme dominante, introduse de
către Recep Tayyip ERDOĞAN, la primul congres al AKP din anul 2003,
respectiv „ superioritatea ultimă a voinței naționale (milli irade) ” și „ rezistența
istorică a turcilor musulmani împo triva uzurpatorilor, a elitelor și birocraților
occidentali ”.94 Important de remarcat este că AKP a luat naștere în anul 2001, când
Turcia traversa una dintre cele mai mari crize financiare din istoria sa.95
În plan european, m oștenirea grea a anilor ʼ30 ai secolului trecut este
reprezentată de tendința de ascensiune a forțelor politice extremiste . Debutul crizei
economice în Europa, perioada 2009 -2010, a însemnat un moment favorabil pentru
pătrunderea pe scena politică europeană a acestor forțe . Partid ele politice de centru
s-au confruntat și se confruntă și în prezent cu o scădere a popularității, dovedind
de multe ori că sunt incapabile în a găsi soluții pentru ieșirea din impas,
austeritatea nefiind de natură să aducă voturi în plus.
Extremiștii sunt specialiști în a găsi vinovați. În vestul Europei, partidele
anti-imigrație și eurosceptice câștigă tot mai mult teren. Pe lângă euroscepticism și
anti-islamism , aceste a se opun extinderii Uniunii Europene.96 Eșecuril e repetate în
rezolva rea crizel or actua le prin politici de deschidere și toleranță favorizează
ascensiunea la putere a extremiștilor, care se vor erija în „salvatorii” Europei
creștine , cu un discurs radical și intransigent și aura eroică a luptătorilor pe
meterezele „cetății asediate” .97
Astfel, trebuie să înțelegem că extremismul de dreapta reprezintă deja o
formă de amenințare asimetrică, cu noi trăsături față de modul clasic de
manifestare, cu atât mai serioasă , cu cât în ultimele alegeri , partidele extremiste
s-au bucurat de o susți nere foarte mare a cetățenilor europeni .98

94 Ahmet INSEL – Turcia lui Erdoğan. Între v isul democrației și tentația autoritară , traducere din limba franceză de
Geanina TIVIDĂ, Editura Corint ISTORIE, București 2017, p. 65.
95 Ibidem , p. 25.
96 Adrian COSTEA – Extremismul în Europa secolului XXI și pericolul revenirii anilor 30 , HISTORIA,
https ://www.historia.ro/sectiune/general/articol/extremismul -in-europa -secolului -xxi-si-pericolul -revenirii -anilor -30.
97 Valentin NAUMESCU (coord.) – Criza Uniunii Europene și ordinea globală în era Trump , Editura Trei,
București 2017, p. 42.
98 Olanda, Franța sau Ungaria fiind doar câteva exemple în acest sens (Răzvan MUNTEANU – Extremismul de
dreapta – o nouă amenințare asimetrică , 12.03.2013 http://adevarul.ro/international/in -lume/extremismul -dreapta –
noua -amenintare -asimetrica -1_513f4ac300f51 82b85fc072d/index.html ).

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 31 ____________________________________________________ ____
Capitolul 4

EXTREMISM UL RELIGIOS

4.1. Referințe istorice și geografice

Încă de la începuturile sale, religia a constituit, dincolo de valoarea sa de
simbol, identitate sau liant social, un instrument de forță în controlul și conducerea
maselor, aceasta fiind, în afara convingerii liber consimțite, aplicată prin
constrângere, de cele mai multe ori etatizată.
Istoria religioasă a lumii reprezintă un lung șir de ciocniri sângeroase între
diferite confesiuni, având ca rezultat, în cele din urmă, consacrarea a doar câteva
religii importante .99 Extremismul religios a marcat astfel evoluția omenirii,
contribuția sa regăsindu -se direct sau indirect la originea multor evenimente
majore, unele dintre acestea constituind momen te de răscruce în contactul, evoluția
sau extincția civilizațiilor.
Iudaismul, creștinismul și islamul100 au constituit principalele religii din
trecutul relativ recent care au generat extremism, cronica evoluției acestora fiind
marcată atât de episoade de t eroare și impunerea lor prin forță, cât și de războaie
sângeroase de extindere a ariei de influență asupra altor regiuni și popoare101.
Aceasta , cu toate că iudaism ul, creștinism ul și islam ul sunt religii monoteiste, care
au luat naștere în același spațiu cultural , în sânul unor popoare semite și au
concepții comune asupra lumii, a omului și a relațiilor sociale .102

99 „Pe pământ există opt religii vii care se concurează reciproc, pe fundalul unei rivalități geopolitice oarecum
naturale: islamul, creștinismul, confucianismul, hinduismul, budismul, religia Yoruba, iudaismul și daoismul ”
(Glenn B ECK – IslamISm. Planul secret de creare a califatului , traducere din limba engleză de Sorin ȘERB, Editura
Corint Books, Colecția ISTORIE, București, 2016, pag. 6).
100 Cuvântul arab islām înseamnă „ renun țare, supunere ” și arată care este ideea fundamentală a religiei islamice:
credinciosul „ musulman ” (cuvânt ce derivă tot din islam), acceptă „ să renunțe la voia lui pentru voia lui Allah ”, să
se supună „ voinței lui Allah ” – ENCICLOPEDIA UNIVERSALĂ BRITANNICA, Coordonatori Ilieș CÂMPEANU,
Cornelia MARINESCU, Vo lumul 8 /I-K, Editura Litera, București 2010, p. 146.
101 Glenn BECK – IslamISm. Planul secret de creare a califatului , traducere din limba engleză de Sorin ȘERB,
Editura Corint Books, Colecția ISTORIE, București, 2016, p. 6.
102 Nadia ANGHELESCU – Introducere în islam , Ediția a II -a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2014,
p. 194.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 32 ____________________________________________________ ____ După războaiele duse de evrei în consacrarea lor ca popor al lui Iahve ,
convertirea popoarelor arabe și continuarea răspândirii religiei musulman e în
cadrul expansiunii Imperiului Otoman, Inchiziție și cruciadele creștine în Orientul
Mijlociu, Islamul rămâne în prezent principala religie în numele căreia sunt
săvârșite acte de extremism de către diferiți adepți fanatici, facțiuni sau organizații .
Istoria recentă conține multiple forme de manifestare a extremismului
religios, în care fanatismul de factură islamică a stat la baza mai multor atentate
teroriste, cu mare impact mediatic, social, dar mai ales politic.
De asemenea, dintre mișcările sau org anizațiile teroriste cunoscute și
declarate ca atare, majoritatea sunt de factură islamică, avându -și originea în
Orientul Mijlociu, iar mai recent în Africa.
În prezent, p rocesele de extindere a democra ției și economiei libere, cu
tehnologie avansată , au indus în spațiul civilizației euro -atlantice un model de
societate în care problemele religiei și credin ței au încetat să mai fie abordate ca
„afaceri de stat ”.
Spre diferență de aceasta, î n afara acestui spațiu, religia continuă încă să
exercit e o funcție important ă în societate. Spre exemplu, în statele europene foste
socialiste, bisericile ortodoxe se asociază direct cu administra țiile publice, având o
influență notabilă asupra puterii , în gestionarea problemelor societă ții (Federația
Rusă). Țările musulmane au regimuri teocratice (Iran) sau sunt guvernate de „legea
islamică ” (în Asia și Africa) , fiind marcate de intoleran ță religioasă , prozelitism
agresiv , conflicte și războaie justificate cu revendicări religioase etc.
Grupuri etno-culturale întregi se individualizează prin apartenen ța la o
religie sau alta și își dispută controlul asupra unor „locuri sfinte ” (ex. Ierusalimul).
Liderii spirituali ocupă pozi ții influente în societate. Se înregistrează
numeroase cazuri (în Africa) în care societă ți în curs de modernizare, în a doua
jumătate a secolului XX, au „căzut ” în tribalism și fundamentalism religios.103

103 Mihai – Ștefan DINU – Importanța dimensiunii etnico – religioase în analiza de securitate – factori generatori,
agravanți/inflamatori și inhibatori ai conflictelor e tnico – religioase , p. 1. UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE
APĂRARE „ CAROL I ” Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Editura UNAp, București, 2005
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/componenta_etnico -religioasa_a_conflictelor.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 33 ____________________________________________________ ____ Civiliza ția occidentală și cea islamică au o istorie comună, percepută de
ambele păr ți sub forma unui trecut al conflictului și al cru zimii. Din cauza
ignoran ței și prejudecă ților, acestea nu au reu șit să se în țeleagă reciproc, iar
extremismul și superficialitatea au făcut ca dialogul să se transforme de cele mai
multe ori în conflict.
În cursul expansiunii sale, islamul s -a lovit de creștinism, mai întâi sub
forma ortodoxismului bizantin, apoi de -a lungul sângeroaselor cruciade, în
perioada 1099 -1291, când cavalerii creștini nu erau interesați de dialog, ci doar de
cucerirea de teritorii și bogății. Continuând cu reconquista spaniolă, șirul
ciocnirilor dintre creștinism și islam a marcat, începând cu expediția lui Napoleon
în Egipt din anul 1789, începutul declinului civilizației musulmane în fața
dominației puterilor occidentale.
Cea mai mare și ultimă ciocnire a reprezentat -o „invazia” modernismului
occidental în lumea islamică, care a condus la divizarea musulmanilor în „liberali”
sau „pro -occidentali” și „radicali” sau anti -occidentali, scindare care se menține și
în prezent.104

4.2. Extremism în numele islamului

Înfrângerile militare suferite de războinicii musulmani în epoca cruciadelor
și declinul general care a afectat de la acel moment lumea islamică au dezvoltat în
rândul locuitorilor acesteia un sentiment durabil de amărăciune și ranchiună.105
Secolul al XXI -lea a oferit musulmanilor fundamental iști ideea de
„retragere permanentă”, în care Islamul ar fi asediat de cultura și modernizarea
occidentală. Superioritatea Occidentului a alimentat în rândul musulmanilor un
sentiment de d isperare, folosit de către liderii religioși în promovarea unui război
de autoapărare, în care Jihadul este considerat singurul răspuns posibil.106

104 Cristian BARNA – Cruciada islamului , Editura Top Form, Colecția GeoPolitica, București 2007, p. 137 -138.
105 Radu -Bogdan PĂUN – Jihadul – între Coran și terorism , 10.12.2010
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/jihadul -coran -terorism;
106 Gl. lt. conf. univ. dr. Neculai STOINA – Istoric și evoluții ale conceptului de jihad , Revista Academiei Forțelor
Terestre, Anul IX – nr. 4 (36), Trimestrul IV – 2004 http://www.actrus.ro/reviste/4_2004/a3.pdf.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 34 ____________________________________________________ ____ Aplicarea strictă a islamului la epoca actuală este împiedicată de evoluția
modernă. Din acest motiv, fundamentaliștii musulmani resping societatea
occidentală care pervertește omenirea, din cauză că ea îi îndepărtează de Coran .107
Dincolo de dezi deratul răspândirii credinței musulmane108, extremismul
islamic109 este promovat de organizații le fundamentaliste , ca soluție punitivă sau
de presiune pentru problemele existente într -un Orient Mijlociu tot mai complex și
sfâșiat de conflicte, aparent fără perspective viabile de rezolvare.
De la atentatele săvârșite izolat, luarea de ostatici, deturnarea aeronavelor
și, de cel mai mare impact, episodul de referință din 11 septembrie 2001, azi
asistăm la o adevărată exacerbare a extremismului de factură islamică, generat de
evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Ascensiunea și extinderea grupării tero riste Stat Islamic marchează o etapă
fără precedent în istoria Orientului Mijlociu, în care extremismul de natură
religioasă a atins apogeul în promovarea pretinselor valori islamice , printr -o
violență și cruzime nemaiîntâlnite până în prezent.
Proclamat califat110 pe 29 iunie 2014, Statul Islamic diferă de toate cel elalte
mișcări jihadiste , aplicând Shari a într-un stat cu teritoriu și instituții proprii.111
Perceput ca și „catalizator milenarist” , califatul ar reprezenta, pentru
musulmanii sunniți din Irak ș i Siria, îndeplinirea unei vechi aspirații pentru un stat
transfrontalier , menit să le redea demnitatea , șterg ând umilirea colonială și statele –
națiune (considerat e de islamiști drept erezie ).112

107 ENCICLOPEDIA RELIGIILOR, autor Michel MALH ERBE , traducere din limba franceză Maria Monalisa
PLEȘEA, Constanța COATU și Mirabela FĂTU, Vol. 1, Editura NEMIRA, București, 2012, pag. 222.
108 „Islamul nu este în largul său decât dacă este dominant în țara în care este înrădăcinat. Se constată de altfel că
aproape 75% din musulmani, adică 900 de milioane din 1.200 de milioane trăiesc în 36 de țări unde islamul este
majoritar ” (Ibidem , p. 215).
109 Extremismul islamic a fost definit de către guvernul britanic ca fiind „ orice formă a Islamului, care se opune
democrației, statului de drept, libertății individuale, respectului reciproc și toleranței față de diferite credințe ”
(Islamic extremism – Wikipedia, the free encyclopedia https://en.wikipedia.org/wiki/Islamic_extremism).
110 Calif: titlu dat conducătorului civil și totodată religios musulman, care protejează integritatea statului și a
credinței. Califii sunt considerați succesori ai lui Mahomed. Termenul derivă din arabul „ khalifa ”, care înseamnă
„succesor”. Este, de asemenea, un titlu onorific, adoptat de sultanii otomani în secolul XVI, după ce Mahomed
al II-lea a cucerit Siria și Palestina, a făcut din Egipt un satelit al Imperiului Otoman și a fost recunoscut drept
apărător al orașelor sfinte Mecca și Medina (Loretta NAPOLEONI – ISIS. Califatul te rorii, Glosar, traducere din
limba engleză de Sorin ȘERB, Editura Corint Books, București, 2015, p. 127 ).
111 Pierre -Jean LUIZARD – Capcana Daesh: Statul Islamic sau întoarcerea istoriei , traducere din limba franceză de
Nicolae CONSTANTINESCU, Editura Poliro m, Iași 2016, p. 151.
112 Frédéric PICHON – Siria. De ce s -a înșelat Occidentul , traducere din limba franceză de Simona BRÂNZARU,
Corint Books, București 2015, p. 123.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 35 ____________________________________________________ ____ Expansiunea teritorială a acestei organizații teroriste prin forța armelor,
succesul în zdrobirea oponenților și teroarea exercitată, amplificată printr -o
prezență susținută în mass -media și spațiul virtual113 au demonstrat noi valențe,
nebănuite, ale „performanțelor” care pot fi atinse în domeniu.
Acestea au la bază adaptabilitatea extraordinară, resursele deținute și
susținerea materială și financiară, dublată de metode de racolare de adepți
incredibil de eficiente din chiar inima Europei, care fac din gruparea teroristă Stat
Islamic un inamic eficient, redutabil, fo arte greu de combătut, un fenomen în sine.
ISIS constituie un reper ideologic și pentru alte grupări teroriste de factură
islamică răspândite în teritorii din Africa.114 Este semnificativ în acest sens faptul
că în luna martie 2015, Boko Haram115, grupare tero ristă nigeriană care operează și
în Camerun și Ciad, a jurat credință Statului Islamic.
Migrația, ca efect al crizei din Orientul Mijlociu, reprezintă o altă
provocare majoră de securitate pentru Europa. În prezent , se estimează că în
Europa, disimulați printre migranți, ar fi pătruns aproximativ 4.000 -5.000 de
luptători ai Statului Islamic, ceea ce constituie un motiv serios de îngrijorare.116
Seria de atentate teroriste din anii precedenți, precum și tulburările grave
ale ordinii publice în suburbiile capitalelor europene occidentale au arătat în mod
clar seriozitatea pericolului care amenință Continentul European . Continuarea
asaltului musulman va avea ca rezultat final, în condițiile lipse i de coeziune și
decizie la n ivelul UE , după cum a prevăzut Papa Ioan Paul al II -lea, la fel ca și alte
personalități , „Europa islamizată, de la sfârșitul secolului XXI ”.117

113 „Organizația dispune de o propagandă extrem de eficace, care a depășit standardele anterioare ale Al Qaida
(reprezentate de reviste precum „Inspire”) și a reușit să valorifice pe deplin avantajele tehnologiei moderne și ale
social media, fiind de multe ori cu un pas înaintea serviciilor de intelligence și securitate care încearcă să o
combată ” (Sorin ZUGRAVU – Fenomenul „ foreign fighters ”, Revista Intelligence, nr. 30/2015, p. 42
https://www.sri.ro/fisiere/publicatii/Revista_Intelligence_nr_30.pdf) .
114 Expans iunea Al -Qaida în maghrebul Islamic (Africa Occidentală) și reorganizarea Al -Shabaab în Somalia.
115 Boko Haram se traduce prin „ Educația occidentală este interzisă ”; Gruparea teroristă Boko Haram și -a schimbat
denumirea în Provincia Africa de Vest a Statulu i Islamic /ISWAP (Elena DUMITRU – Boko Haram își schimbă
denumirea în provincia Africa de Vest a Statului Islamic , 27 aprilie 2015, 15:58 http://adevarul.ro/international/in –
lume/boko -haram -isi-schimba -denumirea -provincia -africa -vest-statului -islamic –
1_553e 3200cfbe376e359b65c3/index.html).
116 Marius ROȘU – Migrații versus terorism: impact regional și global , Editura Top Form, București 2017, p.153.
117 Apud Anghel ANDREESCU, Dan ANDREESCU, Dan BARDAȘ – Efectul migrației asupra securității
României și a Europei , Editura RAO, București 2016, p. 260.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 36 ____________________________________________________ ____ Terorismul de tip home grown și lone wolf , ca și fenomenele de tip foreign
fighters și returnees , au cunoscut o evoluție dramatică, devenind, prin ele însele, o
problemă pentru securitatea europeană.118
Este evident faptul că „ islamul, cel puțin acela arabofon, din Africa de
Nord și Orientul Apropiat, pare să nu -și conceapă identitatea și dinamica proprie
decât în det rimentul civilizației occidentale, pe care o percepe ca sediu al răului,
ilegimității și decadenței ”.119
Valul de atentate din ultima perioadă, comise cu precădere în țări europene
de către grupuri sau individual, de către cetățeni europeni radicalizați, cu un
important număr de victime, dar mai ales cu un deosebit impact mediatic, par doar
să deschidă seria unor lovituri de acest gen.

118 Marius ROȘU – Migrații versus terorism: impact regional și global , Editura Top Form, București 2017, p. 153.
119 Glenn BECK – IslamISm. Planul secret de creare a califatului , traducere din limba engleză de Sorin ȘERB,
Editura Corint Books, Colecția ISTORIE, București, 2016, p. 6.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 37 ____________________________________________________ ____
Concluzii

Recentele e voluții în plan și economic, cu un puternic impact în plan social
au produs puternice mutații în percepția națiunilor europene , exacerbând
senti mentul acestora de insecuritate, generator de xenofob ie și intoleranț ă.
În prezent, există condiții asemănătoare cu anii ʼ30, care au stat la baza
erupției doctrinelor și mișcărilor extremiste fără precedent în istorie. Din acest
punct de vedere , putem aprecia că ne aflăm într -o eră în care vor avea loc
transformări profunde, unele imprevizibil e, așa cum au surprins și au fost
implacabile la vremea lor evoluțiile din perioada interbelică.
Extremismul de dreapta reprezintă deja o formă de amenințare asimetrică,
cu noi trăsături față de modul clasic de manifestare, iar seriozitatea cu care trebuie
privit, trebuie să fie cu atât mai mare cu cât în ultimele alegeri din țările europene,
partidel e extremiste s -au bucurat de o susținere foarte mare.
În contextul actual, seria de atentate revendicate de Statul Islamic, comise
de grupuri de cetățeni radicalizați sau individual, în Franța, Belgia, Germania și
chiar în Rusia au avut un impact deosebit în conștiința publică, reușind în mare
măsură să -și atingă scopul, în ceea ce privește instalarea fricii, a sentimentului de
insecuritate și a scăderii încrederii în instituțiile statului, blocarea sau limitarea
circulației și activităților socio -economice .
Aceste evenimente, lăsându -le la o parte pe cele din Turcia, au arătat, cel
puțin pentru etapa actuală, că atât serviciile de informații cât și măsurile de
protecție ale instituțiilor specializate din țările europene vizate nu s -au dovedit a fi
eficient e, aceasta demonstrând nevoia imediată de reformă și adaptare a acestora la
realitățile contextului actual de securitate. Astfel, tot mai multe partide europene
doresc o politică mai strictă a imigrației, pe fondul amplificării, cu concursul
populiștilor ș i extremiștilor de dreapta, a atitudin ii anti-musulman e a populației .120

120 Diana HODALI – De ce -și dorește ISIS o Europă antimusulmană? , Analize, LUMEA, Global Politics and World
Events, An XXII Nr. 5 (278) 2016, p. 64 -66.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 38 ____________________________________________________ ____ Distincția dintre „extremiștii non -violenți ” acceptabili și „extremiștii
violenți” inacceptabili este una falsă și iluzorie, deoarece extremismul religios este
în mod inerent violent. În aceste condiții, e xtremismul de factură islamică trebuie
să fie contestat și confruntat, mai degrabă decât acomodat și tolerat de către
democrațiile liberale.121
După experiența etapel or naționalis te și autoritari ste parcurse în cursul
secolului XX, este evident c ă Europa nu poate renunța nici la Uniunea Europeană,
nici la democrație și statele național suverane, deși , în prezent, cele două concepte
par să alunece în direcții opuse .122
Începând cu anul 2005, când Tratatul Constituțional a fost respins în
referendumurile din Franța și Olanda, Europa a intrat într -o lungă spirală a crizelor ,
agravată în prezent sub presiunea crizei migranților din Orientul Mijlociu și Nordul
Africii, pe care Uniunea pare să nu fie capabilă să o gestioneze corespunzător.
Până ac um, principalele crize identificate le -au constituit criza economică
(începută după anul 2008), criza politică (dificultatea tot mai mare a atingerii unui
consens decizional și de direcție strategică) și criza instituțională (performanța
necorespunzătoare a instituțiilor europene).
O altă criză europeană se profilează tot mai accentuat și anume criza
legitimității , de natură să evidențieze necesitatea unui demers refondator al Uniunii
Europene, adaptat la realitățile secolului XXI.123
Toate acestea necesită reanalizarea cadrului instituțional și juridic, în plan
internațional, dar mai ales european, pentru calibrarea acestora la provocările
actuale, demersuri care nu pot fi realizate decât printr -o cooperare efectivă și
eficientă a statel or.

121 Dr. Alex P. SCHMID – Violent and Non -Violent Extremism: Two Sides of the Same Coin? , International Center
for Counter – Terrorism, The Hague, ICCT Research Paper, May 2014, p. 13
https://www.icct.nl/download/file/ICCT -Schmid -Violent -Non-Violent -Extremism -May-2014.pdf .
122 Valentin NAUMESCU – Criza Uniunii Europene și noua ordine globală. Șapte perspective , din coord. Valentin
NAUMESCU – Criza Uniunii Europene și ordinea globală în er a Trump , Editura Trei, București 2017, p. 18.
123 Ibidem , p.15 -16.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 39 ____________________________________________________ ____
Bibliografie selectivă

Dicționare și enciclopedii
1. *** DEX – DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, Ediția
a 2-a revizuită, ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „ Iorgu
Iordan – Al. Rosetti ”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2012.
2. *** DICȚIONAR ENCICLOPEDIC, Vol. I -VII, coordonator i Marcel D.
POPA, Rodica CHIRIACESCU, Nicolae C. NICOLESCU, Alexandru
STĂNCIULESCU, Anicuța TUDOR, Editura Enciclopedică, București,
2009.
3. *** DICȚIONAR LATIN -ROMÂN, ediția a II -a revăzută și adăugită, autor
Gheorghe GUȚU , Editura Humanitas, București, 2003.
4. *** CAMBRIDGE DICTIONARY.
5. *** MERRIAM -WEBSTER DICTIONARY.
6. *** LAROUSSE, Dictionnaire de français .
7. *** ENCICLOPEDIA UNIVERSALĂ BRITANNICA, Vol. 1 -16,
coordonatori Ilieș CÂMPEANU, Cornelia MARINESCU, Editura Litera,
București , 2010.
8. *** ENCICLOPEDIA RELIGIILOR, autor Michel MALHERBE, traducere
din limba franceză Maria Monalisa PLEȘEA, Constanța COATU și
Mirabela FĂTU, Vol. 1 și 2, Editura NEMIRA, București, 2012.
9. *** WIKIPEDIA , Enciclopedia liberă .

Lucrări în domeniu
Autori români :
1. ANDREESCU Anghel, ANDREESCU Dan, BARDAȘ Dan – Efectul migrației
asupra securității României și a Europei , Editura RAO, București , 2016.
2. ANDREESCU Anghel, BARDAȘ Dan – Acțiunile separatiste care vizează
România , lucrare publicată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din
România, Editura RAO, București 2016.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 40 ____________________________________________________ ____ 3. ANGHELESCU Nadia – Introducere în islam , Ediția a II -a, revăzută și
adăugită, Editura Polirom, Iași, 2014.
4. BARNA Cristian – Cruciada islamului , Editura Top Form , Colecția
GeoPolitica, Bucureșt i, 2007.
5. NAUMESCU Valentin (coord.) – Criza Uniunii Europene și ordinea globală în
era Trump , Editura Trei, București , 2017.
6. POPESCU Alba Iulia Catrinel – Ce se ascunde în spatele BOKO Haram? ,
Editura Top Form, Colecția GeoPolitica, București, 2016.
7. PREDA Cristian – Între GREXIT și BREXIT. Cronica politică a celor mai
recente crize europene , Editura Adenium, Iași, 2016.
8. ROȘU Marius – Migrații versus terorism: impact regional și global , Editura
Top Form, București 2017.

Autori străini :
9. BECK Glenn – IslamISm. Planul secret de creare a califatului , traducere din
limba engleză de Sorin ȘERB, Editura Corint Books, Colecția ISTORIE,
București, 2016.
10. DURANTON -CRABOL Anne -Marie – Europa extremei drepte din 1945 până
în zilele noastre , traducere din limba fr anceză de Bogdan GEANGALĂU,
Colecția SECOLUL XX, Institutul European, Iași , 2002.
11. HOBSBAWM Eric – Secolul extremelor , traducere din limba engleză de Anca
Irina IONESCU, Editura LIDER, București 1994.
12. HOBSBAWM Eric – O istorie a Secolului XX. Era extremelor. 1914 -1991 ,
traducere din limba engleză de Liliana IONESCU, Editura Cartier istoric,
Chișinău , 1999.
13. INSEL Ahmet – Turcia lui Erdoğan. Între visul democrației și tentația
autoritară , traducere din limba franceză de Geanina TIVIDĂ, Editura
Corint ISTORIE, București, 2017.
14. LUIZARD Pierre -Jean – Capcana Daesh: Statul Islamic sau întoarcerea
istoriei , traducere din limba franceză de Nicolae CONSTANTINESCU,
Editura Polirom, Iași , 2016.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 41 ____________________________________________________ ____ 15. NAPOLEONI Loretta – ISIS. Califatul terorii , traducere din limba engleză de
Sorin ȘERB, Editura Corint Books, București, 2015.
16. PICHON Frédéric – Siria. De ce s -a înșelat Occidentul , traducere din limba
franceză de Simona BRÂNZARU, Corint Books, București , 2015.

Articole în publicații seriale
1. HODALI Diana – De ce -și dorește ISIS o Europă antimusulmană? , Analize,
LUMEA, Global Politics and World Events, An XXII Nr. 5 (278) 2016.
2. HASSELBACH Christoph, ȘTEFAN Claudia – Grexit -ul amenință din nou ,
Europa, încotro?, LUMEA, Global Politics and World Events, An XXIII
Nr. 4 (289) 2017.
3. FUCHS Richard – UE este și un motiv de mândrie , Europa, încotro?, LUMEA,
Global Politics and World Events, An XXIII Nr. 4 (289) 2017.

Resurse bibliografice pe Internet
Literatură de specialitate :
1. ANGUS , Chris – Radicalisation and Violent Extremism: Causes and Responses
https://www.parliament.nsw.gov.au/researchpapers/Documents/radicalisat
ion-and-violent -extremism -causes -and-/Radicalisation%20eBrief.pdf .
2. BACKES , Uwe – Meaning and Forms of Political Extremism in Past and
Present – Non-democratic Actors , Central European Po litical Studies
Review, 2007, Volume IX, Part 4
http://www.cepsr.com/dwnld/backesx20040401.pdf.
3. BUSHER , Joel and MACKLIN , Graham – Interpreting “Cumulative
Extremism”: A framework for enhanced conceptual clarity , Abstract,
Huddersfield University, Society for Terrorism Research 7th Annual
Conference, 27th­28th June 2013, London, UK. (Unpublished)
http://eprints.hud.ac.uk/19406/.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 42 ____________________________________________________ ____ 4. CIUNCAN , Dorin – Propaganda naționalist -șovină, fenomenul național
extremist de dreapta, discriminarea etnică , Cronică de documentare
juridică
http://dorin.ciuncan.com/documentare/propaganda -na%C8%9Bionalist –
%C8%99ovina -fenomenul -national -extremist -de-dreapta -discriminarea –
etnica/.
5. CRABTREE Vexen – Fundamentalism and Literalism in World Religions ,
2012 http://www.humanreligions.info/fundamentalism.html.
6. EATWELL Roger – Community Cohesion and Cumulative Extremism in
Contemporary Britain , The Political Quarterly Publishing Co. Ltd.,
Volume 77, Issue 2 , April -June 2006
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467 –
923X.2006.00763.x/abstract .EATWELL
7. GHERGHINA Sergiu (coordonator), SOARE Sorina, MIȘCOIU Sergiu –
Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării și
consolidarea încrederii în valorile europene , Institutul European din
România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2015, Studiul nr. 1,
București, 2016
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/St%201_Euroscepticism_final_cu
rat.pdf .
8. GROTHAUS Nick – Types Of Terrorism , Hand of Reason
http://handofrea son.com/2011/featured/types -of-terrorism.
9. KILP Alar – The ontology and epistemology of extremism
http://www.ksk.edu.ee/wp –
content/uploads/2012/12/KVUOA_Toimetised_14_1_alar_kilp.pdf.
10. LAVRIG Teodora – Anarhismul , 24.01.2016 https://prezi.com/ –
_5fbwzaf9vz/anarhismul/.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 43 ____________________________________________________ ____ 11. NOURBAKHSH Younes , University of Tehran, Iran – Extremism, its different
types and influential factors that help shape it , oral presentation at the 3rd
ISA Forum of Sociology, July 10 -14 2016, Vienna, Austria
https://isaconf.confex.com/isaconf/forum2016/webprogram/Paper76130.h
tml.
12. RANSTORP Magnus – The Root Causes of Violent Extremism , European
Commission, Migration and home affairs, Radicalisation Awareness
Network, Centre of Excellenc e, RAN Issue Paper, 04.01. 2016
https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/networks/radicalisation_awareness_network/ran –
papers/docs/issue_paper_root -causes_jan2016_en.pdf.
13. Dr. SCHMID P. Alex – Violent and Non -Violent Extremism: Two Sides of the
Same Coin? , International Center for Counter -Terrorism – The Hague,
ICCT Research Paper, May 2014
https://www.icct.nl/download/file/ICCT -Schmid -Violent -Non-Violent –
Extremism -May-2014.pdf .
14. Dr. ILYAS Mohammed – Cumulative extremism: A sign of Muslim
empowerment , Thurs day, 11 July 2013
http://readersupportednews.org/pm -section/145 -145/18361 -cumulative –
extremism -a-sign-of-muslim -empowerment.
15. TOKARCZYK Roman – Consideration on Political Extremisms , Doctrina.
Studia społeczno -polityczne 2, 9 -33, Międzynarodowy Przegląd
Hum anistyczny, 2005
http://bazhum.muzhp.pl/media//files/Doctrina_Studia_spoleczno_politycz
ne/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 –
t2/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-s9-
33/Doctrina_Studia_spoleczno_polityczne -r2005 -t2-s9-33.pdf .
16. Ph.D ZALMAN Amy – Definitions of Terrorism , Updated February 23, 2016
https://www.thoughtco.com/definitions -of-terrorism -3209375.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 44 ____________________________________________________ ____ 17. Ph.D ZALMAN Amy – Guide to the Irish Republican Army , Understanding the
IRA, Updated April 28, 2017 https://www.thoughtco.com/guid e-to-the-
irish-republican -army -3209135 .

Articole în publicații periodice on -line:
18. COSTEA Adrian – Extremismul în Europa secolului XXI și pericolul revenirii
anilor 30 , Historia
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/extremismul -in-europa –
secolului -xxi-si-pericolul -revenirii -anilor -30.
19. CURTIFAN Tudor – Pericolul alunecării spre extremism este real. Cauze,
consecințe și soluții după Brexit
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/pericolul -alunecarii –
spre-extremism -este-real-cauze -consecinte -si-solutii -dupa -brexit.
20. DINU Mihai – Ștefan – Importanța dimensiunii etnico – religioase în analiza de
securitate – factori generatori, agra vanți/inflamatori și inhibatori ai
conflictelor etnico – religioase , p. 1. UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ
DE APĂRARE „ CAROL I ” Centrul de Studii Strategice de Apărare și
Securitate, Editura UNAp, București, 2005
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/componenta_etni co-
religioasa_a_conflictelor.pdf.
21. DUMITRU Elena – Boko Haram își schimbă denumirea în provincia Africa de
Vest a Statului Islamic, 27 aprilie 2015 http://adevarul.ro/international/in –
lume/boko -haram -isi-schimba -denumirea -provincia -africa -vest-statului –
islamic-1_553e3200cfbe376e359b65c3/index.html .
22. IOAN Paul – Dublul asasinat de la Sarajevo , Revista Magazin, 22.03.2012
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9329/8/.
23. LULACHE Alexandra – Neonazismul se propagă violent în lume , Curentul
http://www.curentul.info/2011/index2.php?option=com_content&task=vi
ew&id=60106&pop=1.

REPERE PRIVIND EVOLUȚIA FENOMENULUI EXTREMIST _____________________________ __________________ REFERAT 1/2017

___________________________________________________ _____ 45 ____________________________________________________ ____ 24. MUNTEANU Răzvan – Extremismul de dreapta – o nouă amenințare
asimetrică http://adevarul.ro/international/in -lume/extremismul -dreapta –
noua -amenintare -asimetrica -1_513f4ac3 00f5182b85fc072d/index.html.
25. OANCEA Marius – Implicații ale actualei crize economice asupra fenomenului
extremist , Intelligence în serviciul tău, 27.02.2009
http://intelligence.sri.ro/implicatii -ale-actualei -crize -economice -asupra –
fenomenului -extremist/.
26. PĂUN Radu -Bogdan – Jihadul – între Coran și terorism ,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/jihadul -coran –
terorism;
27. Gl. lt. conf. univ. dr. STOINA Neculai – Istoric și evoluții ale conceptului de
jihad , Revista Academiei Forțelor Terestre, Anul IX – nr. 4 (36),
Trimestrul IV – 2004 http://www.actrus.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
28. ZUGRAVU Sorin – Fenomenul „ foreign fighters ”, Rev ista Intelligence,
nr. 30/2015
https://www.sri.ro/fisiere/publicatii/Revista_Intelligence_nr_30.pdf) .
29. *** Fenomenul partidelor extremiste în Europa , JURNALUL EUROPEAN,
http://www.jurnaluleuropean.info/single -post/2015/09/04/Fenomenul –
partidelor -extremiste -in-Europa.

* *
*