Relieful comunei Beliș – Fântânele se diferențiează prin culmile masivilor Munților Bihor [620598]

Relieful comunei Beliș – Fântânele se diferențiează prin culmile masivilor Munților Bihor
și văile afluenților Someșului Cald. Munții Bihorului sunt o grupă montana a Munțiilor Apuseni,
având cel mai înalt vârf, Vârful Curcubata Mare, cu 1849 m.

Comuna Beliș se individualizează prin altitudinea cuprinsă între 1000 metri si 1300 metri
și prin existența lacului de acumulare Fântânele -Beliș. Relieful comunei prezintă forme carstice
spectaculoase: chei, peșteri, cascade. Subsolul comunei , din punct de vedere geologic, are aceeași
structură ca restul Munților Gilăului, fiind constituit din granite și roci metamorfice sub formă de
șisturi cristaline care se pot observa foarte bine în profilele malurilor tăiate de Someșul Cald în
zona Fântânele – Gura L eșului.
Complexul Beliș – Fântânele face parte din Parcul Natural Apuseni. Principalele tipuri de
soluri existente în teritoriu sunt: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri, soluri
hidromorfe, soluri neevoluate și trunchiate și soluri organi ce. Dintre molisolurile prezente în PNAp
face parte rendzina formată pe calcare tectonice și versanți cu expoziții diverse. Argiluvisolurile
sunt reprezentate prin tipul de sol brun luvic format pe luturi, șisturi sericitoase și pe versanți slab
înclinați cu expoziții diverse
Cambisolurile cuprind următoarele tipuri: soluri brune eumezobazice formate pe roci
bogate în minerale calcice și feromagneziene – calcare, dolomite, conglomerate, gresii calcaroase
pe versanți cu expoziție și pante diverse. Aceste sol uri sunt favorabile dezvoltării arboretelor de
fag în amestec cu paltinul și frasinul pe versanți umbriți și a arboretelor de gorun în amestec cu
teiul, jugastrul pe versanți însoriți; soluri brune acide formate pe roci acide bogate în minerale
feromagnezi ene, pe versanți cu expoziții și pante diverse, și sunt favorabile arboretelor de molid.
Podosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s -au format în condiții de
climă foarte umedă și rece, pe roci acide și podzoluri care s -au format î n condiții de climă bogată
în precipitații și rece, pe substrat acid. Datorită prezenței pe alocuri a substraturilor impermeabile
în conexiune cu un regim hidric cu exces de umiditate se întâlnesc și soluri hidromorfe, situate pe
luncile unor pâraie. Pe su prafețe restrânse se întâlnesc solurile organice, reprezentate prin tipul de
sol turbos tipic.
Vegetația în Munții Apuseni este etajată pe verticală: goluri alpine, păduri de rășinoase și
păduri de foioase. În locurile pietroase apar tufele de ienupăr, smi rdar, afine si coacăze. Jneapănul
apare rar, ca de exemplu în Piatra Grăitoare sau pe culmea de est a Vlădesei.

Pădurile montane de fag alături de specia dominantă apare paltinul si uneori mesteacănul,
apare un număr mare de specii de arbori, arbuști și su barbuști. Pădurile de amestec de fag cu stejar
apar pe versanții vestici. În amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul,
alunul.
În poienițe și răriști crește zmeurul și mai rar murul. Afinul este foarte răspândit în toată
zona ia r în pădurile umbroase și umede cresc o varietate mare de ciuperci comestibile dintre care
cea mai cunoscută este hribul. În zona Fântânele s -au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun
acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută.
Populația pisc icolă din barajul de acumulare Beliș – Fântânele cuprinde următoarele specii:
Păstrăv, Caras, Biban, Roșioara, Coregon si Lostriță.
Fauna zonei este bogată și se compune din diferite specii de păsări și animale: pasărea de
stâncă numită și brumărița (Prune lla), cinteza (Fringilla coelebs), fluturașul de stânca (Tichodroma
muraria), veverița (Sciurus vulgaris), nevăstuica (Mustela nivalis), corbul (Corvus corax), bufnița
(Bubo bubo).
În etajul pădurilor de conifere este prezent cocoșul de munte, ciocănitoare a neagră, mierlele
negre.
Pădurile și tufișurile pășunilor subalpine și alpine adăpostesc: mistreți (Sus scrofa), râși
(Lynx lynx), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes vulpes), iepuri (Lepus europaeus) și urși (Ursus
arctos).