Rolul asistentului medical în îngrijirea [620528]

LUCRARE DE LICENȚĂ

“Rolul asistentului medical în îngrijirea
holistică a pacientului cu neo
bronho pulmonar ”

AUTOR:
Turcu Andreea -Maria

COORDONATOR:
Prof. univ. dr. Liliana Rogozea

Brașov, 201 7 Universitatea „Transilvania” Brașov
Facultatea de Medicină
Program de studiu: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

1
Universitatea „Transilvania” Brașov
Facultatea de Medicină
Program de studiu: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

“Rolul asistentului medical în îngrijirea
holistic ă a pacientului cu neo
bronho pulmonar ”

Brașov, 201 7

2
CUPRINS
I.Partea generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
I.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
I.2. Cancerul bronhopulmonar -particularități ………………………….. ………………………….. ………… 3
I.2.1.Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
I.2.2. Importanța patologiei cancer ului bronhopulmonar în practica medicală actuală ……… 4
I.2.3. Etiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
I.2.4. Stadializare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
I.3. Aspecte clinico -paraclinice în cancerul bronhopulmonar ………………………….. ………………. 8
I.3.1. Diagnosticul clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
I.3.2. Diagnos tic paraclinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
I.3.3. Diagnostic diferențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
I.4. Prevenția și tratamentul cancerului bronhopulmonar ………………………….. …………………… 11
I.4.1. Screening -ul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
I.4.2. Profilaxia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
I.4.3. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
I.5. Rolul asistentului medical în îngrij irea holistică a pacientului cu neo bronhopulmonar .. 15
II. Partea specială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
II.1. Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
II.2. Obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
II.3. Ipotezele de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
II.4. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
II.4.1. Descrierea lotului de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………… 18
II.4. 2. Descrierea instrumentului de cercetare ………………………….. ………………………….. ….. 18
II.4.3. Proceduri de colectare, analiză și prelucare a datelor ………………………….. ……………. 18
II.5. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
II.5.1. Interpretarea ipotezelor de cercetare ………………………….. ………………………….. ………. 18
II.5. 2. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
III. Îngrijirea pacienților cu cancer bronhopulmonar – studii de caz ………………………….. ……. 30
IV. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 55

3
I.Partea generală

I.1. Introducere

Cancerul bro nhopulmonar reprezin tă o tumoră malignă având un caracter extrem de
agresiv. Factorii de risc implicați în apariția neoplasmului bronhopulmonar au o importanță
foarte mare, datorită faptului că acest tip de cancer reprezintă una dintre cele mai frecvente și
însemnate forme d etumoră pulmonară, cu o rată a mortalității foarte crescute.
Neoplasmul bronhopulmonar este cel mai des întâ lnit la bărbați, ocupând locul doi în
România și locul unu în SUA. Iar în ceea ce privește inci dența în rândul femeilor aceasta a
crescut considerab il în ultimii ani, neoplasmul bronho pulmonar fiind clasat pe locul trei după
cancerul mamar și cel de col uterin.
Am ales ace astă temă a lucrării pentru a evidenția rolul asi stentului medical în
îngrijirea holistică a pacinților cu neoplasm bronhopulmonar.
Odată diagnosticate cu acest timp de cancer, aceste persoane trebuiesc îngrijite nu
numai pentru afecțiuniile de care suferă, ci ele trebuiesc privite ca pe un întreg .
Scopul îngrijirilor holistice nefiind prelungirea sau scurtarea vieții, ci acela de a
îmbunătății calitatea vieții pentru timpul care a rămas de trăit, pacienți sunt mai mult decât
trupuri, au minte, emoții, suflet ș i fac parte dintr -o comunitate.

I.2. Cancerul bronhopulmonar -particularități

I.2.1.Definiție

Potrivit tratatul ui de medicin ă internă al lui Gherasim Leonida, neoplasmul
bronhopulmonar este un tip de cancer de natură epitelială care debutează la nivelul epiteliului
broșic și de aceea îl mai putem întâlni și sub denumirea de carcinom bronșic. Neoplasmul
bronhopulmonar reprezintă una dintre cele mai frecvente și însemnate forme de tumoră
pulmonară .[6]

4
Neoplasmul bronhopulmonar este o afecțiune anatomopatologică caracterizată prin
apariția și creșterea celulelor maligne în cavitatea toracică. În special aceste celule se dezvoltă
mai ales la nivelul bronhilor sau a alveolelor pulmonare.
Dezvoltarea și creșterea celulelor maligne poate duce la apariția atât a trombozei cât și
a emboliei căilor respiratorii, și astfel plămânii nu mai pot realiza schimburile de gaze .[16]

I.2.2. Importa nța patologiei cancerului bronhopulmonar în practica
medicală actuală

Istoric
Prima descriere a unei mase tumorale intrapulmonare(intabroșice) a fost descris ă de
către Laennec în anul 1881, raportul fiind publicat după moar tea acestuia. Un an mai târziu,
în 188 2 Mueller a prezentat prima d ată descrierea detaliată a unui așa numit ademon
bronșic.[21] După anul 1984, la nivel mondial incidența cancerului bronhopulmonar ocupa
primul loc la bărbați iar la femei se situeaz ă pe locul trei după cancerul de sâ nși cel de col
uterin. [43]

Epidemiologie

După cum afirmă și Lucian Miron în " Terapia o ncologică -opțiuni bazate pe dovezi"
orice tip de cancer bronhopulmonar reprezintă, în funcție de incidența și de rata de mortalitate
cea mai însemnată neoplaz ie umană. Atâ t incidența cât și rata de mortalitate prin neoplazia
bronhopulmonară este mult mai crescută la bărbați comparativ cu sexul feminin. [4]
Letalitatea provocată de cancerul bronhopulmonar este de aproximativ 90% la bărbați
și 80% la femei, în ultimii ani în Europa s -a demonstrat că rata de mortalitate prin cancer
bronhopulmonar la femei se apropie de cea înregistrată la bărbați, în special datorită
răspândirii nefastului obicei de a fuma. Cu toate acestea pe baza statisticilor privind
mortalitatea specifică p rin cancer s -a confirmat că neoplasmul bronhopulmonar ocupă locul I
la bărbați și locul III la femei. [9]

5
I.2.3. Etiologie

S-a demonstrat că î n ultimele decenii în majoritatea țărilor lumii și în special ce le
dezvoltat e, atât incidența cât și mortalitat ea cancerului bronhopulmonar a crescut
vertiginos. [2]
Încă din anul 1950 de la primele cercetări ale lui Lickint a fost demonstrat faptul că
există o strânsă relație între extinderea obiceiului fumatului în țările europene ș i creș terea
frecvenței cancerulu i bronhopumonar. Prin urmare cel mai important factor etiologic în
producerea cancerului bronhopulmonar îl constituie fumatul. [1]
Pe lângă fumat mai există o serie de factori favorizanți care duc la apariția bolii,
aceștia fi ind: predispoziția genetică, fa ctori de teren, regimul alimentar, expunerea
profesională și cea de mediu, poluarea atmosferică. O dată cu trecerea timpului s -a ajuns la
concluzia că există două tipuri de fumat: cel activ, cât si cel pasiv.
Conform studiilor epidemiologice efectuate a r eieșit faptul că poluarea aerului din
încăperi cu fum de tutun este o problemă destul de serioasă în p roducerea cancerului
bronhopulmonar . În uma acestei ipoteze s -a ajuns la conluzia că persoanele nefumătoare
adică „fumătorii pasivi” care stau vreme îndel ungată în aceleași încăperi cu fumătorii sau
chiar în apropierea acestora dezvoltă mult mai frecvent cancerul brohopulmonar în
comparație cu persoanele care nu sunt expuse fumului de țigară. [4]
Un alt factor de risc dar considerat mai minor în comparație c u fumatul este poluarea
atmosferică. O estimare a efectului cancerigen al poluării aerului făcută tot pe baza studiilor
epidemiologice, a arătat că mortalitatea prin cancerul bronhopulmonar se mărește cu 5% în
momentul creste rii a 3,4 benzo pirenului cu 1 μg/m3. [3] Poluarea mediului și respectiv a
aerului se produce datorită emisii lor industriale, a emisiilor de gaze de eșapament precum și a
activitățiilor casnice. Astfel mulți compuși chimici sunt eliminați în mediu având o implicație
multiplă asupra sanăt ății.[24]
Expunerea profesională a muncitorilor reprezintă un alt factor etiolo gic cu o
importanța semnificativă în producerea cancerului bronhopulmonar. Azbestul este un agent
chimic care are proprietatea de însemnare chiar și de potențare a efe ctului can cerigen la
fumători. Î n urma studiilor efectuate de către I.J.Selikoff împreună cu colaboratori, au
descoperit că muncitorii expuși la pulberi de azbest și care nu au respectat normele de
protecție a muncii, au dezvoltat boala mult mai frecvent. [2, 3]

6
I.2.4. Stadializare

Procedurile generale de stadializare a cancerului bronhopulmonar la pacienții
diagnosticați sunt absolute necesare. Acestea constau în înregistrarea unei anamneze
complete în care să fie incluse istoricul consumului de tutun, comorbidi tățile, antecedentele
heredocolaterale, scăderea ponderală, statusul psihic (PS), și examenul fizic complet. [29]
Pe lângă aceste proceduri mai trebuiesc e fectuate și o serie de teste de laborator cum
ar fi cele hematologice, teste care să a rate funcția re nală, hepatică, cele biochimice și cele de
evaluare a funcției osoase. [36]
Pe de altă parte radiografia pulmonară, bronhoscopia, CT torace/abdomen au un rol
esențial prin efectuarea lor în diagnosticarea și stadializarea cancerului bronhopulmonar. [14]
Iar din punct de vedere histologic cancerele toracale se împart în două mari categori i:[5]
• CBP non -microcelular (CBPNM – non small cell)
• CBP microcel ular (small cell, cu cellule mici "în bob de ovăz " CBPCM) [10]
Sistemul internațional de stadializare TNM ut ilizat pentru cancerul bronhopulmonar arată
astfel:
DESCRIEREA CATEGORIEI DE T (TUMORĂ)

T0 Tumoră nedetectabilă
Tx Tumoră primară ce nu poate fi evidențiată radiologic, bronhoscopic, dar cu prezența celulelor
neoplazice în spută sau în lavajul bronș ic
Tis Tumoră in situ
T1 Tumoră ≤3 cm în diametru
− înconjurată de plămân sau pleură viscerală
− a cărei invazie proximală nu depășește bronșia lobară (nu afectează bronșiile primitive)
Variante: T1a – tumoră ≤2 cm diametru; T1b – tumoră >2 cm dar ≤3 cm diametru
T2 Tumoră > 3 cm dar < 7 cm în diametru, sau tumoră care prezintă oricare din următoarele
caracteristici:
− invadează bronșiile primit ive la cel puțin 2 cm de carenă
− invadează pleura viscerală
− asociată cu atelectazie sau pneumonie obstruct ivă care se extinde către regiunea hilară, dar nu
cuprinde întregul plămân
Variante: T2a – tumoră >3 cm dar ≤5 cm diametru; T2b – tumoră >5 cm dar ≤7 cm diametru
T3 Tumoră >7 cm sau tumoră care prezintă oricare dintre următoarele caracteristici:
− invade ază peretele toracic (inclusiv sindromul Pancoast -Tobias), pleura mediastinală, pericardul
parietal, diafragmul
− tumoră în bronșiile principale care se găsește la mai puțin de 2 cm de car enă dar fără afectarea
acesteia
− atelectazie sau pneumonie obstruc tivă a întregului p lămân
− noduli t umorali separați în același lob
T4 Tumoră de orice dimensiune
– ce invadează mediastinul, cordul și vasele mari, traheea, nervul laringeu recurent, esofagu l,

7
corpurile vertebrale, carina
– noduli tumorali separați în l obi ipsilaterali diferiți
DESCRIEREA CATEGORIEI DE N (ADENOPATIE)

Nx Adenopatia regională nu poate fi evaluată
N0 Adenopatie regională absentă
N1 Adenopatie peribronșică și/sau hilară în ganglionii de aceeași parte și intrapulmonari,
incluzând implica rea prin extensie directă
N2 Adenopatii de aceeași parte, mediastinale și/sau subcarinale
N3 Adenopatii controlaterale mediastinale și/sau hilare, în ganglionii scalenici sau
supraclaviculari, ipsilateral sau controlateral

DESCRIEREA CATEGORIEI DE M ( METASTAZĂ)

Mx Nu poate fi precizată pr ezența metastazelor la distanță
M0 Absența metastazelor
M1 Metastaze prezente. Variante:
M1a – noduli tumorali separați în lob contralateral, tumoră cu noduli pleurali sau revă rsat
pleural/pericardic malign
M1b – metastaze la distanță
SISTEMUL DE STADIALIZARE AL CBP
Stadiul Descriere TNM
IA T1a/T1b N0 M0
IB T2a N0 M0
IIA T1a/T1b N1 M0, T2a N1 M0, T2b N0 M0
IIB T2b N1 M0 sau T3 N0 M0
IIB T3 N0 M0
IIIA T1 -2-3 N2 M0 sau T3 N1 M0 sau T4 N0 -1 M0
IIIB Orice T N3 M0 , T4 N2 M0
IV Orice T orice N M1a, orice T orice N M1b
Figura nr. 1 – Clasificarea TNM a cancerului bronhopulmonar după dr. Olimpia
Nicolaescu [14]

Stabilirea tipului de carcinom pulmonar este foarte importantă în special pentru
terapia și prognosticul b olii. Prognosticul fiind unul favorabil în cazul în care diagnosticul de
cancer bronhopulmonar se stabilește încă din stadiile precoce, deasemenea acesta depinde de
tipul hitologic și de diferențierea celulară. [25]

8

I.3. Aspecte clinico -paraclinice în canc erul bronhopulmonar

I.3.1. Diagnosticul clinic

Cei mai mulți dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar prezintă simptome sau
semne la descoperirea bolii. Dar cu toate acestea aproape 5 -15% dintre aceștia sunt
asimptomatici și neoplazia este descoperită o dată cu efec tuarea unui examen radiologic
toracic de rutină. [7]
În funcție de forma anatomoclinică tipul histopatologic și stadiul bolii, manifestările
din cancerul bronhopulmonar prezintă o mare diversitate. Manifestările clinice prezente în
stadiile avan sate ale cancerului bronhopulmonar sunt cele pulmonare, extrapulmonare și
generale. [13]
În stadiul relativ evoluat al cancerului bronhopulmonar există trei mari grupe de manifestări
clinice:
• respiratorii ;
• de extensie (metastaze intra – sau extratoracice );
• paraneoplazice ;
Cele mai întâlnite manifestări respiratorii sunt:
• tusea;
• hemoptizia ;
• dispneea ;
• wheezing -ul localizat ;
• durerea toracică ;
• disfonia .[23]
Adesea pe lângă manifestările respiratorii se pot asocia ș i alte manifestări precum:
astenia, inapetența, scăderea ponderală, și subfebrilitatea. Conform tuturor studiilor e fectuate
s-a demostrat că scăderea ponderală este un factor de prognostic negativ pentru cancerul
bronhopulmonar. Manifestările respiratorii pot fi relative, nespecifice și înșelătoare. [15]
Manifestările clinice de extensie (metastazarea) întâlnite cel mai des în cadrul
acestui tip de cancer sunt:

9
• metastazele hepatice ;
• metastazele osoase ;
• metastazele cerebrale .
Cele mai frecvente manife stări clinice paraneoplazice a sociate cancerului
bronhopulmonar sunt următoarele:
• hipersecreția de ACTH ;
• secreția "inapropiată " de ADH (arginina, vasopresina AVP) ;
• hipercalcemia ;
• sindroamele neurologice paraneoplazice ;
• osteoartropatia hipertrofică pulmonară (OAHP) ;
• hipocra tismul digital .[26]
I.3.2. Diagnostic paraclinic

Deoarece uneori semnele și simptomele clinice prezente în neoplazia
bronhopulmonară sunt nespecifice, diagnosticul poate fi formulat numai pe baza datelor
clinice.
Pentru realizarea unui diagnostic paraclin ic sunt folosite metode de diagnosticare care
respect ă trei mari obiective, și anume:
• confirmarea diagnosticului, suspicionat clinic ;
• stabilirea cu maximă probabilitate a tipului histo -patologic ;
• realizarea unui bilanț de extensie și stadializare, în vederea alegerii tratament ului
potrivit și eficient. [19]
Metodele paraclinice folosite pentru diagnosticarea neoplazieie bronhopulmonare
sunt:
• radiografia toracică (față, profil, planuri tomografice) ;
• bronhoscopia (bronhofibroscopia) ;
• citologia sput ei;
• tomografia computerizată -toracică ;
• mediastinoscopia ;
• puncția biopsică percutană sau transbronșică în tumora pulmonară ;
• biopsia din ganglionii suspecți ;
• alte biopsii:
• măduvă hematogenă ;

10
• noduli cutanați
• PBH
• CT axială: cerebrală, hepat ica;
• metode radioizotopice (PET -CT): • plămân
• creier
• os
• ficat
• explora rea funcției respiratorii ;
• explorări biologice, inclusive dozări hormonale sau de markeri tumorali ;
• toracotomie exploratorie .[18]

I.3.3. Diagnostic diferenția l

Prin variate le sale aspecte anatomoradiologice, neoplasmul bronșic poate fi confundat
adesea cu majoritatea bolilor pulomonare care determină modificări segmentare, infiltrative,
rotunde, cavitare, pleurale sau mediastinale. [19]
Principalele probleme întâlnite în stab ilirea diagnosticului diferențial al neoplasmului
bronhopulmonar sunt strâns legate de forma sa anatomoradiologică, și se ridică în special,
înaint e de efectuarea bronhoscopiei sau excluderea bacteriologică a tuberculozei. Majoritatea
acestor probleme pe c are diagnosticul dife rențial le impu ne pot fi soluționate dacă:
• datele de istor ic și de examen clinic sunt cor ect cunoscute și evaluate ;
• examenul radiologic este corect și imaginile radiologice actuale sunt comparate cu
filmele radiologice toracice ant erioare ;
• examenul bronhoscopic și/sau cel citologic dau rezultate ferme ;
• examenul bacteriologic pentru bacilul Koch, eventual culturile, exclude tuberculoza,
în unele situații clinice incerte .[17]
Cele mai principale afecțiuni pulmonare care trebuiesc evocate în diagnosticul
diferențial al neoplasmului bronhopulmonar sunt:
• cancerul periferic rotund ;
• cancerul centrohilar ;
• cancerul cu opacitate segmentară lobară ;
• cancerul cavitar ;
• cancerul bronșic cu pleurezie importantă .

11
I.4. Prevenția și trat amentul cancerului bronhopulmonar

I.4.1. Screening -ul

La ora actual ă în lume conform statisticilor efectuate neoplazia bronhopulmonară
reprezintă una din problemele majore de sănătate publică. [8] Cancerul bronhopulmonar era o
boală foarte rar întâlnită l a debutul secolului al XX -lea, dar odată cu creșterea dramatică a
ratelor de incidență și de mortalitate , această neoplazie a devenit o probelmă fundamental cu
care omenirea se confruntă în acest secol. [11]
Datorită faptului că cei mai mulți dintre bolnav i de cancer bronhopulmonar sunt
descoperiți în stadiile anvansate ale bolii, s -a discutat problema depistării acestei neoplazi
încă din stadiile incipiente, folosind un test screening.
Cu toate acestea importanța acestui test screening la pacienții foști sau actuali
fumători, cu vârsta peste 45 ani, se află încă în discuție deoarece nu există un consens în ceea
ce privește testele care ar trebui efectuate și impactul acestora asupra morbidității și
mortalități prin cancer bronhopulmonar. [18]
Evaluarea efic acității unui test de screening se face în funcție de următoarele criterii:
• creșterea speranței de viață;
• din punct de vedere financiar să aibe un cost convenabil ;
• să nu prezinte riscuri ;
• să fie ușor de efectuat/administrat ;
• să fie minim invaziv ;
• să conducă la u n tratament precoce ;
• să reducă rata de mortalitate specific ;
• să prezinte un număr cât mai mic de rezultate fals -pozitive pentru a nu cauza
anxietate pacienților .[45]
Principalele teste s creening efectuate la ora actuală pentru depista rea cancerului
bronhopulmonar sunt:
• radiografia pulmonară ;
• citologia sputei ;
• CT -ul helicoidal ;
• fibrobronhoscopia ;
• lavajul bronhoalveolar ;

12
• markerii tumorali (NSE, Cyfra 21 -1, ACE) .[38]
Figura nr. 2 – Influența timpului de " avans -diagnostic". L. Miron Principii de
screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educare sanitară a populației .[45]
I.4.2. Profilaxia

Cea mai eficace metodă de profilaxie împotriva cancerului bronhopulmonar este
aceea de a încuraja copii și tinerii să nu se apuce de fumat. [39] În ciuda acestui fapt u na din
cauzele majore implicate în producerea cancerului bronhopulmonar este fumatul atât cel activ
cât și cel pasiv, iar pentru prevenirea acestei neoplazii maligne care are o incidență în
continuă creștere, se încearcă în primul rând suprimarea acestui viciu nefast. [6]
Un alt mod prin carecancerul bronhopulmonar poate fi prevenit este prin modificarea
sau evitarea factorilor de risc es ențiali, aici sunt incluși: consumul de alcool, infecțiile
pulmonare repet ate, poluarea aerului, factorii profesionali, fumul de interior de uz casnic de
la combustibilii solizi; cu toate acestea aceștia au un rol minor în carciogeneza neoplaziei
pulmonare în comparație cu impactul major al fumatului. [43]
Pentru reducerea sau ch iar abandonarea obiceiului de a fuma și exceptând voința
fumătorului, nu există nicio metodă terapeutică eficientă, de aceea trebuiesc luate în
considerare măsurile educative.Acestea constau în: informarea corectă a publicului, educația
în școli și în fami lie, măsuri edu cative specific promovate cu aj utorul mass -mediei .[6]
În ciuda studiilor experimentale nu s -a descoperit nicio strategie complexă de
chemoprevenție eficientă.Numai doi agenți ca vitamina E și carotenul au roluri potențial
preventive în can cerul bronhopulmonar.
În prezent conconceptu l prevenție se bazează pe trei ipoteze:
•prevenția primară ,prevenția secundară și prevenția terțiară. [11]

13
I.4.3. Tratament
În ultimii ani s -au semnalat importante progrese în ceea ce privește tratamentul
cancerulu i bronhopulmonar și în s pecial al histotipului fără cel ule mici
(NSCLC). [30,37].Alegerea metodei de tratament și a sch emei terapeutice se va face ținând
cont de următoarele criterii:
•stadiul bolii ;
• tipul histologic ;
• comorbidități ;
• prognostic .[9,42]
Pentru tratarea cancerului bronhopulmonar se recurge la următoarele metode
terapeutice:
• intervenția chirurgicală ;
• terapia prin radiații ;
• chimioterapia ;
• terapia suportivă și simptomatică .[22]
Intervenția chirurgicală reprezintă cea mai veche formă de tratament al cancerului
bronhopulmonar fiind totodată și tratamentul de elecție pentru pacienții cu boală loco –
regională și în care nu există alte alternative mai eficiente și mai sigure de tratament. [44]
Acest tip de tratament de -a lungul timpului și până în prezent continuă să ofere
speranț a de vindecare pentru majorita tea cazurilor în care întâlnim tumori maligne solide.
În concluzie terapia chirurgicală poate avea atât un rol curativ cât și unul paliativ. [32]
Dar în unele cazuri tratamentul chirurg ical poate fi utilizat și în asociație cu alte forme de
tratament.
Diversele tipuri de intervenți i chirurgicale utilizate în tratarea sau chiar vindecarea
neoplaziei bronhopulmonare sunt:
• lobectomia;
• pneumonectomia ;
• segmentectomia ;
• rezecția atipic ă ("wedge resection") ;
• rezecția "în mânecă" ;
• chirurgia toracică video -asistată (VATS) .[20]
Radioterapia , de-a lungul timpului , a constituit singura alternativă de chirurgie în
tratamentul cancerului bronhopulmonar, aceasta fiind folosită până la apariț ia
chimioterapiei.După d escoperirea chimioterapiei și pâ nă în prezent, radioterapia ocupă locul

14
al doilea în topul terapiilor utilizate în tratarea sau chiar vindecarea cancerului
bronhopulmonar.
Radioterapia și brahiterapia ( RT internă) constituie cele do uă tipuri de radioterapie.
Un prim rol al radioterapiei este acela de a micșora dimensiunile tumorii pentru a o face mai
ușor de rezecat, iar cel de -al doilea rol este de a îndepărta leziunile restante după o eventual ă
intervenție chirurgicală. Deasemenea , radioterapia poate fi însoțită de chimioterapie. [28]
Chimioterapia reprezintă terapia de elecție folosită în stadiile avansate ale cancerului
bronhopulmonar, în care metastazele sunt prezente. Chimioterapia se folosește cu precădere
la pacienții diagnosti cați cu cancer care nu pot tolera intervenția chirurg icală .[27]
Cele 10 principii ale chimioterapiei sunt:
 existența unei echipe specializate ;
 existența unei responsabilități definite ;
 existența unui protocol scris ;
 prescripțiile clare ;
 existența unui pers onal de laborator specializat ;
 existența unui personal antrenat în administrarea medicamentelor ;
 evaluarea pacienților la debutul tratamentului ;
 instrucțiunile clare pentru aparținători ;
 comunicarea cu medicu l de familie .
Chimioterapia utilizată cu sau făr ă radioterapie înainte de intervenția chirurgicală și
care respect ă stadiul bolii, poartă numele de terapie neoadjuvantă. Iar chimioterapia care se
aplică după intervenția chirurgicală poată numele de terapie adjuvantă. [33]
Drogurile cele mai des utilizate în chimioterapie sunt:
• Vincristina
• Vinorelbin
• Etopozid
• Paclitaxel
• Carboplatin
• Cisplatin
• Irinotecan .[12]
În ultimii ani , s-au adăugat noi terapii molecular e în tratamentul cancerului
bronhopulmonar. Aceste progrese notabile în tratamentul neo plasmului bronhopulmonar vor
atrage cu siguranță o îmbunătățire a ratei de supraviețuire pentru pacienți în următorii ani. [34]

15
I.5. Rolul asistentului medical în îngrijirea holistică a pacientului cu neo
bronhopulmonar

Odată stabilit diagnosticul de cance r bronhopulmonar , acesta este extrem de
traumatizant pentru pacienți, fiind relaționat cu temeri privind tratamentul, scurtarea
viitorului și chiar cu posibilitatea morții.
Nesiguranța asupra viitorului și teama de necunoscut pot fi foarte stresante
pentr upacienți. D e aceea prin rolul asistentului medical în îngrijirea holistică se dorește o
îmbunătățire a calității vieții pacienților, dar și a familiilor acestora. [31]
Îngrijirea holistică are menir ea de a face față problemelor a sociate cu boala, amenință toare
de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă
și tratarea durerii și a tuturor probelemelor fizice, psiho -sociale și spiritual e.[29]
În ultimii ani, asistența holistică a devenit o realitate în onc ologia din țările dezvoltate.
Îngrijirea bolnavilor de cancer integrează, în afara asistenței medicale propriu -zise, asistența
psihologică și socială. [35]
Principiile cheie privind îngrijirea holistică sunt:
• tratează pacienții și nu boala ;
• îmbunătățeșt e calitate avieții având o influență asupra evoluției bolii ;
• susține viața și consider ă moartea ca pe un proces normal ;
• integrează aspectele psihologice și spirituale;
• nu grăbește și nici nu amână moartea ;
• oferă un sup ort vieții pacienților până la moarte ;
• utilizează munca în echipă pentru asigurarea nevoilor pacienților ;
• îngrijirea holistică -necesită o echipă interdisciplinară ;
• sprijină familia în timpul bolii pacientului dar și după decesul acestuia .
Evaluarea pacienților în îngrijirea holist ică trebuie realizată ținând cont de: scalele
validante, și de planul de management interdisciplinar. Explicarea conceptului de îngrijire
holistică, evaluarea celor patru dimensiuni (fizică, psiho -emoțională, social, spirituală)
utilizând instrumente valid ate, dar și realizarea unui plan de management corespunzător
evaluării constituie cele mai importante obiective ale îngrijirii holistice. [28]

16
Scalele validate sau instrumentele validate necesare în evaluarea celor patru
dimensiuni sunt:
• scala HAD ;
• scala de mini -evaluare pentru anxietate și depresie ;
• scala de depresie Edinburgh ;
• mini interviul neuropshiatric internaț ional.
În concluzie , îngrijirea holistică este îngrijirea global ă a pacienților cu boli incurable
și vizează cunoașterea completă a pacienților privind toate punctele de vedere; simptomele
clinice, psihologice, sociale, spiritual e. Pe lângă acestea mai vizează și înlăturarea
suferinței. [41]

17
II. Partea specială
II.1. Scopul lucrării

Scopul acestui studiu este acela de a evidenția rol ul pe care asistentul medical îl are în
îngrijirea paliativă a paci enților cu cancer bronhopulmonar. Prin abordarea acestui tip de
îngrijire holistică se dorește îmbunătățirea calității vieții paci enților , dar și a familiilor
acestora.
II.2. O biectivele studiului

Lucrarea de față urmărește următoarele obiective:
• Identificarea rolului asistentului medical în îngrijirea holistică a paci enților cu cancer
bronhopulmonar;
• Obținerea unui studiu de caz prin care să se evidențieze caracteris ticile esențiale ale
pacineților diagnosticați cu cancer bronhopulmonar;
• Încadrarea paci enților pe categorii de vârstă;
• Procurarea datelor referitoare la mediul de proveniență;
• Identificarea factorilor de risc care duc la apariția acestei boli;
•Analiza ca lității vieții paci enților cu cancer bronhopulmonar, aceasta fiind influențată
negativ datorită impactului boli.
II.3. Ipotezele de cercetare

• Apariția acestei afecțiuni este cel mai adesea daterminată de prezența factorilor etiologici
precum: fumat ul, consumul de alcool, mediul toxic și condițiile de locuit;
• Un alt factor important în apariția cancerului bronhopulmonar îl are desigur factorul
genetic(ereditatea);
• Frecvența apariției cancerului bronhopulmonar este mult mai mare la persoanele cu vârsta
de peste 75 -90 de ani;
• Prin prevenția și ameliorarea suferinței, prin identificarea precoce și printr -o evaluare
corectă și aplicarea tratamentului adecvat al durerii, rata de supraviețuire se poate mări.

18
II.4. Material și metodă

II.4.1 . Descrierea lotului de cercetare
Sudiul este unul de tip retrospectiv, transversal și cantitativ , acest a fiind realizat pe
perioada a trei ani. Lotul prezentat este alcătuit dintr -un număr de 113 pacienți care au fost
internați în Centrul Medical Hospice Cas a Speranței, pe secția de oncologie adulți . Aceștia
fiind diagnosticați cu diverse tipuri de cancer bronhopulmonar și având vârsta cuprinsă între
35 și 90 de ani.
II.4. 2 . Descrierea instrumentului de cercetare
Studiu a fost realizat utilizând datele paci enților obținute din foile de observație, care
se găsesc în arhiva Centrul Medical Hospice Casa Speranței.
II.4.3 . Proceduri de colectare, analiză și prelucare a datelor
Baza de date a fost realizată cu ajutorul datelor colectate din foile de observație, date
care ulterior au fost introduse și prelucrate utilizând programul Excel. Analiza acestor date s –
a realizat în fucție de următoarele criterii: sexul pacienților, vârsta, mediul de proveniență,
fumători/nefumători, antecedentele heredocolaterale, antece dente personale, mediul
professional (toxic/netoxic), stadializare, gradul de handicap, metastazele dezvoltate, rata de
supraviețuire, tratamentele citostatice aplicate, simptomele bolii, și statusul psihic.
II.5. Rezultate și discuții
II.5.1 . Interpretare a ipotezelor de cercetare

În consecință după cercetarea integrală și determinarea rezultatelor, ipotezele emise
ale acestui studiu au fost validate. Prezența factorilor de risc s -a dovedit a avea o importanță
însemnată în apariția și dezvol tarea cancerulu i bronhopulmonar iar ereditatea este și ea
esențială pentru cancerul bronhopulmonar.
Conform reprezentării vârstelor se poate observa că pacienț ii cu vârsta încadrată între
50-90 de ani, prezintă un risc mult mai crescut de ap ariție a acestei patolog ii. Stabilirea
diagnosticului corect de neo bronhopulmonar încă din stadiile incipiente ale bolii, cât și
practicarea tratamentelor și a îngrijirilor corespunzătoare pot prelungi și îmbunătății calitatea
vieții acestor pacienți.

19
II.5. 2 . Rezultatele cercetării

Distribuția pacienților pe grupe de sex

Figura nr.1.Distribuția pe sexe.

În urma studiului efec tuat pe un lot compus din 113 pacienți care au fost internați pe
secția de oncologie adulți din cadrul Centrului Medical Hos pice Casa Speranței în ultimii trei
ani, a rezultat o rată a cazurilor distribuite în funcție de sex de 2/1 pentru sexul masculin.
Procentul fiind de 23.05 % pentru cele 26 de femei și 7 7.95% pentru cei 87 de bărbați,
ceea ce arată că acest tip de cancer deși nu este cel mai răspândit d in lume, are o frecvență de
dezvoltare mult mai mare în rândul bărbaților.

23,05%
77,95% femei
barbati

20
Distribuția pacienților pe categorii pe categorii de vârstă

Figura nr. 2. Distribuția vârstelor .

Încadrarea pacienților în funcți e de vârstă se prezintă astfel:
• 10 pacien ți internați , reprezentând 8,85% din total, au vârsta cuprinsă între 35 -50
ani;
• 83 pacienți internați , reprezentând 73,45%, au vârsta cuprinsă între 50 -75 ani ;
• 20 pacienți internați , reprezentând 17,70%, au vârsta cuprinsă între 75 -90 ani .
Din această reprezentare a vârstelor reiese faptul că la persoanele cu vârsta cuprinsă
între 50 -75 ani, riscul de apariție a cancerului bronhopulmonar este mult mai ridicat în
comparație cu celelalte persoane care fac parte din categorii de vârstă diferite.

8.85%
73.45% 17.70%
35-50 ani
50-75 ani
75-90 ani

21
Distri buția pacienților după mediul de proveniență

Figura nr. 3. Distribuția după mediul de proveniență .

Din figura de mai sus se poate observa că din lotu l de 113 pacienți internați, 54, adică
47,79%, provin din mediul rural și 59 , adică 52,21%, din mediul u rban. Diferența de
procentaj între cele două medii nu este una foart e mare, aceasta fiind de numai 4,42%.
Distribuția pacienților nefumători/fumător i

Figura nr. 4. Frecvența fumatului în lotul de studio.
Conform studiilor ample de epid emiologie și patol ogie s -a doved it că fum atul
reprezintă principală cauză de apariție și de dezvoltare a cancerului bronhopulmonar. Din
studiul efectuat , numai 17,70 % din cazuri de cancer bronhopulmonar s-au întâlnit la
nefumători, aceștia fiind în număr de 20 și 82, 30% la cei fumători , adică numărul acestora
fiind de 93 . În concluzie , riscul de apariție a cancerului bronhopulmonar la persoan ele
fumătoare, crește cu 73% procente după cum arată și figura de mai sus.
47.79%
52.21% Mediul rural
Mediul urban
82.30% 17.70%
Fumători
Nefumători

22

Distribuția în funcție de antecedentele heredocolaterale

Figura nr. 5. Frecvența factorilor familiali și genetici .

Deasemenea ,un rol important în apariția cancerului bronhopulmonar, îl joacă și
factorul genetic. Rezultatele cercetării din acest studiu arată un procentaj de 53,98%,
reprezentând 61 de pacienți cu antecedente heredocolaterale, ceea ce confirmă că riscul
pentru cancerul bronhopulmonar la rudele de gradul I este mult mai mare. În număr de 52 au
fost pacienții fără antecedente heredocolaterale.

46.02%
53.98%
Fără AHC
Cu AHC

23
Distribuția în funcție de antecedentele personale

Figura nr. 6. Frecvența antecedentelor personale .
Antecedentele personale joacă și ele un rol es ențial în producerea cancerului
bronhopulmonar. Astfel , persoanele care au avut în trecut sau suferă de infecții
bronhopulmonare, bronșiectazi i sau alte boli asociate sunt mult mai predispuse la apariția și
dezvoltarea acestui tip de cancer.

Distribuția în funcție de mediul profesional

Figura nr. 7. Frecvența cazurilor în funcție de expunerea profesională .
7.08%
3.54%
11.50%
13.27%
9.73%
14.16% 21.24% 19.47%
Anemie secunadră
AVC
BPOC
Bronșită
HTA
Infecții
bronhopulmonare
Fără antecedente
personale
TBC
Toxic
60.18% Netoxic
39.82%

24
După mai multe studii efectuate s -a ajuns la conclu zia că pe lângă fumat, ereditate și
antecedentele personale și anumiți factori de teren, au o însemnătate deosebită în producerea
cancerului bronhopulmonar. Acești factori favorizanți sunt: pulberile de azbest la care
muncitorii din domeniul construcțiilor sunt expuși, radiațiile de uraniu din mine, dar și
poluarea atmosferică. 68 de pacienți din cei 113 au lucrat în mediu toxic, pe când 45 de
pacienți din total au activat în mediu netoxic.

Distribuția în funcție de stadializarea CBP

Figura nr. 8. Frecve nța tipurilor de stadii ale bolii .

Pentru stabilirea diagnosti cului de cancer bronhopulmonar și stabilirea unei scheme
de tratament adecvate este absolut necesară stadializarea cancerului. Din cei 113 pacienți
diagnosticați cu diferite form e a cancerului bronhopulmonar 2 au fost încadrați în stadiul I
reprezentând un procent de 1,77% , 19 în stadiul II în procent de 16,81% , procentul de
38,05% reprezentând cele 43persoane în sta diul III, și 49 în stadiul IV având cel și cel mai
mare procent de 43,36% .

St.I, 1.77%
St. II, 16.81%
St. III, 38.05% St. IV , 43.36%

25
Distribuția în funcție de certificatul de handicap

Figura nr. 9. Frecvența gradului de handicap în lotul de studio.

Desigur și persoanele care suferă de cancer bronhopulmonar pot beneficia de certificat
de handicap, în cazul în carea aceștia îndeplinesc c riteriile pe care legea le impune. Odată cu
obținerea acestei indemnizații de handicap, pacienții au dreptul la a numite beneficii materiale
și gratuități. Din studiul de f ață a rezultat că 59 de pacienți, respectiv 53,64%, beneficiază de
certificat de hand icap, și 51 de pacienți, respectiv 46,36%, nu beneficiază de certificate de
handicap.

46.36%
53.64% Fără certificat de
handicap
Cu certificat de
handicap

26
Distribuția în funcție de metastazele dezvoltate

Figura nr. 10.Frecvența tipurilor de determinări secundare dezvoltate la lotul studiat .

În urma calculelor efectuate, pe cei 113 pacienți ai lotului studiat, graficul cu tipurile
de metastaze dezvoltate se prezintă astfel:
 15 dintre pacienți au dezvoltat metastaze cerebrale , procentul fiind de 13,27% ;
 7 dintre pacienți au dezvoltat metastaze osoase , procentul fiind de 6,19% ;
 33 dintre pacienți au dezvoltat metastaze pulmonare , procentul fiind de 29,20% ;
 23 dintre pacienți nu au pr ezentat niciun tip de metastază ;
 10 dintre pacienți au dezvoltat metastaze pulmonare, cerebrale , procentul fiind
de8,85% ;
 4 dintre pacienț i au dezvoltat metastaze pulmonare,osoase procentul fiind de 3,54% ;
 18 dintre pacienți au dezvoltat metastaze pulmonare, hepatice , procentul fiind de
15,93% ;
 3 dintre pacienți au dezvoltat metastaze cerebrale, osoase , procentul fiind de,
procentul fiind de 2,65% .
13.27%
6.19%
29.20% 20.35% 8.85% 3.54% 15.93% 2.65%
Cerebrale
Osoase
Pulmonare
Fără determinări
secundare
Pulmonare,
cerebrale
Pulmonare, osoase
Pulmonare,
hepatice
Cerebrale, osoase

27
Distribuția în funcție de rata de supraviețuire

Figura nr. 11. Frecvența supraviețuirii la momentul studiului .

În ciuda tratamentelor și a îngrijirilor paliative și holistice oferite pacienților bolnavi
de cancer bronhopulmonar, rata de supravie țuire este una foarte mică. Cazurile pacienț ilor
decedați reprezentând 103 din totalul de 113 pacienți ai lotului ,adică 91,15% , în comparație
cu doar 10 pacienți aflați încă în viață.

Distribuția în funcție de simptomele bolii

Figura nr. 12. Frecvența s imptomelor la lotul studiat .
91.15% 8.85%
Decedat
În viață
15.93%
12.39%
16.81%
25.66% 22.12% 7.08% Anemie
Expectorație
sanguinolentă
Expectorație muco –
purulentă
Febră
Hemoptizie
Fără simptome

28
Principalele manifestări prezente în cancerul bronhopulmonar, apar de obicei ca o
urmare a determinărilor secundare.

Simptomele î ntâlnite la lotul studiat sunt:
• anem ia prezen tă la 8 pacienți (15,93%) ;
• expecto rația sanguino lentă prezentă la 14 pacienți (12,39%) ;
• expectorația muco -purulentă prezentă la 19 pacienți (16,81%) ;
• febra prezentă la 29 pacienți (25,66%) ;
• hemoptizia prezentă la 25 pacienți (22,12%) ;
• 8 pacienți nu au manifestat niciun simptom specific (7,08%) .

Distribuția în funcție de tratamentul citostatic primit

Figura nr. 13. Frecvența tratamentelor chimioterapice .

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%Fără tratament citostaticCu tratament citosatic
26.55% 73.45%

29
Tratamentul cancerului bronhopulmonar pe lângă intervenția chirurgical ă și
radioterapie externă, mai include și curele de chimioterapie care se e fectuează atât în scop
curativ cât și în scop paliativ.
Din totalul de 113 cazuri numai 83 adică 73,45% au profitat de tratament citostatic,
restul de 30de pacienți refuzâ nd tratamentul sau chiar decedând înaintea începerii lui , aceștia
reprezintă 26,55% .

Distribuția în funcție de statusul psihic

Figura nr. 14. Frecvența statusului psihic .
Incidența anxietății și a stării de confuzie joacă un rol important în majoritatea bolilor.
Aceste aspecte psiho -emoționale trebuiesc privite cu o mare atenție ca f iind o problemă cu un
impact semnificativ asupra vieții.
Deoarece neidentificate și netratate la timp ,acestea pot conduce spre tendințe de
sinucidere, mai ales la pacienții diagnosticați cu o boală terminală precum cancerul
bronhopulmonar.
Incidența anxie tății și a confuziei în lotul studiat este următoarea:
• 90 de pacienți , reprezentând un procent de 79,65%, au prezentat o stare de anxietate;
• 23 de pacienți, reprezentând procentul de 20,35%, au prezentat o stare de confuzie .
79.65% 20.35%
Anxietate
Confuzie

30
III. Îngrijirea pacienți lor cu cancer bronhopulmonar – studii de caz

Secția: Oncologie
Locul: Hospice Casa Speranței
Pacienți: 4 cazuri
Date generale
Pacienți Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Nume, Prenume Z.D. B.A. F.I. M.I.
Cum preferă să i se
spună D. A. I. I.
Sex Feminin Masculin Masculin Feminin
Vârstă 68 ani 37 ani 70 ani 62 ani
Data internării 15.09.2015 13.06.2015 06.08.2015 09.02.2016
Secția Oncologie
Hospice Oncologie
Hospice Oncologie
Hospice Oncologie
Hospice
Înălțime 165 cm 160 cm 162 cm 179 cm
Greutate 46 kg 40 kg 56 kg 58 kg
Tensiune arterială 140/70 mmHg 130/80
mmHg 150/60
mmHg 150/80 mmHg
Puls 71 bătăi/min 73 bătăi/min 94 bătăti/min 85 bătăi/min
Respirații 21 resp/min 17 resp/min 25 resp/min 22 resp/min
Temperatura 36.8*C 36.50*C 36.9*C 36.7*C
Anteceden te
personale AVC, HTA
Anemie
secundară HTA, AVC
ischemic ATS, HTA,
tulburări
circulatorii
periferice
Antecedente
familiale Neagă Neagă Frate –
neoplasm
pulmonar Neagă

31
Boli recente Infecții
bronhoplmonare,
infarct cereb ral
silvian stâng cu
hemiplegie
dreaptă, HTA Insuficiență
respratorie Insuficiență
renală Infecții
bronhopulmonare,
anemie
Condiții de viață și
comportament Bune,
pensionară,
fumătoare Foarte bune,
spensionat pe
caz de boală,
fumător Bune,
pensionar,
fumător Bune, pensionară,
fumătore
Med iul de
proveniență(urban/
rural) Urban Rural Rural Urban
Alergii alimentare Neagă Neagă Neagă Neagă
Alergii
medicamentoase Algocalmin Neagă Neagă Neagă
Fumat(da/nu,
număr de țigări/zi,
de câți ani
fumează) Da-1pachet/zi –
36ani Da-
1/2pachete/zi –
aprox imativ
15ani Da-1 ½
pachete
țigări/zi –
47ani Da-1pachet
țigări/zi -43ani

Operații recente Practicarea
toracotomie
exploratorie cu
prelevare de
biopsie. Practicarea
toracotomie
exploratorie
cu prelevare
de biopsie. Practicarea
toracoscopiei
exploratorie
cu prelevare
de biopsie. Practicarea
toracotomie
exploratorie cu
prelevare de
biopsie.

32

Motivele spitalizării
Manifestări de dependență
Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Manifestări
generale Stare generală alterată,
scădere ponderală,
insomnii. Stare ge nerală
alterată,
tulburări de
echilibru,
insomnii. Stare generală
alterată,
insomnii,
agitație. Stare generală
alterată, senzație
de slăbiciune,
scădere ponderală,
insomnii.
Manifestări
specifice Expectorație muco –
purulentă, dispnee,
dureri toracice, sta re de
anxietate. Dispnee, tuse,
dureri toracice,
hemoptizie,
stare de
anxietate. Tuse, dureri
toracice,
dispnee,
deshidratare,
stare de
anxietate. Dispnee,
expectorație
sanguinolentă,
dureri toracice,
cianoză, stare de
anxietate.
Repere ale stării de sănătate
Greutate Subponderal Subponderal Subponderal Normoponderal
Apetit Diminuat Scăzut Scăzut Scăzut
Greață Prezintă Prezintă Prezintă Prezintă
Vărsături Prezente Absente Prezente Prezente
Dentiție și
proteze dentare Proteză dentară
totală Nu prezintă Proteză dentară
totală Proteză dentară
parțială
Tegumente Culoare normală,
tegumente uscate Tegumente
uscate, paloare Tegumente uscate,
palide
Tegumente reci,
uscate, cianotice
Edeme Nu prezintă Nu prezintă Edeme gambiere Nu prezintă
Dietă Bogat în proteine
animale și
vegetale,
hiposodată Bogat în proteine
animale și
vegetale Regim igieno –
dietetic,
hipolipidică,
hipoproteică,
hiposodată Hipolipidică,
hiposodată.
Balonare Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

33

Zgomote
intes tinale Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Scaune 1/2zi consistență
normală 1/zi consistență
normală 1/2zile cu
constipație 1/zi alternative cu
constipație
Folosește
acasă: laxative,
antidiareice Nu folosește Nu folosește Laxative Laxative
Micțiuni /zi 4/zi 2/zi 7/8zi 4/5zi
Micțiuni
/noapte 2/noapte 1/noapte 3/4noapte 2/noapte
Disurie Nu prezintă Nu prezintă Prezintă Nu prezintă
Nicturie Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Hematurie Nu prezintă Nu prezintă Prezintă Nu prezintă
Urina Normocromă Normocromă Hipercromă Normocromă
Respirații Neregulate Neregulate Neregulate Neregulate
Transpirații Prezintă Nu prezintă Prezintă Prezintă
Somn Insomnii Insomnii Insomnii Insomnii
Capacitatea de
a comunica Alterată Normală Alterată Normală
Tulburări de
auz Hipoacuzia Nu prezintă Hipoacuzie Nu prezintă

34
Grad de independență
Total
independent/
necesită ajutor
temporal Necesită ajutor
temporal Independent Dependent Necesită ajutor
temporal
Își po ate folosi
membrele:
superior stâng
superior drept
inferior stâng
inferior drept Își poate folosi
membrul
superior și
inferior stâng Îsi folosește toate
menbrele Își poate folosi
numai membrele
superiore Îsi folosește toate
membrele
Igiena
personală Satis făcătoare,
necesită ajutor Satisfăcătoare, o
efectueză singur Bună, o efectueză
cu ajutor Satisfăcătoare, o
efectueză singură
Personalitatea
Orientat
temporo –
spațial Da Da Da Da
Tipul de
personalitate Melancolic Melancolic Melancolic Melancolic
Autop ercepere
mofificată de
spitalizare Da Da Da Da
Surse de stres Spitalizarea și
perceperea
viitorului Spitalizarea și
perceperea
viitorului Spitalizarea și
perceperea
viitorului Spitalizarea și
perceperea
viitorului
Relația cu
familia Bună Satisfăcăto are Bună Satisfăcătoare
Relația cu
ceilalți
pacienți Bună Bună Bună Bună
Relația cu
personalul
medical Bună Satisfăcătoare Bună Bună

35
Nivelul de
educație Studii medii Studii
superioare Studii medii Studii medii
Gradul de
igienă Satisfăcător Satisfăcăt or Bun Satisfăcător
Caracteristici specifice
Diagnosticul la
internare Tumoră
mediastino –
pulmonară Adenocarcino
m pulmonar
drept(T3N3M
0) cu
determinări
cerebrale Adenocarcinom
pulmonar cu
determinări
cerebrale și osoase Adenocarcinom
bronhopulmonar cu
determinări
cerebrale
Probe de laborator
Nr. Leucocite
5-10 *10^9/µL 6.2µ/L 5.9 µ/L 5.3 µ/L 3.57 µ/L
Nr. Eritocite
4.0-6.0 *10^6/µ L 5.2 µ/L 3.69 µ/L 3.31 µ/L 3.49 µ/L
Hemoglobină
12-18 g/dL 10.4g/dL 16.7g/dl 9.9g/dl 9.3g/dl
Hematocrit
36-54% 34.9% 27.3% 34.7% 38.9%
MCH
27-34Pg 28pg 25.9pg 30.8pg 26.6pg
MCHC
33-35g/dL 34.2g/dl 33.9g/dl 35g/dl 31.4g/dl
RDW -SD
11.5-14.5% 12.3% 13% 14.1% 60.8%
RDW -CV
11.5-14.5% 17.3% 17.9% 16.5% 19.9%
PDW
12.0-16.5fl 7.6fl 12.5fl 15.7fl 8.3fl

36
MPV
7.4-11.0fL 7.7fl 10fl 7.8fl 8.5fl
Limfocite ♯
1.26-3.35m/µL 2.25m/µl 3.20m/µl 1.30m/µl 0.73m/µl
Monocite ♯
0.25-0.34 m/µL 0.27m/µl 0.30m/µl 0.32m/µl 0.73m/µl
Monicite %
4.2-11.8% 10.1% 7.3% 4.5% 20.4%
TGO
35 și 40 U/L 47u/l 39.2u/l 36u/l 53.41u/l
Fosfatază
alcalină
104-129 U/L 107u/l 149.9u/l 105.2 u/l 214.6u/l
INR
0.8-1.2 1 0.9 0.8 2.76
Neutrofile
1,5-6,6×10^3u/L 7.31 u/L 5.3u/l 6u/l 2.7u/l
Glucoză serică
60-99mg/dL 80mg/dl 72mg/dl 161.6mg/dl 70.9mg/dl
Monocite
0.15-0.70*10^9u/ L 0.71u/L 0.73u/l 0.20u/l 0.15u/l
Limf ocite %
1,3-6,0 % 14.3% 3.3% 18.4% 5%
VEM
78-100µ³ 82µ³ 76.5µ³ 98µ³ 85.2µ³
GGT
36-61 U/L 38.6u/l 71.8u/l 55u/l 60.9u/l
Neutrofile % 77.9% 70.1% 73.7% 35%

37
37.00 -72.00%
Investigații
complementare Rx pulmonar,
CT torace și
abdomen,
bronhoscopie,
citologia sputei,
electrocardiogra
mă Rx pulmonar,
bronhoscopie,PET –
CT, citologia
sputei,
electrocardiogramă Rx pulmonar,
CT torace și
abdomen cu
sustanță de
contrast,
ecografie renală,
citologia sputei,
electrocardiogra
mă Rx pulmonar, CT
torace,
bronhoscopie,
citologia sputei,
eco Doppler,
electrocardiogram
ă
Medicația în
timpul
spitalizării Omez 1tb/zi,
Thiossen
600mg 1/zi,
Amlodipina
5mg 1/zi,
Medrol 16mg
1/zi, Eurespal
80mg 3/zi,
Dexofen -prn,
Macropen
400mg 3/zi,
Vincristine
1,4mg/m ²
1cură/săptămân
ă, Dormicul
7.5mg 1
comprimat/zi,ap
ort minim de 2l
de lichide/zi
Omez 1tb/zi,
Sevredol 30mg 2/zi,
Medrol 16mg 1/zi,
Thiossen 600mg
1/zi, Stodal 200ml
1 lingură de 3/5zi,
Macropen 400mg
3/zi, Cisplatin 5
cure la 3/4
săptămâni,
Dormicul 7.5mg 1
comprimat/zi Omeprazol 40
mg 1/zi,
Amlodipină 5mg
1/zi,
Spironolactonă
25mg 1/zi,
Eurespal 80mg
3/zi,
Haloperidol,
Vincristine
1,4mg/m ² 2/3
cure/săptămână,
Lactuloză 15ml
seara Omeprazol 40 mg
1/zi, Amlodipină
5mg 1/zi, Sortis
10mg 1/zi,
Apixaban 75mg
½ 2/zi, Pentoxi
retard 100m g
2/zi, Macropen
400mg 3/zi,
Eurespal 80mg
3/zi, Medrol
16mg 1/zi,
Bisacodil 5mg
1/zi, Vincristine
1,4mg/m ² ½
cure/săptămână,
Dormicul 7.5mg
1 comprimat/zi
Medicația la
externare Omez 1/zi,
Dexofen -prn,
Stodal 200ml 1
lingură de
3/5zi, Aspirină
cardio 100mg
1/zi,
Metroclopramid
10 mg, Anxiar
1mg 1cp/zi Omez 1/zi,
Tramadol 100mg
2/zi, Eurespal 80
mg 3/zi,
Metroclopramid 10
mg Anxiar 1mg
1cp/zi Omez 1/zi,
Prestarium 5mg
1/zi, Apixaban
75mg ½ 2/zi,
Aspacardin 1/zi,
Metroclopramid
10 mg, Anxiar
1mg 1cp/zi Omez 1/zi,
Dexofen -prn,
Eurespal 80mg
3/zi,
Metroclopramid
10 mg, Anxiar
1mg 1cp/zi

38
Sex Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Feminin + – – +
Masculin – + + –

Concluzii:
 Din acest tabel reiese faptul că la cazul nr.1 și 4 avem pacienți de sex feminin,
iar la cazul nr.2 și 3, pacienți de sex masculim, și deci avem un rapot de 2/2.

Vârsta Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
68 ani 37 ani 70 ani 62 ani

Concluzii:

 Persoanele de la cazul 1, 3 și 4 s -au situat între vârsta de 60 -70 ani, iar cea de la cazul
2 având vârsta de 37 de ani

Manifestări de
dependență Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Stare generală
alterată + + + +
Tuse + + + +
Dureri toracice + + + +
Dispnee + + + +
Hemoptizie – + – –
Infecții bronho –
pulmonare + – – +
Expectorație
muco –
purulentă + – – –

39
Expectorație
sanguinolentă – – – +
Scădere
ponderală + + + +
Anemie – + + +
Anxietate + + + +
Agitație – – + –
Insomnii + + + +
Paloare – + + –

Concluzii :
 Principale simptome pentru care pacienții s -au prezentat în cadrul Centrului
Medical Hospice Casa Speranței, au fost: stare generală alterată, tuse, dureri toracice,
dispnee, anxietate, insomnii.

Metastaze Caz.1 Caz.2 Caz.3 Caz.4
Cerebrale,
osoase – + + +

Concluzii:

 Pacienta de la cazul 1, nu prezintă determinări secundare.
 Pacientul de la cazul 2, prezintă numai metastaze cerebrale.
 Iar pacienții de la cazurile 3 și 4, prezintă atât determenări cerebrale cât și osoase.

40
Analize paraclinice Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Nr. Leucocite Normal Normal Normal Scăzut
Nr. Eritrocite Normal Scăzut Scăzut Scăzut
Hemoglobină Normal Scăzut Scăzut Scăzut
HCT Normal Scăzut Scăzut Normal
MCH Normal Scăzut Normal Normal
MCHC Normal Normal Normal Normal
RDW -SD Normal Normal Normal Crescut
RDW -CV Crescut Crescut Crescut Crescut
PDW Scăzut Normal Normal Scăzut
MPV Normal Normal Normal Normal
Limfocite ♯ Normal Normal Normal Scăzut
Monocite ♯ Normal Normal Normal Crescut
Monocite % Normal Normal Normal Crescut
TGO Crescut Normal Normal Crescut
Fosfatază alcalină Normal Crescut Normal Crescut
INR Normal Normal Normal Crescut
Neutrofile Crescut Normal Normal Normal
Glucoză serică Normal Normal Crescut Normal
Monocite Crescut Crescut Normal Normal
Limfocite % Crescut Normal Crescut Normal
VEM Normal Normal Normal Normal
GGT Normal Crescut Normal Normal
Neutrofile % Crescut Normal Crescut Normal

Concluzii:

• Dintre toate cele patru cazuri studiate, pacienta de la cazul numărul 4 a prezentat cele mai
multe modificări în ceea ce privește rezultatele probelor de laborator.
• Pe baza rezultatelor obținute în urma efectuării analizelor de laborator s -a ajuns la
concluzia că toți cei 4 pacienți au prezentat creșterea valorilor a RDW -CV, ceea ce indică
prezența anemiei.

Medicația în
timpul spitalizăr i Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz . 4
Ome prazol + + + +
Thiossen + + – –
Amlodipină + – + +
Medrol + + – +
Eurespal + – + +
Dexofen + – – –
Macropen + + – +
Vincristine + – + +
Dormicul + + – +
Sevredol – + – –
Cisplatin – + – –
Spironolactonă – – + –

41
Haloperidol – – + –
Lactu loză – – + –
Apixaban – – – +
Pentoxiretard – – – +
Bisacodil – – – +
Medicația la
externare Caz .1 Caz .2 Caz .3 Caz .4
Omez + + + +
Dexofen + – – +
Stodal + – – –
Aspirină cardio + – – –
Metroclopramid + + + +
Anxiar + + + +
Tramadol – + – –
Eurespal – + – +
Prestarium – – + –
Apixaban – – + –
Aspacardin – – + –

Concluzii:
• Toți cei 4 pacienți au urmat tratapent cu antialgice.
• Pacienții de la cazurile 1,2 și 4 au beneficiat de tratament chimioterapic.

42
Diagnostice de îngrijire
Dî – diagnostic de îngrijire
O – obiectiv
Ip – intervenții proprii
Id – intervenții delegate
Concluzii :
 Toți pacienții internați în centru au beneficiat de tratament: chimioterapic, antialgic,
antitusiv, expectorant, anxiolitic.

DÎ nr. 1 Alterarea funcția respi ratorii datorită prezenței proceselor maligne pulmonare ,
manifestată prin dispnee,dureri toracice,tuse expectorantă. (cazul 1,2,3,4)
O Refacerea și menținerea în limite normale a funcției respiratorii.
I Proprii -supravegherea respirației ( frecvența, amp litudinea, ritmul prin
numărarea expansiunilor toracice timp de 1 minut)
-supravegherea respirației, faciesului, tegumentelor, mucoaselor,
pulsului, T.A., temperaturii și notarea acestora în foaia de observație
-observarea aspectului și a cantității expect orațiilor
-așezarea într -o poziție cât mai comodă, antidispneizantă: semișezând
-asigurarea alimentației și a aportului optim de lichide
-asigurarea îngrijirilor igienice, dar și a condițiilor din salon (aerisirea
acestuia, măturatul umed)
-educarea pacie nților și a aparținătorilor să evite factorii care pot
favoriza apariția modificărilor respiratorii (stresul, fumatul, emoțiile,
frigul, zonele aglomerate)
-educarea pacienților să facă gimnastică respiratorie
-educarea pacienților să își efectueze corecti giena bronșiilor
Delegate: -recoltarea probelor de labrator, de preferat á jeun: recoltarea de
sânge pentru HLG, Hb, VSH, și a secrețiilor bronșice
-administrarea antialgicelor împotriva durerii: Dexofen -prn, Tramadol
100mg 2/zi, Sevredol 20mg -prn
-admin istrarea de antitusive și bronhodilatatoare: Eurespal 80mg 3/zi,
Stodal 200ml 1 lingură de 3/5zi

43
-oxigenoterapie

DÎ nr. 2 Alterarea funcției cardiace, manifestată prin creșterea valorilor tensiunii
sistolice.(cazul 1, 3, 4)
O Refacerea funcției cardia ce.
I Proprii -supravegherea funcțiilor vitale și a celor vegetative: T.A., puls,
respirații, mucoase, tegumente
-notarea în foaia de observație a valoriloe măsurate, precum și notarea
modificărilor care apar
-monitorizarea bilanțului ingesta -excreta
-supravegherea apriției edemelor
-asigurarea alimentației corespunzătoare, prin eliminarea alimentelor
bogate în lipide
-asigurarea regimului hiposodat și a celui hidric
-asigurarea condițiilor de salon
-educarea pacienților să evite activitățile fizice solici tante, consumul
de alcool, fumatul, stresul, expunerea la frig sau la temperaturi foarte
ridicate
-respectarea unui program de odihnă
-educarea pacienților să comunice modificările nou apărute
Delegate: -participarea asistentului medical la efectuare el ectrocardiogramei
-oxigenoterapie la indicația medicului,
-recoltarea analizelor, dimineața pe nemâncate, recoltarea de sânge
pentru hemocultură, VSH -ului, fibrinogenul.
-administrarea medicației prescris de medic: Aspirină cardio 100mg,
Prestarium 5mg 1/z i, Apixaban 75mg ½ 2/zi, Aspacardin 1/zi,
Pentoxi retard 100mg 2/zi
-administrarea antihipertensivelor: Amlodipina 5mg 1/zi
DÎ nr.3 Alterarea perfuziei tisulare datorită afecțiunii cardiace, manifestată prin tulburări
circulatorii periferice. (cazul 4)

44
O Restabilirea unei perfuzări corespunzătoare a țesuturilor.
I Proprii

-supravegherea funcțiilor vitale: T.A., puls, respirații
-notarea în foaia de observație a valoriloe măsurate, precum și
notarea modificărilor care apar
-supravegherea apariției ede melor, a culorii tegumentelor și
mucoaselor
-monitorizarea semnelor de scădere a perfuziei tisulare
-asigurarea alimentației corespunzătoare, prin eliminarea alimentelor
bogate în lipide și grăsimi, și educarea acesteia să mănânce în
cantități mai mici de mai multe ori pe zi
-asigurarea unui regim hidric corespunzător
-educarea pacientei să evite consumul de sare în exces
-educarea pacientei să își stabilească un program de odihnă
-educarea pacientei să evite activitățile fizice solicitante, consumul de
alcool, fumatul, stresul, expunerea la frig sau la temperaturi foarte
ridicate
-educarea pacientei să semnaleze medicul or de câte ori apar
modificări ale scăderii perfuzării
Delegate

-participarea la tehnici de evaluare: eco Doppler, EKG
-administrarea medicației: Amlodipină 5mg 1/zi, Sortis 10mg 1/zi,
Apixaban 75mg ½ 2/zi, Pentoxi retard 100mg 2/zi
DÎ nr.4 Alterarea echilibrului hidro -elecrtolitic si acido -bazic datorită afecțiunii renale,
manifestat prin edeme la nivelul gambelor. (cazul 3).
O Refacer ea și m enținerea echilibrului hidro -electrolitic și acido -bazic, prin
reducerea edemelor gambiere .
I
Proprii -determinarea și monitorizarea greutății corporale
-evaluarea edemelor – localizarea și extinderea acestora
-monitorizarea semnelor vitale: repir ație, puls, T.A., temperatură
-efectuarea bilanțului ingesta -excreta
-educarea pacientei să recunoască edemele: mărirea circumferinței
membrului, căldură locală, semnul godeului

45
-educarea pacientului să respecte regimul alimentar hiposodat
-educarea pacie ntului să -și ia diureticele corect și să se prezinte la
medic la orice modificare a echilibrului hidric și acido -bazic
-educarea pacientului să recunoască pierderile de K datorită aportului
exagerat de diuretice ce determină depleția (oboseală, greață, cra mpe
musculare, confuzii, palpitații, tulburări de ritm cardic)

Delegate: -administrarea medicației prescrise Spironolactonă 25mg 1/zi
-monitorizarea electroliților (Na si K)
-recoltarea sângelui pentru analize (osmolaritate, ionogramă)

DÎ nr. 5 Altera rea capacității de a se alimenta datorită senzației de greață și a vărsăturilor,
manifestată prin apetit diminuat și anemie.(cazul 1, 2, 3, 4)
O Refacerea capacității de a se hrăni, prin reducerea senzației de greață.
I Proprii -evaluarea stării nutritiv e
-observarea capacității pacienților de a se hrăni
-determinarea greutății, a înălțimii, și calcularea indicelui de masă
corporală
-determinarea metabolismului bazal
-efectuarea bilanțului ingesta -excreta
-susținerea pacientului în timpul vărsăturilor
-aerisirea salonului
-asigurarea unui regim hidrozaharat
-calcularea și asigurarea zilnică a necesarului optim de calorii
Delegate: -administrarea medicamentelor antiemetizante: Metroclopramid 10
mg
-colaborarea cu nutriționistul
-administrarea regimului al imentar stabilit de medicul nutriționist
DÎ nr. 6 Alterarea echilibrului hidro -electrolitic datorită pierderilor prin varsături, și
transpirați, manifestat prin dehidratare. (cazul 1, 3, 4)
O Refacerea și menținerea echilibrului hidro -electrolitic în lim ite normale.

46
I Proprii -aprecierea gravității dezechilibrului hidro -electrolitic
-determinarea și monitorizarea greutății corporale
-monitorizarea semnelor vitale: T.A., puls, respirație, temperatură
-educarea pacienților să recunoască semnele deshidratăr ii:pliu cutanat
persistent, sete, mucoase și tegumente uscate, limbă prajită
-bilanț ingesta -excreta
-cântărirea zilnică a pacienților
-oferire sprijinului în timpul vărsăturilor
-îndepărtarea protezelor dentare mobile – dacă există
-asigurarea poziției pa cienților în timpul vărsăturilor
-observarea culorii tegumentelor si muccoaselor
-asigurarea igienei pacienților
-asigurarea repausului la pat cât și al celui alimentar
-recoltarea, păstrarea produsului eliminat pentru a putea fi arătat
medicului
-notarea în foaia de observație a aspectului vărsăturilor
-conștientizarea pacienților asupra importanței respectării regimului
alimentar
-rehidratarea orală: se face treptat, cu cantitați mici de lichide reci
administrate cu lingurița, bucăti mici de gheața si apo i lichide calde
Delegate: -recoltarea analizelor de laborator: hemoleucogramă, biochimie,
ionogramă
-recoltarea produselor biologice si patologice
-administrarea medicație prescrise de medic: SG 10% 500×3,
Metroclopramid 10 mg
DÎ nr. 7 Alterarea capacit ății de eliminare a materiilor fecale datorită scăderii frecvenței de
eliminare, manifestată prin constipație. (cazul 3 și 4)
O Reluarea capacității de eliminare și reducerea stării de disconfort produsă de
constipație.
I Proprii -efectuarea bilanțului i ngesta -excreta
-monitorizarea defeceției, a ritmicității defecațiilor, și a consistenței
-determinarea factorilor implicați în apariția constipației
-supravegherea obiceiurilor zilnice și stărilor emoționale ale

47
pacientului
-efectuarea clismei evacuatorii
-asigu rarea condițiilor de intimidate și a unei igiene riguroase
-educarea pacienților să evite consumul alimentelor ce duc la apariția
constipației
-educarea pacienților să aibe o alimentație bogată în fibre, și o
hidratare adecvată
-educarea pacienților să identifice principalii factori favorizanți
Delegate: -administratea laxativelor recomandate de medic: Lactuloză 15ml
seara, Bisacodil 5mg 1/zi
DÎ nr. 8 Alterarea capacitații de a se odihni datorită episoadelor de insomnie, provocată de
afecțiunile suferite. (cazul 1, 2, 3, și 4)
O Refacerea calității și cantității somnului.
I Proprii -stabilirea si monitorizarea cauzei ce produce insomnia
-evaluarea somnului (capacitatea de a dormi, numar de treziri pe
noapte, numar de ore de somn)
-determinarea gradului de anxietate
-educarea pacienților cu privire la evitarea consumului de cafea
-evitarea sau reducerea pe cât posibil a somnului de după -amiază
-evitarea statului mult în pat
-educarea pacienților cu privire la evitarea consumului de cafea dar și
a altor excitante
-realizarea unui mediu favorabil pentru somn (liniste, muzică
relaxantă)
-recomandarea psihoterapie
Delegate: – administrarea de sedative și anxiolitice prescrise de către medicul de
specialitate: Dormicul 7.5mg 1 comprimat/zi, Anxiar 1m g 1cp/zi
-supravegherea pacienților datorită efectelor acestora
DÎ nr. 9 Scăderea gradului de independență datorită alterării mobilității , maifestat prin
hemiplegie dreaptă, tulburări de echilibru, edeme gambiere.(cazul 1, 2 și 3)
O Pacienții să prezin te o creșterea gradului de independență.
I Proprii -stabilirea gradului de independență
-examinarea și monitorizarea tegumentelor

48
-asigurarea masajului pentru prevenirea tulburărilor circulatorii și a
apariției escarelor de decubit
-înlăturarea cutelor di n lenjerie
-schimbarea poziției (la 2 ore) la pacienții imobilizați
-eliminarea resturilor alimentare din patul pacienților
-toaletarea locală
-încurajarea pacienților să efectueze mișcarea activă

Delegate: -creșterea gradului de mobilitate
-colaborarea cu un medic kinetoterapeut
DÎ nr.10 Alterarea integrității tegumentelor datorită intervenției chirurgicale.
O Refacerea integrității tegumentelor.
I Proprii -monitorizarea funcțiilor vitale
-aprecierea evoluției locale a plăgii
-realizarea îngrijirii plăgii postoperatorii
-protejarea tegumentului: colaci de cauciuc, pudrare
-mobilizarea activă și pasivă a pacientei
-modificarea poziției pentru prevenirea escarelor(din 2 în 2 ore)
-schimbarea hainelor și a lenjeriei, ori de câte ori este nevoie
Deleg ate -administrarea de medicamente prescrise și supravegherea pacientului
datorită efectelor acestora
-schimbarea pansamentului și aplicarea îngrijirilor locale indicate de
către medic
DÎ nr.11 Risc de apariție a infecției datorită procedurilor invaziv e.(cazurile 1, 2, 3 și 4)
O Prevenirea oricărui semn de infecție.

49
I Proprii -aprecierea semnelor vitale, a temperaturii în special
-schimbarea pansamentului
-monitorizarea aspectului plăgii
-evaluarea zilnică a calității tegumentelor din jurul plăgii: cu loare,
semne de infecție
-observarea și notarea eventualilor factori de risc care ar putea
determina a pariția unor afecțiuni cutanate
Delegate -recoltarea secrețiilor din plagă
-administrarea antibioticelor: Macropen 400mg 3/zi
DÎ nr.
12 Cunoștințe insuficiente despre boală.(cazul 1, 2, 3, 4)
O Pacienții să acumuleze noi cunoștințe, să dobândească atitudini, obiceiuri și
deprinderi noi.
I Proprii -examinăm nivelul de cunoștințe a pacienților despre boală, modul de
manifestare, modul de participare la intervenții și la procesul de
recuperare
-explicăm importanța acumulării de noi cunoștințe
-conștientizăm bolnavul asupra propriei responsabilități privind
sănătatea
-verificăm dacă pacienții au înțeles corect mesajul transmis și dacă și –
au însușit cu noștințele
-evitarea mersului și a ortostatismului prelungit, a pozițiilor vicioase
-învățăm pacienții în vârstă să folosească bastoanele pentru a se
deplasa mai ușor
-recomandăm pacienților să continue programul de gimnastică
medicală și la domiciliu, re comandat de kinoterapeut
-învățăm pacienții să urmeze curele de tratament baleo -fiziologic
recomandate de medic (termoterapie, electroterapie, băi cloruro –
sodice)
-explicăm pacienților nevoia de a -și forma deprinderi igienice,
alimentație rațională, mod de viață echilibrat.

50
Delegate:
DÎ nr.
13 Modificarea aspectului corporal cauzat de administrarea curelor de
chimioterapie.(cazul 1, 2, 3 și 4)
O Încurajarea pacienților să își recapete încrederea în sine.
I Proprii -supravegherea și monitorizarea perm anentă a pacientului
-creșterea gradului de confort
-îndepărtarea factorilor de stres
-creșterea calității vieții
-informarea familiei despre risc
-comunicarea pacienților despre mijloacele prin care își pot
îmbunătăți imaginea corporală
-înlăturarea depre siei
Delegate: -anunțarea medicului despre modificările apărute în starea de sănătate
a pacientului
-colaborarea cu psihoterapeutul
DÎ nr.
14 Apariția anxietății datorită fricii de moarte.( cazul 1, 2, 3 și 4)
O Reducerea anxietății și a fricii, precum și asigurarea suportului psihic.
I Proprii -folosirea psihoterapiei pentru câștigarea încrederii pacienților
-încurajarea discuțiilor cu bolnavi pentru scăderea efectelor negative a
fricii și anxietății
-redarea încrederii în forțele proprii
-folosirea tehnicilor de relaxare, a meloterapiei
-încurajarea pacienților să comunice cât mai mult cu membrii familiei
cât și cu personalul medical
-asigurarea unui mediu spitalicesc adecvat
-liniștirea pacienților
-încurajarea pacienților să nu se lase doborâți de boală
-evaluarea factorilor de risc
-însoțirea la investigațiile paraclinice
-asigurarea de îmbunătățirea stării de sănătate
-încurajarea paciențilot să -și găsească o ocupație
Delegate: -colaborarea cu psihoterapeutul, psihologul, îngrijitorii la domici liu

51
Evaluare:
Cazul nr. 1: Pacienta în vârstă de 68 de ani de sex feminin, s -a prezentat în cadrul
Centrului Medical Hospice Casa Speranței acuzând următoarele simptome: stare generală
alterată, scădere ponderală, insomnii, dispnee, expectorație muco -purulentă, dureri toracice,
stare de anxietate.
În urma controlului efectuat de către medic, s -a hotărât internarea pacientei pe secția
de oncologie adulți , pentru a putea fi supusă unei proceduri de toracotomie în vederea
prelevării de biopsie. A sistenta me dicală va recolta analizele de sânge și îi va face toate
investigațiile necesare, după care o va pregăti pentru intervenție. Pe baza țesuturilor recoltate,
pacientei i s -a pus diagnosticul de tumoră mediastino -pulmonară.
După terminarea intervenției chir urgicale asistenta medicală va supraveghea și
monitoriza funcțiile vitale și vegetative pe care le va nota în foaia de obsrvație, îi va evalua
intensitatea durerii și va administra tratamentul prescris de medic.
Pe parcursul celor 4 ani de la diagnosticare , starea pacientei s -a degradat în cele din
urmă aceasta decedând, în ciuda îngrijirilor și a tratamentelor acordate.
Cazul nr.2: Pacientul în vârstă de 37 de ani de sex masculin, s -a prezentat în Cadrul
Centrului Medical Hospice Casa Speranței acuzând urm ătoarele simptome: stare generală
alterată, tulburări de echilibru, insomnii, tuse, dispnee, dureri toracice, hemoptizie, stare de
anxietate.
În urma controlului efectuat de către medic, s -a hotărât internarea pacientului pe secția
de oncologie adulți , pen tru a putea fi supus unei proceduri de toracotomie în vederea
prelevării de biopsie. A sistenta medicală va recolta analizele de sânge și îi va face toate
investigațiile necesare, după care îl va pregăti pentru intervenție.
Pe baza țesuturilor recoltate, p acientului i s -a pus diagnosticul de adenocarcinom
pulmonar drept (T3N3M0) cu determinări cerebrale. După terminarea intervenției
chirurgicale asistenta medicală va supraveghea și monitoriza funcțiile vitale și vegetative pe
care le va nota în foaia de ob servație, îi va evalua intensitatea durerii și va administra
tratamentul prescris de medic.
Pe parcursul celor 9 luni de la diagnosticare, starea pacientului s -a degradat în cele din
urmă acesta decedând, în ciuda îngrijiril or și a tratamentelor acordate.
Cazul nr. 3: Pacientul în vârstă de 70 de ani de sex masculin, s -a prezentat în Cadrul
Centrului Medical Hospice Casa Speranței acuzând următoarele simptome: stare generală

52
alterată, agitație, insomnii, tuse, dispnee, dureri toracice, deshidratare, edeme g ambiere, stare
de anxietate.
În urma controlului efectuat de către medic, s -a hotărât internarea pacientului pe secția
de oncologie adulți , pentru a putea fi supus unei proceduri de toracoscopie în vederea
prelevării de biopsie. A sistenta medicală va recol ta analizele de sânge și îi va face toate
investigațiile necesare, după care îl va pregăti pentru intervenție.
Pe baza țesuturilor recoltate, pacientului i s -a pus diagnosticul de adenocarcinom
pulmonar cu determinări cerebrale și osoase. După terminarea i ntervenției chirurgicale
asistenta medicală va supraveghea și monitoriza funcțiile vitale și vegetative pe care le va
nota în foaia de obs ervație, îi va evalua intensitatea durerii și va administra tratamentul
prescris de medic.
Pe parcursul celor 1 an și 4 luni de la diagnosticare, starea pacientului s -a degradat în
cele din urmă acesta decedând, în ciuda îngrijiril or și a tratamentelor acordate.
Cazul nr. 4: Pacienta în vârstă de 62 de ani de sex feminin, s -a prezentat în cadrul
Centrului Medical Hospice Casa Speranței acuzând următoarele simptome: stare generală
alterată, senzație de slăbiciune, scădere ponderală, insomnii, dispnee, expectorație
sanguinolentă, dureri toracice, cianoză stare de anxietate.
În urma controlului efectuat de către medic, s -a hotărât internarea pacientei pe secția
de oncologie adulți , pentru a putea fi supusă unei proceduri de toracotomie în vederea
prelevării de biopsie. A sistenta medicală va recolta analizele de sânge și îi va face toate
investigațiile necesare, după care o va pregăti pentru intervenție.
Pe baza țesuturilor recoltate, pacientei i s -a pus diagnosticul de adenocarcinom
bronhopulmonar cu determinări cerebrale. După terminarea intervenției chirurgicale asistenta
medicală va supraveghea și monitoriza funcțiile vita le și vegetative pe care le va nota în foaia
de obs ervație, îi va evalua intensitatea durerii și îi va administra tratamentul prescris de
medic.
Pe parcursul celor 2 ani de la diagnosticare, starea pacientei s -a degradat în cele din
urmă aceasta decedând, în ciuda îngrijirilor și a tratamentelor acordate.

53
IV. Concluzii

1. Studiul statistic al lucrării s -a efectuat la Centrul Medical Hospice Casa
Speranței Brașov, pe secția de oncologie adulți acest studiu este de tip retrospectiv,
transversal și a fost efe ctual pe un lot de 113 pacienți, pe o perioadă de trei ani. Prin acest
studiu s -a propus evidențierea rolului asistentului medical în îngrijirea holistică a pacienților
cu neobronhopulmonar, această îngrijire având ca scop îmbunătățirea semnificativă a cal ității
vienții acestor pacienți.
2. În urma cercetării s -a constatat că această formă de cancer este una dintre cele
mai frecvente și importante forme de tumoară pulmonară.
3. Ca răspândire a cancerului bronhopulmonar în ultimii ani s -a înregistrat o
creștere pr ogresivă a numărului de cazuri. Având o incidență mult mai mare la persoanele
cuprinse în grupa de vârstă 50 -75 ani. De asemenea afecțiunea ace asta apare mai frecvent la
bărbați, iar în urma studiului raportul sex ratio bărbați -femei fiind de 2/1.
4. Factori i însemnați care au imfluențat dezvoltarea cancerului bronhopulmonar
și care au fost prezenți la majoritatea pacienților sunt: existența statusului fumător,
predispoziția genetică, existența factorilor de teren, mediul de proveniență, expunerea
profesional ă, antecedentele personale.
5. La majoritatea pacienților s -au semnalaturmătoarele simptome prezente atât în
stadiile avansate cât și în cele incipiente: anemie, febră, dispnee, hemoptizie, expectorație
muco -purulentă.
6. În ceea ce privește metoda sau metodele terapeutice folosite împotriva
cancerului bronhopulmonar acestea se fixează în funcție de tipul cancerului pulmonar și de
leziunile existente. Cele mai utilizate și cunoscute metode de tratament sunt: intervenția
chirurgicală, radioterapia, cât și chimiote rapia. Prin aplicarea acestora încercându -se astfel
chiar combaterea, împiedicarea extinderii neoplasmului bronhopulmonar.
7. Cele mai frecvente determinării secundare apărute la pacienții din lotul de
studiu au fost cele pulmonare, acestea fiind prezente în proporția cea mai mare(33%),
metastazele osoase, cerebrale și hepatice. Astfel pacieții au fost încadrați în stadiile I, II, III și
IV.
8. În ciuda îngrijirilor paliative și holistice acordate pacienților cu
neobronhopulmonar prognosticul rămâne unul destul d e rezervat. Condițiile esențiale

54
pentrucreșterea ratei de supraviețuire, ar fi diagnosticarea precoce a cancerului precum și
aplicarea tratamentului de specialitate cât mai repede posibil.
9. Pentru ca îngrijirea holistică să fie una completă aceasta trebuie să includă cele
4 dimensiuni și anume, aspectele fizice, psiho -emoționale, aspectele sociale cât și cele
spirituale. De aceea asistentul medical are un rol important prin abordarea acestui tip de
îngrijire. Astfel prin oferirea sprijinului în astfel de mom ente dificile asistentul medical
contribuie la ușurarea suferinței pacienților diagnosticați cu boli incurabile.

55
Bibliografie

1. Anastasatu C., Riscurile fumatului pentru fumători și nefumători, Colecția Medicină pentru
Toți, Editura Medicală, București 1 982, pg. 52.
2. Barnea M., Barnea E., Fumatul – Efecte asupra sănătății, profilaxie, Editura Medicală,
București 1984, ISBN – 973-39-0010 -9, pg. 35, 62, 83.
3. Barnea M., Factorii de mediu și profilaxia cancerului, Colecția Medicină pentru Toți, Editura
Medicală , ISBN – 973-39-0010 -9, pg. 80.
4. DeVitta T.V., Hellman S., Rosenberg S.A., Epidemiology and ethiology of lung cancer.
Principles and practice of oncology, Lippincott Williams and Wilkins, 2001, pg. 917 -1010.
5. Drăgan A.M., Diagnosticul citologic și histopatol ogic, clasificarea microscopică a
carcinomului bronhopulmonar. Aprecierea eficacității metodologiei și investigații etiopatogenetice,
U.M.F. Târgu -Mureș , 2003.
6. Gherasim L., Medicină Internă Vol. I, Ediția II -a. Bolile aparatului respirator și reumatice,
Editura Medicală, București 2001, ISBN 973 -39-0254 -3, pg. 433 -477.
7. Longo L.D., Fauci S.A., et. al., Harrison, Manual de Medicină, Ediția a 18 -a, Editura ALL,
București 2014, ISBN 978 -606-587-332-2, pg. 433 -441.
8. Miron L., Bild E., et.al., Elemente de nursing în cancer, Editura U.M.F. „G. T. Popa”, Iași
2006, pg. 24, 44, 65, 74.
9. Miron L., Miron I., et. al., Terapia oncologică. Opțiuni bazate pe dovezi, Editura Institutul
European, Colecția ACADEMICA, Iași 2008, ISBN 978 -973-611-538-7, pg. 35, 43, 77.
10. Miron L., Oncologie generală, Editura Egal,Bacău 2000, pg. 132 -147.
11. Miron L., Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educare
sanitară a populației, Suport de curs pentru rezidenți, Editura U.M.F. „G.T. Popa”, Iași 2006, pg. 350 –
380.
12. Miron L., Starea terminală la pacientul oncologic, Editura Kolos, Iași 2005, pg. 1065 -1067.
13. Nagy V., Principii de cancerologie generală – curs pentru studenți, Editura Medicală
Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj – Napoca 2007, pg. 37 -40.
14. Nicolaescu O., Ca ncerul bronhopulmonar – Curs XIII, Educație medicală continuă – Modul
Pneumologie, Mai 2013 – Aprilie 2014, pg. 2 -11.
15. Păun R., Medicină Internă, Editura Medicală, București 1983, pg. 622 -625
16. Tofolean D., Mazilu L., Cancerul bronho -pulmonar, Editura Ovidius University Press,
Constanța 2009, ISBN 978 -973-614-506-3, pg.192.
17. Bădulescu F., Geantă M., Schenker M., Medicina viitorului ăncepe de astăzi. Cu medicina
personalizată, în oncologie, Revista Hipocrate, Septembrie 2012, [cited 12 Ian 2017], disponibil la:
http://snomr.ro/revista -hipocrate -octombrie -2012/
18. Bîlba V., Mereuță I., et. al., Metodologiile Morfo -Imagistice și Experiența Aplicării
Tomografiei Computerizate (TC) în Screening -ul Canceru lui Pulmonar, Revista Științifico -Practică
INFO -MED, Ianuarie 2016, Vol.2, Nr. 28, pg. 105 -107, [citat 17 Ian 2017], disponibil la:
http://www.ionmereuta.md/files/Info -28-2.pdf
19. Boyle P., Levin B. , World Cancer Report 2008, International Agency for Research on
Cancer, World Health Organization, Lyon 2008, pg. 42, [cited 22 Ian 2017], available at:
http://www.iarc.f r/en/publications/pdfs -online/wcr/2008/wcr_2008.pdf
20. Chen F., Sato T., et. a., Surgical mManagement of Bronchopulmonary Typical Carcinoid
Tumors: an institutional experience, Interacivet CardioVascular and Thoracic Srugery, December
2010, Vol. 11, Issue 6 , pg. 737 -739, [cited 22 Ian 2017], available at:
https://academic.oup.com/icvts/article -abstract/11/6/73 7/830281/Surgical -management -of-
bronchopulmonary -typical?redirectedFrom=fulltext
21. Demirci I., Herold S., et. al. Overdiagnosis of a typical carcinoid tumor as an
adenocarcinoma of the lung: a case report and review of the literature, World Journal of Surg ical
Oncology, Vol. 10, Issue 19, January 2012, pg. 10 -19, [cited 20 Jan 2017], available at:
http://wjso.biomedcentral.com/articles/10.1186/1477 -7819 -10-19

56
22. DeVita T.V., Hellman S., Rosenberg S., Cancer: Principles and Practice of Oncology 6th
Edition, Lippincott Williams and Wilkins Publisher, July 2001, pg. 105. Available at:
https://oncouasd.files.wordpress.com/2014/09/cancer -principles -and-practice -of-oncology -6e.pdf
23. Domnariu C.D., Cancerul – Flagel Mondial, Acta Medica Transilvanica, Decembrie 2011,
Vol. 2, Nr. 4, pg. 1 -2. [citat 22 Ian 2017], disponibil la: http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2011/Nr4 –
ro/Domnariu.pdf
24. Doroftei S., Cheptănariu D., et. al., Poluarea aerului cu pulberi – factor de risc pentru
sănătatea populației dintr -un centru industrial, Revista de Igienă și Sănătate Publică, vol. 58, anul
2008, pg. 24, [citat 24 Ian 2017], disponibil la: http://revistaigiena.umft.ro/reviste/2008_revista03.pdf
25. Drăgan A.M., Roșca E., Mu țiu G., Cytologic and hystopathologic diagnosis in
bronchopulmonary squamous cell carcinoma, Romanian Journal of Morphology and Embryology,
vol. 52, Issue 1., pg. 395 -398, , [citat 24 Ian 2017], disponibil la:
http://www.rjme.ro/RJME/resources/files/521111395398.pdf
26. Eftodii V., Prepeliță C., et. al., Aspecte de diagnostic a cacerului bronhopulmonar în
Republica Moldova, Revista Științifico -Practică INFO -MED, Ianuarie 2016, Vol.2, Nr. 2 8, pg. 120,
[citat 17 Ian 2017], disponibil la: http://www.ionmereuta.md/files/Info -28-2.pdf
27. Fenniche S., El Fekih L., et. al., Palliative chemotherapy of non small lung cancer in Tunisia.
Prospe ctive study of the cost and impact on the quality of life, La Tunisie Medicale, Vol. 89, Nr. 6,
pg. 539 -543. [cited 15 Jan 2017], available at: http://www .latunisiemedicale.com/article -medicale –
tunisie.php?article=1735&Codelang=en
28. Fergusson R.J., Cull A., Quality of life measurement for patiens undergoing treatment for
lung cancer, Thorax, September1991, Vol. 46, Issue 9 pg. 671 -675, [cited 15 Ian 2017], a vailable at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC463371/pdf/thorax00357 -0059.pdf
29. Hann C.L., Rudin C.M., Management of small -cell lung cancer: incremental changes but
hope for the future, Oncology Williston Park, Vol. 22, 2008, pg. 1486 -1492, [cited 15 Dec 2016],
available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19133604
30. Hurwitz J.L., McCoy F., et . al., New advances in the second -line treatment of small cell lung
cancer, Oncologist, Vol. 14, 2009, pg. 986 -994, [cited 18 Dec 2016], available at:
http://theoncologist.alphame dpress.org/content/14/10/986.full
31. Maex E., DeValck C., Taking care of the terminally ill cancer patient: the communications
compass: a model for communication in oncology, Ann Oncology, Vol. 15, Supl. 4, 2004, pg. 215 –
219, [cited 15 Jan 2017], available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK4023/
32. Mangione M.C., Goldman L., et.al., Health -Related Quality of Life after Elective Surgery,
Journal of General Internal Medicine, November 1997, Vol. 12, Issue 11, pg. 686 -697, [cited 15 Ian
2017], available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1497188/
33. Matsuda A., Kobayashi M., et. al., Quality of life of lung cancer pat ients receiving outpatient
chemotherapy, Experimental and TherapeuticMedicine, January 2011, Vol. 2, Issue 2, pg. 291 –
294,[cited 12 Ian 2017], available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/p mc/articles/PMC3440648/
34. Monul V., Calitatea vieții pacienților cu cancer avansat supuși tratamentului chimioterapic
ambulator, Revista Științifico -Practică INFO -MED, Ianuarie 2016, Vol.2, Nr. 28, pg. 225 -227, [citat
17 Ian 2017], disponibil la: http://www.ionmereuta.md/files/Info -28-2.pdf
35. Nakaya N., Effect of Psychosocial Factors on Cancer Rosk and Survival, Journal of
Epidemiology, January 2014, Vol. 24. Nr. 1, pg. 1 -6. [cited 20 Jan 2017], avai lable at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3872518/
36. Peters S., Adjey A.A., et. al., Cancerul pulmonar fără celule mici în stadiu metastatic
(NSCLC): Ghidurile de practică cli nică ESMO pentru diagnostic, tratament și urmărire, Journal of
Radiotherapy and Medical Oncology, Vol. 21, Issue 5,Iunie 2012, pg. 116 -119, [citat 13 Jan 2017],
disponibil la: http://www.srrom.ro/Ghiuri_ESMO/v2/02.1.2_12_7_MetastaticNSCLC.pdf
37. Pfannschmidt J., Dienemann H., Surgical treatment of oligometastatic non -small cell lung
cancer, Lung Cancer, Vol. 69, 2010, pg. 251 -257, [cited 21 Jan 2017], available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20537426
38. Schrijvers D., Senn H.J., et. al., European Society for Medical Onclogy Handbook of cancer
prevention, Informa Health Care, 2008, pg. 90 -95, [cited 15 Dec 2016], a vailable at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5070389/ .

57
39. Șveț T., Principiul vigilenței ocologice – reper al depistării precoce a tumorilor, Revista
Științifico -Practică INFO -MED, Ianuarie 2016, Vol.2, Nr. 28, pg. 126 -128, [citat 17 Ian 2017],
disponibil la: http://www.ionmereuta.md/files/Info -28-2.pdf
40. Therasse P., Arbuck S.G., et. al., New guidelines to evaluate the response to treatment in
solind tumors. European Organization for Research and Treatment of Cancer, National Cancer
Institute of the United States ,National Cancer Institute of Canada, Journal of the National Cancer
Institute, February 2000, Vol. 2, Nr. 93 , pg. 205 -2016, . [cited 15 Jan 2017], available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10655437
41. Țîbîrnă R., Țîbîrnă Gh., et. al., Particularitățile psihologice a pacientului ocologic la etapele :
diagnostică, curativă, postcurativă, Revista Științifico -Practică INFO -MED, Ianuarie 2016, Vol.2, Nr.
28, pg. 245 -247, [citat 17 Ian 2017], disponibil la: http://www.ionmereuta.md/files/Info -28-2.pdf
42. Ulmeanu R., Cordoș I., et. al., Ghid pentru managementul cancerului bronho -pulmonar,
Secțiunea de cancer pulmona, bronhologie și pneumologie a SRP, Societatea Română de Chirurgie
Toracică, Societatea Națională de Oncologie Medicală, Societatea Româ nă de Radioterapie și
Oncologie Medicală, 2015, pg. 5, 14, 20, [cited 20 Jan 2017], available at:
https://tr.scribd.com/doc/312741073/Ghid -pentru-managementul -cancerului -pulmonar -parte -I-2012 –
pdf
43. Vlad E., Rolul fumatului în etiologia cancerului bronho -pulmonar, Acta Medica
Transilvanica, Vol. II, Nr. 4, Decembrie 2012, pg. 16 -18, [citat 15 Dec 2016], disponibil la:
http://www.amtsibiu.ro/Arhiva /2012/Nr4 -ro/Vlad_Ro.pdf
44. Win T., Sharples L., et. al., Effect of lung cancer surgery on quality of life, Thorax, March
2005, Vol. 60, Isue 3, pg. 234 -238, , [cited 15 Ian 2017], available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1747338/pdf/v060p00234.pdf
45. Ghid pentru managementul cancerului pulmonar, partea I – diagnostic și stadializare.
Societatea română de pneumologie, Societatea română de chirurgie toracică, Societatea română de
radioterapie și oncologie medicală 2012, disponibil la:
http://www.srp.ro/ ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PU
LMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZAR
E.pdf