Anexa nr……. la ordinul ministrului educa ției, cercetării și inovării nr…….. /………….. MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI INOVĂRII… [620459]

Anexa nr……. la ordinul ministrului educa ției, cercetării și inovării nr…….. /…………..

MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI INOVĂRII

PROGRAM Ă ȘCOLARĂ

LIMBA FRANCEZ Ă
CLASELE a V-a – a VIII-a

LIMBA MODERN Ă 1

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr._______/__________

București, 2009

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 2
NOTA DE PREZENTARE
Actuala program ă școlară a fost elaborat ă din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricular ă
centrat pe obiective – elaborat și implementat în sistemul românesc de înv ățământ la mijlocul anilor 90 –
la modelul centrat pe competen țe. Adoptarea noului model de proiectare curricular ă este determinat ă, pe
de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului și unitatea concep ției programelor școlare la
nivelul ciclurilor de înv ățământ gimnazial și liceal. Pe de alt ă parte, acest demers asigur ă racordarea la
dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite și evaluabile ale înv ățării.
În acest sens, Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competen țele-cheie din perspectiva înv ățării pe parcursul întregii vie ți (2006/962/EC) contureaz ă, pentru
absolvenții învățământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de
competen țe-cheie: Comunicare în limba matern ă, Comunicare în limbi str ăine, Competen țe matematice și
competen țe de baz ă în științe și tehnologii, Competen ța digitală, A învăța să înveți, Inițiativă și
antreprenoriat, Sensibilizare și exprimare cultural ă, Competen țe sociale și civice. Competen țele sunt
definite ca ansambluri de cuno ștințe, deprinderi și atitudini care urmeaz ă să fie formate pân ă la finele
școlarității obligatorii și de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea personal ă,
pentru cet ățenia activ ă, pentru incluziune social ă și pentru angajare pe pia ța muncii. Structurarea acestor
competen țe-cheie se realizeaz ă la intersec ția mai multor paradigme educa ționale și vizează atât unele
domenii „academice”, precum și aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul
mai multor arii curriculare.
Pornind de la ideea c ă un demers de proiectare curricular ă trebuie s ă acorde conceptului de competen ță
semnifica ția unui „organizator” în rela ție cu care sunt stabilite finalit ățile învățării, sunt selectate
conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-înv ățare-evaluare, actuala program ă
școlară a urmărit valorizarea cadrului european al competen țelor cheie la urm ătoarele niveluri: formularea
competen țelor generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de con ținut și
corelarea acestora cu competen țele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
Programa școlară petru disciplina LIMBA FRANCEZ Ă vizează cu prioritate valorizarea competen țelor
cheie care se adreseaz ă direct domeniului specific de cunoa ștere academic ă (Aptitudini și competen țe
lingvistice : capacitatea de a comunica în scris și verbal, de a în țelege și a-i face pe al ții să înțeleagă
diferite mesaje în situa ții variate; capacitatea de a ini ția și susține conversa ții pe subiecte familiare;
capacitatea de a citi și înțelege texte scrise de nespeciali ști într-o gam ă variată de subiecte sau texte
specializate într-un domeniu familiar; Aptitudini și competene de înv ățare:capacitatea de a aloca timp
învățatului; autonomie, disciplina, perseveren ța în procesul de înv ățare; capacitatea de a reflecta critic
asupra obiectului și scopului înv ățării; capacitatea de a comunica, ca parte a procesului de înv ățare,
utilizând mijloacele potrivite – intona ție, gestic ă, mimică etc; Aptitudini și competen țe civice,
interpersonale, interculturale și sociale: capacitatea de a manifesta solidaritate în a rezolva problemele
care afecteaz ă comunitatea local ă sau comunitatea larg ă; capacitatea de a rela ționa eficient cu institu ții
din domeniul public; capacitatea de a profita de oportunit ățile oferite de UE; capacitatea de a comunica
constructiv în situa ții sociale diferite – a tolera alte puncte de vedere, a con știentiza responsabilitatea
individual ă și colectiv ă; capacitatea de a con știentiza și înțelege identitatea cultural ă națională în
interacțiune cu identitatea cultural ă a Europei și a restului lumii; capacitatea de a observa și înțelege
puncte de vedere care țin de contexte culturale diferite; Aptitudini și competen țe de exprimare
culturală: capacitatea de a te exprima artistic printr-o gam ă variată de mijloace media, în concordan ță cu
abilitățile individuale; capacitatea de a aprecia și a te bucura de arta diferitelor culturi; capacitatea de a
identifica oportunit ăți economice și de a le utiliza în cadrul activit ăților culturale; capacitatea de a- ți
manifesta creativitatea și de a-ți exprima punctele de vedere fa ță de ceilal ți), precum și asigurarea
transferabilit ății tuturor celorlalte competen țe cheie, prin deschiderea c ătre abord ări inter- și
transdisciplinare în interiorul ariei curriculare “ LIMB Ă ȘI COMUNICARE ” și cu celelalte discipline de
studiu.

Forma actual ă a programei școlare pentru disciplina LIMBA FRANCEZ Ă reprezint ă o etapă
tranzitorie c ătre un demers viitor de proiectare unitar ă și coerent ă pe parcursul întregului

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 3 învățământ preuniversitar, care va avea la baz ă definirea profilului de formare al absolventului și
elaborarea unui nou cadru de referin ță unitar al curriculum-ului școlar românesc.

SUGESTII METODOLOGICE

În vederea valoriz ării competen țelor cheie și a asigur ării transferabilit ății la nivelul activit ății
educaționale, se recomand ă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei LIMBA FRANCEZ Ă
să pună accent pe: construc ția progresiv ă a cunoașterii; flexibilitatea abord ărilor și parcursul diferen țiat;
coerență și abordări inter- și transdisciplinare.

Actuala program ă școlară valorific ă exemplele de activit ăți de învățare din programele anterioare
(elaborate dup ă modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în
elaborarea strategiilor de predare care s ă permită trecerea real ă de pe centrarea pe con ținuturi la centrarea
pe experien țe de învățare. Astfel, pentru formarea competen țelor specifice, se recomand ă recurgerea la
următoarele activit ăți de utilizare a limbii:
1. Receptarea de mesaje transmise oral și în scris în diverse situa ții de comunicare;
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare;
3. Realizarea de interac țiuni în comunicarea oral ă și scrisă;
4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situa ții variate de comunicare.

În perspectiva unui demers educa țional centrat pe competen țe, se recomand ă utilizarea cu preponderen ță a
evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradi ționale cu cele alternative
(proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematic ă a activit ății și
comportamentului elevului) și va pune accent pe:
– corelarea direct ă a rezultatelor evaluate cu competen țele specifice vizate de programa școlară;
– valorizarea rezultatelor înv ățării prin raportarea la progresul școlar al fiec ărui elev,
– utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;
– recunoașterea, la nivelul evalu ării, a experien țelor de înv ățare și a competen țelor dobândite în
contexte non-formale sau informale.

– Nivelul țintă conform Cadrului european comun de referin ță va fi, la finele ciclului gimnazial,
nivelul A2 pentru toate competen țele la Limba modern ă 1.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 4
CORELAREA DINTRE COMPETEN ȚELE CHEIE EUROPENE ȘI COMPETEN ȚELE
GENERALE

Competen țele cheie reprezint ă un pachet multifunc țional, transferabil, de cuno ștințe, abilitați și
atitudini de care au nevoie to ți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personal ă, incluziunea social ă și
găsirea unui loc de munc ă. Acestea trebuie s ă se dezvolte pân ă la sfârșitul educa ției obligatorii și trebuie
să acționeze ca fundament pentru înv ățare, ca parte a educa ției pe tot parcursul vie ții.
Al doilea domeniu al competen țelor cheie îl reprezint ă comunicarea într-o limb ă străină. Aceasta
include acelea și compete țe generale ca și comunicarea în limba matern ă: se bazeaz ă pe abilitatea de a
înțelege, de a exprima și de a interpreta gânduri, sentimente și fapte, atât în exprimarea oral ă, cât și în
scris (ascultare, vorbire, citire și scriere) într-o gam ă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acas ă, în
educație și instruire – în conformitate cu dorin țele sau nevoil individului. Comunicarea într-o limb ă
străină apelează de asemenea la abilit ăți de mediere și înțelegere intercultural ă. Nivelul performan ței va
varia între cele patru dimensiuni, între diferitele limbi și în conformitate cu evolu ția lingvistic ă a
individului.
(Comisia European ă: Competen țele cheie pentru educa ția pe tot parcursul vie ții,

Cadrul european de referin ță, noiembrie 2006)

Competen țele generale ale comunic ării într-o
limbă străină inscrise in cele 8 competen țe
cheie pentru educa ția pe tot parcursul vie ții
Elemente din programele de limbi str ăine
pentru clasele V-VIII( L1-L2)
z Capacitatea de a în țelege, exprima și
interpreta gânduri, sentimente și fapte, în
scris sau oral, într-o limb ă străină
(ascultare, vorbire, citire, scriere), într-o
diversitate de contexte socio-culturale, în
funcție de nevoile sau dorin țele
subiectului.
Competen țe generale
• Receptarea mesajelor orale
• Producerea mesajelor orale
• Receptarea mesajelor scrise
• Producerea mesajelor scrise
z Abilități de înțelegere intercultural ă,
expresie cultural ă și mediere
• Valori și atitudini

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 5

LIMBA MODERN Ă 1
CLASA A V-A

COMPETEN ȚE GENERALE ȘI FORME DE PREZENTARE A CON ȚINUTURILOR
1. Receptarea mesajelor transmise oral
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
1.1 Identificarea sensului global al unui mesaj
clar articulat
1.2 Extragerea de informa ții punctuale dintr-un
scurt mesaj audiat, articulat clar și rar
1.3 Recunoa șterea ordinii evenimentelor
relatate într-un text scurt – Texte audiate de diferite tipuri (de dimensiuni
și dificultate reduse): înregistr ări audio, video
sau texte citite cu glas tare de c ătre profesor.
– Conversa ție, dialog dirijat;

2. Producerea de mesaje orale
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
2.1 Emiterea de mesaje orale simple referitoare
la propria persoan ă și la persoane/activit ăți
din universul imediat
2.2 Participarea la interac țiuni verbale pe teme
familiare – Formule de adresare, de salut, de mul țumire;
– Dialoguri simple;
– Descrieri simple cu suport verbal și/sau
vizual.

3. Receptarea mesajelor transmise în scris
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
3.1 Recunoa șterea informa țiilor esen țiale dintr-
un text citit în gând
3.2 Asocierea de informa ții dintr-un text citit cu
o imagine/ un set de imagini – Texte scrise de diferite tipuri (de dimensiuni
și dificultate reduse;
– Texte simple înso țite de imagini.

4. Producerea de mesaje scrise
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
4.1 Redactarea de scurte paragrafe prin care s ă
se solicite și să se ofere în scris detalii
personale
4.2 Formularea în scris a unor scurte mesaje
personale
4.3 Realizarea de scurte descrieri simple de
obiecte și persoane din universul imediat – Formulare cu date personale;
– Cărți poștale (vederi din vacan ță);
– Descrieri simple de obiecte/persoane;
– Dialoguri scrise.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 6
VALORI ȘI ATITUDINI

Dezvoltarea unor reprezent ări culturale și a interesului pentru studiul limbii și al civiliza ției
franceze prin:
– manifestarea curiozit ății față de tradiții/ obiceiuri specifice spa țiului de cultur ă și civilizație francofon
european;
– interes pentru cunoa șterea unor aspecte geografice specifice spa țiului francofon european.

CONȚINUTURI1
ORGANIZARE TEMATIC Ă
– Copilul despre sine: însușiri fizice și morale, na ționalitate
– Familia: relații de rudenie
– Școala: activități școlare, rela ții între colegi
– Vremea: caracteristici climatice (reluare și îmbogățire)
– Copilul și lumea înconjur ătoare: orașul/ satul (cl ădiri și servicii publice), convorbiri telefonice,
coresponden ță, mijloace de transport (îmbog ățire), activit ăți pentru timpul liber
– Lumea fantastic ă: *personaje de basm, desen animat, film,
– Elemente de cultur ă și civilizație: nume de ora șe, monumente, cântece și poezii

În atenția autorilor de manuale: temele și subtemele propuse nu constituie capitole și lecții de manual. Ele vor
fi tratate transversa l în cadrul unor unit ăți didactice elaborate în perspectiva scenariului proiectat de autori .

FUNCTII COMUNICATIVE
1. a situa în spa țiu
2. a exprima preferin țe
3. a descrie persoane
4. a iniția și a încheia o convorbire telefonic ă
5. a relata activit ăți (la prezent, *la trecut , la viitor)
ELEMENTE DE CONSTRUC ȚIE A COMUNIC ĂRII2
I. Fonetică, ortografie și ortoepie
alfabetul
relația grafem-fonem
legătura sonor ă între cuvinte (la liaison )

II. Lexic și semantic ă
cuvinte și sintagme corespunzând actelor de vorbire și ariilor tematice propuse
relații semantice (sinonime, antonime, * omonime gramaticale:
a / à, et / est, ou / où )

III. Gramatica
Substantivul
construcții cu prepozi ția à și de

1 Conținuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia școlii. În
consecință, ele pot figura în manuale, punându-se în eviden ță caracterul lor facultativ.
2 Categoriile gramaticale enumerate apar țin metalimbajului de specialitate și nu vor face obiectul unei înv ățări
explicite. În cadrul pred ării, nu se va face apel la conceptualizarea unit ăților lingvistice, utilizate în situa țiile de
comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu
vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizi ției globale. Elementele de gramatic ă se vor doza
progresiv, conform dificult ăților și nevoilor de comunicare, f ără a se urm ări epuizarea tuturor realiz ărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 7 *femininul și pluralul substantivelor
Articolul
articolul hot ărât și nehotărât (sistematizare)
articolul partitiv formele contractate ale articolului
Adjectivul
adjectivul calificativ (îmbog ățire), acordul în gen și număr
adjectivul numeral cardinal (de la 30 la 60)
*adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)
adjectivul demonstrativ
adjectivul posesiv nos, vos, leurs
Pronumele
pronumele personale subiect (forme accentuate și neaccentuate)(consolidare)
pronumele personal cu func ție de complement direct (persoana a III-a sg., pl.)
Verbul
grupele de verbe (consolidare)
indicativul prezent (afirmativ, negativ, interogativ) al verbelor: avoir,
être, aller, écrire, faire, lire,
partir, prendre, pouvoir, voir, vouloir (reluare și consolidare)
viitorul apropiat
perfectul compus al verbelor conjugate cu avoir
imperativul
Adverbul
Adverbe de timp si de loc frecvente
Prepozitii si conjunctii frecvente
Tipuri de fraza
Fraza asertiv ă (afirmativ ă/negativă)

N.B. Procesul de înv ățare se sprijin ă pe totalitatea achizi țiilor anterioare.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 8
LIMBA MODERN Ă 1
CLASA A VI-A

COMPETEN ȚE GENERALE ȘI FORME DE PREZENTARE A CON ȚINUTURILOR
1. Receptarea mesajelor transmise oral
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
1.1 Identificarea unor informa ții punctuale
dintr-un mesaj clar articulat
1.2 Reperarea elementelor cheie dintr-un
discurs pe subiecte familiare
1.3 Executarea unor instruc țiuni de orientare în
spațiu

– Texte audiate de diferite tipuri (de dimensiuni
și dificultate reduse): înregistr ări audio, video
sau texte citite cu glas tare de c ătre profesor;
– Conversa ție, dialog dirijat;
– Texte audiate cu suport iconic: h ărți/planuri.
2. Producerea de mesaje orale
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
2.1 Utilizarea intona ției corecte în cadrul unor
enunțuri afirmative, negative, exclamative,
interogative
2.2 Participarea la interac țiuni pe subiecte
familiare
– Dialoguri simple;
– Micro- conversa ții pe teme familiare;
– Enunturi-tip de realizare a actelor de vorbire
necesare exercit ării acestor competen țe.
3. Receptarea mesajelor transmise în scris
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
3.1 Reperarea informa țiilor esen țiale dintr-un
text citit în gând
3.2 Utilizarea informa țiilor dintr- un text citit
într-un tabel /text lacunar
3.3 Deducerea sensului cuvintelor necunoscute
din context
– Tabele/scheme;
– Texte simple pe teme de larg interes;
– Texte lacunare.
4. Producerea de mesaje scrise
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
4.1 Redactarea de povestiri simple ale unor
evenimente trecute și experien țe personale
folosind relatori simpli.
4.2 Descrierea de persoane dup ă un plan dat

– Paragrafe pe subiecte din via ța cotidian ă;
– Descriere de persoane.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 9
VALORI ȘI ATITUDINI

Dezvoltarea unor reprezent ări culturale și a interesului pentru studiul limbii și al civiliza ției
franceze prin:
– manifestarea interesului pentru cunoa șterea unor locuri/ zone de importan ță turistică/ culturală din
spațiul francofon european ;
– interes pentru descoperirea unor aspecte caracteristice ale vie ții cotidiene din spa țiul francofon
european.

CONȚINUTURI3
ORGANIZARE TEMATIC Ă
– Copilul despre sine : însușiri fizice și morale (reluare și îmbogățire), îmbr ăcămintea
– Familia: relații de rudenie (reluare și îmbogățire), mesele zilei, locuin ța
– Școala: orar/ program școlar, activit ăți școlare (reluare și îmbogățire)
– Copilul și lumea înconjur ătoare: orașul/ satul (cl ădiri și servicii publice) (reluare și
îmbogățire), convorbiri telefonice (reluare și îmbogățire), cumpărături, activități pentru timpul
liber (reluare și îmbogățire)
– Elemente de cultur ă și civilizație: *aspecte geografice, *nume de ora șe, nume de monumente,
*povestiri și anecdote, *tradi ții și obiceiuri, sărbători tradiționale, personaje tipice indragite de
adolescenti.

În atenția autorilor de manuale: temele și subtemele propuse nu constituie capitole și lecții de manual. Ele vor
fi tratate transversal în cadrul unor unit ăți didactice elaborate în perspectiva scenariului proiectat de autori.

FUNCTII COMUNICATIVE
1. a cere și a da indica ții de orientare
2. a exprima și a cere o opinie
3. a exprima gusturi, preferin țe
4. a exprima acordul/ dezacordul
5. *a face o urare, a felicita
6. *a se scuza, a r ăspunde la scuze
7. *a exprima sentimente (satisfac ție, bucurie, team ă)

Funcțiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în func ție de nivelul acumul ării lexico-
gramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realiz ările lingvistice corespunz ătoare sau implicit în texte
situaționale
ELEMENTE DE CONSTRUC ȚIE A COMUNIC ĂRII4
I. Fonetică, ortografie și ortoepie
relația fonem-grafem
accentele grafice (sistematizare)
II. Lexic și semantic ă

3 Conținuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia școlii. În
consecință, ele pot figura în manuale, punându-se în eviden ță caracterul lor facultativ.
4 Categoriile gramaticale enumerate apar țin metalimbajului de specialitate și nu vor face face obiectul unei
învățări explicite. În cadrul pred ării, nu se va face apel la conceptualizarea unit ăților lingvistice, utilizate în
situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificu ltate, dar necesare pentru realizarea unor acte de
vorbire, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizi ției globale. Elementele de gramatic ă se
vor doza progresiv, conform dificult ăților și nevoilor de comunicare, f ără a se urm ări epuizarea tuturor realiz ărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 10 cuvinte, sintagme, corespunz ătoare realiz ării actelor de vorbire și ariilor tematice propuse
relații semantice (sinonime, antonime, omonime)

III. Gramatica
Substantivul
femininul și pluralul substantivelor (cazuri particulare)
Articolul
articolul partitiv (sistematizare)
cazuri de suprimare a articolului partitiv (în propozi ția negativ ă, după expresii de cantitate)
Adjectivul
adjectivul calificativ: femininul și pluralul adjectivelor, locul acestora; gradele de compara ție
adjectivul numeral cardinal (de la 60 la 1000)
adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)
adjectivul demonstrativ (consolidare)
Pronumele
pronumele personal subiect : forme accentuate și neaccentuate (consolidare)
pronumele personal cu func ție de complement direct și indirect (locul lor în propozi ția asertivă și
imperativ ă)
*pronumele interogativ simplu (qui , que)
Verbul
*viitorul simplu : verbele auxiliare, verbe de gr. I care nu implic ă particularit ăți ortografice;
verbe de grupa a II-a și a III-a de mare frecven ță : partir, prendre, lire, dire
perfectul compus (afirmativ, interogativ, negativ) al verbelor conjugate cu avoir și être (verbe
auxiliare, verbe de grupa I și a II-a și verbe de grupa a III-a cu mare frecven ță, verbe de mi șcare
*verbele reflexive
*imperfectul
imperativul (verbe reflexive)
Adverbul
adverbe de loc, mod, timp frecvente
Prepoziții și conjunc ții frecvente
Tipuri de fraze
Fraza asertiva (afirmativa/negativa) ( reactualizare)
Fraza imperativa

N.B. Procesul de înv ățare se sprijin ă pe totalitatea achizi țiilor anterioare.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 11

LIMBA MODERN Ă 1
CLASA A VII-A

COMPETEN ȚE GENERALE ȘI FORME DE PREZENTARE A CON ȚINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
1.1 Executarea de opera ții/răspunsuri
nonverbale care s ă confirme în țelegerea
unor instruc țiuni exprimate sub forma unui
mesaj emis cu un debit verbal normal
1.2 Identificarea sensului global al unui mesaj
rostit în limbaj standard cu un debit verbal normal
1.3
Reperarea informa țiilor specifice dintr-un
mesaj audiat, pe teme de interes – Înregistări audio/video;
– Scurte texte audiate con ținând
comenzi/instruc țiuni;
– Scurte povestiri audiate;
– Texte publicitare înregistrate
– Texte lacunare.

2. Producerea de mesaje orale
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
2.1 Reformularea unei informa ții la cererea
interlocutorului
2.2 Emiterea de scurte relat ări despre sine și
despre activit ăți și evenimente
2.3 Participarea cu întreb ări și răspunsuri la
interacțiuni verbale pe teme de interes,
folosind adecvat formule conversa ționale – Micro-dialoguri;
– Descrieri simple cu suport verbal sau vizual;
– Enunturi-tip de realizare a actelor de vorbire
necesare exercit ării acestor competen țe;
– Monologuri scurte.

3. Receptarea mesajelor transmise în scris
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
3.1 Recunoașterea succesiunii secven țelor unui
text citit
3.2 Deducerea din context a sensului unor
cuvinte necunoscute
3.3 Selectare unor informa ții punctuale dintr-un
text citit pentru a îndeplini o sarcin ă de
lucru – Scurte povestiri;
– Texte lacunare;
– Fragmente de text de informare general ă.

4. Producerea de mesaje scrise
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
4.1 Elaborarea de texte scurte, structurate logic,
coerent
4.2 Redactarea unor texte func ționale simple
4.3 Elaborarea unor scurte texte informative
despre activit ăți, persoane, evenimente,
experiențe
4.4 Transpunerea în scris a unor informa ții
receptate oral sau prin lectur ă – Texte structurate de scurte dimensiuni;
– Mesaje, scrisori personale, scurte instruc țiuni;
– Anunțuri scurte;
– Fișe de lectur ă.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 12
VALORI ȘI ATITUDINI

Dezvoltarea unor reprezent ări culturale, a unor atitudini favorabile și a interesului pentru studiul
limbii și al civiliza ției franceze prin:
– manifestarea interesului pentru cunoa șterea unor aspecte semnificative ale vie ții cotidiene din spa țiul
cultural francofon;
– manifestarea interesului pentru cunoa șterea unor personalit ăți marcante ale istoriei și culturii
franceze.

CONȚINUTURI5
ORGANIZARE TEMATIC Ă
– Universul personal : prietenia, rela ții între tineri (coresponden ță), pasiuni
– Mediul înconjur ător : plante și animale
– Oameni și locuri: aspecte ale vie ții citadine/rurale
– Mijloace moderne de comunicare și informare : mass- media (pres ă/
radio/ televiziune) – Elemente de cultur ă și civilizație francez ă : aspecte geografice / obiective turistice și culturale /
simboluri culturale/ mânc ăruri specifice / *personaje îndr ăgite din cărți și din filme / personalit ăți din
cultură și știință.
În atenția autorilor de manuale: temele și subtemele propuse nu constituie capitole și lecții de manual.
Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unit ăți didactice elaborate în perspectiva scenariului
proiectat de autori.

FUNCTII COMUNICATIVE
1. a descrie locuri
2. a cere și a da informa ții practice
3. a relata un șir de evenimente
4. a exprima un punct de vedere
5. a cere ceva cuiva
6. a exprima o compara ție

Funcțiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în func ție de nivelul acumul ării
lexico-gramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realiz ările lingvistice corespunz ătoare, sau implicit în
texte situa ționale.
ELEMENTE DE CONSTRUC ȚIE A COMUNIC ĂRII

I. Fonetică, ortografie și ortoepie
particularit ăți ortografice (omofone frecvente)
*h mut și h aspirat
II. Lexic și semantic ă
cuvinte, sintagme, corespunzând func țiilor comunicative și ariilor tematice propuse
relații semantice (sinonime, antonime, omonime, *familii de cuvinte )
III. Gramatica
Adjectivul
Gradele de compara ție ale adjectivelor

5 Conținuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra, integral sau par țial, în curriculum-ul la decizia
școlii.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 13 Pronumele
pronumele nehot ărâte : personne, rien, quelqu’un
*pronume demonstrative (forme simple)
pronumele relative (qui , que, quoi, dont, où)
pronumele en și y
Verbul
indicativ: (imperfectul, mai mult ca perfectul); condi țional prezent
timpuri perifrastice (trecutul apropiat)
acordul participiului trecut cu subiectul (verbe conjugate cu être )
Toate timpurile verbale vor fi prezentate la formele afirmativ ă, negativă și interogativ ă (cu sau fără cuvinte
interogative).
Adverbul
Adverbe de mod (formare)
Prepoziții și conjunc ții frecvente
Unele elemente gramaticale (adverbe de timp, loc; prepozi ții, conjunc ți frecvente) pot ap ărea, în mod
implicit, în diverse contexte de utilizare a limbii.
Tipuri de fraze
fraza interogativ ă directă

N.B. Procesul de înv ățare se spriji ă pe totalitatea achizi țiilor anterioare.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 14
LIMBA MODERN Ă 1
CLASA A VIII-A
COMPETEN ȚE GENERALE ȘI FORME DE PREZENTARE A CON ȚINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
1.1 Identificarea informa țiilor esențiale dintr-un
mesaj rostit în limbaj standard
1.2 Identificarea secven țelor logice ale unui
mesaj audiat
1.3
Reperarea rela ției dintre locutori într-o
conversație – Conversa ții;
– Texte pe teme de interes, înregistrate sau citite
cu glas tare de c ătre profesor;
– Prezent ări orale pe teme familiare.

2. Producerea de mesaje orale
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
2.1 Emiterea de mesaje explicative pe teme
cunoscute, referitoare la activit ăți,
întâmplări, situații din universul imediat
2.2 Inițierea/participarea activ ă la interac țiuni
verbale pe teme variate
2.3 Exprimarea unui punct de vedere/ opinii proprii pe teme familiare – Descrieri;
– Conversa ții;
– Enunturi-tip de realizare a actelor de vorbire
necesare exercit ării acestor competen țe,.

3. Receptarea mesajelor transmise în scris
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
3.1 Deducerea cu ajutorul contextului a semnifica ției sintagmelor necunoscute
dintr-un text citit

3.2
Selectarea din mai multe texte citite de
informații relevante necesare pentru
realizarea unei sarcini de lucru – Texte scurte din diverse arii tematice;
– Paragrafe descriptive/narative.

4. Producerea de mesaje scrise
Competen țe specifice Forme de prezentare a con ținuturilor
4.1 Organizarea logic ă a ideilor într-un text
4.2 Redactarea de texte func ționale
4.3 Exprimarea în scris a unei opinii asupra
unor teme din universul apropiat
4.4 Redactarea portretului unui personaj / al unei personalit ăți /descrierea unui peisaj – Scrisori, e-mailuri;
– Scurte articole de pres ă de informare general ă.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 15
VALORI ȘI ATITUDINI

Dezvoltarea unor reprezent ări culturale, a unor atitudini favorabile și a interesului pentru studiul
limbii și al civiliza ției franceze, formarea competen ței culturale prin:
– manifestarea interesului pentru cunoa șterea unor realiz ări remarcabile în domeniul științei/ culturii
franceze;
– manifestarea interesului pentru elementele de cultur ă și civilizație descoperite prin studiul limbii
franceze, sesizând asem ănări / deosebiri fa ță de propria cultur ă.

CONȚINUTURI6
ORGANIZARE TEMATIC Ă
– Universul personal: adolescentul și preocupările lui
– Mediul înconjur ător: protecția mediului; probleme actuale de mediu (poluare, reciclarea
deșeurilor)
– Oameni și locuri: relații între tineri (coresponden ță, călătorii), obiective turistice și culturale,
personalit ăți
– Mijloace de comunicare în societatea modern ă: radio/televiziune/pres ă, publicitate, internet.
– Universul francofon : elemente de cultur ă și civilizație francez ă, literatura pentru copii, cooperare
și manifest ări culturale in spatiul francofon.

În atenția autorilor de manuale: temele și subtemele propuse nu constituie capitole și lecții de manual.
Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unit ăți didactice elaborate în perspectiva scenariului
proiectat de autori.
FUNCTII COMUNICATIVE
1. a exprima sentimente (bucurie, admira ție, *uimire)
2. a descrie un personaj
3. a iniția/a încheia o interac țiune verbal ă (sistematizare)
4. a exprima intentia
5. a felicita pe cineva, a face o urare
6. *a exprima o ipotez ă
7. a exprima o opinie personala
8. a relata o întâmplare / o serie de întâmpl ări

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în func ție de nivelul acumul ării
lexico-gramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realiz ările lingvistice corespunz ătoare, sau implicit în
texte situa ționale.

ELEMENTE DE CONSTRUC ȚIE A COMUNIC ĂRII

I. Fonetică, ortografie și ortoepie
schimbări fonetice și ortografice în conjugare

II. Lexic și semantic ă
cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire și ariilor tematice
relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte, *perifrază
semantică)

6 Conținuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele por intra, integral sau par țial, în curriculum la decizia
școlii.

Limba francez ă, clasele a V-a – a VIII-a, limba modern ă 1 16

III. Gramatica
Adjectivul
adjective cu grade de compara ție neregulat ă (bon, petit, mauvais )
Pronumele
pronumele on; pronumele personale cu functie de complement direct si cmplement indirect (
consolidare)
pronumele en și y
pronumele relative : qui , que, où, dont, quoi
Verbul
condiționalul prezent
consolidarea timpurilor verbale: prezent, perfect compus, imperfect, mai mult ca perfect, viitor
simplu
Adverbul
adverbe cu grade de compara ție neregulat ă: (bien, beaucoup ).
Prepoziții și conjunc ții frecvente
Tipuri de fraze
Fraza interogativ ă directă (reactualizare), fraza exclamativ ă, fraza imperativ ă (reactualizare)

N.B. Procesul de înv ățare se sprijin ă pe totalitatea achizi țiilor anterioare.