Introducere …………………………………………………………………………… ……….4 CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE 1. Date de identificare a firmei… [620647]

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA ROMÂNO -AMERICANĂ
FACULTATEA DE MANAGEMENT – MARKETING

ANALIZA CIFREI DE AFACERI
STUDIU DE CAZ
S.C. ALEX CONF DESIGN S.R.L.

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. MARIN ȚOLE

Absolvent ă:
Catană Alexandra Eliza

BUCURE ȘTI
2013

1

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………… ……….4

CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE
1. Date de identificare a firmei …………………………………………………………………………… …………..5
1.1. Istoricul societății ……………………………………………………………………………… ………. …………….5
1.2. Structura societății ………………………………………………………………………………… ……… ………..5
1.3. Produse/Piețe …………………………………………………………………………………………… ………… …..6
1.4. Dotări …………………………………………………………………………………………………… ……… ………….7
1.5. Indicatori financiari de performanță ………………………………………………………… …….. ….……7
2. Piața…………………………………………………………………………………………………………… ….…….…….7
2.1. Cererea…………………………………………………………………………………………………… …….. …….….7
2.2. Aprovizionarea……………………………………………………………………………………… …….. ….……… 8
3. Concurența ………………………………………………………………………………………………… ….……… .…..8
4. Distribuție -vânzare -reclamă …………… ……………………………………………………………… …….…….8
5. Prețuri ……………………………………………………………………………………………………………..… ….…..8
6. Resurse financiare …………………………………………………………………………………………… …….……8
7. Strategii manageriale de reusită a afacerii ………………………………………………………… ….…….8

CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL INTREPR INDERII
2.1. Diagnoticul juridic ……………………………………………………………………. …………10
2.1.1. Dreptul societatii comerciale …………………………………………….. ………….10
2.1.2. Dreptul medi ului……………………………………………………………… ………….10
2.1.3. Drept civil ……………………………………………………………………….. …………11
2.1.4. Drept comercial …………………… ……………………………………………. ………..11
2.1.5. Dreptul muncii ……………………………………………………………………. ………12
2.1.6. Drept fiscal ………………………………………………… ………………… …………….12
2.1.7. Litigii ……………………………………………………………………………….. ………..12
2.1.8. Analiza swot ………………………………………………………………… ……………..12
2.2. Diagnosticul resurselor umane ……………………………………………………… ……..13
2.2.1. Organizarea resurselor umane ……………………………………………. …………13

2
2.2.2. Analiza swot …………………………………………………………………….. ……….. 14
2.3. Diagnosticul comercial ………………………………………………………………… ……….15
2.3.1 . Produse ……………………….. ……………………………………………………… ……..15
2.3.2. Piața ……………………………………………………………………………………… ……15
2.3.2.1. Analiza evoluției vânzărilor …………………. ………………… ……….15
2.3.2.2. Clienții ………………………………………………………………….. ………17
2.3.2.3. Furnizorii ………………………………………………………… …………….19
2.3.2. 4. Concurența …………………………………………………………… ……….20
2.3.3. Analiza swot ………………………………………………………………….. …………… 20
2.4. Diagnosticul operațional …………. ……………………………………………………………21
2.4.1. Active imobilizate ……………………………………………………………… ………..21
2.4.2. Active circulante ……………………………………….. ………………………… ……..23
2.4.3. Analiza swot …………………………………………………………………….. ………… 23
2.5. Diagnosticul financiar …………………………………………………………… ……………..23
2.5.1. Analiza financiar -patrimonială
2.5.1.1. Analiza bilanțului ………………………………………………….. ……….24
2.5.1.2. Analiza indicatorilor de gestiune …………………………… …………25
2.5.1.3. Analiza capacității de autofinanțare ………………………… ………..27
2.5.1.4. Analiza corelației creanțe obligații …………………………. ………..27
2.5.1.5. Analiza corelației fond de rulment -necesar de fond de
rulment …………………………………………………………………………………………………… ……..28
2.5.1.6. Analiza lichidității și a solvabilității ………………………….. ……..30
2.5.2. Analiza rent abilității ……………………………………………………………. ……….31
2.5.2.1. Analiza fluxurilor financiare …………………………………… ……….31
2.5.2.2. Analiza indicatorilor de rentabilitate ………………. …………. ……..32
2.5.2.2.1. Analiza rentabilității economice ………………….. ……..32
2.5.2.2.2. Rata rentabilității financiare a capitalurilor …………..34
proprii
2.5.3. Analiza swot ……………………………………….. …………………………………….. 37

CAPITOLUL III ANALIZA CIFREI DE AFACERI
3.1. Aspecte teoretice privind analiza cifrei de afaceri …………………………………….38

3
3.1.1. Introducere ………………………………………. ……………………………….. ………. 38
3.2. Aspecte generale privind cifra de afaceri ………………………………………………….38
3.3. Analiza dinamicii cifrei de afaceri …………………………………………………. …………40
3.4. Analiza structurii cifrei de afaceri …………………………………………………………….42
3.5. Analiza factorială a cifrei de afaceri …………………………………………………………43
3.5.1. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre resurse umane și cifra
de afaceri ……………………………………………………………………………………….. ………. ……..43
3.5.2. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre po tențialul tehnic al
entității și cifra de afaceri ………………………………………………………………………… ……….44
3.5.3. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și
gradul de asigurare a forței de m uncă cu active circulante …………………………… ……….44
3.5.4. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre volumul producției
vândute și cifra de afaceri ………………………………………………………………………. ………..44
3.5.5. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și
suprafața rețelei comerciale ………………………………………………………………………… ……45
3.5.6. Modelul de analiză al cifrei de afac eri utilizat de entitățile care
desfășoară activități de comerț la domiciliul clienților ………………………………….. …….45
3.6. Studiu de caz privind analiza cifrei de afaceri la SC ALEX CONF DESIGN
SRL………………………………. ………………………………………………………………………………45
3.6.1. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre resurse umane și cifra
de afaceri ………………………………………………………………. …………………………. ………. …..45
3.6.2. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre potențialul tehnic al
entității și cifra de afaceri ……………………………………………………………………. …………… 47
3.6.3. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și
gradul de asigurare al forței de muncă cu active circulante ………………………… …………50

CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII PERSONALE ………………………………….. ……….54

Bibliografie
Anexe: Situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2011
Situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2012

4

INTRODUCERE

Lohn -ul reprezintă un tip de contract internțional prin care un producător (executant) se
obligă s ă execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), în schimbul unei
remunerații și pe baza documentației tehnice pusă la dispoziție de ordonator.
Afacerile în regim de lohn sunt axate pe producerea unor articole folosind mâna de lucru
necalificată sau puțin calificată locală, considerată ieftină pe plan international. În cazul în
care se folosește o materie primă, aceasta este importată, prelucrată, apoi exportată din nou
Termenul românesc regim (de) lohn este derivat din cuvântul din limba germană “lohn”
care înseamnă leafă.
Operațiunea de prelucrare în lohn, numită și producți e la comandă, s -a dezvoltat mai
ales pe relațiile Vest -Est și Nord -Sud, prin delocalizarea de către firmele occidentale a unor
producții industriale intensive în manoperă în țările din Europa Centrală și de Est sau din
regiuni în curs de dezvoltare.
Peste tot în lume există confecții cu eticheta "made in Romania". Nu întotdeauna însă,
este vorba de exporturi sub nume/marcă proprii ale unor fabrici de aici, ci de multe ori, de
produse executate în sistem lohn, cu materiale, modele și mărci ale unor parteneri de afaceri
din străinătate.
Industria confecțiilor rămâne domeniul predilect pentru producția în lohn, deoarece aici
nivelul de salarizare este scăzut, iar retehnologizarea necesită investiții moderate din punct de
vedere al beneficiarului.
În această lucrare, mi -am propus să abordez complexitatea fenomenului de lohn, în
evoluția abordării lui teoretice dar și a dimensiunii lui practice, în procesul lui de dezvoltare
economic ă. Am prezentat într -o formă practică și sistematică implicațiile economice ale
investițiilor străine directe, în activitatea de lohn.
În primul capitol am f ăcut o prezentare a firmei supusă analizei, cu profil de productie
confectii textile în r egim de lucru lohn , în cadrul căreia s -a studiat tematica ce face obiectul
prezentei lucrări.
Al doilea capitol cuprinde analiza diagnosticelor întreprinderii : juridic, al resurselor
umane, comercial, operațional, financiar, fiecare în parte fii nd finalizat cu analiza swot.
Al treilea capitol prezintă studiul de caz pe societatea S.C. ALEX CONF DESIGN
S.R.L .

5
Capitolul IV cuprinde considerații personale asupra analizei efectuate.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

Persoana juridica: AL EX CONF DESIGN SRL
Judetul: 51-Călărași
Adresa: Călărași str. Știrbei Vodă, nr. 16, jud. C ălărași
Nr. Registru l Comer țului: J51/384/10.09.2009
Forma de proprietate : 35 – Societ ăți comerciale cu r ăspundere limitat ă
Obiect de activitate: CAEN 1413 Fabricare a altor articole de imbr ăcăminte exclusiv lenjeria
de corp
CUI: RO 25991294

1.1. Istoricul societății
Societatea comercial ă poart ă denumirea de SC ALEX CONF DESIGN SRL, și este
înființată prin acordul de voin ță a doi asocia ți-persoane fizice, CATAN Ă ALEXANDRA
ELIZA si GHEORGHE MARIUS, in anul 2009, in conformitate cu prevederile art. 74 din
Legea 31/1990 cu modific ările și complet ările ulterioare, fiind constituit ă pe durat ă
nelimitat ă.

1.2. Structura societății:
– forma juridică de constituire;
Forma juridic ă este de societate cu r ăspundere limitat ă avâ nd capital integral privat
depus sub form ă de aport in numerar, în conformitate cu dispozi țiile Legii nr. 31/1990 privind
societ ățile comerciale.
– tipuri de activități;
Obiectul de activitate îl reprezint ă fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, cod CAEN
1413, fiind momentan singura activitate desf ășurată de firm ă. Activitatea se desfa șoară la
sediul stabilit încă de la infiin țare, situat in C ălărași str. Știrbei -Vodă nr. 16, jud. C ălărași.
Cifra de afaceri este real izată din manoperarea produc ției, firma fiind implicat ă in contracte
de tip lohn, prin parteneriat cu firme de profil interne și externe.
– acționari (asociați) principali;
 CATAN Ă ALEXANDRA ELIZA – 50%
 GHEORGHE MARIUS – 50%

6
– structura organizatorică (organi grama): personal de conducere, experiență în
domeniu, personal de execuție, personal administrativ.
Hotărârile majore sunt luate de către Consiliul de administrație. Conducerea operativă
este asigurată de catre un Director General și un Comitet Director fo rmat din 3 membri
(Director Economic, Director de Producție și consilier juridic) care coordonează
compartimentele funcționale.

Administrarea societ ății și reprezentarea ei din punct de vedere juridic și financiar, în
toate rela țiile cu ter ții se face de către d -na CODERIE MARIA, declarat împuternicit ca
administrator cu puteri depline, în actul constitutiv. Totodat ă, acesta semneaz ă toate
documentele care angajeaz ă patrimoniul societ ății. Compartimentul financiar -contabil este
condus de d -na Ec. Gheorgh iu Gabriela -director economic.

1.3. Produse/Piețe:
– scurtă descriere a activității, a produselor (serviciilor) oferite (actuale și în
perspectivă), principalele piețe de desfacere.
Produsele firmei sunt confec ții pentru femei din materiale textile u șoare, în special
pentru sezonul de vară, fiind destinate pie ței externe.
Portofoliul de clien ți este urm ătorul :
 SC OTTOROSE ROM SRL (pentru H&M)
 SC ALISON HAYES SRL (pentru TESCO, DOROTHY PERKINS, BHS,
EVANS, PRIMARK, DEBENHAMS)
 SC SMART SRL (pentru MARKS & SPENCER )
 SC TEXTILE GRUP SRL (pentru OYSHO, BERSHKA)
 OZTASAR (pentru K&D, YOURS)
 THE ULTIMATE ZONE LTD -Anglia (pentru JANE NORMAN, MISS
SELFRIDGE)
 PACT -Spania (pentru OYSHO, BERSHKA)
 CLOTHING DIRECT LTD ANGLIA (pentru TOP SHOP) .
SC ALEX CONF DESIGN SRL, prin ex perien ța sa, profesionalismul și motivarea
angaja ților s ăi, prin tehnologiile și utilajele de care dispune, prin controlul atent aplicat
produselor sale – are capabilitatea tehnica și uman ă de a satisface cele mai exigente cerin țe ale
clien ților s ăi.

7
Lunar sunt executate aproximativ 75.000 -80.000 de produse , livrarea acestora
depinz ând de termenele stabilite la acceptarea comenzii . Încasarea produc ției se face în
aproximativ 30 zile de la livrare.
Produsele executate sunt pentru pia ța extern ă : Europa de vest, Anglia, Danemarca,
Suedia. De regul ă comenzile sunt contractate antic ipat pentru trimestrul urm ător, pre țurile
fiind stabil ite prin contract cu partenerul extern, prin negocierea fiec ărei comenzi acceptate.

1.4. Dotăr i:
– capacități de producție (mărime, vechim e, randamente, amplasări);
Activitatea se desfa șoară în spa țiul propriu, dotat corespunz ător, în suprafa ță
construită de aproximativ 2500 mp. Ca și organigram ă societatea are org anizat personalul
productiv in 9 formatii de lucru cu aproximativ 4 0 muncitori califica ți corespunz ător postului,
alături de ca re se afla sectoarele: croit, călcat, CTC ș i ambalat. Se lucreaz ă într-un singur
schimb, societatea av ând un num ăr aproximativ de 4 25 persoane salariate în acest moment.
– procese te hnologice (descriere sintet ică);
Confec țiile textile din materiale ușoare, au un proces tehnologic relativ simplu:
lansarea în fabrica ție, croire, asamblarea pieselor croite, finisare, c ălcare, CTC și ambalare.
– eventualele colaborări cu alte firme la realizarea produselo r (serviciilor) oferite.
Surplusul comen zilor peste capacitatea firmei , este subcontractat unor firme
colaboratoare .

1.5. Indicatori financiari de perf ormanță: evoluția principalilor
indicatori financiari pe ultimii doi ani (cifra de afaceri, profit brut și ne t, rata profitului
brut, etc.)
Indicatori 31.12.2011 30.12.2012
Cifra de afaceri 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Profitul brut 1.271.378 lei 2.553.895 lei
Profitul net 1.066.025 lei 2.106.059 lei
Rata profitului 11,79 % lei 14,96% lei
Se observ ă o cre ștere a r entabilit ății comerciale în 2012 fa ță de 2011 cu 3,17 puncte
procentuale .

2. PIAȚA
2.1. Cererea:

8
– prezentarea pieței existente; segmentul de piață ocupat comparativ cu principalii
concurenți.
Produsele executate sunt livrate numai pe pia ța Angliei și Spaniei, în conformitate cu
contractele de produc ție încheiate cu clien ții men ționați mai sus.

2.2. Aprovizionare:
– surse de aprovizionare existente (nominalizarea furnizorilor interni/externi);
Societatea nu se aprovizioneaz ă pentru executarea prod uselor, toate materialele și
accesoriile fiind pu se la dispozi ție de partenerii cu care sunt încheiate contracte le de produc ție
în sistem lohn. Ocazional se mai aprovizioneaz ă cu diverse accesorii, dac ă în negocierea
comenzilor se prevede ca firma s ă supor te aceste costuri. Ceilal ți furnizori sunt pentru
utilit ăți.
– contracte, comenzi. –sunt anexe la contra ct, nego ciate pentru fiecare comanda în
parte.

3. CONCURENȚA
Produsele confec ționate sunt pentru m ărcile consacrate: H&M, Ma rks&Spencer,
Bershk a, etc., a c ăror calitate este indiscutabil conform standardelor impuse de client,
manoperate la pre țuri de aproximativ 2 GBP, în func ție de complexitatea produselor și de
prețul negociat la contractarea comenzii.
Nu se poate vorbi neap ărat de concuren ță în acest domeniu, deoarece fiecare firm ă de
profil din C ălărași are deja contracte de colaborare cu parteneri din țară și străinătate, iar
prețurile de manoperare sunt confiden țiale.

4. DISTRIBUȚIE – VÂNZARE, RECLAMĂ
Partenerii contractuali se ocu pă cu desfacerea produselor în marile lan țuri de magazine, pentru
societate, desfacerea fiind asigurat ă la termenele stabilite la negocierea comenzilor.

5. PREȚURI
Prețurile sunt stabilite în urma unei negocieri directe cu reprezen țanții clientului .

6. RESURSE FINANCIARE
Inițial, activitatea firmei a fost bazat ă pe autofinan țare (încasări), după care, s -a apelat
și la surse atrase pentru invest iții și dezvoltare (credite pentru investi ții), restituite integral în
acest moment.

9

7. STRATEGII MANAGERIALE DE REU ȘITĂ A AFACERII
Misiunea afacerii este de a produce și comercializa produse profitabile pe piața
externă, în scopul permanen tei îmbun ătățiri a pe rcepției pe care clien ții, angaja ții și asocia ții o
vor acumula despre calitatea activita ții firmei . În acest scop , fiecare compartiment al firmei
trebuie să obțina rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți. Societatea are ca
principal obiectiv dezvoltarea prin extinderea capacit ăților de produc ție existente și
perfecționarea produse lor, lucrând pe bază de contracte, succesul depinz ând în cea ma i mare
măsură de felul în care sunt satisf ăcute cerin țele pieței.
Alte o biective propuse sunt:
– optimizarea permanent ă a combin ării factorilor de producție utilizați în vederea
obținerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cât mai reduse și având în permanență
în vedere situația piețelor de aprovizionare și desfacere.
-asumarea riscul ui de a descoperi soluții o riginale și îndraznete pentru rezolvarea a cât
mai multor probleme complexe, introduc ând pe pieț ele pe care concur ează produse mai
avantajoase comparativ cu cele ale concurenților.
Cu toate că o parte din producătorii români, în general firmele mari cu forță financiară,
consideră că lohn -ul va mai susține încă ani buni industria de profil din România, este tot mai
clar că viitorul acestei ramuri va presupune reorientarea către piața interna și lansarea
producțiilor sub marca proprie. Recâștigarea pieței autohtone, care în prezent este acoperită în
proporție de 85% de importuri, poate crea o contrapondere la regresul pieț ei externe .
Un alt aspect este cel legat de producția sub marca proprie. Exporturile sub marca
proprie trebuie să crea scă în detrimentul lohn -ului. Deși s -au facut progrese în acest sens,
acestea nu sunt semnificative. "Din păcate tendința de a produce și vinde sub marca proprie la
export și pe piața internă e destul de scazută. Firmele trebuia de ani buni să se reoriente ze
către producția sub marcă proprie, pentru că este nevoie de timp să te impui pe piața".
Pentru a putea produce sub marcă proprie este nevoie însă de un sector primar sănătos,
care să asigure materia primă necesară producatorilor de îmbracămint e și încălțăminte. Fiind
vorba de un sector în care necesarul de investiții este ridicat (10 -20 milioane pentru o
țesătorie) este nevoie de implicarea statului în susținerea acestuia.

10

CAPITOLUL II
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
2.1. Diagnosticul jur idic
2.1.1. Dreptul societă ții comerciale
Societatea comercială ALEX CONF DESIGN SRL, înfin țată pe baza Legii 31/90
privind societ ățile comerciale, este persoană juridică română, având forma juridică de
societate cu r ăspundere limitat ă, înregistrată la Ofi ciul Registrului Comer țului prin certificatul
de înmatriculare nr. J51/384/2009 din 10.09.2009 cu sediul societă ții în România, localitatea
Călărași, strada Știrbei Vodă , nr. 16, și durată de func ționare nelimitată.
SC ALEX CONF DESIGN SRL are conturi și colaborează cu următoarele organisme
bancare: Banca Transilvania -Sucursala C ălărași, Trezoreria C ălărași.
Obiectul de activitate al societă ții conform CAEN Rev. 2 constă în: 1413 Fabricarea
altor articole de îmbrăcăminte exclusiv lenjeria de corp.
2.1.2. Dr eptul mediului

SC ALEX CONF DESIGN SRL deține autoriza ție de mediu pentru activitatea de
producere a articolelor din materiale textile în toți anii supuși analizei. Prin ace astă autoriza ție
se impune mo nitorizarea factorilor de mediu : deșeuri, ambalaje , monitorizare care se
realizează cu firme abilitate în domeniu. Rezultatele monitorizării au relevat încadrarea în
prevederile legisla ției de mediu în vigoare.
Autorizația de Mediu nr.161/24.07.2008 este valabil ă 5 ani, respectiv până la
24.07.2013, data la care se va solicita reinnoirea acesteia . Agenția Regionlă pentru Protec ția
Mediului solicit ă o serie de documente în completarea dosarului , documente ce vor fi
transmise în termen. Documentele care vor fi furnizate con țin date privind eviden ța gestiunii
deșeurilor, eviden ța ambalajelor și deșeurilor de ambalaje conform prevederilor legisla ției în
vigoare.

11
În data de 1 8.09.2012 , SC ALEX CONF DESIGN SRL a fost controlată de Garda de
Mediu și în urma inspec ției s-a întocmit Raport de Inspec ție nr. 865/18.09. 2012 prin care au
fost verificate toate aspectele de mediu, inclusiv autoriza ția și nu s -au constatat
neconformită ți.

2.1.3. Drept civil

Societatea de ține încă de la începutul perioadei de analiză titlu de proprietate asupra
imobilului compus din suprafa ță de 7548 mp, teren intravilan și 2439,67 mp construc ție (hal ă
produc ție), în valoare de 1.602.201 lei situat în județul Călăra și, str. Stirbei Vod ă, nr. 16 ,
conform Contractului de vânzare -cumpărare autentificat la notariat c u nr. 718/17.03.2011.
2.1.4. D rept comercial

Pentru desfă șurarea activită ții societatea comercială în cursul celor 3 ani de analiză, a
încheiat următoarele rela ții contractuale:
 In domeniul protec ției muncii, societatea a incheiat in 2011 un contract de
servicii privind operator cu R SVTI cu SC TEHNOERG SA Bucure ști.
 In domeniul finan țării, societatea a apelat la Banca Transilvania pentru
contractarea unui credit pentru invest iții (Contract nr. 44/17.03.2011), ocazie
cu care a achizi ționat spatiul destinat produc ției men ționat anterior .
 Firma are contracte încheiate cu societ ățile: Urban SA, Ecoaqua SA, Enel
Energie SA, pentru utilit ăți.
 In domeniul produc ției, societatea are incheiate contracte, dup ă cum urmeaz ă:

Data Contract Beneficiar Termen valabilitate Pondere
venituri
in cifra
de
afaceri
2011 Pondere
venituri
in cifra
de
afaceri
2012 Termen
de
plată
30,09,2009 ALLISON HAYES (ROMANIA)
SRL BUZAU 1 AN cu prelungire
automată 36.60% 29.00% 30 zile
02,10,2009 PACT 2004 SA SPANIA 1 AN cu prelungire
automată 15.66% 7.55% 30 zil e
2/01,10,2009 THE ULTIMATE ZONE LTD
ANGLIA 1 AN cu prelungire
automată 5.67% 15.37% 15 zile
23,10,2009 OZTASAR SRL PRAHOVA 1 AN cu prelungire
automată 7.30% 0.06% 30 zile
01,10,2009 SMART SRL PLOIESTI 1 AN cu prelungire
automată 25.07% 15.44% 30 zile
01,12,2009 TEXTILE GRUP SRL 1 AN cu prelungire
automată 2.10% 0.05% 30 zile
08,12,2009 MOHANS WAREHOUSE T/A
M$S TEXT LONDRA 1 AN cu prelungire
automată 0.00% 7.88% 14 zile

12
04,01,2010 OTTOROSE ROM 1 AN cu prelungire
automată 14.54% 30 zile
493/01,10 ,10 CLOTHING DIRECT 1 AN cu prelungire
automată 6.53% 15 zile
366/06.07.2011 CRIVA QUARTZ SRL 1 AN cu prelungire
automată 25 zile

2.1.5. Dreptul muncii

La nivelul SC ALEX CONF DESIGN SRL există Contract Colectiv de Muncă (
Administra ție – Sindic at), precum și contracte individuale de muncă și de administrare.
La data în care s -a făcut analiza societatea avea un număr de angaja ți de 425 cu
contract de muncă, din care 246 de muncitori califica ți, 11 maiștri, 1 tehnolog și 23 CTC -iști.
Din numarul t otal de angaja ți, 402 sunt femei.
SC ALEX CONF DESIGN SRL nu are obliga ția de a men ține un anumit nivel al
numărului de salaria ți sau a unui anumit nivel de salarizare, dar Compartimentul Organizare –
Resuse Umane răspunde de stabilirea și asigurarea neces arului de personal pe meserii, func ții
și specialită ți, conform solicitărilor forma țiilor de lucru , secției și compartimentelor
funcționale; totodată nu are niciun fel de obliga ții privind plata de pensii către fo știi directori
și/sau administratori, membr ii Directoratului, nu a acordat avansuri sau credite directorilor
și/sau administratorilor și nu a emis garan ții asumate de societate în numele acestora.
2.1.6. Dreptul fiscal

Ultimul control din partea G ărzii Financiare s -a desfășurat în cursul anului 20 11 și nu
au fost constatate neconformit ăți.
SC ALEX CONF DESIGN SRL prezintă următoarele date de înregistrare la ANAF:
 15.09 .2009 : plătitoare de TVA;
 15.09 .2009 : plătitor de impozit pe profit;
 15.09 .2009 : pentru plata pentru impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor;
 15.09 .2009 : pentru plata contribu ției de asigurări sociale, asigurări pentru șomaj,
asigurări de sănătate;
 15.09 .2009 : pentru plata contribu ției pentru concedii și indemniza ții de la persoane
juridice și fizice;
 15.09 .2009 : pentru plata contribu ției angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru
plata crean țelor sociale.
2.1.7. Litigii
Societatea nu prezinta niciun litigiu la data analizei.

13
2.1.8. Analiza SWOT
Puncte tari:
 Societatea este autorizată de către
Agenția Region lă pentru Protec ția
Mediului, mai mult, pentru a se
conforma cererilor de monitorizare a
factorilor de mediu, societatea a
contractat serviciile un or agen ți
economic i abilita ți în domeniu;
 Angajații își desfășoară activitatea în
baza unui contract de muncă .
 Societatea de ține drept de proprietate
asupra terenului și clădirii în care î și
desfășoară activitatea .
 Societatea nu este implicată în litigii;
Puncte slabe:
 Angaja ții califica ți au o pondere
de doar 57,88% în numarul total
de angaja ți.
 Inexisten ța une i eviden țe reale a
orelor suplimentare efectuate de
angaja ți.
Oportunită ți:
 Posibilitatea extinderii activit ății și
pe alte pie țe. Amenințări:
 Neîncadrarea în viitor în prevederile
legislației de mediu în vigoare a
factorilor de mediu: deșeuri, ambalaje.

Tabel nr. 3 – Analiza SWOT diagnostic juridic

2.2. Diagnosticul resurselor umane
2.2.1. Organizarea resurselor umane

Compartimentul Organizare – Resurse Umane este subordonat, în prezent,
Directorului General și asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societății comerciale în
domeniul recrutării, pregătirii, utilizării și conservării for ței de muncă, încadrării și
promovării personalului.
Compartimentul are ca principală responsabilitate stabilirea și asigurarea necesarului
de personal pe meserii, func ții și specialită ți, conform solicitărilor fabricilor, sec țiilor și
compartimentelor func ționale pentru produc ția curentă.
La începutul anului 201 2, societatea Prodplast avea un personal efectiv de 382 de
salariați. Pe parcursul anului, personalul înregist rează o varia ție de 36 de persoane din
următoarele cauze:
Pensionare 7
Demisie 4
Șomaj 0
Deces 1
Angajare 48

Tabel nr. 4 – Mișcări de personal

14
În ultimii 3 ani, situa ția salariaților se prezintă astfel:
2010 2011 ∆2011 /2010 ∆%201 1/2010 2012 ∆2012 /2011 ∆%201 2/2011
Număr salaria ți la
începutul anului 295 275 -20 -6,78 % 382 0 0
Număr salaria ți la
sfârșitul anului, din
care: 275 382 +107 +38,91% 418 -36 +9,42 %
 Muncitori
calificați 215 215 0 0 246 +31 +14,42 %
 Tehnolog 0 0 0 0 1 +1 0
 Maiștri 11 11 0 0 11 0 0
 CTC -isti 19 21 +2 +10,53% 23 -2 +9,52%

Tabel nr. 5 – Situația salariaților pe tipuri de calificare
0100200300
Muncitori
calificatiTehnolog Maistri CTC-isti2010201120122010
2011
2012
Figura nr. 1 – Evoluția numărului de salaria ți pe tipuri de calificare

Situația veniturilor medii lunare pe sa lariat este următoarea:
-lei/salariat 2010 2011 2012
Venit mediu brut
lunar 1.643 lei 1.633 lei 1.736 lei
Venit mediu net
lunar 1.211 lei 1.322 lei 1.349 lei
Valoarea medie
lunară a tichetelor
de masă 153 lei 160 lei 180 lei
Tabel nr. 6 – Situația veni turilor medii pe salariat

La nivelul anului 2012 , angajații au beneficiat de următoarele:
 Tichete de masă la nivelul maxim permis de lege: 459.093 lei;
 Ajutoare de Pa ște și Crăciun: 71.100 lei;
 Ajutoare sociale: 35.223 lei;
 Ajutoare de deces: 2.600 lei;
 Ajutoare de na ștere: 0 lei.
2.2.2. Analiza SWOT
Puncte tari: Puncte slabe:

15
 Compartimentul Organizare – Resurse
Umane asigură calificarea și
perfecționarea for ței de muncă prin
raportare la cerin țele activită ții;
 Compania stimulează salaria ții prin
acordarea de beneficii, ajutoare
financiare, tichete de masă etc;
 Venitul mediu brut/salariat
înregistrează o modificare pozitivă.
 Lipsa unei program ări privind timpul
de odihna al personalului.
Oportunită ți:
 Creșterea gradului de automatizare a
liniilor de produ cție.
Amenințări:
 Reducere a efectivului de personal,
ceea ce ar însemna efectuarea de
cheltuieli suplimentare cu instruirea și
calificarea noului personal.
Tabel nr. 7 – Analiza SWOT diagnostic resurse umane
2.3. Diagnosticul comercial
2.3.1. Produse

Produsele firmei sunt confectii pentru femei din mater iale textile usoare, în special
pentru sezonul de var ă, fiind destinate pie ței externe, s urplusul comen zilor peste capacitatea
firmei , fiind subcontractat unor firme colaboratoare.
2.3.2. Pia ța
2.3.2.1. A naliza evolu ției vânzărilor
-RON –
2010 2011 ∆%2011 /2010 2012 ∆%2012 /2011
1.Produc ția
vândută 6.959.585 lei 9.414.607 lei +35,28 15.388.024 lei +63,45
1.1. Venituri din
manoperare de
produse finite 6.959.585 lei 9.414.607 lei +35,28 15.388.024 lei +63,45
– Intern 4.874.955 lei 4.015.280 lei -17,63 9.877.476 lei +146
– Extern 2.084.630 lei 5.399.327 lei +159,01 5.510.548 lei +2,06
1.2. Venituri din
lucrări și servicii 0 0 0 0 0
1.3. Venituri de
realizat din chirii 0 0 0 0 0
2. Venituri din
vânz ări de mărfuri 441.558 lei 1.367.589 lei +9,72 1.680.627 lei +22,89
TOTAL 7.401.143 lei 10.782.196 lei +45,68 17.068.651 lei +58,30

După cum se observă, produc ția vândută înregistrează o evolu ție pozitivă atât în valori
absolute, cât și relative, crescând cu 35,28 % în anul 201 1 față de anul precedent , iar în anul
următor, se păstreaz ă un trend ascendent, cre șterea ajungând la 63,45 %. De asemenea, din Tabel nr. 8 – Evoluția cifrei de afaceri pe categorii de activități

16
punct de vedere al desfacerii, societatea încearcă pe parcursul celor 3 ani de referin ță să-și
extindă atât piețele externe cât și cele interne , înregistrând o cre ștere pe pia ța extern ă cu
159,01 % în anul 2011 față de 2010 , respectiv cu 2,06 % în anul 2012 față de anul precedent.
Trebuie men ționat faptul că piața internă, înregistr eaza o scădere cu 17,63 % în anul 2011 ,
ameliorată însă de evolu ția pozitivă cu 146 % în anul 201 2.
În ceea ce prive ște veniturile din lucrările și serviciile prestate și veniturile din chirii,
se poate observa c ă societatea nu înregistreaz ă astfel de ven ituri, concentr ându-se pe
activitatea productiv ă.
Vânzările de mărfuri au o evolu ție ascendent ă pe toat ă perioada analizat ă, cresc ând în
anul 201 1 față de 20 10 cu 9,72 % , iar în anul 201 2 cu 22,89 % față de anul precedent .
Per ansamblu, cifra de a faceri are o evolu ție pozitivă și ascendentă, ceea ce reprezintă o
situație favorabilă pentru entitate, cu implica ții directe asupra principalilor indicatori
economico -financiari ai firmei.
74011431078219617068651
05000000100000001500000020000000
2010 2011 2012Cifra de afaceri
Figura nr. 3 – Evoluția cifrei de af aceri
6959585941460715388024
05000000100000001500000020000000
2010 2011 2012Productia vandutaProductia vanduta
Figura nr. 4 – Evoluția produc ției vândute

17

0500000010000000
2010 2011 2012InternIntern
Extern
Figura nr. 5 – Evoluția produc ției vândute pe pie țe geografice

2.3.2.2. Clien ții

În tabelul următor se poate observa evolu ția vânzărilor de pro duse finite în interiorul
și exteriorul țării:

Elemente 2010 2011 2012
Valori Ponderi(%) Valori Ponderi(%) Valori Ponderi(%)
Venituri din
manoperare
de produse
finite

6.959.585 lei

94,03

9.414.607 lei 87,32

15.388.024 lei

90,15
– la intern
4.874.955 lei
70,05
4.015.280 lei 42,65
9.877.476 lei
64,19
– la export
2.084.630 lei
31,61
5.399.327 lei 57,35
5.510.548 lei
35,81

Vânzările de produse finite la export au crescut cu 25,74 % în anul 2011 față de anul
2010 ajungând la suma de 5.399.327 lei. In anul 2012 față de anul 2011 veniturile au scazut
cu 21,54 %, ajungând la valoarea de 5.510.548 lei. Tendin ța de creștere a vânzărilor către
export s -a făcut pe baza diminuării vânzărilor la intern in primul an .
Societatea are un număr relativ redus de clienți și din datele disponibile putem afirma
că ea are un grad ridicat de concentrare la nivelul vânzărilor pe clien ți. Astfel, riscul ca
societatea să se confrunte cu pierderea unui client extrem de important care sa -i genereze
pierderi foarte mari este mare .

18
Mai mult, societatea și-a luat anumite măsuri pentru a combate riscul de neîncasare.
Ea a instituit un sistem de evaluare atât a clien ților vechi, cât și a celor noi prin care ace știa
sunt verifica ți în anumite b aze de date ale Ministerului de Justi ție, Ministerului Finan țelor
Publice, Banca Na țională a României. De asemenea le sunt verificate situa țiile financiare,
rapoartele de bonitate de la firme de specialitate și le pot fi solicitate garan ții de plată.
Situația creanțelor societă ții se prezintă astfel:

Creanțe Sold la
31.12.20 10 Sold la
31.12.2011 Sold la
31.12.2012
Clienți 985.593 lei 1.210.944 lei 1.566.385 lei
Clienți incerți sau
în litigiu (cu TVA) 0 4.216 lei 0
Ajustări pentru
clienți incerți 0 0 -309.000 lei
Debitori diver și 0 309.000 lei 309.000 lei
Creanțe sociale 13.113 lei 36.434 lei 28.535 lei
Alte creante 0 13.135 lei 104.625 lei
TOTAL 998.706 lei 1.573.729 lei 1.699.545 lei
Tabel nr. 13 – Situația creanțelor
Pentru toate perioadele de ref erință termenul de lichidare este sub 1 an.

90%1.57% 0.16%0.82%
7.45%
<30 zile
30-60 zile
60-90 zile
90-120 zile
>120 zile

Figura nr. 6 – Structura clien ților după vechime pentru anul 20 10

19

0.00%
0.00%
62.50%11.50%26%
<30 zile
30-60 zile
60-90 zile
90-120 zile
>120 zile
Figura nr. 7 – Structura clien ților după vechime pentru anul 201 1

0.00%4.67%
37.83%24.50%33%
<30 zile
30-60 zile
60-90 zile
90-120 zile
>120 zile
Figura nr. 8 – Structura clien ților după vechime pentru anul 2012

2.3.2.3. Furnizorii

Principalii furnizori ai societă ții sunt: A EOL, Global Textile Center, NCH Romania,
United Group Tex , Răzvicom Junior, Gylcor Conf si SODEXO Pass.

20
Situația datoriilor firmei este:
Datorii
-RON – Sold la 31.12.20 10 Sold la 31.12.2011 Sold la 31.12.2012
Furnizori 395.030 lei 548.604 lei 526.674 lei
Furnizori facturi
nesosite 32.532 lei 11.112 lei 15.974 lei
Datorii legate de
salariile lunii Dec.
achitate în Ian. Anul
următor 123.331 lei 154.045 lei 194.621 lei
Impozit pe profit 93.374 lei 66.441 lei 39.857 lei
Alte impozite, taxe,
fonduri speciale 144.396 lei 188.684 lei 245.629 lei
Creditori diver și 166.190 lei 1.657.499 lei 287.723 lei
TVA de plat ă 13.137 lei 40.522 lei 48.650 lei
TOTAL 967.990 lei 2.666.907 lei 1.359.228 lei
Tabel nr. 15 – Situația datoriilor

Pentru toate perioadele de referin ță termenul de exigibilitate este sub 1 an.

2.3.2.4. Concuren ța

În ceea ce privește confec țiile textile , principalii concuren ți pe plan local sunt: Baden
Interna țional, Mariano Tex , Mart Conf, ROCCO.
Întrucât pe pia ța confectiilor textile concurența este acerbă, societatea acordă o
atenție sporită c alității produselor realizat e cu cerin țele curente ale clien ților și ale pieței și
respectarea termenelor și condi țiilor impuse de parteneri.
Legat de pia ță, firma se confruntă cu o serie de riscuri cărora trebuie s ă le acorde o
importanță deosebită. De exemplu, fluctua țiile impreviz ibile ale pre țului reprezent ând
manopera de lucru, poate influen ța în mod negativ cifra de afaceri. Există și riscul ca unii din
furnizorii din țară să își micșoreze activitatea sau chiar să oprească func ționarea anumitor
linii de produc ție și astfel firma să nu mai aibă resurse materiale în țară și să fie nevoită să
importe.
2.3.3. Analiza SWOT
Puncte Tari:
 Nivelul gradului de îndatorare este
nul;
 Termenul de exigibilitate al datoriilor
este sub un an;
 Stabilizarea clientelei
 Comenzi cu desfac ere asigurată Puncte Slabe:
 Reducerea cu 63,82 % a ponderii
clienților cu o vechime mai mică de
30 zile;
 Creșterea ponderii clien ților cu o
durată de încasare cuprinsă între 60 și
90 zile.

21

 Sistem rigid de negociere a prețurilor

Oportunită ți:
 Posibilit atea de contractare de credite
pe termen lung, ținând cont de faptul
că la momentul actual datoriile
societății au exigibilitate sub 1 an;
 Extinderea activită ții pe plan extern.
Amenințări:
 Fluctuațiile imprevizibile ale pre țului
reprezent ând manopera de lucru
 Reducerea considerabilă a
portofoliului de furnizori.

Tabel nr. 16 – Analiza SWOT diagnostic comercial

2.4. Diagnosticul opera țional
2.4.1. Active imobilizate

Valorile imobilizărilor prezentate în tabelul de mai jos sunt preluate din bilan țul
contabil încheiat la finele fiecărui an de referin ță. Acestea sunt evaluate la valoarea rămasă
neamortizată ob ținută prin deducerea din valoarea de inventar a amortizării cumulate
calculatate de la data punerii în func țiune până la sfâr șitul anului de refer ință.

Nr.crt. Elemente 2010 2011 2012
1. Imobilizări
necorporale 28.728 lei 12.182 lei 9.575 lei
2. Imobilizări
corporale 837.494 lei 2.855.935 lei 2.875.406 lei
2.1. Teren 0 331.144 lei 243.547 lei
2.2 Constructii 0 1.212.867 lei 1.162.134 lei
2.3. Instalații tehnice
și mașini 837.494 lei 1.311.924 lei 1.469.725 lei
3. Imobilizari
financiare 0 3.398 0
TOTAL 866.222 lei 2.871.515 lei 2.884.981 lei

22

28728
12182
9575
050001000015000200002500030000
2010 2011 2012Imobilizari
necorporale
3-D Column 2
3-D Column 3
Figura nr. 10 – Evoluția imobilizărilor necorporale

8374942855935 2875406
050000010000001500000200000025000003000000
2010 2011 2012Imobilizari
corporale

Figura nr. 11 – Evoluția imobilizărilor corporale
 În ceea ce prive ște postul bilan țier Imobilizări necorporale, acesta reprezintă
licențe de operare calculator, antivirus și începând cu anul 20 09 și soft financiar
contabil.
 Terenul are o s uprafață 7548 m2 și este situat în județul Călăra și, str. Știrbei
Vodă, nr. 16 , cumpărat în anul 20 11 în baza Contract ului de vânzare -cumpărare nr.
718/17.03.2011 . Este intabulat în Cartea Funciară ca teren intravilan. Acesta este
înscris în bilan țul contabil la 31/12/2011 la valoarea de pia ță de 331.144 lei

23
stabilită în urma negocierii cu vânzătorul. Conform Contractelor de vanzare –
cumparare nr. 430/24.02.2012, 431/24.02.2012, 527/05.03.2012, a fost v ândut
teren în valoare totală de 87.597 lei.
 În cate goria instala țiilor tehnice și mașini se înregistrează o creștere a numărului
de poziții de la 102 în anul 20 10 la 114 în anul 2011, ajung ând în anul 2012 la 143
de pozi ții.

2.4.2. Active circulante
Situația activelor circulante evaluate la valoare conta bilă netă se prezintă astfel:

Nr.crt. Stocuri 2010 2011 2012
1. Materii prime și
materiale
consumabile 95.869 lei 47.688 lei 40.976 lei
2. Produse finite și
mărfuri 143.803 lei 71.533 lei 61.465 lei
3. TOTAL 239.672 lei 119.221 lei 102.441 lei
Tabel nr. 19 – Evoluția activelor circulante

2.4.3. Analiza SWOT
Puncte forte:
 Începând cu anul 20 09, societatea
deține un soft financiar contabil
propriu;
 Societatea a efectuat o serie de
investiții pentru achizitia spatiului de
produc ție
 Creșterea numărului de instala ții
tehnice și mașini utilizate în procesul
de produc ție. Puncte slabe:
 Imobilizarea unor resurse importante
în active stabile care pot destabiliza
trezoreria firmei.
Oportunită ți :
 Investirea în mijloace de produc ție
mai performante. Amenințări:
 Poate sa crească numărul furturilor de
mărfuri din cadrul depozit elor.
Tabel nr. 21 – Analiza SWOT diagnostic opera țional

2.5. Diagnosticul financiar
2.5.1. Analiza financiar -patrimonială

24
2.5.1.1. Analiza bilan țului

Active 2010 2011 2012
A.Active imobilizate 866.222 lei 33,83 % 2.871.515 lei 53,92 % 2.884.981 lei 47,16 %
I.Imobiliz ări necorporale 28.728 lei 1,12% 12.182 lei 0,23% 9.575 lei 0,16%
II.Imobiliz ări corporale 837.494 lei 32,71% 2.855.935 lei 53,63 % 2.875.406 lei 47,00 %
II.Imobiliz ări financiare 0 0,00% 3.398 lei 0,063 % 0 0,00%
B.Active circulante 1.644.307 lei 64,22 % 2.302.052 lei 43,23 % 3.139.451 lei 51,32 %
I.Stocuri 239.672 lei 9,36% 119.221 lei 2,23% 102.441 lei 1,67%
II.Crean țe 998.706 lei 39,00 % 1.573.729 lei 29,55 % 1.699.545 lei 27,78 %
III.Investi ții pe termen
scurt 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
IV.Casa și conturile la
bănci 405.929 lei 15,86 % 609.102 lei 11,44 % 1.337.465 lei 21,87 %
C.Cheltuieli în avans 50.078 lei 1,96% 151.983 lei 2,85% 92.509 lei 1,51%
Total active 2.560.607 lei 100.00% 5.325.550 lei 100.00% 6.116.941 lei 100.00%
Capital propriu 2010 2011 2012
A.Capital și rezerve 1.592.617 lei 62,20% 2.658.642 lei 49,92 % 4.757.713 lei 77,78 %
I.Capital social 20.000 lei 0,78% 20.000 lei 0,38% 20.000 lei 0,33%
II.Rezerve din reevaluare 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
III.Rezerve 532.906 lei 20,81 % 532.796 lei 10,00 % 532.796 lei 8,71%
IV.Rezultatul exerci țiului
(inclusiv rezultat
reportat) 1.613.095 lei 63,00 % 2.105.846 lei 39,54 % 6.310.976 lei 103,17 %
V.Repartizarea profitului (530.936 ) lei (0) (2.106.059 )lei
B.Datorii pe termen scurt 869.377 lei 33,95 % 1.516.108 lei 28,47 % 1.196.330 lei 19,59 %
C.Venituri în avans 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
D.Datorii pe termen lung 98.613 lei 3,85% 1.150.800 lei 21,61 % 160.898 lei 2,63%
E.Provizioane (pt
impozite) 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Total pasiv 2.560.607 lei 100.00% 5.325.550 lei 100.00% 6.116.941 lei 100.00%
Tabel nr. 22 Structura bilan țului

Structura activelor reflect ă ponderea în cre ștere a activelor imobilizate de la 33,83 %,
în 2010 la 53.92% în 2011 prin reducerea ponderii activelor circulante de la 64,22 % în 2010
la 43,23% în 2011 și creșterea disponibilit ăților p înă la 11,44% în 2011.
Dacă în exerci țiul financiar 2011, societatea nu a imobilizat foarte multe resurse
prefer ând să lucreze în spa țiu închiriat, dotat și utilat corespunz ător profilului activit ății, în
2011 a contractat un credit pentru investi ții pentru achiziționarea halei de producț ie închiriate
anterior, ceea ce a determinat înregistrarea unei rate pentru activele imobilizate net superioar ă
celei din exerci țiul precedent. În exerci țiul financiar 2012 firma nu a mai investit resurse
semnificative în bunuri de capita l, prefer ând să economiseasc ă. Aceast ă politic ă a determinat
reducerea ratei imobiliz ărilor cu aproximativ 14% și dublarea ratei disponibilit ăților.

25
Structur a activelor circulante, reflectă descre șterea ratei crean țelor în 2011 (datorit ă
recuperă rii mai rapide a contravalorii manoperei), odat ă cu cea a ratei stocurilor, și a ratei
disponibilit ăților. În 2012, cre șterea ratei activelor circulante se datoreaz ă dublă rii ratei
disponibilit ăților.
Valoarea ratei stocurilor se incadreaz ă în mediile ramurii de activitate iar cea a
crean țelor eviden țiază portofoliul crean țelor în patrimoniul firmei, pe termene de încasare.
Micțorarea acesteia se datoreaz ă creșterii ponderii clientelei cu care firma a convenit termene
mai mici de încasare.
Rata disponibilit ăților calculat ă pentru anul 2012 reflect ă sporirea solvabilit ății firmei.
În 2010, se reduce gradul de risc financiar, prin sc ăderea ponderii datoriilor pe termen
scurt în activele totale, rezult ând ca din resursele ob ținute firma s ă obțină autonomie at ât pe
termen lung c ât și pe termen scurt. ( ținând cont c ă un nivel de peste 33% reprezint ă o situa ție
de normalitate).
În 2011 stabilitatea financiar ă pare c ă se accentueaz ă până la o rat ă de 71,53% pe
fondul finan țării din surse atrase. Acest lucru destabilizeaz ă însă autonomia global ă a firmei,
cresc ând ponderea datoriilor totale în pasiv. Dar situa ția este calificat ă ca fiind una pozitiv ă,
având în vedere faptul c ă finan țarea obtinut ă este pe termen mediu și lung, fapt care se
reflect ă în scaderea ratei datoriil or pe termen scurt de la 33,95 % în 2010 la 28,47% în 2011.
În 2012, firma achita anticipat mare parte din sursele atrase (creditul pentru investi ții
în totalitate și o parte din contractele de leasing), ceea ce îi spore ște autonomia și stabilitatea
financ iară până la nivelul ratei de 77,78 %. Chiar și rata da toriilor pe termen scurt se
micș oreaz ă cu aproximativ 14% în perioada analizat ă.
2.5.1.2. Analiza indicatorilor de gestiune
Principalii indicatori de gestiune sunt:
 Viteza de rota ție a stocurilor;
 Vitez a de rotație a debitelor -clienți;
 Viteza de rota ție a creditelor -furnizori;
 Viteza de rota ție a activelor totale.
Situația elementelor relevante în calculul indicatorilor mai sus men ționați se prezintă
astfel:
Elemente Sold la 01/01/ 2010 Sold la 31/12/20 10 Sold la 31/12/201 1 Sold la 31/12/201 2
Activ 1.070.238 lei 2.560.607 lei 5.325.550 lei 6.116.941 lei
Stocuri 41.577 lei 239.672 lei 119.221 lei 102.441 lei
Creanțe 797.368 lei 998.706 lei 1.573.729 lei 1.699.545 lei
Furnizori 486.974 lei 395.030 lei 548.604 lei 526.674 lei

26
Cifra de
afaceri 1.744.862 lei 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Tabel nr. 23
Metodologia de calcul presupune evaluarea elementul bilan țier la mărimea medie
dintre soldul ini țial și soldul final aferent fiecărei perioade de analiză. Astfel, s -au obținut
următoarele rezultate:
Elemente Sold mediu
2010 Sold mediu
2011 Sold mediu
2012
Activ 1.815.423 lei 3.943.079 lei 5.721.246 lei
Stocuri 140.625 lei 179.447 lei 110.831 lei
Creanțe 898.037 lei 1.286.218 lei 1.636.637 lei
Furnizori 441.002 lei 471.817 lei 537.639 lei
Tabel nr. 24

Evoluția indicatorilor de gestiune, exprima ți prin durata în zile și număr de rota ții,
este următoarea:
Durata de rota ție
a: 2010 2011 2012
Durata
în zile Nr. de
rotații Durata în
zile Nr. de
rotații Durata în
zile Nr. de
rotații
Activ – 1.02 – 1.03 – 1.07
Stocuri 65 5.56 61 5.99 44 10.78
Debite -clienți 63 6.20 74 3.91 77 4.98
Credite -furnizori 19 24.61 12 38.39 11 27.01
Tabel nr. 25

După cum se poate observa, durata de rota ție a acti vului total înregistrează o evolu ție
pozitivă nesemnificativă în 2011 fa ță de perioadele precedente. Astfel, activele entită ții sunt
utilizate eficient pentru a produce vânzări.
Mai mult, durata de rota ție a stocurilor se reduce de la 65 zile în anul 20 10 la 61 în
anul 201 1, respectiv 44 zile în anul 201 2. Stocurile angajate în desfă șurarea activită ții sunt
recuperate prin cifra de afaceri într -un timp mai scurt, ceea ce denotă o situa ție favorabilă
pentru entitate.
Durata de rota ție a debitelor -credite exprimată în zile înregistrează o varia ție negativă
prin creșterea de la 63 zile în 20 10 la 74 zile în 201 1 și 77 zile în 201 2. Această situa ție
afectează eficien ța entității în colectarea crean țelor. Prin analiza aceluia și indicator, dar
exprimat în număr de rotații, se identifică o reducere a duratei în 201 1 față de 20 10 de la 6 la
3 rotații, însă, la nivelul anului 2011 numărul de rota ții crește la 4.98, ceea ce semnalează o
îmbunătățire a gradului de colectare a crean țelor, efect ce nu poate fi constata t în prima
situație.

27
Durata de rota ție a creditelor -furnizori se reduce pe parcursul perioadei de analiză,
perioada de achitare a furnizorilor fiind de 19 zile în 20 10, 12 zile în 201 1 și 11 zile în 201 2.
2.5.1.3. Analiza capacită ții de autofinan țare
Nr.Cr t. Indicatori 2010 2011 2012
1. Gradul de finan țare a investi ției(%) 46.55% 27.45% 40.43%
2. Rata capacită ții de rambursare a datoriilor
financiare(%) 0.00% 0.00% 0.00%
3. Rata de acoperire a excedentului brut(%) 278.90% 146.18% 371.89%
4. Rata de acop erire a rezultatului exerci țiului(%) 137.09% 156.12% 128.12%
Tabel nr. 26

După cum se poate observa, gradul de finan țare a investi ției este inferior procentului
de 100 % pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce semnalează incapacitatea entită ții de a
susține efortul investi țional din resurse proprii.
În ceea ce prive ște rata capacită ții de rambursare a datoriilor financiare, aceasta
înregistrează valori nule atât în 20 10, cât și în 201 1, respectiv 201 2, întrucât societatea nu are
datorii pe termen mediu și lung în sold.
Rata de acoperire a excedentului brut din exploatare înregistrează valori supraunitare,
situație ce poate fi explicată prin excedentul veniturilor financiare și extraordinare asupra
valorii cheltuielilor de aceea și natură.
Rata de acoperir e a rezultatului exerci țiului variază de la un an la altul, însă se
menține în limitele normale.
2.5.1.4. Analiza corela ției creanțe-obligații
Indicatori 2010 2011 2012
RON % RON % RON %
Cifra de afaceri 7.401.143 424,17 10.782.196 145,68 17.068.651 158,30
Creanțe 998.706 125,25 1.573.729 157,58 1.699.545 108,00
Obligații 967.990 94,73 2.666.908 275,51 1.359.228 50,97
Raportul crean țe/obligații 1,03 0,59 1,25
Tabel nr. 27

În perioada 20 10 – 2012, cifra de afaceri a înregistrat o tendin ță pozitivă, atingând în
anul 2012 un nivel de cre ștere de 58,30%, cu 12,62 % mai mult decât în anul precedent.
Perioada de încasare a crean țelor a avut o varia ție fluctuantă, aceasta înregistrând o
creștere semnificativă în anul 2011 față de anul 20 10, determinând astf el o situa ție
nefavorabilă. Această situa ție a fost atenuată de influen ța în sensul scăderii a perioadei de
încasare a crean țelor, bazată pe diminuarea valorii crean țelor cu 49 ,58% în anul 201 2.

28
Deși în perioada analizată valoarea obliga țiilor a înregistr at un trend ascendent în anul
2011 fa ță de 2010 , situația nu este una nefavorabilă întrucât raportul crean țe obligații este
unul supraunitar. În 2011 se inregistreaz ă un raport crean țe-obliga ții subunitar datorit ă
contract ării unor resurse atrase pentru in vesti ții. Aceast ă influen ță a fost atenuată de
rambursarea anticipat ă a creditului reflectată în creș terea raportului crean țe-obliga ții.
2.5.1.5. Analiza corela ției fond de rulment -necesar de fond de rulment
Indicatori 2010 2011 2012
Fond de rulment (FR ) 825.008 lei 937.927 lei 2.033.630 lei
Necesar de fond de rulment (NFR) 419.079 lei 328.825 lei 696.165 lei
Trezoreria netă (TN) 405.929 lei 609.102 lei 1.377.465 lei
Cifra de afaceri 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Viteza de rotatie a FR (zile) 255 261 256
Viteza de rotatie a NFR (zile) 102 137 87
Tabel nr. 28

a) Fondul de rulment net reprezintă valoarea absolută a resurselor permanente utilizate
pentru finan țarea activelor circulante sau altfel spus partea surselor stabile alocate fina nțării
activelor circulante.
Fondul de rulm ent p ermite u rmărirea respectării de către întreprindere a
echilibrului fin anciar prin măsu rarea marjei de s ecuritate de care dispune întreprinderea
pentru a face fața unor factori p erturbatori.
Mărimea în sine a fondului de rulm ent nu ne spune dacă acesta este adaptat sau
nu unor nevoi ale în treprinderii. Problema la care trebuie să se raspundă este dacă acesta
este suficient in raport cu nevoile ciclului de exploat are.
În toata perioada analizata se observă un excedent de resurse financiare permanente
utilizabil pentru finan țarea activelor circulante, respectâdu -se regula de aur a finan țelor
:”Nevoile pe termen lung să fie finan țate din resurse pe termen lung; nevoile pe termen scurt
să fie finan țate din resu rse pe termen lung.”
Fondul de rulment pozitiv indică o rată de lichiditate a întreprinderii la o valoare
ridicată și reduce riscul de faliment.
Analizând varia ția absolută a FR se observă o cre ștere cu 112.919 lei în anul 201 1 față
de anul 20 10 și cu 1.095.703 lei în anul 201 2 față de 201 1, situație favorabilă, pentru că se
încearcă men ținerea acoperir ii nevoilor pe termen lung în totalitate ob ținând chiar și un
excedent folosit la acoperirea nevoilor curente.
b) Necesarul de fond de rulment r eprezintă cuantumul activelor ciclice ce trebuie
finanțate din f ondul de rulment respectiv activele circulante care urmează sa fie finanțate din
surse stabile.

29
În perioada analizată indicatorul are valori pozitive ceea ce semnifică un surplus de
nevoi temporare în rap ort cu sursele temporare posibile de mobilizat.
Factorii care determină acest lucru sunt următorii:
 existența unei politici de investi ții privind cre șterea stocurilor și a creanțelor;
 existența unui decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a c reanțelor și
exigibilitatea datoriilor de exploatare.
Analizând datele din tabelul anterior se constată că în anul 201 1 NFR a avut o valoare
de 328.825 lei, cu 90.254 lei mai m ică decât valoarea înregistrată în anul 20 10, generând o
situație favorabilă. În anul 201 2 față de 201 1 NFR a crescu t cu 367.340 lei , varia ție
nefavorabilă ceea ce înseamnă ca în anul 201 2 nevoile pe termen scurt au crescut , iar gradul
de acoperire al acestora cu resurse pe termen scurt este mai m ic decât în anul precedent.
c) Trezor eria netă reprezintă an aliza echilibrului financiar pe termen s curt, când se
compa ră o mărime relativ constantă ( FR) cu o mărime fluctuantă (NFR).
Trezoreria la nivelul unei în treprinderi este imaginea disponib ilității monet are și a
plasamentelor pe termen scurt apărute din evoluția înc asărilor și plăților, respectiv din
plasarea excedentului monetar.
Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii.
În cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiară pe termen
scurt.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerci ții succesive
demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a
disponibilită ților bănesti pentru întărirea poz iției întreprinderii pe pia ță.
Analizând evolu ția TN pe cei 3 ani se observă că este una ascenden tă, în anul 201 2
față de 201 1 crescând cu 728.363 lei.

Indicatori 2010 2011 2012
Rata autonomiei financiare 0.94 0.70 0.97
Rata de finan țare a stocurilor 3.94 4.35 9.53
Rata de autofinan țare a activelor 0.94 0.96 0.95
Rata datoriilor 0.06 0.04 0.06
Tabel nr. 29
a) Rata autonomiei financiare

30
Capitalurile permanente se calculează plecând de la capitalurile proprii la care se
adaugă datoriile pe termen mediu și lung. Se observa o evolutie fluctuanta a RAF in perioada
analizata.

b) Rata de finan țare a stocurilor

Măsoară capacitatea de finan țare a stocurilor cu ajutorul capitalului de lucru net (fond
de rulment net). Indicatorul e ste supraunitar și în creștere pe toată perioada de analiză ceea ce
indică o situa ție pozitivă a firmei întrucât firma poate să -și finanțeze stocurile și totodată o
parte din crean țe.
c) Rata de autofinan țare a activelor

Indicatorul are un nivel foarte bun, de cca. 95% pe toată perioada de analiză, capitalul
propriu reu șind să acopere activele fixe și o parte din activele circulante. Astfel, numai
aproximativ 5% din active rămân a fi acoperite din finan țare externă, ceea ce semnifică un
risc financiar redus al firmei.
d) Rata datoriilor

Plecând de la ideea că volumul datoriilor trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu
valoarea totală a activelor, se poate observa situa ția este una favorabilă întrucât în to ți cei trei
ani d e analiză indicatorul înregistrează valori subunitare.
2.5.1.6. Analiza lichidită ții și a solvabilită ții
Nr.
crt. Indicator Formula calcul 2010 2011 2012
1. Lichiditatea curenta Active curente/ Datorii curente 1,89 1,62 2,62
2. Lichiditatea imediata (Active curente -Stocuri) / Datorii
curente 1,61 1,54 2,53

31

Lichiditatea curentă exprimă capacitatea întreprinderii de a -și onora datoriile pe
termen scurt din crean țe și disponibilită ți. Lichiditatea curent ă recomandat ă ca fiind
acceptabil ă în jurul valorii de 2 . În 2010, valoarea se apropie de cea normal ă, acest fapt se
dator ându-se achit ării aportului adus de asocia ți precum și a datoriilor restante. În 2011
lichiditatea curent ă scade, pe fondul sc ăderii ponderii activelor circulante în activ dar și
creșterii semnificative a datoriilor curente fa ță de exerci țiul precedent. Abia în 2012 fir ma
reușește să eficientizeze activitatea, s ă achite mare parte din datorii at ât cele curente c ât și cele
pe termen lung (achitarea integrala a creditului de investitii), ceea ce ii confer ă stabilitate
financiar ă, reflectat ă de lichiditatea curentă (2,62).
Lichiditatea imediată reflectă capacitatea instantanee a întreprinderii de a -și onora
obligațiile pe termen scurt, ținând cont de încasările existente. Pentru lichiditatea imediat ă
nivelul apreciat drept corespunz ător, se încadreaz ă în intervalul: 0,8 -1,0. Firma înregistreaz ă
un nivel ridicat în 2010 și 2011, apropiat de cel al lichidit ății curente, pentru c ă ponderea
stocurilor în activ este mai mic ă decât a disponibilit ăților. Deci firma dispune de active lichide
suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Stocurile au o pondere nesemnificativ ă
în valoarea crean țelor, deci valoarea lor nu influen țează prea mult lichiditatea firmei.
De asemenea valoarea supraunitar ă a ratei solvabilit ății generale în ambele exerci ții,
evidentiaz ă faptul c ă firma este solvabil ă, fără risc în 2010 și 2011. În 2012 atinge un nivel
semnificativ (4,50) .
Pentru rata solvabilit ății patrimoniale, un nivel bun dep ășește valoarea de 0,5. Firma
nu are credite, deci este la nivel unitar în primul exerci țiu. Nivelul de 0,7 î n 2011 reprezint ă o
situa ție de normalitate, de echilibru . În 2012 nu mai are inregistrate credite bancare , rata
ating ând din nou un nivel unitar.
2.5.2. Analiza rentabilită ții
2.5.2.1. Analiza fluxurilor financiare

Întrucat societatea realizeaz ă numai v enituri din prestari servicii -manoperare confec ții
textile, analiza structurii acestora nu este relevant ă.
Structura cheltuielilor din exploatare se prezintă astfel:
Cheltuieli din exploatare 2010 2011 2012
Ch. cu materii prime și materiale consumabile 12,23% 18,38 % 16,07 %
Alte cheltuieli materiale 1,16% 1,22% 0,54% 3. Rata solvabilitatii
generale Activ total/Datorii totale 2,65 2,00 4,50
4. Rata solvabilitatii
patrimoniale Capital propriu/ (Capital
propriu+Credite bancare) 1 0,70 1

32
Ch energia și apa 2,52% 1,72% 1,31%
Ch. cu personalul 65,45 % 57,00 % 46,16 %
Salarii și indemniza ții 50,89 % 44,87 % 36,13 %
Ch. cu asigurarile și protecția socială 14,56 % 12,13% 10,03 %
Ch. privind presta țiile externe 13,55 % 17,07 % 29,11 %
Ch.cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 1,95% 0,25% 0,40%

Cea mai mare pondere o au cheltuielile cu personalul , fapt ce reprezintă o situa ție
normală având în vedere specificul activități de produc ție lohn confec ții textile . Acestea sunt
urmate de cele cu materii prime , materiale consumabile și cu presta țiile externe , cele din urmă
înregistrând un maxim în ultimu l an supus analizei deoarece în 2012 societatea a
subcontractat o pa rte din produc ție unor ter ți.
2.5.2.2 . Analiza indicatorilor de rentabilitate
2.5.2.2.1. Analiza rentabilită ții economice

Rentabilitatea economică a firmei se măsoară prin intermediul indicatorului rata
rentabilită ții economice după următorul model de cal cul:
Re =
100 , unde:
Re = rata rentabilită ții economice
Pr = profitul brut
At = activul mediu total
Prin aplicarea formulei de mai sus, s -au obținut următoarele rezultate:
Nr.
Crt. Elemente 2010 2011 2012
1. Profitul brut 1.833.411 lei 1.271.378 lei 2.553.895 lei
2. Activul mediu total 1.815.423 lei 3.943.079 lei 5.721.246 lei
3. Rata rentabilită ții economice (%) 100,99 32,34 44,64
Tabel nr. 35

Așadar, pe baza datelor ob ținute, rata rentabilită ții economice variază a tât în sens
negativ în anul 2011 față de 20 10, de la 100,99 % scade către 32,34 %, cât și în sens pozitiv,
înregistrând o cre ștere cu 12.3 pp în anul 201 2 față de 2011 .
Dinamica indicatorului poate fi aprofundată prin raportare la principalii factori de
influență. Modelul de analiză factorială utilizat în cuantificarea influen ței factorilor asupra
ratei rentabilită ții economice este următorul:
Re =
100, unde:

33
CA= valoarea vânzărilor
CA/At= viteza de rota ție a activelor totale ca număr de rota ții
Pr/CA= profitul la 1 leu cifră de afaceri
OBS: ceilal ți factori au aceea și semnifica ție ca mai sus.
Sistemul de factori se prezintă astfel:

Re

Nr.Crt. Indicatori 2010 2011 2012
1. Profitul brut 1.833.411 lei 1.271.378 lei 2.553.895 lei
2. Activul mediu total 1.815.423 lei 3.943.079 lei 5.721.246 lei
3. Rata rentabilită ții economice (%) 100,99 32,34 44,64
4. Cifra de afaceri 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
5. Viteza de rota ție a activelor totale (nr. de
rotații) 1,04 1,05 1,11
6. Profitul la 1 leu cifră de afaceri 0,25 0,12 0,15
Tabel nr. 36

Tabel nr. 37

Pe de o parte, rata rentabilită ții economice scade cu 68,65 pp în anul 201 1 față de
2010 . Această situa ție este nefavorabilă firmei și poate fi explicată prin influen ța
preponderentă a profitului la 1 le u cifră de afaceri. Viteza de rota ție a activului total a crescut
în 2010 fa ță de anul precedent, determinând o cre ștere cu 0.11 pp asupra rentabilită ții
activului total. Pe de altă parte, în perioada 2011 -2012 situația se ameliorează, rata cre ște cu
12,30 pp în baza contribu ției în acela și sens a factorilor de influen ță.
Nr.
Crt. Specifica ție Simbol 2011/2010 2012/2011
1. Modificarea Re ∆Re -68,65 % 12,30 %
2. Influența vitezei de
rotație a activelor totale ∆Ca/At∆Re 0.11% 0.24%
3. Influența profitului la 1
leu cifră de a faceri ∆Pr/CA∆Re -4.31% 2.57% Ca/At
Pr/CA

34
2.5.2. 2.2. Rata rentabilită ții financiare a capitalurilor proprii

Rata rentabilită ții financiare exprimă eficien ța utilizării capitalului propriu. Practic, ea
reflectă capitalul investi t de acționari atât sub formă de capital social ini țial, cât și sub formă
de profit reinvestit. Din acest considerent, rata rentabilită ții financiare prezintă o importan ță
deosebită, în primul rând, pentru ac ționari, care, în func ție de nivelul acesteia, o bservă dacă
investiția lor este sau nu justificată și dacă vor continua să sprijine dezvoltarea firmei fie prin
aportul unor noi capitaluri, fie prin renun țarea, pentru o anumită perioadă, la dividende. De
asemenea, valoarea acestui indicator este urmărită și de către manageri care doresc păstrarea
ei la un nivel corespunzător, pentru a -și păstra pozi țiile din firmă și pentru a putea realiza
criteriile de performan ță ale acesteia.
Rata rentabilită ții financiare se poate calcula după următoarea formulă:

Nr.
crt. Indicatori Simbol 2010 2011 2012
1. Rezultatul net al exerci țiului Pr net 1.591.926 lei 1.066.025 lei 2.106.059 lei
2. Capitalul propriu (valoare medie
anuală) Kpr 820.536 lei 2.125.630 lei 3.708.178 lei
3. Rata rentabilită ții financiare(%) Rf 194,00 50,15 56,79
Tabel nr. 38

Modelul de analiză utilizat este următorul:

Nr.
crt. Indicatori Simbol 2010 2011 2012
1. Venituri totale Vt 7.452.928 lei 11.038.114 lei 17.744.210 lei
2. Activul total (ca
valoare medie At
1.815.423 lei 3.943.079 lei 5.721.246 lei

Rf

35
anulă)
3. Capitalul propriu
(ca valoare medie
anuală) Kpr 820.536 lei 2.125.630 lei 3.708.178
4. Profitul net Pr net 1.591.926 lei 1.066.025 lei 2.106.059 lei
5. Viteza de rota ție a
activului total (nr.
rotații)
4,11
2,80
3,10

6. Factorul de
multiplicare a
capitalului propriu
2,21
1,86

1,54

7. Profitul net la 1 leu
venituri totale
0,21
0,10
0,12

8. Rata rentabilită ții
financiare (%) Rf 194,00 50,15 56,79
Tabel nr. 39

În urma analizei factoriale au rezultat următoarele:

(%)
Nr.
crt. Influențele factorilor Simbol 2010-2011 2011 -2012
1. Modificarea rentabilită ții financiare a
capitalului propriu ΔRf -143,85 6,64
2. Influența vitezei de rota ție
Δ
-0,073 0,242
3. Influența factorului de multiplicare a
capitalului propriu (parghiei financiare) Δ
-0,227 -2,054
4. Influența profitului net la 1 leu venituri
totale (rentabilită ții nete a venituri lor) Δ
-4,175
1,128
Tabel nr. 40

În ambele perioade analizate se observă o fluctua ție a ratei rentabilită ții financiare,
întrucât aceasta se diminuează cu 143,85 % în perioada 20 10-2011, iar în perioada 2011 -2012 cre ște
cu 6,64% , fapt ce ind ică o creștere a randamentului de capital propriu adus ac ționarilor.
Diminuarea ratei rentabilită ții financiare creează o situa ție nefavorabilă pentru entitate, în
prima perioadă analizată (20 10-2011 ) având ca factor dominant, atât din punct de vedere al
intensității cât și al sensului, viteza de rotatie, care ameliorează impactul negativ al celorlal ți factori.
Analizând influen țele factorilor, rezultă următoarele:

36
În primul rând, viteza de rota ție a activelor totale a fluctuat diferit în anii analiza ți. Astfel,
numărul de rota ții a activelor totale prin venit s -a diminuat în prima perioadă cu 1,31 rotații și a avut
un impact negativ asupra ratei rentabilită ții financiare de 0,073% urmată de o cre ștere de 0,3 rotații
ceea ce a condus la o modificare favorab ilă a ratei rentabilită ții financiare cu 0,242%. Situa ția se
explică pe baza unei cre șteri mult mai accentuate a activelor totale în raport cu cea a veniturilor în
toata perioadă analizat ă. Situația poate fi explicată prin cre șterea perioadei de încasare a clienților
care generează o majorare a valorii crean țelor, iar reportarea acestor crean țe de la un an la altul duce
la o valoare mult mai mare a activelor în compara ție cu cea a veniturilor, de și valoarea veniturilor
este în cre ștere.
În al doilea rând, f actorul de multiplicare a capitalului propriu s -a diminuat de la o
perioadă la alta și a condus la o scădere a ratei rentabilită ții financiare cu 0,227% între 20 10 și 201 1
și cu 2,054% între 201 1 și 201 2. Situația este determinată de cre șterea mult mai acc entuată a
capitalurilor proprii comparativ cu cea a activelor totale. Situa ția poate fi explicată prin ponderea
nesemnificativa a datoriilor pe termen lung ale firmei concomitent cu majorarea rezervelor care au
condus la cre șterea capitalurilor proprii, în trucât acest indicator este considerat ca fiind o formă a
gradului de îndatorare a firmei.
În ultimul rând, modificarea indicatorului profit net la 1 leu venituri are un impact
semnificativ asupra modificării ratei rentabilită ții financiare în ambele perio ade analizate. Situa ția
este determinată de modificări diferite ca sens ale profitului net în perioada analizată, concomitent
cu majorarea continuă a veniturilor. Astfel, între anii 20 10 și 2011 , diminuarea indicatorului se
datorează unei mic șorări a profi tului net pe fondul unei creșteri a costului total. De asemenea, în
perioada 2011 -2012 , ambii factori analiza ți au o evolu ție ascendentă, însă, majorarea profitului net
este mult mai accentuată în compara ție cu cea a venitului total. Această rentabilitate netă a activelor
totale poate fi explicată pe baza unei realizări eficiente a activită ții de exploatare a firmei întrucât I
ven expl ≥ I ch expl ceea ce duce la cre șterea rezultatului din exploatare.
Astfel, pe întreaga perioadă analizată se constată o m odificare a rentabilită ții financiare
care tinde spre o evolu ție ascendentă și pozitivă . Diferen ța semnificativ ă a ratei rentabilit ății
financiare în 2011 fa ță de 2010 se justific ă dacă se are în vedere faptul c ă rata din 2010 a fost
calculat ă prin raportare la media capitalurilor proprii aferente anilor 2009 -2010 , când societatea a
funcționat numai în ultimul trimestru al anului 2009 (fiind infiin țată în septembrie 2009) .

37

2.5.3. Analiza SWOT

Puncte forte:
 Pe toată perioada analizată, varia ția
resurselor p ermanente este superioară
variației nevoilor permanente, ceea ce
determină un fond de rulment pozitiv
și în creștere;
 Fondul de rulment pozitiv indică o
reducere a riscului de faliment
 Trezoreria netă pozitivă semnifică o
autonomie financiară a întreprinde rii
pe termen scurt
 Rata rentabilită ții financiare este în
crestere
Puncte slabe:
 Necesarul de fond de rulment
înregistrează valori pozitive, ceea ce
inseamnă că există un excedent de
nevoi ciclice, care nu pot fi acoperite
din resursele ciclice

Oportun ități :
 Ținând cont de faptul că indicatorul
fond de rulment este pozitiv pe
întreaga perioadă de analiză,
societatea ar putea să -și plaseze
surplusul de resurse către noi direc ții
de investi ții (de exemplu: în achizi ția
de utilaje mai performante pentru a
reduce costurile ) Amenințări:
Producția preponder entă în siste m lohn
pentru marea majoritate a fir melor
producăto are de con fecții-îmbrăcăminte, cu
implic ații negative în ceea ce privește
dependența față de firmele străine
ordonatoare și asupra faptu lui că aceste firme
ramân necunoscute pe piața externă ;

Tabel nr. 41 Analiza SWOT a diagnosticului financiar

38
CAPITOLUL III
ANALIZA CIFREI DE AFACERI

3.1. Aspecte teoretice privind analiza cifrei de afaceri
3.1.1.Introducere

În climatul economic actual influențat de criza economică și financiară, principalul
scop al companiilor nu este doar să supraviețuiască ci și să realizeze o activitate productivă.
În contextul actual, condițiile prezente în care managerii trebuie să ia decizii nu s unt
chiar satisfăcătoare. Cunoașterea evenimentelor și a cauzelor evoluției acestora este adesea
parțială, iar mediul economic este influențat negativ de o serie de factori.
Mulți manageri nativi trebuie să -și redefinească strategia companiei deoarece cli matul
economic s -a schimbat radical. Managerii companiei nu mai sunt preocupați în legătură cu
managementul de creștere, ci trebuie să -și evalueze compania de la bază, începând chiar cu
beneficiile oferite clienților. În vederea dezvoltării unei activități profitabile, managerii sunt
obligați să ia decizii și să actioneze rapid pentru a face față constrângerilor economice și
sociale actuale care au un impact asupra progresului companiei.
Cifra de afaceri este considerată a fi un indicator fundamental al vo lumului activității
unei companii și, în mod evident, este mereu analizat atunci când se evaluează o companie.
Folosind conceptul de cifră de afaceri avem posibilitatea să tragem diferite concluzii
referitoare la:
● poziția pe piață a companiei;
● informații asupra dinamicii activității;
● detalii despre șansele de dezvoltare sau despre importanța companiei în sectorul de
activitate;
● capacitatea de autofinațare a firmei;
● capaciatate companiei de a dezvolta activități profitabile.

3.2. A specte generale privind cifra de afaceri
Conceptul de analiză a cifrei de afaceri poate fi abordat având în vedere urmatoarele
rate: cifra de afaceri netă, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală, cifra de afaceri
critică.
Astfel, conceptul de a naliză a cifrei de afaceri presupune abordarea urmatoarelor rate
operaționale:

39
● cifra de afaceri netă (CA) – reprezintă un indicator al contului de profit și
pierdere, compus din totalitatea veniturilor obținute din vânzarea produselor și serviciilor di n
activitatea curentă a companiei, incluzând subvențiile din investiții, după deducerea
reducerilor comerciale.
● cifra de afaceri medie – cunoscută și ca prețul mediu de vânzare, reprezintă venitul
obținut din vânzarea unei unități și se calculează pe baz a următoarei fomule:
QCACA
, unde Q reprezintă volumul fizic al vânzărilor

● cifra de afaceri marginală (CA) – exprimă variația veniturilor din vânzări generate
de creșterea cu o unitate a volumului fizic al vânzărilor și se calculează cu următoarea
formulă:

0 10 1
Q QCA CA
QCACAm

● cifra de afaceri critică (CA min) evidențiază pragul de rentabilitate a firmei și
reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielior, pragul de la care
firma începe să ob țină profit . Cifra de afaceri minimă va fi egală cu suma cheltuielilor fixe și
a celor variabile.
RvChfCAcr1

unde: Chf – cheltuieli fixe totale
Rv – rata cheltuieli variabile, respectiv cheltuielile variabile medii la un leu cifra
de afaceri, respectiv:
CAChvRv
Cel mai adesea mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea
veniturilor provenite din activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din
alte activită ți(VA):
, unde:
VB-reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a întreprinderii și se referă la
vânzarea produselor rezultate din activitatea de bază a întreprinderii;
VA-reflectă cifra de afaceri cu caracter industrial sau neindustrial.
O contribu ție majoră la modificarea cifrei de afaceri totale revine ve niturilor din
activitatea de bază a fiecărei entități .Astfel, în cadrul analizei se poate calcula și ponderea

40
veniturilor din activitatea de bază și din alte activită ți față de cifra de afaceri totală a
întreprinderii. Analiza cifrei de afaceri poate fi d etaliată până la nivelul produsului, grupurilor
de produse sau categoriilor de activități. Astfel, compania poate și trebuie să fie interesată în
cunoașterea produselor cele mai solicitate, cele care au o rentabilitate mai mare decât media.
Creșterea cifr ei de afaceri reprezintă un obiectiv fundamental pentru fiecare companie,
obiectiv ce trebuie corelat cu piața, cu situatia reală a societă ții cu dimensiunile și cu nevoile
companiei. Elementele care influen țează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:
 rata inflației;
 politica de pre țuri;
 poziția firmei pe pia ță.
3.3. Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Aprecierea dimensiunii activității economice a unei companii și modificarea acesteia
în timp sunt absolut necesare în atragerea și asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor dorite. Pentru a analiza pe deplin activitatea unei companii, orice analiză a unui
indicator trebuie să includă o descriere dinamică a acestuia. Analiza evoluției în timp a cifrei
de afaceri poate fi realizată folo sind metodele statistice clasice. Studiul trebuie sa conțină
infomații aferente unei perioade de cel puțin 3 ani. Pe baza concluziei acestei analize pot fi
stabilite strategiile de dezvoltare ale companiei pentru următorii ani, având în vedere factorii
care pot influența activitatea companiei.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri pentru o perioada de timp se face pe baza:
a) abaterilor absolute cu bază fixă sau cu bază în lanț:
∆CA BF = CA n – CA 0 sau ∆CA BL = CA n – CA n-1
b) indicilor cu bază fixă sau în lan ț:
100CACA
0nx ICA
sau
100 CA CA
1-nnx ICA
c) ratelor de creștere cu bază fixă sau în lanț:
100 100CACA
0n  x RCA
sau
100 100 CA CA
1-nn  x RCA

41
d) ritmului mediu anual de creștere:

100 1-n
xCACAI
on
– Ritmul mediu anua l de creștere:
%100IR

Analiza cifrei de afaceri pe o perioadă lungă de timp oferă informații asupra activitătii
unei companii și trendul acesteia. Cu scopul de a fi relevant în stabilirea strategiei de
dezvoltare a companiei, dinamica firm ei supuse analizei trebuie să fie comparată cu dinamica
pieței și cea a sectorului de activitate. În cazul în care piața este mai dinamică decât compania,
se va observa că firma va pierde din cota de piață, fie din cauza creșterii vânzărilor,
competiției l a un nivel ridicat, fie din cauza apariției pe piața a unor noi competitori.
Pentru a realiza a analiză pertinentă a realității este necesară ajustarea indicatorilor
nominali cu rata inflației corespunzătoare sectorului de activitate al companiei. Compara ția
datelor în timp poate fi asigurată prin aplicarea procedurilor de inflație si deflație asupra
indicatorilor.
Deflația – implică exprimarea datelor din perioada analizată intr -o unitate monetară
constantă, aferentă primului an, considerat ca bază. Ajus tarea se face pe baza următoarelor
relații:
100 IpCA
m/0-nm-Cnx CAmRn
, unde:
CA R – reprezintă cifra de afaceri reală sau comparabilă
CA C – reprezintă cifra de afaceri curentă
Ip n-m / 0 – reprezintă indicele prețului, reportat la primul an din perioada analizată.
Inflația – implică aducerea la zi a valorilor indicilor la ultimul an al perioadei
analizate, folosind urmatoarea formulă:
CA R n-m = CA C n-m x I P n/ n -m, unde:
I P n/ n -m – reprezintă indicele prețului, raportat la ultimul an al perioadei analizate.

42
3.4. . Analiza structurii cifrei de afaceri
În analiza economico -financiară, o importanță deosebită în determinarea cauzelor și a
rezervelor de creștere a cifrei de afaceri o are studierea structurii vânzărilor. Structura cifrei de
afaceri evi dențiază ponderea pe care o au anumite elemente în vânzările totale ale companiei.
Din punct de vedere metodologic, analiza structurii cifrei de afaceri se realizează prin:
1. mărimi relative de structură – se utilizează la determinarea ponderii deținute d e
diferite elemente ( produse, mărfuri, servicii, activități, secții etc.) în totalul cifrei de afaceri,
utilizându -se următoarea relație:

100CAcaix gi , unde:
gi – ponderea deținută de categoria i în totalul cifrei de afaceri;
cai – cifra de afaceri realizată de categoria i;
CA – cifra de afaceri totală
2. efectuarea de comparații ale structurii activității economice aferente mai multor
exerciții financiare prin utilizarea coeficientului de concentrare Gini -Struck:
1122

ngnGi
, unde:
n- numarul de termeni ai seriei;
gi – ponderea produsului sau grupei de mărfuri i in cifra de afaceri.
Coeficientul Gini -Struck poate lua valori in intervalul [0,1], având următoarea importanță:
-dacă G →1, atunci în structura vânzărilor sunt câteva produse care dau cea mai mare parte
din cifra de afaceri, cu alte cuvinte, gradul de concentrare a activității este ridicat;
-dacă G →0 atunci vânzările sunt distribuite relativ uniform pe categoriile structurii
activității.
Metoda ABC – este utili zată în principal pentru analiza structurii cifrei de afaceri pe
produse, clienți, furnizori. Utilizarea metodei ABC constă în definirea politicii de
aprovizionare a firmei pe grupe ( in activitatea de comerț) precum și a puterii de negociere în
raport cu clienții/furnizorii ( in toate domeniile).

43
Produsele comercializate sunt cele care contribuie în proporții diferite la realizarea
cifrei de afaceri. Analiza curbei teoretice permite identificarea, in totalul produselor fabricate
sau comercializate, trei gr upe cu caracteristici specifice, astfel:
-o subgrupă care cuprinde foarte puține produse sau mărfuri, dar care realizează o
mare parte din cifra de afaceri;
-doua grupe care dau mai putin de jumatate din cifra de afaceri, dar care controlează
majoritatea p roduselor realizate si respectiv comercializate.
3.5.Analiza factorială a cifrei de afaceri
Acest tip de analiză economico -financiară are drept scop determinarea aportului
diferiților factori de influență asupra modificării cifrei de afaceri, determinarea relației de
cauzalitate dintre aceștia, precum și între aceștia și cifra de afaceri în cadrul unor modele, dar
și identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor viitoare. Analiza factorială a
cifrei de afaceri se face diferențiat în funcție d e specificul activității. Rezultatele analizei sunt
interesante pentru companii, instituții finanțatoare, acționari, salariați, stat etc.
Principalele modele utilizate în analiza cifrei de afaceri în cazul companiilor cu
activitate de producție, sunt1:
3.5.1.Modelul de analiză care exprimă corelația dintre resursele umane și cifra de
afaceri:
QfCAx
NsQfxNs CA
, unde:
CA – cifra de afaceri
Ns
– numărul mediu al personalului
Qf – producția obținută destinată livrării
NsQf
– productivitatea medie anuală a muncii
QfCA
– gradul de valorificare a producției obținute destinate livrării

1 Ghe.Vâlceanu, V. Robu, N. Grigorescu -Analiză economico -financiară, Ediția a doua revizuită și adăugită, Ed.
Economică, 2005, București, pag.53 -80.

44
3.5.2. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre potențialul tehnic al entității și
cifra de afaceri
QfCAxMfQfxNsMfxNs CA
sau
QfCAx
MfQfxMfMfxNsMfNsx CA,,
 , unde:
Mf
-valoarea medie a mijloacelor fixe

,Mf -valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive

NsMf – gradul de înzest rare tehnică a muncii

MfMf, – ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor
fixe
,MfQf
– randamentul mijloacelor fixe direct productive
3.5.3. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și gradul de
asigurare a forței de muncă cu active circulante

StCAx
NsStxNs CA , unde:
Ns
– numărul mediu al personalului

NsSt – valoarea medie a stocurilor aferentă unui salariat

StCA – viteza de rotație a activelor circulante exprimată ca număr de rotații
3.5.4. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre volumul producției vândute și
cifra de afaceri.

pQx CA ( pentru o producție omogenă), unde

100gixpip și:

45
Q – volumul fizic al producției vândute;

p- prețul mediu de vânzare unitar;
gi – structura producției vândute pe produs e;
pi – prețul de vânzare aferent producției de tip i
și
 xpiqv CAi (pentru o producție cu caracter neomogen), unde
qvi – volumul producției vândute pentru produsele de tip i
Pentru firmele cu activitate de com erț se folosesc urmatoarele modele:
3.5.5. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și suprafața
rețelei comerciale
ScCAScx CA
, respectiv
CaScc CA ;
ScCACa sau
100gixCaiCa ,
unde: Sc – suprafața medie de vânzare;

Ca – desfacerea medie pe m2 ( eficiența comercială);
gi – structura suprafeței comerciale pe grupe de mărfuri
Cai – vânzările pe m2 suprafață comercială, aferente structurii implicate în
analiză
3.5.6. Modelul de analiză a cifrei de afaceri utilizat de entitățile care desfășoară
activitate de comerț la domiciliul clienților.

NcCANcx CA , unde:
NcCA – exprimă valoarea me die a unei comenzi
3.6.Studiu de caz privind a naliza cifrei de afaceri la SC ALEX CONF DESIGN SRL
3.6.1. Modelul de analiză care exprimă corelația dintre resursele umane și cifra de
afaceri:
QfCAx
NsQfxNs CA

46
Indicator Simbol 2010 2011 2012
Cifra de afaceri CA 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Producția marfă
fabricată Qf 6.959.585 lei 9.414.607 lei
15.388.024 lei
Numarul mediu de
personal
Ns 260 335 385
Indicele producției
destinate livrării
1
nn
QfQfQfI
1,35 2,21
Indicele de creștere a
numarului de personal
1
nn
NsNsNsI
1,29 1,15
Productivitatea medie
anuala a muncii
sNQf
26.767,63 28.103,30 39.968,89
Gradul de valorificare
a producției obținute
destinate livrării
QfCA
1,0635 1,1453 1,1092
Se observă că orice modificare a unuia dintre factori exercită o influență în același
sens și asupra cifrei de afaceri. Astfel, datorită faptului că indicele producției obținute
destinate livrării devansează indicele de creștere a numărului de personal, în perioada 2011 –
2012, productivitatea muncii înregistrează o creștere cu 4,99% in 2011 față de 2010 și cu
42,22% in 2012 față de 2011, care se reflectă favorabil și asupra cifrei de afaceri.
 Determinarea rit mului mediu de cre ștere a cifrei de afaceri

Pentru a estima cre șterea anuală a cifrei de afaceri am utilizat următorii indicatori:
– Indicele mediu de cre ștere:
100 1-n
xCACAI
on
– Ritmul mediu anual de cre ștere:
%100IR
Indicator 2010 2011 2012
CA 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 eli
∆% CA 2011/2010 145,68%
∆% CA 2012/2011 158,30%
Indicele mediu al CA 151,99%
Ritmul mediu al CA 51,99%
Tabel nr. 47
Potrivit acestor calcule, cifra de afaceri a entită ții crește anual cu 51,99 %.
În același timp, ritmul de creștere al cifrei de afaceri (51,99%) este superior ritmului de
creștere a producției obținute destinate livrării (1,78%), ceea ce implică creșterea gradului de
valorificare a producției marfă fabricate și i mplicit, a cifrei de afaceri.
Notă: Pentru a avea o activitate performantă, se recomandă ca raportul dintre producția
vândută si cea stocată sa se mențină in limite rezonabile, adică, gradul de valorificare să fie
cât mai mare.

47
3.6.2. Modelul de analiză car e exprimă corelația dintre potențialul tehnic al entității și
cifra de afaceri
QfCAxMfQfxNsMfxNs CA
sau
QfCAx
MfQfxMfMfxNsMfNsx CA,,

Indicator Simbol 2010 2011 2012
Cifra de afaceri CA 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Producția marfă fa bricată Qf 6.959.585 lei 9.414.607 lei 15.388.024 lei
Numarul mediu de
personal
Ns 260 335 385
Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe
Mf 866.222 lei 2.871.515 lei 2.884.981 lei
Randamentul mijloacelor
fixe
MfQf
8.03 3.28 5.33
Gradul de înzestrare
tehnică a muncii
NsMf
3.331,62 8.571,69 7.493,46
Gradul de valorificare a
producției obținute
destinate livrării
QfCA
1,0635 1,1453 1,1092
Modificarea cifrei de afaceri 2011 față de 2010 este:
2010 2011 CA CA CA 
= 10.782.196 lei – 7.401.143 lei= + 3.381.053 lei, din care,
datorită:
1) Influenței modificării num ărului de salariați asupra cifrei de afaceri:
 
20102010
20102010
20102010
2010 2011 ) (QfCAx
MfQfx
NsMfNs Ns Ns
+ 2.133.770,57 lei
2) Influenței modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:
  
20102010
20102010
20102010
20112011
2011 ) (QfCAxMfQfx
NsMf
NsMfx Ns
NsMf
+ 14.998.626,19 lei
3) Influenței modificării eficienței mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri :
  
20102010
20102010
20112011
20112011
2011 ) (QfCAx
MfQf
MfQfx
NsMfx Ns
MfQf
-14.505.086,56 lei

48
4) Influențe i modificării gradul ui de valorificare a producției obținute destinate livrării
asupra cifrei de afaceri :
  

20102010
20112011
20112011
20112011
2011QfCA
QfCAX
MfQfx
NsMfx Ns
QfCA
+ 753,742,80 lei
Interpretarea rezultatelor:
In urma analizei efectuate, se constată creșterea cifrei de afaceri, față de per ioada de
bază cu 3.381.053 lei.
Creșterea numărului de salariați cu 75 de persoane, în condițiile menținerii constante a
celorlalți factori de influență, influențează favorabil cifra de afaceri în exercițiul financiar
2011. Creșterea numărului de salariaț i se datorează și majorării volumului comenzilor și
implicit, a producției marfă fabricate.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a crescut cu 257,28%,
datorită politicii de investire a firmei în anul 2011, creștere care s -a reflec tat favorabil asupra
cifrei de afaceri, în sensul creșterii acesteia cu 1 4.998.626,19 lei. Totuși, o importanță
deosebită în cadrul procesului productiv o au mijloacele fixe active, adică cele direct
productive. În acest sens , dacă păstră m constante celel alte condiții din procesul productiv,
putem observa cu ușurință faptul că randamentul mijloacelor fixe a scăzut drastic, cu influențe
negative asupra cifrei de afaceri. O astfel de situație, poate fi interpretată fie ca o utilizare
ineficientă a mijloacelo r fixe, dar și ca o creștere a ponderii mijloacelor fixe indirect
productive (de exemplu: autoturisme) mai rapidă decât ponderea mijloacelor fixe direct
productive, în noile investiții efectuate în anul 2011.
Gradul de valorificare a producției obținute de stinate livrării a crescut cu 0,0 818,
deoarece, în anul 2011 firma a vândut produse și din stocurile perioadei precedente. Din
analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de cre ștere a cifrei de afaceri (1,46)
devansează ritmul de creștere a producției fabricate (1,35).
Modificarea cifrei de afaceri 2012 față de 2011 este:
2011 2012 CA CA CA 
= 17.068.651 lei – 10.782.196 lei = + 6.286.455 lei, din care,
datorită:
1) Influenței modificării num ărului de salariați asupra cifrei de afa ceri:

49

 
20112011
20112011
20112011
2011 2012 ) (QfCAx
MfQfx
NsMfNs Ns Ns+ 1.609.282,99 lei
2) Influenței modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:
  
20112011
20112011
20112011
20122012
2012 ) (QfCAxMfQfx
NsMf
NsMfx Ns
NsMf
– 1.558.720,59 lei
3) Influenței modificării eficienței mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:
  
20112011
20112011
20122012
20122012
2012 ) (QfCAx
MfQf
MfQfx
NsMfx Ns
MfQf
+ 6.773.326,50 lei
4) Influenței modificării gradul ui de valorificare a producției obținute destinate
livrării asupra cifrei de afaceri :
  

20102010
20112011
20112011
20112011
2011QfCA
QfCAX
MfQfx
NsMfx Ns
QfCA
– 537.433,90 lei
Interpretarea rezultatelor:
In urma analizei efectuate, se constat ă creșterea cifrei de afaceri, față de perioada de
bază cu 6.286.455 lei.
Creșterea numărului de salariați cu 50 de persoane, în condițiile menținerii constante a
celorlalți factori de influență, influențează favorabil cifra de afaceri în exercițiul fina nciar
2012. Creșterea numărului de salariați se datorează și de această dată majorării volumului
comenzilor și implicit, a producției marfă fabricate.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut cu 12,58 %, pe
fondul restrângeri i politicii investiționale a firmei în anul 201 2, scădere care s -a reflectat
defavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul micșorării acesteia cu 1.558.720,59 lei. Totuși,
analizând mai în detaliu procesului productiv , se observă o mai buna utilizare a mijloacelor
fixe, in anul 2012, a caror valoare nu diferă semnificativ față de valoarea mijloacelor fixe din
anul 2011, fapt reflectat și de cuantumul randamentul ui mijloacelor fixe înregistrat în 2012
(5,33) in creștere față de anul 2011 (3,28) . Acest fac tor influențează pozitiv cifra de afaceri.

50
Gradul de valorificare a producției obținute destinate livrării a scăzut cu 0,0361, ceea
ce presupune o acumulare a stocurilor, lucru reflectat și de ritmul de creștere a producției
fabricate (1,63) care devansea ză ritmul de creștere a cifrei de afaceri (1,58).
3.6.3.Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și gradul de
asigurare a forței de muncă cu active circulante

StCAx
NsStxNs CA , unde:
Ns
– numărul med iu al personalului

NsSt – valoarea medie a stocurilor aferentă unui salariat

StCA – viteza de rotație a activelor circulante exprimată ca număr de rotații

Indicator Simbol 2010 2011 2012
Cifra de afaceri CA 7.401.143 lei 10.782.196 lei 17.068.651 lei
Numarul mediu de
personal
Ns 260 335 385
Valorea medie a stocurilor
St 140.625 lei 179.447 lei 110.831 lei
Valoarea medie a
stocurilor aferentă unui
salariat
NsSt
540,86 535,66 287,87
Viteza de rotație a
activelor circulante
exprimată ca număr de
rotații
StCA
52,63 60,08 154,01
Modificarea cifrei de afaceri 2011 față de 2010 este:
2010 2011 CA CA CA 
= 10.782.196 lei – 7.401.14 3 lei= + 3.381.053 lei, din care,
datorită:
1) Influenței modificării num ărului de salariați asupra cifrei de afaceri:
 
20102010
20102010
2010 2011 ) (
StCAx
NsStNs Ns Ns
+ 2.134.909,64 lei

51
2) Influenței modificării valorii medii a stocurilor aferentă unui salariat asupra cif rei
de afaceri:
  
20102010
20102010
20112011
2011 ) (
StCAx
NsSt
NsStx Ns
NsSt
– 91.681,46 lei
3) Influenței modificării vitezei de rotație a activelor circulante exprimată asupra
cifrei de afaceri :
  ) (
20102010
20112011
20112011
2011StCA
StCAx
NsStx Ns
StCA
+ 1.337.824,82 lei
Interpretarea rezultatelor:
Prin acest model de activitat e se obțin informații relevante în ceea ce privește
contribuția personalului intern al firmei la realizarea obiectului de activitate. Astfel, î n anul
2011, cifra de afaceri înregistrează o creștere de aproximativ 45%. Analizând factorii de
influență, se ob servă că majorarea numărul de salariați cu 75 de persoane, în condițiile
pastrării constante a celorlalte condiții, determină creșterea cifrei de afaceri cu 2.134.909,64
lei. La fel, o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri o are și creșterea vitezei de rotație a
activelor circulante. In ceea ce privește valoarea medie a stocurilor aferentă unui salariat, se
pare ca influența acestui factor este negativă pentru cifra de afaceri. Având în vedere faptul
că, raportul reprezintă gradul de asigurare cu stoc uri a angajaților, pentru o mai bună analiză,
trebuie studiată în detaliu și structura stocurilor, deoarece asigurarea cu stocuri de materii
prime, materiale, mărfuri, etc, a personalului, este corelată cu productivitatea angajaților.
Imobilizarea resursel or financiare în stocuri , depinde de condițiile pieței la un moment
dat, anticiparea majorării prețurilor de achiziție, determinând o asigurare cu stocuri
suplimentară, pentru o perioadă mai mare de activitate. Acest aspect devine pozitiv, numai
dacă nu su nt denaturate calculele privind eficiența asupra rezultatelor așteptate.
Modificarea cifrei de afaceri 201 2 față de 201 1 este:
2011 2012 CA CA CA 
= 17.068.651 lei – 10.782.196 lei= + 6.286.455 lei, din care,
datorită:
1) Influenței modific ării num ărului de salariați asupra cifrei de afaceri:

52

 
20112011
20112011
2011 2012 ) (
StCAx
NsStNs Ns Ns+ 1.609.122,64 lei
2) Influenței modificării valorii medii a stocurilor aferentă unui salariat asupra cifrei
de afaceri:
  
20112011
20112011
20122012
2012 ) (
StCAx
NsSt
NsStx Ns
NsSt
– 5.731.580,93 lei
3) Influenței modifică rii vitezei de rotație a activelor circulante exprimată asupra
cifrei de afaceri :
  ) (
20112011
20122012
20122012
2012StCA
StCAx
NsStx Ns
StCA
+ 10.408.913,29 lei

Interpretarea rezultatelor:
Modificarea cifrei de afaceri în 2011 în sens ascendent este susținută pe de o parte de
creșterea num ărului de salariați cu 50 de persoane, dar și de majorarea semnificativă a vitezei
de rotație a activelor circulante. Totuși, valoarea medie a stocurilor aferentă unui salariat este
cea care compensează în sens negativ majorarea vitezei de rotație.
Conclu ziile capitolului:
Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor obținute din totalitatea
operațiunilor comerciale derulate de o entitate economică intr -o perioadă de timp, fară a
include veniturile financiare și extraordinare.
Evaluarea dimensiuni i activității economice a comerciantului și schimbările acesteia
de-a lungul timpului sunt absolut necesare în vederea procurării și furnizării resurselor
necesare pentru obținerea obiectivelor stabilite. În vederea îndeplinirii acestor aspecte, este
neces ară efectuarea unei analize a evoluției cifrei de afaceri.
Analiza cifrei de afaceri are drept scop o mai bună înțelegere a factorilor care
determină fluctuațiile acesteia, pentru gestionarea eficientă a resurselor și o mai bună

53
previzionare a perioadelor viitoare. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al
previziunilor si o coordonata importanta a strategiei de marketing.
Indiferent de scopul analizei cifrei de afaceri, răspunsurile ce trebuie obținute în final,
trebuie să lămurească probleme, cum ar fi:
-care sunt principalele surse de venit ale entității economice;
-evoluția veniturilor într -o anumită perioadă;
-proiecția acestora în perioada următoare;
-identificarea riscurilor și a condițiilor de influență.
Creșterea cifrei de afaceri reprezi ntă obiectivul fundamental al oricărei companii, un
obiectiv ce trebuie corelat cu piața, dimensiunile și nevoile companiei.

54
CAPITOLUL IV
CONSIDERA ȚII PERSONALE
Etapa în care trăim se caracteri zează printr -un ritm alert al schimbărilor, al mutaț iilor de
tot felul și nu există, deocamdată, nici un indiciu că el va încetini. Prefacerile care au loc
afectează toate sectoarele de activitate, de stat și particulare, modifică gusturile și cerințele
consumatorilor, accelerează introducerea noilor tehnol ogii în producție și scurtează intervalul
dintre apariția unor descoperiri științifice și aplicarea lor în practică.
Un obiectiv principal al societății este o funcționare eficientă a acesteia în condițiile
economiei de piață, obiectiv care contribuie la definirea și realizarea scopului fundamental al
activității ei. Aceasta înseamnă că, în funcție de profil, entitatea să -și dimensioneze și să -și
așeze, în continuare, activitatea proprie pe criterii economice care au în vedere g estionarea cu
maximă eficien ță a tuturor resurselor de care dispune sau și le procură (financiare, tehnice,
materiale și umane), acțiune prin care -și asigură eficientizarea rezultatelor producției
specifice, sporirea competitivității pe piața internă.
Elementul determinant al unei a semenea acțiuni îl reprezintă fenomenul concurențial
specific economiei de piață, care stimulează și impulsionează unitatea să aplice toate măsurile
și deciziile care contribuie la realizarea produselor, executarea lucrărilor și prestațiilor la
costuri câ t mai mici. Astfel se asigură valorificarea rezultatelor obținute din activitatea ei la
prețuri mai reduse, care, în raport cu cele ale altor ofertanți, sunt mai avantajoase pentru
solicitant și permit, în același timp, obținerea unei marje de p rofit stimu latoare pentru
continuarea funcționalității societății comerciale.
Stabilitatea în timp a funcționării rentabile se asigură manifestând constant preocupări
pentru eficientizarea activității, în condițiile în care oferta este mare și presează entitatea
economic ă prin tendința de scădere a prețurilor de vânzare a produselor sau de execuție a
diferitelor livrări sau prest ări de servicii.
Se preconizează o îmbunătățire a rezultatelor financiare ale unității, asigurându -se
sursa investițională certă pentru de zvoltarea și extinderea activității, pentru stimularea
suplimentară a salariaților – element motivațional eficient în captarea interesului acestora
pentru a lucra mai bine, mai conștient și mai responsabil, cu un dezvoltat simț economic în
folosirea resur selor care le sunt puse la dispoziție.
Activitatea societății este strict dependentă de menținerea competitivității produselor pe
piața internă, sever concurată atât de importurile de inserții pentru confecții cât și de

55
preferințele noilor proprietari ai fabricilor de confecții de a efectua în România exclusiv
manopera în sistem “lohn”.
Ca urmare, continuarea activității este condiționată de extinderea pieței și a gamei
sortimentale și către piața internă, cu produse solicitate de piață care să utilizeze ca materie
primă și țesături aprovizionate de la producători interni.
Produsele S.C. ALEX CON DESIGN S.R.L., alături de producția în structura și
volumul solicitat de piață în prezent, vor aduce o infuzie de vitalitate în cadrul firmei, ajutând –
o nu numai să supraviețuiască, ci și să crească.

Principalele avantaje realizate în urma lansării acestor produse noi sunt:
– se constituie într -o surs ă de venituri pe termen lung;
– contribuie la reducerea dependenței față de un clientul extern ;
– contribuie la î mbunatățirea imaginii firmei aducându -i o aură de inovator;
– se pot constitui în soluții de valorificare superioară a actualelor produse secundare ;
– contribuie la creșterea gradului de utilizare a producției existente în intervale fără
cerere;
– pot e xploata din plin un sistem de distribuție deja pus la punct.
Prin strategia adoptată firma urmă rește atingerea unui nivel de performanță al
produselor, astfel:
– creșterea calității și diversificarea produselor în funcție de solicitările clienților
actuali ;
– consolidarea unor relaț ii de afaceri cu parteneri din ț ară și străinatate pentru
extinderea cooperărilor în producție;
– atragerea de noi clienți prin calitatea și prețul produselor;
– dezvoltarea activității de marketing.
Toate aceste elemente fac via bilă societatea pe termen scurt și mediu și atractivă pentru
potențialii clienți sau investitori.

56

BIBLIOGRAFIE

A. CĂRȚI, MONOGRAFII, LUCRĂRI FUNDAMENTALE
 Gh.N Iosif, C Banacu, Analiza și evaluarea afacerii , Editura Tribuna Economică,
Bucuresti, 2006
 Gheorghe Vâlceanu , Analiză economico -finnaciară , Editura Economică, București,
2005
 Georgescu Toma, Caraiani Gheorghe, Managementul afacerilor internaționale ,
Editura Sylvi, București, 2002
 I. Bogdan, Management financiar în afaceri , Ed. Universitară, Bucur ești, 2007
 Ișan Vasile, Tranzacții comerciale înternaționale , vol. 1, Editura Sedcom Libris, Iași,
2004
 L. Spătaru, Analiza economico -finnaciară. Instrument al managementului
întreprinderilor , Editura Economică, București, 2004
 M. Țole, Analiză economico -financiară , Editura Universitară, București , 2013
 M. Onofrei, Management financiar , Ed. CH. Beck, București, 2007
 Niță Monica, Strategii și tehnici promoționale pentru creșterea de produse în
domeniul confecțiilor de îmbrăcăminte , Editura ASE, București, 2 005
 Popescu T., Dreptul comerțului internațional , Editura Didactică și Pedagogică,
București
 Pralea Spiridon, Politici și tehnici de comerț , Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași,
1991
 S. Petrescu, Analiză și diagnostic financiar -contabil: ghid teoreti co-aplicativ, Editura
CECCAR, București, 2008 .
B. SITE -uri
www.iasplus.com
www.fasb.org
http:// www.ase.ro/biblioteca.ase

57

ANEXE