Specializarea: Geografia Mediului [620576]

1

Universitatea din Bucure ști
Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Mediului

Lucrare de licen ță
Calitatea mediului in municipiul Pitești

Coordonator științific
Lector Universitar Oprea Răzvan

Absolvent: [anonimizat]
2010

2

CUPRINS
Introducere ș i aspecte metodologice
Capitolul 1 : CONSIDERAȚII GENERALE
1.1 Localizarea geografică a municipiului Pitești

Capitolul 2 : CARACTERISTICILE COMPO NENTELOR NATURALE ALE
MEDIULUI, IN MUNICIPIUL PITEȘTI
1. Geologia
2. Relieful
3. Clima
3.1. Caracteristici ale elementelor climatice
3.2. Factori cu impact asupra topoc limatului municipiului Pitești
4. Hidrogr afia
4.1. Apele de suprafață
4.2. Apele subterane
5. Solurile
6. Vegetatia si lumea animală
7. Impactul amenajărilor umane asupra înveliș ului biotic natural
8. Factorii fizico -geografic i si rolul lor in procesul poluări i si autopurifică rii
9. Potenț ialul economic si de habitat al cadrul ui natural al municipiului Piteș ti
Capitolul 3: CALITATEA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI IN MUNICIPIUL PITEȘT I
1. Consideratii teoretice asupra conceptului de ecosistem urban
2. Structura functiil or ecosistemului urban Pitești
3. Functi onarea sitemului urban Pitești
4. Surse de poluare si poluanț i ai mediului
5. Tipur i de surse de poluare si poluanț i
5.1. Gazele reziduale si impuritațile sub formă de particule
5.2. Apele uzate orașeneș ti
5.3. Reziduuri solide urbane
6. Domeniile si manifestarile poluării in municipiul Piteș ti
6.1. Polu area aerului in municipiul Piteș ti
6.2. Poluarea pre cipitațiilor in munici piul Piteș ti
6.3. Pol uarea sonoră in municipiul Piteș ti
6.4. Poluarea apelor in municipiul Pitești
6.5. Biologia și bacteriologia apelor în municipiul Pitești
6.6. Poluar ea solurilor in municipiul Piteș ti
7. Impactul p oluării asupra componentelor abiotice ale mediului
7.1. Aer
7.2. Apă
7.3. Sol
8. Impactul poluă rii asupra lumii vegetale si animale

3 8.1. Impactul poluă rii asupra florei spontene
8.2. Impactul poluă rii asupra ecosistemelor forestiere
8.3. Impactul poluă rii asupra animalelor
9. Impactul poluării asupra stării de sănătate a populației si a locuinț elor
9.1 Impactul poluării a supra stării de sanatate a populaț iei
9.2 Impactul poluării asupra locuințelor
9.3. Educația ecologică și sănătatea populației în municipiul Pitești
10. Factorii socio -economic i si rolul lor in procesul poluă rii si autopurificarii
10.1 Efecte asupr a calităț ii apelor de suprafață și subterane
10.2 Efecte asupra calității aerului
10.3 Efecte asupra calității solului, faunei și florei
11. Rolul activitaților de gospodărire si salubritate urbană in protecția calitaț ii
mediului
11.1. Alimentarea cu apă a municipiului Pitești
11.2. Spațiile verzi și de agrement in municipiul Pitesti
Concluzii
Bibliografie

INTRODUCERE ȘI ASPECTE METODOLOGICE

Numeroase aspecte ale raportului om -natură sunt c uprinse intr -o notiune complexa , si
anume c alitatea mediului .
In general , cand se vorbe ște despre potențialul productiv al mediului și despre modul
în ca re viața și sănătatea oamenilor , ca și diverse obiective social -economice , pot fi afectate
de factori naturali nefav orabili sau de conseci nțele unor activități economice , care
declanșează procese de degradare sau duc la poluarea mediului , se utilizeaza acest termen .
Cu trecerea timpului omenirea a deve nit din ce in ce mai constientă de necesitatea
conservării și utili zării cât mai eficiente a potențialului productiv al mediului , astfel problema
legata de calitatea si protectia mediului a intrat in actualitate.
Din acest punct de vedere se acordă o din c e in ce mai mare atentie protecției mediului
si activitaț ilor de modificare a calitatii acestuia pe toate planurile.
Luând in calcul toate aceste aspecte, in aceasta lucrare am evidentiat in primul rand
acele elemente care permit cunoașterea și urmărirea modificărilor calității mediului, fie sub
acțiunea unor factori naturali, fie ca urmare a activității antropice . Pe întregul parcurs al
lucrării am avut permanent în vedere două aspecte: pe de o parte cunoașterea științifică a
fenomenelor, a cauzelor care le produc, a efectelor asupra mediului, și pe de altă parte căil e
care trebuiesc urmate pentru înlăturarea influențelor negative exercitate asupra componentelor
cu care se află în interdependență .

4 După pă rerea mea, este evident ca o bună cunoaștere a fenomenelor , a cauzelor și a
consec ințelor prezentate, poate in timp sa cond uca la o modificare a mentalitaț ilor oamenilor
si la o atitudine activa a populaț iei de protejare și menținere a unui mediu cât mai bun .
Oamenii trebuie educați in acest spirit , iar acest lucru este din ce in ce mai bine
realizat atat prin orele p ropriu -zise de geografie cat si prin excursii, aplicații sau acțiuni
practice de îngrijire a pomilor și arborilor, de distrugere a buruienilor, de reâmpăduriri sau
plantări de pomi, de ocrotire și întreținere a spațiilor verzi, etc.
În elaborarea lucrăr ii am parcurs trei etape :
– Etapa de documentare. În această etapă am st udiat o serie de hărți și anume : harta
topografică a municipiului Pitești, ca re mi -a servit drept mijloc de cunoaștere a unor
componente ale cadrului natural; a rețelei căilor de comunicație; harta geologică ; hărți
biogeografice; pedologice. Concomitent cu studiul hărților ș i al materialelor bibliografice , am
cules date statistice din anuare statistice (climatologice, hidrologice ), caiete statistice de la
A.P.M. Pitești .

– Etapa de cercetare pe teren. În această etapă datele culese anterior, au fost
confruntate pe teren, fiind completate cu altele despre industrie, agricultură.
– Etapa de redactare și elaborare finală. În această etapă, materialele culese în etapele
anterioar e au fost confruntate, sistematizate, centralizate; am întocmit graficele, harți și textul
lucrării.
Țin pe această cale sa mulțumesc, tuturor celor care mi -au acordat sprijin științific și
moral pentru redactarea în bune condiții a lucrării de față.

5
CAPITOLUL I : CONSIDERAȚII GENERALE

1. Localizare a geografica a municipiului Pitesti

(Figura 1 : Harta judetului Argeș, sursă : www.hartaarges.ro )

Municipiul Pitești , reședință a județului Argeș, este situat în partea centrală a a cestuia
și ocupă o suprafață de circa 40 kmp. Este așezat în partea central – sudică a României , între
Carpații Meridionali și Dunăre, în N -V Munteniei, la confluen ța râului Argeș cu Râul
Doamnei , în punctul de intersecție al paralelei de 44
51’30” latitudine N cu meridianul de
24
52’ longitudine E , la distanță relativ ega lă față de Polul Nord și Ecuator .

6 Cadrul geografic apropiat cuprinde teritorii variate sub aspect fizico și economico –
geografic și influențează în mare măsură funcțiile orașului.
Municipiul Piteșt i este situat la o d epărtare de 108 km de București , în b azinul
superior al râului Argeș , format î ntr-o regiune naturală complexă , cu factorii pedo – climatici
favorab ili vieții și activității umane , la întretăierea unor vechi drumuri comerciale și căi de
comunicație care asigurau multiple și permanente legături între câmpie, deal și munte, între
estul și vestul Țării Românești, între acestea și Transilvania (prin culoarul Rucăr Bran și
defileul Oltului), între Europa Centrală și Peninsula Balcanică.
Vatra o rașului s -a conturat și apoi s -a extins în zona din dreapta râului Argeș, pe
terasele și pantele vestice și pe terenurile din luncă.Amplasarea localității pe terasele și
malurile Argeșului, conferă Piteștului o notă specifică, o anumită personalitate și un pitoresc
deosebit.
Intravilanul este orientat longitudinal, de la NV spre SE pe o distanță de cca 12 km
între Pitești N -Bascov și Pitești S –Prundu.
Municipiul Pitești se extinde (vezi figura 1) până la următoarele localități : Bascov –
comună suburbană ( N-NV), Budeasa (N -NS), Măracineni (NE) , Ștefănești (E -SE), Bradu (S –
SV), Albota (SV) , Moșoaia (V) , Băbana (V -NV), iar ca vecini sunt județele Sibiu și Brașov în
partea N -ică,județul Teleorman în S, județele Vâlcea și Olt în V, iar în partea E -ică județele
Prahova și Dâmbovița.
Poziția geografică a orașului își pune amprenta în mare măsură asupra celorlalte
componente ale cadrului fizic și economico -geografic.
Astfel, Piteștiul este situat în Câmpia Înaltă a Piteștiului, o câmpie de acumulare
fluvio -lacustr ă, cuaternară. Geologic , zona municipiului Pitești are ca fundament platforma
moessică, alcătuită din pietrișuri, nisipuri, argile, depozite loessoide.
În acest ecosistem urban predomină vegetația caracteristică dealurilor din Piemontul
Getic.
Poziția sa g eografică, la întretăierea drumurilor principale care trav ersau cele 4
provincii românești : Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea și la
100km de București,
a avut o importanță deosebită pentru destinul orașului, care a fost permanent un important nod
comercial, iar în prezent un important centru industrial și economic al României.
În concluzie, poziția geografică matematică reprezintă un parametru de maximă
orientare pentru a înțelege condițiile geografice în care este situat ecosistemul uman Pitești.
Deci, enunțarea coordonatelor geog rafice(matematice) pentru municipiul Pitești cu 44
51

7 33
latitudine N cu meridianul de 24
52
longitudine E , înseamnă o climă temperat –
continentală, la limita dintre Piemontul Getic și Câmpia Română în zona de tranz iție numită
Câmpia Înaltă a Piteștilor, la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, o interferență a
vegetației de pădure colinară, vegetație de silvostepă iar ca tip azonal vegetația de luncă, o
întrepătrundere a elementelor de floră montană cu cele de câ mpie, o utilizare a terenurilor
predominant agricolă, cu o densitate medie a populației peste media pe țară, deci un areal de
concentrare, de polarizare între câmpie și deal.

CAPITOLUL II : CARACTERISTICILE COMPONENTELOR NATURALE ALE
MEDIULUI IN MUNICIPI UL PITEȘ TI

1. Geologia

(Figura 2 : Harta geologica a municipiului Pitesti )
Formarea și individualizarea regiunii în care se găsește situat municipiul Pitești trebuie

8 pusă în legătură cu evoluția paleogeografică și geologică a întregii Câmpii Române și mai ales
cu evoluția rețelei hidrografice a acesteia.
Municipiul Pitești aparține platformei moessice, formată în ponțianul inferior din
formațiuni detritice fine.
Este o zonă internă epirogenetică, fiind un etaj tectogenic valah. În pliocenul superio r
și pliocenul inferior s -au format arii cu sedimentare fluvio -lacustră și fluviatilă. Este o regiune
cu mișcări verticale alternante -negative în pliocenul superior și cuaternarul inferior și pozitive
în cuaternarul superior.
Teritoriul Piteștiului este s ituat la contactul a două mari unități structural -tectonice —
Depresiunea Getică și Platforma Moessică —din care fac parte unitățile morfostructurale :
Piemontul Getic , subunitate deluroasă de orogen și Câmpia Română, subunitate de platformă.
Acest teritoriu se află pe linia de contact dintre subunitățile :
– Piemontul (platforma ) Cotmeana (V și NV);
– Dealurile (gruiurile) Argeșului (N -NE);
– Piemontul (platforma) Cândești (E -SE) și, totodată în sectorul de tranziție dintre
Piemontul Getic (N) și Câmpia R omână.
Pe parcursul evoluției paleogeografice a teritoriului piteștean s -au desfășurat ample și
îndelungate procese geologice, geofizice și geomorfologice în epocile precarpatică (etapele
precambria nă, caledonică și hercinică) și carpatică (etapa de tranz iție kimerică, etapele
carpatică veche și neocarpatică).
În acest spațiu geologic și geografic au avut loc repetate transgresiuni și regresiuni
marine.
Pentru relieful actual, cuaternarul prezintă o importanță deosebită când lacul din
Câmpia Română s -a retras treptat spre E.În faza Mindell, de exemplu, lacul se întindea până
la Pitești, iar în faza Riss câmpia se exondează complet.
Piemontul Cotmeana s -a clădit pe D epresiunea Getică alcătuită din formațiuni
sedimentare paleogene (conglomerate, gresii, ma rne, calcare), miocene (gresii, marne
gipsifere, nisipuri, conglomerate), pliocene (nisip, argile, marne,strate de cărbuni) și
cuaternare(pietrișuri, nisipuri, luturi) slab cutate, predominant monoclinale.
Depozitele masive, dispuse în stive torențiale, a u o vârstă pliocenă și pleistocenă și
sunt alcătuite mai ales din pietrișuri asociate sau intercalate cu nisipuri, cunoscute sub
denumirea de ,,pietrișuri de Cândești,,.
Câmpia Piteștiului, câmpie de acumulare fluvio -lacustră, cuaternară, are ca fundament
platforma moessică (platforma valahă) ce co respunde în cea mai mare parte , câmpiilor de

9 acumulare fluvio -lacustre și cuaternare, alcătuite din nisipuri, pietrișuri, argile, depozite
loessoide.Acestea se dispun la rândul lor, pe o stivă groasă de sedimente paleozoice,
mezozoice, neozoice ce acoperă fundamentul cristalin al platformei, dar care nu sunt întâlnite
decât în foraje. Tot platforma moessică este formată din șisturi cristaline cutate spre sfârșitul
precambrianului, până în silurian; zona a devenit o întinsă peneplenă. Etajul sedimentar se
compune din ordo -silurian, devon -permian, triasic, jurasic, cretacic; tortonian, sarmațian,
pliocen. Epoca nivelării soclurilor prehercinice afectează regiunea de platformă printr -o etapă
ce modelează puternic, în condițiile unei clime calde și de deșert biologic, soclurile cristaline
ale Câmpiei Române, ducând la formarea în cambrian a unui relief de peneplenă.
Deci, fundamentul (substratul) geologic, în care intră aspectele privind structura și
litologia, stabi litatea sub aspectul mișcărilor tectonice la scară umană cu degajare de masă și
energie, trebuie luat în considerare în definirea ecosistemului așezării umane –Pitești.
În urma studiilor geotehnice efectuate, din punct de vedere al posibilităților de
construire, perimetrul analizat poate fi împărțit în 2 zone:
– zona I : cuprinde terenuri construibile fără amenajări : terasa superioară, mijlocie,
inferioară, lunca Argeșului;
Stratificarea acestor unități este în general uniformă. Analizele de laborato r indică
valori fizico -chimice destul de bune pentru stratul de argilă și relativ scăzute pentru
complexul prăfos -nisipos. Ca urmare, stratul de argilă se consideră ca un teren cu capacitate
portantă ridicată iar complexul prăfos -nisipos cu capacitate por tantă scăzută.
Stratul de pietriș este cel în care se cantonează apa freatică. În luncă, stratul acvifer
este permanent, fiind alimentat de apele râului Argeș prin infiltrații de mal, precum și de apele
ce se scurg din terasă.
În cuprinsul zonei I se pot executa construcții cu mai multe nivele, fără subsol, în
cuprinsul lunc ii și cu subsol în restul zonei , luându -se însă măsuri împotriva apelor de
infiltrație.
– zona II :cuprinde versanții teraselor care au pante între 10
-45
și în unele locuri
chiar mai mari.
Stabilitatea acestei zone este incertă. Alunecările active se găsesc în zona de sud a
municipiului Pitești – Valea Dârzii și în zona Văii Trivale. Stratificarea din versanți este
neuniformă.
Pentru construcții, această zonă nu este în gener al recomandată.În porțiunile cu pantă
mai redusă se pot proiecta construcții ușoare, cu măsuri speciale de siguranță.

10 Privind resursele, zăcămintele de petrol și gaze naturale se găsesc atât în platformă cât
și în câmpie. Toate aceste resurse prezintă un mare interes pentru ecosistemul urban Pitești.
2.Relieful

(Figura 3 : harta reliefului in municipiul Pitesti )
Teritoriul Piteștiului este situat la contactul a două mari unități structural -tectonice –
Depresiunea Getică și Platforma Moessică – din care fa c parte unitățile morfostructurale
Piemontul Getic, subunitate deluroasă, de orogen și Câmpia Română, subunitate de platformă.
Piemontul Getic este un piemont relict, format prin acumularea de sedimente carpatice,
care a evoluat inițial ca o câmpie piemont ană, ulterior înălțată și fragmentată. Relieful actual a
evoluat cu o mare rapiditate în jumătatea nordică, unde înălțările au avut o intensitate
deosebită, în timp ce partea de sud s -a dezvoltat lent datorită stabilității mai pronunțate a
sectorului epipl atformic moessic al fundamentului.
Câmpia Română, prin geneză, aparține ariei depresionare dintre orogenul carpatic și
platforma moessică, dar sensul evoluției a fost determinat de procesele proprii ariei carpatice.
Câmpia dintre Olt și Arge ș, unde se înca drează și municipiul Pitești, este o regiune de
interferență climatică, mai înaltă și mai fragmentată de văi paralele cu patul înecat în aluviuni
și depuneri deluvio -coluviale. În cuprinsul Piemontului Cotmeana, rețeaua hidrografică este

11 divergentă. La Pit ești însă, rețeaua este convergentă, deoarece în pleistocenul inferior a
început să se formeze o arie de subsidență locală, care a determinat apariția unei piețe de
adunare a apelor, unde se strânge ,,candelabrul” râurilor dintre Argeș și Argeșel (Vâlsan, Râul
Doamnei, Râul Târgului și Argeșel). Până la Pitești, cursul Argeșului este orientat în direcția
N-S iar din cauza modificărilor tectonice produse în fundament de către lăsările subsidente
spre S -E, de la Pitești cursul Argeșului a fost deviat spre E -SE.
Densitatea fragmentării r eliefului este de 0,3km /kmp. Acest aspect este deosebit de
important deoarece condiționează mărimea spațiilor construite, lungimea așezării, rețeaua
stradală, rețeaua de alimentare cu apă, în ansamblu determină configurația arhitecturală a
așezării.
Procesele geomorfologice sunt elemente care impun numeroase condiții la construcții sau
la menținerea și întreținerea ecosistemului urban Pitești.
Câmpia Înaltă a Piteștiului are caracter piemontan, reprezentând treapta cu valorile
altimetrice cele mai ridicate din întreaga Câmpie Română. O bună parte a ei este formată din
terasele dispuse în evantai ale Argeșului. În pleistocenul mediu s -au format depozite fluviatile
alcătuite din terase medii și superioare ce conțin pietriș și nisip acoperite de d epozite
loessoide.
Vatra municipiului Pitești s -a conturat și apoi s -a extins în zona din dreapta râului Argeș,
pe terasele și pantele vestice și pe terenuri din luncă.
Terasele fluviatile , sculptate în Piemontul Cotmeana, sun t dispuse sub f orma unui
amfitea tru natural, cu deschiderea orientată spre dealurile estice din Piemontul Cândești;
aceste terase au fost sculptate într -un mare con de dejecție, pe suprafața căruia se pare că
Argeșul și -a schimbat cursul de mai multe ori. Terasele văii A rgeșului din Piemontul
Cotmeana au început să se contureze în pleistocenul mediu , crearea lor fiind determinată de
mișcările eustatice, de ridicările neotectonice și de oscilațiile climatice.
În ordinea descrescândă a altitudinii, terasele fluviatile din dreapta Argeșului,în
perimetrul P iteștiului sunt :
– terasa Smeura (350m altitudine);
– terasa Trivale -Papucești (333m altitudine ), unde s -au înălțat noile cartiere de
locuințe Trivale I,II, Războieni (S -V), precum și stadionul 1 Mai și Sala Sport urilor ;
– terasa Exercițiu (300m altitudine), pe care se află cartierele Craiovei,
Exercițiului, Banatului, Traian, Teilor;Mărășești, Găvana I,II,III;

12 – terasa centru civic (277m altitudine), cuprinde vechea vatră a orașului ,
cartierele Gara de Sud, Prundu și Pitești I și II, platformele industriale Pitești N și S, piața
publică și centrul politico -administrativ;
– terasa de luncă (255m altitudine),unde s -au construit cartierele Calea
București, Câmpineanu; Eremia Grigorescu, Viilor, diferite unită ți industriale, Parcul Argeș,
Bazinul olimpic, serele Pitești, lacurile de acumulare și hidrocentralele Bascov -Pitești N,
Pitești -Prundu, Golești -Călinești.
În cuprinsul piemonturilor, alunecările de teren sunt mai restrânse (Cotmeana,
Cândești), ele avân d cu precădere un caracter plastic -sufozional. Dinamica proceselor de
alunecare se accentuează în timpul primăverii, când apele provenite din ploi și topirea zăpezii
provoacă supraumectarea rocilor.
În timpul marilor viituri, malurile râurilor sunt și ele supuse eroziunii și modificării
configurației lor, cu de osebire în coturile meandrelor , de exemplu cum se remarcă în lungul
Argeșului. Procesele de sufoziune și tasare, însoțite adesea de prăbușiri, caracterizează
obârșiile văilor torențiale din Piemontul Cotmeana și Cândești.
Frecvența și amploarea proceselor de eroziune a impus numeroase lucrări
antierozionale ce trebuie continuate mai ales pe valea Argeșului, unde transportul mare de
aluviuni întreține un proces intens de colmatare a lucrărilor. Etajul câmpiei este dominat de
procesele de eroziune și acumulare din albiile râurilor, procese care imprimă o anumită
mobilitate și instabilitate.
Terasa superioară a Argeșului este unitatea cea mai veche și se află în partea de V a
orașului. Se dezvoltă de -a lungul râului Argeș pe o lățime de 500 -1300 m. Suprafața terenului
este aproximativ orizontală și are stabilitate foarte bună.
Terasa mijlocie are o suprafață aproape orizontală. Eroziunea se manifestă prin câteva
văi iar majoritatea construcțiilor sunt cu parter și mai multe nivele. Terasa inferioară este
practic orizontală și are stabilitate foarte bună.
Lunca râului Argeș are o suprafață plană și din punct de vedere al utilizării este
folosită pentru locuințe, culturi și pentru zona industrială.
Din punct de vedere al seismicității, teritoriul Piteștiului este afectat periodic de
mișcările seismice care își au epicentrul la curbura Carpaților. Cele mai puternice mișcări
seismice din secolul nostru, soldate cu deteriorarea unor clădiri, au fost înregis trate la Pitești
în noaptea de 10 -11 noiembrie 1940 și în seara zilei de 4 martie 1977.

13 3.Clima

3.1.Caracteristici ale elementelor climatice

Temperatura aerului
Repartiția și regimul temperaturii aerului poartă amprenta influenței poziției
geografice, reliefului și a factorilor specifici zonei urbane.
Municipiul Pitești, fiind situat în partea central -sudică, este expus influenței circulației
maselor de aer din sectorul mediteranean, care, în anotimpul cald al anului condiționează
încălzirile puternice din zilele cu regim termic de tip tropical; sunt în general între 10 -30 zile
tropicale cu veri moderate. Temperatura medie anuală variază între 9
-10
C. Temperatur a
maximă a atins 39,2
C la 14 august 1946 și de 60
C la nivelul solului.
Temperatura minimă anuală a aerului a ajuns la –27
C la 24 ianuarie 1907 și la –
34,2
C la nivelul solului. În privința temperaturii medii lunare și anuale s -au constatat variații
însemnate în cursul anului și de la un an la altul.
Regimul înghețului și dezghețului apare din momentul în care temperaturile scad sub
0
C. Data medie a apariției primei zile de îngheț este prima decadă a lunii octombrie. Cel mai
timpuriu îngheț s -a înregi strat în municipiul Pitești la 8 septembrie 1987 iar data medie a
ultimului îngheț este de 4 martie -24 mai 1987.
Odată cu apariția și intensificarea insolației, posibilitatea de apariție a înghețului
scade, înregistrarea lui în lunile târzii de primăvară constituind un fenomen rar.
Temperatura aerului, din timpul verii în interiorul municipiului Pitești, este mai mare
datorită clădirilor din piatră, beton, acoperite cu tablă și țiglă, străzilor și trotuarelor asfaltate
care se încălzesc puternic, căldurii degajate de activitățile de tot genul cu consum de energie,
degajării căldurii corpului omenesc (datorită densității mari a populației), toate acestea făcând
din municipiul Pitești o ,,insulă de căldură” în anotimpul de vară, și care influențează negativ
organismul uman.

Temperatura aerului în municipiul Pitești
grade Celsius (
C)
Anii Ian Feb Mart aprl mai iunie iulie Aug Sept Oct nov Dec

14 Media 2000 –
2009 -0,2 0,3 4,1 9,5 15,5 19,7 21 20,5 15,6 10,4 4,2 0,3
Maxima 2000 –
2009 17,5 19,2 23,7 27,2 32,7 35,9 34,4 36,9 32,6 30,7 23,5 14,4
Minima 2000 –
2009 -16 -17 -10 -3,1 -1,9 -6,4 7 6,4 -2,2 -4,8 -13 -16
(tabel 1 : temperatura medie lunara, maximă absolută si minimă absolută în anii 2000 2009 in
municipiul Pitești, Sursă : Anuarul Statistic și S tația Meteorologică Pitești. )

(figura 4 – graficul temperaturii medii lunare, maximă absolută si minimă absolută în
anii 2000 -2009 in municipiul Pitești)
Umiditatea aerului
Umiditatea aerului are importanță în reglarea proceselor evapotranspiraț iei și în
formare norilor și ceții. Datele arată că umiditatea atmosferică este în medie de 68
, cea mai

15 mică valoare înregistrându -se în luna iulie ca urmare a creșterii temperaturilor aerului și cea
mai mare valoare în luna ianuarie datorită condițiilor atmosferice specifice.

Nebulozitatea
Nebulozitatea cea mai crescut ă în municipiul Pitești se înregistrează în lunile de iarnă,
când gradul de acoperire este de 6 -7.
Sezonul de vară și toamnă se caracterizează prin timp senin.

Precipitațiile

În anii de observație 2001 -2009 , cantitatea medie anuală a atins 734,3 mm (42,7mm în
ianuarie; 106,3mm în iunie; 87,3mm în iulie; 46,7mm în decembrie). În cursul unui an lunile
cele mai ploioase sunt mai, iunie și iulie(80 -90mm), datorită activității ciclonice ma i intense și
dezvoltării proceselor de convecție, iar lunile cele mai sărace în precipitații sunt februarie,
martie(37mm), uneori și luna ianuarie.
Stratul de zăpadă este în medie de 40 -50 de zile cu grosimea de 35 -40 cm, iar în
timpul iernii numărul medi u al zilelor cu ninsoare este de 20 -22. Apariția primului strat de
zăpadă este legată de regimul circulației generale a maselor de aer.
Burnița este un fenomen specific toamna și primăvara. Durează mai multe ore în șir,
fără a însuma o cantitate mare de a pă.
Bruma este frecventă în nopțile de toamnă și primăvară. Cele mai multe zile cu brumă
apar în lunile noiembrie și decembrie.
Poleiul și chiciura sunt fenomene de iarnă, dar se produc în condiții atmosferice
speciale.
În concluzie, putem spune că , volumul precipitațiilor este mai mare în interiorul
ecosistemului urban Pitești, datorită convecției termice determinată de creșterea temperaturii,
gradului de rugozitate al suprafeței active dat de spațiul clădit și poluanților solizi din aer care
joacă rol de nuclee de condensare.
Regimul anual al precipitațiilor în mun icipiul Pitești în perioada 2001 -2009 (mm)
Anii Anul
2001 Anul
2002 Anul
2003 Anul
2004 Anul
2005 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009
Precipita
ții 665,2 601,5 634,5 556,3 577,5 684,1 859,3 775 730,2

16 (tabelul 2 Regimul anual al precipitațiilor în municipiul Pitești în perioada 2001 -2009(mm)
Sursa: Anuarul St atistic al României, Ediția 2010 și RA Apele Române – Filiala Argeș )

(figura 5 – regimul anual al precipitatiilor in municipiu l Pitești in perioada
2001 – 2009)
Vanturile
Circulația aerului se produce mai ales dinspre NE (26
), apoi NV (18
), N (14
),
E(11
).
Calmul atmosferic are o frecvență de 15
. Viteza medie anuală este de 2,6m/s,
variind între 0,9m/s din S -V, în decembri e la 4,7m/s din E, în martie.
Vânturile dinspre N, NE și E poartă denumirea generală de ,,crivăț” , vânturile din V –
,,austrul ”, din S -SE ,,băltărețul”, iar din direcția Carpaților Meridionali primăvara și vara
,,munteanul ”.
Dinamica maselor de aer trebuie cunoscută pentru orientarea tramei stradale,
amplasarea obiectivelor potențial poluante a atmosferei, pentru vehicularea, eliminarea din
atmosferă a poluanților.
Datorită valorii calmului atmosferic de 15
, aici se găsesc condiții de dezvoltare a
procese lor de poluare a spațiului urban.

17 Dintre factorii meteorologici care determină dispersia poluanților este vântul. Direcția
vântului este elementul care determină direcția de deplasare a masei de poluant. Concentrația
poluanților este maximă pe axa vântulu i și descrește substanțial odată cu depărtarea de ea.
Un alt parametru determinant în difuzia poluanților este turbulența care este intim
legată de structura verticală a temperaturii aerului.
În concluzie, putem spune că, municipiul Pitești, prin complex itatea lui cu spațiul
clădit și neclădit, prin diversitatea clădirilor, prin rețeaua stradală care în relieful urban clădit
se comportă ca niște văi în formă de canion cu diferite adâncimi și orientări, cu albedoul
diferit, de la culoarea albă a zidurilor, cenușie a străzilor, la cea verde a parcurilor și arborilor
stradali, se înscrie în peisajul zonei ca o entitate distinctă.

3.2.Factori cu impact asupra topoclimatului municipiului Pitesti

Ca și întreaga țară, municipiul Pitești se încadrează în climat ul temperat -continental,
caracteristic zonei de câmpie, etajului colinar.
Acesta se caracterizează printr -o repartiție relativ uniformă, în suprafață, a elementelor
climatice.
Acest climat este determinat de advecția aerului maritim continental din vest și a celui
continental din nord și est.
Orașul propriu -zis are un topoclimat de vale cu predominarea timpului calm, moderat.
În lunile de iarnă nu se înregisrează temperaturi foarte scăzute sau viscole puternice, iar verile
sunt mai puțin toride.
Sumele medii ale radiației solare, în decursul unui an se cifrează între 115 -120
kcal/cmp. Luna cu cea mai mică valoare este decembrie (3 kcal/cm) , iar cu valoarea cea mai
mare iunie -august (16,5 –18 kcal/cm).
Prin modificările pe care suprafața sa activă le ad uce radiației solare și circulației
atmosferice, municipiul Pitești își creează o topoclimă proprie, sensibil diferențiată de cea a
regiunilor înconjurătoare.
Acțiunea orașului se datorează mai multor factori de influență specifici, dintre care
unii au ca racter constant, iar alții, variabil.
Caracterul constant al celor dintâi trebuie înțeles în chip relativ, el rezultând numai
prin comparația cu cei din urmă. În realitate și valoarea acțiunii lor se modifică, atât de -a
lungul unui șir de ani, cât și pe p arcursul unui singur an.

18 Pornind de la sistemul de referință menționat, principalii factori de influență cu
caracter constant specifici orașului sunt: materialul de construcție din care este alcătuit orașul,
profilul accidentat, sistemul de canalizare și spațiile verzi.

Materialul de construcție al orașului
Spre deosebire de loc alitățile rurale, acoperite în cea mai mare parte cu vegetație
dezvoltată pe un sol umed ce nu modifică prea mult condițiile climati ce ale locului respectiv,
municipiul Pitești pr ezintă o suprafață activă cu însușiri fizice net diferențiate. Aceasta se
compune din tablă, țiglă, betonul acoperișurilor, piatra și betonul zidurilor, asfaltul și pavajul
străzilor, care acoperă într -o proporție covârșitoare spațiul urban și joacă un rol extrem de
important în modificarea condițiilor lui termice și de umezeală.
Influența materialelor de construcție amintite se datorează , pe de o parte , căldurii
specifice mici și conductibilității calorice mari pe care o au, iar pe de altă parte, slabei
permeabilități sau impermeabilității lor totale.

Profilul municipiului Pitești
Alternarea constantă a străzilor și edificiilor, precum și înălțimea variată a acestora din
urmă, face ca profilul orașului, pe orice direcție ar fi considerat, să aibă aspectul unei linii
frânte, cu căderi și înălțări bruște. Orașul prezintă două categorii de suprafețe plane, și anume:
suprafețele străzilor aflate aproape întotdeauna la nivelul solului și suprafețele acoperișurilor
aflate la înălțimi variabile față de sol.
Marea dezvoltare verticală a orașului atrage după sine o creștere substanțială a
suprafeței de contact cu aerul, deci o creștere a suprafeței active, ceea ce prezintă o importanță
deosebită atât pentru absorția, cât și pentru radiația căldurii.

Sistemul de ca nalizare al municipiului Pitesti
Slaba permeabilitate a suprafeței active constituită din tablă, beton, asfalt, care are o
dezvoltare consi derabilă în perimetrul orașului , face ca cea mai mare parte a apei din
precipitații să nu se poată infiltra. Pentru evacuarea ei, orașul și -a construit un sistem de
canalizare prin mijlocirea căruia se elimină în același timp și apele menajere și industriale.
Imposibilitatea infiltrării și evacuarea rapidă a apei din precipitații fac ca suprafața
activă a orașului să r ămână mult mai uscată în raport cu cea din regiunile înconjurătoare.
Neexistând apă, căldura care pe câmpurile învecinate se consumă în procesul evaporării, este
folosită aici pentru încălzirea acoperișurilor , zidurilor, asfaltului și implicit a aerului ur ban.

19
Spații le verzi din perimetrul municipiului Pitești
Spațiile verzi se opun influenței primilor factori amintiți, având o mare importanță nu
numai sub raport climatic, ci și direct pentru sănătatea locuitorilor.
Prin umbrire și evapotranspirație, p lantele din parcuri și grădini atenuează încălzirile
excesive, mărind totodată umezeala relativă a aerului. Dacă se adaugă la aceste efecte și rolul
de filtru pe care îl joacă frunzele arborilor pentru impuritățile atmosferei urbane, importanța
spațiilor v erzi devine suficient de evidentă pentru a nu mai fi necesară și indicarea altor
elemente.

4. Hidrografia
(figura 6 – harta hidrografica a municipiului Pitești )
4.1. Apele de suprafață

Râul Argeș este principala apă curgătoare a Piteștiului, care curge de la NV la SE, are
o lungime de 344 km, cu o densitate de 0,40km/kmp, albia sa formând marginea estică a

20 orașului pe o distanță de
10km.Valea Argeșului a avut un rol important în istoria
comunităților umane care au trăit aici din epoca străveche și pân ă astăzi.
La Pitești, râul Argeș trece printr -o zonă de subsidență, unde s -a format o ,,piață,, de
adunare a apelor din bazinul superior. În acest loc, pe stânga, lângă parcul orășenesc din
luncă, Argeșul primește apele afluentului său , Râul Doamnei. Cele două râuri au un debit
relativ constant. Debitul mediu multianual al Argeșului este de 34,9mc/s, iar cel al Râului
Doamnei este de 20,4mc/s. Diferența dintre debitele maxime și minime este foarte pronunțată.
În anul 1941, Argeșul a avut un debit de 1500 -1600mc/s; în 1987 de 1200 -1300mc/s; debitul
maxim a fost de 980mc/s, amonte de confluența cu Râul Doamnei, și de 1950mc/s, aval de
confluență.
În anii 1970 și 1975 s -au declanșat mari inundații care au cauzat importante pagube
materiale. Argeșul drenează o suprafață de 3590kmp.
Fenomenele de îngheț (gheață la mal, curgeri de sloiuri, pod de gheață ), se
înregistrează în fiecare iarnă și au o durată medie de 30 -50 zile.
Pe partea dreaptă , Argeșul colectează apele unor afluenți mai mici din piemontul
Cotmea na , cu scurgere torențială, cum sunt: râul Bascov și pârâul Valea Rea -Găvana (NV);
pâraiele Trivale (Valea Stancei) și Scoroboaia(V); Dârzul(Turcești) și Geamăna(S);
Pe valea Argeșu lui și pe văile afluenților săi , pentru utilizarea rațională a apelor, au
fost executate ample lucrări hidrotehnice. Albiile minore ale pâraielor au fost canalizate
subteran pe distanțe de traversare a ariei orășenești. Pe valea Argeșului au fost construite
lacurile de acumulare și hidrocentrale: Budeasa -Bascov, Pitești Nord -Bascov-Budeasa, Pitești
Est-Prundu, Pitești Sud -Golești -Călinești -Căteasca .
Pe râul Doamnei s -a amenajat lacul de acumulare Mărăcineni -Valea Mare, pentru
atenuarea viiturilor din bazinul acestui râu. Prezența apei lacurilor de acumulare imprimă
unele schimb ări în microclimatul orașului, în fauna și flora sa și oferă noi posibilități de
agrement de practicare a sporturilor nautice. În acest scop s -a dat în exploatare o bază nautică
la Pitești N -Bascov –Budeasa, de nivel național.
La lacurile antropice se m ai practică folosirea apei prin benturi. La SV de Pitești, își
formează cursurile râurile Neajlov, afluent al Argeșului pe dreapta și Dâmbovnic, afluent pe
stânga al Neajlovului.
Se pare că, în bazinul Argeșului bilanțul hidrologic se modifică treptat cu altitudinea
în condițiile fizico -geografice tranzitorii de la stepa din sud ul bazinului, silvo -stepă, zona
pădurilor până la etajul alpin, tipic regiunilor carpatice.
Repartiția scurgerii în timpul anului

21 Zonalitatea verticală a re liefului se reflectă în repartiția scurgerii. Astfel, în zona
înaltă, după o perioadă de acumulare a zăpezilor timp de 5 -6 luni, când scurgerea superficială
practic lipsește, urmează o perioadă de topire a zăpezii (aprilie -august). Prin urmare,
scurgerea c ea mai ridicată se observă în luna mai.
Temperatura apei
În zona Argeșului , temperatura poartă amprenta climei E uropei -centrale și de sud;
Vara , încălzirea apelor este mai ridicată cu 1 -3
față de cea a aerului la Pitești fiind de 9
C.
Regimul termic est e cel obișnuit cu maxime în iulie. Trecerea la tamperaturile persistente sub
+1C se produce în ianuarie la Pitești iar revenirea peste valorile mai mari se produce în
februarie.
Fenomenele de îngheț
Durata medie totală a perioadei cu îngheț variază între 30-60 zile în regiunile joase.
Posibilitatea formării podului de gheață este reală în tot timpul iernii. Media datei de formare
a lui este în jur de 5 -16 ianuarie, iar a dispariției, în cea de -a treia decadă a lunii februarie.
Scurgerea solidă
În zona Arge șului, în urma erodării puternice a rocilor neogene, slab rezistente și în
parte din cauza defrișărilor masive de păduri, turbiditatea medie a apei ajunge la 2000 —
5000g/mc.

4.2 Apele subterane

Apele subterane sau libere aparțin categoriei a I I a, au o scurgere medie lichidă de
5litri/s/kmp sau 158m/an.
Pe teritoriul municipiului Pitești au fost determinate două pânze de apă subteran ă
sulfuroasă, cu debit artezian , situate la adâncimi cuprinse între 23 -35m și 50 -70m. S-au
efectuat lucrări pent ru valorificarea acestor ape, prin construirea unor fântâni. Fântânile
arteziene din Pitești, cu apa ușor mineralizată (sulfatată) își au sursa în straturile freatice. Cele
mai importante surse sunt pe străzile C -tin Brâncoveanu, Nicolae Bălcescu. La Piteș ti se
remarcă o regiune lipsită de strate acvifere pe rmanente și , de debite importante, alimentarea
cu apă putându -se face local, prin puțuri săpate la adâncimi de 50 -200m, cu debite reduse ce
variază între 0,5 -1,0l/s.
În zona de contact a dealurilor cu c âmpia, de o parte și de alta a Argeșului se fac
prezente izvoare care ies la zi după o forare de cca 80 -100m adâncime cu debit de 0,5 -2,5l/s.

22 În concluzie, putem spune că, apa , ca resursă fundamentală, are valențe și aspecte cu
totul deosebite pentru om ș i colectivitatea umană organizată și concentrată în ecosistemul
urban Pitești.
Apa constituie o resursă importantă în toate activitățile umane, plecând de la
necesitatea menținerii unei igiene corporale, la necesitățile menajere, în procesele de
producție .
Astfel, resursele de apă dulce (de suprafață și subterane ) necesare în nevoile
populației, în irigație și industrie, suportă din ce în ce mai mult efectele poluăr ii prin
deversarea apelor uzate , în rețeaua hidrografică, în lacuri, sau prin infiltrarea î n subteran.
Apele de suprafață sunt afectate în mod direct de evacuările de ape uzate neepurate
sau epurate insuficient. Acestea conțin substanțe organice, amoniu și unele elemente toxice. O
altă sursă de poluare este reprezentată de noxele din aer și de pe sol, care ,,spălate ” de ploi
ajung în albiile râurilor și în lacuri.
Urmărirea calității apei lacurilor este foarte importantă, deoarece uneori, în perioadele
de schimbare a regimului termic (iunie -septembrie), în volumul de apă acumulat pot apărea
fenomene nedorite de înmulțire rapidă a unor alge (de obicei alga albastră sau alga verde) în
detrimentul altor specii, fenomene ce poartă numele de ,,înflorire ” component al complexului
fenomen eutrofizare, care amenință echilibrul ecologic în acest ecosiste m specific.
În municipiul Pitești, apele subterane se pot polua ca urmare a infiltrărilor de poluanți
din sol și din apa de suprafață. Aceștia, proveniți f ie din activitățile industriale , fie din
activitățil e agricole, pot schimba calitatea apei, afectând sănătatea oamenilor sau a plantelor și
animalelor care o folosesc.
Calitatea apelor subterane a fost în anul 2006 corespunzătoare cerințelor acestui
standard în majoritatea zonelor, cu excepția unor foraje d in zonele cu exploatări miniere , în
care concen trația substanțelor minerale este puțin peste limita permisă.
Alimentarea cu apă potabi lă sau ind ustrială și evacuarea apelor menajere reprezintă
una din componentele principale ale ecosistemului urban Pitești, pentru preântâmpinarea
focarelor de infecție și a bolilor corespunzătoare, așa zise boli hidrice (holera, febra tifoidă).
Alimentarea cu apă a municipiului s-a bazat inițial pe sursele subterane atât pentru
populație cât și pentru industrie. În urma dezvoltării orașului și a creșterii cerințelor de apă
potabilă și industrială, s -a trecut la alimentarea cu apă din Argeș.
Unitățile industriale sunt alimentate unele din rețeaua de apă potabilă și altele au
puțuri proprii, altele utilizează apă industrială din Arg eș (Combinatul Chimic, CET Sud ).

23 5. Solurile

(figura 7 – harta solurilor a municipiului Pitești )
Studiile efectuate au stabilit că solurile municipiului Pitești se încadrează în provincia
danubiano -pontică.
În Câmpia Piteștiului apar soluri silvestre podzolice și soluri pseudogle ice care au o
mare răspândire datorită excesului de umiditate. Solurile silvestre sunt folosite în pomicultură
și pentru culturile de câmp. Pe aceste soluri, culturile când suferă de prea multă apaă, când de
lipsa apei. Pentru a înlătura aceste neajunsuri, trebuie aplicate lucrări care să ducă atât la
înmagazinarea apei cât și la îndepărtarea excesului.
Deci, acest tip de soluri sunt soluri de productivitate mijlocie pentru stejereto -șleauri,
dar pot fi valorificate și prin culturi agricole. În acest ultim caz necesită doze mijlocii sau mari
de îngrășăminte.
Solurile pseudogleice au o fertilitate scăzută. Acestea apar doar pe mici porțiuni. În
vederea ameliorării acestor soluri se recomandă lucrări agrotehnice, folosirea de îngrășăminte.
Apar și solurile bru n-roșcate de pădure și solurile negre argiloase slab humifere.
În regiunile cu soluri brun -roșcate de pădure dau rezultate foarte bune grâul,
porumbul, plantele de nutreț, pomii și via. Totuși și aici trebuie luate măsuri pentru o cât mai
bună înmagazinare a apei în sol.

24 Altă clasă de soluri este cea a solurilor brun -roșcate, care au o fertilitate ridicată pentru
pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnică
adecvată și cantități sporite de îngrășăminte organi ce și minerale.
Ultima grupă o constituie solurile slab dezvoltate de luncă. Aici se încadrează solurile
erodate, solurile aluviale (în lunca Argeșului). Solurile aluviale pot fi valorificate în
silvicultură prin culturi cu specii repede crescătoare de plo pi euroamericani sau prin asociații
forestiere de tipul șleaurilor de luncă (amestec de stejar, plop, frasin, ulm), înregistrând
productivitate mijlocie sau ridicată. În agricultură, solurile aluviale pot fi valorificate prin
culturi de câmp.
În concluzie, putem afirma că, omul , în lupta sa cu natura, devine din ce în ce mai
stăpân pe forțele acesteia. Omul îmblânzește clima, distruge și creează pădurile, forțează sau
împiedică producerea unor fenomene ale naturii, într -un cuvânt devine stăpânul forțelor
naturii, dirijându -le după voia sa și folosul său.
În această luptă, omul influențează direct sau indirect procesele de formare a solului.
Prin mobilizarea solului, prin adăugarea diverselor îngrășăminte, prin culturile făcute, prin
împăduriri, omul contribu ie mereu la îmbunătățirea proprietăților fizice și chimice ale solului.
Plantațiile de păduri făcute pe terenurile degradate din jurul Piteștiului, ajută la
formarea, fixarea și îmbogățirea unui strat de sol cu substanțe nutritive. Tot omul a fost
factorul care a determinat degradarea acestor terenuri prin defrișările de păduri făcute.
Deci, prin activitatea lui practică, omul poate provoca modificarea condițiilor naturale
și a solului în bine și în rău.
Activitatea distructivă a omului se manifestă în cond ițiile regimurilor sociale bazate pe
exploatare unde se urmărește obținerea de profituri cât mai mari.
Ca rezultat al acțiunii omului, solul se modifică într -atât încât , uneori nu mai seamănă
cu cel natural. Astfel, solul în interiorul ecosistemului urban Pitești este în proporție de 90

modificat sau distrus prin suprafața clădită, asfaltată. Ca urmare a extinderii platformelor
industriale din afara perimetrului urban și a rețelei de transport au fost scoase din circuitul
agricol însemnate suprafețe de sol uri. Din analiza globală, a rezultat că în solurile din
imediata vecinătate a actualului perimetru construibil al orașului există o poluare generală,
difuză, datorată activităților umane desfășurate mai ales prin realizare a în ultimii 30 de ani a
Combinatu lui Petrochimic Pitești, zonei industriale Nord, autostrăstăzii București -Pitești.

6.Vegetatia si lumea animala

25 Din punct de vedere vegetal, municipiul Pitești se incadrează in regiunea Holoarctica,
subregiunea eurosiberiana, provincia moesică . Domeniul biogeografic corespunde contactului
zonei nemorale (zona stejarilor submezofili – termofili) cu etajul nemoral, respectiv sub etajul
gorunului.
Pe terenu l urban si periurban se dezvoltă vegetatia de padure colin ara, iar ca tip
azonal, vegetatia de l uncă .
În pădurea Trivale din V și NV (2008 ha din care 45 ha parc) și în masivele silvice din
apropiere, în alte locuri de pe terasele și parcurile orașului, în parcuri și spațiile verzi se află
numeroase specii de a rbori caracteristici fâșiei gorunetelor: gorunul,gârnița, cerul, fagul,
frasinul, carpenul, arțarul și paltinul, stejarul, ulmul, teiul pădureț, salcâmul, scorușul, mărul și
părul pădureț , cireșul sălbatic, măceșul, anu mite specii de conifere.
Dintre arbuș ti amintim: alunul, cornul, sângerul, socul, porumbarul, rugul, jugastrul,
lemnul câinesc, mălinul negru, păducelul, murul, cătina. Acești arbuști pot fi văzuți și în lunca
Argeșului. Tot aici se găsesc varietăți de arbori ca plopul alb, negru, tremurător (Plopulus
alba, nigra, tremula ), răchită , salcia albă, aninul alb și negru . Stratul ierbos este variat și
cuprinde mai ales pe văi, speciile cunoscute de geofite și hemicriptofite.
Se întâlnesc și alte numeroase plante caracteristice pentru flora pădurilor din zona
colinară, precum și zonei de câmpie. Se remarcă, în special, varietăți de ciuperci comestibile
și necomestibile (unele fiind otrăvitoare) care cres c în pădurile din jurul municipiului Pitești.
În pădurea Trivale, pe terasele Argeșului și în lunca lui au fost identificate și
inventariate 787 de unități sistemice: 751 de specii, 5 subspecii , 21 de varietăți și 10 forme,
grupate în 88 de familii, reprezentând peste 18
din flora țării.
În flora locală elementul preponderent este cel mediteranean. Teritoriul este acoperit
în mare parte de hemicriptofite și de terofite. Aici au fost înregistrate plante rare în flora
României : Montica verna, Galius divaricatum, Moenchia mantica, Valerianello castata . În
pădurea Trivale, există singura specie din țară a st ejarului hibrid Quercus
pseudodelachamprir , iar în pădurea Valea Mare a fost identificată feriga Botrychium
virginianum , exemplu foarte rar în România.
În oraș sunt câteva plante rare, ocrotite de lege, printre care:un exemplu de conifer
terțiar din specia Gynko biloba , arborele de tisă -Taxus bacatto , liliac din specia – Syringo
pers.
În parcuri și în numeroase spații verzi din Pitești abundă lalelele, trandafirii, garoafele,
crizantemele, liliacul, teii. În perimetrul urban s -au înmulțit , în ultimii ani, u nele pla nte
decorative exotice cum sunt , de exemplu, magnoliile. Datorită vegetației bogate și interesante,

26 la Pitești se organizează, în fiecare primăvară, la sfârșitul lunii aprilie, o amplă expoziție
floricolă națională, denumită ,,Simfonia lalelelor ”.
În ceea ce privește fauna , se poate spune că , teritoriul municipiului Pitești este populat
de animale specifice zonei de interferență a fa unei central -europene de pădure , est-europene
de stepă și sudice.
Majoritatea animalelor din fauna terestră aparține b iotopul ui de pădure colinară și, în
mică măsură, biotopului de silvostepă.
În pădurile din perimetrul orașului pot fi întâlnite exemplare obișnuite ale faunei din
țara noastră, unele de interes cinegetic: lupul, vulpea, viezurele sau bursucul, jderul, dih orul
comun, nevăstuica; dintre erbivore: căprioara, iar dintre erbivore nerumegătoare mistrețul;
dintre rozătoare – iepurele, diferiți șoareci sau șobolani.
În pădurea Trivale s unt admirate numeroase veverițe si nu lipsesc animalele
insectivore ca: ariciul , cârtița, chițoranii. Pe întuneric își fac apariția liliecii.
În zonă mai trăiesc diferite broaște -broasca roșie de pădure, reptile, broasca țestoasă
de apă, de uscat, râme, păianjeni.
Sunt și numeroase păsări, unele cântătoare (se găsesc în păduri, parcu ri, spațiile verzi,
grădini) așa cum sunt: cucul, pupăza, graurul, mierla, privighetoarea,ciocârlia, turturica,
cinteza;alte păsări: rândunica, vrabia, gaița, pitulic ea, pițigoiul; păsări răpitoare: cioara,
bufnița, cuhurezul, uliul, șoimul, porumbelul săl batic.
Ca urmare a transformărilor petrecute în orizontul local, mai ales în cazul amenajărilor
hidrotehnice (lacurile de acumulare), pe drumul de migrație al râului Argeș, în aria orașului ,
pot fi observate zborurile pescărușilor, găște sălbatice, rațe să lbatice.
În păduri, pe pajiști, au fost identificate numeroase insecte printre care amintim
exemplare rare din familia Ibonididae , specii de insecte menționate pentru prima dată în fauna
României.
În pădurea – parc Trivale, la începutul verii, o mulțime de licurici răspândesc, în
întuneric, lumina lor fluorescentă.
Fauna apelor curgătoare este reprezentată de anumite specii de pești: scobarul, mreana,
cleanul.

7. Impactul amenajă rilor umane asupra î nvelisului biotic natural .

Putem spune că, activ itatea umană, prin satisfacerea nevoilor de trai, în mod direct,

27 dar și dezvoltarea societ ății până la etapa actuală, in mod indirect, a u modificat spectrul
floristic și faunistic natural.
Cea mai supusă interven ției umane, este pădurea , aceasta datorită faptului că oamenii
își prepară hrana și parțial, se încălzesc folosind ca sursă de energie, lemnul.
Dar se impun pericolele de poluare a vegetației – acestea venind de la apele de
suprafață sau subterane, noxele din aer și ploile care le înglobează, precum și diverse activități
ce afectează direct solul.
În concurență cu uscarea, tăierile abuzive ale pădurilor ne oferă o imagine sumbră a
unui viitor apropiat cu suprafețele defrișate, expuse direct soarelui, care pot deveni aride ,
incapabi le să regenereze oxigen, să adăpostească viețuitoare caracteristice ecosistemului
forestier.
Astfel, spațiile verzi reprezentate prin păduri sunt degradate prin foc, depuneri de acid,
amoniac, compuși cu azot, etc.
De aceea , se pare că , măsurile pentru red resarea pădurilor au în vedere utilizarea
resurselor forestiere sub limita puterii naturale de creștere, extinderea suprafețelor împădurite,
buna gospodărire a acestora și combaterea fenomenelor de poluare.
Pădurea trebuie protejată pentru că protejează și stabilizează solul, climatul local și
regimul hidrologic; controlează eficiența ciclului nutrienților între sol și vegetație.

8. Factorii fizico -geografici și rol ul lor în procesul poluării și au topurificării

Factorii geografici acționează în procesul complex poluare -autopurificare într -o
strânsă interdependență, influențându -se reciproc când într -un sens când în celălalt.
Factorii fizico -geografici cu rol important se pot grupa în: relief, climă, vegetație,
suprafețele de apă , solul .
Astfel , dispersia sau menținerea impurităților emise sunt în strânsă legătură cu relieful
regiunii Pitești care intervine în procesul autopurificării prin influența pe care o exercită
asupra condițiilor meteorologice și îndeosebi asupra posibilităților de ventil ație a zonei expuse
poluării.
Analizând trăsăturile ge nerale ale teritoriului municipiului Pitești se constată că una
din cauzele principale ale diferențierii condițiilor de dezvoltare a proceselor și fenomenelor
atmosferice care influențează și procesul d ispersiei este complexitatea reliefului.

28 Altitudinea reliefului din regiunea municipiului Pitești imprimă zonalitatea verticală în
repartiția teritorială a tuturor parametrilor meteorologici: temperatură, umiditate, precipitații,
vânt, dar totodată schimbă și procesul dispersiei noxelor și diluarea lor în atmosferă.
Altitudinea, pe lângă modificările aduse are și un rol de obstacol în calea coloanei de
impurificare, deviind -o în direcțe paralelă cu planul de contact, protejând teritoriul aflat în
spatele ob stacolul ui. Dar cum altitudinea municipiului Pitești este de 300 m, atunci obstacolul
poate fi depășit, înaintea lui intervenind doar o modificare de direcție a vântului și a
efluentului. După trecerea obstacolului intervine turbulența.
În cadrul municipiu lui Pitești, prezența inversiunilor termice este slabă, iar circulația
maselor de aer este activă.Vânturile cu orientări și viteze diferite transportă impuritățile emise
de platforma industrială Arpechim rapid și pe distanțe mari. Structura eterogenă a sup rafeței
municipiului Pitești reiese nu numai din diversitatea reliefului, ci și din prezența și natura
vegetației, natura solurilor, care în aceleași condiții de relief provoacă deosebiri topo și
microclimatice cu rol important în procesul dispersiei.
Dive rsitatea tipurilor de sol, cu proprietăți fizice foarte variate transformă în mod
diferențiat radiația solară în căldură, creând pe timp senin, tipuri caracteristice
corespunzătoare regimului meteorologic al stratului de aer de lângă sol. Solurile lipsite de
vegetație și soluril e nisipoase din arealul municipiului Pitești se încălzesc foarte tare pe timp
senin, comparativ cu cele acoperite cu vegetație. Prin încălzirea aerului de deasupra lor are loc
procesul de convecție care antrenează noxele din apropier ea suprafeței active în procesul de
dispersie. Deci, prin acoperirea inegală a solului cu vegetație, prin natura diferită a rocilor,
prin evaporare, se creează condiții diferite de turbulență și de difuzie a impurităților.
Un alt fac tor esențial care creea ză particularități importante în regimul climatic și în
cel al dispersiei este vegetația naturală dar și ce a cultivată din arealul municipiului Pitești.
Influența învelișului vegetal constă în aceea că, creează o suprafață activă suplimentară,
deosebită ca , configurație și funcțiuni de cea a solului. Vegetația naturală modifică în primul
rând cantitatea de radiație solară care ajunge la suprafața solului, exercită influență asupra
amestecului prin turbulență dinamică, influențează umezeala aerului în sensul creșterii și prin
mijlocirea evapotranspirației.
Insulele de pădure creează adevărate obstacole în calea vântului, determinând
modificări importante în structura, direcția și intensitatea acestuia. În anotimpul călduros, în
zilele senine și calme, pădurea generează o circulație locală de natură termică.
Vegetația constituie de asemenea un element autopurificator important al atmosferei,
rolul esențial avându -l pădurile. Vegetația din municipiul Pitești are mare capacitate de fixare

29 a bioxidului de carbon î n procesul fotosintezei, dar contribuie și la reducerea poluanților
gazoși și a aerosolilor.Vegetația este o pavăză interpusă între sursă și colectivitățile umane,
datorită rezistenței pe care o opune. Pădurea Trivale prezintă potențial filtrant față de pu lberi
iar fenomenul de reținere a pulberilor se explică prin reducerea vitezei vântului, modificarea
turbulenței atmosferei și prin proprietatea suprafețelor frunzelor și a părților lemnoase de a
fixa elementele în suspensie.
Rolul pe care -l exercită veget ația în procesul de autopurificare și dispersie a noxelor
este substanțial redus o dată cu căderea frunzelor.
Procesele de autopurificare și dispersie sunt influențat e de prezența oglinzilor de apă ,
fie prin procesele de reținere mecanică sau chimică, fie prin faptul că prezența suprafețelor
întinse de apă generează curenți de aer care permit o bună ventilare a teritoriului.
Ziua, temperatura mai scăzută a râului Argeș, face ca deasupra ei să se înregistreze o
presiune mai ridicată care generează o mișcare divergentă a aerului, dinspre apă spre uscat.
Noaptea, temperatura mai ridicată a apei Argeșului, generează o mișcare convergentă, dinspre
uscat spre apă, ca urmare a creeării deasupra apei a unei microdepresiuni.
Factorii meteorologici au rol hotărâtor at ât în procesele de sedimentare cât și în cele de
reacții chimice. Astfel, se poate constata că la valori ridicate ale umidității, difuzia și diluarea
poluanților în aer este împiedicată, i ar suspensiile constituie nuclee de condensare care
favorizează apar iția ceții care conduce spre concentrarea impurităților.
Precipitațiile favorizează dizolvarea și spălarea impurităților din atmosferă și
antrenarea acestora la sol. Ploaia realizează în special curățarea atmosferei de gaze, iar zăpada
purifică atmosfera d e impuritățile solide. Vântul reprezintă procesul prin care are loc
deplasarea impurităților și creează fenomenul prin care ace stea se difuzează în bazinul aerian
iar procesul difuzării este direct proporțional cu viteza.
Din cele prezentate mai sus reiese că, pentru a afla gradul d e poluare atmosferică a
municipiului Pitești, pentru amplasarea platformelor industriale, este absolut necesar să se
cunoască factorii fizico -geografici și rolul lor în procesul complex al fenomenului de poluare
și autopurificar e.

9. Potențialul economic și de habitat al cadrului natural al municipiului Pitești

Poziția geografică a municipi ului Pitești prezintă o importanță deosebită prin suma
condițiilor cu un grad ridicat de favorabililtate, care concură la cons olidarea temeliilor proprii
și la afirmarea orașului în cadrul comunităților geografico -regionale din care face parte.

30 Condițiile sunt naturale, sociale, economice și politice, fiecare dintre acestea acționând
după legi proprii, punând în valoare original itatea populației piteștene și determinând căile și
modalitățile de colaborare și de dezvoltare economico -socială precum și relațiile și tipurile de
relații cu orașele din cadrul României.
Raportat la coordo natele geografice majore, municipiul Pitești est e așezat în aria de
intersecție a paralelei de 44
51
33
latitudine N și meridianul de 24
52
longitudine E, fapt
care face ca pe teritoriul Piteștiului să existe condiții optime pentru formarea așezărilor cât și
pentru practicarea economiei atât de com plexe, condiții care imprimă naturii și activităților
omenești o structură și un ritm deosebit.

Potențialul economic și de habitat al reliefului din municipiul Pitești
Relieful Piteștiului reprezintă prin particularitățile sale morfometrice și morfograf ice o
componentă majoră a structurii, dinamicii și funcționalității peisajului geografic românesc.
În ceea ce privește albia majoră a Argeșului și terasele lui, acestea sunt remarcabile
zone agricole, cu soluri fertile, unde panta foarte redusă favorizează gradul înalt de
mecanizare. Ele sunt favorabile pentru construirea căilor de comunicație și fixarea așezărilor
omenești deoarece aici resursele de apă sunt bogate iar materialele de construcție există peste
tot.
Malurile joase ale Argeșului constituie în perioada caldă a anului adevărate zone de
polarizare a populației mai ales în cadrul turismului de sfârșit de săptămână.
Versanții, care diferă prin orientare și grad de înclinare, oferă multiple posibilități de
utilizare , de la culturile pomi -viticole -forestiere la culturile cerealiere și de legume.

Potențialul climatic al municipiului Pitești
Piteștiul, cu o climă temperat – continentală de pădure, se caracterizează printr -o
radiație solară ce atinge valori cuprinse între 1 15-120 kcal/cm p, iar durata de strălucire a
soarelui la Pitești a fost de 2196 ore anual.
Regimul termic este favorabil practicării unei economii complexe și a unei agriculturi
diversificate și productive.
Numărul zilelor cu îngheț care influențează foarte mult producția agric olă variază între
85-90 zile.
În consecință , potențialul agro -climatic al Piteștiului permite cultivarea a majorității
tipurilor de plante.

31 Precipitațiile medii anuale căzute în Pitești sunt apreciate la 680 -700 mm/an, cantități
relativ suficiente culturil or agricole și dacă avem în vedere necesitățile lor biologice în
perioada de vegetație.
Regional, apar însă o serie de diferențe între regimul și necesarul de apă pe fenofaze
de dezvoltare a diferitelor culturi agricole, discordanțe ce trebuie atenuate pri n irigații. Pe
teritoriul municipiului Pitești există o alternanță a anilor ploioși cu ani secetoși iar în ultimul
timp se observă o predominare a anilor secetoși. Această situație subliniază necesitatea
reamenajării sistemelor de irigații în zonele frecve nt afectate de secetă.
În ceea ce privește vântul , el nu provoacă pagube și nu influențează în mod decisiv
producția agricolă.

Potențialul apelor în municipiul Pitești
Apele subterane sunt localizate pe teritoriul Piteștiului în funcție de litologie, str uctură
geologică, cantitatea de precipitații căzută. Astfel, pe teritori ul municipiului Pitești au fost
determinate două pânze de apă subterană sulfuroasă, cu debit artezian, situate la adâncimi
cuprinse între 23 -35 m și 50 -70 m. S -au efectuat lucrări pent ru valorificarea acestor ape, prin
construcția unor fântâni.
În ceea ce privește potențialul economic al râului Argeș, acesta este relativ redus, apa
acestuia fiind utilizată pentru obținerea hidroenergiei, alimentare cu apă, irigații, pescuit,
agrement.

Potențialul vegetației în municipiul Pitești
Vegetația municipiului Pitești se caracterizează prin bogăție mare de specii floristice.
Pe terenul urban și periurban se dezvoltă vegetație de pă duri colinare iar ca tip azonal ,
vegetația de luncă.
Pădurea din perimetrul orașului se află la limita dintre subzona fagului și a stejarului.
Sub raport economic , pădurea prezintă o importanță deosebită prin:
– marea cantitate de lemn oferită industriei;
– resurse de fructe de pădure, plante medicinale, faună.
Pădure a reprezintă un factor esențial în stabilitatea mediului natural și al vieții, în
general. Constituie un remarcabil filtru împotriva poluării, împiedică degradarea terenurilor ,
diminuează viteza vântului, mărește umiditatea relativă a aerului, permanentize ază scurgerea
râurilor și izvoarelor, constituie un element decorativ în peisaj.

32 Potențialul faunei în municipiul Pitești
Unele elemente faunistice au rol deosebit în echilibrul natural, ele constituind verigi
importante ale unor lanțuri trofice.
Teritori ul municipiului Pitești este populat de animale specifice zonei de interferență a
faunei central -europene de pădure, est -europene de stepă și sudice.
Pentru a ocroti fauna , în municipiul Pitești se acționează în două direcții:
– protejarea speciilo , prin î nființarea unor parcuri sau rezervații naturale;
– introducerea spre adaptare a unor specii noi .

Potențialul solurilor în municipiul Pitești
Până în prezent se apreciază că p otențialul pedologic al municipiului Pitești este
moderat -ridicat, în mare parte suprafețele întrunind condiții optime pentru practicarea
agriculturii.
Dar, pe viitor , capacitatea actuală de producție a solurilor se pote îmbunătăți și chiar
dubla prin lucrări de ameliorare și protejare, dar în vederea realizării acestor obiective treb uie
să se ajungă la o organizare a teritoriului agricol, la cointeresarea agricultorilor individuali de
a cultiva, de a proteja și de a ameliora solul precum și practicarea asolamentelor și
tehnologiilor diferite de întreținer e.

33 CAP ITOLUL 3 : CALITATEA SI PROTECȚ IA MEDIULUI IN
MUNICIPIUL PITEȘ TI

(figura 8 – harta calitatii mediului in municipiul Pitești )
1. Consideratii teoretice aspura conceptului de ecosistem urban

Prin conceptul de ecosistem urban Piteș ti înțelegem toate categori ile posibile de
așezări întâlnite în ace st teritoriu, de la cameră de locuit până la expansiunea totală a locuirii,
adică un adevărat ,,ecumenopolis ”.
Astfel, prin a ceastă caracteristică a municipiului Pitești înțelegem că, acesta este
alcătuit din oicume ne care formează un sistem continuu , asemănător unei așezări urbane
universale. Extensiunea spațială este condiționată de existența unor elemente naturale
pozitive.
2. Structura și funcțiile ecosistemului urban Pitești

Putem spune că în ecosistemul urba n Pitești se definesc trei tipuri de structurare a
spațiului și anume:
-Spațiul natural în care sunt incluși factorii fizico -geografici, deci mediul funcțional;

34 -Spațiul fizic în care intră atât spațiul natural cât și cel construit de om, respectiv
așeza rea umană sub aspect fizic, deci tot un mediu funcțional;
-Spațiul ambiental ca reflectare socială și cultur ală a spațiului construit de om ,
rezultat al experienței umane în decursul timpului.
Rezultă de aici că , spațiul natural și cel fizic au rol fun cțional , în timp ce spațiul
ambiental reprezintă o categorie valorică.
Ecosistemul urban Pitești se caracterizează printr -o densitate mare de construcții,
îndeosebi pe verticală, care adăpostește o populație numeroasă cu activități economice,
sociale și p olitice mult mai dense.
Prin modul de organizare și de funcționare, ecosistemul urban Pitești constituie o etapă
superioară de evoluție a localității ca formă de așezare omenească.
Datorit ă activităților complexe, municipiul Pitești a reprezentat și încă mai reprezintă
un centru de atracție a forței de muncă. Piteștiul este un ecosistem construit de om, mult mai
artificializat, iar dezvoltarea lui s -a făcut în anumite limite pentru a nu depăși capacitatea de
suport a mediului înconjurător și să se realize ze un echilibru ecologic.
Structura ecosistemului urban Pitești se referă la modul de organizare a vetrei ca atare,
adică centrul civic cu unitățile administrative și culturale, zona în care sunt amplasate
obiectivele in dustriale, cartierele de locuit , configurația tramei stradale, etc.
În cazul municipiului Pitești, funcția extraurbană este cea mai importantă, de ea
depinzând viața acestuia, deoarece se referă la ,,importul,, de materie primă și energie și chiar
forța de muncă, și la ,,exportul ” produsel or manufacturate.
Se poate spune că printr e funcțiile primare ale municipiului Pitești se numără acelea
care asigură funcționarea normală a orașului și acestea se referă la importul de materie primă
și energie , prelucrarea și distribuirea produselor în af ara lui, menținerea unei calități a
mediului, care să asigure desfășurarea activității și a vieții oamenilor. Dintre funcțiile
auxiliare amintim ocupațiile legate direct sau indirect de deservirea persoanelor ocupate în
activitatea primară și a confortului acestora.
Așa cum rezultă din cele spuse anterior , municipiul Pitești se caracterizează prin
trăsături proprii, prin caracteristici fizico -geografice modificate radical din exterior, relații
ecocomice, sociale, culturale și administrative, prin trăsături intrinsece demografice, etnice ,
culturale, de sănătate.

35

3. Funcționarea ecosistemului urban Pitești

(figura 9 – harta utilizarii terenurilor )
Ecosistemul urban Pitești presupune câteva atribute clare și anume: densitatea mare a
populației, den sitatea mare a construcțiilor, compartimente de deservire, activități neagricole.
Datorită activităților complexe (industriale, financiare, comerciale, administrative,
juridice, culturale), ecosistemul urban Pitești a reprezentat și reprezintă un polariza tor, un
centru de atracție și de absorție a forței de muncă.
Dar acest ecosistem urban a avut în vedere să se înscrie în anumite limite, care să nu
depășească capacitatea de suport a mediului înconjurător, prin dezvoltarea sa.
Structura acestui ecosistem urban se referă la modul de organizare a vetrei.
Astfel, principalele zone funcționale ale orașului sunt:
– zona de producție (industrii, depozite, agricultură)
– zona de locuit (unități teritoriale de referință)
– zona dotărilor
– circulația rutieră majoră .
În ceea ce privește zona de l ocuințe și dotări a Piteștiului , aceasta are o suprafață de
938 ha , iar zona de producție ocupă 345 ha.

36 Situația unităților urbanistice de producție față de zona de locuit conduce la
următoarele observații:
– princi palele unități de producție sunt situate pe axul longitudinal al orașului,
diametral opus față de zona centrală (zona industrială Nord Găvana și Sud Bradu ).
– echilibrarea solicitărilor față de oraș se pote face în viitor prin amplasarea pe direcția
Găvan a – Bascov a unor într eprinderi cu densități mici , iar diametral opus pe direcția Bradu –
Prundu -Caporal Dogaru obiective cu suprafețe relati v reduse și densități mari față de forța de
muncă.
– ca o consecință a deplasării forței de muncă, orașul este solic itat de -a lungul axului
longitudinal, 2/3 pe direcția Găvana -Bascov și 1/3 pe direcția Bradu, apărând un dezechilibru
între cele două direcții citate .
Deci, ecosistemul urban Pitești se cons tituie ca o formă de organizare , înzestrare și
utilizare a teri toriului în scopul concentrării, transformării și redistribuirii produselor necesare
întreținerii, recreerii și progresului unei populații pe arii foarte variate ca dimensiuni . Ca atare,
ecosistemul urban Pitești este o așezare omenească cu un înalt grad d e dezvoltare și
organizare care se dezvoltă în anumite condiții de spațiu și timp.
Prin forma de organizare și de funcționare actuală, ecosistemul urban Pitești constituie
o etapă superioară de evoluție a localității ca formă de așezare omenească.

4. Su rse de poluare si poluanti (emisari si emisii) ai mediului

Prin emisii înțelegem poluanți evacuați în mediu inclusiv zgomote, vibrații, radiații
electromagnetice și ionizante care se manifestă în scurtă durată sau permanentă și se măsoară
la locul de plecare din sursă.
Prin emisari înțelegem sursele care produc acești poluanți și care pot fi de mai multe
tipuri: mobile și imobile.
Prin emisie de poluant înțelegem descărcarea în atmosferă a poluanților proveniți din
surse staționare sau mobile în munic ipiul Pitești.
În municipiul Pitești, ca și la nivel general, emisiile provoacă dezechilibru și
disfuncționalitate în mediu și totodată deteriorează mediul.
Prin deteriorarea mediului în municipiul Pitești înțelegem alterarea caracteristicilor
fizico – chimice și structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversității
și productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizante, afectând echilibrul
ecologic și a calității vieții, cauzate în principal de poluarea apei, atmosferei și solului.

37 Termenul de poluare implică prezența unor substanțe, care, în funcție de concentrație
și timpul de acțiune, provoacă disconfort populației dintr -un teritoriu, prejudiciază sănătatea
oamenilor, animalelor și plantelor, deteriorează construcțiil e și obiectivele din zonă.

5.Tipuri de surse de poluare si poluanti

5.1.Gazele reziduale și impuritățile sub formă de particule

Gazele reziduale reprezintă totalitatea gazelor eliminate în urma unor procese
tehnologice, industriale și care p rin concentrația deținută de fiecare component gazos asigură
poluarea mediului.
Cea mai afectată parte a mediului este atmosfera. Aerul atmosferic este unul din
factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă se disipeaz ă
rapid și nu mai pot fi practic captați.
Astfel, prin arderea incompletă a diverșilor carburanți (cărbune, petrol, benzină, lemn)
rezultă un gaz invizibil și fără miros, anume oxidul de carbon .
Sursa principală de poluare – sursă mobilă – are ca proveni ență motoarele
autovehiculelor. Emisii puternice de oxid de carbon apar atunci când carburantul este
incomplet ars, motorul defectuos reglat, în momentul când motorul se pornește, la opriri, la
mersul cu viteză redusă.
Sursele staționare ale căror emisii conțin oxid de carbon, care uneori pot deveni foarte
importante sunt: instalații și centrale de ardere a carburanților, incineratoare pentru reziduuri
solide, etc.
În municipiul Pitești, concentrațiile de oxid de carbon se situează sub normele sanitare
atât pentru media anuală cât și pentru media pe 30 minute.
Cele mai mari valori se întâlnesc în zona Sud, în vecinătatea Combinatului Chimic (în
prezent S.C. ARPECHIM S.A.).
Dioxidul de sulf (SO2) este un compus oxigenat al sulfului. Este un gaz incolor, c u
miros pătrunzător și rezultă, în principal, în urma arderii carburanților: cărbuni și petrol. În
municipiul Pitești, până în anii 1950, arderea cărbunilor în locomotive reprezenta sursa
principală de poluare cu SO2. Emisiile provenite de la sursele indus triale s -au mărit
considerabil între anii 1940 -1970, ca rezultat al dezvoltării industriale în municipiul Pitești.
După 1970, aceste emisii au scăzut datorită controlului permanent, în special asupra
turnătoriilor de metale neferoase, fabricilor de acid s ulfuric, de celuloză și hârtie, în scopul

38 îmbunătățirii combustibililor, respectiv a folosirii de combustibili cu procent de SO2 cât mai
mic. Sursele de poluare sunt clasificate:
– Surse staționare:
– centrale termoelectrice, care ard combustibili ca pă cură sau cărbune, a căror emisii
reprezintă cca. 67
din totalul emisiilor de SO2.
– procese industriale ca cele folosite la rafinăria Pitești, fabrica chimică.
– Surse mobile – cu emisii ce reprezintă cca. 4
.
În ceea ce privește depășirea concentra ției medii anuale admise -60 micrograme/mc. –
aceasta are loc în două zone restrânse aflate în imediata vecinătate a CET Nord și CET Sud.
Dintre compușii azotului, trebuie avut în vedere oxidul de azot (NO) , care este un gaz
incolor, care rezultă din combin area directă a azotului cu oxigenul, la temperaturi foarte
înalte.
Sursele de poluare sunt:
-mobile -autovehiculele -sunt responsabile în proporție de cca. 50
de poluare cu NO2;
-staționare -utilități electrice, facilități industriale, construcții industr iale și de locuit.
Concentrația medie anuală admisă este depășită în domeiu relativ restrâns în jurul
CET Nord în care nu sunt cartiere de locuințe.
Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz cu miros neplăcut de ouă stricate și este întâlnit
în industria chi mică, petrochimică și de rafinare a petrolului din municipiul Pitești.
Amoniacul (NH3) este un gaz cu miros puternic, înecăcios și provine din procesele
industriale dar și din zonele cu vegetație intensă din jurul municipiului Pitești.
Pulberile sediment abile sunt pulberi de dimensiuni și densități care le favorizează
depunerea conform legii gravitației.
Pulberile în suspensie sunt pulberile care rămân în aerul municipiului Pitești un timp
îndelungat.
Centralele termoelectrice generatoare de energie ele ctrică sau termică, motoarele
Diesel, șantierele de construcții și demolări, autovehiculele care transportă diferite materiale
de construcții, toate constituie cele mai importante surse de poluare.
În aerul municipiului Pitești sunt întâlnite frecvent pul berile de proveniență naturală
sau artificială, capabile să se mențină un timp în atmosferă. Cele de natură artificială provin
din cadrul industriei ușoare din Pitești – de la instalațiile de producere a hârtiei, de la fabricile
de textile și din industria chimică.

39 Aceste surse artificiale sunt limitate la areale restrânse eliminând mari cantități de
pulberi care sunt transportate de curenții aerieni.
De asemenea, fumul care este format din particule mici de cărbune nears, funingine,
cenușă, vapori de apă – este disipat în gazele de ardere evacuate.
Fumul și praful impurifică atmosfera municipiului Pitești și reduc considerabil
vizibilitatea.
De remarcat este și microflora aerului, care este reprezentată de virusuri, bacterii și
fungi, de origine umană, animală și din natură.
Microorganismele din natură joacă un rol important în procesele biologice
(fermentații, biodegradarea unor substanțe, etc.).
Cel mai periculos este considerat praful bacterian care este constituit din particule de
praf pe care ader ă microorganismele de origine animală sau umană. Persistenta acestor
germeni în aerul atmosferic este limitată datorită absenței substratului nutritiv, a deshidratării
lor sub acțiunea căldurii, a razelor ultraviolete și a denaturării unor siste me enzimatice, care
intervin în procesul respirator. Pentru combaterea bolilor ce se transmit prin praf bacterian
esențială este aplicarea corectă a măsurilor de curățenie și de decontaminare a suprafețelor și a
aerului, dar și de ventilație.

5.2. Apele uzate orășenești

Dintre factorii de mediu -aer, apă, sol, apa este și ea afectată de procesul poluării,
creând numeroase probleme pentru păstrarea și îmbunătățirea calității ei.
Apele uzate orășenești, provenite din gospodării, restaurante, h otelur i și în bună parte
din mic a industrie reprezintă una di n principalele surse de poluare. Poluanții proveniți de la
rafinăria Pitești ajung în emisari, în principal, prin canalele de ape uzate. La rafinăria Pitești,
poluanții artificiali aparțin așa numitelor produse petroliere, care cuprind ca poluanți
principali: benzina, motorina, solvenții organici, produse medicinale. Poluanții organici
artificiali din industria chimică și petrochimică din municipiul Pitești sunt:
– hidrocarburi halogenate, clorurate;
– detergenții.
Prezența hidrocarburilor în apă sunt poluanți și se datorează unor cauze artificiale
rezultând ca urmare a scurgerilor din diferite procese industriale.
Produsele petroliere, nefiind miscibile cu apa, se ridică la suprafața acesteia și înc ep să
se deplaseze în direcțiile dominante.

40 Suspensiile, organice și anorganice, se găsesc în apele uzate orășenești, alături de
substanțele toxice cum sunt: pesticidele, metalele grele .
Apa de suprafață, ca și cea subterană, pot constitui o sursă impor tantă de poluare,
poluantul – detergenții – ajungând repede în acestea, în special în timpul ploilor.
Impactul asupra mediului
Impactul, respectiv prejudiciile aduse mediului de către poluanții arătați mai sus, poate
fi grupat în două mari categorii:
– sănătatea publică;
– unele folosințe industriale, piscicole.
Suspensiile organice și anorganice se depun pe patul emisarului, formând bancuri, care
consumă oxigenul din apă.
Culoarea împiedică absorția oxigenului din apă și dezvoltarea normală a auto ep urării.
Deoarece apa este o resursă finită și vulnerabilă, esențială pentru menținerea vieții și
echilibrului mediului, poluarea acesteia reprezintă o problemă foarte acută care trebuie avută
în vedere și trebuie rezolvată cât mai repede.
În primul rând trebuie să se țină cont de măsurile de prevenire a poluării, măsuri
prevăzute întotdeauna prin proiecte și, în al doilea rând, de combatere a poluării, în momentul
când aceasta s -a produs.
Măsurile principale de prevenire a poluării apelor de suprafață co nstau din epurarea
apelor uzate. Stocarea sau concentrarea sunt metode de prevenire a poluării când activitatea
apelor uzate nu mai permite descărcarea directă în emisar.
Evaporarea este o metodă eficientă de tratare a apelor uzate cu activitate medie și cu
cantități mici de materii în suspensie.
În concluzie, stația de epurare a municipiului Pitești are ca profil epurarea apelor uzate
orășenești, astfel încât la deversare în emisar, caracteristicile lor să se încadreze în limitele
impuse de legislația în vigoare.
Treapta de epurare mecanică presupune îndepărtarea materiilor solide în
suspensie.Treapta de epurare biologică continuă procesul tehnologic al epurării apelor uzate
în instalații de epurare biologică cu nămol activ.
Evaluarea impactului asupra m ediului privind stația de epurare Pitești
Consecința directă a dezvoltării economice și sociale, degradarea accelerată a mediului
și surselor naturale, cu repercursiuni majore asupra stării de sănătate a omului a devenit o
problemă gravă a zilelor noastre .

41 Efectul poluant al Stației de Epurare a municipiului Pitești va fi apreciat pe baza
măsurătorilor directe, atunci când se face referire la emisiile de noxe în atmosferă și indirecte,
în ceea ce privește evacuările de ape reziduale.
În ceea ce privește impactul produs de evacuarea apelor epurate în râul Argeș, se poate
concluziona că impactul este neglijabil, cu excepția substanțelor fertilizante (NH4, N total, P
total) care provoacă creșterea organismelor fitotrofe.
Progresele înregistrate în ultimii a ni în domeniul epurării apelor uzate și prelucrării
nămolurilor sunt importante și contribuie la îmbunătățirea eficienței epurării și a siguranței în
exploatare, la reducerea cheltuielilor de întreținere a consumului de energie.

5.3. Reziduuri solide urb ane

Municipiul Pitești reprezintă cel mai important centru urban al județului Argeș, fiind
totodată unul din puternicele centre industriale ale țării.
Principalele tipuri de deșeuri rezultate din activitățile menajere și industriale
desfășurate în municipiul Pitești sunt:
– deșeuri menajere produse de cca. 200.000 de locuitori;
– deșeuri stradale ;
– deșeuri industriale rezultate din activitățile industriale.
Depozitarea deșeurilor în municipiul Pitești prezintă o particularitate față de
majori tatea centrelor urbane, prin aceea că pe halda municipală sunt depozitate numai deșeuri
menajere și asimilabile cu cele menajere, iar pentru depozitarea deșeurilor industriale există
trei halde ale unor unități economice producătoare de deșeuri speciale: S .C.ROLAST (fost
Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc), S.C.ROTAN (fosta Fabrica de Tananți) și
S.C.ALPROM(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului).
În tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind principalele surse de deșeuri
orășenești depozitate pe haldele existente în municipiul Pitești: Datele raportate de
REGOCOM au fost experimentate în volum de deșeuri menajere colectate (mc/an) și nu în
cantități (t/an), iar din informațiile transmise la ADP rezultă că zilnic se colectează o cantitate
medie de deșeuri stradale de 16 tone.

42 Inventarierea deșeurilor orășenești depozitate
pe haldele din municipiul Pitești

Tipul/ sursa
Deșeurilor Denumirea
Unității Cantitate
2005 Depozitată
2006 Loc de
depozitare
Deșeuri
menajere de la
populație și de
la unii agenți
economici REGOCOM
din care:
SC ARPECHIM SA
SC IMEP SA
SC PECO SA
SC ARGEȘANA SA
SC ASTRA SA
SC AUTORO SA
SPITAL PEDIATRIE 64123
(160308 mc/an)
1000
–
–
–
–
–
– 64120
(160300 mc/an)
8000
750
154
1
3
5
200 Haldă
Municipală
Deșeuri
menajere de la
agenți
economici SC ALPROM SA

SC ROLAST SA 100

– 390

10 Haldă
Industrială
Haldă
Industrială
Deșeuri
stradale ADP Pitești – 5840 Haldă ind. și
haldă
municipală
TOTAL 64223 70360
(Tabel 3 Inventarierea deșeurilor orășenești depozitate pe haldele din mun icipiul
Pitești ) Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Pitești.
Principalele tipuri și surse de deșeuri industriale rezultate din municipiul Pitești și
depozitele pe sol sunt înregistrate în tabelul de mai jos:

Inventarierea deșeurilor industriale de pozitate pe
haldele din municipiul Pitești

Tipul de
Deșeu Sursa deșeului Cantitatea
2005 Depozitată (t/an)
2006 Loc de
Depozitare

43 Nămol de la
epurarea apelor
uzate orășenești RA
RA REGOCOM 8850
177000
mc/an 13950
279000 mc/an

Paturi de uscare
Nămoluri mixte de
la preepurarea și
epurarea apelor
uzate industriale
Tipul de deșeu SC ROTAN SA

Sursa deșeului
40

Cantitatea
2005 600

Depozitată (t/an)
2006 Haldă
industrială

Loc de
depozitare
Cenușă și zgură de
la centrala termică SC Rotan S A 3200 3000 Haldă
industrială
Deșeuri de
cauciuc SC ROLAST SA 3600 3234 Haldă
industrială
Nămoluri organice
de la epurarea
apelor uzate
industriale SC ARPECHIM SA 50000 20000 Batal incintă
Nămoluri
anorganice de la
epurarea apelor
uzate industriale SC IMEP SA 5 5 Bazin betonat
incintă
Nămoluri
reziduale minerale
de la epurarea
apelor uzate
industriale SC ALPROM SA 400 1130 Haldă
industrială
Nămoluri organice
de la epurarea
apelor uzate
industriale
Cenușă și zgură de SC ALPROM SA –

90

Haldă
industrială

44 la centrala termică 250 500 Haldă
industrială
Total 66340 42509
(Tabel 4 Inventarierea deșeurilor industriale depozitate pe haldele din municipiul Pitești )
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Pitești.

Din cele prezentate mai sus reiese că ponderea majoră în totalul deșeurilor
depozitabile este deținută de deșeurile menajere, provenite atât de la populație, cât și de la
agenții economici.
Astfel, compoziția deșeurilor menajere rezultate din municipiul Pitești este
următoarea:
– hârtie și carton -7,80

– sticlă -10,22

– materiale plastice -2,00

– textile -2,43

– metale -17,25

– materiale organice compostabile -45,8

– alte materiale inerte -14,5
.
În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă ,
cu excepția resturilor alimentare.
Deșeurile stradale cuprind toate deșeurile care se formează pe căile publice și se
adună la curățirea acestora. Cantitatea și calitatea acestora variază în funcție de anotimp,
natura pavajului, gradul de acoperire cu v egetație. În general aceste deșeuri se prezintă sub
formă uscată iar componenții principali ai acestui tip de deșeuri sunt: frunze uscate, iarbă,
ramuri, crăci, hârtie, cartoane, pământ.
O parte din deșeurile industriale rezultate din unele unități indust riale sunt relativ
inerte din punct de vedere fizico -chimic și drept urmare pot fi depozitate ca atare pe halde
neamenajate. În această categorie intră: unele nămoluri de epurare de la S.C.ROTAN S.A.
(fosta Fabrica de Tananți) și S.C.ALPROM S.A.(fost Combi nat de Prelucrare a Lemnului),
cenușă și zgură de la centralele termice pe cărbune de la S.C.ROTAN S.A.(fosta Fabrica de
Tananți) și S.C.ALPROM S.A.(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului), deșeuri de cauciuc
de la S.C.ROLAST S.A.(fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc).

45 Alte deșeuri industriale care fac parte din categoria deșeurilor speciale necesită un
tratament preliminar de inertizare a compușilor toxici -ca de exemplu nămolul de galvanizare
de la S.C.IMEP S.A. (fosta Fabrica de Motoare Electri ce)- sau o stocare controlată în incinta
unității producătoare, cum este cazul nămolurilor de epurare de la S.C.ARPECHIM S.A.(fost
Combinatul Petrochimic)
Colectarea deșeurilor menajere se face în mod neselectiv în recipiente speciale sau
improvizate.În g ospodăriile populației se folosesc pubele mici, confecționate din tablă cu
capacitate de 10l. REGOCOM are în dotare 705 containere de 3 și 4 mp., care sunt amplasate
în cartierele de blocuri.
Colectarea deșeurilor stradale este asigurată de Administrația Domeniului Public.
Colectarea manuală constă în măturarea manuală a străzilor, urmată de strângerea deșeurilor
măturate în tomberoane și transportarea acestora la punctele de colectare.
Colectarea deșeurilor industriale se face de către unitățile producăt oare, în diferite
sisteme în funcție de tipul și caracteristicile deșeurilor produse:
– pe platforme betonate fără drenaj:deșeurile de cauciuc la S.C.ROLAST S.A.(fost
Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc);
– pe platforme betonate cu drenaj: nămolur i de epurare de la S.C.ROTAN S.A.(fosta
Fabrică de Tananți);
– direct pe sol: cenușă și zgură de la centrale termice de la S.C.ROTAN S.A

6.Domeniile și manifestările poluării în municipiul Pitești

Poluarea în municipiul Pitești presupune procesul de a lterare a mediilor de viață
biotice și abiotice și a bunurilor create de om, cauzat de activitățile umane și de diferite
fenomene naturale, deci situația în care aerul, apa, mediul de viață devin nocive din cauza
materialelor chimice reziduale, deșeurilor industriale, gazelor de eșapament,etc.

46 6.1.Poluarea aerului în municipiul Pitești la nivelul anului 2008

Aer emisii

Sursa www.mediafax.ro
Inventarierea emisiilor pentru anul 2008 s-a făcut pe un număr redus de agenți
economici , dar nu din cauză că nu au fost luați în evidență, ci pentru că nu s -au conformat
corespunzător Legii Mediului nr. 137-01. Există insă un grup de agenți economici care au
transmis situația lunară solicitată și anume: S.C. Rolast S.A. (fost Combinat de Articole
Tehnice din Cauciuc), A rpechim S.A. Pitești (imaginea ), Renel-Filiala Electrocentrale Pitești,
pe baza cărora s -a întocmit tabelul de mai jos ce prezintă cantitățile anuale de poluanți emiși,
atât din ardere de combustibil pentru generare de căldură, cât și din procese industriale.

Cantități anuale de poluanți emiși

Nr.crt. Tip poluant emis Cantitate (tone / an)
1 Dioxid de carbon 104286,045
2 Particule 8,069
3 SO2 1134,672
4 Hidrocarburi 4,345
5 Aldehide 0,323
6 NOX 1210,323

47 7 CO 34,310
8 Organic e 0,503
9 Acrilonitril 0,160
10 Acetonitril 1,002
11 NH3 5,445
12 HCN 0,004
13 SO3 0,034
14 NO2 0,175
(Tabel 5 Cantități anuale de poluanți emiși)
Sursa: Agenția de Protecție a Mediului Pitești

.
(figura 10 Cantități anuale de poluanți emiși)
Aer imisii
Rețeaua de supraveghere a aerului cuprinde pe teritoriul municipiu lui Pitești 4 puncte
de recoltare în care se urmăresc concentrații medii zilnice ale noxelor în atmosferă și 3 puncte
în care se determină pulberile sedimentabile.
Cantități anuale de poluanți emiși în orașul Pitești (t/an)
Dioxid de carbon Particule SO2 Hidrocarburi Aldehide
NOX CO Organice Acrilonitril Acetonitril
NH3 HCN SO3 NO2

48 În anul 2008 , s-au efectuat 532 analize echivalente a 10 indicatori, indicatorii
determinanți fiind NH3, NO2, SO2, HCL, H2S, fenoli, formaldehida, pulberi în suspensie și
pulberi sedimentabile.
Coeficientul general de poluare al aerului a variat între 0,1589 și 0,2390. Coef icientul
mediu de poluare a fost de 0,1896 cu mult mai mic față de cele înregistrate în anii 2006 și
2007 și anume: 0,1950 respectiv 0,2679, ceea ce indică o îmbunătățire a calității aerului.
În Pitești indicatorii urmăriți se înscriu în limitele impuse c alității aerului prin STAS
12574 -02 la toate probele zilnice determinate. Pulberile sedimentabile s -au menținut sub
limita maximă admisă pentru punctele de prelevare.
Indicatorii urmăriți (SO2, NO2, CO), cu stația locală de monitorizare a calității aerului
(SLMCA), fixată la sediul agenției, nu a înregistrat depășiri nici la probe de 30 minute și nici
la probe de 24 ore. Stația a funcționat doar în primele două luni ale anului.

Nr.c
rt. Zona Poluant Nr.total
probe/an Nr.probe
depășite Concentrația
măsurată CMA
Mg/mc
1 Pitești -APM Pulberi în
suspensie 119 2 0,160 0,150
2 Pitești Prundu Dioxid de azot 89 1 0,110 0,100
3 Pitești Stadion Amoniac 101 2 0,100 0,100
*unitate de măsură -g/mp/lună
( Tabelul 6 )
Sursa: Agenția de Protecție a Mediului Pitești.
Tabel ele și graficele de mai jos prezintă valori medii anuale și maxime zilnice -lunare
ale concentrațiilor noxelor în atmosferă pentru punctele de prelevare din rețeaua de
supraveghere.
În tabelul de mai jos sunt date concentrații ale poluanților atmosferici HC l, H2CO,
NH3, NO2, SO2, H2S,(probe la 24 de ore) în punctele de măsură: sediul APM Pitești, SC
ALPROM Pitești(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului), Prundu, Stadion.

Concentrații ale poluanților atmosferici în punctele de măsură
Probe la 24 de ore
Polua nți/puncte de recoltare Sediul
APM SC Alprom
SA Pitești Pitești
Prundu Pitești
Stadion Pitești
Valea

49 Pitești Mare
HCl media anuală
maxima zilnică 0,01004
0,0300 0,00767
0,0300 0,01011
0,0300 0,01154
0,0500 –
–
H2CO media anuală
maxima zilnică 0,00256
0,0080 0,00110
0,0060 0,00277
0,0110 0,00231
0,0110 –
–
NH3 media anuală
maxima zilnică 0,01977
0,0700 0,01311
0,0400 0,02150
0,0900 0,03256
0,100 0 0,01760
0,0400
NO2 media anuală
maxima zilnică 0,01111
0,0400 0,01382
0,0600 0,02085
0,1100 0,01483
0,0600 0,01086
0,0200
SO2 media anuală
maxima zilnică 0,01178
0,1000 0,0274 4
0,1200 0,03896
0,1400 0,03974
0,2300 0,03719
0,1800
Fenoli media anuală
maxima zilnică 0,00062
0,0020 0,00068
0,0050 –
– –
– –
–
H2S media anuală
maxima zilnică 0,00060
0,0020 –
– 0,00085
0,0030 0,00078
0,0020 –
–
(Tabel 7 Concentrații ale poluanților atmosferici în punctele de măsură Probe la 24
de ore) Sursa: Agenția de Protecția a Mediului Pitești.

50

(figurile 11 si 12)
Din cele prezentate mai sus reiese că maxima înregistrată de HCl a fost de
0,0500mg/mc la Stadion, maxima H2CO a fost de 0,011 0 mg/mc la Prundu și Stadion, NH 3
prezintă maxima la Stadion de 0,1000mg/mc iar NO2 de 0,1100mg/mc la Prundu și la Stadion
maxima SO2 de 0,2300mg/mc.
În cele ce urmează vom arăta care au fost mediile și maximele lunare ale pulberilor
sedimentab ile în punctele de măsură de la : S.C.Alprom S .A.Pitești, Prundu, Stadion.

51

Concentrații ale pulberilor sedimentabile în punctele de măsură
Probe lunare

Punctul de recoltare Pulberi sedimentabile
Mg/mp/lună
Media Maxima
SC Alprom SA Pitești 2,30333 3,9000
Prundu 2,91000 6,4000
Stadion 3,529333 10,7000
Valea Mare 2,14000 5,2000

(Tabelul 8, Concentrații ale pulberilor sedimentabile în punctele de măsură probe lunare
Sursa Agentia de Protectie a Mediului Pitești)

(figura 13 concentrațiile ale pulberilor sedimentabile i n punctele de masură)

52 Din cele prezentate mai sus se constată că în zona Stadionului pulberile sedimentabile
prezin tă concentrațiile cele mai mari , atât în ceea ce privește media lunară
(3,52833mg/mp/luna) cât și maxima lunară (10,7000mg/mp/luna).
S-au făcut analize pentru precipitații . Recoltarea s -a făcut pe intervale de timp și s -au
determinat următorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate -alcalinitate, cloruri.

Nr.
crt. Punct
prelevare PH Cond.(
.
s/cm) Acid./Alc.
(mg/l) S/SO4
(mg/l) Cloruri
(mg/l) NH4
(mg/l)
1 APM Pitești 6,5 87,59 142,53/ – 0,226/1,81 0,90 1,51
2 Prundu 6,06 107,0 252,2/ – 0,982/3,89 1,02 3,25
3 Nord 5,58 87,81 194,5/ – 0,206/2,5 1,28 2,50
4 Stadion 6,8 115,5 203,6/ – 1,06/3,76 1,41 5,73
5 Valea Mare 5,75 122,9 148,5/ – 2,65/4, 94 1,14 2,77
(Tabel 9 Sursa: Agenția de Protecție a Mediului Pitești. )
Din cele prezentate mai sus se constată că PH -ul prezintă valoarea maximă la Pitești
Stadion, iar în ceea ce privește aciditatea aceasta are valori maxime la Pitești -Prundu de 252,2
mg/l.Clorurile și amoniacul prezintă valori maxime la Pitești -Stadion de 1,41mg/l și de
5,73mg/l .
Se poate constata că zona Nord din municipiul Pitești a cunoscut o îmbunătățire din
punct de vedere al calității aerului. În această zonă, în perioada 2006 -2008 nu s-au semnalat
depășiri ale CMA la nici unul din indicatorii de terminați, conform STAS 12574 -2001 .
La S .C. ARPECHIM S.A. Pitești (fost Combinat Petrochimic) s-au finalizat investiții
în anul 2006 care au avut drept scop protecția aerului și anume s -a introdus o instalație pentru
recuperare propan și amoniac la rampele C .F.R.
În tabelul de mai jos sunt redate valorile concentrațiilor maxime zilnice și medii
anuale ale NH3, NO2 și SO2 în zona Nord, în perioada 2006 -2008 :

Evoluția în timp a NH3, NO2 și SO2 în zona Nord

Zona Indicator 2006
max.zil med.anuală 2007
max.zil med.anuală 2008
max.zil med.anuală
Pitești
Nord NH3
NO2 0,05 0,032
0,08 0,021 0,04 0,016
0,04 0,015 0,04 0,0131
0,06 0,0138

53 SO2 0,21 0, 042 0,11 0,038 0,12 0,0274
(tabel 10 Evoluția în timp a NH3, NO2 și SO2 în zona Nord, Sursa: Agenția de Protecție a
Mediului Pitești)

(figura 14)

54
(figura 15)

(figura 16)

55 6.2. Poluarea precipitațiilor în municipiu l Pitești

Poluarea precipitații lor, deci ploile acide in municipiul Pitești reprezintă o problemă
deosebit de gravă, care trebuie r ezolvată cât mai repede. Ploile acide sunt rezultatul conversiei
a doi impurificatori: SO2 si NO X. Aceștia, odată ajunși in atmo sferă, în cele mai multe cazuri
sunt transportați la distanțe mari față de sursa de impurificare, unde, prin intermediul
precipi tațiilor, se depun pe sol sau in apă.
Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanți în
atmosferă, care în contact cu lumina solară și vaporii de apă formează compușii acizi.
În timpul precipitațiilor, compușii acizi se depun pe sol sau in apă. Alteori gazele pot
antrena praf sau alte particule care ajung pe sol sau în apa.
Mecanismul prin care substanțele poluante care contribuie la depunerile acide, sunt
transformați în substanțe acide este foarte complex.
Concentrar ea si distribuția depunerilor acide, umede sau uscate, sunt determinate de o
serie de procese și fenomene interconectate, ca de exemplu cele de transport și de dispersie a
poluanților primari, de rolul agenților de oxidare.
Procesele fizice și chimice de bază implicate în spălarea diferitelor feluri de gaze și
aerosoli nu se limiteaza numai la SO2 si NOX ; numeroase alte gaze pot fi solubile la
contactul cu precipitațiile, fapt ce conduce la concluzia că depunerile acide pot atinge valori
destul de mari.
Depunerile acide în municipiul Pitești prejudiciază apa și solul. Efectul ploilor acide
nu se limitează numai la mediul natural, el poate fi pus în evidentă de degradările ce apar la
construcții.
Depunerile acide au impact aproape nesemnificativ asupra săn ătații umane; efectele
secundare sunt mult mai intense. Deși inhalarea ceței acide poate prejudicia, în oarecare
măsură, sănătatea umană, aciditatea tipică a ploii acide poate fi tolerată de piele, căile
respiratorii, etc.
Astfel, în municipiul Pitești, p entru reducerea acidității s -a recurs la alcalinizarea apei,
prin folosirea varului.
S-au întocmit planuri de reducere a depunerilor acide care se bazau pe micșorarea
emisiilor nocive la sursă. Astfel, pentru reducerea emisiilor de SO2 se folosesc scruber ele iar,
în privința NOX poveniți de la autovehicule, reducerea acestora se face prin introducerea
convertizoarelor catalitice.

56 Apele meteorice infectate reprezintă ape din precipitatii, care vin în contact cu terenul
unor zone sau incinte amenajate sau al centrului populat al municipiului Pitești, care în
procesul scurgerii, antrenează și dizolvă substanțe minerale și organice.
Aceste ape se mai pot încărca cu substanțe străine în cursul scurge rilor lor pe teritoriul
municipiului Pitești pe care se găs esc deșeuri de diferi te feluri sau pe locuri pe care s -au
utilizat diferite substanțe chimice și silvice. Aceste ape pot deveni o sursă de impurificare a
apelor chiar prin scurgerea lor pe vegetație și pe suprafața solului, fără să intervină colectarea
lor intr -o rețea de canalizare.

6.3. Poluarea sonoră în municipiu l Pitești

Omul civiliz ației tehnice actuale din municipiul Pitești , are ca însoțitor permanent
zgomote de diverse proveniențe care, în funcție de nivelul lor de tărie, generează efecte de
natură și gravitate diferite.
Principalele surse care produ c vibrații și zgomote din municipiul Pitești pot fi
clasificate după cum urmează:
– mașini și procese tehnologice;
– subansamble și organe de mașini;
– instalații sanitare și de condiționare a a erului;
– mijloace de transport.
Sunetul reprezintă o variație a presiunii care poate fi detectată de către urechea
omenească.
Cea mai scăzută presiune acustică care poate fi detectată este de 20 microPa.
Scala de decibeli utilizează pragul auzului cor espunzator la 20 microPa ca punct de
plecare sau de referintă. Acest punct se va defini ca punctul de 0 decibeli. De fiecare dată
când se multiplică presiunea acustică (în microPa) de 10 ori se adaugă 20 dB la nivelul
măsurat. Deci la 200 Pa corespund 20 d B, la 2000 microPa corespund 40 dB.
Din punct de vedere al ingineriei mediului este interesant a analiza ultima categorie de
sursă care produce zgomote: transportul urban.
In centrul populat al Piteștiului, sursele de zgomot sunt numeroase. Cele mai
numeroase pot fi considerate: transportul urban, circulația liberă pe străzi, șantierele de
construcții, circulația trenurilor și pietonii.
În municipiul Pitești, ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deține transportul
rutier. Creșterea puterii motoarel or cu care se echipează autovehiculele și creșterea vitezei de

57 deplasare a acestora, corelate cu creșterea numărului de autovehicule, sunt de natură să
complice problema combaterii zg omotului în municipiul Pitești. Principalele surse de
zgomote și vibrații la autovehicule sunt motoarele , caroseriile. Deosebit de importantă este, de
asemenea, îmbrăcămintea străzilor și neuniformitățile acestora.
Zgomotul motoarelor este determinat în principal de sistemele de admisie și de
evacuare. Cele mai zgomotoase sunt motoarele cu răcire cu aer, cele în doi timpi și motoarele
Diesel.
Cea mai intensă sursă de zgomot la autovehicule o constituie sistemul de evacuare.
Pentru reducerea zgomotului în sistemele de evacuare se pot folosi atenuatoare active,
reactive și combi nate.
Pentru reducerea zgomotului din trafic s -au luat în considerare:
– limitarea legală a nivelului de zgomot;
– sistematizarea căilor de trafic în zonele locuite;
– introducerea sistemelor cu un singur sens, pentru îmbunătățirea fluxului traficului .
Pentru determinarea nivelului actual de poluarea fonică au fost alese căteva străzi și
bulevarde din Pitești de diferite categorii tehnice.
Analiza s -a efectuat asupra următoarelor artere:
– B-dul N.Bălcescu spre Curtea de Argeș (categoria I )-nivelul s onor 73,4 dB;
– B-dul N.Bălcescu zona centrală (categoria I )- nivelul sonor 81,4 dB;
– Str. Negru Voda (categoria II) – nivelul sonor 77,9 dB;
– Str. I.C. Brătianu (categoria II) – nivel sonor 73,4 dB;
– B-dul Republicii (categoria II) – nivel sonor 74, 2 dB;
– B-dul Petrochimiștilor (categoria I) – nivel sonor 91,4 dB.
Se constată o depozitare a nivelurilor admisibile de zgomot pentru următoarele artere: –
Str.N.Vodă
– Str. I.C.Brătianu
– Str. Republicii
– B-dul Petrochimiștilor
În ceea ce privește traficul feroviar actual în zona municipiului Pitești, acesta produce
un nivel de zgomot de cca. 65 dB la o distanță de 25 m de sursă încadrându -se în norme. S-au
mai efectuat 600 de măsurători în zone locuibile , zone cu circulație intensă, puncte solicita te
de cetațeni în urma unor sesizări precum și în parcuri din municipiul Pitești. Măsurătorile
efectuate în oraș s -au încadrat în li mitele prevăzute în STAS 10009/01 .

58 6.4. Poluarea apelor în municipiul Pitești la nivelul anului 2008
Apa imisii
Analizel e efectuate în flux rapid și în flux lent sunt sintetizate pe valori medii și valori
maxime în două tabele, caracteri zând cursurile de apă din municipiul Pitești:
– toate cursurile de apă cu secțiuni de categoria I de calitate și a II a și -au menținut
indicatorii în limitele categoriei conform STAS 4706/ 01; în condiții meteo speciale, cum ar fi
căderi bruște și abundente de precipitații, totuși s -au înregistrat câteva depășiri la amoniu
(NH4) și substanțe organice (CCOMn) dar numai la valorile maxime confo rm anexelor;
– important de semnalat este prezența zincului (Zn) în concentrație peste limita admisă
de 0,3 mg/l din ce în ce mai multe secțiuni, chiar și a fierului (Fe) și anume: Argeș la Corbeni
și Doamnei la Mărăcineni .
În continuare vom prezenta conc entrațiile poluanților în apă în secțiunile de control
Budeasa și Pitești -Pod-flux rapid:

Concentrații ale poluanților în apă în secțiunile de control -flux rapid

Râu Argeș Argeș
Secțiune Budeasa Pitești Pod
NH4 Medie
Mg/l Maxima 0,197
1,800 0,233
1,800
Cloruri Medie
Mg/l Maxima 17,734
35,500 16,532
39,000
Fenoli Medie
Mg/l Maxima 0
0 0
0
Reziduu fix Medie
Mg/l Maxima 106,785
400,000 140,961
255,000
CCOMn Medie
Mg/l Maxima 7,090
14,320 5,760
12,600
Crom Medie
Mg/l Maxima 0
0 0
0
(tabel 11 Concentrații ale polua nților în apă în secțiunile de control -flux rapid) Sursa:
Agenția de Protecție a Mediului Pitești.

59
(figura 17)
Se constată că amoniul se află în concentrații mai mari la Pi tești-Pod iar maxima este
aceeas i și la Budeasa de 1,800 mg/l.
În ceea ce privesc clorurile , acestea prezintă o medie de 17,734 mg/l la Budeasa,
valoare mai mare decât la Pitești -Pod. Maxima înregistrată este de 39 mg/l la Pitești -Pod și de
35 mg/l la Budeasa.
În cele ce urmează vom prezenta concentrații ale poluanților în apă în secți unile de
control Pitești -Prundu și Pitești -Pod- flux lent:
Concentrații ale poluanților în apă în secțiunile de control -flux lent

Râu Argeș Argeș
Secțiune Pitești Prundu Pitești Pod
NH4 Medie
Mg/l Maxima 0,113
0,280 –
–
Cloruri Medie
Mg/l Maxima 13,958
21,300 –
–
Fenoli Medie
Mg/l Maxima 0
0 –
–

60 Produs petrolier Medie
Mg/l Maxima –
– 0
0
Reziduu fix Medie
Mg/l Maxima 139,125
196 –
–
CBO5 Medie
Mg/l Maxima 1,808
5,200 0,183
2,200
CCOMn Medie
Mg/l Maxima 5,033
10,500 –
–
Crom Medie
Mg/l Maxima 0
0 –
–
Detergenți Medie
Mg/l Maxima 0,015
0,036 0,003
0,045
Suspensii Medie
Mg/l Maxima 19,658
144 0,666
8
(Tabel 12 Concentrații ale poluanților în apă în secțiunile d e control -flux lent)
Sursa: Agenția de Protecție a Mediului Pitești.
Se constată că NH4, clorurile și fenolii nu se regăsesc iar la Pitești Prundu maximele
sunt de 0,280 mg/l NH4 și de 21,300 mg/l cloruri. Fenolii prezintă concentrații de o mg/l.
Coefi cientul general de poluare al apelor în anul în orașul Pitești a fost de 0,3260
variind între 0,2372 și 0,5302.
Apa emisii
În tabelul de mai jos sunt date valorile maxime zilnice și medii anuale a principalilor emisari .

Situația calității efluentului st ațiilor de epurare urmărite în flux rapid

Stație de epurare RA Regotrans
Pitești SC Automobile
Dacia SC Arpechim
SA ICN
Colibași
Receptor Argeș Doamnei Argeș Doamnei
NH4 medie
Mg/l maxima 4,3235
7,800 2,7111
6,7100 –
– –
–
Coruri medie
Mg/l maxima 40,0624
58,4800 123,9629
517 182,6052
302 27,3776
78,61
Fenoli medie 0 0,0006 – –

61 Mg/l maxima 0 0,0290 – –
Fosfor medie
Mg/l m axima 0,4283
5,8300 –
– –
– –
–
Produs petrolier medie
Mg/l maxima –
– 0
0 –
– –
–
CBO5 medie
Mg/l maxima 20,2315
36 25,7965
68,8000 –
– –
–
CCOMn medie
Mg/l maxima 38,1006
56,4400 30,0300
363,4000 10,5216
16,200 15,6112
23,71
CCOCr medie
Mg/l maxima –
– –
– –
– –
–
Cianuri medie
Mg/l maxima 0
0 0,0105
0,1440 –
– 0
0
Crom medie
Mg/l max ima 0
0 0,0021
0,0800 –
– 0
0
Suspensii medie
Mg/l maxima 27,2879
63,5 30,0573
98 12,2156
70 44,9564
90
(Tabel 13 Situația calității efluentului stațiilor de epurare urmărite în flux rapid)
Sursa: Age nția de Protecție a Mediului Pitești.

Deci se poate observa o constantă în ceea ce privește poluanții care dau probleme, în
sensul depășirii limitelor stabilite în acord cu R.A. Apele Romane, APM Pitești și agentul
economic. Aceast a înseamnă că în decurs de trei ani nu s -a adus nici o îmbunătățire
instalațiilor de neutralizare a poluanților sau nu s -a efectuat nici o investiție în planul
protecției mediului.
Indicatorii amoniu(NH4) și substanțe organice(CCO -MN, CBO5) au valori ridic ate la
stația o rășenească de epurare a municipiului Pitești, datorită exploatării necore spunzătoare a
treptei biologice , în mod special.
Rețeaua de supraveghere cu prinde 7 secțiuni în flux rapid , 22 de secțiuni de ordin I în
flux lent(analize lunare) și 4 6 de secțiuni de ordin II(analize trimestriale); rețeaua prezentată
aparține RA Apele Române -Filiala Pitești; datele sunt prelucrate ș i sintetizate de către APM
Pitești , în rapoarte lunare de caliate a factorilor de mediu.

62 APM Pitești a efectuat 60 de expe rtize asupra calității apelor de suprafață din
oraș.Caracterizarea calității apei se face pentru un număr variabil 15 -35 de indicatori fizici,
chimici și biologici.
Râul Argeș prezintă :
– depășiri ale concentrației admise la indicatorii zinc, fier, datori tă fondului natural al
râului;
– depășiri sporadice la alți indicatori (amoniu, substanțe organice), dar fără a depăși
categoria a II a de calitate, ca urmare a căderilor abundente de precipitații.
Coeficientul de poluare al apelor de suprafață a fost de 0,3787 variind între 0,2676 si
0,5570.
În tabelele de mai jos sunt trecute valorile concentrațiilor medii anuale și maximele
zilnice/lunare pentru indicatorii cei mai importanț i din totalul celor determinați.

Concentrații ale poluanților în apă în secțiun ile de control -flux rapid
Râu Argeș Argeș
Secțiune Budeasa Pitești Pod
NH4 medie
Mg/l maxima 0,180
0,980 0,202
2
Cloruri medie
Mg/l maxima 14,898
47,380 15,906
106
Fenoli medie
Mg/l maxima 0
0 0
0
Reziduu fix medie
Mg/l maxima 98,064
205 138,154
241
CCOMn medie
Mg/l maxima 7,420
18,730 5,252
11,900
Crom medie
Mg/l maxima 0
0 0
0

63 (Tabel 14) Sursa: Agenția de Protecție a Mediului Pitești.
(figura 18)

(figura 19)
Dată fiind extinderea poluării cu produse petroliere se constată imposibilitatea
utilizării unor ape pentru irigații a suprafețelor agricole datorită conținutului ridicat de clorură
de sodiu ce are efecte toxice importante asupr a plantelor (pe care le imbolnăvește sau le
distruge) prin absorția os motică a apei și prin efectul ei specific asupra protoplasmei;
deteriorează solul prin absorția cationului de sodiu și eliminarea cationului de calciu și
magneziu de către particulele de argilă și humus. Irizațiile depistate sporadic la suprafața apei
perturbă schimbul de oxigen între aer și masa apei, oxigenul dizolvat din apă fiind necesar

64 respirației organismelor acvatice prin intermediul cărora se petrec o serie de procese chimice
aerobe.
În cursul anului 2008 s-au depistat trei acțiuni infracționale da r nici una nu a afectat
cursuri de apă ci mici suprafețe de teren agricol, acestea constând în furtul de motorină din
administrația SNP Petrom Petrotrans Pitești, unitate care a luat toate măsurile de remediere a
situațiilor din momentul sesizării lor.
Zonele critice din punct de vedere al poluării a pelor de suprafață și subterane , afectate
de activitățile petroliere sunt administrate de Schela Petrol Pitești.
Municipiul Pitești deține un depozit utilizat pentru depozitarea deșeurilor rezultate din
intrețin erea curățeniei orașului. Mai există 4 halde de steril din care una activă, o haldă zgură
și cenusă, 15 depozite industriale simple și rampa controlată de deșeuri industriale a SC
DACIA -RENAULT (fosta Automobile Dacia Pitești), prima de acest gen din Româ nia, dată
în funcțiune în 1999 care utilizează pentru impermeabilizare folie din geomembrană. Poluări
ale apelor datorită neasigurării depozitelor de deșeuri față de inundații nu s -au semnalat în
2006 , acestea situate la distanțe mari față de cursuri de ap ă, în schimb exista un potențial de
poluare locală a pânzei de apă freatică prin infiltrarea în sol a scurgerilor lichide de la rampe.
În timpul ploilor abundente există riscul umplerii batalurilor (5 la număr) pentru depozitarea
nămolului rezultat din pro cesul de epurare al apelor uzate la stația de epurare Pitești și
deversarea nămolului în râul Argeș.
Impactul depozitelor de deșeuri industriale și menajere este major, fiind determinat de
depozitarea necontrolată a acestora precum și de starea în care dep ozitele se află și constă în
afectarea existenței unora din speciile de plante și animale mai sensibile datorită propagării în
apă a substanțelor toxice. Infiltrațiile din depozit în subteran, precum și scurgerile de suprafață
reprezintă surse de polare a apelor, fapt explicabil prin compoziția și comportarea masei de
deșeuri. Masa de deșeuri din depozit se comportă în același timp ca mediu permeabil pentru
apa din precipitaț ii, dar și ca sursa de poluare.

6.5. Biologia și bacteriologia apelor în municipiu l Pitești

În anul 2008 s-au efectuat 450 de determinări (echivalente a 8 indicatori) biologici și
bacteriologici cuprinzând ecosistemele râurilor din județ, gradul de contaminare a solului din
vecinătatea rampelor de gunoi, a zonelor industriale și a zone lor de agrement, precum și a
eficienț ei stației de epurare din municipiul Pitești.

65 Analizele biologice s -au efectuat pe probe de apă prelevată din râul Argeș, râu care a
prezentat un grad de curățenie care n -a depășit în medie 35%, grad care -l încadrează d in punct
de vedere biologic în categoria I de calitate. În luna iunie 2008 , în probe recoltate de la SCPP
Albota s -au determinat în biocenoza planctonică indicatori biologici cu spectru ecologic larg,
rezistenți la poluarea organică.
Analizele biologice ef ectuate pe probe de apă și nămol biologic prelevate din stația de
epurare orășenească au dus la concluzia unei relativ bune funcționări a stației, concluzie
rezultată atât din val orile fito și zooplanctonului cât și din valorile indicilor Mohlman.
Analizel e bacteriologice s -au efectuat pe probele de apă din izvoarele subterane, din
foraje și râul Argeș.
Din punct de vedere bacteriologic apa din izvoarele subterane s -a încadrat în limitele
de potabilitate prevăzute de STAS -ul 1342/ 01.
Probele de apă din fora je s-au încadrat în marea lor majoritate în aceleași limite de
potabilitate, cu mici excepții, înregistrându -se depășiri la bacteriile coliforme totale și fecale.
Apa din izvoarele orășenești se încadrează în limitele de potabilitate prevăzute de
STAS 1342 /01.
În anul 2008 probele de apă din râul Argeș au prezentat depășiri la bacteriile coliforme
fecale iar în câteva cazuri și la bacteriile coliforme totale.
Stația de epurare din Pitești prezintă o eficiență relativ bună, demonstrată de analizele
biologice și de măsurătorile fizico -chimice efectuate.
Izvoarele orășenesti se încadrează în limitele de potabilitate din STAS 1342/ 01.
Probele de apă prelevate din Argeș se încadrează în zona de saprobitate
betamezosaproba.
Stația orășenească de epurare Prundu -Pitești prezintă o eficiență bună, funcționând în
limite normale.
Din punct de vedere bacteriologic, lacul Budeasa, de lângă Pitești, prezintă în anumite
puncte depășiri la bacteriile colifor me totale , celelalte puncte încadrându -se în limitele de
potabilitat e admise.
Probele de apă prelevate din foraje particulare prezintă în mare parte depășiri la
bacteriile coliforme totale și fecale. Probele de apă prelevate din forajele GEOPEC au aceleași
depășiri.
Pentru anul 2006, din punct de vedere bacteriologic stat ia de epurare Pitești prezintă
depășiri la bacterii coliforme fecale și strep tococi fecali mai rar .

66 6.6. Poluarea solurilor în municipiul Pitești

Din analiza globală realizată s -a constatat că în imediata vecinătate a actualului
perimetru construibil al orașului există o poluare generală, difuză, datorată activităților umane
desfășurate mai ales prin realizarea în ultimii 25 de ani a SC ARPECHIM SA (fost Combinat
Petrochimic Pitești), zonei industriale Nord, autostrăzii București -Pitești.
În intravilan ca litatea solului este afectată de:
– urbanizarea forțată – prin schimbarea destinației inițiale a terenurilor;
– traficul feroviar și auto – indirect prin noxele degajate în aer;
– dezvoltarea industrială a orașului – indirect prin noxele degajate în aer;
– gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor – direct prin sistemele actuale de colectare,
transport și depozitare a deșeurilor.
Sursa majoră de poluare a solului se consideră a fi gestiunea necorespunzătoare a
deșeurilor menajere și industriale.
Impactul dep ozitării necontrolate a deșeurilor asupra solului constă în extinderea zonei
de depozitare și ocuparea unor terenuri vecine, neafectate acestui scop, datorită lipsei unei
împrejmuiri, cât și deteriorării accentuate a calitații folosințelor din vecinătate.
Se face mențiunea că terenurile din vecinătate aparțin unor proprietari individuali, iar
pe partea stângă a șoselei Pitești -București, Stațiunii Experimentale Albota.
Influența negativă se manifestă atât în profunzime -în stratul de sol – prin infiltrații c u
încărcare poluantă apreciabilă, și la suprafață prin antrenarea de către vânt a deșeurilor
ușoare – hârtie, materiale plastice, etc.
Activitatea privind expertiza solului prin analizele fizico -chimice s -a desfașurat în
2006 având la bază o anumită strateg ie de lucru, care a cuprins: identificarea surselor de
poluare, evaluarea extinderii și intensității poluării solurilor în vederea delimitării arealelor
poluate sau cu risc potențial de poluare și modul de propagare al elementului poluant. Au fost
analizat e 529 probe sol prelevate din 15 zone. Recoltare s -a facut pe două profile pedologice
0-20 cm și 20 -40 cm în fiecare punct fixat.
Concluziile care se pot desprinde sunt următoarele:
– rampa de deșeuri menajere Pitești –pH-ul este cuprins între 4,74 și 5,35 deci între
puternic acid și moderat acid. Din punct de vedere al azotului și al fosforului solul este foarte
slab asigurat.Clorurile arată un sol salinizat. Microelementele au valori mici.
Concluzionând, efectele acestor rampe, se poate spune că afectează solul pe o distantă
de aproximativ 500m.

67 – zona ARPECHIM SA (fost Combinat Petrochimic) – a evidențiat un sol acid cu
deficit de substanțe nutritive și fenomenul de debazeificare pronunțat. Valorile azotului nitric,
alt posibil poluant, sunt sub nivelul f ito-toxicității. Clorurile sunt peste valorile din anii
trecuți. Microelementele sunt sub limita de toxicitate.
Activitatea privind expertizarea solului prin analizele fizico -chimice s -a desfășurat în
anul 2006 având la bază o anumită strategie de lucru, c are a cuprins :identificarea surselor de
poluare, evaluarea extinderii și intensității poluării solurilor în vederea delimitării arealelor
poluate sau cu risc potențial de poluare și modul de propagare al elementului poluant. Au fost
analizate 529 probe so l prelevate din 10 zone. Recoltarea s -a făcut pe două profile pedologice
0-20 cm și 20 -40 cm în fiecare punct fixat.
Concluziile care se pot desprinde sunt următoarele:
– CET Pitești – zona prezintă un sol de la moderat acid până la foarte slab alcalin.
Intr-un singur punct se semnalează prezența Al mobil. Ceilalți indicatori, atât
microelementele cât și macroelementele se înscriu în limite normale.
– SC ROTAN SA ( fosta fabrica de Tananți) – PH-ul variază între 6,52 și 8,05, deci de
la slab acid la moderat alcalin, acestea fiin d corelate cu absența Al mobil.
Se constată o scădere a valorilor clorurilor, ceilalți indicatori fiind în limite normale.
– SC SUBANSAMBLE AUTO SA (fosta Uzina de piese auto) Pitești – Substanța
organică din sol formataă din humus c ât și din substanțe organice provenite din poluare indică
de la un sol ușor poluat la mijlociu poluat.
Față de anii precedenți calitatea solului din zonă nu a suferit modificări esențiale.
– SC ALPROM SA (fosta fabrica de Mobilă) – Probele recoltate au Ph cuprins între
slab acid și slab alcalin.
Carbonul organic indică un sol ușor poluat.
Azotul nitric, azotul amoniacal, clorurile, rezidurile, toți acești indicatori cât și
microelementele au valori sub limită de poluare.
– Stația de gaze -zona Cornu Vânătoru lui – Ph-ul variază între slab acid -6,3 și slab
alcalin – 7,97, față de anii trecuți constatându -se o puternică ameliorare prin lipsa Al mobil,
deci lipsa acidității.
Humusul și carbonul organic indică un sol nepoluat.
Clorurile au valori mai mici de 500 mg/kg.
Se constată o creștere a concentrației de Fe, dar este în limite normale, la fel ca
celelalte elemente.
Se poate spune că în anul 2006 , solul din zona respectivă a înregistrat o îmbunătățire.

68 – SC ARPECHIM Pitești (fost Combinat Petrochimic) – Ph-ul a variat de la puternic
acid la practic neutru, fiind cuprins între 4,55 și 6,99.
Microelementele (Mn, Fe, Pb) se înscriu sub limita de toxicitate.
– Rampa de deșeuri menajere Pitești – Ph-ul este cuprins între 4,74 și 5,35 deci între
puternic acid și mod erat acid.
Clorurile arată un sol salinizat. Este prezent Al mobil care indică o degradare a solului
față de anii trecuți.
– Parc Ștrand Pitești – Ph-ul variază de la practic neutru -6,87 la slab alcalin -7,77,
constatându -se lipsa Al mobil și deci o îmbun ătățire a calității solului. Atât valorile
microelementelor cât și al macroelementelor sunt sub limita de toxicitate pentru plante.
Clorurile au valori mai mici de 500 ppm.
Activitatea privind expertizarea solului s -a desfășurat în anul 2006 având la bază o
anumită strategie de lucru, care a cuprins: identificarea surselor de poluare, evaluarea
extinderii și intensității poluării solurilor în vederea delimitării arealelor poluate sau cu risc de
poluare și modul de propagare al elementului poluant. Au fost analizate 402 probe de sol
prelevate din 16 zone. Recoltarea s -a făcut pe două profile pedologice 0 -20 cm și 20 -40 cm în
fiecare punct fixat.
Concluziile care se pot desprinde sunt următoarele:
– Zona Arpechim -(fost Combinat Petrochimic), față de anul 2005, pH-ul a variat de la
4,94 puternic acid la 5,48 moderat acid, deci solul este acid cu deficit de substanțe nutritive,
fapt adeverit și de valorile mari ale aluminiului mobil.
Valoarea humusului și carbonului organic a scăzut față de anii trecuți, val oarea
clorurilor a crescut fără a depăși 500ppm.
Valorile N-NO3 arată că nu sunt concentrații la nivelul fitotoxicității. Microelementele
sunt sub limita de toxicitate.
– Pitești -Ștrand – Cele 10 probe rezultate au Ph -ul cuprins între 6,42 -7,95 deci de l a
slab acid la slab alcalin.
Al mobil lipsește și se constată că atât valorile microelementelor cât și a
macroelementelor sunt sub limitele de toxicitate pentru plante.
– Pitești Parc Prundu – pH-ul pentru cele 10 probe analizate din această zonă are o
variație de la foarte slab alcalin la moderat alcalin -7,33 -8,25. Al mobil lipsește și clorurile au
valori sub 500 ppm.
-Pitești Parc Trivale -stație gaze – in această zonă pH -ul este de la extrem acid la slab
alcalin -3,1 -7,74, fapt relevat și de valo rile foarte mari ale Al mobil, mai mari ca în anii

69 trecuți, atingând un maximum de 63,3 mg/100 gr. Calitatea solului nu s -a îmbunătățit , aici
fiind nefertil.
– Pitești Parc Craiovei – pH-ul este foarte slab alcalin -7,3 -7,4, iar analizele indică un
sol nepo luat, îmbunătățirea începând cu 2004.
– Pitești Parc Lumina – pH-ul variază de la practic neutru la foarte slab alcalin -7,16 –
7,36, scăzând aciditatea solului față de anii precedenți. Restul indicatorilor se înscriu în limite
normale.
– Pitești Cet Nord – pH-ul este de la practic neutru la foarte slab alcalin.
Humusul și carbonul organic au valori mai mici față de 2005 , solul în vecinătatea
CET -ului fiind mai bun.
– SC ROLAST (fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc) și SA ALPROM SA
(fost Combina t de Prelucrare a lemnului) – pH-ul este de la practic neutru la foarte slab
alcalin. Humusul și carbonul organic au valori mai mari decât în anii precedenți, restul
indicatorilor fiind în limite normale.
În imediata apropiere a municipiu lui Pitești funcț ionează schela petrolieră Pitești și de
aici rezultă că, cauzele poluării solurilor sunt constituite din:
– scurgeri de țiței și apa sărată din careul sondelor, din conductele de amestec și
conductele de injecție prin spargerea acestora ;
– gropi neastupat e după remedierea spărturilor;
– spărturi noi și vechi ale liniilor de amestec;
– băltiri de apă dulce , apă sărată și țiței;
– terenuri denivelate.
Marea majoritate a poluărilor accidentale au drept cauză fisurarea conductelor de
transportat produse pet roliere.
Deci, principala sursă de poluare cu petrol și alte produse petroliere ale solului în
municipiul Pitești este Schela Petrol Pitești cu o suprafață totală poluat ă cu petrol și apă sarată
de 52. 894 ha.

7. Impactul poluarii asupra componentelor ab iotice ale mediului

Apa, aerul și solul, constituenți ai biosferei sunt cunoscuți sub denumirea de factori de
mediu. În fiecare din aceștia se dezvoltă o faună și o floră specifică care, pentru a putea
supravițui, trebuie s ă i se asi gure un mediu ambiant cât mai sănătos.

70 Conoscând condițiile de viață, din cadrul fiecărui factor de mediu , conduce la o
protecție eficientă a mediului. Pentru aceasta însă, este necesar să se cunoască sursele de
poluare, respectiv poluanții, care ar putea prejudicia dezvoltare vieții și apoi impactul lor
asupra mediului -vieții. Toate aceste cunoștiințe conduc la luarea de măsuri de prevenire și
combatere a polării factorilor de mediu și creării de condiții propice vieții pe pământ.

7.1. Aer

Aerul atmosferic este unul din factorii de m ediu greu de controlat în municipiul
Pitești, deoarece polua nții, odată ajunși în atmosferă , se disipează rapid și nu mai pot fi practic
captați pentru a fi epurați -tratați. De aceea, este foarte important ca poluanții să fie captați și
tratați la sol, binențeles, în afară de cazul când există posibilitatea înlocuirii lor cu alții mai
puțin sau deloc nocivi.
Sursele de poluare a mediului aerian se fac prezente prin poluanții următori: oxid de carbon,
dioxid de carbon, oxid azotos, hidrogenul s ulfurat, amoniac, particule în suspensie.
Oxidul de carbon ( CO)
Este un gaz in vizibil și fără miros, rezultat , în principal, prin arderea incompletă a
diverșilor carburanți. Sursa principală de poluare în municipiul Pitești are ca proveniență
motoarele au tovehiculelor. Emisiile puternice de CO apar atunci când carburantul este
incomplet ars.
Privind măsurile de ameliorare, acestea prevăd utilizarea benzinii cu plumb, adică
prezența așa numiților catalizatori catalitici.
În privința emisiilor de CO, concent rațiile maxime admisibile sunt:
– media de scurtă durată(30 minute) – 6 mg/mc;
– media pentru 24 ore – 2,0 mg/mc.
Dioxidul de sulf (SO2)
Rezultă în urma arderii carburanților iar cantități importante în aer conduc la
amplificarea efectului bolilor respira torii cronice. SO2 este ușor transportat pe distanțe mari,
chiar până la sute de km, datorită în special, fixării lui pe particule de praf, purtate ușor de
vânt.
În prezent, evitarea efectelor negative ale emisiilor da SO2 sunt realizate în municipiul
Pitești printr -un control atent al acestora. O primă măsură pentru protecția mediului constă în
spălarea prealabilă a sulfului din combustibili. O soluție provizorie, în scopul micșorării
concentrației de SO2 în aprpoierea sursei de poluare, ar fi construirea de coșuri înalte, prin

71 care sunt evacuate emisiile de SO2. Dar soluția radicală, de ameliorare a calității mediului,
constă în instalarea de scrubere imediat în vecinătatea punctului de colectare a emisiilor.
Oxizii de azot (NOX )
În municipiul Pitești, autovehiculele sunt responsabile, în proporție de 50
de
poluarea cu NO 2. Sursele stabile sunt responsabile de restul poluării.
Emisiile de NOX în aerul Piteștiului prejudiciază sănătatea umană prin afecțiuni ale
plămânilor și căilor respiratorii.
Reduc erea emisiilor de NO2, în municipiul Pitești, de la autovehicule, se realizează în
condiții similare cu cele de CO, respectiv cu ajutorul convertizoarelor catalitice.
Reducerea cantității de carburanți folosiți, schimbarea unor procese tehnologice
industriale ar putea rezolva micșorarea pol uării cu oxizi de azot.
Hidrogenul sulfurat(H2S)
Hidrogenul sulfurat, este în principal, întâlnit în industria petrochimică și de rafinare a
petrolului în municipiul Pitești, dar este prezent și în fabricile de coloranți, ce luloză.
Hidrogenul sulfurat este un toxic puternic. Respirat, în concentrație mare, poate
provoca moartea, prin formarea unor combinații cu HB și prin paralizia centrului nervos care
comandă respirația. În concentrație mică este mai puțin periculos, organi smul uman fiind
capabil de descărcarea unor cantități limitate de H2S, absorbite în unitatea de timp.
Ameliorarea mediului poate fi făcută numai prin reținerea H2S și a sulfurilor solubile.
În industria petrochimică din municipiul Pitești, se folosește str iparea – proces prin care un
compus dizolvat este îndepărtat prin acțiunea unui gaz numit ,,antrenant,,.
Amoniacul(NH3)
Una din sursele principale de poluare cu NH3 apare chiar în timpul fabricării acestuia.
O altă sursă de poluare cu NH3 poate apare în ti mpul proceselor de utilizare al acestora în
scopul producerii acidului azotic.
Emisiile de amoniac existente în aer produc sufocarea. Nocivitatea amoniacului care
apare la fabricarea acestuia trebuie redusă printr -un control riguros asupra procesului de
producție.
Substanțe toxice aeropurtate
Aceste substanțe sunt antrenate ușor de vânt și ajung în atmosferă direct sau indirect
prin intermediul fumului captat și evacuat prin coșurile înalte ale unor industrii. Oamenii sunt
expuși direct la aceste substanțe toxice, prin instalare.
Prin unele su bstanțe toxice aeropurtate , în municipiul Pitești, s -au luat măsuri de
diminuare a nocivității acestora, în cazul plumbului prin folosirea de benzină fără plumb.

72
7.2. Apa

Poluarea apei în municipiul Pitești, în măsu ră mai mare sau mai mică, este greu de
evitat. Sursele de poluare ,,punctiforme ” provenite din fabrici, care sunt evacuate în emisari
prin guri de descărcare, reprezintă numai 35
din totalul surselor de poluare, în timp ce cele
,,nepunctiforme” lipsite de guri de descărcare, cca. 65
. Dacă pentru sursele de poluare
punctiforme -controlate s e pot lua măsuri de epurare a lor, aceasta nu este posibil în cazul
surselor de poluare nepunctiforme.
În ceea ce privesc substanțele organice de origine naturală trebuie arătat că acestea
consumă oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât și după moarte.
Hidrogenul sulfurat influențează negativ calitatea apei receptorului, respectiv fauna și
flora, prin consumul oxigenului dizolvat din apa emisarului și prin toxicitatea lui specifică.
Detergenții se plasează la suprafața apei sub formă de spumă, care împiedică
aotuepurarea emisarilor și dezvoltarea normală a proceselor de epurare din stațiile de epurare.
Substanțele cu aciditate pronunțată, odată ajunse în receptori, pot avea ca efect
distrugerea florei și faunei, degradarea construcțiilor hidrotehnice și împiedicarea folosirii
apei pentru agrement.
Culoarea împiedică absorția oxigenului din apă și dezvoltarea normală a fotosintezei.
Apa colorată nu poate fi folosită pent ru agrement, sport.
Microorganismele ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă necorespunzător, fie că
dereglează dezvoltarea altora sau a organismelor. Microorganismele provenite de la tăbăcării,
abatoare, industria de prelucrare a unor produse veget ale sunt puternic vătămătoare.
Măsurile principale de prevenire a poluării apelor de suprafață constau din epurarea
apelor uzate menajere și industriale care, dacă ar ajunge neepurate în emisar, ar putea degrada
calitatea apei acestuia, făcându -o chiar de neuti lizat.
Măsurile de combaterea a poluării apelor de suprafață sunt înscrise în așa –numitele
planuri de interven ție, la baza cărora stau datele , analizele furnizate de Departamentul de
Monitoring.
Măsurile de combatere a eutrofizării au un caracter cat egoric, conducând la reducerea
evacuării de ape uzate în emisar.
Măsurile de prevenire a poluării apelor subterane se referă la acele acțiuni întreprinse
asupra:
– canalelor de ape uzate;

73 – rezervoare subterane;
– depozite de rezidu uri.
Canalele de ape uza te, degradate, fac ca poluanții să ajungă ușor în apa subterană
freatică. De aceea, atât conductele cât și canalele trebuie să fie de bună calitate. Coroziunea
conductelor este una din cauzele curente ale degradării conductelor.
Rezervoarele subterane, pen tru înmagazinarea lichidelor poluante, trebuie astfel
construite încât să nu se piardă deloc lichid.
Depozitele de rezidu uri constituie surse importante de poluare, datorită conținu tului
lor în substanțe organice , chimice, detergenți. De aceea se impun: evitarea amplasării acestor
depozite în apropierea surselor subterane de apă potabilă; amplasarea depozitelor de rezidu uri
în afara albiei majore a cursurilor de apă.
Apa potabilă în municipiul Pitești, tre buie să îndeplinească anumite condiții de calitate
fizice, chimice, bacteriologice. Sunt însă o serie de poluanți care, deși erau inexistenți la o
sursă sau la ieșirea din stația de tratare a apei, sunt prezenți la robinetul de apă potabilă din
locuințele piteștenilor.
Poluanții care au intervenit între sta ția de tratare a apei și robinet sunt conductele de
plumb. Impactul asupra mediului este foarte greu deoarece ingerarea de plumb poate avea ca
efect împiedicarea formării sângelui, afecțiuni ale plămânilor, greutate mică.
Prevenirea poluării se realizează prin evitarea folosirii conductelor de plumb utilizate
în alimentarea cu apă; amplasarea captărilor de apă în zonele cunoscute ca poluate.
În privința combaterii poluării este necesar:
– să se înlocuiască treptat conductele de plumb;
– să se dezafecteze su rsele de alimentare cu apă când se constată că apa nu este
potabilă.

7.3. Sol

Solul din municipiul Pitești este un bogat , dar fragil ecosistem. El este cel de -al treilea
factor de mediu ce trebuie protejat cu aceeași atenție , ca și apa și aerul.
Una din tre cele mai frecvente surse de poluare a solului este irigarea cu ape uzate
insuficient epurate. Apele uzate chiar după tratarea lor biologică nu sunt apte pentru
asigurarea cu apă bună a irigațiilor.

74 În cea mai mare parte, apele uzate industriale trebuie interzise de la irigarea solului, în
special trebuie evitate apele uzate di n industria chimică, pet rochimică – folosirea lor
provocând salinizarea solului.
Emisiile nocive, rezultatul proceselor industrial e și circulației auto din m unicipiul
Pitești polue ază în modul cel mai grav solul.
Emisiile de SO2 și NO2 provin, în general, din surse staționare: centrale
termoelectrice, rafinării de petrol. Emisiile de NO2 provin și din surse mobile în proporție de
50
. Ploile antrenează aceste emisii și dau naștere l a ploi acide, care prejudiciază solul.
Rezervoarele îngropat e de la stațiile peco din municipiul Pitești, prin degradarea
pereților prezintă scurgeri nocive care ajung în apa freatică, o degradează și o fac improprie
altor folosințe.
Irigarea cu ape uzate are ca rezultat diminuarea productivității agricole. Impacturi
similare sunt obținute pe seama pesticidelor, rezidurilor menajere și industriei.
Descompunerea substanțelor organice precum și activitatea microorganismelor conduc la
degradarea accentuată a s olului și culturilor. Se menționează că substanțele organice
degradate creează adăpost ș i condiții optime de dezvoltare , în aceasta, a unor vectori
transmițători de boli infecto -contagioase: insecte, șoareci, muște.Aceste viețuitoare pot
contamina ușor div erși germeni, pe care îi pot transporta apoi în locuințe.

8. Impactul poluării asupra lumii vegetale si animale

8.1. Impactul poluării asupra florei spontane în municipiul Pitești

Flora, în prezent, este foarte afectată de poluarea prezentă în municip iul Pitești. Astfel,
praful rezultat din unele operații industriale, deși relativ nu este nociv, lezează vegetația
ierboasă și lemnoasă. Depus pe frunz e sau pe organele de reproducere se solidifică în prezența
umidității relative crescânde, formând o crust ă care lezează țesuturile, inhibă creșterea pentru
că împiedică respirația plantei și împiedică polenizarea.
Efectele oxizilor de azot asupra vegetației nu sunt cunoscute într -o măsură suficientă.
Concentr ațiile de NO2 de peste 25 ppm. p rovoacă leziuni nec rotice acute ale frunzelor. Ac este
leziuni caracteristice pentru fiecare plantă nu sunt specifice numai pentru NO2 deoarece pot fi
cauzate și de alte substanțe toxice.
Se consideră că vegetația nu este afectată în cazul unei expuneri la concentrații scăzut e
de NO2 perioade îndelungate de timp. Totuși, la concentrații de 0,25 ppm. si chiar mai mici

75 care au acționat timp de 8 luni a produs o cădere accentuată a f runzelor și o reducere a
product iei de fructe.
La plante apar leziuni vizibile în cazul unor expun eri de o oră la concentrații de 10 -15
ppm NO2, la o expunere de 8 -12 ori la o concentrație de 2,3 -3,5 ppm. NO2, de 28 ore la o
concentrație de 1 ppm NO2.
Unele plante sunt mai sensibile la acțiunea SO2 decât oamenii și animalele. Această
acțiune se manifes tă prin decolorarea frunzelor, lezarea țesuturilor, oprirea creșterii plantelor.
Compușii sulfului atacă plantele și legumele ca: țelina, secara, sfecla de zahăr, merii,
perii, brazii și foarte multe flori.
La plante , dioxidul de sulf provoacă în principal necroze internervurale de culoarea
fildeșului sau roșie brună în funcție de specii. Acestea apar foarte repede după trecerea valului
de aer poluat cu SO2.
Culturile furajere sunt foarte sensibile la acțiunea SO2, pierderea acestora fiind în
funcție de sta diile de dezvoltare. Acțiunea SO2 asupra unor plante ierboase tinere nu va atinge
decât vârfurile acestora dar când poluarea intervine în momentul cositului, furajele rezultate
vor fi de proastă calitate, fără a -și pierde valoarea alimentară. Această polu are nu va avea nici
o influență asupra recoltelor următoare.
Fitotoxicitatea SO2 este cu atât mai mare cu cât valul de poluare survine atunci când
planta este mai aproape de maxima activității fotosintetice sau când umiditatea relativă a
aerului este mai a propiată de 100
.
Prezența toxicului de fluor în aer are efecte drastice pentru plante. Frunzele își pierd
culoarea verde, se necrozează iar părțile de țesut necrozat sunt brune, net delimitate de partea
sănătoasă a frunzei. Adesea frunzele cad.
Pericolul substanțelor -gudroane, negru de fum, activate de radiațiile ultraviolete ale
soarelui, constă în modificări patologice la plante. Este deosebit de caracteristic aspectul
bronzat al părții superioare a frunzelor, cu reflexe de aramă bătută. Frunzele devin c asante , se
farâmă ușor.
Crezolii depreciază gustul fructelor și vinului, iar negrul de fum murdărește cu un praf
negru, lipicios suprafața fructelor și legumelor.
Putem preciza sensibilitatea unor plante la diferiți poluanți:
– NH3(amoniu) – floarea soarelu i;
– Cl(clorul) – porumb;
– H2S(hidrogenul sulfurat) – fasole, trifoi.

76 8.2. Impactul poluării asupra ecosistemelor forestiere

Pădurea în municipiu l Pitești ocupă un loc de frunte și este foarte importantă din punct
de vedere ecologic: protejează și stabil izează solul și climatul local și regimul hidrologic;
controlează eficiența ciclului nutrienților între sol și vegetație; este habitatul a numeroase
specii de plante și animale.
Degradarea pădurii se datorează unor surse de poluare naturale și antropogene.
Sursele principale sunt: seceta, furtunile, focul, etc. Dintre sursele de poluare antropice
trebuie menționate: depunerile de acid, acidifierea solului, oxizii de sulf și azot din atmosferă,
schimbările climatice.
Sursele de poluare menționate mai sus con duc la uscarea pădurii. Poluanții pot acționa
direct asupra frunzelor și indirect prin schimbări în proprietățile fizico -chimice ale solului.
Dar pute m spune că, în municipiul Pitești, SO2 din atmosferă nu a provocat niciodată
moartea arborilor, arbuștilor sau a celorlalte plante verzi, chiar după mai multe desfrunziri în
cursul aceluiași sezon. În acest caz se constată o anume slăbire a plantei care nu are o
dezvoltare complexă.
În măsura în care, acest lucru nu se menține permanent la nivelul fitotoxic, a rborii și
arbuștii au facultatea de a vegeta, constatându -se o încetinire momentană a activității
respiratorii și a fotosintezei.
Măsurile pentru redresarea pădurilor au în vedere, în primul rând, utilizarea resurselor
forestiere sub limita puterii natural e de creștere, extinderea suprafețelor împădurite, buna
gospodărire a acestora și combaterea fenomenelor de polare.

8.3.Impactul poluării asupra animalelor

Prezența apelor uzate epurate ajunse în apă au un impact puternic asupra acesteia.
Astfel, dator ită nemiscibilității cu apa, țițeiul se ridică la suprafață și formează o peliculă
uleioasă care oprește difuzia aerului atmosferic, acționând asupra faunei. Acoperirea cu un
film gros de țiței care împiedică respirația acestora, blochează total respirația animalelor.
Asupra protozoarelor, hidrocarburile acționează inițial prin parazitarea lor iar după o
oră ele mor. Hidrocarburile pătrund și în lanțurile de alimentare, dăunând, pe această cale,
florei și faunei, și în plus au și tendința de acumulare în ac estea.

77 Hidrogenul sulfurat influențează negativ fauna, prin consumul oxigenului dizolvat din
apă și prin toxicitatea lui specifică. Și prezența toxicului de fluor în aer are efecte drastice
pentru animale.
Prezența substanțelor -gudroane, fenoli, crezoli – în aer, activate de radiațiile
ultraviolete ale soarelui, constă în provocarea de tumori la animale.
Ploile acide prejudiciază fauna piscicolă din lacurile municipiului Pitești. Astfel, apele
poluate cu nitrați sunt toxice pentru animalele domestice. La an imalele tinere s -a constatat în
mod sigur apariția unor forme destul de severe de anemii.
Consumarea de către animale a furajelor contaminate cu fluor duce la îmbolnăvirea
acestora. Limita de toleranță pentru fluorul din furaje a fost fixată la 30ppm.

9. Impactul poluării asupra starii de sanatate a populatiei si asupra locuintelor

9.1 Impactul poluării asupra starii de sanatate a populatiei

Orice constituent al mediului municipiului Pitești, în cele din urmă, exercită o
influență asupra sănătății uma ne – bună sau rea.
Poluanții asfixianți
– sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon, dioxidului de carbon,
hidrogenului sulfurat,etc. Dintre toți aceștia, cel mai per iculos este monoxidul de carbon ,
rezultat al unei arderi incomplete al ca rburanților folosiți în sursele mobile și staționare , al
fumului de țigară.
Impactul asfixiant al monoxidului de carbon poate fi acut și cronic.
Efectele acute sunt în funcție de capacitatea de formare în sânge a hemoglobinei și al
complexului carbohemog lobină. Până la un procent de 2
COHb în sânge, nu se semnalează
modificări fiziologice sau patologice; la procente mai mari de 10 -20
apar fenomene de
cefalee intensă, amețeli, iar la peste 60
COHb în sânge survine moartea.
În privința efectelor cronice , ele acționează în primul rând asupra aparatului
cardiovascular și favorizează depunerea de aterom în peretele vascular, ceea ce explică
parțial , frecvențele mai mari ale arteriosclerozei la fumători sau persoane expuse în
permanență la CO.
Poluanții iri tanți
– sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: SO2, NO2, NH3, substanțe oxidante.

78 Maladiile provocate de poluanții iritanți sunt: bronșita, enfizemul pulmonar, astmul
bronșic, infecții respiratorii acute.
Impactul datorat poluanților iritanți se manifestă asupra aparatului respirator,
provocând intoxicații acute accidentale, cu leziuni grave ale mucoasei oculare și ale căilor
respiratorii sau ale membranei alveolo -capilare. Se constată o agravare a bronșitei cronice.
Bronșita cronică, provoca tă de poluanții iritanți, este una din bolile cele mai des
întâlnite în municipiul Pitești și este o boală de lungă durată care provoacă reducerea
capacității de muncă. În prezent, se consideră că boala este rezultatul factorilor exogeni care
acționează pe teren sensibilizat ca : tabacismul, poluarea aerului, carențe imunitare
congenitale.
Polanții toxici specifici
Acești poluanți acționează fi ecare asupra unor organe și sisteme ale organismului
uman; cei mai frecvenți întâlniți în municipiul Pitești sunt plumbul și fluorul.
Plumbul apare din gazele de eșapament ale autovehiculelor care folosesc benzina cu
plumb iar în atmosferă se găsește sub formă de vapori și în special de suspensii, ajungând în
organism odată cu alimentele, apa sau în timpul eliberări i din conductele de plumb.
Riscurile cele mai mari sunt datorate contaminării cu plumb a alimentelor sau
băuturilo r acide iar cei mai vulnerabili , la poluarea cu plumb, sunt bol navii cardiovasculari
din municipiul Pitești.
Poluanții alergizanți
Dintre p oluanții alergizanți se menționează polenul, produșii volatili rezultați din
anumite vegetale. Poluanții a rtificiali alergizanți în municipiul Pitești provin din industria
chimică.
Praful acumulat pe covoare, mobilă, poate fi considerat ca un alergizant, el acționând
ca și ceilalți poluanți alergizanți.
Impactul acestor poluanți este reprezentat printr -o serie de boli respiratorii alergice.
Printre măs urile de prevenire și combatere, respectiv profilaxie sunt:
-ventilația, care este metoda cea mai bună pentru diminuarea numărului de germeni
din aer sub formă de picături sau praf bacterian.
-curățenia , prin îndepărtarea prafului din încăperi, de pe pardoseală, obiecte, paturi,
reprezintă metoda clasică și recomandabilă.
-dezinfecția aerului , se face pri n procedee fizice și chimice. Procedeul fizic artificial
face uz de folosirea acțiunii bactericide a razelor ultaviolete artificiale, în cazul unor încăperi

79 puternic poluate. Metodele chimice de dezinfecție a aerului folosesc s ubstanțe chimice de
dezinfecț ie, respectiv substanțe chimice difuzate în aer sub formă de vapori.
Sursele de poluare și poluanții generează maladii infecțioase transmise prin apă și
maladii neinfecțioase datorită prezenței în apă a unor substanțe chimice.
Maladiile infecțioase trans mise prin apă sunt generate de poluanții următori:
– bacterii care generează holera, febra tifoidă;
– paraziți care generează amibioza, cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică.
În privința maladiilor infecțioase, datorate unor substanțe chimice din apă se
menționează maladiile următoare , având ca proveniență:
– substanțele minerale: gușă endemică care dă naștere la complicații nervoase și
endocrine; caria dentară, bolile cardiovasculare, datorate lipsei de calciu și magneziu din apa
de băut.
– substanțele toxice, prezente în apă, aer și sol din ce în ce mai mult, în urma
industrializării și chimizării agricole, conduc la contractarea a diferite maladii dintre care se
menționează cele care conduc la intoxicarea cu nitrați.
În ceea ce priveste măsurile de prevenire a poluării, acestea, ar consta în principal în
epurarea apelor uzate, astfel încât calitatea apelor de suprafață și subterane să corespundă
prevederilor STAS 4706 -01 (pentru o apă de calitatea I).
Poluarea biologică
– este rezultată c a urmare a depunerii pe sol a rezidurilor de orice fel conținând
totdeauna o cantitate incomensurabilă de germeni patogeni. În sol, aceasta constituie o floră
microbiană permanentă, germenii patogeni ajungând la om pe două căi: om-sol-om și animal –
sol-om.
Contaminarea om -sol-om este caracteristică germenilor de proveniență intestinală ca
bacilul tific și bacili paratifici.
Contaminarea animal -sol-om are un număr mult mai mare de germeni, ca de exemplu
bacilul tetanic.
Rezistența pe sol a acestor paraziți , eliminați de organismul uman sub formă de ouă,
este foarte mare , de ordinul un an. Condițiile de dezvoltare sunt îndeplinite, în special, în
grădinile de zarzavat în municipiul Pitești, de aceea transmiterea acestor parazitoze se face
prin intermediul le gumelor și zarzavaturilor consumate, nespălate bine.
Poluarea chimică
– este datorată pesticidelor, deversării și evacuării pe sol a rezidurilor solide și lichide
nemenajere, stradale și industriale.

80 Poluarea chimică rămâne în sol un timp destul de scur t, datorită posibilităților
nelimitate ale solului de a degrada substanța organică. Procesele care degradează substanțele
organice sunt asemănătoare cu cele ce se produc în apă, însă se dezvoltă mult mai rapid,
datorită numărului mare de germeni din sol.
Poluarea industrială este constituită din substanțe anorganice, dar în cantitate foarte
mică, provenite din procesele industriale.
Poluarea chimică periculoasă este cea cu produși chimici folosiți în agricultură.
Această poluare este una din cele mai cont roversate probleme de sănătate. Aceste substanțe
ajunse pe sol se înmagazinează în parte în sol de unde ajung în plante și în corpul omului,
dând naștere la numeroase maladii periculoase. De exemplu, concentrațiile crescute de nitrași
din îngrășeminte, găs ite în morcovi, ceapă, sunt dăunătoare hranei copiilor sensibili la
cantități mari de nitrați.

9.2 Impactul poluării asupra locuințelo r

Din punct de vedere al amplasării și co nstructiv, locuințele din municipiul Pitești, ca și
la nivel general, ar t rebui amplasate în zone nepoluate; așezate pe un teren bun de fundație și
ferit de inundații; orientate către răsărit; materialul să nu fie poluant. Numărul de camere
trebuie să corespundă cu numărul de locuitori , iar anexele unui apartament – bucătăria și baia
trebuie să fie amplasate cât mai departe una de alta. Ele tr ebuie prevăzute cu ventilație
naturală și artificială.
Din punct de vedere al mediului , instalația de încălzire trebuie să existe pentru că
reprezintă ambianța termică sau microclimat, adi că complexul de factori fizici ai mediului
care influențează schimbul de căldură întren organism și mediu. Factorii componenți ai
microclimatului sunt:
– temperatura, care trebuie să fie cuprinsă între 18 -22
C, vara admițându -se și 26
C;
– umiditatea ae rului, 35 -65
;
– mișcarea aerului în încăpere nu va depăși 0,1 -0,3 m/s;
– temperatura interioară a pereților trebuie să nu difere cu mai mult de 4
C.
Ventilarea încăperilor unei locuințe devine necesară în urma vicierii aerului din
acest ea.Vicierea aer ului în locuri închise aglomerate poate avea uneori impacturi foarte
grave.Astfel, la început, când vicierea nu este prea mare, se constată apariția unor tulburări ale

81 funcționării normale a organismului uman, respectiv transpirație și senzația de căldură
sufocantă, apoi cefalee, vertijuri, greață, vomă, somnolență și chiar moarte.
Iluminatul locuinței -natural și artificial – este o deosebită problemă care se ia în calcul.
Iluminatul natural se sprijină pe lumina zilei și a Soarelui. Pentru un iluminat nat ural este
necesar să se respecte următoarele precizări: o distanță convenabilă între clădiri, unghiul de
pătrundere a radiațiilor luminoase, etc. De o deosebită importanță în privința iluminatului
natural este însorirea locuinței. O bună însorire depinde d e condițiile de pătrundere cât mai
directă a radiațiilor solare ultraviolete. Efectele benefice ale acesto r radiații în dezvoltarea
normală a organismului, a copiilor în general sunt: prevenirea rahitismului, dezinfecția
aerului, etc. S -a constatat că înso rirea este bine să pătrundă în casă cel puțin 1, 5 ore pe zi, în
zilele cele mai scurte din an.

9.3. Educația ecologică și sănătatea populației în municipiul Pitești

Omul, în spațiul arealului Pitești, este o parte inseparabilă a naturii, cu care rea lizează
un tot unic și cu care se influențează reciproc.
În acest proces de interacțiune, omul modifică peisajul natural atât în sens pozitiv, dar
și negativ. De-a lungul timpului, omul în acest spațiu al municipiului Pitești, a intervenit în
natură și ca factor de perturbare a unor procese naturale deosebit de importante , contribuind la
modificarea profundă a echilibrului biologic.
Omul a ieșit de sub acțiunea legilor luptei pentru existență cu alte specii, cât și de sub
acțiunea competiției biologice intr aspecifice. Omul trăiește astăzi într -o natură umanizată și
complet transformată, o natură cu mare diversitate ecologică.
În zilele noastre, problema mediului înconjurător în municipiul Pitești, se înscrie bine
în domeniul economic, degradarea naturii fiin d înainte de toate rezultatul societății industriale
și urbane.
Ansamblul activităților umane exercită o presiune tot mai mare asupra mediului
ambiant și afectează tot mai mult principalii factori de mediu: aer, apă, sol.
Calitatea mediului în municipiul Pitești influențează într -o măsură esențială calitatea
vieții biologice, psihice și spirituale știindu -se că numai un mediu echilibrat poate asigura
dezvoltarea sănătoasă fizică și psihică a omului.

82 Strategia societății umane constă în realizarea unei maxim e productivități a
ecosistemelor, cu exploatarea tot mai intensă și mai extinsă a resurselor naturale, atât
biologice cât și nebiologice.
Societatea umană este integrată în ecosferă și nu se poate sustrage legilor globale ale
acesteia. Dar în cazul societă ții umane, acest proces are trăsături specifice:
– extragerea excesivă a resurselor din ecosistemul natural al Piteștiului datorită
necunoașterii legilor de funcționare a ecosistemului; d eci, utilizarea nerațională a resurselor
pentru satisfacerea maximală de moment;
– crearea de ecosisteme artificiale menite să producă cantități necesare de bunuri
materiale fără a cunoaște limitele optime sa u maxime ale acestei dezvoltări;
– producerea de deșeuri greu reciclabile sau nere ciclabile pe cale naturală;
– lipsa de autocontrol a societății umane în ansamblu și a funcțiilor sale în transferul
material și energetic.
Toate acestea duc la modificări profunde în natură și în echilibrul ecologic alterându –
se treptat mediul de viață al tuturor viețuitoarelor.
Protecția mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic al ecosistemului
natural și antropic Pitești, utilizarea rațională a resurselor naturale , reprezintă o condiție
obligatorie a dezvoltării economice al societății umane.
Pentru realizarea unei eficient e protecții a mediului trebuie ca în această regiune să se
elaboreze reforme juridice ale mediului, care să se bazeze pe următoarele principii ecologice:
– investigarea la sursă a problemelor mediului;
– evaluarea riscurilor ecologice;
– alegerea variantel or de remediere în cunoștiință de cauză;
– investiții pentru viitor.
Deci, pentru ca generațiile viitoare să poată avea posibilitatea unei existan țe sănătoase,
oamenii din municipiul Pitești trebuie informați și educați în sensul protecției mediului
înconj urător.
Educația ecologică are un caracter de urgență. Cu cât educația ecologică este
profundă, cu atât mai repede vom reuși să stopăm degradarea ecosferei, să formăm la toți
oamenii o conduită ecologică necesară în prezent și viitor.
Se cunoaște faptul că , încă de la ap ariția sa în arealul municipiul Pitești, omul a fost
supus unor agenți diferiți aparținând mediului înconjurător. Printre ac eștia un loc deosebit l –
au ocupat microorganismele patogene care în condițiile ecologice specifice acelor timpuri
produceau omului grave îmbolnăviri, unele cu manifestări epidemice.

83 Epidemiologia, ca și ecologia umană, urmărește să cunoască fenomenele morbide ce
pot perturba echilibrele din cadrul ecosistemului uman Pitești privit ca un sistem de structuri
determinate d e relații, având o unitate de contrarii, o unitate condiționată, temporară, relativă.
Influențele negative asupra sănătății omului , generate de locuințele insalubre, supra
aglomerate, alimentația deficitară, consumul de apă poluată, condiții igienico -sanit are precare,
nivelul deficitar al culturii generale și sanitare, condiții de muncă producătoare de noxe,
suprasolicitării fizice și intelectuale, intervenția unor calamități sociale și a unor interese, sunt
dovezi concludente ale felului în care perturbări le în echilibrul ecologic al relațiilor omului cu
mediul său de viață și de muncă, constituie cauze majore ale afectării sănătății populației.
O problemă cu implicații multiple de care se preocupă ecologia umană o constituie
caracteristicile habitatului ur ban Pitești.
Spațiul de locuit și cel de utilitate publică constituie un socio -mediu în care oamenii
intră în relații complexe, cu influențe variate asupra activității și calității vieții acestora.
Evoluția locuinței moderne și a spațiului de utilitate pub lică se caracterizează printr -un
înalt grad de artificializare și aglomerare, cu influențe multiple asupra dezvoltării fizice și
intelectuale a omului.
Ca și la nivel general , și în municipiul Pitești, factorii de mediu fizici, biologici și
socio -economici influențează în mod deosebit interrelația dintre gazda umană și agenții
îmbolnăvirilor.
Când sistemul creat de agenții cauzali, gazda umană și factorii de mediu se află în
echilibru va prevala starea de sănătate.
În mare parte, noua patologie umană este g enerată de factorii ,,vieții moderne ” de
relațiile ecologice întâlnite în ecosistemele umane, în care omul pentru a supraviețui trebuie să
se adapteze la un mediu încărcat cu elemente poluante și reziduri și în pericol de a suporta noi
agresiuni din partea unei flore microbiene.

10. Factorii socio -economici și rolul lor în procesul poluării și autopurificării

Omul, prin prezența și acțiunea sa, a adus sociogeosistemului o serie de modificări și a
creat o serie de obiecte noi care nu existau în mod natur al.
Factorii socio -economici cei mai importanți sunt:
– creșterea demografică
– dezvoltarea industrială
– urbanizarea intensă.

84 Creșterea numerică a populației atrage după sine dezvoltarea activităților industriale, o
urbanizare intensivă pentru creare a condițiilor optime de hrană și confort.
Prin activitatea economică, omul a introdus o serie de procese noi și a modificat starea
geosferelor. Prin modificarea caracterului suprafeței active, ca urmare a defrișărilor,
desțelenirilor, a provocat unele mod ificări climatice iar exploatarea nerațională a resurselor a
modificat mediul înconjurător.
Odată cu diviziunea muncii și dezvoltarea în consecință a comunității urbane Pitești,
cantitatea de reziduuri produse de fiecare persoană a început să crească.Astf el, fiecare
persoană consumă produsele industriei poluante și fiecare produce cantități mari de reziduri.
Explozia populației este agravată de explozia forțelor economice, tehnice și științifice.
Tehnologia modernă a adus omului modern belșug, confort și în același timp poluarea
mediului ambiant.
Dezvoltarea economică accelerată a dus la consumarea nerațională a resurselor
naturale, iar prin modul de desfășurare a proceselor industriale, de transport, construcții, etc.
la degradarea mediului înconjurător.
În urma activităților industriale în atmosfera înconjurătoare sunt eliminate o serie de
impurificatori. Impurificatorii emiși în atmosferă sunt supuși fenomenului de autopurificare,
fenomen ce cuprinde procesul de diluare, depunere și transformare chimic ă.
Factorii de mediu care influențează autopurificarea sunt reprezentați prin
caracteristicile emisiilor și anume:
– natura și volumul emisiilor poluante, în funcție de acestea putând fi depășită
capacitatea de autopurificare a bazinului aerian;
– felul procesului de emisie;
– viteza și temperatura poluanților emiși;
– modul de eliminare, fie din surse staționare sau mobile;surse punctiforme sau liniare;
– înălțimea la care se face emisia.
Ca urmare a activității omului, a progresului societății, dec i procese care au drept
urmare fenomenul de poluare a mediului au rezultat sursele artificiale de poluare în
municipiul Pitești.
Sursele de impurificare cu pulberi industriale provenite din combustii au o răspândire
largă față de celelalte procese industr iale. Industria termoenergetică în urma proceselor
tehnologice elimină în aer pe lângă gaze și cenușă, praf de cărbune nears și funingine.
Eliminările de la centralele termoelectrice constau în general din cenușă zburătoare de
culoare gri -brună dată de si licații de aluminiu, galben -roșcată dată de fier și mangan.

85 Industria materialelor de construcții în urma proceselor tehnologice elimină în
atmosferă pulberi de ciment, gips și azbest.
Sursele mobile de poluare include mijloacele de transport rutiere și feroviare. Dintre
acestea pe primul loc se situează autovehiculele care în circulația lor pe de o parte sfarâmă
materialele de pe căile de transport iar pe de altă parte le transportă din teritorii învecinate sub
diferite forme.
În afară de praful de orig ine minerală, pe căile de transport se formează și praful din
sfărâmarea resturilor vegetale, rezidu uri solide, dejectii animale.
Dezvoltarea urbană este un fenomen caracteristic și regiunii Piteștiului, ca rezultat al
unui ansamblu de factori printre car e industrializarea și planificarea dezvoltării urbane.
Factorii urbanistici care favorizează sau împiedică autopurificarea aerului sunt în
funcție de topoclimatul urban.
Orașul prin suprafața sa activă subiacentă aduce o serie de modificări importante î n
evoluția tuturor elementelor meteorologice, modificări importante prin efectele favorabile sau
nefavorabile dispersiei poluanților sau asupra populației.
Prin aceste modificări, orașul își creează o topoclimă specifică, proprie, a cărei acțiune
se dator ează unor factori dintre care unii cu caracter constant, iar alții variabili.
Astfel, din cele prezentate mai sus se constată că la realizarea unui anumit nivel de
poluare într -un punct dat, concură o multitudine de factori dintre care rolul esențial îl a u
emisiile și factorii socio economici.
Pentru a exemplifica rolul factorilor geografici în procesul dispersiei sau depunerii
pulberilor am ales platforma industrială amplasată în zona cu caracteristici topografice și
topoclimatice specifice: platforma i ndustrială Arpechim.
Platforma industrială Pitești, reprezentată prin Combinatul Petrochimic, este amplasată
în zona de contact dintre Câmpia Română și Podișul Getic. Către sud și est prezintă o
deschider e largă, către vest este delimitată de dealurile Podișului Getic, iar în partea de nord
se întinde lanțul subcarpatic.
Din punct de vedere topografic sunt caracteristice dealurile asimetrice cu pante
domoale, care dau aspectul unei câmpii înalte, ușor văl urite.Valea Argeșului are rol important
în canalizarea curenților de aer.
Vegetația caracteristică este reprezentată prin culturile cerealiere, plantele tehnice și
furajere. Pe pantele cu expunere sudică se întind culturile de viță de vie, iar pe dealuri livezile.
Din punct de vedere climatic, Piteștiul și împrejurimile se caracterizează printr -o
temperatură medie anuală de 9,8
C și amplitudine medie anuală se 23,2
. În sezonul rece, se

86 înregistreză inversiuni termice, durata lor fiind însă redusă, având rol secundar în procesul
dispersiei.
Umiditatea relativă a aerului înregistrează o valoare medie anuală de 68 cu extreme
medii de 74% și 80%. Conținutul mai ridicat în vapori de apă favorizează formarea nucleelor
de condensare.
Dinamica aerului se caract erizează prin predominarea vânturilor din sectorul nord -vest
cu o frecvență medie anuală de 22%, nord cu o frecvență de 15%, vest cu o frecvență de 14%
și sud -est cu 12%. Calmul atmosferic a înregistrat o frecvență medie de 10% și este
caracteristic anotim pului rece, când se asociază cu inversiunea termică și este frecvent în
cursul nopții și dimineții.
Din cauza încălzirii inegale a suprafeței active, în sezonul cald, se formează o
circulație locală activă,în care rolul principal în procesul dispersiei îl au curenții ascendenți și
descendenți.
Sursa de impurificare reprezentată prin Combinatul Petrochimic Pitești este amplasată
la circa 5 km pe direcția sud -sud est de municipiul Pitești.
Acidul cianhidric rezultat ca produs secundar de reacție este valor ificat la sinteza
derivaților triazinici de tip atrazin, folosiți în agricultură.
Cele două linii de rafinare a ierbicidului atrazin elimină în atmosfera mediului
înconjurător prin coșul de evacuare cantități medii de pulberi atrazin în jur de 10kg/oră.
În cadrul combinatului funcționează și instalația pentru fabricarea negrului de fum,
prin arderea în condiții speciale a metanului și a fracțiunilor grele rezultate la rafinarea
petrolului. Pulberile de negru de fum se elimină permanent prin coșurile de ev acuare a gazelor
reziduale rezultate în procesul arderii și prin instalațiile de ventilație a secției de granulare, cât
și la eșapările periodice de scurtă durată în timpul executării operației de decocsare a
reactoarelor.

10.1 Efecte asupra calități i apelor de suprafață și subterane

În imediata apropiere a haldei există numai o vâlcea care are un debit foarte mic și
numai în perioada ploilor abundente. Deși numărul de zile în care curge apă prin această
vâlcea este redus, totuși în acele zile apa de suprafață se impurifică de la exfiltrațiile din haldă
și contribuie la poluarea solului și apelor subterane pe o distanță mai mare decât cea expusă
riscului datorat apropierii de haldă.

87 Apele meteorice și apa conținută în unele deșeuri traversează stratul de deșeuri și se
exfiltrează din haldă, impurificând apele subterane solubile organice și anorganice sau
antrenabile cu apa.

10.2. Efecte asupra calității aerului

Halda de deșeuri orășenești de la Albota este o sursă de mirosuri dezagreabile și de
fum produs de incendiile declanșate de obicei prin autoaprindere, în special în perioadele
calde. Mirosurile dezagreabile se datorează descompunerii deșeurilor organice în condiții
anaerobe, proces care conduce la emanații de hidrogen sulfurat, amoniac, aldehide, cet one,
etc.
Această formă de poluare este favorizată de lipsa acoperirii cu pământ a deșeurilor și a
sistemelor de captare și evacuare a gazelor rezultate din descompunerea deșeurilor.
Având în vedere că halda este amplasată la o distanță apreciabilă de oraș și vânturile
dominante sunt în direcția opusă orașului, mirosurile neplăcute se percep în zonele locuite
foarte rar și în condiții climatice deosebite.

10.3. Efecte asupra calității solului, faunei și florei

Impactul depozitării necontrolate a deșeurilor asup ra solului constă atât în extinderea
zonei de depozitare și ocuparea unor terenuri vecine, neafectate acestui scop, datorită lipsei
unei împrejmuiri, cât și deteriorării accentuate a calității folosințelor din vecinătate.
Influența negativă se manifestă at ât în profunzime prin infiltrații cu încărcare poluantă
apreciabilă, cât și la suprafață prin antrenarea de către vânt a deșeurilor mai ușoare.
Efectele negative asupra florei și faunei constau în :
– proliferarea unor specii de plante ruderale;
– prolifer area șobolanilor, muștelor, ciorilor, câinilor vagabonzi;
– afectarea existenței plantelor și animalelor specifice zonei, datorită propagării a unor
substanțe toxice.

11. Rolul activităților de gospodărir si de salubritate urbană în protecția calitatii
mediului

88 Serviciul de gospodărire, în vederea protecției calitatii mediului are o serie de
atribuții, printre care menționăm: asigură coordonarea amplasării în teritoriu a activităților
umane; stabilește măsuri pentru protejarea zonelor cu valoare istori că și arhitecturală și
integrarea acestora în planul de modernizare a municipiului Pitești; exercită controlul în
domeniul construcțiilor, lucrărilor publice, urbanismului și amenajării teritoriului
municipiului Pitești; elaborează studii referitoare la de zvoltarea urbană, construcția de
locuințe și lucrări tehnico -edilitare în municipiul Pitești; coordonează programele prefecturii
cu privire la organizarea și dezvoltarea municipiului Pitești, a perfecționării structurii
acestora, gospodăriei comunale, gosp odăriei locative și transportului local; realizează
cadastrul imobiliar edilitar al municipiului Pitești.
Pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos în așezarea umană Pitești, în procesul de
dezvoltare social -economică, a planurilor de urbanism și amena jare a teritoriului și a
localităților este obligatorie respectarea principiilor ecologice. În acest scop, Consiliul Local
din Pitești și, după caz, persoanele fizice și juridice răspund, potrivit legii, de:
– îmbunătățirea microclimatului urban, prin ame najarea și întreținerea
izvoarelor din interiorul municipiului Pitești, înfrumusețarea și protecția peisajului,
menținerea curățeniei stradale;
– amplasarea obiectivelor industriale, a căilor și mijloacelor de transport, a
rețelelor de canalizare, a stați ilor de epurare, a depozitelor de deșeuri menajere, stradale si
industriale și a altor obiective și activități, fără a se aduce prejudicii salubrității, spațiilor de
odihnă, tratament, stării de sănătate și de confort a populației;
– menținerea și întreți nerea spațiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de
arbori și a perdelelor de protecție stradală;
– interzicerea anumitor t ipuri de autovehicule sau desfăș urarea unor activități
generatoare de disconfort pentru populație în anumite zone ale municipiu lui Pitești;
– adoptarea de măsuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice și juridice cu
privire la întreținerea și înfrumusețarea clădirilor, a curților și a spațiilor verzi, a arborilor;
– inițierea unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico -sanitare și de
întreținere și dezvoltare a canalizării stradale.
Multe aspecte ale activităților din municipiul Pitești, cum sunt: protecția
mediului înconjurător, diminuarea noxelor și combaterea celorlalți factori poluanți, realizarea
acțiunilor de sal ubrizare, de colectare și valorificare a reziduurilor menajere și st radale, fac
obiectul gospodăriri i locale a municipiului Pitești.

89 În cadrul activităților de gospodărire locală a municipiului Pitești, pentru
prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurător se au în vedere: construirea de rețele
de canalizare și stații pentru epurare a apelor uzate, precum și mărirea capacității celor
existente, pe măsura introducerii și extinderii alimentării centralizate cu apă; modernizarea
mijloacelor de tran sport și a căilor de circulație; îmbunătățirea sistemului de colectare,
transport și neutralizare a deșeurilor; reciclarea materialelor refolosibile; întreținerea zonelor
verzi, a parcurilor, grădinilor publice, a locurilor de agrement; iluminatul public, precum și
alte lucrări care să contribuie la buna deservire a cetățenilor de pe teritoriul municipiului
Pitești.
Executarea lucrărilor de gospodărire locală, precum și a celorlalte lucrări tehnico –
edilitare în municipiul Pitești se face în mod etapizat, î n raport cu posibilitățile economiei
naționale, prin utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale, asigurându -se folosirea
economicoasă a terenurilor și respectarea strictă a perimetrelor construibile.
În cadrul activităților de gospodărire locală a municipiului Pitești un loc important îl
ocupă rezolvarea problemei deșeurilor.
Serviciul de gospodărire și de salubrizare urbană se realizează prin exploatarea
construcțiilor și instalațiilor componente ale sistemului de salubritate urbană și de gestiu nea
deșeurilor orășenești și anume:
– puncte de precolectare a deșeurilor
– grupuri de salubritate
– depozite intermediare
– construcții destinate tratării, valorificării și depozitării deșeurilor
– baze de întreținere a autovehiculelor de salubritate.
În domeniul salubrizării municipiului Pitești, unitățile de gospodărire locală răspund
de exploatarea și funcționarea sistemului de salubritate urbană și de gestiunea deșeurilor
orășenești, în care scop asigură:
– colectarea, preluarea și transportul deș eurilor orășenești la intervale de timp regulate
și cu respectarea normelor igienico -sanitare;
– sortarea, prelucrarea, valorificarea, neutralizarea și depozitarea controlată a
deșeurilor orășenești în locuri special amenajate și autorizate potrivit legii;
– organizarea sistemului de precolectare și sortare, la locul producerii sau după caz în
locuri special amenajate, a materialelor reciclabile -sticla, plastic, metale, hârtie și textile, a
obiectelor casnice ieșite din uz, a moluzului și a resturilor rezul tate din demolări;
– organizarea depozitării și valorificării materialelor reciclabile recuperate.

90 În vederea asigurării igienei, sănătății și salubrității publice în municipiul Pitești,
unitatea va desfășura acțiuni de deratizare, dezinsecție și dezinfect area locurilor de depozitare,
colectare a deșeurilor, precum și a mijloacelor de colectare și transport a acestora.
Realizarea activităților de salubritate în municipiul Pitești se face în corelare cu
politicile și programele de mediu pentru a evita poluar ea factorilor de mediu.

11.1 Alimentarea cu apă a municipiului Pitești

Existența apei în natură a fost comparată adesea cu sângele din corpul omenesc sau cu
seva unui copac, care hrănește și oxigenează toate celulele; dar apa poate și dăuna atunci când
ea transportă poluanți.
Viața în municipiul Pitești, este, cu siguranță, dependentă de apă. Fiecare locuitor al
Piteștiului consumă în medie pe zi 3 litri de apă, iar corpul nostru este compus în proporție de
peste 60% din apă. Pentru un kilogram de mater ie vegetală, plantele vehiculează între 230 –
1000 l de apă, care apoi este evaporată.
Creșterea demografică, concentrarea urbană, ridicarea nivelului de trai, progresul
igienei măresc consumurile casnice de apă. Astfel, în prezent, municipiul Pitești solici tă
pentru fiecare locuitor între 40 -400 l/zi. Pe de altă parte, saltul făcut de industrie, în secolul al
XX-lea, a dus la utilizarea unor volume de apă uriașe în procesul producției. În multe cazuri,
apa poate fi socotită chiar materie primă a industriei , atât este de indispensabilă unor procese
de producție.
Soluțiile avute în vedere pentru a satisface necesarul de apă mereu crescut sunt
următoarele:
– planificarea apelor disponibile;
– reciclarea apei în procesele tehnologice;
– dezvoltarea bazinelor d e retenție (lacuri);
– reducerea evaporării apei din lacuri (prin diferite pelicule);
– mărirea zonelor cu pădure;
– utilizarea apelor subterane.
Sistemul actual de alimentare cu apă :
Alimentarea cu apă a municipiului Pitești s -a bazat inițial pe surs ele subterane atât
pentru populație cât și pentru industrie.

91 În urma dezvoltării orașului și a creșterii cerințelor de apă potabilă și industrială, s -a
trecut la alimentarea cu apă și din Argeș, prin prizele din lacul Budeasa și lacul Bascov (de
rezervă). În prezent captările sunt:
– captarea de suprafață (râul Argeș), prelevată din lacurile de acumulare Budeasa și
Bascov (de rezervă).
Q max.= prelevat 2640m.c./s. Apa este tratată în stația Budeasa care furnizează un
Qmax. 1930 l/s.
– captarea apei subteran e din frontul de la Mărăcineni care are un Qmax.= 250l/s (debit
variabil). Debitul total furnizat de cele 2 surse este de cca.2180 l/s.
Rețeaua de distribuție a apei este împărțită în trei zone distincte de presiune alimentate
din rezervoarele celor 3 gosp odării de apă.
Rețeaua este unitară, distribuind apa separată care provine atât din subteran cât și din
suprafață sau separat în funcție de cele trei zone distincte de presiune.
Unitățile industriale sunt alimentate unele din rețeaua de apă potabilă, alte le au puțuri
proprii, altele utilizând apă industrială din Argeș (Combinatul Chimic, C.E.T. Sud).
Sursa de alimentare cu apă este râul Argeș, prin prizele amplasate la lacul Budeasa
(captare în funcțiune) și lacul Bascov (captare de rezervă).
Caracterizar ea stării actuale a factorului de mediu: apă :
Râul Argeș se înscrie în limitele categoriei I de calitate la toți indicatorii fizico -chimici
analizați.
Calitatea apei din lacul Budeasa la indicatorii fizico -chimici și bacte riologici conform
STAS 4706/0 1 prezintă probleme prin fenomenul de ,, înflorire ,, a lacului.
Datorită căldurii excesive din timpul verii cât și a surselor de impurificare din amonte
a apărut acest fenomen ceea ce a dus la alterarea calității apei -gust și miros.
Flora și fauna plancto nică din apa râului Argeș indică o apă curată, de categoria I de
calitate.
În aval de lacul Curtea de Argeș se constată o dezvoltare a fitoplanctonului cu cel din
amonte. Primăvara și toamna apare fenomenul de înflorire dar fără să afecteze echilibrul
ecologic al ecosistemului.
Speciile fito și zooplanctonice se transmit din lac în lac și în râul Argeș dând o
caracterizare specifică lacului.
Gradul de curățenie ce rezultă din însumarea speciilor are o valoare de 65 -66% (pe
teritoriul municipiului Pitești, v ara de 64%).

92 În perioada caldă a anului crește și numărul de bacterii în general în toate lacurile de
acumulare, cu excepția lacurilor Zigoneni, Vâlcele, Golești, toate celelalte lacuri au avut sub
20.000 de bacterii coliforme și 1000 de bacterii heterotro fe.
Din punct de vedere al exploatării, apele subterane pentru alimentarea cu apă a
municipiului Pitești (zona Mărăcineni) sunt:
– apă freatică (de mică adâncime, din infiltrații de mal)
– ape de adâncime (sub presiune).
Calitatea acestor ape este determi nată prin analize luate din forajele de observație și
forajele de exploatare.
La forajele de observație se fac analize fizico -chimice de către APM Pitești și de către
IMH București. S -au constatat depășiri la unii indicatori: calciu, mangan, durabilitate t otală,
reziduu fix, substanțe organice, azotați, (față de STAS 1342/01 Apă potabilă).
La forajele de exploatare se fac analize de către REGOCOM R.A. Pitești. S -au
constatat depășiri la indicatorii sulfați, mangan, fier total.

11.2. Spațiile verzi și de agrement in municipiul Pitesti

Suprafața spațiilor verzi în municipiul Pitești (vezi figura 9) a fost în anul 1980 de
322ha, în anul 1992 de 395ha, în anul 1998 de 322ha, iar in anul 2005 de 424ha.
Încă din anii 1900, pentru continua înfrumusețare a municipiului Pitești s -a extins
suprafața parcurilor și a zonelor verzi, au fost plantați numeroși arbori și arbuști ornamentali.
Ministrul Agriculturii a cedat orașului, în anul 1906, suprafața de 12 ha pentru extinde rea
parcului Trivale.
După un timp, în pădurea Trivale s -au realizat, o serie de lucrări, ceea ce a dus la
recunoașterea unanimă a acestui parc pitoresc și reconfortant, ca unul dintre cele mai renumite
ale țării.
Între anii 1936 -1937 o serie de îmbunătă țiri a cunoscut pădurea Trivale, pitoresc loc
de promenadă al cetățenilor municipiului.
Spațiile verzi în municipiul Pitești reprezintă una dintre componentele vizibile care
imprimă caractere specifice mediului înconjurător, dar și o constituentă care imp rimă
funcționalitatea economică a teritoriului.
Pădurea Trivale reprezintă elementul care impune cel mai mult aspectul specific în
peisaj dar este și o componentă de bază a mediului înconjurător, care redă destul de fidel
calitățile de ansamblu ale acestu ia.

93 Pădurea Trivale este un complex geosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru
natural al elementelor componente.
Deci, această pădure are rolul de echilibru, care duce la păstrarea și ameliorarea
calității mediului, la diminuarea unor efec te negative și, în general, la formarea unui mediu de
viață favorabil societății omenești.
Modificarea elementelor meteorologice face ca pădurea Trivale să aibă și o funcție
antipoluantă, care se manifestă direct, prin consumul dioxidului de carbon și eli berare de
oxigen, prin procesul de fotosinteză.
Pădurea Trivale este așadar o adevărată ,,fabrică de oxigen,, și totodată, atenuează
zgomotul, reducând astfel poluarea sonoră. Funcțiile sociale ale pădurii Trivale le
completează pe cele menționate mai sus . Între acestea amintim: funcția recreativă, turistică,
estetică.
Situația actuală a zonei verzi din municipiul Pitești :
Datorită condițiilor oferite de cadrul natural al municipiului Pitești beneficiază în
cadrul teritoriului său administrativ de o zonă verde de cca. 1 790 ha dacă ar fi să includem în
acestea și terenurile agricole cu diferite destinații.
Această zonă verde a teritoriului administrativ se compune din:
– 1206 ha păduri:29,6% din suprafața teritoriului administrativ
– 594 ha teren agricol: 14,5% din care:
– 429 ha arabil
– 114 ha pășuni
– 49 ha fânețe
– 2 ha livezi
Chiar dacă scoatem din calcul cele 429 ha teren arabil, totalul zonei verzi reprezintă
1375 ha adică 33,7% din suprafața teritoriului administrativ al municipiului Piteșt i.
În ceea ce privește suprafața zonei verzi din intravilan, aceasta este de cca. 424 ha din
care 62 ha pădure existentă în lunca Argeșului 270 ha pădure din masivul Trivale.
Cele 424 ha reprezintă 15,6% din suprafața actuală a intravilanului municipiului
Pitești (2125 ha).
Dacă ținem seama de indicii globali privind necesarul de spații verzi pentru orașe cu
peste 100.000 locuitori (17 -26 mc/la loc.) reiese că cele 424 ha înseamnă 18,4 mc. spațiu
verde pe locuitor.
La cele 424 ha ar mai trebui adăugate și suprafețele de spații verzi sub 3 -4 ha care nu
au fost prinse în calcule.

94 Acestea mai însumează cca.184 ha (zone verzi stradale și de cartier). În acest fel,
reala zonă verde actuală ocupă cca 316 ha ceea ce revine la 28,6mp./locuitor și face din Pitești
un oraș favorizat din acest punct de vedere.
De asemenea normele indică un necesar de cel puțin 17 ha de pădure de agrement la
un oraș de cca. 200.000 locuitori. Piteștiul are 400 ha de păduri de agrement.
Alți indicatori se referă la necesitatea existenț ei unor spații cu plantații masive care să
acopere cca. 10 -12% din suprafața intravilanului. Și la acest indicator orașul Pitești depășește
norma prevăzută.
Situația de perspectivă a zonelor verzi în municipiul Pitești
Față de situația actuală a zonei verz i, urbaniștii prevăd odată cu creșterea suprafeței
intravilanului de la 2125 ha și o creștere a zonei verzi, de la cca. 424 ha în prezent la cca. 494
ha în etapa 2010.
În această nouă situație cele 494 ha vor reprezenta 16,6% din suprafața intravilanului
deci mai mult decât în prezent. Dacă la cele 494 ha mai adăugăm cele 184 ha (zone verzi
stradale și de cartier) obținem un total de 678 ha zone verzi care înseamnă față de o populație
de 190.000 -200.000 locuitori cca. 32mp/loc. – 30,2mp/loc, adică o situați e mai bună decât în
prezent.
În ceea ce privește destinația funcțională a pădurilor se va hotărî asupra suprafețelor ce
revin:
– pădurilor de agrement cu regim de pădure parc;
– pădurilor de agrement și producție;
– pădurilor cu alte funcțiuni;
Pădur ile de agrement se află în următoarele unități:
– Trivale I
– Valea Mare VI
Deoarece această suprafață necesită pentru amenajări investiții preciabile și o perioadă
de timp mai lungă, s -a considerat necesară etapizarea lucrărilor, începându -se cu zona ce a mai
solicitată în prezent 533 ha din care efectiv pădure 478 ha (în intravilan 260 ha).
Implicațiile dezvoltării municipiului Pitești asupra zonei verzi :
În prezent 33,7% din suprafața teritoriului administrativ al municipiului Pitești este
reprezentată de zona verde.
Față de suprafața intravilanului, zona verde reprezintă 15,6% sau 424 ha respectând și
indicii globali privind necesarul de spații verzi pentru orașe cu peste 100.000 locuitori (17 -26
mp/loc.)

95 Și în ceea ce privește valorile indicilor pentru necesarul de suprafață împădurită
(min.17 ha/200.000 loc) și pentru plantații masive (10 -12 % din suprafața intravilanului)
municipiul Pitești depășește cu mult valorile minime necesare.
Dezvoltarea orașului nu se face în detrime ntul unor zone verzi mai mult, spațiile verzi
vor ocupa 16,6% din suprafața intravilanului, adică 494 ha cu 94 ha mai mult decât în prezent.
Multe din zonele în care se construieste (partea vestică a orașului) se află în apropierea
pădurii Trivale benefici ind de un cadru natural deosebit.
Prin completarea pădurii din zona de luncă a Argeșului ( pe malul drept) ca și prin
plantații de protecție sau cu rol estetic în zona sudică la intrarea în oraș, se va asigura un
oarecare echilibru între masiva zonă verde ( Trivale) și cea estică.
Este de menționat că tot în partea estică a municipiului , dar în afara intravilanului se
află și o mare plantație de pomi fructiferi.
În concluzie, se poate afirma că zona verde nu va fi afectată de dezvoltarea de
perspectivă a muni cipiului, fiind afectate doar unele terenuri agricole din partea de S -V.

CONCLUZII

Din analiza relației municipiului Pitești cu componentele de mediu în care se află,
prezentată în lucrarea de față, rezultă că influențele modificatoare pe care orașul le exercită
asupra fiecărui com ponent al mediului creează un mediu urban, sensibil diferențiat față de cel
al regiunilor înconjurătoare.
Ceea ce diferențiază mai pregnant mediul urban de cel al împrejurimilor este gradul de
impurificare al componentelor de m ediu, care constituie factor genetic al mediului urban ,
respectiv și o caracteristică importantă a lui.
Cunoașterea științifică a relației dintre oraș și mediu est e indispensabilă în construcția ,
reconstr ucția și sistematizarea municipiului Pitești și a unităților industriale de tot felul. Ea
permite alegerea celui mai bun loc de amplasare, a celei mai indicate structuri și a celor mai
potrivite forme și soluții tehnice pentru realizarea obiectivelor menționate.
Toate statisticile ne arată că, municipiul Pitești face parte din categoria orașelor cu risc
de poluare pentru aer, apă, sol.
De asemenea, este evident faptul că principala sursă de poluare o reprezintă activitatea
industrială, iar în cadrul ei există agenți economici cu grad mai mare sau mai mi c de poluare.
În continuare, pentru optimizarea calități i factorilor de mediu din municipiul Pitești, se
propun următoarele măsuri:

96 – instalarea de filtre, pentru mărirea randamentului de reținere a pulberilor;
– instalarea de echipamente performate pentru reținerea noxelor din aer;
– mărirea timpului de pompare a apelor uzate în canalizarea orașului;
– interzicerea evacuării apelor tehnologice neepurate în intervalul de pompare a apelor
uzate la canalizarea orașului;
– inerzicerea evacuării apelor uzate te hnologic în rețeaua de canalizare pluvială;
– adoptarea de noi tehnologii nepoluante;
– restrângerea suprafeței de teren afectată prin depozitarea de deșeuri;
– reamenajarea rampelor pentru depozitarea deșeurilor;
– aplicarea de sancțiuni contravenționale.
Toate acestea tind să asigure locuit orilor municipiului Pitești cele mai favorabile
condiții de viață sub raportul factorilor de mediu.

97 BIBLIOGRAFIE

Barcu A . (1974) –Județul Argeș , Editura Academiei RSR, București
Barnea M,Ursu P .(1969) -Protecția atm osferei împotriva impurificării cu pulberi și
gaze, Editura Tehnologică, București
Bogdan O. (1972) – Interdependența dintre poluarea aerului și condițiile
meteorologice , Studiile cercului de geologie, geofizică, geografie, Seria geografica, XIX,1
Chiriac C. (1977) -Epurarea apelor uzate și valorificarea rezidurilor industriei
alimentare și zootehnice , Editura Ceres, București
Chiriță C. (1974) -Ecopedologie cu baze de pedologie generală , Editura Ceres,
București
Ciulache S. (1987) – Indreptar pentru ceceta ri microclimatice si topoclimatice in
orizontul local, in “Sinteze geografice – lucrari practice”, Universitatea Bucuresti
Constantinescu N (1976) -Economia protecției mediului natural , Editura politică,
București
Cucu M .(1977) -Metode de cercetare a influe nței aerului asupra sănătății populației,
Igiena mediului, Editura Institutului de Medicină și Farrmacie, București
Cucu V.( 1973) -România -Cartea de vizită a orașelor , Editura pentru Turism,
București

Cucu V .(1970 )-Orașele României , Editura Științifică, București
Cucu V . (1987) – Indicatori de analiza a bilantului teritorial al orasului, in “Sinteze
geografice – lucrari practice”, Universitatea Bucuresti
Dihoru A .(1973) -Câteve aspecte ale noxelor industriale asupra vegetației , Studii și
cercetări biolog ice,seria botanică
Gâștescu P .(1998) -Ecologia așezărilor umane , Editura Universității , București
Gâștescu P.( 1974) -Indicatorul localităților din România , Editura RSR, București
Geanana M., Nicolae F., (1999) – Geografia solurilor, Editura Universitatii
Bucuresti
Gruia M.,Marcoci S .-Apa și poluarea , Editura Științifică și pedagogică, București
Ianos I., (1987) – Orasele si organizarea spatiului geografic , Editura Academiei
Bucuresti
Ioja, C. (2006) – Metode si tehnici de evaluare a calitatii mediului in aria

98 metropolitana a municipiului Bucuresti , Editura universitatii din Bucuresti.
Ionescu A.( 1973) -Fenomenele de poluare și efectele sa le, Editura Ceres ,București
Ionescu A.( 1973) -Efectele biologice ale poluării mediului , Editura Academiei RSR,
București
Istrate I. si colaboratorii, (1996) – Economia turismului si mediul inconjurator,
Editura economica Bucuresti
Jiroveanu N .(1964) -Captarea și epurarea gazelor în industria chimică , Editura
Tehnologică, București
Malacea I .(1969) -Biologia apelor i mpurificate , Editura Academiei, București
Marin I., – Geografie regionala , Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti
Marinescu D .(1996) -Dreptul mediului înconjurător , Editura Șansa, București
Mihăilescu V.( 1969) -Geografia fizică a României , Editura Științifică, București
Mănescu S .,Cucu M.(1978) -Chimia sanitară a mediului , Editura Medicală, București
Năstăsoiu I .(1971) -Localitățile județului Argeș , Editura Poligrafică Argeș -Pitești
Negulescu M (1995) -Protecția mediului înconjurător , Editura tehnică, București
Platon V .(1997) -Protecția mediului și dezvoltarea economică , Editura didactică și
pedagogică, București
Posea Gr,Pișota I (1972) -Poluarea apelor și atmosferei , Buletinul Soc. Șt.de
Geografie,vol.II, București
Posea Gr, Popescu N (1974) -Relieful Rom âniei , Editura științifică, București
Rojanschi si altii (2000), Protecția și ingineria mediului , Editura economică,
București
Roșu Al.,Ungureanu I (1977) -Geografia mediului înconjurător , Editura didactică și
pedagogică, București
Savu Al.( 1975) – – România sinteză geografică , Editura enciclopedică, București
Ujvari I.( 1972) -Hidrologia RPR , Editura științifică, București
Vespremeanu E .(1988) -Calitatea mediului înconjurător . Probleme actuale și de
perspectivă, Terra, XII, 2
Vintila G., Dumitrache L. 2000 – Calitatea locuirii in mediul urban si impactul
asupra populatiei, Revista Terra XXX (L) Nr. 1 Bucuresti
***(1983), Geografia României ,vol.I,Geografia fizică, Editura Academiei București
***Poluarea mediului înconjurător -București 1978
***Studiile privind stab ilirea gradului de poluare al perimetrului periuzinal și
intrauzinal pe platforma industrială Pitești