Specializarea Comunicare și Relații Publice [620605]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Sociologie și Comunicare
Specializarea Comunicare și Relații Publice

IMPACTUL SOCIAL -MEDIA

Student: [anonimizat]: 16LF381
Coordonator: Lector Dr.Mihai Burlacu

-ianuarie 2021 –

Cuprins

INTRODUCERE
1. REZUMATUL ARTICOLULUI
2. ANALIZA TEORIILOR RELEVANTE
3. ARGMENTAȚIA TEZEI
4. ROLUL COMPONENTELOR SCRISULUI
5. INTEGIBILITATEA TEXTULUI
CONCLUZII
BIBLIOG RAFIE

INTRODUCERE

Manipul area reprezintă o formă de influ ență socială prin care o persoană schimbă
acțiunile, principiile sau gândirea altei persoane pentru a își atinge scopurile sau pentru a avea
anumite beneficii pe care le poate obține mai ușor în acest fel. În ziua de azi, manipularea poate
fi întâlnită în mai multe contexte și medii. Conceptul de manipulare 2.0 se referă la manipularea
prin intermediul internetului sau prin intermediul rețelelor de socializare acest tip fiind din ce
în ce mai mult utilizat. Tipul de manipulare menționat mai sus a luat amplo are din cauza
răsturnării politice din anul 2016 care a fost și primul factor care a afectat încrederea publicului
în jurnalism și care a amplificat îndoielile cu privire la acuratețea și originalitatea informațiilor
primite fapt care a dus la apariția unu i nou termen cunoscut ca “informații false”. Prin acest
studiu, Fitzpatrick examinează impactul profund pe care rețelele de socializare îl au asupra
jurnalismului și asupra consumatorilor de știri dar și asupra unor teorii referitoare la
comunicare. Studiul a presupus o cercetare complexă care a durat șase luni între Octombrie
2016 și Martie 2017 de la începerea alegerilor prezidențiale până când Trump a devenit
președinte. Acesta dorește să completeze studiul folosindu -se și de anumite răspunsuri și reacții
ale colegilor săi cu privire la cea mai mare amenințare a carierei lor, ajutându -se și de experiența
sa de jurnalist de peste 30 de ani. Jurnalistul realizat un studiu bazat pe această temă pe care o
examinează din două perspective: din cea a publicului n emulțumit și din cea a jurnaliștilor
îngrijorați în legătură cu viitorul carierei lor care, în asemenea circumstanțe nu se mai poate
dezvolta.
Acesta are în vedere și exploatarea manipulatoare a rețelelor de socializare deoarece, în
anii recenți oamenii a u început să respingă mijloacele mass -media tradiționale în favoarea celor
din mediul online și din acest motiv rețelele de socializare au fost folosite și în acest scop.
Tema abordată de el este semificativă deoarece, aceasta reprezintă o problemă destul de
mare nu numai pentru domeniul jurnalismului care prin latura sa competitivă presează jurnaliștii
să publice un articol sau să transmită o informație într -un timp cât mai scurt, cât și pentru
persoanele interesate de știri și de informații din mediul on line pentru că atunci când o
informație greșită este răspândită atât de mult poate stârni reacții negative și poate crea idei
greșite, frustrări. Fitzpatrick a enunțat o întrebare centrală a studiului(“research question”):

“Cum pot jurnaliștii să depășeasc ă efectele negative ale manipulării alimentate de mediul online
și de informațiile false pentru a recâștiga încrederea publicului și pentru a asigura supraviețuirea
profesiei lor?”. Această întrebare a ajuns să fie pusă din ce în ce mai mult de către perso anele
care activează în domeniul presei, iar Fitzpatrick încearcă să analizeze problema cât mai mult
și să vină cu răspunsuri. Mai mult acesta a ananlizat câteva platforme de socializare (Twitter,
Facebook, Instagram, Snapchat) și a observat că au schimbat lumea în mod ireversibil, ajungând
să fie prinicpalele căi prin care diferite informații, imagini și opinii de tot felul sunt transmise
în toată lumea. In primul rând, îl are în atenție pe Donald Trump care s -a folosit de Twitter
pentru a câștiga campania electorală din Noiembrie 2016. După terminarea alegerilor acesta a
continuat să îi frustreze pe cei care îl criticau, folosind Twitter -ul în fiecare zi. Postările sale
necenzurate și mefiltrate au stârnit multe controverse iar în cele din urmă din ce în ce mai multe
persoane au început să condamne mijloacele de comunicare în masă, spunând despre acestea
că nu transmit altceva decât informații false.

1. REZUMATUL ARTICOLULUI

În lucrarea „The Impact of Social Media on News, Competition and Accuracy”, Neill
Fitzpatrick prezintă manipularea în masă a social media -ului si a mass mediei. Articolul
științific are la bază un studiu ce examinează cercetarea primară și secundară a mani pulării
mass -media. Analiza a fost făcută conform unui studiu efectuat șase luni, între Octombrie 2016
și Martie 2017, perioadă în care au avut loc alegerile prezidențiale. Studiul a analizat reacția și
răspunsul jurnaliștilor. Aplicațiile precum Facebook, Twitter și Instagram au capturat atenția
publicului în mai puțin de un deceniu. Nivelul de încredere al oamenilor a scăzut într -un mod
defavorabil datorită știriilor false din media. Neîncrederea în mass -media a devenit remarcabilă
între octombrie 2016 și martie 2017, atunci când Donald Trump a devenit președinte. Datorită
postărilor lui neadecvate ridicate pe platform a Twitter, Donald Trump a creat o revoltă a zeci
de milioane de oameni asupra organizațiilor mass -media.
O definiție a manipulării mass -medi a ar fii „actul de a crea o imagine sau un argument care
favorizează anumite interese” ( paragraful 1 ). Știrile false și manipularea în mass -media au
crescut considerabil de la an la an. Din ce în ce mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare

se în cred în aceste știri care de cele mai multe ori sunt false, creându -se astfel o mare revoltă
prin rândul oamenilor.
Știrile false sunt adesea folosite ca informații înșelătoare prin intermediul rețelelor de
socializare. Sursa cea mai răspândită pentru milioane de oameni a devenit in ultimii ani aplicația
Faceebok. Un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew în ianuarie 2016 a constatat că 62%
dintre adulții americani își primesc știrile pe social media, în creștere subtanțială față de 49%
în 2012 (Pe w Research,2016).
S-a constatat faptul că oamenii petrec în medie cam 50 de minute in mediul online, cel mai
adesea fiind folosite aplicațiile Facebook, Twitter și Youtube.
În acest articol este tratată tema acurateței știrilor din mass -media și a încrede rii publice în
jurnaliști. Această temă are repercusiuni sociale și politice, existând un trend, în rândul
publicului consumator de știri, al ignorării știrilor prezentate pe canalele naționale în favoarea
informării de pe internet, prin citirea postărilor de pe site -uri precum Facebook sau Twitter.
Acest trend trebuie luat în considerare pentru că a avut un impact chiar și recent, la alegerile
prezidențiale din SUA, în 2016, când candidatul Trump a mizat mai mult pe forța mesajelor
sale concise de pe Twitt er. Pentru articolul său științific, autorul a analizat date din perioada
octombrie 2016 – martie 2017, încercând să înțeleagă impactul surselor alternative de
informație asupra rolului jurnalistului în societatea de astăzi. De asemenea, a încercat să
interpreteze datele pentru a înțelege fenomenul de „fake news”, sau știri false care sunt
prezentate într -un mod credibil. Autorul menționează că există cercetări (El -Bermawy, 2016,
para. 7) care indică faptul că oamenii caută pe Facebook, de exemplu, postări care se aliniază
propriilor convingeri și, astfel, se creează diverse bule ideologice pe aceste site -uri de
socializare. Este opinia autorului că postările lui Trump pe platforma Twitter, care au
scandalizat mulți jurnaliști din presa „mainstream”, i -a făc ut să redevină conștienți de misiunea
lor (Grynbaum & Ember, 2017, para. 6) și să abordeze cu mai multă atenție acțiunile
președintelui Trump, precum și alte teme importante pentru societate în general. Dorința
autorului este să găsească soluții pentru rec redibilizarea jurnaliștilor din presa de circulație
națională, el considerând că existența lor este amenințată de rețelele de socializare. De fapt,
autorul specifică faptul că oricum existaseră concedieri între 2012 și 2017 (Doctor, 2015, para.
4), tocmai pentru că informațiile care pot circula acum online au făcut munca anumitor jurnaliști
redundantă.
În studiul său, autorul denumește „manipularea prin media” acele practici ce țin de
utilizarea platformelor de socializare pentru a răspândi informații inex acte sau care pot
distorsiona percepția publică. Autorul face recurs la analiza lingvistului George Lakoff (Lakoff,

2017), care a inventariat patru modalități prin care Donald Trump a folosit platforma Twitter
pentru a câștiga capital politic, anume emiter ea unor ipoteze privind lucruri neplăcute
întâmplate adversarilor politici, distragerea atenției de la probleme mai importante, atacul la
adresa mesagerului, adică a presei, precum și testarea reacțiilor la subiecte sensibile precum
înarmarea nucleară.Auto rul explică faptul că în ziua de astăzi există o avalanșă de informații și
e greu de distins uneori între cele reale și cele false, menționând un sondaj care indică faptul că
un sfert dintre adulții chestionați (Barthel et al., 2016, para. 2) au distribuit pe internet cel puțin
o știre falsă cu impact politic. Un avantaj în răspândirea de „fake news” este dat de teoria
„perseverării în credință” (Green&Donahue, 2011, p. 315), aici însemnând susținerea unei
povești chiar când ai primit destule informații ca să o consideri inexactă sau mincinoasă. Există
și o predispoziție spre a crede că oamenii scriu, în mod firesc, lucruri corecte (McCornack &
Parks, 1986, p. 380), nu inventate cu un anumit interes, în special că anumiți politicieni sau
anumite corporații p ot transmite informațiile greșite de pe conturi care par a aparține unor
oameni obișnuiți, fără interese financiare sau politice (Attkisson, 2014). Autorul arată încredere
în publicații precum New York Times, NBC News sau CNN, luând ca pe o ofensă personal ă
opiniile lui Donald Trump despre acele publicații, din solidaritate de breaslă. Totuși, Fitzpatrick
recunoaște că, din dorința de a fi primii care scot pe piață o anumită informație sau poveste,
jurnaliștii pot uneori, să omită detalii sau chiar fapte es ențiale (Fisher, 2014, para. 37).
Mai departe, Fitzpatrick citează studii care arată că oamenii petrec zilnic mai multe
minute în bula lor de pe Facebook decât petrec citind, făcând gimnastică sau participând la
evenimente sociale. Chiar în rândul celor c are petrec mai mult timp în fața televizorului decât
pe Facebook, sursa principală pentru știri legate de politică rămâne Facebook -ul (Pew Research,
2016). Apoi, autorul face referire la un studiu care arată că 32% dintre adulții din SUA au
răspuns că văd „des” știri „fake” pe internet, în timp ce 51% văd știri care nu sunt întru totul
exacte (Barthel et al., 2016, para. 10). În acest studiu, 23% dintre americani au și distribuit astfel
de știri false. Concluzia autorului este că nu se poate opri folosirea tot mai des de către public
a platformelor online de știri sau de socializare, dar crede că industria jurnalistică va putea
supraviețui. Există în continuare anumiți cetățeni care vor să fie informați corect și există
inițiative în mai multe state, organiz ații de jurnaliști care încearcă să filtreze știrile și să separe
ce este adevărat de ce este fals (Mantzarlis, 2017). De asemenea, Fitzpatrick consideră că
trebuie făcute mai multe eforturi în școli. Autorul încheie studiul său într -o notă optimistă,
avân d deplină încredere că jurnaliștii de la Casa Albă au fost motivați de către Donald Trump
să își ia mai în serios profesia (Pope, 2017, para. 12)

2. Argumenta ția tezei

Principalul scop al articolului „ Media m anipulation 2.0: Media Manipulation 2.0: The Impact
of Social Media on News, Competition, and Accuracy ” este dorința autorului să găsească soluții
pentru recredibilizarea jurnaliștilor din presa și recâștigarea încrederii oameni lor în mass -medi a
și jurnaliști. În studiul său, autorul denumește „manipularea prin media” acele practic i ce țin de
utilizarea platformelor de socializare pentru a răspândi informații inexacte sau care pot
distorsiona percepția publică . Pentru articolul său științific, autorul a analizat date din perioada
octombrie 2016 – martie 2017, încercând să înțeleagă impactul surselor alternative de
informație as upra rolului jurnalistului în societatea de astăzi . Fitzpatrick explică faptul că în
ziua de astăzi există o avalanșă de informații și e greu de distins uneori între cele reale și cele
false, menționând un sondaj care indică faptul că un sfert dintre adulții chestionați (Barthel et
al., 2016, para. 2) au distribuit pe internet cel puțin o știre falsă cu impact politic . Un prim studiu
al articolului arată că este unul descriptiv, al impactului social -media asupra jurnalismului și al
impactului criticilor de către liderii politici. Un al doi lea studiu făcut este realizat de Centrul de
Cercetare Pew în ianuarie 2016 a constatat că 62% dintre adulții americani își primesc știrile pe
social media, în cre ștere substanțială față de 49% în 2012 (Pew Research, 2016). În primul rând,
teza articolului îl are în atenție pe Do nald Trump care s -a folosit de Twitter pentru a câștiga
campania electorală din Noiembrie 2016. După terminarea alegerilor acesta a continuat să î i
frustreze pe cei care îl criticau, folosind Twitter -ul în fiecare zi. Postările sale necenzurate și
nefiltrate au stârnit multe controverse iar în cele din urmă din ce în ce mai multe persoane au
început să condamne mijloacele de comunicare în masă, spun ând despre acestea că nu trasmit
altceva decât informații false. În al doilea rând, autorul Neill Fitzpatrick dorește să examineze
impactul profund pe care rețelele de socializare îl au a supra jurnalismului și al consumatorilor
de știri dar și asupra unor t eorii referitoare la comunicare. Princip ala temă și teză a articolului
„ Medi a Manipulation ” este manipularea prin intermediul re țelelor de socializare și impactul pe
care îl are asupra societății. Din păcate, creșterea utilizării rețelelor sociale a întregii lumi nu
prezintă semne de încetinire. Această creștere, alături de noi descoperiri, va afecta în continuare
societatea, comunicarea inte rpersonală și consumul de știri ( Fitzpatrick, 2018, p.59) .
Concluziile principale ce alcătuiesc teza articolul ui sunt: Donald Trump care s -a folosit de

Twitter pentru a c âștiga campania electorală din noiembrie 2016 și examinarea impactului
profund pe care rețelele de socializare îl au asupra jurnaliștilor și consumatorilor de știri.
Teza este prezentată într -un mod bine explicit, fiind menționată în mai multe părți ale
articolului. Argumentația tezei este bine structurată și se baze ază pe dovezi empirice și clare :
analiza concretă și ade cvată a rezultatelor precum și oferirea unor pasaje de text menite să
susțină teoriile menționate.

3.Analiza teoriilor relevante

Teoriile articolului științific „ Media Manipulation 2.0: The Impact of Social Media on News,
Competition, and Accuracy” sunt prezentate și analizate într -un mod clar și structurat, fiind
ușor de urmărit și înțeles. Autorul lucrării, Neill Fitzpatrick se asigură că fiecare teorie este
susținută de argumente și dovezi certe, acestea reprezentând studii concrete și lucrări științifice
relevante. Studiul urmărește în primul rând deteriorarea mass -mediei și a rețelelor de
socializare.Numeroase studii indică faptul că tot mai mulți oameni găsesc știri pe platformele
de socializare, în primul rând pe Facebook, spre deosebire de forme media mai tradiționale
precum radio, s cris și televiziune. (Fitzpatrick, 2018, p.) Punctul de plecare al studiului îl
reprezintă neîncrederea publicului în jurnaliști și răsturnarea politică din 2016 a Statelor Unite.
Scopul studiului este acela de a recâștiga încrederea oamenilor și a publicu lui în mass -media .
Autorul examinează cercetările primare și secundare a manipulării mass -media atât din
perspectiva publicului cât și a preocupărilor sale( Fitzpatricl, 2018, p.54). După un studiu
efectuat de Centrul de Cercetare Pew, s -a constatat faptu l că aproape o treime dintre adulții
americani văd știri politice false pe internet. Partea de început a lucrării științifice se axează pe
analiza studiilor impactului profund pe care rețelele de socializare îl au asupra jurnalismului și
asupra consumatori lor de știri false dar și asupra unor teorii referitoare la acuratețea și
originalitatea informațiilor primite, fapt care a dus la apariția unui nou termen cunoscut ca „
informații false”.Jurnalistul realizează un studiu bazat pe această temă pe care o exa mineaza
din două perspective: din cea a publicului nemulțumit și din cea a jurnaliștilor îngrijorați în
legătură cu viitorul carierei lor care, în asemenea circumstanțe nu se mai pot dezvolta. Acesta
are în vedere și exploatarea manipulatoare a rețelelor d e socializare deoarece, în anii recenți
oamenii au început să respingă mijloacele mass -media tradiționale în favoarea celor din mediul

online și din acest motiv rețelele de socializare au fost folosite în același scop.În următoarea
parte a studiului sunt p rezentate rezultatele studiilor și cercetărilor asupra „ știrilor false” din
mass media. Pe parcursul celor șase luni de zile, din lunile octombrie 2016 și martie 2017 s -au
efectuat numeroase studii care indică o degradare în masă a mass -mediei. Teoria cul tivării lui
Gerbner a reultat din cercetările sale din 1976 asupra efectelor de violență televizată. Expunerea
noastră prin intermediul Facebook -ului, al imaginilor și al știrilor similare pot avea un punct e
vedere comun cu teoria lui Gerbner.( Fitzpatric k, 2018, p.55). După o cercetare efectuată, s -a
constatat faptul că pe internet cuvintele „ jurnalism” și „încredere” au apărut de 1,4 milioane de
ori iar „ mass -media” și „ manipulare” de peste un milion de ori. Cuvintele „jurnalismul” și „
acuratețea” au apărut de 55.800 de ori ( Fitzpatrick, 2018, p.56) . Așadar, teoriile discutate în
această lucrare științifică au fost sutrase din surse sigure și analizate cu mare atenție pentru a
dobândi concluzii cât mai exacte și pertinente.

4. Rolul componentelor scrisului

Componentele scrisului au un rol important în alcătuirea unor lucrări științifice, deoarece ajută
autorul să își exprime ideile într -un mod cursiv și pe o anumită structură corectă. De asemenea,
componentele scrisului ajută și cititorul în descifrarea mesajului și tot odată îî captează atenția
asupra teoriilor relevante prezentate. Erin Ackerman oferă o definiție a componentelor scrisului
în articolul său intitulat „Analizați asta: Scrii nd în cadrul științelor sociale” din Manualul de
Scriere Academică: Ei spun/ Eu spun ( Graff și Birkenstein, 2015, pp.195 -208). Acestea sunt:
„o introducere și o temă puternice, o trecere în revistă a literaturii și propria analiză a autorului,
incluzând p rezentarea datelor și aprecierilor implicațiilor” ( Ackerman, 2015, p.196 ).
Lucrarea științifică intitulată „ Media Manipulation 2.0: The Impact of Social Media on
News, Competition, and Accuracy” scrisă de Neill Fitzpatrick este construită pe modelul „
Focus Down” al diagramelor Dunleavy. Respectivul model presupune o introducere în care
autorul prezintă tema principală a articolului aceasta fiind manipularea în mass -media și
răspândirea știriilor false pe rețele de socializare.
Autorul lucrării consideră faptul că în ultimii ani problematica manipulării în mass –
media a scăpat de sub control și oamenii cad pradă informațiilor false. Neill Fitzpatrick oferă un

exemplu concre t la această problemă acela fiind alegerile prezidențiale din Statele Unite ale
Ameri cii din 2016, devenind un factor suplimentar în erodarea încrederii publice în jurnalism.
În lucrarea sa științifică autorul are și un capitol intitulat „Recenzia literaturii”, în care
cercetătorul relatează faptul că explozia rețelelor sociale a inițiat d e asemenea reexaminarea
unor teorii legate de comunicare. Facebook, Twitter și alte platforme de social media au
modificat modul în care oamenii primesc mesaje.O mare parte din cercetările în domeniul
comunicării sunt corecte deoarece s -au bazat pe cele de ja existente: forme tradiționale de
comunicare în masă cum ar fi tipărirea, radioul și apoi televiziunea. Evoluția continuă a rețelelor
sociale și impactul acestora asupra comunicării interpersonale reprezintă un factor semnificativ
și un motiv pentru o no uă evaluare a teoriilor despre comunicare și relațiilor interumane.
Popularizarea lui Donald Trump a contribuit și mai mult la îngrijorarea și preocuparea
publicului în legătură cu manipularea în mass -media. Acest fapt a fost cauzat de modul fostului
președinte al Statelor Unite de a -și informa susținătorii pe rețelele de socializare. Deseori el
răspândea o multitudine de informații false și neverificate fără să se gândească la efectele
negative pe care acestea le pot avea asupra publicului.
Acest studiu a examinat impactul profund existent al rețelelor sociale asupra
consumatorilor de jurnalism și știri. Autorul folosește un studiu calitativ al evenimentelor din
cele 6 luni dintre octombrie 2016 și martie 2017. Studiul a analizat reacția și răspunsul
jurna liștilor la ceea ce este, fără îndoială, cea mai gravă amenințare la adresa profesiei lor din
istorie. ( Fitzpatrick N. 2018, p.1)
Introducerea este urmată de un capitol alocat prezentării și explicării metodei folosite
pentru a preleva informațiile necesare unei analize. Autorul spune că acesta este un studiu
descriptiv al impactului mass -mediei sociale asupra jurnalismului, și în special impactul pe care
îl au liderii politici asupra susținătorilor lor. Acesta va analiza factorii care contribuie la
scăderea credibilității în știri și eroziunea generală a încrederii publicului în jurnalism. Autorul
își pune o întrebare de cercetare, aceasta fiind: Cum pot jurnaliștii să depășească efectele
negative ale manipulării și știrilor false de pe rețelele soci ale pentru a reconstitui încrederea
publicului și a -și asigura supraviețuirea profesiei.
Cercetarea pentru această lucrare ș tiințifică este concentrată în primul rând pe cele șase
luni începând cu Octombrie 2016 așa cum a fost campania electorală preziden țială a lui Donald
Trump din Statele Unite care s -a încheiat în Martie 2017. Autorul a folosit cercetări științifice,
articole de știri și analize dintr -o varietate de surse pentru a ilustra și întări punctele mele cheie,
precum și material colectat de pe platformele de socializare. În continuare, autorul își exprimă
motivul pentru care a ales să conceapă acest studiu : fiind jurnalist de mai bine de 30 de ani a

fost martor la constanta deteriorare a industriei de știri cauzată în primul rând de factorii
economici aduși de dezvoltarea rapidă a știrilor online și a rețelelor sociale.
Studiul în cauză se ajută de componentele principale ale scrisului precum, introducere
intensă care atrage atenția cititorului asupra domeniului de cercetare, argumente pertinente
pentru teoriile menționate în lucrare, un punct personal de vedere în care este exprimat și
explicat interesul cercetătorului asupra subiectului abordat și aprecierea sau analiza
informațiilor extrase. Autorul prezintă un grad mare de interes pentru domen iul științific
abordat și se asigură că își prezintă ideile într -un mod cât mai corect și ușor de înțeles.
Teoriile obțiunte sunt apoi prezentate amănunțit în capitolul „ Metodologia de cercetare”
(p.12). Pe baza experienței autorului ca jurnalist, cerceta rea a fost folositoare pentru a examina
apariția și impactul manipulării mass -media, percum și proliferarea știrilor false online în tot
acest timp.
De-a lungul timpului s -au afectuat mai multe studii și cercetări care au analizat reacția
și răspunsul jurn aliștilor dar și cercetarea secundară și primară a mass -mediei.

6. Concluzii

Creșterea utilizării rețelelor sociale a întregii lumi nu prezintă semne de încetinire. Această
creștere, alături de noi descoperiri, va afecta în continuare societatea, comunicarea
interpersonală și consumul de știri. ( F itzpatrick, 2018, p.59) . Numărul utilizatorilor facebook
crește pe zi ce trece din ce în ce mai mult, asta fiind o îngrijorare destul de mare. Teoria cultivării
a fost concepută acum zeci de ani în indus tria televiziunii. Această cercetare se bazează pe o
analiză a impactului social media despre percepția publicului asupra jurnaliștilor și despre
jurnaliști.
S-au făcut nenumărate studii și cercetări pe baza acestei teme actuale, manipularea în social
medi a. Utilizatorii rețelelor de socializare precum Facebook, Twitter, Instagram și -au pierdut
total încrederea deoarece de -a lungul timpului au început să apară din ce în ce mai multe știri
și postări false care au creat o revoltă foarte mare. Organizațiile m edia creează extinderea
resurselor de verificare a faptelor pentru a recâștiga încrederea publicului. Analiza articolului
s-a concentrat în special asupra Twitter -ului lui Donald Trump, astfel cazurile de critică a
jurnalismului și reacția la critică să di spară. În acest articol științific au fost adăugate teorii și

cercetări găsite în diferite lucrări academice și reviste științifice publicate în ultimii 70 de ani. (
Fitzpatrick, 2018, p.56)
Cercetarea a fost folositoare pentru a examina apariția și impactul manipulării mass -mediei în
decurs de 6 luni, precum și proliferarea știrilor fal se online în tot acest timp. După examinarea
unor cuvinte cheie care apar pe rețelele de socializare și în știri, a rezultat faptul că termenul „
știri false” a fost g ăsit de peste 8,1 milioane de ori în articole de știri în perioada 1 octombrie
2016 – 31 martie 2017. Schimbarea politică din Statele Unite a avut un impact dramatic asupra
lumii, sporind profilul știrilor false și al dezinformării. După un studiu făcut de Centrul de
Cercetare Pew, s -a constatat că aproape o treime dintre adulții americani văd știri politice false
online și mai mult de jumătate au spus că văd adesea știri „ care nu sunt exacte”. ( Fitzpatrick,
2018, p.57)
Pe data de 2 aprilie 2017 a avut lo c „ Ziua Internațională de verificare a faptelor” . Scopul zilei
de verificare a faptelor a fost de a crește gradul de conștientizare al dezinformării în toate
formele sale și de a înrola publicul în luptă împotriva acelei dezinformari.( Fitzpatrick, 2018,
p.59) . Teoriile obținute au fost atent analizate și comparate cu cele deja existente, iar pentru
fiecare exemplu au fost oferite argumente pertinente care să susțină ideile formulate.
Autorul Neill Fitzpatrik prezintă un grad mare de interes pentru domeni ul științific abordat și
se asigură că își prezintă ideile întru -un mod cât mai corect și ușor de înțeles. Studiul în cauză
se ajută de componentele principale ale scrisului precum, o introducere densă care atrag e atenția
cititorului asupra do meniului de c ercetare dar și argumente pertinente pentru teoriile menționate
în lucrare.

BIBLIOGRAFIE

Acke rman, E, (2015), Analizați asta: Scriind în cadrul științelor sociale, în G raff G. &
Birkens tein C. (2015): Manual pentru scriere academică : Ei spun/ Eu spun, Pitești, Paralela
45
Neill Fitzpatrick ( 2018), Media Manipulation 2.0: The Impact of Social Media on News,
Competition, and Accuracy , Athens Journal of Mass Media and Communications , vol.4, nr.1,
pp.45 -62