Lupsedaniela Impozitele Pe Consum (1) [620508]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDI I CONTABILITATE ȘI
INFORMATICA DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂN T IF
Lucrare de licen ța
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. MORAR IOAN DAN
STUDENT: [anonimizat] 2020
1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA D E ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII CONTABILITATE ȘI
INFORMATICA DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF
IMPOZITELE PE CONSUM.
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. MORAR IOAN DAN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
CUPRINS
2

PAGINA
Introducere ………………………………………………………………………….. 5
Cap. I. Prezentarea istorică a impozitelor pe consum……………… 6
I.1. Prezentarea istorică a taxei pe valoarea adăugată…………………………. 6
I.2. Prezentarea istorică a accizelor………………………………………………….. 8
I.3. Prezentarea istorică a taxelor vamale………………………………………….. 9
Cap.II. Prezentarea teoretică a impozitelor pe consum………… 10
II.1. Pondere impozite pe consum în PIB …………………………………10

II.2. Prezentarea teoretică a taxei pe valoarea adăugată………………….. 11
II.2.1. Noțiuni generale despre TVA ………………………………………11
II.2.2. Plătitorii TVA-ului……………………………………………………12
II.2.3. Formulare specifice de raportare a TVA-ului……………………………..12
II.2.4. Cotele de impozitare ale taxei pe valoarea adăugată…………………….13
II.2.5. Faptul generator și exigibilitatea TVA-ului………………………………….14
II.3. Prezentarea teoretică a accizelor…………………………………………………….15
II.3.1. Noțiuni generale despre accize ……………………………………………………15
II.3.2. Faptul generator și exigibilitatea accizelor. Eliberarea în consum ……16
II.3.3. Plătitorii de accize. Documente specifice de raportare……………………..18
II.3.4. Calculul accizelor. Restituirea accizelor. ……………………………………….19
II.3.5. Scutiri de la plata accizelor …………………………………………………………..20
II.4. Prezentarea teoretică a taxelor vamale……………………………………………….22
II.4.1. Noțiuni generale despre taxele vamale ……………………………………………22
II.4.2. Clasificarea taxelor vamale …………………………………………………………..23
II.4.3. Plătitorii taxelor vamale…………………………………………………………………27
II.4.4. Datoria vamală ……………………………………………………………………………..28
II.4.5. Dumpingul……………………………………………………………………………………29
II.4.6. Scutiri de la plata taxelor vamale……………………………………………………..29
3

Cap. III. Prezentarea practică a impozitelor pe consum……………30
III.1. Prezentarea practică a taxei pe valoarea adăugată……………………….30
III.1.1. Sinteza teoretică a taxei pe valoarea adăugată………………………..30
III.1.2. Studiu de caz privind cotele de TVA și determinarea TVA-ului
de plată…………………………………………………………………………………..30
III.2. Prezentarea practică a accizelor …………………………………………..31
III.2.1. Sinteza teoretică a accizelor …………………………………………….31
III.2.2. Studii de caz …………………………………………………………….35
III.3. Prezentarea practică a taxelor vamale …………………………………….45
III.3.1. Sinteza teoretică a taxelor vamale ……………………………………….45
III.3.2. Studiu de caz privind obligațiile fiscal datorate în vamă ………………..45
Concluzii………………………………………………………………. 49
Bibliografie….………………………………………………………….50
Sitografie ………………………………………………………………51
Anexe……………………………………………………………………52
4

Introducere
Sub îndrumarea d-lui profesor Morar Ioan Dan , am ales ca și temă de disertație
studierea impozitelor pe consum.
Putem afirma faptul că elementul de bază a sistemului fiscal este impozitul.
Impozitul este principala sursă de unde sunt provenite veniturile publice, el influențează
economia unei țări și totodată și societatea.
Conform Codului Fiscal, publicat și reactualizat , impozitele pe consum fac parte din
categoria impozitelor indirecte. Iar din categoria impozitelor pe consum fac parte : accizele,
taxa pe valoare adăugată , taxele vamale.
Prin anumite impozite statul poate să influențeze semnificativ concurența, poate să
stimuleze producția unor produse sau consumul.
Accizele armonizate sunt reprezintă venituri care sunt datorate bugetului de stat și care
sunt virate către stat în termenele stabilite și prevăzute de către legea fiscală.
Taxa pe valoarea adăugată este principalul impozit indirect în România, defapt putem
spune că este cel mai important impozit din categoria impozitelor indirecte de la noi din țară.
La fel ca și accizele , TVA-ul este un impozit ce se datorează către bugetul de stat.
Resursele financiare publice obținute și colectate prin aplicarea sistemului de plată a taxei
pe valoarea adăugată reprezintă aproximativ 40% din totalul veniturilor publice obținute.
Cel de-al treilea impozit propus pentru a fi analizat în lucrarea de față din categoria
impozitelor pe consum , sunt taxele vamale.
Taxele vamale fac parte din categoria celor mai vechi impozite care sunt utilizate în toate
formele economiei. În sistemul fiscal din România , taxele vamale au fost în permanentă
schimbare , modificare referitoare la scopul lor financiar.
Din momentul intrării țării noastre în Uniunea Europeană, taxele vamale se aplică doar
produselor care sunt provenite din afara UE.
Lucrarea de fată își propune să studieze, în totalitate impozitele pe consum, pornind de la
o scurtă prezentare istorică a acestora și până la studierea impozitelor pe consum în prezent.
5

Cap. I. Prezentarea istorică a impozitelor pe consum
Impozitele pe consum fac parte din categoria impozitelor indirecte .
“Impozitele și taxele indirecte sunt acele venituri fiscale în cazul cărora există o
neconcordanță între plătitorul acestora la bugetul public și suportatorul lor real. ”1
Impozitele indirecte sunt impozite care nu se stabilesc în mod direct asupra
contribuabililor, ci se stabilesc în mod indirect , adică se așează asupra vânzărilor de bunuri
sau prestărilor de servicii, ele micșorează puterea de cumpărare a claselor sociale.
“ Impozitele indirecte se percep în aceleași cote de la toate categoriile de cetățeni ce
consumă produse sau uzează de servicii supuse la asemenea impozite, fără să se țină seama de
veniturile, averea sau de situația personală a celor care plătesc impozitele respective. ” 2
1.1. Prezentarea istorică a taxei pe valoarea adăugată
În anul 1993, la data de 1 iulie, TVA-ul a fost introdus în România și a fost impozitul ce
a înlocuit un alt impozit ,și anume I.C.M.- impozitul pe circulația mărfurilor.3
În anul 1967, TVA-ul a fost introdus și adoptat ca fiind impozitul indirect care stă la baza
sau în centrul sistemului fiscal european.
TVA-ul a fost introdus ca fiind un impozit asupra cifrei de afaceri nete și cifrei de afaceri
brute. La începutul acestui deceniu, TVA a avut o contribuție semnificativă și importantă în
procesul de eliminare a distorsiunilor economice care au fost generate de economia
centralizată. Această eliminare reprezintă un obiectiv realizat al reformei economice și fiscale
în general.
Originea TVA-ului este dată de către diversificarea impozitelor generale care sunt
așezate asupra consumului, aceste impozite au fost percepute odată cu terminarea primului
război mondial. Ca și etapă premergătoare introducerii TVA-ului, este luată în considerare
etapa sistemului de plăți fracționate a taxelor ce sunt introduse asupra vânzărilor totale ,
această etapa premergătoare a taxei pe valoarea adăugată , este etapa acceptată de către Franța
1Ioan Talpoș, Finanțele României, Vol.I, Colecția Litec , Editura Sedona, Timișoara, 1995, pag. 219.
2Iulian Văcărel, Finanțe , Editura Didactică și pedagogică , București, 1970, pp. 163- 164.
3Ioan Talpoș, Finanțele României, Vol.I, Colecția Litec , Editura Sedona, Timișoara, 1995, pag.219.
6

în anul 1946. Taxa pe valoare adăugată a fost instituit pentru prima dată în Franța, instituire ce
a avut loc prin reforma fiscală din perioada anilor 1954 si 1955. 4
În anul 1997, TVA-ul a contribuit la PIB cu o pondere de 5,9%, urmând ca în anul 1995 și
1997 , să se înregistreze creșteri a contribuției TVA-ului în PIB, și anume 8,8% în anul 1997
și 7,6% în anul 1997.
După apariția taxei pe valoare adăugată , s-a practicat cota unică de 18% și cota zero
pentru export, impozitul având cu adevărat un caracter neutru din puctul de vedere al
fiscalității. După o perioadă scurtă de timp a fost introdusă și cota de 9% , fiind introdusă
pentru unele mărfuri care fac parte din categoria mărfurilor de strictă necesitate.5
În anul 1998, are loc modificarea cotelor de TVA, are loc creșterea lor de la 18% cât era
în momentul inițial la o cota de 22%, și crește cota de la 9% la 11%, iar cota zero pentru
export rămânând aceeași cota.
Tot în anul 1998, legea română acordă scutiri pentru instituțiile publice, unitățile sanitar
medicale ,gospodări agricole , cooperativele de credit, casele de economii, societățile de
investiții financiare.
“Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, din punct de
vedere fiscal țara noastră a fost obligată la armonizarea legislației naționale, în special în
domeniul impozitelor indirecte. ”6
La începutul anului 2000, cotele de TVA s-au reașezat și s-a apelat la o cotă unică de
19%. Ulterior cota de TVA a crescut de la 19% la 24%, dar in data de 1 ianuarie 2016 cota
scade la valoarea de 20%.
“ Orice creștere a cotelor de TVA are impact asupra consumatorilor finali, prin creșterea
prețurilor, dar în egală măsură afectează și companiile, prin creșterea riscului privind
conformarea fiscală ( creșterea cotelor de TVA conduce la sume mai mari de TVA
administrate în calitate de plătitor , deci și penalizări mai mari în caz de erori sau neplata la
termen.”7
Are loc scăderi semnificative a cotelor de TVA. Cota de 20% se modifică în data de 1
ianurie 2017, scade la 19%.
4Idem, pag.220.
5Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag.74.
6Nicoleta Vintilă, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 315.
7Idem,pag. 320.
7

Cotele existente în prezent în România sunt: 19%, 9% (cota care activează în livrarea
produselor farmaceutice sau ortopedice, cazarea în regim hotelier, alimente, băuturilor fără
alcool și serviciile de restaurant), 5% (pentru manuale, cărți, reviste, ziare, acces la muzee,
castele, expoziții)
1.2. Prezentarea istorică a accizelor
Accizele mai poartă denumirea de taxe de consumație. Aceste taxe se așează asupra
produselor care sunt consumate în cantități mari.
Accizele au fost reintroduse în sistemul fiscal românesc prin HG nr.779 din data de 15
noiembrie 1991, dar puse în aplicare doar din data de 1 decembrie 1991. 8 Încă de la
conceperea inițială a accizelor, acestea au în raport cu I.C.M , adică impozitul pe circulația
mărfurilor, un caracter complementar.
La fel ca orice alt impozit, asieta și conținutul accizelor în timp au suferit o serie de
modificări. Accizele sunt reglementate prin legea nr.42/1993, această lege a fost pusă în
practica financiară românească începând cu data de 1 iulie 1993. Legea mai sus menționată,
prevede reglementarea accizelor la produselor din țară cât și la produsele din import.
Până în anul 1998, baza impozabilă a accizelor a fost exprimată sub formă valori, având și
unele excepții. Aceste excepții erau în funcție de natura produselor ce erau supuse impozitării,
asupra cărora se aplica impozitarea sub cote procentuale, chiar foarte mari la unele chiar de
până la 300%.
Actualmente, în practică accizele sunt asociate cu TVA-ul (taxa pe valoare adăugată) .
După taxa pe valoare adăugată , accizele ocupă locul doi în grupa impozitelor indirecte. Acest
impozit se așează asupra unor categorii de produse cum ar fi: alcoolul, vinurile, produsele din
tutun , motorina, benzina, autoturismele, bijuteriile, blănurile, cafeaua, energia electrică.
Accizele se calculează în baza unor cote procentuale ce sunt aplicate prețului de vânzare
sau se mai poate calcula în sumă fixă asupra unității de măsură.
“ Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difer ă de la o țară la alta și de la un
produs la altul.”9
Accizele raportate la PIB reprezintă în jur de 3,5%, asta înseamnă că ele au un aport important
la nivelul Uniunii Europene la formarea veniturilo fiscale. 10
8 Ioan Talpoș, Finanțele României, Vol.I, Colecția Litec , Editura Sedona, Timișoara, 1995, pag.243.
9Iulian Văcărel (coordonator), Finanțe publice,Editura didactică și pedagogică, București, 1992, pag.250.
10Iulian Văcărel (coordonator), Finanțe publice,Editia a V-a, Editura didactică și pedagogică, pag.415.
8

1.3. Prezentarea istorică a taxelor vamale
Aceste impozite fac parte din categoria celor mai vechi impozite folosite în toate
formele de așezare a economiei.
În sistemul fiscal din România, în prezent taxele vamale s-au modificat de mai multe ori
în privința scopului financiar al acestora. Dar, de asemenea, au avut loc modificări în vederea
alinierii acestor taxe vamale la cerințele comerțului internațional modern.
Odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, aceste taxe se aplică doar asupra
produselor ce sunt provenite din afara Uniunii Europene. Taxele vamale se percep în
momentul trecerii unei frontiere , în porturi sau în aeroporturi. 11
Taxele vamale la fel ca și taxele de consumație au același conținut economic, ele fiind
așezate și aplicate asupra mărfurilor ce trec granița unui stat, având scopul de utilizare sau de
consum al acestora.
Aceste impozite indirecte sunt reglementate în Codul vamal.
Cele mai utilizate taxe vamale în practica fiscală internațională sunt taxele vamale
aplicate importului de mărfuri.
11Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag.109.
9

Cap.II. Prezentarea teoretică a impozitelor pe consum
2.1. Pondere impozite pe consum în PIB ( Produsul Intern Brut)
Tabel nr.2.1. Impozite pe consum în PIB 2016-2018
Anul 201620172018
TVA6,8%6,3%6,8%
ACCIZE 3,5%3,2%3,3%
TAXE
VAMALE2,1%1,9%2,1%
TOTAL
(% PIB) 12,4%11,4%12,2%
Sursa: Institutul Național de Statistică
Figura 2.1. Pondere impozite pe consum în PIB 2016-2018
Sursa : Institutul Național de Statistică
2.2. Prezentarea teoretică a taxei pe valoarea adăugată
2.2.1. Noțiuni generale despre TVA
Taxa pe valoare adăugată, prescurtat TVA-ul , este în România principalul impozit indirect
din punct de vedere al sferei de aplicare și al volumului încasărilor la bugetul de stat.
Privit prin prisma modului de așezare, TVA-ul este impozitul care cuprinde în totalitate
toate fazele procesului economic: cuprinde producția produselor, circulația produselor de la
producător până la consumatorul final, cuprinde și prestarea de servicii în vederea diferiților
10

beneficiari . După modul său de percepere, TVA-ul este un impozit unic , care poate fi
perceput fracționat.
Livrările de bunuri, prestările de servicii sau orice altă operațiune asimilate cu acestea
reprezintă operațiuni care intră sub incidența TVA. Anumite condiții trebuiesc îndeplinite de
operațiuni pentru a intra sub incidența TVA si anume:
-operațiunile trebuie să fie efectuate de către persoane impozabile, adică de orice persoană
fizică sau juridică care desfășoară activități economice indiferent de scopul lor sau de
rezultatul obținut de aceste activități.
-să fie o activitate economică, cum ar fi: prestare de servicii, livrare de bunuri indiferent
de natura lor, activitate extractivă, agricolă sau o profesiune liberă.
“Instituțiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitățile lor
administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare și
siguranța statului, pe care le desfășoară în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru
desfășurarea acestor activități percep taxe, redevențe , cotizații sau onorarii.
Excepții sunt cazurile în care tratarea lor ca persoane neimpozabile pentru aceste
operațiuni conduce la distorsiuni concurențiale. ”12
Sfera de aplicare a impozitului indirect, a taxei pe valoarea adăugată este: livrarea de
bunuri, prestarea de servicii indiferent de natura lor sau venitul pe care acestea îl pot aduce și
importul.
2.2.2. Plătitorii TVA-ului
Plătitorii TVA-ului sunt:
a)persoane impozabile ce sunt înregistrare ca plătitori ai taxei pe valoarea adăugată,
pentru toate operațiunile taxabile
b)persoane care importă bunuri. Importul poate fi realizat în mod direct prin comisionari
sau alte persoane juridice care pot acționa din ordinul și în numele persoanei care este titularul
operațiunilor de import, indiferent dacă aceștia sunt sau nu la organele fiscale înregistrați ca
plătitori ai taxei pe valoarea adăugată.
12Lucian Țâțu, Cosmin Șerbănescu, Dan Ștefan, Delia Cataramă, Adrian Nica, Fiscalitate. De la lege la practică,
Ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2005, pag. 6.
11

c)persoane fizice care introduc bunuri în țară în conformitate cu regulamentul vamal
care este aplicabil acestor bunuri
d)persoane fizice sau juridice care au domiciliul sau își desfășoară activitatea în
România, care pot fi beneficiare a unor servicii prestate de către persoane ce au domiciliul sau
sediul în străinătate.
2.2.3. Formulare specifice de raportare a TVA-ului
În România , valoarea tuturor operațiunilor economice realizate de către persoane
impozabile, operațiuni ce au loc în interiorul țării trebuie să fie raportată, conform Codului
Fiscal actualizat, la organul fiscal din raza căruia persoana impozabilă desfășoară activități
economice.13
“Formularele care stau la baza acestei raportări sunt :
-formularul cu cod 300, Decont de taxă pe valoarea adăugată
-formularul cod 301, Decont special de taxă pe valoare adăugată
-formularul cu cod 311, Declarație privind taxa pe valoare adăugată
-formularul cod 390 VIES, Declarația recapitulativă privind livrările/ achizițiile/ prestările
intracomunitare
-formularul cu cod 394, Declarație informativă privind livrările/ prestările și achizițiile
efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrare în scopuri de TVA ”14
Decontul de TVA: – se completeaz ă și se depune în mod obligatoriu de către persoanele
impozabile ce sunt înregistrare în scopuri normale de TVA
– este un formular valabil de la data de 1 ianuarie 2013
– acest formular se depune la la organele fiscale competente, depunerea lui se
face în funcție de perioada fiscală, dacă perioada este lunară, atunci decontul se depune în
fiecare lună până la data de 25 a lunii următoare acelei lunii pentru care se realizează și se
depune , iar când perioada fiscală prevăzută în vectorul fiscal este trimestrul, atunci decontul
va fi depus trimestrial
-formularul poate fi depus online cu ajutorul tehnologiei avansate și în baza
certificatului digital, prin poștă însoțit de confirmarea de primire sau direct la registratura
organului fiscal
13Dragoș Petroi, Florin Cuciureanu, Adrian Bența, TVA național vs. Intracomunitar: cazuri și necazuri , Editura C.H.Beck,
București, 2013, pag.45.
14Idem ,pp.45-46.
12

Decontul special de TVA: – au obligația de completare și depunere a acestui formular,
toate persoanele nu sunt înregistrate și nici nu au obligația de înregistrare în scopul de taxă pe
valoare adăugată
– poate fi depus registratură, la poștă sau poate să se fie completat pe site-ul
ANAF
Declarația privind TVA: – se depune de către persoanele impozabile care au fost scoase de
la TVA de către organul fiscal din diferite motive cum ar fi : nu a depus decontul de TVA în
perioada unui semestru pentru a putea fi declarate inactive,
Declarația 390 VIES: – se întocmește și se depune lunar în mod obligatoriu de către toate
persoanele impozabile cu calitatea de plătitor de TVA sau doar înregistrate în vederea
realizării achizițiilor intracomunitare de anumite bunuri și servicii
– în situația în care într-o lună calendaristică nu au loc achiziții intracomunitare
, nu este obligatorie depunerea declarației
Declarația 394: – termenul de depunere poate să fie lunar, trimestrial , semestrial sau anual
– se depune cel târziu până la data de 25 a lunii
– este obligatoriu de depus de către persoanele impozabile ce efectuează în
interiorul țării achiziții, prestări de servicii, livrări de bunuri
2.2.4. Cotele de impozitare ale taxei pe valoarea adăugată
Cotele taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile impozabile sunt:
a) cota standard , este cota de 19% și se aplică direct asupra bazei de impozitare a
operațiunilor impozabile care nu fac parte din categoria operațiunilor scutite de taxă sau
operațiuni care nu se supun cotei de taxă redusă
“ Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia est e 19%
începând cu data de 1 ianuarie 2017.”15
b) cota redusă care este de 9% , această cotă se aplică pentru: 16
-serviciile care permit intrarea la muzee, case memoriale, grădini zoologice sau
botanice, expoziții, târguri, monumente istorice, castele
-livrarea produselor ortopedice , medicamentelor de uz uman
15https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_19042017.htm#A291, accesat la data de 16.04.2019
16Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 94.
13

-prestarea de servicii de catering și restaurant
-livrare de apă potabilă
c)cota redusă de 5%, se aplică în cazul livrării de manuale școlare , cărți, reviste , ziare,
cu excepția celor care au drept destinție crearea de publicitate17
d) operațiunile scutite de plata TVA-ului, dar ce au dreptul de deducere
e) operațiunile scutite de plata TVA-ului ,dar fără a avea dreptul de deducere
f)operațiuni de import și achiziții intracomunitare ce sunt scutite
2.2.5. Faptul generator și exigibilitatea TVA-ului
Faptul generator al TVA-ului este operațiunea prin care are loc realizarea de condiții
legale ce sunt necesare pentru exigibilitatea acestei taxe. 18
Faptul generator apare în momentul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii.
Ca și excepții de la regula menționată mai sus avem următoarele: 19
-livrările bunurilor imobile
-prestarea de servicii ce sunt decontate pe baza unor situații de lucrări
-livrările de bunuri și prestările de servicii ce se efectuează în mod continuu
-operațiunile de leasing, concesionare , închiriere
-contracte de consignație sau alte contracte asimilate acestora
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată reprezintă dreptul organelor fiscale de a pretinde
plătitorilor de TVA , să plătească taxa datorată bugetului de stat la o anumită dată.
Exigibilitatea plății TVA-ului este, defapt , data limită , ultima dată până la care trebuie să
se efectueze plata acestei taxe de către plătitori. După această dată limită de plată se aplică și
se calculează majorări de întârziere. 20
2.3. Prezentarea teoretică a accizelor
2.3.1. Noțiuni generale despre accize
17https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_19042017.htm#A291 , accesat la data de 16.04.2019
18Idem , accesat la data de 16.04.2019
19Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 89.
20 Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 89.
14

Accizele mai poartă denumirea și de taxe speciale de consumație.
Taxele speciale aplicate asupra consumului de bunuri , fac parte din categoria impozitelor
indirecte și reprezintă impozite care sunt incluse în prețul de vânzare al bunurilor/mărfurilor a
căror fabricare și realizare a avut loc în interiorul țării care a perceput respectivul impozit.
Accizele se aplică asupra mărfurilor care sunt de consum mai larg , dar aceste mărfuri pot
să fie diferite ca structură în funcție de la o țară la alta.
Din categoria mărfurilor supuse regimului de accize fac parte următoarele:
– berea
– vinul
– țigaretele
– articolele textile
– cafeaua
– uleiul
– sarea
– spirtul etc.
În România accizele se așează asupra următoarelor categorii de produse : 21
– vinul și produse pe bază de vin
– tutunul și produse din tutun
– bijuteriile din platină și din aur
– articole confecționate din blănuri naturale
– cafea
– motorină
– benzina cu sau fără plumb
– parfumuri și ape de colonie
– articolele din cristale
– berea
De regulă accizele se aplică asupra categoriilor de produse:
– a căror producție și vânzare este supravegheată de către stat
– consumul acestor produce produce efecte negative asupra stării de sănătate a populației și
influențează mediul înconjurător
21Iulian Văcărel , coordonator, GH. D. Bistriceanu, F. Bercea, G. Anghelache, T. Moșteanu, M. Bodnar, F. Georgescu, Finanțe
publice, Ediția a V a , Editura D idactică și Pedagogică, R.A., 2006, pag.413.
15

– în raport cu venitul mediu , elasticitatea cererii acestor produse este mult mai mare decât
venitul
2.3.2. Faptul generator și exigibilitatea accizelor. Eliberarea în consum.
Faptul generator al accizelor reprezintă acțiunea care determină supunerea produselor
sub regimul accizelor. 22
Totalitatea produselor accizabile intră sub regimul accizelor în momentul producerii acestor
produse și în momentul importului de produse accizabile pe teritoriul Uniunii Europene. 23
Producția produselor accizabile este operațiunea de fabricare , procesare și transformare ,
de către antrepozitarul autorizat și numai în cadrul antrepozitului fiscal.
Un antrepozitar autorizat este o persoană juridică sau o persoană fizică autorizată de către o
autoritate competentă în acest fel , să aibă dreptul de a produce , de a transforma , de a deține ,
de a primi și de a expedia produse accizabile în cadrul unui regim suspensiv de accize și
numai într-un loc care este autorizat , fiind denumit antrepozit fiscal.
Noțiunea de exigibilitate este denumită fiind data calendaristică la care statul are
dreptul de solicita încasarea valorii accizei datorate către bugetul de stat.
Exigibilitatea accizelor pentru categoriile de produce ce sunt supuse regimul de accize , are
loc în momentul eliberării în consum al produselor accizabile sau în momentul constatării
pierderii de produse sau când se constată lipsa lor.
În momentul eliberării în consum al produselor accizabile , exigibilitatea intervine
astfel:
-ieșirea de produse accizabile din regimul suspensiv, inclusiv ieșirea neregulamentară
-producția produselor accizabile
-deținerea produselor accizabile în exteriorul regimului suspensiv , în cazul în care
acciza aferentă produselor nu a fost plătită
-utilizarea produselor accizabile în cadrul antrepozitului fiscal , nu în scopuri drept
materie primă ci în alte scopuri diferite
-importurile neplasate de produse în regimul suspensiv
-depozitare de produse accizabile în cadrul unui antrepozit fiscal , a cărei autorizație a
expirat, a fost revocată sau anulată
22Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 264.
23https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 14.05.2019.
16

Condițiile referitoare la exigibilitatea accizelor și nivelul acestora, sunt acele condiții
care sunt în vigoare în momentul în care accizele sunt exigibile, în cadrul statului membru
al Uniunii Europene în care produsele accizabile sunt eliberate în consum .
În cazul produselor care nu sunt supuse accizelor armonizate , exigibilitatea are loc în
următorul fel:
-pentru categoriile de produse care provenite din producția proprie exigibilitatea are loc
în momentul livrării , atunci când sunt acordate produsele drept plată în natură sau ca
dividende , în momentul înstrăinării și utilizării acestora în orice scop diferit față de
cel al comercializării
-pentru categoriile de produse ce sunt aduse prin import pe teritoriul Uniunii Europene,
exigibilitatea apare în momentul la care are loc înregistrarea declarației vamale ale
importului
Conform Codului Fiscal , publicat și reactualizat, eliberarea în consum este definită
astfel : 24
-ieșirea de produse accizabile
-importuri de produse accizabile
-folosirea acestor produsele accizabile în alte scopuri diferite , și nu ca și materie primă
Nu este considerată operațiune de eliberare în consum a produselor accizabile atunci
când are loc mișcarea de produse accizabile din cadrul antrepozitului fiscal către următorii
destinatarii :25
-orice alt stat din exteriorul Uniunii Europene ,având loc operațiunea de export al
produselor accizabile
-destinatarul fiind înregistrat în alt stat membru al Uniunii Europene, aici are loc
operațiunea de livrare intracomunitară
-către orice alt antrepozit fiscal , care face parte din România sau din altă țară membrăa
Uniunii Europene
La fel, nu este considerată operațiune de eliberare în consum al produselor accizabile ,
pierderea iremediabilă a acestor produse ( prin spargere , vărsare, contaminare , inundații,
incemdiere) sau distrugerea totală. 26
24https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 14.05.2019.
25Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 265.
26Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 265.
17

2.3.3. Plătitorii de accize. Documente specifice de raportare.
Conform Legii nr.227/2015, publicată și reactualizată cu modificările ulterioare,
plătitorii de accize sunt : 27
a) în cazul ieșirii produselor accizabile din regimul suspensiv de accize, plătitorii sunt:
– antrepozitarul autorizat , destinatarul care este înregistrat și / sau o altă persoană care
dă în eliberare din regim suspensiv produsele accizabile , iar în situația unei ieșiri de produse
care are loc în mod neregulamentar din cadrul antrepozitului fiscal , plătitorul este persoana
care a luat parte la operațiunea de ieșire
– pe parcursul unei deplasări de produse accizabile în situația apariției unei nereguli ,
plătitorul este antrepozitarul autorizat , persoana autorizată care a efectuat expedierea sau
persoana care este responsabilă de plata accizelor
b) în cazul deținerii de produse accizabile, plătitorul este deținătorul produselor sau o
altă persoană care este implicată în deținerea acestor produse accizabile
c) în cazul producerii produselor accizabile , plătitorul este persoana care produce
d) în situația importului de produse accizabile, plătitorul de accize este persoana care
declară sau pe seama căreia sunt declarate produsele accizabile
e) în cazul eliberării în consum al produselor accizabile , plătitor estte persoana pe
seama căreia are loc determinarea și eliberarea în consum al produselor
Persoanele fizice devin plătitori de accize atunci când introduc pe teritoriul țării
autoturismele și autoturismele de teren, indiferent dacă acestea sunt noi sau rulate. 28
Orice plătitor de accize are obligația ca să se înregistreze la autoritatea competentă . 29
Plătitorul de accize este răspunzător în fața legii pentru modul de calculare corectă a accizelor
și de a se efectua plata accizelor către bugetul de stat până la data/ termenul stabilit de lege.
De asemenea , poartă răspunderea și pentru a depune declarațiile de accize la termenul stabilit
de lege, care este data de 25 a lunii următoare. 30 În fiecare an , cel târziu până la data de 30
aprilie N+1 , plătitorii de accize sunt obligați să depune decontul de accize aferent anului N.
27https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 15.05.2019.
28L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate. De la lege la practică, Ediția a II a , Editura All Beck,
2005, pag.58.
29https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 15.05.2019.
30https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 15.05.2019.
18

Documentele specifice raportării accizelor sunt : declarația de acize și decontul anual de
accize.
Declarația de accize:
– este depusă lunar de către plătitorul de accize
– se depune până la data de 25 a lunii următoare lunii la care declarația face referire
– indiferent dacă plătitorul datorează sau nu plata accizelor către bugetul de stat într-o
luna calendaristică, acesta este obligat de a depune declarația de accize pentru luna respectivă
Decontul de accize :
– se depune anual de către toți plătitorii de accize
– termenul stabilit de lege pentru depunerea decontului este data de 30 aprilie a
următorului an celui la care raportarea face referire
2.3.4. Calculul accizelor. Restituirea accizelor.

În cadrul României , accizele se exprimă sub 3 modalități și anume: 31
-cu ajutorul cotelor procentuale
-cu ajutorul unor sume specifice care sunt exprimate în euro asupra unei unități de
măsură. Euro fiind calculat la cursul valutar aferent de lei /euro
-cu ajutorul accizelor compuse care sunt formate din sumele specifice la care se mai
adaugă câte o cotă prcentuală
În ceea ce privește accizele specifice, unitatea de măsură specifică diferă în funcție de
categoria din care face parte produsul accizabil.
Ca și o scurtă prezentare , menționăm următoarele:
– la cafea , unitatea de măsura este tona
– la bere , hectolitru pe 1 grad Plato
– la alcoolul etilic, unitatea de măsura este exprimată în hectolitri de alcool pur
– la cafea solubilă , este kilogramul
– la benzine cu sau fără plumb și motorină, unitatea de măsură este tona pe 1.000 litri
În cazul accizelor care sunt stabilite în cote procentuale , acestea se aplică asupra:
– bijuteriilor care sunt fabricate din aur și din platină
– confecțiilor vestimentare din blănuri naturale
– parfumurilor
31L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate. De la lege la practică, Ediția a II a , Editura All Beck,
2005, pag.58.
19

– armelor de vânătoare
– iahturi
La țigarete , acciza este compusă, și este formată din acciza specifică și acciza ad-valorem.
Accizele pot fi restituite :32
-la cererea agentului economic în situația în care produsele energetice sunt
contaminate, degradate din punct de vedere al calității, și returnate către antrepozitul
fiscal pentru a fi reciclate
-atunci când produsele din tutun și băuturile alcoolice sunt retrase de pe piața de
desfacere deoarece acestea nu mai pot fi consumate datorită stării sau vechimii
acestora sau nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de lege în vederea comercializării
-pentru produsele accizabile a căror acciza a fost plătită către bugetul de stat în
România, și care ulterior plății accizelor au fost livrate intracomunitar sau prin export,
persoana fizică sau juridică care a efectuat operațiunea de export sau livrare
intracomunitară are dreptul de a solicita restituirea accizelor plătite pentru produsele
respective
-accizele plătite pentru produsele accizabile care au fost reintroduse în antrepozit fiscal,
pot fi solicitate pentru restituire
Valoarea accizelor ce poate fi restituită nu poate să depășească valoarea accizelor ce au
fost plătite către bugetul de stat. 33
2.3.5. Scutiri de la plata accizelor

Ca și scutiri generale de la plata accizelor sunt produsele accizabile atunci când acestea
sunt destinate a fi utilizate în următoarele situații: 34
– în cadrul relațiilor consulare sau diplomatice
– utilizate de organizații internaționale ce sunt recunoscute în România de către
autoritățile publice și de membrii care fac parte din aceste organizații. Aceste organizații sunt
recunoscute cu respectarea condițiilor și a limitelor care sunt stabilite prin intermediul
32https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 15.05.2019.
33Idem, accesat la data de 15.05.2019.
34Idem, accesat la data de 15.05.2019.
20

convențiilor internaționale referitoare la instituirea lor sau stabilite prin intermediul
acordurilor de sediu
– folosite de forțele armate care aparțin unui stat care face parte din Tratatul Atlantic de
Nord , alt stat și nu România pentru a asigura aprovizionarea cantinelor , pentru a fi folosite
de forțele armate și pentru personalul însoțitor al forțelor armatei
Avem și o serie de scutiri speciale și anume:
-produsele accizabile care sunt furnizate de către magazinele duty-free sunt scutite de
la plata accizelor , cu condiția de a fi transportate de către călători în bagajul personal
în timpul călătoriei cu avionul sau pe cale maritimă către teritoriul terț sau către o altă
țară
-produsele care sunt furnizate către o țară terță sau un teritoriu , la bordul navei sau
aeronavei în timpul călătoriei prin mijloace aeriene sau maritime
Conform Codului Fiscal, actualizat și republicat cu modificările ulterioare, termenul
de călător către țară terță sau teritoriu terț, este călătorul care are în posesia sa documentul
de transport pentru călătoria făcută pe cale maritimă sau pe cale aeriană, sau are orice alt
document cu care poate să dovedească care este destinația finală , destinație care este
situată pe un alt teritoriu sau în altă țară .35
De la plata accizelor este scutit alcoolul etilic și produsele alcoolice, atunci când:
– alcoolul este denaturat
-sunt utilizate pentru a produce oțet
-sunt folosite în producerea medicamentelor sau în scopuri medicale în cadrul
farmaciilor și a spitalelor
-folosite în procesul de fabricație a unor produse dar cu condiția ca produsul finit să nu
aibă în conținutul său alcool
Tutunul prelucrat este scutit de plata accizelor atunci când acesta este destinat și folosit
pentru anumite teste științifice și teste efectuate în vederea calității produselor.

2.4. Prezentarea teoretică a taxelor vamale
2.4.1. Noțiuni generale despre taxele vamale
35https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 15.05.2019.
21

Taxele vamale sunt reglementate cu ajutorul Codului vamal. Codul vamal se aplică
asupra bunurilor care sunt introduse sau care sunt scoase din țară de persoanele juridice sau de
persoanele fizice . 36
Taxele vamale sunt aplicate de către stat asupra importului de bunuri , exportului și asupra
tranzitului de mărfuri. Cele mai des întâlnite taxe vamale sunt taxele vamale care se aplică
asupra importului de mărfuri.
Mărfurile, mijloacele de transport și orice alte bunuri pot fi introduse sau scoase din țară
numai prin puncte de control special amenajate pentru trecerea frontierei statului respectiv, în
fiecare punct de frontieră sunt birouri organizate și amenajate care funcționează conform legii
în vigoare. La trecerea punctului de frontieră, bunurile sunt supuse regimului de vămuire de
către autoritățile vamale.
Autoritatea vamale în momentul introducerii sau scoaterii din țară a mărfurilor , stabilește
regimul vamal. Acest regim vamal cuprinde în ansamblul său totalitatea de norme care se
aplică în cadrul operațiunii și procedurilor de vămuire, aceste norme sunt stabilite în funcție
de destinația și de scopul operațiunii.
Regimurile vamale sunt de două feluri și anume:
-regimuri vamale definitive: exportul, importul sau punerea în liberă circulație a
mărfurilor
-regimuri vamale suspensive : admitere temporară, tranzit, antrepozitare vamală
Principiile care stau la baza aplicării de reglementare vamală sunt:
-procedurile de vămuire
-acordările de liber de vamă
-introducerea sau scoaterea din țară a bunurilor are loc numai prin birourile vamale
-toate mărfurile trebuie supuse operațiunii de vămuire
-mărfurile rămân sub supraveghere vamală până la momentul acordării liberului de
vamă
Etapele operațiunii de vămuire sunt :
-prezentarea de mărfuri la biroul vamal
-constituirea de garanții
-completarea declarației vamale
-stabilirea unui regim vamal al mărfurilor
36L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate. De la lege la practică, Ediția a II a , Editura All Beck,
2005, pag.24.
22

-depunerea declarației vamale care este completată și detailată , alături de documente
precum: facturi, polițe de asigurare, documente doveditoare transportului
-are loc procedura de vămuire
Procedura propriu-zisă de vămuire înseamnă:
-un control al declarației vamale și al documentelor care însoțesc declarația vamală
-un control fizic al mărfurilor care fac obiectul vămuirii
-determinarea obligației vamale care este de plată
-acordarea de liber de vamă , liberul de vamă se acordă doar după ce are loc plata
obligației vamale stabilite
-un control vamal dupa ce se acordă liberul de vamă
Punerea în circulație liberă:37
– dă mărfurilor străine un statul vamal al mărfurilor românești.
-presupune aplicare de măsuri de politici comerciale
-îndeplinirea de formalități vamale care sunt prevăzute în cazul importurilor de mărfuri
-încasare de drepturi legale ce sunt datorate
Antrepozitarea vamală are loc prin depozitarea într-un antrepozit vamal a:
-mărfurilor care sunt străine fără a fi supuse drepturilor aferente de import sau
măsurilor care sunt stabilite de politica comercială
-mărfurilor românești care pot beneficia pe bază de plasare a acestora în antrepozit
vamal de măsurile ce sunt legate exportului de mărfuri
Un antrepozit vamal este un loc unde mărfurile pot fi depozitate , care este aprobat și controlat
de către autoritatea vamală .38 Antrepozitul vamal poate să fie privat sau public.
2.4.2. Clasificarea taxelor vamale
Taxele vamale după formă pot fi :39
a)taxe vamale de import
b)taxe vamale de export
37Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 247.
38Idem, pag. 249.
39Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 109.
23

c)taxe vamale de tranzit
a)Taxele vamale de import
Sunt cele mai utilizate și des întâlnite taxe vamale , ele sunt instituite cu scop
economic și fiscal în vederea protejării pieței interne de bunurile similare care sunt sunt
importate. 40
Importul este operațiunea de introducere , de intrare a categoriilor de mărfuri străine în
țară , și reintroducerea mărfurilor în circuitul economic . 41
Taxele vamale de import sunt determinate pe baza unui Tarif vamal de import din
România, acest tarif este aprobat prin lege și este elaborat pe bază de nomenclatură combinată
a mărfurilor. Taxele vamale de import sunt exprimate în procente și ele se aplică asupra
valorii în vamă a mărfurilor , valoare care este exprimată în lei. Ele sunt percepute asupra
valorii mărfurilor în momentul în care mărfurile trec frontiera țării care efectuează importul. 42
Taxa vamală de import este plătită de către importator în momentul depunerii documentelor
însoțitoare mărfurilor importate.
Clasificate după forma de exprimare a taxelor vamale de import , acestea sunt :
-ad-valorem
-specifice
-compuse
Taxele vamale de import ad-valorem sunt exprimate sub formă de procent din
valoarea mărfurilor care sunt importate.
Taxele vamale de import specifice sunt stabilite sub formă de sumă fixă aplicată pe
unitatea de măsură fizică a mărfurilor importate (de exemplu: pe bucată, pe tonă, pe
kilogram)
Taxele vamale compuse este o combinație a texelor vamale ad-valorem și taxele
vamale specifice.
Clasificate după criteriul nivelului lor, taxele vamale de import pot fi :
-taxele vamale în condiția de aplicare a clauzei națiunii celei mai favorizate
40Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 109.
41L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate. De la lege la practică, Ediția a II a , Editura All Beck,
2005, pag.24.
42Iulian Văcărel(coordonator), F. Bercea, GH.D.Bistriceanu, Th. Stolojan, B.Anghelache, M.Bodnar, T. Moșteanu, Finanțe
publice, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1992, pag.255.
24

-taxele vamale autonome
-taxele vamale preferențiale
Taxele vamale în condiția de aplicare a clauzei națiunii celei mai favorizate :
-punerea lor în practică are loc la importul de mărfuri efectuat de către o țară care face
parte din Organizația Mondială de Comerț (OMC), din alte țări care sunt membre ale
organizației sau din țări cu care are încheiate acorduri bilaterale , pe baza acestor
acorduri țările își acordă reciproc o clauză a națiunii care este cea mai favorizată
-aceste taxe pot avea două niveluri și anume: nivelul consolidat și nivelul neconsolidat
Nivelul consolidat este stabilit prin negocierile comerciale multilaterale, nu poate să
fie schimbat fără ca celelalte state membre care au participat la negocieri să își dea
acordul.
Negocierile tarifare sunt organizate pe baza a două metode și anume:
metoda de reducere în mod direct a taxelor vamale , aceasta se folosește cel mai des în
tratative bilaterale , dar există situații în care metoda este întâlnită și în tratativele
multilaterale
metoda de reducere în mod liniar a taxelor vamale, adică se stabilește un anumit
procent pe fiecare grupă de mărfuri de a se reduce taxele vamale. Această metodă este
specifică numai tratativelor multilaterale.
Nivelul neconsolidat se aplică asupra produselor care nu fac obiectul negocierilor
comerciale multilaterale.

Taxele vamale autonome:43
-prezintă un nivel mai ridicat decât nivelul taxelor vamale care sunt aplicate în condiție
a clauzei națiunii care este cea mai favorizată
-sunt aplică asupra importului efectuat de către o țară din alte țări cu care nu are relații
ce sunt bazate pe clauza națiunii
Taxele vamale preferențiale:
-aceste taxe au un nivel mai scăzut decât taxele care sunt aplicate în regim de clauză a
națiunii care este cea mai favorizată
-sunt folosite în relațiile țărilor care au nivelui de dezvoltare diferite
43Iulian Văcărel(coordonator), GH.D.Bistriceanu ,F. Bercea, G.Anghelache, , T. Moșteanu, M.Bodnar, F. Georgescu, Finanțe
publice, Ediția a V a , Editura Didactică și Pedagogică, București , 2006, pag.426.
25

-sunt întâlnite în țările în curs de dezvoltare sau cele care sunt dezvoltate
-sunt practicate în relații comerciale ale țărilor care fac parte din uniuni vamale ce au
caracter închis
În țara noastră, persoanele juridice plătesc taxele vamale numai pentru mărfurile care sunt
importate, taxa vamală se aplică asupra valorii acestora în vamă prin cota procentuală.
Pentru a se evita apariția de discriminări , taxele vamale de import care sunt înscrise în tariful
vamal din România se aplică asupra produselor care sunt importate și tuturor agenților
economici necontând forma de proprietate a agenților economici.
Valoarea în vamă este stabilită pe baza valorii tranzacției la care se mai adaugă:
-costul asigurării de transport efectuată pe parcursul extern
-cheltuieli de încărcare, de manipulare și de descărcare a mărfurilor ce sunt importate
-cheltuieli de transport care sunt efectuate până la frontiera României
În vederea determinării valorii în vamă, persoana care realizează importul este obligată a
depune o declarație la biroul vamal. Această declarație trebuie să fie însoțită de documente
justificative , de facturi sau de orice alte documente care fac dovada plății mărfurilor și
dovada cheltuielilor efectuate pe parcursul extern.
b)Taxele vamale de export
Sunt cele mai rar folosite . Ele există și au scopul să protejeze piața internă a materiilor
prime , industriile prelucrătoare și au rolul să împiedice ca materiile prime și
materialele care au un grad redus de prelucrate , să fie exportate , ca de exemplu
exportul de materiale lemnoase. 44
Exportul este operațiunea de scoatere a mărfurilor românești în afara teritoriului vamal
românesc. 45
Persoana care realizează operațiunea de export , exportatorul are obligația de a depune
declarația vamală de export.
Liberul de vamă este acordat doar cu condiția ca mărfurile ce sunt exportate în afara
teritoriului vamal al României, să fie în aceeași stare în care mărfurile erau la momentul în
care s-a acceptat declarația de export al acestora.
Aplicarea regimului vamal de export atrage:
44Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 109-110.
45Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 248.
26

-respectarea formalităților vamale care sunt stabilite și prevăzute pentru operațiunea de
export
-aplicarea de măsuri a politicii comerciale
-încasare drepturilor legale ce sunt datorate
c)Taxele vamale de tranzit
Aceste taxe se percep la intrarea în țară pentru operațiunea de trecere a bunurilor peste
teritoriul unui stat terț. 46
Regimul de tranzit presupune :47
-transportul de mărfuri cu caracter străin între birourile vamale, fără a fi supuse la
măsuri de politică comercială sau supuse drepturilor pentru import
-transportul de mărfuri românești , în condițiile care sunt prevăzute de către
reglementările specifice de evitare a eludării produselor
Titularul de regim de tranzit are răspunderea pentru : 48
-a prezenta mărfurile intacte în termenele prevăzute la biroul de destinație a acestora
-de a respecta măsurile de sigilare și de marcare a produselor , măsurile sunt adoptate
de către autoritatea vamală
-de a respecta toate dispozițiile și regulile cu privire la regimul de tranzit vamal
2.4.3. Plătitorii taxelor vamale
Plătitorii de taxe vamale sunt :49
-persoane juridice și persoane fizice autorizate care realizează oprațiunea de import
-persoane fizice obișnuite în momentul introducerii sau scoaterii de bunuri din
România
46Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 110.
47Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 249.
48Idem, pag. 249.
49Ioan Talpoș, Finanțele României , Vol.I, Editura Sedona, Timișoara, 1995, pag.252.
27

2.4.4. Datoria vamală
Datoria vamală:
– este obligația unei persoane fizice sau juridice de a plăti valoarea drepturilor de
import sau ale exportului, persoană care se numește debitor al datoriei vamale.
În situația în care există mai multe persoane/ debitori pentru plata acceleași datorii
vamale, aceștia au obligația de a plăti în mod solidar.
-ia naștere în locul unde au fost produse faptele care au generat datoria
Datoria vamală la import:
-poate să ia naștere prin introducerea în mod ilegal în România a mărfurilor care sunt
supuse drepturilor de import
-are loc la punerea în circulație liberă a mărfurilor care sunt supuse drepturilor de
import
-ia naștere în cazul în care mărfurile sunt sustrase de sub supravegherea vamală
Datoria vamală de export poate lua naștere în următoarele situații:
-prin scoaterea din România fără declarație vamală a mărfurilor ce sunt supuse
drepturilor de export
-prin nerespectare de condițiile prevăzute pentru exportul de mărfuri
Autoritatea vamală are dreptul de a cere să se constituiască o garanție în vederea asigurării
de plată a datoriei vamale. Garanția poate consta în :
-constituirea unui depozit bănesc în lei
-într-o persoană numită garant care își ia angajamentul sub formă scrisă în mod solidar
cu debitorul, de a efectua plata datoriei vamale
Datoria vamală poate să fie stinsă prin :50
-efectuarea plății acesteia
-anularea datoriei , consecință fiind anularea declarației vamale
-confiscare de mărfuri
-abandonarea mărfurilor în favoarea statului
-împlinirea termenului la care are loc prescripția extinctivă
50Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 252.
28

2.4.5. Dumpingul
Dumpingul reprezintă o politică comercială care este neloială și practicată în diferite state
având interese politice, economice sau militare. 51
Țările se pot apărea de dumping prin practicarea unor taxe vamale antidumping prin care
se urmărește ca puterea de concurență a nerezidenților să fie anihilată.
Dumpingul este de două feluri :
-comercial
-valutar
Dumpingul comercial :
-are loc prin vânzări de mărfuri la export la prețuri mai mici decât prețurile practicate
pe piața externă și decât cele la intern , având scopul de a cuceri anumite segmente ale
pieței
-este o politică comercială neloială
-realizarea ei poate avea loc prin primirea unor subvenții de la stat pentru export .
Subvențiile acoperă pierderile rezultate din vânzarea mărfurilor la prețuri mai mici
decât sunt costurile
-apare în momentul când exportatorul poate realiza costuri reduse sau chiar foarte
reduse
Dumpingul valutar :
-apare ca un efect în urma deprecierii valutei exportatorului
2.4.6. Scutiri de la plata taxelor vamale
Sunt scutite de la plata taxelor vamale următoarele :
-la introducerea în România sunt scutite obiectele de colecție, de artă , antichități
-protezele medicale
-instrumentele
-bunurile care sunt importate în vederea reparației lor sau pentru a fi înlocuite în
perioda de garanție
51Ioan Dan Morar, Daniela Z ăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 111.
29

-bunurile care au fost obținute ca premii în cadrul unei manifestări
-bijuterii folosite ca uz personal
Cap.III. Prezentarea practică a impozitelor pe consum
3.1. Prezentarea practică a taxei pe valoarea adăugată
3.1.1 Sinteza teoretică a taxei pe valoarea adăugată

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în România cuprinde livrările de bunuri și
de servicii.
Sunt considerate operațiuni impozabile :
– operațiunile taxabile , se aplică cota standard de TVA sau una dintre cotele reduse de
TVA
– operațiunile ce sunt scutite de taxă dar care au dreptul de deducere , nu se aplică cota de
TVA
– operațiunile care sunt scutite de taxă , dar nu au nici dreptul de deducere
– achizițiile intracomunitare de bunuri sau importurile , care sunt scutite de taxă
3.1.2. Studiu de caz privind cotele de TVA și determinarea TVA-ului de plată.
Societatea comercială Farmax S.A. , este o farmacie cu sediul în Oradea, este înregistrată în
scopuri de taxă pe valoare adăugată.
Pharmax S.A. efectuează în luna mai 2019 următoarele operațiuni :
– cumpără produse cosmetice în sumă de 21.000 lei
– vinde medicamente în valoare de 75.000 lei
– vinde în valoare de 33.000 lei produse cosmetice și produse de întreținere
Sumele precizate mai sus reprezintă prețul de vânzare cu amănuntul al medicamentelor și
produselor cosmetice și de întreținere către populație.
Se cere :
-să se determine valoarea taxei pe valoare adăugată deductibilă și colectată
– a se stabili care este TVA de plată sau de recuperat
În cazul efectuării livrărilor de bunurilor și prestări de servicii în mod direct către
populație, în prețul de vânzare cu amănuntul este inclusă și taxa pe valoare adăugată.
30

Asupra medicamentelor se aplică cota redusă de 9% , iar asupra produselor cota standard
de 19%.
Pentru a determina taxa pe valoare adăugată colectată , Codul fiscal prevede a se utiliza
procedeul de sută mărită , și anume:
-pentru medicamente (9×100/109)%
-pentru produsele cosmetice și de întreținere (19×100/119)%
TVA colectată aferentă vânzării de medicamente = 75.000 x (9×100/109 )%
= 6.188 lei
TVA colectată aferentă vânzării de produse = 33.000 x (19×100/119)%
cosmetice și de întreținere
= 6.388 lei
Total TVA colectată = 6.188 + 6.388 = 12.576 lei
TVA deductibilă aferentă achiziției de produse = 21.000 x19%
= 3.990 lei

TVA colectată > TVA deductibil => Tva de plată
Tva de plată = 12.576 lei – 3.990 lei = 8.586 lei

Societatea Pharmax este obligată de a depune decontul de TVA și de a efectua plata TVA-
ului cel târziu până în data de 25 a lunii iunie 2019.
3.2. Prezentarea practică a accizelor
3.2.1.Sinteza teoretică a accizelor armonizate
Accizele mai poartă denumirea și de taxe speciale de consumație , aceste taxe speciale de
consumație reprezintă cel de al doilea impozit indirect important după taxa pe valoarea
adăugată.
”Accizele percepute reprezintă accizele stabilite și înregistrate în evidențele contabile ale
plătitorului de accize și care urmează a fi virate la bugetul de stat în termenele prevăzute. ” 52
52https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 16.04.2019.
31

Accizele armonizate sunt taxe aplicate produselor ce sunt supuse în mod obligatoriu
regimului de accize în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Aceste taxe se datorează pentru toate produsele care intră sub incidența produselor accizabile
fie el provenite din producția proprie a unei țări sau fie aduse din import.
Din categoria acestor produse fac parte următoarele:
-alcoolul și băuturile alcoolice (cum ar fi: vinurile , berea, alcoolul etilic)
-tutunul prelucrat ( din categoria aceasta putem menționa următoarele: tutunul de
fumat, țigaretele, țigările și țigările de foi)
-electricitatea și produsele energetice ( gazul natural, gazul petrolier lichefiat, benzina
cu sau fără plumb, energia electrică, kerosenul, motorina, cocsul, cărbunele)
a) Acciza pentru vinuri
Următoarele categorii de vinuri sunt supuse accizelor:
-vinurile liniștite , numite și vinuri nespumoase : acestea au o concentrație alcoolică
care este cuprinsă între valorile de 1,2% și 18% în volum, iar alcoolul care este
conținut în produsul finit este rezultat în totalitate din fermentare
-vinurile spumoase : concentrația alcoolică în volum este cuprinsă între 1,2% și 18%
Ca excepție la această categorie de produse supuse accizelor, avem vinul fabricat de
către persoana fizică, dar cu condiția de a fi consumat de către persoana respectivă și
membrii familiei sale, fără a fi vândut. 53
Acciza se calculează cu ajutorul următoarei formule:
A = K x R x Q , unde :
A – este cuantumul accizei
K – reprezintă acciza unitară ( adică euro/hectolitru de produs)
R – cursul de schimb , lei/euro
Q – este cantitatea de produs exprimată în hectolitri
b) Acciza pentru bere
Berea reprezintă orice produs care are în conținutul său un amestec de bere sau/ și de
băuturi nealcoolice, având o concentrație alcoolică în volum mai mare decât 0,5%.
53https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 16.04.2019.
32

Ca și formulă de calcul al accizei în cazul acesta avem :
A = C x K x R x Q
A – cuantumul accizei
C – concentrația care este exprimată în grade Plato
K – acciza unitară
R – cursul de schimb , lei/euro
Q – cantitatea exprimată în hectolitri, unități de 100 litri
Excepție o face berea produsă de către persoana fizică , și care poate fi consumată de către
aceasta și membrii familiei cu condiția de a nu fi vândută.
Indiferent de sortimentul de bere și gama din care face parte , pe eticheta ambalajului sunt
obligatorii a fi scrise concentrația alcoolică a berii și concentrația care este exprimată în grade
Plato, în funcție de această concentrație se determină cuantumul de acciză datorată .
c) Acciza pentru alcoolul etilic

Intră sub supunerea și aplicarea regimului de accize , alcoolul etilic sau totalitatea
băuturilor care conțin alcool etilic.54
Din această categorie putem menționa:
-țuica
-rachiurile de fructe
-băuturile spirtoase potabile care în soluție conțin sau nu produse
Produsele din această categorie au o concentrație care depășește în volum valoarea de 1,2%,
respectiv 22% , conform cu incadrarea lor in NC.
Pentru țuica și rachiurile din diferite fructe ce sunt obținute în gospodăriile individuale ,
pentru a fi consumate în regim propriu , cota de acciză se reduce cu 50% din valoarea cotei
standard.
Calculul accizei :
A = C/100 x K x R x Q , unde:
A – reprezintă cuantumul accizei
C- concentrația , care este procente de volum
K- acciza unitară , euro/hectolitru de alcool pur din băutură
R- cursul de schimb valutar
54Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 271.
33

Q- cantitatea ce este exprimată în hectolitri
d) Acciza pentru tutunul prelucrat

“ Produsele care nu conțin tutun și care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt
tratate ca tutun prelucrat. ”55
Acciza se calculează astfel:
A = K x R x Q
A reprezintă cuantumul accizei
K este acciza unitară exprimată în euro/ kg
R este cursul de schimb valutar , lei / euro
Q este cantitatea de tutun care este exprimată în kilograme
e) Acciza pentru produse energetice
Următoarele produse energetice sunt supuse accizelor:
-kerosenul
-motorina
-benzina cu plumb
-benzina fără plumb
-gazul natural
-gazul petrolier lichefiat
Orice alt produs care este pus în vânzare sau este utilizat ca și combustibil sau drept aditiv
pentru motor sau pentru încălzire este supus accizelor. 56
Orice altă hidrocarbură, exceptând turba, utilizată pentru a încălzi sau cu scopul de a fi expusă
spre vânzare , este accizată cu valoarea și în condițiile de accizare a accizei aplicabilă
respectivului produs energetic , sau oricărui alt produs energetic echivalent. 57
Ca și formulă de calcul și de determinare a accizei în acest caz avem :
A = K x R x Q
A este cuantumul accizei
K este acciza unitară exprimată în euro / u.m. specifică
55https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 16.04.2019.
56Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H.
Beck, București , 2013, pag. 273.
57https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_30012019.htm#A335 , accesat la data de 16.04.2019.
34

R reprezintă cursul de schimb valutar , lei/euro
Q este cantitatea care este exprimată în unități de măsură specifice , cum ar fi : tonă, 1.000
litri, 1.000 kg.
În cazul gazului natural și al energiei electrice , acciza devine exigibilă chiar la momentul
furnizării acestora de către operatorii economici către consumatorii finali.
Există și alte categorii de produse care sunt supuse accizelor , din această categorie fac parte:
-bijuteriile din aur sau din platină, excepție fiind verighetele
-cafeaua verde
-cafeaua solubilă
-cafeaua cu îndulcitori
-cafeaua prăjită
-băuturi fermentate ,altele decât vinul și berea
-nave
-iahturile
-ambarcațiunile care au sau nu motor pentru agrement, excepție fiind cele care sunt
destinate a fi utilizate în sportul de performanță
-haine și alte confecții vestimentare din blănuri naturale
-autoturismele și mașinile de teren , care au o capacitate cilindrică egală sau chiar mai
mare de 3.000
-armele de uz personal și armele de vânătoare , exceptând armele destinate folosirii în
cadrul militar sau de uz sportiv
-cartușe cu glonț
3.2.2. Studii de caz
a)Studiu de caz privind accizele pentru bere
O societate comercială BERARUL S.A. , este un mic producător independent de
fabricarea berii. El folosește spațiile și instalațiile proprii , și nu lucrează sub licența altui
producător de bere. Acest producător are în fiecare an o capacitate de producție a berii anuală
de 140.000 hl bere. În urma unei realizării a unei investiții , începând cu data de 1 iulie 2018 ,
35

capacitatea de producție proprie a berii crește și ajunge la o capacitate de producție anuală de
220.000 hl.
Societatea producătoarea de bere a produs și a livrat berea unor comercianți interni astfel:
-în luna iunie 2018 : 2.400.000 sticle cu bere de 0,5 litri, având concentrația alcoolică
în volum de C = 4,5% și 11,5 grade Plato
-în luna iulie 2018 : 2.600.000 sticle cu bere de 0,5 litri, cu concentrație alcoolică în
volum de C = 4,5% și 11,5 grade Plato.
Să se determine accizele datorate către bugetul de stat pentru luna iunie 2018 și iulie 2018.
O primă etapă în rezolvarea studiului de caz de mai sus , este faptul să verificăm și să stabilim
dacă sortimentul de bere produs de către această societate este sau nu supus accizelor.

Conform , Codului fiscal din România , publicat și actualizat, se supune accizelor berea
care are o concentrație alcoolică egală sau mai mare de 0,5% în volum . Drept urmare , berea
produsă are o o concentrație în volum mai mare decât valoarea minimă specificată în lege.
Acciza pentru bere se calculează după următoarea formulă:
A = C x K x R x Q
Acciza pentru bere = concentrația ( care reprezintă numărul de grade Plato) x acciza
unitară( care este euro/hl/1 grad Plato) x cursul de schimb valutar (lei/euro) x cantitatea de
bere (litri)/100
Luna iunie 2018
Acciza pentru bere este exigibilă pentru cantitatea de bere de 2.400.000 de sticle, care este
livrată către comercianți interni , adică a fost eliberată berea în consum.
Cota de acciză ce se aplică peste această cantitate de bere este de 0,473euro/hl/grad Plato,
deoarece societatea face parte din categoria micilor producători independenți de bere , ea
îndeplinește și satisface toate condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește această categorie
de producători.
Acciza = 11,5 grade Plato x 0,473euro/hl/1 grad Plato x 4,6523 lei/euro x 2.400.000 sticle x
0,5 litri/100
Acciza = 301.189 lei
Luna iulie 2018
36

Acciza este exigibilă pentru întreaga cantitate de bere ce a fost eliberată în consum .
În această lună, a avut loc o investiție realizată , în urma căreia societatea nu mai poate fi
încadrată în categoria micilor producători. Cota de acciză ce se aplică în acest caz este de
0,8228euro/hl/grad Plato.
Acciza = 11,5 grade Plato x 0,8228euro/hl/1 grad Plato x 4,6523 lei/euro x 2.600.000 sticle x
0,5 litri/100
Acciza = 556.232 lei
Conform Codului fiscal, un agent economic independent producător de fabricarea și
comercializarea berii este obligat să înștiințeze în scris faptul că și-a mărit capacitatea de
producție a berii. El trebuie să înștiințeze autoritatea competentă unde este înregistrat ca
antreprenor autorizat în fabricarea și comercializarea berii.
Acciza se calculează și se virează către bugetul de stat în cuantumul corespunzător aferent
capacității noi de producție.
În țara noastră, în fiecare an consumul de bere a crescut semnificativ. Dovadă la cele
menționate este anul 2018 , în acest an consumul de bere a fost ridicat și 60% din valoarea
accizelor încasate pentru categoria alcool, erau provenite din accizele la bere.

b)Studiu de caz privind accizele pentru vinuri
Societatea comercială VINUL SRL , este o societate al cărei obiect de activitate este
producția de vinuri.
În data de 28 septembrie 2017 , societatea livrează cu amănuntul către colaboratorii
săi, adică comercianți , următoarele categorii de vinuri și produse proprii:
-50.000 sticle de 0,75 litri cu vin de masă , cu o concentrație alcoolică de 11% în
volumul lor
-15.200 sticle cu șampanie de 0,75litri , cu concentrație alcoolică egală cu 10% în
volum
Tot în luna septembrie , societatea a participat la o expoziție la nivel național în
domeniul vinului. În cadrul acestei expoziții a folosit 50 sticle de 0,75litri de șampanie
și 240 sticle de 0,75litri de vin de masă, ca monstre pentru publicitate și reclamă.
37

Să se stabliească care este valoarea accizelor ce se datorează către bugetul de stat în
luna septembrie.
Acciza pentru vinurile de masă se calculează ca produs între acciza unitară, cursul de
schimb valutar și cantitatea de vin .
Cota de acciză pentru categoria de vin de masă este de 0euro/hl de produs , iar pentru
șampanie este de 34,05euro/hl de produs.
Cantitatea de vin de masă care a fost eliberată în consum este suma dintre cantitatea ce
a fost livrată către comercianți și cantitatea folosită pentru reclamă și publicitate din
cadrul expoziției naționale la care societatea a luat parte.
Cantitatea de vin de masă = 50.000 + 50 = 50.050 sticle
Acciza pentru vinul de masă este :
0 euro/ hl de produs x 4,6320lei/euro x 50.050 sticle x 0,75 litri/100 = 0 lei
Cantitatea de șampanie pentru care societatea este obligată la plata accizelor este de
15.200 + 240 = 15.440 sticle
Acciza = 34,05 euro /hl de produs x 4,6320lei/euro x 15.440 sticle x 0,75litri/100 =
16.937 lei
Plata accizei trebuie efectuată către bugetul de stat până la data de 25 octombrie 2017 .
c)Studiu de caz privind accizele pentru țigarete
SC LINE SRL , este o societate comercială care deține autorizație de antrepozitar pentru
producția produselor din tutun .
În luna noiembrie 2018, SC LINE SRL a produs o cantitate de 100.000 pachete de țigarete,
fiecare pachet conținând 20 bucăți de de țigarete.
Tot în luna noiembrie , societatea a livrat în România cu amănuntul către comercianți ,
cantitatea de 80.000 pachete de țigarete , iar restul de 20.000 de pachete au fost introduse în
stoc. Prețul de livrare s-a negociat a fi de 2lei/pachetul de țigarete, exclus TVA și accize.
Prețul maxim de vânzare cu amănuntul ce poate fi declarat pentru acest sortiment de țigarete
este de 14lei/pachetul de țigarete.
38

Pentru marcarea pachetelor de țigarete este nevoie de timbre, contravaloarea unui timbru este
de 0,2 lei.
Să se stabilească care este cantitatea de țigarete pentru care se datorează plata accizelor, care
este valoarea accizelor de plată, cine este obligat să plătească accizele.
Accizele se datorează o dată și anume la momentul dării în consum .
Producția de țigarete nu generează o obligație fiscală în ceea ce privește accizele. Pentru
cantitatea de țigarete ce au fost introduse în stoc , faptul generator s-a produs fără intervenția
exigibilității accizelor.
Acciza pentru țigarete este suma dintre A1 (acciza specifică) și A2( acciza ad valorem).
A1 = acciza unitară(euro/1.000 țigarete) x cursul de schimb valutar x cantitatea (unități de
1.000 țigarete)
A2 = acciza ad valorem (%) x preț maxim de vânzare cu amănuntul (lei/pachet) x cantitatea
( adică numărul de pachete)
Cota care se aplică în cazul țigaretelor este de 56,71euro/1.000 bucăți+19%
Acciza minină în cazul țigaretelor este de 79euro/1.000 țigarete.
Cantitatea de țigarete pentru care este obligatoriu a se plăti acciza = (80.000 pachete x 20
bucăți/pachet ) / 1000 = 1.600 unități
A1 = 56,71euro/1.000 țigarete x 4,6328lei/euro x 1.600 unități = 411.336 lei
A2 = 19% x 14lei/pachet x 80.000 pachete = 212.800 lei
Acciza totală = 411.336 lei+ 212.800lei = 624.136 lei
Acciza minimă pentru țigarete livrate = 79euro/1.000 țigarete x 4,6328lei/euro x 1.600 unități
= 571.620 lei
Acciza datorată este maximul de valoare dintre acciza totală și acciza minimă , și anume
max(624.136 ; 571.620 ) = 624.136 lei
Acciza datorată către stat și livrată va fi diminuată cu valoarea timbrelor.
Contravaloare timbre = 0,2lei/pachet x 80.000 pachete = 16.000 lei
A= 624.136 lei – 16.000 lei = 608.136 lei
d)Studiu de caz privind accizele pentru alte produse accizabile
39

Societatea comercială SC BIJOU SRL , este o societatea care are ca obiect de activitate
comercializarea produselor produselor din aur și a articolelor din blană naturală.
La data de 15 decembrie 2018, societatea achiziționează intracomunitar următoarele produse:
-3,5 kg bijuterii din aur de 18K, dintre care verighetele sunt 0,5 kg, iar restul sunt alte
bijuterii
-10 haine confecționate din blană cu o valoare unitară de 320euro/bucata de haină și 2
haine din blană cu o valoare de 1.270 euro/ bucată
Să se stabilească dacă agentul economic în urma achiziției intracomunitare datorează accize ,
și pentru ce categorii de produse și care este valoarea accizelor datorate către bugetul de stat .
Bijuteriile din aur sau din platină și confecțiile din blănuri naturale sunt supuse accizelor , ele
fac parte conform Codului fiscal din categoria altor produse accizabile. Pentru aceste produse,
societatea datorează doar o singură data plata accizei, care devine exigibilă în luna decembrie
2018, adică la momentul recepționării produselor achizionate intracomunitar. Iar plata accizei
pentru aceste produse trebuie să fie efectuată cel târziu până la data de 25 ianuarie 2019.
Societatea datorează accize doar pentru bijuteriile din aur , cu excepția verighetelor (asupra
cărora nu se aplică sistemul de plată a accizelor) și pentru produsele din blănuri naturale a
căror valoare unitară depășește 500euro/bucată. Confecțiile din blănuri naturale a căror
valoare unitară nu depășește 500euro/bucată nu au prevăzută o cotă de acciză.
Cotele de accize ce se aplică în acest caz sunt :
-2euro/gram pentru bijuteriile din aur sau din platină care au peste 14K, excepție fiind
verighetele
-50euro/bucată pentru confecțiile din blănurile naturale care au valoarea unitară
cuprinsă între 500 – 1.500 euro
Cursul de schimb valutar utilizat pe parcursul anului 2018 este de 4,6723 lei/euro.
Cantitatea de bijuterii pentru care se datorează plata accizelor este de: 3,5 kg aur – 0,5 kg
(reprezintă cantitatea de verighete) = 3 kg
Cantitatea de produse confecționate din blănuri naturale pentru care se datorează plata
accizelor este de 2 buc ( deoarece doar atâtea au valoarea unitară mai mare decât
500euro/bucată).
40

Prin urmare agentul economic datorează către stat următoarele accize:
Acciza pentru bijuteriile din aur = 2euro/gram x 4,6723lei/euro x 3 kg x 1.000
= 28.135 lei
Acciza pentru produsele confecționate din blănuri naturale = 50euro/bucată x 4,6723lei/euro x
2 bucăți
= 489 lei
Agentul economic este obligat ca până la data de 25 ianuarie 2019 să plătească către bugetul
de stat acciza pentru bijuteriile din aur în valoare de 28.135 lei și acciza pentru produsele
confecționate din blănuri în valoare de 489 lei, în total el are o obligație de plată în valoare de
28.624 lei.
e)Studiu de caz privind acciza pentru uleiurile minerale
Rafinăria ULEIUL S.A. a livrat în cursul lunii decembrie 2018 produse energetice
către benzinării din Oradea.
Rafinăria a livrat următoarele categorii și cantități de produse energetice :
-Benzină fără plumb a livrat 3.100 litri
-Motorină, 4.300 litri
-Gaz petrolier lichefiat , a livrat o cantitate de 900 kg. Acest gaz lichefiat petrolier este
comercializat cu scopul de combustibil pentru motor .
Să se determine în acest caz care sunt accizele datorate către bugetul de stat.
Livrarea categoriilor de produse energetice menționate anterior , este similară cu eliberarea în
consum al acestora.
Acciza pentru produsele energetice se calculează ca produs între acciza unitară care este
exprimată în euro pe unitatea de măsură specifică fiecărui produs în parte, cursul de schimb
valutar care este lei/euro și cantitatea de produs, care se exprimă în unități de măsură specifică
pe categoria de produs în parte.
Cotele de accize sunt :
-pentru benzina fără plumb cota este 359,59 euro/1.000 litri
-pentru motorină este 330,39 euro / 1.000 litri
41

-pentru gaz petrolier lichefiat este 128,27 euro/1.000 kg
România se situează pe locul întâi în categoria statelor europene cu cele mai mici cote
de accize la benzina fără plumb. Cota minimă la benzina fără plumb este de 359,00
euro/1.000 litri , iar în România cota este de 359,59 euro/1.000 litri.
Cursul de schimb valutar utilizat este : 4,7013 lei/euro
Acciza pentru cantitatea de benzina fără plumb livrată este :
A = 359,59 euro/1.000 litri x 4,7013lei/euro x 3.100 litri/1.000
A = 5.123 lei
Acciza pentru motorina livrată este :
A = 330,39euro/1.000 litri x 4,7013 lei/euro x 4.300 litri /1.000
A = 6.478 lei
Acciza pentru gazul lichefiat petrolier este :
A = 128,27 euro /1.000 kg x 4,7013lei/euro x 900 kg /1.000
A= 501 lei
Valoarea totală a accizelor datorate către bugetul de stat în luna decembrie 2018 este
suma celor trei accize și anume: acciza pentru benzină, acciza pentru motorină și
acciza pentru gazul lichefiat petrolier .
Valoarea accizelor totale datorate = 5.123 lei + 6.478 lei + 501 lei
Valoarea accizelor totale datorate = 12.102 lei
Cuantumul acestor accize trebuie a fi plătit către bugetul de stat până la data de 25
ianuarie 2019.
f)Studiu de caz privind acciza pentru alcoolul etilic.
Agentul economic Alcoolul S.A. deține autorizație pentru producția proprie de
băuturi alcoolice . În cadrul lunii octombrie 2018 a achiziționat de la societatea A S.A.
, 450 hl de alcool etilic rafinat , având concentrație alcoolică în volum de 95%.
Societatea A are ca obiect de activitate producția de alcool.
Tot în luna octombrie 2018, agentul economic , a produs următoarele cantități de
produse alcoolice:
– 31.000 litri de băuturi alcoolice distilate
42

Aceste băuturi având concentrația de 30% în volum , iar pentru producerea lor a fost
nevoie de prelucrarea a 7.200 litri de alcool etilic rafinat .
-57.000 sticle de votcă a câte 0,5 litri fiecare sticlă , cu concentrația de 22%, materia
primă folosită au fost 9.000 litri de alcool etilic rafinat
-34.000 sticle de coniac de 0,5 litri , concentrație alcoolică de 42%. A fost nevoie de
prelucrarea a 4.500 litri de alcool etlic
-700 litri de esențe alimentare
Concentrație alcoolică de 0,5% în volumul său. Ca materie primă pentru obținerea
esențelor s-a folosit 160 litri de alcool etilic rafinat
Aceste produse au fost livrate cu amănuntul către un al comerciant .
Se cere :
a)Să se precizeze dacă societatea producătoare de alcool etilic rafinat datorează
accize către bugetul de stat pentru cantitatea de produse ce a fost livrată, și care
este valoarea accizei de plată.
b)Să se precizeze dacă societatea Alcoolul pentru luna octombrie datorează accize ,
și care este valoarea de plată a accizei.
Ca și soluție avem :
a)Deoarece societatea A livrat întreaga cantitate de 450 hectolitri de alcool etilic către
societatea Alcoolul , în acest acciza aferentă alcoolului etilic nu este exigibilă și
producătorul de alcool etilic , adică societatea A nu datorează către bugetul de stat
accize.
Livrarea efectuată între doi agenți economici/ antrepozite fiscale are loc în regim scutit
sau suspensiv sub regimul accizelor, în acest caz livrarea nu este considerată ca fiind
eliberare pentru consum al produselor.
b)Societatea Alcoolul produce băuturi alcoolice și livrează aceste produse către un alt
comerciant , dar acest comerciant nu deține autorizație ca fiind antrepozit fiscal.
În acest caz operațiunea de livrarea este considerată eliberare în consum și generează
obligația de plată a accizelor pentru categoriile de produse livrate(votcă , coniac,
esențe alimentare și pentru băuturile alcoolice distilate).
Societatea nu datorează accize pentru alcoolul etilic rafinat ce a fost folosit ca materie primă
pentru fabricarea produselor finite ce au fost livrate către comerciant cu amănuntul .
43

Acciza pentru alcoolul etilic se calculează ca produs de factori între concentrația alcoolică
care este exprimată în procente de volum , acciza specifică pentru fiecare categorie de produs
în parte , exprimată în euro / hl de alcool pur, cursul de schumb valutar , lei/euro și cantitatea
de produs, adică litri /100 .
Cota de accizare aplicabilă alcoolului etilic rafinat este de 1.000 euro/hl alcool pur.
Un hectolitru de alcool pur este 100 litri de alcool etilic rafinat, având la 20 de grade Celsius
o concentrație alcoolică în volum de 100% alcool.
Valoarea accizelor datorate către bugetul de stat de către societatea Alcoolul sunt următoarele:
Valoarea accizei datorate pentru băuturile alcoolice distilate produse și livrate este:
A = 0,30 x 1.000 euro/hl alcool pur x 4,6345lei/euro x 3.100 litri/100
A = 378.560 lei
Acciza datorată pentru votcă este:
A = 0,22 x 1.000 euro/hl alcool pur x 4,6345 lei/euro x 57.000 sticle x 0,5 litri / 100
A = 624.088 lei
Cuantumul accizei pentru coniac este :
A = 0,42 x 1.000 euro / hl alcool pur x 4,6345 lei /euro x 34.000 sticle x 0,5 litri /100
A = 317.090 lei
În cazul aromelor alimentare , producătorul nu este obligat la plata accizelor . Aromele sunt
scutite de a fi supuse regimului de accizare deoarece ele au în volumul lor o concentrație
alcoolică mai mică de 1,2% , concentrația lor alcoolică este de 0,5% în volum .
Acciza datorată pentru esențele alimentare produse și livrate este 0.
Deci , valoarea totală a accizelor de plată a societății Alcoolul către bugetul de stat se
stabilește ca fiind suma accizei datorată pentru băuturile alcoolice distilate produse și livrate
la care se adună cuantumului accizelor pentru votcă și tutun.
Acciza totală este :
A = 378.560 + 624.088 + 317.090
A = 1.319.738 lei
44

3.3. Prezentarea practică a taxelor vamale
3.3.1. Sinteza teoretică a taxelor vamale
Regimurile vamale sunt de 3 feluri și anume:
– definitive
– suspensive
– vamale economice
În calculul valorii în vamă se include :
– prețul extern al mărfurilor ce sunt importate
– cheltuielile de transport efectuate cu mărfurile importate până e sunt aduse la frontiera
română
– asigurarea mărfurilor pe parcursul extern
– cheltuieli de încărcare, descărcare, manipulare sau alte cheltuieli conexe
Taxele vamale de import sunt determinate pe baza Tarifului vamal integrat.
3.3.2. Studiu de caz privind obligațiile fiscale care sunt datorate în vamă
Societatea comercială Importul S.A., efectuează în luna aprilie 2019 un import din
Australia. Produsele importate sunt originare din Australia , iar prețurile lor sunt exprimate în
dolari australieni –AUD). Importă 8.500 kg de cafea prăjită la prețul de 2,5 AUD/kg.
Marfa importată a fost adusă în România prin portul Constanța , iar în momentul realizării
de formalității în vamă se constată că au fost efectuate și înregistrate anumite cheltuieli care
nu sunt cuprinse în prețul ce a fost facturat de către furnizorul mărfii.
Cheltuielile neincluse în prețul facturat sunt :
-cheltuielile de transport în valoare de 1.000 AUD
-cheltuielile de încărcare și de descărcare în valoare de 200 AUD
-cheltuielile aferente asigurării mărfii în timpul transportului în valoare de 300 AUD
În România regimul fiscal la frontieră cuprinde următoarele:
-taxa vamală , care este stabilită în conformitate cu Tariful vamal integrat, în valoare de
5,5%
-acciza de 220euro/tonă
-TVA-ul de 19%
Societatea comercială Importul S.A. comercializează toată cantitatea de cafea ce a fost
importată din Australia . Marfa este comercializată prin intermediul magazinelor proprii
45

de desfacere cu amănuntul , se practică un adaos comercial de 20% la valoarea totală a
importului realizat.
Declarația vamală de import a fost înregistrată la data de 12 aprilie 2019.
Cursul de schimb valutar utilizat este de 4,7587 lei/euro și de 3,0117 lei/AUD.
Se cere :
a)să se determine care sunt obligațiile totale ce sunt datorate de către importator în
vamă
b)să se stabilească care este prețul de vânzare cu amănuntul pentru un kilogram de
cafea
c)a se determina care este taxa pe valoare adăugată care trebuie să fie virată către
bugetul de stat în urma vânzării
Pentru importul de cafea , societatea Importul S.A. are următoarele obligații fiscale:
-taxe vamale
-acciza
-TVA-ul
Pentru a se putea determina valoarea acestor obligații fiscale , importatorul trebuie să
calculeze valoarea în vamă a cafelei importată, pe baza documentelor aferente importului
și anume : factura fiscală, documentul de transport , polița de asigurare a mărfurilor pe
toată durata transportului.
Valoarea în vamă exprimată în AUD = 8.500 x 2,5 + 1.000 + 200+300 = 22.750 AUD
Valoarea în vamă exprimată în lei = 22.750 x 3,0117 lei/AUD = 68.516,17 LEI
Cota standard de taxă de vamă se exprimă sub formă procentuală și conform Tarifului
vamal integrat este de 5,5% .
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota standard de taxă
Taxa vamală = 68.516,17 x 5,5%
= 3.768,38 lei
Acciza = cantitatea de marfă importată (tone) x acciza specific (euro/tonă) x cursul de
schimb valutar ( exprimat în lei /euro)
46

Acciza = 8,5 x 220 x 4,7587
= 8.898 lei
Baza de impozitare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată este formată din
valoarea în vamă , taxa vamală și acciza datorată.
Baza de impozitare pentru TVA = 68.516,17 + 3.768,38 + 8.898
= 81.182,55
TVA = 81.182,55 x 19% = 15.424,68 lei
a)Totalul obligațiilor ce sunt datorate de către importator în vamă = taxa vamală +
acciza + TVA
Totalul obligațiilor ce sunt datorate de către importator în vamă = 3.768,38 + 8.898
+ 15.424,68 = 28.091,06 lei
Importatorul va primi liberul de vamă doar după ce va putea face dovada plății
obligațiilor.
b)Adaosul comercial sau marja se determină prin adunarea obligațiilor fiscale la
valoarea în vamă. Tax ape valoare adăugată nu se adaugă.
Adaosul comercial = ( valoarea în vamă + taxa vamală + acciza) x cota de adaos
comercial
Adaosul comercial = baza de impozitare pentru TVA x cota de adaos comercial
= (68.816,17 + 3.768,38 + 8.898 ) x 20%
= 81.182,55 x 20%
= 16.236,51 lei
Prețul de vânzare fără TVA = baza de impozitare pentru TVA + adaosul commercial
= 81.182,55 + 16.236,51
= 97.419,06
Taxa pe valoarea adăugată colectată = 97.419,06 x 19% = 18.509,62
Prețul de vânzare cu amănuntul = prețul de vânzare fără TVA + TVA colectată
= 97.419,06 + 18.509,62
= 97.437,56
Prețul de vânzare cu amănuntul unitar = 97.437,56 / 8.500 = 11,46 lei/ kg

c)TVA deductibilă achitată în vamă = 15.424,68
TVA colectată = 18.509,62
47

TVA deductibilă < TVA colectat ă => TVA de plată
TVA de plată = 3.084,94
48

CONCLUZII
Impozitul este principala sursă de unde sunt provenite veniturile publice, el influențează
economia unei țări și totodată și societatea.
Taxa pe valoare adăugată, prescurtat TVA-ul , este în România principalul impozit
indirect din punct de vedere al sferei de aplicare și al volumului încasărilor la bugetul de stat.
Accizele se aplică asupra mărfurilor care sunt de consum mai larg , dar aceste mărfuri pot
să fie diferite ca structură în funcție de la o țară la alta.
Taxele vamale sunt aplicate de către stat asupra importului de bunuri , exportului și asupra
tranzitului de mărfuri. Cele mai des întâlnite taxe vamale sunt taxele vamale care se aplică
asupra importului de mărfuri
În urma studierii mai în detaliu a impozitelor pe consum , putem observa și afirma faptul
că acestea au o contribuție importantă în bugetul general consolidat al României. Ele
contribuie la formarea PIB-ului în procent de 12,2 %.
Cea mai mare contribuție în PIB-ul României, o are taxa pe valoarea adăugată , încasările
din TVA prezintă o creștere în 2018 față de 2017.
Orice creștere a cotelor de TVA , de acciză sau de taxe vamale, este defapt o creștere a
încasărilor din aceste impozite aplicate asupra populației.
Orice creștere a încasărilor are impact pozitiv asupra statului deoarece odată cu creșterea
lor are loc și creșterea veniturilor statului.
49

BIBLIOGRAFIA
1.Morar Ioan Dan, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Ioana
Cozma, Florin Filip, Fiscalitate, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2009.
2. Pătroi Dragoș, Florin Cuciureanu, Adrian Benta, TVA național vs intracomunitar
:cazuri și necazuri, Editura C.H. Beck, București, 2013.
3. Talpoș Ioan, Finanțele României, Vol.I, Colecția Litec , Editura Sedona, Timișoara,
1995.
4. Țâțu Lucian, Cosmin Șerbănescu, Dan Ștefan, Delia Cataramă, Adrian Nica,
Fiscalitate. De la lege la practică, Ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2005.
5. Văcărel Iulian, Finanțe , Editura Didactică și pedagogică , București, 1970.
6. Văcărel Iulian, Finanțe publice , Editura Didactică și pedagogică , București, 1992
7. Vintilă Nicoleta, Maria-Oana Filipescu, Paula Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente
de management fiscal, Editura C.H. Beck, București , 2013.
50

SITOGRAFIA
1.https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2016_16012017.htm#A273 ,
Consultat la 16.04.2020, 14.05.2020, 15.05.2020.
2. http://www.insse.ro/cms/
Consultat la 17.05.2020, 01.07.2019.
51

ANEXE
52