Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de ani [620449]
CUPRINS
Introducere -Motivatia alegerii temei…. ……………………… ………………………………………………….pag.2
CAPITOLUL I Ipoteza cercetarii…………… …………………………………………………………….. …….pag.
1.1.Ipoteza de lucru………………………………………………………………………………………….. ……… ..pag.
1.2. Obiectivele cercetării…………………………………………………………………………………………. …pag.
1.3. Durata cercetarii………………………………… ………………………………………..pag.
CAPITOLUL II Fundamentarea teoretică a temei Fundamentarea de spec ialitate
2.1. Îmbătrânirea demografică și implicațiile acesteia as upra sistemelor de pensii ……..… ..pag.
2.2 Îmbătrân irea demografică în România….. …………………………………………… …pag.
2.3 Contextul inte rnațional……………………………………………………… ………… ..pag.
2.4.Statistica mobilită ții internaționale a populați ei (migraț ia)……………………………… …pag.
2.5.Efectele emigrarii asupra copiilor temporar aba ndonati de catre parinti …………….. …pag.
2.6. Populația activă………… …………………………………………………………… …..pag.
2.7 Imbatranirea populatiei si deficitul de per sonal calificat…………… ………………………. ..pag.
2.8 Rolul forței de muncă străine în Europa Modernă …………………………………….. ..pag.
2.9.Consecințe ale î mbătrânirii populației……………………. ………………………………pag.
2.10.Consecințe economice…………………….. ……………… ……………………………pag.
2.11.Raportul de dependență demogr afică –previziuni ………………………………… …..pag.
2.12.Consecințe s ociale………………………………………………………………….. …..pag.
2.13.Sentimentele de inutilitate și izolare socială cu consecințe sociale generate de
îmbătrânire.. ………. …………………………………………………………………………………………………….. pag.
2.14.Alte c onsecințe……………………………………………………………………….. ………pag.
Capitolul III -Categorii de sisteme de pensii existen te la ni vel international……………… …..pag.
3.1.Sistemele de pens ii la nivel international……………… ………………………………….pag.
3.2.Stadiul actual al sistemului de pensii din Romania…………………………….…………… ..pag.
3.3.Organizarea functionarii sistemului public de pensii in Roma nia………………………… .pag.
3.4.A sigurărilor so ciale de stat -Bugetul………………………….. ………………………….. pag.
3.5.Contribuții obliga torii……………………………………………………………………… pag.
3.6.Contribuția facultativă……………………………………………………………… ………pag.
3.7. Contractul de Asigurare Socială………………………………………………… …..…….pag.
INTRODUCERE
Motivația alegerii temei
Motto:
“Mâine nu este decât ieri -ul lui poimâine” (autor necunoscut); va trebui sã ne fie mai rãu
mâine, înainte de a ne fi mai bine poimâine, dacã ar fi sã ne fie mai bine.
Lucrarea își propune configurarea unu i cadru teoretic și metodologic al dișciplinelor
economice în învățământul liceal în scopul creșterii nivelului de cunoștințe în rândul elevilor.
Disciplinele economice au un rol important în formarea personalității elevilor, în
cultivarea unor deprinder i și activități care au rolul de a asigura integrarea activă a elevilor într -o
societate bazată pe cunoaștere. În scopul utilizării corecte și adecvate a disciplinelor economice
se impune ca în cadrul orelor de curs să se creeze situații propice de comunic are economica
specifică vârstei.
Studiul temeinic al dișciplinelor economice creează posibilitatea dezvoltării elevilor,
astfel încât aceștia să fie capabili să înțeleagă lumea, să comunice, să interacționeze cu cei din
jur, să -și exprime punctele de ved ere. Un limbaj sărăcăcios înseamnă o gândire confuză și săracă,
o capacitate creatoare limitată.
Consider că această temă este și va fi de actualitate în permanență, deoarece toți ne dorim
să beneficiem de ajutorul unei populații tinere și prospere. „Fenom enul de îmbătrâinire a
populației și implicaț iile acestuia asupra sistem elor de pensii la nivel internaț ional ” este o temă
care corelează cu programele școlare, care are corespondent în activitatea didactică.
Am ales această tema deoarece fenomenul de îmb ătrânire a populației și implicațiile
acestuia asupra sistemelor de pensii la nivel internațional preocupa întreg globul pământesc fiind
vorba despre ceea ce ne asigură viitorul de mâine atât al nostru cât și al copiilor noștri.
Cu toții știm că o primă co nsecință economică a imbătrânirii și reducerii populației totale este
scaderea PIB -ului potențial, prin diminuarea contribuției forței de munca dar și a capitalului în
condițiile afectării economisirii interne.
Anumite studii pe piață evidențiază faptu l că populația Uniunii Europene este supusă unui
proces de îmbătrânire, fără nici o excepție . S -a înregistrat o creștere a numărului populației de
peste 65 de ani și a unei micșorări a segmentului de populație între 0 -14 ani. Toți factorii au avut
o influ ență puternică asupra ratei de dependență de vârstă, atât la nivelul său, cât și în rata de
creștere, existând o povară economică sporită pe oameni în muncă.
Din punctul meu de vedere ,îmbătrânim și asta va fi prima mare grijă a finantiștilor de
mâine. Nu doar în România, ci în întreaga Europa asistăm la acest proces. Primul semnal de
alarmă este deja tras: primul val al generației "baby boom" a ajuns în pragul pensionarii. În
următorii ani, indicele de dependență (raportul dintre numarul populați ei potențial active și
numarul copiilor și vârstnicilor) va crește. Dacă adăugăm rata scăzută a natalității și numărul
scăzut al persoanelor active din rândul populației, întrebarea : cine ne va plăti mâine pensia?,
capătă accente îngrijorătoare.
România se confruntă deja cu consecințele economice și sociale complexe ale unei
populații aflate într -un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Nu doar criza poate
fi invocată.
În ultimul secol, industrializarea, urbanizarea și modernizarea a sc himbat radical scala de
valori. De la familia extinsă, care oferea membrilor ei stabilitate și siguranță, s -a trecut la familia
în care independența membrilor a trecut pe primul plan. C ei mai afectați sunt bătranii. Înainte,
locul lor era î n familie, astăz i tot mai des ei se confruntă cu izolarea, abandonul,
instituționalizarea.
Cota de populație în vârstă de muncă la nivelul UE este în scădere, în timp ce numărul
relativ de locuitori care ies la pensie este în creștere. Ponderea persoanelor în vârstă din t otalul
populației va crește semnificativ în deceniile următoare, pe măsură ce un procent tot mai mare
din generația născută în perioada exploziei demografice postbelice atinge vârsta de pensionare.
Acest lucru va conduce la rândul său, la creșterea sarcin ii suportate de persoanele în
vârstă de muncă în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor sociale necesare pentru populația
îmbătrânită pentru o serie de servicii asociate acesteia.
Îmbătrânirea populației este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate
țările lumii. Reducerea la nivel global a natalității și scăderea numarului de copii în paralel cu
sporirea constantă a numărului vârstnicilor duce la schimbarea echilibrului dintre generații.
Îmbătrânirea populației fiind u n fenomen de lungă durată. În secolul trecut ponderea
persoanelor vârstnice în structura populației totale a fost în creștere constantă.
Sprijinindu -mă pe concepții științifice privind procesul de învățământ și pe datele oferite
de EUROSTAT cu privire la p opulație, folosind experiența dobândită în anii de activitate la
clasă, în lucrarea de față am încercat să evidențiez importanța contribuțiilor la asigurarile sociale
prin utilizarea unor metode activ -participative, prin utilizarea la clasă a diferitelor tipuri de lecții
(formare de priceperi si deprinderi), urmărind să trezesc interesul elevilor implicându -i în propria
formare.
Am dorit să asigur o creștere semnificativă a rezultatelor școlare. Acordând o importanță
deosebită contribuțiilor la asigură rile sociale , mi -am propus să dezvolt capacitatea elevilor de a
simula corect un calcul de pensii,de salariu.
Lucrarea prezent ă abordează îmbătrânirea populației și impactul acesteia asupra
sistemului de pensii la nivel internațional din perspectiva învățăm ântului liceal, fiind structurată
în cinci capitole care acoperă problematica domeniului, atât din perspectiva teoretică, cât și din
punct de vedere practic . În primul capitol, am prezentat ipoteza de lucru, obiectivele cercetării și
metodele de cercetare. În al doilea si al treilea capitol am prezentat aspectele teoretice legate de
îmbătrânire ,migratie ,natalitate,contributii la nivel national dar si international . Următorul
capitol prezintă nevoile învățământului în tema aleasa, cu referire la conținutu rile prezentate în
programa școlară, la tipologia lecțiilor de consolidare ,la metodele folosite în activitatea didactica
,formare de priceperi si deprinderi,de laborator tehnologic dar și a exercițiilor propuse. Al
cincilea capitol prezintă rezultatele ob ținute în urma desfășurării activității practice din anul
școlar 2017 -2018. Ultima parte, concluziile, include comentariile finale și reprezintă o sinteză a
întregii lucrări. În anexe, se regăsesc planuri de lecție, fișe de lucru și teste, precum și câteva
lucrări ale elevilor prezentate în etapa experimentală.
Deși domeniul economic este considerat de cele mai multe cadre didactice a fi unul
accesibil, situatia propusă spre analiză în această lucrare, imbatranirea si impactul acesteia asupra
veniturilor gl obale, ridică încă o serie de probleme în rândul elevilor. Îmbinând metodele de
evaluare tradiționale cu cele alternative, elaborând și aplicând diverse teste, voi urmări dacă
elevii reușesc să inteleaga importanta vitala a acestor situatii. Exercițiile va riate prezentate în
lucrare pot fi aplicate cu succes, dând randament sporit, atât în dezvoltarea capacității
psihomotorie, cât și în dezvoltarea gândirii creatoare și a flexibilității acesteia.
În învățământul liceal se poate face prin intermediul lecții lor de laborator tehnologic
simulari de pensii,calcularea unui salariu net/brut lunar s.a.m.d. Pentru ca acest lucru să fie
posibil, se urmărește ca metodele tradiționale de predare să fie îmbinate cu cele moderne.
Demersul investigativ se fundamentează pe ideea că soluțiile practice in cadrul
laboratorului tehnologic sunt la îndemâna profesorului economisc, prin tact și măiestrie
pedagogică, îl ajută pe elev să participe activ la formarea sa.
Capitolul I
Ipoteza de lucru
Școala este considera tă unul dintre elementele vitale ale evoluției unei societăți, element
ce ajută la formarea conștiinței, a concepțiilor, având rol esențial în cristalizarea mentalităților
unei societăți. Realitatea contemporană demonstrează că rolul școlii a devenit tot mai complex,
iar „în societatea actuală, caracterizată prin mobilitatea economică, politică și culturală, noua
ordine educațională nu se concepe fără avangarda mișcării pedagogice teoretice și a praxis -ului
educațional”1. De aceea, adaptarea programelor șc olare de module economice devine o
necesitate.
Disciplinele economice se învață în procesul de practica , deci prin exemple,simulari, iar
odată învățate, noțiunile economice devin un instrument valoros în dezvoltarea viitoarelor job –
uri ale elevilor. Cuno ștințele teoretice si practice sunt înțelese și asimilate temeinic atunci când
devin operante, adică sunt folosite în practica exprimării. Programele școlare și manualele conțin
cunoștințele, stabilite în funcție de particularitățile de vârstă, pe care fie care elev trebuie să le
dobândească.
Angajarea mea în elaborarea unei lucrări cum este cea de față, „ Fenomenul de îmbătrânire
a populației și implicațiile acestuia asupra sistemelor de pensii la nivel internațional”, am făcut -o
din dorința de creștere a e ficienței activității de la clasă, prin obținerea performanțelor școlare de
către elevi, prin stimularea interesului acestora pentru o comunicare eficientă. De -a lungul
timpului, în cadrul disciplinelor economice pe care le predau, am observant că profesor ii
întâmpină o serie de dificultăți în legătura cu motivarea elevilor din Colegiul Economic
“P.S.Aurelian”pentru a câștiga încredere în țară, în a rămâne să lucreze și să susțina sistemul de
pensii din România .
1.1. Ipoteze de lucru
Pentru a înlătura un as tfel de neajuns, am formultat următoarele ipoteze.
Ipoteza generală: Dacă voi introduce în activitatea mea argumente clare cu privire la:
importanța muncii în țara noastră ,contribuția la asigurările sociale precum și colapsul care s -ar
produce în viitorii 50 de ani în ceea ce privește plata pensiilor , atunci voi reuși să stârnesc
interesul elevilor și să -i implic în propria formare, asigurându -se astfel o creștere a rezultatelor
școlare și, implicit, a succesului școlar dar și a succesului în viitorul cop iilor.
Ipoteze de lucru particulare:
1 Joița, Ilie, Vlad, Frăsineanu, 2003, p. 11
Ipoteza 1: Dacă profesorul se axează pe motivarea elevilor, atunci nivelul de instruire al elevilor
devine mai ridicat.
Ipoteza 2: Dacă se realizează calcule si demonstrații clare privind colapsul ce se poate crea o
dată cu migrarea acestora dupa finalizarea studiilor prin diferite tipuri de lecții (filme
documentare,modele,etc…), atunci elevii sunt sensibilizați și mai determinați în ceea ce privește
cariera viitoare.
Tipul de design experimental: intrasubiecți.
Variabi lele cercetării:
Variabila independentă: discutii aprofundate despre îmbătrânirea populației ceea ce asigură
clar și corect informațiile necesare elevilor.
Variabile dependente: formarea priceperilor și deprinderilor pentru dezvoltarea competențelor
aplicative
Eșantionul de subiecți: un lot experimental alcătuit din elevi ai Colegiului Economic
P.S.Aurelian, Slatina, urmăriți pe parcursul anului școlar 2017 -2018. L otul clasei a XII -a
cuprinde 50 de elevi cu vârsta de 16 -19 ani. Gradul de reprezentativita te a clasei este asigurat de
nivelul de școlarizare și de apartenență la aceeași cultură școlară.
Eșantionul de conținut: Aria curriculară Tehnologii, Tehnician in activitati economice. La clasa
a XII -a, Finante si fiscalitate,unitatea de invatate :cheltui eli publice ,continut:
-Cheltuieli destinate ocrotirii cetatenilor prin sistemul asigurarii sociale,
-Impozitul pe salarii.
1.2. Obiectivele cercetării
Cercetarea experimentală urmărește stabilirea și verificarea unei strategii de motivare a
elevilor în învă țământul liceal, precum și identificarea reticențelor întâlnite la elevi, astfel încât
acestia sa –și dorească să lucreze în țară și nu în afara acesteia fără ca aceștia să se simtă obligați
sau puși în dificultate .
Pentru a putea demonstra ipoteza, mi -am propus realizarea unei activități de cercetare în
care am folosit o serie de metode. Programul de intervenție educațională a fost bazat pe obiective
concrete și pe metode tradiționale și moderne adaptate disciplinelor economice.
În relația directă cu ipot eza formulată, pentru realizarea unui demers sistematic în
verificarea ei experimentală, am stabilit anumite obiective ce s -au regăsit în activitatea
experimentală desfășurată în perioada 11 septembrie 2017 – 15 iunie 2018, în cadrul Colegiului
Economic P. S.Aurelian,Slatina ,Olt :
1. Evidențierea importanței achiziționării noțiunilor referitoare impozitul pe venituri în
dezvoltarea abilitaților practice;
2. Optimizarea formării de priceperi și deprinderi prin utilizarea unor tehnici și metode
activ -partici pative combinate cu cele tradiționale, creând astfel un climat necesar adaptării
ritmice la activitatea școlară;
3. Relevanța utilizării metodelor și a procedeelor adecvate acestora la liceu;
4. Elaborarea programului de formare de priceperi și deprinderi diferențiată și
amplificarea acestuia pentru asimilarea corectă și adecvată a noțiunilor contribuții și plata
impozitelor, de către toți elevii, indiferent de capacitățile lor intelectuale.
În stabilirea obiectivelor, am considerat necesar să urmăresc pos ibilitatea de realizare a
lor, prin metodele de cercetare avute în vedere spre utilizare.
Observând că elevii participă cu mai mult interes la lecțiile de laborator tehnologic –
formare de priceperi si deprinderi în care se îmbină armonios metodele tradițion ale cu cele
moderne, activ -participative, am stabilit tema cercetării.
Metode de cercetare
În practica educațională, s -a ajuns la constatarea că „relația cercetare -realitatea concretă
se poate aborda din trei perspective: de la cercetarea științifică la pr actică (pentru aplicarea,
verificarea ei), de inițiere și antrenare a cadrelor didactice în cercetarea ameliorativă (pentru
perfecționarea propriei existențe, a competențelor) și de cunoaștere, valorificare și generalizare a
experienței acumulate (pentru c onstruirea de noi idei, teorii, ipoteze)”2.
În cercetarea pedagogică se utilizează „trei grupe de metode: de documentare, de
cercetare -proiectare și metode de analiză, preluare și interpretare a datelor experimentale”3.
Cercetarea de față este realizată cu scopul dezvoltării și a perfecționării continue a procesului de
învățământ.
Metodologia de cercetare ajută la acumularea și la prelucrarea eficientă a datelor
obținute, dar și la construirea și la validarea modelului teoretic și aplicativ de optimizare a
educației. Folosirea adecvată a metodelor depinde de felul în care acestea ajută la însușirea
temeinică a cunoștințelor de către elevi, dorindu -se ca ele să asigure nu numai un nivel înalt de
cunoștințe, ci să contribuie la transformarea acestora în conv ingeri.
Prezenta cercetare s -a realizat de -a lungul anului școlar 2017 -2018, la Colegiul Economic
P.S.Aurelian , Slatina. Se dorește evidențierea problemelor referitoare la îmbătrânire a populației
active și consecințele acesteia, și ameliorarea unor aspe cte legate de percepția elevilor asupra
muncii cu forme legale sau a migrației .Având în vedere obiectivele propuse, cercetarea
2 Joița et al., 2003 , p. 396
3 Stoica, 200 4, p. 78
urmărește să scoată în relief și importanța combinării metodelor tradiționale cu cele moderne, în
educarea elevilor de liceu.
Metodele de cercetare utilizate pentru a răspunde principalelor cerințe ale investigației și
pentru a preîntâmpina eventualele erori de investigare și de prelucrare a materialului, pentru a
confirma sau a infirma ipotezele enunțate sunt: metoda observației, studiul bibliografic, metoda
anchetei, studiul produselor activității elevilor, metoda cercetării documentelor școlare, metoda
statistic -matematică, metoda experimentului psihopedagogic/didactic, de durată medie,
desfășurat în trei etape: preexperimentală , experimentală și postexperimentală.
Am utilizat metoda observației , una dintre cele mai vechi metode de cercetare. Aceasta
vizează înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări de comportament ale grupului,
fără nicio intervenție din afară. Prin această metodă se consemnează „comportamente, răspunsuri,
efecte la acțiuni, fapte, intervenții provocate … concomitent cu desfășurarea, nu ulterior, pentru a
preveni selecția subiectivă a datelor”4. Prin utilizarea observației, s -a dorit urmărirea i nfluențelor
exercitate de rezolvarea diferitelor exerciții legate de imbatranire a populatiei, formularea
concluziilor, dar și a propunerilor în vederea îmbunătățirii activităților. Metoda observației pe
care am folosit -o în toate etapele cercetării a ofer it date suplimentare în legătură cu diverse
aspecte ale fenomenelor investigate. În acest context, am avut în vedere elaborarea grilei de
observație, stabilirea obiectivelor urmărite, condițiile în care se desfășoară observarea, precum și
modalitățile de i nvestigare a datelor, a manifestărilor. Un rol important în vederea realizării
cercetării, îl are însă, interpretarea datelor obținute prin conservarea fidelă a faptelor, fără de care
observația nu își are eficiența, rămânând la statutul de constatare, făr ă a face sugestii, propuneri.
O metodă pe care am considerat -o foarte importantă în abordarea temei propuse este
studiul bibliografic , având în vedere explozia informațională care se manifestă pregnant. Cu
ajutorul acestei metode, documentarea a fost profu ndă, conspectele, notițele și interpretările au
fost folosite pentru a întocmi lucrarea pe capitole și subcapitole. Studierea bibliografiei necesită
atenție, dar și o muncă intensă, ordonată. Lectura cărților de specialitate legate de tema lucrării
„Fenome nul de imbatrainire a populatiei si implicatiile acestuia asupra sistemelor de pensii la
nivel international ” a dus la obținerea informațiilor necesare în vederea abordării subiectului
propus spre analiză.
Metoda anchetei (convorbirea și chestionarul) viz ează acumularea unor date (opinii,
interese, dorințe, aspirații) în legătură cu motivația învățării, dialogul profesor -elev în cadrul
lecției, volumul informațional și timpul necesar asimilării cunoștințelor.
Prin studiul produselor activității elevilor am urmărit nu numai asimilarea
cunosțintelor în cadrul orelor de laborator tehnologic , ci și prestația elevilor, implicarea în
4 Joița et al., 2003, p. 405
activitate, rapididatea în efectuarea sarcinilor, independența în realizarea unor sarcini
individuale, capacitatea de efort, prof unzimea și logica de gândire. Am avut în vedere
toate produsele muncii independențe a elevilor, din clasă sau de acasă:documentare pe
divverse site -uri, lucrări aplicative, schițe, proiecte etc.
Metoda cercetării documentelor școlare vizează evidențierea unor trăsături
ale personalității elevilor prin prisma obiectivării ei în lucrări scrise, caiete de teme, cât
și unele aspecte ale procesului instructiv -educativ, așa cum se oglindesc ele în
documente școlare (catalog, planuri și programe de învățământ, pl anificări calendaristice
etc.). Am utilizat această metodă pentru a analiza comparativ rezultatele, pentru a
observa evoluția elevilor.
Am folosit experimentul pedagogic , deoarece această cercetare presupune acțiunea de
observare și de investigare , ceea ce îmi permite să cunosc și să ameliorez procesul educațional.
Această metodă inedită, menită să optimizeze mediul educațional, este expresia unei
ipoteze, iar experimentul însuși se organizează pentru a testa ipoteza respecti vă. Este considerată
„metoda cea mai complexă, cu acțiuni educative ameliorative de amploare, cu rol dominant în
verificarea ipotezei, în construirea de noi ipoteze parțiale, pe parcurs”5. Această metodă ne ajută
să vedem concret reacția elevului în fața ………………………….. .
1.3.Durata cercetarii:
Experimentul cuprinde trei etape, derulate de -a lungul anului școlar 2017 -2018,
după cum urmează :
Tabelul nr. 1. Durata cercetării
Eșantionul de
subiecți Etapa pre –
experimentală Etapa experimental ă Etapa post –
experimentală
Lot: 50 de elevi ai
claselor a XII -a
B,C (băieți și fete)
-Realizarea unui
Focus grup –
interviu
Chestionare Activități didactice
Portofoliu(chestionare,fise de
documentare,teste,prezentari
PPT) Chestionar final
Timp / durată Septembrie 2017 Septembrie 2017 – iunie 2018 Iunie 2018
Printre metodele de cercetare folosite se numără și metoda statistic -matematică , o
metodă de prelucrare și de interpretare a datelor: numărarea, întocmirea tabelelor de rezultate și
consemnarea da telor în foile de observație după administrarea probelor, înregistrarea
5 ibidem, p. 409
performanțelor, întocmirea tabelelor, a reprezentărilor grafice etc. Am respectat regulile stabilite
pentru o corectă vizualizare și pentru prezentarea indicatorilor statistici, astfel încât să pot
compara și să pot analiza datele recoltate.
CAPITOLUL II: Fundamentarea teoretică a temei
Fundamentarea de specialitate
2.1. ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ ȘI IMPLICAȚIILE ACESTEIA ASUPRA
SISTEMELOR DE PENSII
”Definirea bătrâneții ca stare fizică, psihică și socială depinde nu atât de calitățile fizice
ori psihice ale persoanei, cât de normele sociale care stabilesc limitele de la care o persoană
poate fi considerată persoana vârstnică. Sunt evidențiate diferite d efiniții ale noțiunii „de
îmbătrânire”. Dacă la nivelul individului, îmbătrânirea poate fi considerată ca un proces biologic
ireversibil, la nivelul unei societăți, putem vorbi de un proces a cărui evoluție poate fi încetinită
cu condiția aplicării eficien te a unor măsuri specifice, a implementării unor programe desfășurate
pe termen lung.
Conținutul de bază. Conceptul de „îmbătrânire”, ca un proces, stare, sau perioadă a
vieții poate fi definit în mod diferit în funcție de domeniul de cercetare, obiectul c ărora este
îmbătrânirea:
-în sociologie și psihologie se pune accent pe faptul că, în plus, față de modificări biologice, pot
fi observate și procesele de dezvoltare socială și psihologică a omului care contribuie la
modificarea funcțiilor individului. Pri n urmare, obiectul lor de cercetare acoperă și problemele de
integrare socială și adaptare a individului;
– în biologie acest proces este definit ca un set de modificări în organism de la naștere până la
moarte;
-în demografie , există două direcții în cer cetarea procesul de îmbătrânire: în primul rând – ca un
proces de schimbare în structura pe vârste a populației: creșterea numărul și ponderii populației
în vârstă înaintată în total populație; în al doilea rând – ca un proces complex care include
aspectel e demografice, economice, sociale, de sănătate etc.
Îmbătrânirea demografică este un proces care se referă la grupuri, colectivități de
persoane, și nu la individ ca un caz singular, și privește structura, compoziția populației, în raport
cu caracteristica “vârstă” și este un factor de risc legat de evoluția populației și a structurii
acesteia.
Totodată, îmbătrânirea demografică este o problemă multidimensională: demografică,
economică, socială, politică și juridică (privind libera circulație a persoanelor și a forței de
muncă, migrațiune, dreptul la muncă etc.). Ținând cont de cele expuse mai sus, fenomenul
îmbătrânirii intră în sfera de cercetare a mai multor științe interdependente deoarece este o
problemă inter și multidisciplinară, o problemă actuală s ub aspect geo -demografic, economic,
social, politic, etnic.
Fig. 1. Ponderea persoanelor în vârsta de 60 ani
și mai mult în structura populației pe vârste, total pe glob2
Sursa: www.un/org .
Problemelor de îmbătrânire a populației, conseci nțelor ei multiple, precum și aspectele
demografice și consecințele economice ale îmbătrânirii, atât în ceea ce privește impactul asupra
pieței forței de muncă, sistemul de pensii, și sistemul de asistență socială a persoanelor în vârstă
sunt dedicate o ca ntitate semnificativă de cercetări științifice1. Deci, reieșind din analiza acestora
pot fi evidențiate unele caracteristici comune ale procesului de îmbătrânire și anume. Procesul de
îmbătrânire având un caracter obiectiv se dezvoltă independent de voința cuiva, totodată,
refacerea dezechilibrelor în structura pe vârstă necesită un timp îndelungat cu aplicarea unor
măsuri specifice. Problema îmbătrânirii nu este numai una demografică, dar are un caracter
complex, constituind și o problema economică, social ă, culturală, medico -sanitara și chiar
morală. Ținând cont de situația creată pe glob putem vorbi despre procesul de îmbătrânire cu un
caracter universal, deoarece toate țările lumii, mai devreme sau mai târziu, se vor confrunta cu
acest fenomen. Creșterea speranței de viață, ca un factor de îmbătrânire a populației, este legată
de succesul în medicină și economie prin: condiții mai bune de trai, schimbarea structurii de
morbiditate și reducerea impactului factorilor externi asupra mortalității precoce. Pri mul model
matematic al îmbătrânirii populației a fost elaborat de B. Gompertz3 care în baza analizei
tabelelor de mortalitate a formulat legea îmbătrânirii și concomitent a propus o ecuație 25
22%
20
15
11%
10
5,2% 5,7% 6,2%
5
0
1955 1975 1990 2009 2050
diferențială, în funcție de intensitatea mortalității pe vârste, c are continuă să fie utilizată până în
prezent și include un număr de modele contempora de mortalitate și de îmbătrânire.”6
Totodată, fenomenul îmbătrânirii populației demonstrează un impact negativ și asupra
tuturor generații. Prognozele demografice confir mă faptul că, în lumea întreagă, pentru prima
dată în istorie, numărul vârstnicilor, va fi pînă în 2050 mai mare decât cel al copiilor. Avînd în
vedere factorii de îmbătrânire a populației, procesul de îmbătrânire demografică se caracterizează
prin creșter ea proporțiilor de adulți și vârstnici dintr -o populație, în timp ce proporțiile de copii și
adolescenți scad, fapt care este caracteristic pentru reproducerea populației de tip ingust și duce
la o creștere a vârstei mediane a populației. Totodată, îmbătrâ nirea are loc în cazul declinului
ratei de fertilitate în timp ce speranța de viață la grupe de vârstă înaintată rămîne constantă sau
crește.
Totodată, procesul de îmbătrânire demografică are unele trăsături specifice și în scopul
promovării unor politici eficiente este necesar ca domeniul menționat să fie evaluat ținând cont
atât de particularitățile fiecărei populații, cât și de contextul economic -social, cultural, precum și
cel politic al țării respective. Îmbătrânirea demografica se manifestă fiind un proces ferm și de
lunga durată care odată instalat își continuă evoluția în sensul accentuării sale. Totodată,
analizele și studiile în domeniul efectuate la un moment dat au o valoare limitată și concluziile
acestora fiind valabile pe perioade nu prea în delungate, faptul care convinge că îmbătrânirea este
un proces și de actualitate, dar și de perspectivă. Deci, îmbătrânirea populație, ca fenomen,
constituie o provocare nu doar ca proces biologic, care are loc la nivel individual, dar și ca
fenomen social cu impact asupra tuturor sectoarelor publice, fiind: finanțele publice, politica
social -economică, piața muncii, infrastructura, relațiile sociale etc.
Conform Eurostat,acesta colectează date din statele membre ale UE și din alte țări
participante la act ivitatea de colectare a datelor demografice cu privire la populație începând cu
data de 1 ianuarie a fiecărui an ,furnizează informații pentru o gamă variată de date demografice.
Datele privind populația includ defalcări în funcție de mai multe caracterist ici, cum ar fi vârsta,
sexul, starea civilă și studiile.
2.1Impactul îmbătrânirii demografice în cadrul Uniunii Europene .
Impactul îmbătrânir ii demografice în cadrul Uniunii Europene care va avea, probabil, o
importanță majoră în următoarele decenii. Valori constant scăzute ale natalității și o speranță de
viață mai mare contribuie la m odificarea structurii piramidei demografice în UE; probabil cea
mai importantă schimbare va fi tranziția accentuată către o structură de populație mult mai
îmbătrânită, o evoluție care a devenit deja evidentă în mai multe state membre ale UE.
6 Ediția a IV -a / nr. 1, 2014 Economie, Finanțe, Politici Sociale, Demografie, Statistică și
Econometrie p. 162 ANA TOMCEAC, cercet. șt., INCE ,R AISA TARAGAN, cercet. șt., INCE
Proiecțiile Eurostat privind populația sunt folosite de către Comisia Europeană pentru a
analiza impactul probabil la populațiilor în curs de îmbătrânire asupra cheltuielilor publice.
Este foarte probabil ca toate cheltuielile sociale crescute legate de îmbătrânirea populației,
sub formă de p ensii, servicii de asistență medicală, centre de plasament sau asistență medicală
privată să conducă la creșterea sarcinii suportate de populația în vârstă de muncă.
În condițiile în care fondurile publice de pensii se confruntă cu o lipsă acută de rezerv e,pe
fondul procesului de îmbătrânire a populației,problema echilibrului financiar se va adânci,în
ciuda oricăror modificări a metodei de calculare a pensiilor .
În aceste condiții ,guvernele tuturor statelor caută soluții care să minimizeze efectelor
acestora,cum ar fi implementarea de strategii pe linia cresterii ponderii pensionarilor care să
rămână în câmpul muncii ,creșterea ratelor de contribuție la sistemul public de
pensii,restructurarea -creșterea ratelor de contribuție la sistemul public de pensii ,restructurarea
sau reducerea pensiilor și creșterea vărstei standard de pensionare .
Sistemul de pensii din România ca parte a sistemului financiar,a fost supus influențelor
actualei conjuncture economice la nivel mondial,de criza economico -financiară,cât și recentelor
evoluții economice și politice la nivel național.Insuficiența pensiilor publice pentru viitorii
pensionari ar trebui să trezească interesul actualilor contribuabili către completarea acestora,cum
ar fi orientarea către pensii private.
2.2 Îm bătrânirea demografică, în România
Din puntul meu de vedere îmbătrânirea populației se datoreaza în primul rând scaderii
natalitații. Natalitatea a scăzut la randul ei din cauza migratiei (interne și externe) dar și a
schimbării modului de viață, multe dintre femei punând în prim plan cariera si amânând
momentul aducerii pe lume a unui copil. Plecarea multor tineri din mediul rural către cel urban
(migratia internă) a abandonat comportamentul demografic traditional țărănesc procreativ și a
trecut la un n ou comportament demografic, mult mai puțin procreativ.
Specialiștii ne atrag atenția că menținerea unui nivel de trai decent după ce ne retragem
din activitate ține nu numai de politicile guvernamentale, natalitate și evoluția demografică.
Țara noastră se află în al 26 -lea an de declin demografic și această evoluție reprezintă
una dintre principalele amenințări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii.S -a constatat
cea mai mica natalitate dupa Al Doilea Razboi Mondial .
Diverse studii arată c ă este că în anul 2060 vom ajunge la doar 11,9 milioane de locuitori.
O cădere aproape la jumătate față de populația din prezent, în condițiile în care migrația,
natalitatea și fertilitatea rămân neschimbate față de media ultimilor 20 de ani.
Una din cel e mai mari provocări la nivel mondial este asigurarea unui trai decent
persoanelor vârstnice peste câteva decenii, în condițiile scăderii natalității în țările considerate
civilizate și cu economii stabile. În România, potrivit proiecției specialiștilor în demografie și
statistică, dacă acum avem o populație de 19,9 milioane de persoane, în anul 2030 aceasta va
scădea la 17,7 milioane.
Noi putem să ne asigurăm o pensie care să ajungă la nivelul salariului economisind în
timpul vieții active..
Populația țărilor europene suferă în prezent o a doua evoluție majora: aparitia unei
noi grupe "varsta a patra" ("cei mai bătrâni dintre bătrâni", de peste 80 de ani) cu pondere mare,
în continuă creștere.Ultimii 20 de ani s -au caracterizat pr in continuarea scaderii numerice a
populatiei cu aproape 1,9 milioane de locuitori. Schimbarea comportamentului demografic al
cuplurilor fata de propria reproducere, cresterea mortalitatii precum si migratia externa, au facut
ca populatia Romaniei sa se re duca constant.
Asadar s -a produs o accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural și un decalaj
între cele doua medii. Fenomenul de părăsire a țării, în principal de către populația tânără și
adulta (migrația externa) care încercă astfel să obțină câștiguri mai mari pentru a avea o situație
financiară care sa -i permită o viață cât mai confortabila a condus la accelerarea procesului de
îmbătrânire demografică în Romănia
Persoanele afectate sunt bătrânii. Înaint e, locul lor era în familie, astăzi tot mai des ei se
confrunta cu izolarea, abandonul sau institutionalizarea.
Tara noastra se confrunta deja cu consecintele economice si sociale complexe ale unei
populatii aflate intr -un proces lent, dar continuu, de im batranire demografica. Nu doar criza poate
fi invocată. În ultimul secol, industrializarea, urbanizarea si modernizarea a schimbat radical
scala de valori. De la familia extinsa, care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s -a trecut la
familia în care independența membrilor a trecut pe primul plan.
„Suntem mai mulți, mai bătrâni și cu o speranță de viață puțin mai mare decât anul
trecut. Noile date ale Institutului Național de Statistică expun detaliat structura populației
României în plin an Centenar.
În 2018, populația României a ajuns la 22.194.000 de cetățeni. Fenomenul de îmbătrânire
demografică s ‐a accentuat, populația vârstnică de 65 ani și peste, depășind cu 350.000 persoane
populația tânără de 0 ‐14 ani (3614 mii față de 3264 mii persoane), anunță ultimele date INS,
La 1 ianuarie 2018, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12508 mii
persoane, în scădere cu 0,1% față de 1 ianuarie 2017.
Procesul de îmbătrânire demografică s ‐a adâncit, comparativ cu1 ianuarie2017,
remarcându ‐se o scădere ușoară a ponderii persoanelor tinere (0 ‐14 an) și o creștere de 0,3
puncte procentuale a ponderii po pulației vârstnice (de 65 ani și peste).
Populația feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 11358 mii persoane, în scădere cu 0,2%
față de aceeași dată a anului precedent.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7
persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).
Vârsta medie a populației a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017.
Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creștere cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2017.
Ponderea grupei de 0‐4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5 ‐9 ani (5,0%) și
a celei de10 ‐14 ani (5,1%).„7
La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă
45‐49 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe de vârst ă a fost de 8,8%, iar la feminin
de 8,3%.
Figura 1.Populatia romaniei in 2018 .Varstnici –tineri
2.3 Contextul international
Persoanelor care imbatranesc, la nivel global, este in crestere mai rapida decat la alte
grupe de varsta,daca la inceputul anului 2012 numarul persoanelor de 60 ani si peste a fost de
810 milioane de persoane la nivel mondial, in 2050, conform proiectarilor populatiei realizate
7 Sursa :Aparut in:
, Ultima modificare in data de :2018 -04-29) http://www.puterea.ro/social/statistica -ins-ce-populatie -mai-
are-romania -in-2018 -167060.html
de ONU, numarul persoanelor de 60 ani si peste va fi de aproximativ 2 mili arde de locuitori.
Conform statisticilor prognozoare, in anul 2050 numarul persoanelor varstnice pe glob va
depasi numarul copiilor. Daca in 2011 din 10 persoane o persoana era de 60 ani si peste, in
2049, anumite studii estimeaza ca o persoana din cinci v a avea peste 59/60 de ani.
In secolul 21 se va pastra acesta tendinta ,deoarece in anul 1950 ponderea varstnicilor in
lume a fost de 8%, conform statisticilor realizate de ONU – Divizia Populatie, in anul 2050
numarul varstnicilor va cre ste la aproximativ 20 -22% din populatia totala a globului. Se
considera ca este putin probabil ca nivelul natalitatii sa revina la valorile din perioada de dupa
cel de -al doilea razboi mondial si de aici rezulta ca procesul de imbatranire a populatiei este
un proces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scadea. Conform datelor ONU,
ponderea populatiei de varsta a treia va creste, in viitor, chiar si in regiunile unde natalitatea
este superioara ratei de reproducere .
Din puntul meu de vedere îmbatranirea populatiei este un rezultat important al
progresului social obtinut in diferite domenii: medicina, calitatea vietii, protectia sociala, si se
datoreaza reducerii mortalitatii in special la persoanele varstnice si cresterii duratei medii a
vietii. In acelasi timp, modificarea structurii populatiei este determinata de scaderea
semnificativa a natalitatii. Presiunea îmbătrânirii populatiei va fi resimtită în principal la
nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat care, de altfel, si în prezent are nevoie de a apela
la transferuri de la bugetul de stat pentru a putea fi echilibrat. Astfel, două directii principale
pot fi intuite la nivelul populatiei: fie autoritătile competente vor apela la diferite măsuri să
facă fată situatiei deficita re care se prognozează, fie populatia trebuie să înceapă să se
orienteze mai mult către solutii private de economisire.
Popoarele cele mai afectate de imbatranirea demografica sunt Japonia, Statele Unite
si Rusia. La nivel continental fenomen ul imbatranirii este prezent in mod deosebit in Europa
si America de Nord. Aceste diferentieri pe continente pot fi explicate in primul rand prin
nivelurile diferite ale ratelor de natalitate si fertilitate, dar nu in ultimul rand si prin
fenomenele de mig ratie si nivelul duratei medii a vietii, a ratei mortalitatii generale, indeosebi
infantile.
Datele privind demografia și migrația populației sunt colectate în fiecare an: țările
raportează populației Eurostat la 1 ianuarie, împreună cu defalcările populației cu diferite
caracteristici. Sunt raportate, de asemenea, date privind evenimentele vitale (nașteri, decese) și
migrația (numărul imigranților și emigranților din acel an, precum și achizițiile de cetățenie),
ceea ce a dus la o multitudine de informații privind populația europeană. Spre deosebire de datele
recensământului, care se colectează de obicei la fiecare zece a ni, aceste date sunt actualizate în
fiecare an.
Datele privind demografia și migrația difuzate de Eurostat provin în principal din
institutele naționale de statistică (pentru mai multe detalii, a se vedea și secțiunea Metodologie și
metadatele atașate tabe lelor de date), din care Eurostat calculează o serie de indicatori
demografici.
Pe baza populației, a evenimentelor vitale și a tendințelor migrației, Eurostat produce, de
asemenea, previziunile populației la fiecare trei ani, pentru a estima mărimea și st ructura viitoare
a populației.
Statisticile privind demografia și migrația sunt utilizate pe scară largă pentru planificarea
acțiunilor, monitorizarea și evaluarea programelor într -o serie de domenii politice în domeniul
social și economic, cum ar fi:
Analiza îmbătrânirii populației și a efectelor sale asupra durabilității și bunăstării;
Evaluarea fertilității ca fundal pentru politicile familiale;
Evaluarea impactului economic al schimbărilor demografice;
Calcularea indicatorilor "pe cap de locuitor";
2.4.Statistica mobilității internaționale a populației(migratia)
Migrația este si ea un factor important in evolutia imbatranirii populatiei si in disparitia
populatiei tinere active in munca ,acesta migratie definindu -se ca fiind o mișcare ter itorială a
oamenilor atât în limitele frontierei unei țări cât și în afara acesteia. Aceasta migratie implică
ideea de deplasare, de schimbare de loc și de locuință , din punct de vedere economic, social
s.a.m.d.
Figura nr. Migratia in Romania in anul 201 6
Grafic propriu :Sursa Institutul national de statistica(MAI -Directia generala de
Pasapoarte,ultima actualizare 16.08.2017)
Migrația poate fi si internațională cuprinde deplasări însoțite de schimbarea
permanentă a domiciliului între două țări sau mai multe.
Migrația din ultimii 150de ani poate fi impartita in numărul, originea și caracterul specific,
în următoarele etape:
I. În perioada 1835 -1846, cu mari schimbări în statele Europei Occidentale,
prezinta o creștere a migrației. Migrația a fost din spre Anglia, , țările Scandinave Scoția și
Franța spre America de Nord și coloniile din Australia și Noua Zeelandă ,au fost 100.000
persoane în toti acesti ani.
II. În perioada 1846 -1880, perioadă cu deplasări masive între
300.000 – 500.000 persoane pe /an , în mod special emigranți săraci având același sens de
desfășurare;
III. În perioada 1880 -1914, perioadă antebelică primului război mondial,
caracterizată printr -o creștere mare a emigrației, ajungând la un numar de 800 000 persoane
aproximativ pe an. Anglo -saxoni alături de locuitori ai Europei central -orientale și meridională
la care se adaugă japonezii și chinezii. Persoanele care emigrau erau muncitori, lipsiți de surse
materiale de trai care erau atrași de America de Nord.
IV. În perioada 1914 -1940 este ca racterizată, în principal, de o emigrație forțată
rezultată din poziția unor guverne față de minoritățile naționale sau diferite atitudini politice și
religioase. După primul război mondial, emigrația europeană peste ocean, a fost de aproximativ
600 000 pe rsoane/an urmând o scădere datorită crizelor economice apărute în S.U.A., Canada și
Australia, dirijând emigranții spre America de Sud. În etapa actuală se remarcă și atracția
emigranților înspre Europa de Vest (Franța, Marea Britanie, Belgia, Elveția etc) ;
V. În perioada de după cel de -al doilea război mondial a fost caracterizată de
migrațiile determinate de cauze economice. Aceste migrații se deosebesc de cele dinainte de
război prin proporțiile, direcțiile și formele lor.
Populația este un sistem dinamic d eschis, numărul și structura sa pot fi influențate de
migrația externă și de cea internă, ambele reprezentând mișcarea migratorie a populației.
Migrația internă reprezintă totalitatea deplasărilor, însoțite de schimbarea definitivă a
domiciliulu i obișnuit în cadrul unei țări, între unitățile administrativ -teriotriale.
Statistica internațională nu se ocupă cu acest tip de migrație însă în analizele
comparative trebuie luat în considerare și acest tip de migrație.
Analiza statistică a migrației poa te fi facuta dupa din statistica internationala In migrație
predomină bărbații, în timp ce femeile migreaza pe distanțe mai scurte.
Emigranții pe sexe în perioada 1980 -1995
In 1980 -1995 totalul emigrantilor 518.261 din care masculin -252.610 si feminin 265 651.
migranții internaționali: numere și tendințe
În ansamblu, numărul estimat al migranților internaționali a crescut în ultimele patru ani și
jumătate. Numărul total estimat de 244 de milioane de persoane care trăiesc într -o altă țară decât
țara lor de n aștere în 2015 este cu aproape 100 de milioane mai mult decât în 1990 (atunci când
era 153 milioane) și de peste trei ori numărul estimat în 1970 (84 milioane; ) .28 Deși proporția
migranților internaționali a crescut în această perioadă, este evident că marea majoritate a
populației continuă să locuiască în țara în care s -au născut. Majoritatea migranților internaționali
în 2015 (aproximativ 72%) erau în vârstă de muncă (20 -64 ani), cu o ușoară scădere a numărului
de imigranți cu vârste sub 20 de ani înt re 2000 și 2015 (între 17 și 15%) și o cotă constantă circa
12%) a migranților internaționali în vârstă de 65 de ani sau mai mult din 2000.[IOM ,WORLD
MIGRATION REPORT 2018,p.15]
Fig.2 Emigranții pe sexe în perioada 1980 -1995 -nu e bine
Table 1. Internat ional migrants, 1970 –2015
Year Number of
migrants Migrants as a %
of world’s population
1970 84,460,125 2.3%
1975 90,368,010 2.2%
1980 101,983,149 2.3%
1985 113,206,691 2.3%
1990 152,563,212 2.9%
1995 160,801,752 2.8%
2000 172,703,309 2.8%
2005 191,269,100 2.9%
2010 221,714,243 3.2%
2015 243,700,236 3.3%
Source: UN DESA, 2008 and 2015a.
Note: The number of entities (such as States, territories and administrative regions) for which
data were made available in the 2015 U N DESA Revision of International Migrant Stock was
213. In 1970, the number of entities was 135.
Lucrătorii migranți
Cele mai recente estimări disponibile pentru stocul global al lucrătorilor migranți, care se bazează
pe datele din 2013, indică faptul că a u existat aproximativ 150,3 milioane, reprezentând
aproximativ două treimi din stocul global al migranților internaționali (232 milioane) în acel
an.48 În comparație cu populația globală a migranților internaționali de vârstă activă –
considerată a avea vâ rsta de 15 ani sau mai mult (207 de milioane) – lucrătorii migranți reprezintă
mai mult de 70%. Dintr -o serie de motive, totuși, aceste cifre globale pot fi subestimate.49 În
timp ce estimările globale anterioare ale lucrătorilor migranți sunt disponibile (36-42 milioane în
1995, 86,2 milioane în 2000 și 105,5 milioane în 2010), OIM constată că acestea nu pot fi
comparate cu cifrele din 2013, datorită diferențelor de definire și a modificărilor metodologiei și
a surselor de date.
În 2013, majoritatea lucrăt orilor migranți – aproximativ 112,3 milioane (75%) – se aflau în țări cu
venituri ridicate, cu încă 34,4 milioane (23%) în țările cu venituri medii. Doar aproximativ 2%
din lucrătorii migranți s -au deplasat în țările cu destinație cu venituri mici. Pondere a lucrătorilor
migranți în totalul forței de muncă din grupurile de venituri grupate a fost relativ mică
(aproximativ 1,4%) și destul de similară între țările cu venituri mici și medii, însă mult mai mare
(la 16,3%) pentru grupul cu venituri mari .
Muncito rii migranți bărbați au depășit numărul angajaților migranți de sex feminin cu aproape 17
milioane în 2013, cu 83,7 milioane de bărbați (55,7%) și 66,6 milioane de femei (44,3%), în
contextul în care bărbații au constituit un număr mai mare de imigranți in ternaționali în vârstă de
muncă 99,3 milioane). Vezi tabelul 3 pentru defalcări ulterioare. .[IOM ,WORLD MIGRATION
REPORT 2018,p.28]
b) vârsta.
Această caracteristică este foarte importantă în analiza migrației. În migrația
internațională predomină persoa nele tinere. Constatarea are caracterul unei adevărate legități
sociologice, ceea ce impune calculul vârstei medii și, mai ales, a vârstei mediane a populației
migrante.
Fig .3 Emigrantii pe grupe de varsta
Sursa :(Conf.univ.dr.Liviu Stelian BEGU Stati stica internationala )
2.5.EFECTELE EMIGRĂRII ASUPRA COPIILOR TEMPORAR ABANDONAȚI DE
CĂTRE PĂRINȚI
„Migrația unuia sau a ambilor părinți la muncă peste hotarele țării de origine schimbă viața
atât a celor care pleacă cât și a celor care rămân acasă, a societății în general, a familiei, însă cel
mai mult au de suferit copiii ce rămân fără îngrijirea celor mai importante persoane din viața lor:
părinții. Acești copii fac parte dintr -o nouă categorie ,,orfani sociali” ori ,,copii abandonați și
neglijați emoțional”. Este evident că acești copii se bucură de întreținere materială, dar le lipsește
dragostea oferită de părinți zi de zi, lucru care provoacă modificări în dezvoltarea personalității.
Fenomenul migrației părinților la muncă peste hotare a luat amp loare deosebită, aceasta
pune în pericol viitorul țării, mai ales a copiilor rămași acasă fără supravegherea unuia sau
ambilor părinți. Efectele migrației asupra familiilor rămase în țara de origine, în mod speci al
asupra celor mai vulnerabili membri ai acestora: copiii, reprezintă o problemă deosebit de
importantă pentru Republica Moldova , în care migrația forței de muncă lasă fără atenție și
îngrijire un număr mare de copii. Acest lucru nu poate să nu provoace efecte asupra bunăstării
acestor persoane, af ectând adesea starea emoțională și psiho -socială, sănătatea fizică și psihică,
dar și bunăstarea lor economică. Copiii rămași fără supravegherea celor apropiați în mare parte
își văd viitorul doar în străinătate .
Experiențele trăite de acești copii, adese a pe parcursul mai multor ani, are repercusiuni
negative și asupra sănătății lor psihice, le modifică radical valorile umane și atitudinea față de
sine și față de lume. Viața și relațiile sociale ale copiilor fiind profund afectate multiaspectual:
social, economic, psihologic și,
uneori, legal.
Cele mai stringe nte probleme educative, culminând cu insuccesul școlar, provin adesea din
absența sau ignorarea atenției părinților față de dezvoltarea și supravegherea copilului, dar mai
ales datorită ,,eroziunii” a fective din familiile dezorganizate și cele dezintegrate [3, p.43].
Lucrul esențial în creșterea unui copil este afecțiunea dintre acesta ș i părintele său. Nimic
nu va merge cum trebuie atâta timp cât nevoia de dragoste a copilului nu este împlinită. Numa i
dacă se simte îngrijit, iubit din tot sufletul acesta va putea să se realizeze pe deplin. Când copilul
se simte iubit este mult mai ușor să -l educi și să -l disciplinezi decât atunci când acest ,,rezervor
emoțional” este gol. Nevoia de afecțiune este cea mai mare nevoie a copilului. Alte necesități, în
special cele de ordin fizic, sânt mai ușor de constatat și de satisfăcut, însă acestea nu au un impact
atât de semnificativ asupra vieții copilului. Desigur trebuie să -i asigurăm o locuință, hrană și
îmbrăcă minte, dar în același timp suntem datori să veghem la dezvoltarea lui sănătoasă în plan
mental și afectiv .
Conform ghidului pentru specialiștii din domeniul îngrijirii și protecției
copiilor ,,Înțelege -mă, ascultă -mă…” copiii ai căror părinți sunt pleca ți la muncă în străinătate pot
dezvolta următoarele manifestări psiho -comportamentale:
Deteriorarea conduitei școlare (scăderea performanțelor școlare, absenteism, risc de
abandon școlar, conflicte cu profesorii și colegii) pe fondul lipsei autorității păr inților și ca o
consecință a lipsei de aspirații pe termen lung;
Sentimente de abandon, de nesiguranță, tristețe, anxietate, stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinți, a nevoii de afecțiune părintească , de apreciere din partea părinților și pe
fondul dezvoltării unor distorsiuni cognitive;
Atitudine de indiferență, încăpățânare care poate merge uneori până la comportament
agresiv ca rezultat al frustrării și al nevoii de atenție. În momentele dificile c u care se confruntă,
copilul interpretează a bsența părinților ca pe o manifestare a indiferenței acestora față de el și
nevoile lui;
Tulburări de atenție (scăderea capacității de concentrare pentru realizarea sarcinilor și
„evadarea din realitate”). Obiectul principal al gândurilor copiilor sunt axa te pe părinții plecați,
situația lor, momentele când vor comunica cu ei, când vor primi pachete etc.;
Absența aspirațiilor pe termen lung (nu se pot proiecta în viitor) au prezența unor aspirații
nerealiste determinate de distorsiuni cognitive de genul: „C a să ai bani nu trebuie să înveți.”,
„Când voi fi mai mare o să plec și eu să muncesc în străinătate și pentru asta nu trebuie să faci
carte.” etc. Apariția sau dezvoltarea acestei atitudini negative față de educație este favorizată, în
special, de modelel e oferite de acei părinți care, deși absolvenți de studii superioare, în
străinătate prestează servicii necalificate. Copiii și tinerii află, așadar, că în străinătate lucrând
ca muncitor necalificat poți câștiga considerabil mai mult decât dacă muncești î n țară și în
domeniul în care ai calificare.„8
2.6. Populația activă
Populația activă reprezintă totalitatea persoanelor care au o sursă proprie de venit ,
vârsta mai mare decât o anumită limită, stabilită legal.
Munca reprezinta un factor de producț ie activ dar și determinant în activitatea
economică si impune o analiză deosebita la nivel micro și macro -economic..
Forța de muncă cuprinde toate peroanele care îndeplinesc cerințele pentru a fi incluse în
categoria “ocupat” sau “neocupat”.Ocupatii s unt persoanele care au un loc de munca stabilit iar
neocupatii sunt persoane care nu au loc de munca sau sunt in cautarea unuia.
2.7 Imbatranirea populatiei si deficitul de personal calificat
In toate statele membre UE rata natalitatiira mane la nivel care asigura o reproducere simpla,in
timp ce speranta de viata continua sa creasca.Ambele tendinte contribuie la imbatranirea
societatii europene.Fertilitatea scazuta conduce la o scadere a numarului de copiioriginari din tara
in institutiile de invatamant.Se reduce numarul de personae tinere indigene,care intra pe piata
fortei de muncacu noile cunostinte dobandite ,fapt care conduce la imbatranirea fortei de munca
si in cele din urma ,se reduce numarul populatiei autohtone,in aceste conditii angajarea
migrantilor calificati poate fi considerata ca fiind una dintre posibilele solutii la probolema
deficitului de competente si a fortei de munca.In aceeasi perioada Europa va trebui sa concureze
cu forta de munca locala si ,aparent ,noile tari -gazda de exemplu, Japonia și statele din Golf)
pentru potențialii migranți calificați și motivați. Astfel, Europa ar trebui să se adapteze regimului
de migrație în vederea unei asemenea competiții.
2.8 Rolul forței de muncă străine în Europa Modernă
Unele indu strii și sectoare ale economiei europene sunt deja în dependență semnificativă de forța
de muncă străină, cum ar fi: sănătatea , agricultura, turismul și, într -o anumită măsură sectorul
construcțiilor. Lucrătorii sezonieri, joacă un rol important în multe din aceste sectoare. În multe
părți ale Europei, a devenit acum o angajare legală și ilegală comună a migranților în gospodărie
În acest caz, angajarea nu ține, în mod direct, de tendințele demografice și lipsa de com -petențe,
ci, mai degrabă, reflectă exi stența unor segmente instabile, neatractive sau prost plătite pe piețele
8 (Sursa :Buletinul Științific al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din
Cahul № . 1 (5), 2017 ,Științe Umanistice p. 172
Corina RADU, lector univ., Catedra de Pedagogie și Psihologie Universitatea de Stat ,,B. P.
Hasdeu” din Cahul )
forței de muncă formale și informale, în cazul în care posturile vacante existente nu pot fi
ocupate „din interior”, sau în cazul în care migranții legali sau ilegali înlocuiesc forța de muncă
locală.
„Pe termen mediu și lung, noii membri UE, care au aderat în 2004 și 2007, nu au
potențialul demografic necesar pentru emigrarea majoră în Europa de Vest, pentru că cele mai
multe dintre aceste țări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a p opulației, prin urmare, reducerea
populației. Creșterea economică, după aderarea la UE și impactul finanțării regionale a UE va
contribui nu numai la reducerea presiunilor de emigrație, dar, mai devreme sau mai târziu, se va
trans -forma, în Europa Centrală , într -un domeniu al imigrației. Un număr de țări din regiune au
deja un sold pozitiv de migrație.„ (Sursa Revista / Journal „ECONOMICA” nr.4 (98) 2016)
Figura 4. Tendințele ocupării forței de muncă preconizate în funcție de nivelul de educație,
UE-28, 2012 -2025/ Figure 4. Projected employment trends by level of education,
EU-28, 2012 -2025
Sursa/ elaborată de autori în baza World Employment and Social Outlook – Trends 2016.
Geneva 22, Switzerland, 2016, 92 pag. și [12; p. 38] /
Source: Elaborated b y the author based World Employment and Social Outlook – Trends 2016.
Geneva 22, Switzerland, 2016, 92 pag. and [12; p. 40]
2.9.Consecințe ale îmbătrânirii populației
Și în România, ca și în celelalte țări afectate de procesul de îmbătrânire demografică, c auzele
directe care au condus la afirmarea procesului de îmbătrânire al populației au fost cele de ordin
demografic:scăderea ratei natalității și a ratei mortalității și influența fluxurilor migraționale.
Rolul principal l -a jucat scăderea ratei natalități i care a influențat considerabil structura pe
vârste a populației, contribuind la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică; scăderea
mortalității sau în alți termeni creșterea duratei medii a vieții a avut un rol secundar.
În România, diminuarea r atei natalității a fost influențată esențial de fenomenul de
dezrădăcinare a populației tinere din mediul rural care strămutându -se masiv în mediul urban,
treptat a abandonat comportamentul demografic tradițional țărănesc procreativ și a trecut la un nou
comportament demografic bazat pe o planificare riguroasă a nașterilor. Astfel s -a produs o
accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural și un decalaj între cele două medii.
Fenomenul de părăsire a țării, în principal de către populația tânără și ad ultă, se înscrie de
asemenea ca un factor care a condus la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică în
România.
Evoluția fenomenelor și proceselor demografice în România a fost influențată în mod
specific și de factori nedemografici de ordin econo mic, social, politic, cultural, medico -sanitar care
au acționat în mod direct asupra nivelului și tendințelor factorilor demografici: natalitate, mortalitate
și migrație.
Scăderea ratei natalității în România se înscrie într -o tendință specifică modelului
demografic european, iar îmbătrânirea demografică ca rezultat al acestei tendințe reprezintă un
proces normal care s -a dezvoltat și va evolua,în continuare, în concordanță cu specificul acestui
model european de ansamblu.
2.10.Consecințe economice
Spre de osebire de consecințele de ordin demografic, oarecum mai latente, cele economice
își manifestă de mai multă vreme caracterul lor acut, devenind deosebit de grave în ultimii ani.
Societatea românească resimte astăzi din plin, efectele unor procese de îmbătr ânire, nu
tocmai avansate comparativ cu alte țări, dar cu o dinamică alertă în perioadele următoare.
Declinul economic și efectele restructurării crează probleme greu de rezolvat pe linia
asigurării unei protecții economico -sociale minime, în cadrul căreia ponderea cea mai importantă a
beneficiarilor o dețin persoanele vârstnice.
Costurile proceselor de îmbătrânire deja nu au o acoperire corespunzătoare cu fonduri și cel
puțin pe termen scurt apreciem că aceste probleme își vor găsi cu greu rezolvarea în vi itor.
Principalele consecințe economice ale procesului de îmbătrânire în România au în vedere:
⇒dependența economică ;
⇒dependența demografică;
⇒consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de consum pentru
populația vârstnică ;
⇒asigurarea cheltuielilor bugetare legate de pensii, ajutoare și alte forme de sprijin cu
caracter special.
În contextul economic național, raportul de dependență economică a cunoscut o
deteriorare continuă în perioada postbelică, ca urmare a faptului că în totalul populației s -a redus
ponderea persoanelor active19, paralel cu sporirea celei a persoanelor inactive20.
Datele statistice înregistrate relevă că la nivelul țării între anii 1956 -2007, deși numărul
absolut al populației active a oscilat multă vreme în jurul valorii de 10,5 milioane persoane,
ponderea acestei categorii în total s -a diminuat de la 59,7% la 46,4%, cu o tendința de scădere în
număr absolut care continuă în ultimii ani.
Populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoan ele care furnizează forța de
muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință (include
populația ocupată și șomerii).
Populația inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nu au lucrat și ni ci
nu erau șomeri în perioada de referință, aflându -se în una din următoarele situații: elevi sau studenți,
pensionari (de toate categoriile), casnice(care efectuează doar activități casnice în gospodărie),
persoane întreținute de alte persoane ori de stat sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi,
rente, etc).
Cele mai importante creșteri se constată la grupul de populație vârstnică, pe total și cel mai pregnant
la sexul feminin față de sexul masculin.
2.11.Raportul de dependență demografică –previziuni
Oferă o măsură relativă consecințelor economice cauzate de procesul de îmbătrânire
demografică.Printre factorii ce vor afecta in viitor pensiile publice,cel mai important dintre acestia il
reprezinta imbatranirea populatiei.Efectele directe ale procesului de imbatranire a populatiei constau
in scaderea valorii contributiilor la asigurarile sociale destinate platii pensiilor ca urmare a reducerii
numarului de contribuabili si cresterea cheltuielilor cu pensiile din cauza cresterii numarului de
beneficiari.Guvernele statelor membre ale unuinii europene cauta sa implementeze o gama larga de
strategii pe linia cresterii ponderii pensionarilor care sa ramana in campul muncii ,extinzandu li -le
astel viata activa.Asa cum se observa din tabelul 11,nu marul persoanelor pensionate inainte de
varsta de 65 de ani se preconizeaza sa ajunga la mai putin de 10% din totalul pensionarilor in
Germania,Malta sau Suedia ,pana in anul 2060,in timp ce in tari precum
Estonia,Luxemburg,Ungaria,Romania si Slovacia pon derea acestora va fi mai mare de 20%.Cea mai
mare reducere a ponderii pensionarilor sun 65 de ani este prevazuta in Polonia ,Republica
Ceha,Slovacia,Malta,Bulgaria,Ungaria si Letonia.
Tabel 3 Evolutia numarului de pensionari la nivelul Uniunii Europene(p artial)
Pensionari (1000)
Pensionari cu varsta sub 65 de ani
(% din numarul total de
pensionari)
2010 2020 2030 2040 2050 2010 2020 2030 2040 2050
UE27 119265 129641 146048 160165 165361
Belgia 2646 3126 3655 3992 4180 26,6 24,9 20,8 18,2 17,9
Bulgaria 2209 2160 2205 2346 2412 39,7 34,0 30,4 28,1 23,4
Danemarca 1400 1607 1585 1584 1500 26,5 21,3 15,7 13,0 14,1
Germania 20236 21502 23861 24929 24251 15,9 13,9 11,5 8,8 9,5
Estonia 369 362 380 394 414 38,1 32,9 29,7 28,1 27,5
Irlanda 813 1023 1270 1541 1863
Grecia 2658 2871 3262 3804 4158 21,7 23,2 23,0 20,3 16,0
Spania 8438 9775 12080 15017 17002
Franta 14885 17075 19382 20908 21595
Italia 15780 16819 19299 21335 21304 23,7 19,6 18,2 13,0 10,1
Letonia 551 519 573 602 645 30,3 24,3 22,6 20,6 18,7
Luxemburg 160 226 320 417 504 33,8 35,7 33,9 28,5 26,2
Ungaria 2996 3050 3087 3242 3285 45,2 36,3 35,8 34,0 28,2
Malta 80 97 105 107 110 33,5 20,7 12,5 13,1 11,2
Olanda 3447 4201 4903 5301 2158 30,9 25,4 21,1 18,6 18,6
Polonia 9336 9415 9941 10599 11325 45,6 32,5 27,3 28,0 22,2
Romania 5469 5271 5652 6307 6736 44,5 41,8 41,1 36,5 31,7
Finlanda 1395 1609 1742 1735 1742 33,8 24,2 20,0 19,0 17,5
Sursa :Eurostat,European Commission ,Statistical Book,2011,Active ageing and
solidary between generations,A statistical portrait of the European Union 2012,p.63
In general cresterea cheltuielilor cu pensiile de pana acum este pusa ,in primul rand pe
seama schimbarilor ratelor de dependenta a le diferitelor tari daca ,pana acum ,legatura dintre rata de
dependenta a persoanelor varstnice si ponderea cheltuielilor cuprinse pensiile nu a fost foarte
stransa,nu acelasi lucru se poate spune despre relatia lor in viitor,cand este”este de asteptat sa fie
observata o relatie mai puternica intre sarcinile financiare viitoare si schimbarile proiectate ale ratei
de dependenta,”(Disney ,1999,p.12)
Rata de dependenta reprezinta raportul dintre persoanele tinere si /persoanele in varsta la
persoanele apte de munca si depinde de rata mortalitatii,rata natalitatii si migratia.Rata de
dependenta a persoanelor in varsta (in engleza se foloseste abrevierea ODR,Older Dependency
Ratio)este definita cu numarul persoanelor peste 65 de ani la 100persoane intre 20si 64
ani(Kinsella,WAN,2009,p.80).Tarile cu cea mai mare pondere a persoanelor in varsta mai mare
.Conform unui studiu realizat de catre KEVIN KINSELLA si WANHE in anul 2009,dintre cele 52
de tari studiate,rata de dependenta a persoanelor in varsta variaza de l a 6 in Kenya si Uganda ,la 36
in Japonia,ceea ce inseamna ca ,mai puntin de 3 lucratori sustineau un pensionar in 2008 .I n figura
7 este reprezentata rata de dependenta a persoanelor in varsta la nivel mondial,de unde se poate
observa ca ,cea mai ridicat a rata de dependenta este inregistrata in taril din Europa de Vest,in unele
de tari din Europa de Est si America de Nord.
Rata preconizată de dependență a persoanelor vârstnice, UE -28, 2016 -80
(%)
Sursa: Eurostat (demo_pjanind) și (proj_13ndbims)
In anul 2010 AEGON Global pensions ,Agein population in EU27 and OECD Countries,
http://www.aegonglobalpensions. com/Home/Clienti/ageing -population/),in tarile OECD existau in
medie de 25 de pensionari la 100 de lucratori sau,altfel spus ,existau 4 lucratori la fiecare
pensionar.In Uniunea Europeana rata de dependenta este in medie de 26%,ceea ce inseamna ca
exista in medie 4 lucratori la fiecare3 pensionr.In Germania si Italia,exista numai 3 lucratori la
fiecare pensionar,iar in Irlanda,Slovenia si Cipru,rata de dependenta este cea mai scazuta,fiind de
16,67% ,16,95%,respectiv 18%.In Romania ,rata de dependenta este de 21,3%.
Din anul 2010,se asteapta ca imbatranirea populatiei sa se accelereze cu dublrea ratei de
dependenta in anul 2050 ,la 50%,ceea ce inseamna ca vor exista 2 lucratori la fiecare pensionar.
Astfel,in anul 2020,media ratei de dependenta in uninea E uropeana este preconizat a ajunge
la 31%,ceea ce inseamna ca vor exista 3 lucratori la fiecare pensionar.In Finlanda va fi cea mai mare
rata de dependenta ,de 37%,urmata de Italia si Germania cu 35%,Suedia,31%,Franta,34%,si Grecia
,33%.In Cipru va fi cea m ai mica rata de dependenta in anul 2020,de numai 22%.Romania va
inregistra nivelul de 25,67%.
In anul 2050,media ratei de dependenta din Uniunea Europeana se asteapta sa atijnga nivelul
de 50%,existand numai 2 lucratori la un pensionar .Slovenia va inregis tra cea mai mare rata de
dependenta de 59,4%,urmata de Italia,cu 59,24%,Spania ,58,69%,Slovacia,,55,46% si Romania,cu
54%.
Rata de sprijin potentiala (termenul in engleza este The popential support ratio,abrevia
PSR),care reprezinta numarul de persoane cu varsta intre 15 si 64 de ani la fiecare persoana cu
varsta de peste 65 de ani,arata cati lucratori potentiali exista la fiecare persoana in varsta.Ca urmare
a imbatranirii populatiei rata de sprijin potentiala PSR,tinde sa scada.Intre anii 1950si 2009 ,RSP a
scazut de la 12 la 9 lucratori potentiali /persoana,cu varsta peste 65 .Pana in anul 2050aceasta rata
va ajunge la 4 ;ucratori potentiali /persoana in varsta de peste 65 ani.
Reducerea PSR are implicatii importante pentru sisitemele de securitate socia la ,in special
pentru sisitemele de pensii Pay -as-you-go,intr -ucat se diminueaza contributiile la asigurarile sociale
destinate platii pensiilor.
Cheltuielile cu pensiile publice sunt in general mai mari in tarile industriale,majoritatea
tarilor avand sist eme de pensii de tip Pay -as –you-go.Intre anii 1960si 1990,un sfert din cresterea in
totalul cheltuielilor publice in tarile OECD a fost reprezentata de cresterea cheltuielilor cu pensiile
publice;ca medie ,cheltuielile cu pensiile au crescut de doua ori m ai rapid decat
PIB(OECD,1997,p.25).Asa cum se observa din figura 8,pentru tarile din UE in anul
2004,cheltuielile cu pensiile publice au reprezentat 12,2% din PIB,iar cea mai mare contributie in
jur de 15% din PIB a fost inregistrata in Italia.Cheltuielile cu pensiile au reprezentat 46% din totalul
cheltuielilor de asigurari sociale dinn UE in anul 2004.Nivelul cheltuielilor cu pensiile publice este
in general mai scazut in tarile in curs de dezvoltare,unde populatia relativ mai tanara si programele
de pens ii reduse nu inregistreaza inca o pondere mare in PIB. (Cristea,2013,p.108)
In anul 2009 (Eurostat,european comision ,2011,p.61),statele membre ale UE aloca pentru
pensii cel mai mult in Franta si Italia -mai mult de 13% din PIB ,pe cand in Cipru si
Irlanda ,cheltuielile cu pensiile prezinta ponderea cea mai scazuta de 4,4%,respectiv 3,6% din
PIB.Cheltuielile cu pensiile depind in mare masura de structura populatiei ,dar si de modul in care
guvernele decid sa aloce resursele bugetare.Cel mai mare nivel al che ltuielilor cu pensiile pe
locuitor,luand in considerare preturile diferite dintre state,au fost inregistrate in Italia ,Austria si
Franta.
Pe perioada 2000 -2050,cea mai mare crestere a cheltuielilor cu pensiile publice in PIBva fi
cu 8% in Spania,Norvegia si Corea ,iar in Polonia,Marea Britanie si Italia,se preconizeaza o scadere
a acestora pe intervalul respectiv (Antolin si Stewart,2009,p.18).
Rata de inlocuire agregata,calculata ca ponderea a venitului mediu al pensionarilorinre 65si
74 de ani in pondere a veniturilor lucratorilor,intre 50si 59 de ani ,ofera o cale alternativa pentru a
evalua impactuldeciziei de a continua munca dupa varta de 65 de ani sau de a iesi la pensie.Asa cum
se observa din tabelul 12 in tarile membre ale Uniunii Europene,rata de i nlocuire a ramas tot la
nivelulde 0,51 in anul 2009,ca si in anul 2005,pe cand in tarile precum Bulgaria si Cipru a ajuns la
0,34 ,respectiv 0,35 si peste 0,6 in Suedia,Luxemburg,Bulgaria,Autria si Franta.Rata de inlocuire a
fost in general mai ridicata pe ntru barbati decat pentru femei in 19 tari din cele 27 ale uniunii
europene,la nivelul anului 2009.Aceste diferente de gen se pot reflecta in pensii mai mici pentru
femei ,datorita a numerosilor factori: nivel al contributiilor mai reduse ,ca urmare a peri oadei de
munca mai reduse (datorate intreruperilor pentru a avea grija de familie)sau veniturilor mai reduse.
In concluzuie ,chiar daca imbatranirea populatiei a fost considerata o problema doar a tarilor
bogate,si in Europa de Est se va resimti puternic i n anii care urmeaza efectele imbatranirii populatiei
asupra cheltuielilor publice cu pensiile. (Cristea,2013,p.111)
Evoluția indicatorilor indică accelerarea procesului de îmbătrânire demografică după anul
2000, când populația vârstnică (plus 60 ani) a depășit numeric populația tânără (0 -14 ani), fapt
reliefat și de ultimele două coloane ale tabelului nr.31.
Consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de consum
pentru populația vârstnică reprezintă un alt grup de consecințe de ordin economic, întrucât
rezolvarea acestora depinde de nivelul veniturilor persoanelor vârstnice și implict de nivelul de trai
al acestora, precum și de calitatea vieții lor.
Deși nivelul pensiilor a crescut ca valoare nominală în ultimii ani, din punct de vedere al
valorii reale și al puterii de cumpărare acestea au înregistrat un declin alarmant, ca urmare tot mai
mulți vârstnici nu -și pot asigura din pensie acoperirea cheltuielilor minime cotidiene, legate de
alimentație, întreținerea locuinței și a medicamentelor. Situația devine tot mai grea atunci când
vârstnicii rămân singuri, fără familie sau alte rude.
Raportat la numărul total al populației, în 2008, 25,7% din aceasta are statutul de pensionar,
reprezentând față de numărul salariaților, un surplus de 15,0%, situație care este întradevăr
îngrijorătoare.
Creșterea numărului de pensionari a înregistrat o dinamică imp ortantă după anul 1990 care
se datorează:
• reducerii numărului populației din mediul rural ca urmare a migrației sat -oraș; astfel un
important număr de țărani, strămutați la oraș la ieșirea din activitate au contribuit la sporirea
numărului pensionarilor;
• creșterii duratei medii de viață, care a făcut ca un număr tot mai mare de persoane ajunse
pensionare să beneficieze de pensie un număr tot mai mare de ani, comparativ cu alte perioade când
numărul de supraviețuitori și speranța de viață la vârste înaintate erau mai reduse.
• creării unor pensii pentru populația din mediul rural, membri ai fostelor CAP -uri sau țărani
cu gospodării individuale din zonele necooperativizate.
2.12.Consecințe sociale
Problema consecințelor sociale pe care le implică îmbătrânirea g rupurilor de persoane
reprezintă un domeniu de cercetare datorită multiplelor situații în care se află această categorie de
populație și care prezintă particularități diverse.
În acest cadru se impune ca ele să fie investigate diferențiat pe subcolectivită ți omogene,
deoarece unele implicații generează de pildă grupul persoanelor vârstnice sau al longevivillor, după
cum altele sunt implicațiile în rândul persoanelor vârstnice de sex masculin față de cele de sex
feminin, sau a celor căsătoriți, comparativ cu cei văduvi, divorțați, singuri.
Deopotrivă, consecințele sociale variază în raport de alte aspecte cum ar fi cele:economice, socio –
culturale, psiho -sociale și socio -medicale.
Dintre consecințele sociale ale îmbătrânirii demografice, menționăm:
• Dezangajare a și încetarea activității profesionale care determină efecte de ordin
social, familial și individual.
În literatura de specialitate se arată că impactul unui asemenea moment este resimțit diferit de la
individ la individ și prezintă particularități legate de sex, mediu social și pregătire profesională. Cât
privește gradul de pregătire profesională, s -a constatat că șocul pensionării, aparent este mai intens
în rândul persoanelor cu pregătire superioară și în general calificate, comparativ cu persoanele cu un
nivel de pregătire inferioară sau necalificate.
În perioada imediată după pensionare, se produc o serie de modificări legate de schimbarea
modului de viață, întreruperea relațiilor de muncă, schimbarea poziției în cadrul familiei și a
grupului social că ruia îi aparține fiecare persoană în parte.
Declinul fiziologic devine în scurt timp preocuparea esențială, iar sentimentele de izolare și
marginalizare se acutizează.Pensionarul se vede depășit de evenimente, iar în familie simte
pierderea prestigiului și chiar a independenței.Asemenea manifestări se produc atunci când
întreruperea activității are loc în mod brusc și atunci când un asemenea eveniment nu corespunde
întotdeauna cu pierderea capacității de muncă.Șocul este în linii generale asemănător, indife rent de
nivelul de calificare, însă în rândul persoanelor calificate este mai intens în etapa de debut, aceste
persoane fiind conștiente de urmări, ulterior se pare că ele se adaptează mai bine decât necalificații,
mai ales când cultivă anumite hobby -uri, participă la rezolvarea diferitelor activități lucrative sau
obștești care Ie pasionează și dezvoltă anumite relații sociale cu alți pensionari și chiar cu
persoanele tinere și adulte.
Se apreciează că se impune o pregătire a populației înainte de pensiona re care să prevină
așa-numita “boală a pensionării”.
2.13.Sentimentele de inutilitate și izolare socială cu consecințe sociale generate de
îmbătrânire
Aceste probleme sunt strâns legate de cea a dezangajării și trecerii la pensie, fiind exacerbate
în cazu l persoanelor vârstnice lipsite de ocupație.
Caracteristicele acestor consecințe în cadrul grupurilor de persoane vârstnice ieșite la pensie
sunt asemănătoare în linii mari, cu cele expuse anterior, referitor la implicațiile sociale
ale pensionării.Ele sun t deci mai pregnante în rândul persoanelor de sex masculin și al celor din 53
mediul urban față de mediul rural, precum și la persoanele cu pregătire precară față de grupul
persoanelor calificate și îndeosebi al celor cu pregătire superioară. De asemenea, aceste stări se
accentuează odată cu înaintarea în vârstă și la persoanele handicapate. La rândul lor, aceste stări
influențează negativ starea sănătății vârstnicilor, favorizând instalarea unor boli psihice grave, cu
deosebire cele depresive și anxioase.
• Îmbătrânirea familiei și a membrilor gospodăriei care atrage unele consecințe
sociale
Modificările intervenite în evoluția familiei și a gospodăriei în cazul dezorganizării crează
probleme sociale atât pentru individul care îmbătrânește, cât și pentru soci etate.
Dacă înainte problemele vârstnicului se rezolvau în familie, astăzi societatea este nevoită să
intervină din ce în ce mai mult. Respectul, atenția și afecțiunea cu care erau înconjurate persoanele
vârstnice în familiile tradiționale, în care coabita u mai multe generații, au dispărut treptat o dată cu
destrămarea acestor tipuri de familie care au cunoscut o nuclearizare accentuată, nu numai în mediul
urban, unde rar se mai poate întâlni o familie complexă, cât și în mediul rural.
• Singurătatea, conseci nță socială negativă și tot mai des întâlnită
Ea înregistrează o pondere importantă în rândul femeilor, mai ales ca urmare a
dezechilibrului pe sexe în favoarea sexului feminin la vârste înaintate, ca urmare a supramortalității
masculine.
Senti mentul singurătății se accentuează odată cu vârsta și determină probleme speciale
pentru societate căreia îi revin o serie de obligații pe linia supravegherii și îngrijirii unor persoane
lipsite de sprijin. Un rol important îl au în rezolvarea acestor cazu ri serviciile publice de asistență
socială, cât și alte structuri specializate pentru ajutor menajer și prestarea de servicii legate de
aprovizionare, îngrijire și supraveghere calificată în cazul unor situații extreme – persoane
nedeplasabile, handicapate fizic și psihic, cu boli cronice invalidante etc.
Studiile de specialitate recomandă pe cât posibil să se recurgă la păstrarea vârstnicului în
familie, apelându -se la instituționalizare, ca o ultimă soluție. Menținerea pe cât posibil a acestuia în
familie trebuie supravegheată activ prin serviciile comunale și intervenția asociaților și societăților
de caritate, a fundațiilor și cultelor, prin orice alte forme bazate pe voluntariat.
• Relațiile sociale ale vârstnicilor cu congenerii și celelalte categorii d e vârstă,
îndeosebi tinerii
Izolarea de viața productivă are o serie de consecințe nefaste pentru persoanele vârstnice:
pierderea contactelor stabilite în timp și întreuperea fluxului de informații, un adevărat suport pentru
depășirea greutăților vieții și al grijilor cotidiene.
Pierderea relațiilor sociale accentuează sentimentul de singurătate, favorizează izolarea
socială și instalarea stărilor depresive.
Desconsiderarea și marginalizarea vârstnicilor de către generația tânără are efecte negative
puterni ce pe planul stării de sănătate.
Vârstnicii au nevoie de socializare cu cei tineri și activi. Recunoașterea lor ca membrii
folositori societății are o importanță vitală pentru aceștia.
În ansamblul ”terapeuticii sociale”, menținerea relațiilor sociale repr ezintă unul din cele mai
importante elemente. Rezolvarea favorabilă a unei astfel de probleme ține atât de individ cât și de
societate.Aceasta este datoare să inițieze și să dezvolte forme speciale care să favorizeze menținerea
relațiilor interpersonale al e vârstnicilor. În acest sens un rol important îl au organizațiile și cluburile
pensionarilor.
Totodată, un rol important revine familiei, prietenilor, rudelor, cunoștințelor care pot să
stimuleze menținerea relațiilor sociale ale vârstnicului.
Cercetările efectuate în acest domeniu indică necesitatea sensibilizării mai puternice a
opiniei publice pentru problemele vârstnicilor, iar aceasta trebuie să se facă pe toate căile, cu
participarea tuturor factorilor capabili s -o influențeze pozitiv: școala, instit uțiile de asistență socială,
organizațiile și fundațiile neguvernamentale care au sarcini pe linia sprijinirii persoanelor vârstnice,
cultele și nu în ultimul rând mass -media.
• Organizarea timpului liber al vârstnicilor
Dacă pentru persoanele adulte timpul liber înseamnă o activitate de recreere independentă de
obligațiile profesionale, pentru vârstnici, acesta constituie o etapă esențială a vieții și de aceea
trebuie organizat folositor atât pentru persoană, cât și pentru familie și societate.
Antrenarea vârstnicilor la rezolvarea diferitelor activități în familie și societate le crează
acestora un sentiment de utilitate socială, factor deosebit de important.
Dezvoltarea unor asemenea forme de sprijin și socializare a persoanelor vârstnice contribu ie
la menținerea sistemului relațiilor sociale ale vârstnicilor cu efecte benefice asupra echilibrului
psiho -fiziologic al acestei categorii de populație.
2.14.Alte consecințe
În afară consecințelor prezentate, procesele de îmbătrânire demografică generea ză și alte
implicații, la fel de importante pe plan politic, juridic, administrativ, educațional, care privesc
nemijlocit relația persoanelor vârstnice cu societatea.
Pe plan politic , asemenea consecințe decurg din calitatea vârstnicilor ca persoane ce com pun o
parte din electorat.Decurge de aici interesul ce trebuie să îl dovedească partidele poltice față de acest
grup de populație prin includerea în cadrul programelor electorale a unor măsuri favorabile
vârsatnicilor pentru a le câștiga sprijinul.
Pe plan juridic , creșterea numărului persoanelor vârstnice impune atenție sporită față de
cunoașterea nevoilor acestui grup de populație și transpunerea lor în acte normative pe toate
planurile, îndeosebi pe planul securități sociale și medicale.
Intervențiile tr ebuie făcute atât global la nivelul întregului grup de populație vârstnică, dar
mai ales diferențiat pentru a sprijini, îndeosebi, acele categori defavorizate material și medico –
social.
Pe plan administrativ se impune o mai largă și susținută activitate din partea factorilor locali,
care cunosc cel mai bine nevoile concrete ale persoanelor vârstnice din cadrul comunităților.
Consiliile locale și instituțiile din unitățile administrativ – teritoriale, trebuie să se implice mai mult
pentru soluționarea favo rabilă a problemelor cotidiene ale persoanelor vâstnice.
Pe plan educațional , există probleme serioase îndeosebi în unele localități rurale îmbătrânite,
de a asigura completarea efectivelor școlare. Este de remarcat că nu atât tendința de scădere a ratei
natalității este responsabilă de asemenea situații, cât mai ales existența în mediul rural a unor
structuri demografice îmbătrânite, care nu își pot aduce aportul la “producția” de vieți omenești.
Capitolul III
Categorii de sisteme de pensii existente l a nivel international
3.1.Sistemele de pensii la nivel international
Sistemele de pensii la nivel international reprezinta ,in cea mai mare parte,o combinatie a unei
componente publice cu alta privata .In prezent ,o varianta populara a sistemelor de pens ii este o
pensie minima ,asigurata prin sistemul public de pensii cunoscut si sub denumirea de sistemul
PAYG -„pay -as-you-go”,suplimentata de o pensie privata ,bazata pe contributia
asiguratului.Importanta sistmelor de pensii private a devenit din ce in ce mai mare,statele fiind in
diverse faze de dezvoltare: in faza de acumulare sau in faza de plata a beneficiilor.
In functie de timpul de beneficii obtinute,sistemele de pensii pot fi:planuri de pensii cu
contributii definite –Defined Contribution -DC ,in ca zul carora ,singurul element stabilit in avans
este marimea contributiei,beneficiile obtinute variaza in funtie de rezultatele investirii activelor
fondului participantului ;planul de pensii cu beneficii definite -Defined Benefit -DB,organizate de
obicei la nivelul unei companii sau al unei ramuri industriale,in care pensia este o parte definita din
salariul beneficiarului (de obicei din ultimii ani de activitate),iar riscul legat de investitiii este
suportat de fondul de pensii;sisteme de pensii hibride ce i mbina caracteristicile DC si DB.
Sistemul de pensionare -pesionari de asigurari sociale
In anul 1994 ,BANCA MONDIALA a sugerat un concept de sistem de pensii bazat pe 3
PILONI,abordare care astazi a devenit foarte raspandita .Cei trei piloni difera unul de calalalt prin
obiective ,principii legate de contributii si beneficii,caracterul public sau privat ,natura obtionala sau
obligatorie.
Pilonul I este sistemul public de pensii,care are in vedere dictonul „platesti pe masura ce esti
platit”(„Pay -as-you-go”) si poate fi impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definitiv –DB.
Pilonul II cuprinde provizionaele ocupationale pentru pensii (legate de locul de munca)care
,de obicei,sunt dinainte constituite .
Pensiile sunt gestionat de fonduri de pensii inde pendente sau afiliate,prin contratul de
asigurari de viata sau chiar de catre angajator ,acestea constituindu -si rezerve.
Pilonul III consta in economii individuale ,voluntare,genstionate de societati de asigurari
,fonduri mutuale,societati de investitii,i nstitutii de credit.
In general pilonul III este de tip contributie definita si,in cele mai multe tari exista anumite
avantaje fiscale aplicabile acestora.
O combinare echilibrata a celor 3 piloni reprezinta cea mai buna solutie si face posibila
imbinarea avantajelor tuturor celor 3 sisteme permitand,de asemenea,distribuirea riscurilor.
(Cristea,2013,p.31)
Tabel 4 -Sistemul multipilon conceput de Banca Mondiala
Pilonul I Pilonul II Plonul III
Obligatoriu Obligatoriu Voluntar
Public Public privat Privat
PAYG PAYG/finantat Finantat
Anti –saracie/redistribuire
catre batrani Economii fortate Economii personale
Beneficii determinate Beneficii
determinate/Contributii
determinate Beneficii
determinate/Contributii
determinate
Finantat prin
contributii/imp ozite Contributii contributii
Sursa :Hemming R.,1998.Should Public Pensions Be Funded?,IMF Working
Paper,No,95/35,p.3,disponibil pe SSRN:http://ssm.com/abstract=882277
3.2.Stadiul actual al sistemului de pensii din Romania
Componenta pensiilor public e –pilonul I,cu principalele modificari propuse prin legea unica a
pensiilor publice.
In Romania sistemul de pensii este structurat ,de asemenea dupa dupa modelul propus de
Banca Mondiala ,astfel:
-sistemul public de pensii,ce reprezinta pilonul I,aflat su b supravegherea Casei Nationale de
Pensii Publice,CSSP,cu cele doua componente ale sale :
-pilonul II -componenta obligatorie administrata privat,reglementat prin legea nr.411/2004
privind fondurile de pensii administrata privat modificata si completata u lterior,lansat in luna mai
2008.Potrivit legii denumirea fosndului de pensii contine sintagma fond de pensii administrat privat
(articolul 7 din Legea cu nr.411/2004 privind fosdurile de pensii administrate privat ,modificata si
completata);
-pilonul III -componenta facultativa administrata privat,reglementata de Legea nr.204/2006
privind pensiile facultative,lansat in luna mai 2007 .
Prima mare revizuire a sistemului de pensii public in Romania a fost realizata in aprilie
2001,prin notarea in vigoare a leg ii nr19/2000 privind sistemul public de pensii si alt drepturi de
asigurari sociale.
De la 1 ianuarie 2011 o data cu intrarea in vigoare a legii nr.263/2010 privind sistemul unitar
de pensii prevederile anterioare cu privire la sistemul de pensii,la pensii le stabilite prin legi sociale
1,precum si o serie de alte dispozitii referitoare la varstele de pensionare ale unor categorii socio –
profesionale au fost abrogate. (Cristea,2013,p.62)
3.3.Organizarea functionarii sistemului public de pensii in Romania
Conform legii pensiilor sunt modificate 3 dintre Articolele Legii Pensiilor si anume:
Articolului 65 schimba modul de calcul al pensiei anticipate partiale , prin inlocuirea
procentului fix de 0,75/luna cu procentaje diferentiate in functie de perioada de munca ce depaseste
stagiul complet de cotizare.
Articolul ui 60 vizeaza posibilitatea valorificarii fractiunilor de stagiu de cotizare realizate in
grupa I de munca si/sau in conditii speciale, astfel incat si persoanele care au muncit m ai putin de 2
ani in aceste conditii sa beneficieze de reducerea varstei de pensionare.
Articolului 6 vizeaza posibilitatea notarilor si a personalului clerical de a se asigura in sistemul
public de pensii, prin incheierea unui contract de asigurare .
[ http://legislatiamuncii.manager.ro/a/535/legea -pensiilor -actualizata -2011.html]
Conform „Art. 51. in sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pe ntru limită de vârstă9;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parțială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaș.10
Pensia pentru limita de varsta –pot beneficia persoanele care indeplinesc la data pensionarii
,cumulativ ,conditiile privind varsta standar d de pensionare si stagiul minim de cotizare prevazute
de lege. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru
femei.Stagiul de cotizare minim este de 15 ani,atat pentru femei cat si pentru barbati.Un stagiu
complet de c otizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru băr
9 Vezi anexa 1
10
Sursa :Tiparit de Le gestart.ro la 22.01.2018.
Document Lege5 – Copyright © 2018 Indaco Systems.p.10
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru – limită
de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
Stagii de cotizare î n condiții deosebite de munc ă Tabelul nr. 3
Stagiul de cotizare realizat
in conditii deosebite (ani
impliniti Reducerea varstei standard de pensionare cu:
Ani Luni
6 1 –
8 1 6
10 2 –
12 2 6
14 3 –
16 3 6
18 4 –
20 4 6
22 5 –
24 5 6
3.4.Asig urărilor sociale de stat -Bugetul
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii.
Casa Nationala de Pensii Publice înaintează anual Ministerului Muncii si Justitiei
Sociale propunerile pentr u elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat
pentru partea de cheltuieli.
Casa Nationala de Pensii Publice și unitățile din subordinea acesteia efectuează cheltuieli în
limita aprobată prin buget și a creditelor bugetare deschise, în condițiile legii.
Casa Nationala de Pensii Publice are calitatea de creditor bugetar numai pentru veniturile
bugetare pe care le administrează, reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice
asigurate pe bază de contract de asigurare soc ială, precum și alte venituri ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, conform legii.
Atunci cand legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3
zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare pr evederile bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:
-contribuții de asigurări sociale,
-dobânzi și penalități de întârziere,
-din alte venituri , potrivit legii;
-banii alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care
se aprobă prin legile bugetare anuale.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestațiilor de
asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea și funcționarea
sistemului public de pensii, finanțarea unor investiții proprii, alte cheltuieli pr evăzute de lege.
Figura nr. Sistemul de pensionare –persoane ce au contribuit l a asigurari sociale din anul 1990 -2017
la nivel international.
Grafic propriu nr. Sursa :Institutul National de statistica
3.5.Contribuții obligatorii
Contribuții obligatorii in sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul
legii de catre:
-cei care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
-funcționarii publici;
-alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuție de
asigurări sociale, potrivit prevederilor Leg ii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările viitoare;
-entitatile care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precu m și membrii cooperatori dintr -o
organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile
legii, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I, II și III;
-cei care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
în condițiile legii;
-cei care realizează venituri din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală,
pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Cotele de contribuții de asigurări sociale și baza lunară de calcul al contribuției de asigurări
sociale, în cazul asiguraților sistemului public de pensii sunt prevăzute în Codul fiscal.11
3.6.Contribuția facultativă
Contractul de asigurare socială pentru plata retroactivă a contribuției de asigurări
sociale
Potrivit acestui act normativ, poate încheia contract de asigurare socială, orice persoană,
indiferent de cetățenie, cu domiciliul sau reședința în România, care îndeplinește, cumulativ,
următoarele condiții:
– nu are calitatea de pensionar la data încheierii contractului de asigurare socială;
– nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate
acestuia, în perioada pentru care se solicită asigurarea, respectiv nu a realizat stagiu de cotizare
sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii;
– nu a avut obligația asigurării în sistemul public d e pensii în perioada pentru care se solicită o
astfel de asigurare.
Perioada pentru care se poate încheia asigurare în sistemul public de pensii, în baza
acestui act normativ, este de cel mult 5 ani calendaristici anteriori încheierii contractului.
11 [Sursa https://www.cnpp.ro/contributii -obligatorii :Data ultimei modificari :Ma, 19 Iun 2018
14:20:07 +0300]
La finalul închiderii contractului de asigurare socială, solicitantul, respectiv mandatarul
acestuia, va completa o declarație , din care să reiasă :
în perioada pentru care se solicită asigurarea, înscrisă în contractul de asigurare socială, nu a avut
calitate a de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
în perioada pentru care se solicită asigurarea nu a avut obligația asigurării în sistemul public de
pensii;
la data încheierii contractului de asigurare socială nu are cal itatea de pensionar.
Perioada pentru care se poate încheia asigurare în sistemul public de pensii, în baza
acestui act normativ, este de cel mult 5 ani calendaristici anteriori încheierii contractului in acest
interval de 5 ani calendaristici anteriori în cheierii contractului de asigurare socială, poate fi
solicitată asigurarea pentru una sau mai multe perioade de timp, continue sau disparate, situate în
acest interval. Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii se constituie din luna/lunile pentru
care s-a achitat contribuția de asigurări sociale actualizată , cu respectarea prevederilor Legii nr.
186/2016.Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se
achită contribuția de asigurări sociale, înscris în contra ctul de asigurare socială, este ales de
persoana care încheie contractul și nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată , corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicită asigurarea în
sistemul public și nici mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci ori câștigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat .12
Valorile salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat la calculul contribuției de
asigur ări sociale datorate, prevăzut la pct.6.2., sunt următoarele din anul 2011 -ianuarie 2018:
Pentru anul 2011 670lei
Pentru anul 2012 700lei
Pentru ianuarie 2013 700 lei
Pentru februarie – iunie, inclusiv, 2013 750lei
Pentru iulie – decembrie, inclusiv, 2013 800 lei
Pentru ianuarie – iunie, inclusiv, 2014 850 lei
Pentru iulie – decembrie, inclusiv, 2014 900 lei
Pentru ianuarie – iunie, inclusiv, 2015 975 lei
Pentru iulie – decembrie, inclusiv, 2015 1050 lei
Pentru ianuarie – aprilie, inclusiv, 2016 1050 lei
12 [Sursa https://www.cnpp.ro/contributii -obligatorii :Data ultimei modificari :Ma, 19 Iun 2018
14:20:07 +0300]
Pentru mai 2016 – ianuarie, inclusiv,2017 1250 lei
Pentru februarie 2017 – decembrie, inclusiv, 2017 1450 lei
Pentru ianuarie 2018 – in continuare 1900 lei
Sursa : [Sursa https://www.cn pp.ro/contributii -obligatorii :Data ultimei modificari :Ma, 19 Iun
2018 14:20:07 +0300]
Valoarea câștigurilor salariale medii brute, utilizate la plafonarea bazei de calcul a contribuției de
asigurări sociale datorate,Tabel :4
Pentru anul 2011 2022 lei
Pentru anul 2012 2117 lei
Pentru ianuarie 2013 2117 lei
Pentru februarie 2013 2138 lei
Pentru martie – decembrie, inclusiv, 2013 2223 lei
Pentru anul 2014 2298 lei
Pentru anul 2015 2415 lei
Pentru anul 2016 2681 lei
Pentru ianuarie 2017 2681 lei
Pentru februarie 2017 2839 lei
Pentru martie – decembrie 2017 3131 lei
Pentru ianuarie 2018 4007 lei
Pentru februarie 2018 – in continuare 4162 lei
Sursa https://www.cnpp.ro/contributii -obligatorii :Data ultimei modificari :Ma, 19 Iun 2018
14:20:07 +0300]
Cotele contribuției de asigurări sociale prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 186/2016 sunt
următoarele:
a. pentru anul 2011 – 31,3 %;
b. pentru anul 2012 – 31,3 %;
c. pentru anul 2013 – 31,3 %;
d. pentru ianuarie – septembrie, inclusiv, 2014 – 31,3 %;
e. pentru octombrie – decembrie, inclusiv, 2014 – 26,3 %;
f. pentru anul 2015 – 26,3 %;
g. pentru anul 2016 – în continuare – 26,3%.
h. pentru anul 2 017 – 26,3%
i. pentru anul 2018 – 25%
3.7. Contractul de Asigurare Socială 13
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, contractul de asigurare socială se poate încheia de către orice
persoană în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obținerii pensiei pentru limită
de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie,
precum și pentru acordarea ajutorului de deces. Contractul de asigurare socială se încheie, în formă
scrisă, între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat
prin procură specială și casa teritorială de pensii competentă, în funcție de domiciliul sau reședința
persoanei. Contractul de asigurare socială produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa
teritorială de pensii. În cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 6 luni
consecutive, contractul de asigurare socială se reziliază din in ițiativa casei teritoriale de
pensii. Începând cu data de 1 aprilie 2018, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale o
constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic
decât valoarea sal ariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. N.B. Nu mai este reglementat
plafon maxim al venitului lunar asigurat. Contribuția de asigurări sociale se datorează de la data
încheierii contractului de asigurare socială, în aceeași cotă prevăzută de Codul fiscal pentru
persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de
asigurări sociale, respectiv 25%. Plata contribuției de asigurări sociale se face lunar de către
persoanele asigurate sau, în numel e lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de
pensii cu care a fost încheiat contractul de asigurare socială. Plata contribuției de asigurări sociale se
poate face și anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Termenul de plată a c ontribuției de
asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. Plata
cu întârziere a contribuției de asigurări sociale generează obligația de plată a unor dobânzi și
penalități de întârziere, conform reglem entărilor legale în materie. Venitul asigurat înscris în
contractul de asigurare socială poate fi modificat , din inițiativa asiguratului, prin încheierea unui act
adițional la contractul de asigurare socială. Venitul asigurat înscris în contractul de asigu rare
13 (prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice)
socială se modifică , din inițiativa asiguratorului, respectiv a casei teritoriale de pensii, prin
notificarea asiguratului, ori de câte ori venitul lunar asigurat este mai mic decât nivelul minim
prevăzut de lege. Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s -a datorat
și plătit, conform legii, contribuția de asigurări sociale, inclusiv dobânzile și penalitățile de
întârziere aferente. [ Tiparit de Legestart.ro la 22.01.2018. Document Lege5 – Copyright © 2018
Indaco Systems ,Data ultimei modificari :J, 05 Apr 2018 17:37:28 +0300 ]
Cap IV Proiectul de cercetare
4.1Fundamentarea metodică a temei
A educa înseamnă a stabili obiective didactice, de a căror rezolvare ține însăși rațiunea de a
fi a procesului didactic .14
Abord area unui conținut științ ific al unei discipline economice iși demonstrează
autenticitatea ,valoarea și eficiența prin practica școlară ,rolul profesorului fiind acela de a asigura o
funcționalitate optimă î n procesul de instruire și educare . Profesorul se ocupă de structurarea
activitaților de învățare ,organizare și orientarea activității elevilor în direcția formării de
competențe specifice . Metoda de predare a profesorului face posibila identificarea unor strategii
didactice adecvate atât conținuturil or de transmis cât și particularităților de vârsta ale elevilor.
Cunoștințele cuprinse în manualele școlare dobândesc forță educațională numai prin
prelucrarea,transmiterea si adecvarea lor de către profesor –acel specialist preocupat in permanență
de iden tificarea celui mai propice mod de organizare si dirijare a învățării .Predarea modulelor
economice solicită profesorului o serie de abilități de aplicare a principiilor normative și a
procedeelor de acțiune specifice tehnologiei instruirii. La clasă există o strânsă legatură între
pregătirea de specialitate și cea psihopedagogică a profesorilor,astfel se poate imprima un sens și o
finalitate educativa oremiselor și condițiilor implicate în acest proces.15
Specializarea in care activez se numeste :Tehnician in activități economice ,acesta fiind o
calificare ce îmbină activităț i complexe ,caracterizate prin interdisciplinaritate. Astfel aceste
14 6 Ion Albulescu, Mirela Albulescu, op.cit., p. 22
15 Olga CIOBANU ,pag.4,5
discipline/module analizează și valorifică oportunitățile mediului economic,promovează misiunea
și valorile firmei. Spec ializarea tehnician în activitățile ec onomice poate întocmi,utiliza și analiza
documente utilizănd program e informatice de contabilitate.Atașat acestor activități economice
specifice , tehnicianul iși dezvolta competențe chei importante pentru viitoarele a ctivități referitoare
la comunicare în limba materna,matematică,științe și tehnologii noi,utilizate la locul de
muncă,competențe digitale,civice ș i sociale,de asumarea a inițiativei și dezvoltare a
antrepre noriatului,intercurricularitate și învățare pe tot parcursul vieții.16
Unități de rezultate ale învățării pentru calificarea Tehnician în activități economice,NIVEL
4,Domeniul de pregatire –Economic sunt:
”1.Etică și comunicare profesională
2.Aplicarea conceptelor de bază ale contabilității
3.Util izarea metodelor,procedeelor și principiilor contabilității
4.Organizarea activității unităților economice
5.Asigurarea calității produselor și serviciilor
6.Protecția consumatorilor personalului și a mediului
7.Administrarea firmei
8.Evaluarea oportuni tăților de piață
9.Aplicarea politicilor de marketing
10.Înregistrarea operațiilor economico -financiare
11.Întocmirea situațiilor financiare
12.Aplicarea tehnicilor de negociere si contracte
13.Utilizarea softului în contabilitate
14.Aplicarea procedeel or statiatice și financiare ”[SPP,pag.3,4]
Aceste unități de rezultate ale învățării sunt predate în clasele a IX -a ,a X -a ,aXI -a si aXII -a
sub denumirea de module.
Din punct de vedere metodic, tema „ Fenomenul de îmbătrâinire a populației și implicațiile
acestuia asupra sistemelor de pensii la nivel internațional ” se pretează bine la anumite metode. Pe
lângă metodele clasice (conversația, exercițiul, analiza,prelegerea,explicația ), în orele de
consolidare,formare de pricereri si deprinderi dar si de recapitu lare pot fi folosite și metode activ –
participative. Dintre acestea menționăm: Starburst (Explozia stelară) – se formulează cât mai multe
întrebări despre verb, Tehnica 6/3/5 (cei șase membri ai unei grupe notează câte trei soluții fiecare la
o problemă da tă, timp de 5 m inute : Alcătuiește trei situa ții în care îmbătrânirea populației va afectat
la un moment dat in viață .), Cubul (pe cele șase fețe ale cubului sunt notate diferite sarcini),
Cvintetul (elaborarea unui text scurt care sintetizează o noțiune s tudiată anterior), Ciorchinele,
16 MENCȘ,Standarde de Pregătire Profesionlă,Anexa 4,OMENCS NR.4121 din 13.06.2016
diferite variante de jocuri: Caută -i perechea!, Cine știe mai multe?, Intrusul/Termenul nepotrivit,
Scaunul fierbinte, Jocul de rol (prin intermediul căruia se poate realiza un dialog între diferite
timpuri verbale). Aceste metode vor fi descrise mai amplu în capitolul 3.
O bună desfășurare a procesului didactic presupune acordarea unei importanțe deosebite
pentru alegerea metodelor folosite în cadrul orelor, deoarece „unele cadre didactice reduc procesul
de modernizare la op țiunea pentru cele mai noi metode didactice, ignorând riscurile nu întotdeauna
minore pe care le produce utilizarea după ureche a acestora”17.
În ultimii ani s -a pus accentul din ce în ce mai mult pe îmbinarea noțiunilor teoretice cu cele
practice, sublinii ndu-se faptul că „ nu reproducerea definiției cheltuielilor publice este importanta ci
rolul acestora in viata persoanelor inactive ” .
17 Ilie, E., 2014, pp. 68 -69
48
4.2. Matrita logica a proiectului de cercetare
Problema de cercetare
Elevii și contr ibuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de
ani
Desingul cercetării -Intrasubiecți
Elevi cu vârste cuprinse între 16 -19 ani
Obiectivele cercetării
O.1. Selectarea și culegerea unor date cu privire la persoanele active în muncă ,la contribuțiile de asigurări sociale,la
numarul de pensionari ce beneficiază de asigurări sociale ,elevii activi în muncă ,ș.a.m.d.
O.2. Determinarea elevilor de liceu să nu emigreze
O.3..Determinarea elevilor să lucreze la noi în țară ș i astfel să contribuie la sistemul de pensii din România.
O.4. Convingerea părinților că Româ nia le poate aduce un loc de muncă bun pentru copiii lor.
Variabile
Variabile observabile
Discuții aprofundate despre
îmbătrânirea populației,ceea ce asigură clar
și corect informațiil e necesare elevilor. Variabile dependente
Formarea de priceperi și deprinderi
utile pentru dezvoltarea competențelor
aplicative.
49
IPOTEZE
1.
Dacă profesorul se axează pe motivarea
elevilor ,nivelul de instruire al elevilor
devine mai ridicat. 2.
Dacă se realizează calcule și demonstrații
clare privind colapsul ce se poate crea o dată
cu migrarea acestora dupa finalizarea
studiilor prin diferite tipuri de lecții șatunci
elevii ar fi sensibilizați și detrminați în ceea
ce priveș te cariera vii toare .
METODE DE
CERCETARE
METODA DE CERCETARE A
DATELOR
-Cercetarea s -a realizat de -a
lungul anului școlar 2017 – 2018
-Cercetarea evidențiază
problemele referitoare la
percepția elevilor asupra muncii
cu forme legale și a emigrației . METODA DE PRELUC RARE
A DATELOR
-Cercetarea urmărește
să scoată în evidență
inportanța combinării
metodelor tradiționale cu
cele moderne în educarea
elevilor de liceu. Limitele cercetării
-data limită de cercetare
15 iunie 2018 .
50
4.3 Etapele cercetării
Eșantionul de
subiecți Etapa pre –
experimentală Etapa experimentală Etapa post –
experimentală
Lot : 50 de elevi ai
claselor a XII -a B,C
(băieți și fete)
Chestionar inițial
-Realizarea unui
Focus grup -interviu Activități didactice:
Lecțiide formare de priceperi
si deprinderi,
Portofoliu(chestionare,fise de
documentare,teste,prezentari
PPT). Chestionar final
Timp / durată Septembrie 2017
Noiembrie 2017 Septembrie 2017 – iunie 2018 Iunie 2018
4.3. Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de ani
După cum spuneam anterior angajarea mea în elaborarea unei lucrări cum este cea de față,
„Fenomenul de îmbătrânire a populației și implicațiile acestuia asupra sistemelor de pensii la nivel
internațional”, am făcut -o din dorința de creștere a eficienței activității de la clasă, prin obținerea
performanțelor școlare de către elevi, prin stimularea interesului acestora pen tru o comunicare AUTOEVALUARE
Elemente pozitive
51
eficientă. De -a lungul timpului, în cadrul disciplinelor economice pe care le predau, am observant că
profesorii întâmpină o serie de dificultăți în legătura cu motivarea elevilor din Colegiul Economic
“P.S.Aurelian”pentru a câștiga încred ere în țară, în a rămâne să lucreze și să susțina sistemul de
pensii din România .
Din ce am studiat/observat atât în rândul tinerilor,al vârstnicilor,al colegilor mei profesori
s.a.m.d. "Nu muncesc, nu învăț, nu îmi pasă. Mama și tata nu se supără"18În Ro mânia sunt mii de de
șomeri cu diplome universitare,bac -uri dezastruoase ,mii de șomeri absolvenți de facultăți ,foarte
mulți nu se oboseasc să muncească, atâta timp cât au spatele asigurat. În 2017 în evidențele Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței d e Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 24.513 locuri de muncă si
nu e înghesuială prea mare la ocuparea lor, mai ales când e vorba de meserii ,deoarece foarte mulți
tineri visează la posturi de manageri.
Chestionar inițial Clasa a XII -a B și Clsa a XII C – Interpretare rezultate
Prin acest chestionar aplicat unui esantion care cuprinde un lot format din 50 de subiecți la
clasele aXII -a B și C am urmărit problemele cu care se confruntă tinerii precum și problemele vieții
acestora de familie ,încerc sa -mi dau se amna dacă sunt nemulțumiți de starea generală a societății,
sacă sunt atenți la traiectoria pe care o ia societatea. Am căutat să înțelegem problemele grave pe
care respondenții le percep la societatea în care trăiesc. Cele mai importante două probleme
menționate sunt corupția și sărăcia, fiecare dintre ele percepută ca foarte gravă de aproape două
treimi dintre respondenți19
La prima întrebare din chestionar” Care credeți că sunt probleme țării și încotr -o se
îndreapta ?” am avut 30 raspunsuri adică 60% din respondenți cred că lucrurile în România se
îndreaptă într -o direcție greșită. Doar 5 răspunsuri adică 10% dintre tineri consideră că dire cția este
bună, iar restul de 15 cred că principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment
sunt: sărăcia , locurile de muncă , șomajul și corupți a.
1. Care credeți că sunt probleme țării și încotr -o se îndreapta?
VARIANTA DE RASPUNS NR. RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) Lucrurile în România se îndreaptă într -o direcție
greșită 30 60%
b) Lucrurile în România se îndreaptă într -o direcție
bună 5 10%
c) Altă impresie
…………………………………………………….. 15 30%
18 Sursa : Daniela Palade Teodorescu , https://www.cariereonline.ro/actua l/nu-muncesc -nu-invat -nu-
imi-pasa-mama -si-tata-nu-se-supara#sthash.B71mSQiu.dpuf
19 Friedrich -Ebert -Stiftung România (FES),p.17,2014
52
Întrebarea a doua” Situația materială este un criteriu important pentru voi ? „Din fericire
60% dintre acestia au raspuns că nu este importantă situația materială ,alți 5% consideră că făce
parte din clasa de mijloc ,iar în cele din urmă 30% dintre respondenți consideră că situația materială
este importantă.
2.Situația materială este un criteriu important pentru voi ?
VARIANTA DE RASPUNS NR. RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) Da 15 30%
b) Nu 30 60%
c) Altă impresie
…………………………………………………….. 5 10%
La întrebarea a treia” Sunteți mulțumiți de sistemul actual de învățământ?” 80% dintre elevi
consideră că cei din mediul rural și cei din regiuni sărace a u șanse mai scăzute de a absolvi școli
post-liceale sau de a urma studii universitare,alt aspect remarcat de elevi a fost că tinerii rămân mai
mult timp în sistemul educațional decât părinții lor ,referitor la sistemul actual de învățământ tinerii
consideră că există profesori bine pregătiț însă sistemul nu ii pregă teste în concordanță cu cererea
pieței și că nu exista bază materială suficientă la clasă .
3.Sunteți mulțumiți de sistemul actual de învățământ ?
VARIANTA DE RASPUNS NR. RASPUNSURI VALOAREA
PRO CENTUALA
a) Puțin –
b)Mult 10 20%
c) Altă impresie
…………………………………………………….. 40 80%
Întrebarea a patra „Aveți griji , aspirații precum și intenții pentru viitor?” este definitorie în
planul meu de acțiune ,deoarece 100% mi -au prezentat că își dores c să emigreze pentru a avea acces
la un serviciu mai bun mai bine plătit.
4.Aveți griji , aspirații precum și intenții pentru viitor?
VARIANTA DE RASPUNS NR. RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) Da –
b)Nu –
c) Altă impresie
…………………………………………………….. 50 100%
53
La întrebarea 5 „Cum va fi viața voastră față de cea a părinților vostri? ” 40% dintre elevi
consideră că, atunci când vor ajunge de vârsta părinților lor, viața lor va fi mai bună de cât a
acestora. Încă 40% consideră consideră că viața lor va fi foarte bună dacă emigrează deoarece plata
contribuțiilor în alte ț ări este justificată față de Romănia ex :” In Anglia unde lucrează mama mea de
5 ani condițiile spitalicești sunt foarte bune în comparație cu țara noastră ,iar în aceste condiții de ce
sa nu cotiz ez acolo?! (spune elevul Cristian.M.)”
5.Cum va fi viața voastră față de cea a părinților vostri?
VARIANTA DE RASPUNS NR. RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a)Mai puțin bună 10 20%
b)Mai bună 20 40%
c) Altă impresie
…………………………………………………….. 20 40%
4.4. Cercetare Focus grup – Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de
ani
În acestă cercetare am selectat și am cules date cu privire la persoanele active în muncă,la
contribuțiile de asigurări sociale,la numa rul de pensionari ce beneficiază de asigurări sociale ,elevii
activi în muncă ,ș.a.m.d.
Pentru a culege date reale am constit un Focus grup în care am chestionat și intervievat
diferite persoane din rândul :
54
-Expertilor contabili,
-DGASP -ului,
-AJOFM –ului,
-Casei de sanatate,
-agenți lor economici ,
-pensionari,
-elevi i și parinții Colegiului Economic P.S.Aurelian,Slatina ,Olt ,precum si profesorii din
catedra Economic Administrativ Poștă
Prin susținerea acestor interviuri voi afla d acă elevii Colegiului E conomic
P.S.Aurelian,Slatina ,Olt doresc sa lucreze în țară și să susțină sistemul de pensii în România ,voi
afla și voi înțelege nevoia părinților de emigrare ,precum și modalitatea de susținere a copiilor în
școlile românești.
Interviul este realizat cu un grup construit din 10 persoane reprezentate ale agenților
economici,experților contabili,casei de sănătate,2 pensionari, un parinte si 2 elevi ai Colegiului
Economic P.S.Aurelian. Focus grup -ul s-a focalizat pe tema” Elevii și contribuția acestora la
sistemul de pensii în viitorii 50 de ani” .
4.4.1.Construcția obiectului și instrumentarea
1.Bibliografia si webografia temei – http://statistici.insse.ro/shop/,
http://ec.europa.eu/eurostat, http://legislatiamuncii.manager.ro/a/535/legea -pensiilor -actualiza ta-
2011.html
2.Structurarea discuției este făcută astfel:
Punctul 1. Selectarea și culegerea unor date cu privire la persoanele active în muncă,la contribuțiile
de asigurări sociale,la numarul de pensionari ce beneficiază de asigurări sociale ,elevii act ivi în
muncă ,ș.a.m.d.
Punctul 2. Determinarea elevilor de liceu să nu emigreze
Punctul 3. Determinarea elevilor să lucreze la noi în țară și astfel să contribuie la sistemul de pensii
din România.
Punctul 4. Convingerea părinților că România le poate adu ce un loc de muncă bun pentru copiii
lor.
Studierea unor materiale despre îmbătrânire a populație,persoane active,persoane tinere
inactive în câmpul muncii.
55
4.4.2. Ghid focus grup
Prezentarea participanților
Care sunt principal e probleme imbătrînirii la nivel național ? Există prob leme specifice zonei
de Sud a tării ?
Care sunt grupurile vulnerabile cele mai numeroase și ce probleme specifice prezintă? Vă
rugăm să exemplificați!
Nivelul de ocupare al posturilor vacante la nivel local în concordanță c u nivelul de cunoștințe
al tinerilor absolvenți de liceu economic
Ce tipuri de posturi oferă agenții economici la nivel local și care sunt cerințele tinerilor
absolvenți ? Putem vorbi despre modele de succes ?
Există diferențe la nivel local între cer erea și oferta de locuri de muncă ? Menționați
,exemplificați.
Există deficit de personal la nivel de Slatina? Care ar fi motivele?
Cum poate fi caracterizat nivelul actual al tinerilor absolvenț i ?
Care sunt punctele forte la nivel local ? Dar provo cările din punctul de vedere al cerințelor
tinerilor de astăzi ?
Există d iferențe între absolvenții liceelor teoretice si absolvenții liceelor tehnologice ?
Nevoia de ocupare a forței de munca
56
De ce tipuri de servicii e cea mai mare nevoie la nivel j udețean? Pot fi identificate priorități
în acest sens?
Cât de greu iși găsesc tinerii astazi loc de muncă ? Ce așteptari au ?
Cum argume ntați lipsa ocupării forței de muncă și impactul acesteia asupra sistemului de
pensii la nivel național dar și int ernațional ?
Care credeți că sunt principalele probleme ale părinților care muncesc în străinătate pentru
ași putea întreține copiii la Colegiul Economic P.S.Aurelian,Slatina ,Olt.Cum credeți că iși
influențează acestia copiii în privinta emigrării?
Credeți că statul oferă suficiente resurse pentru a menține forța de muncă în țară?
În 2018 care este valoarea punctului de pensie ?Oare este convingator pentru tinerii din ziua
de astăzi?
4.4.3.Reguli – Focus grup
1.Recrutarea și selectarea participanț ilor s-a realizat pe bază de
voluntariat.Diseminarea a fost realizată prin cunoștințe personale din diferite medii sociale ,
publice sau private .
2.Pregătirea logistică este realizată prin condiții materiale , psihologice , printr -un
spațiu cald care am intește de tema propusă . Discuția este condusă de către moderatorul
grupului –prof. Iancu Iulia și cercetătorul temei ajutat de către un asistent –expert contabil
Stănescu Ortansa care se ocupă de primirea invitaților ,permitându -i moderatorului să se
concen treze pe aspectele de conținut și pe gestiunea dinamicii grupului.
Moderatorul le oferă participanților un număr de informații cu privire la înregistrarea
57
discuțiilor și la faptul că fiecare membru va vorbi în fața tuturor.Li se oferă regulile de
desfășur are a discuțiilor privind orice are legătura cu tema si altă regula că “nu există nici o
restricție”.Toate experiențele sunt valo roase.
3.Lansarea temei . Moderatorul lansează temele și îi invită pe participanți sa se
exprime.Înregistrarea discuțiilor este sarcina membrului din Focus Grup –prof.Geanina
Tăbârcă -șef de arie curriculara Tehnologii.
4.Gestiunea temei Moderatorul asigură controlul focalizării pe temă a fiecărei
intervenții,cere detalii , temperează vorbăreții și încurajează timizii ,incită pe pa rcurs astfel
încât obține o paletă cât mai largă de experimente și opinii.Moderatorul solicită clarificare și
aprofundare.
5.Controlul neutralității :”Experimentele trecute ale leaderului afectează percepțiile
în care este condusă sesiunea.A fi conștient e crucial pentru a fi cât mai neutru cu
putință”(Carey,1994,p.232)
6.Finalul sesiunii
Moderatorul rezumă tema generată ,solicită feed -back ,iși exprimă mulțumirea
subiecților și îi invită să rămână încă 10/15 minute la un suc,pentru a putea schimba opini i
între ei.
7.Scopul Focus -ului Grup este de a colecta date cu privire la experimentele
,credințele,atitudinile si percepțiile legate de îmbătrânire a populației,de tinerii activi în
muncă sau de nevoia agenților economici cu privire la angajați ,de migra ție ,si despre
sistemul de pensii la nivel național sau internațional.
8.Avantajele Focus -ului Grup :
-focalizarea pe tema „Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de
ani”,
-împărtășirea experiențelor poate fi controlată precum fiabilitatea și validitatea datelor,
-pot fi mai bine controlate aspectele etice –subiecții știu că sunt supuși unui interviu ,unei
chestionări și decid voluntar să participe.
9.Dezavantajele Focus -ului Grup :
-numărul de aspecte limitat la 1 0 participanți,
-timpul pentru fiecare partcipant este limitat,
-distorsiune de percepție,
-situație personală –ceea ce spune celălalt e judecat drept sincer sau nesincer prin proiecția
propriei atitudini.
4.4.4.Minuta
58
Tema : Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de ani
Data : 22.11 .2017 Ora :10.00 Colegiul Economic P.S.Aurelian
Ședință
convocată de
Tip de ședință Focus Grup
Moderator Iancu Florina Iulia
Asistent Stanesc u Ortansa -Expert contabil
Cronometrare:
Participanți Geanina Tăbârcă -arie curriculara,Laura Popescu Oghișcă -Ag.econ., Andreea –
reprez.elevilor,Stoican Esmeralda Magdalena –elevă ,Diana –reprezenant
C.A.S.,Bratu Elena -părinte
Subiectul 1:Selectarea date lor cu privire la persoanele active sau inactive în muncă la
nivel de Slatina
[Timp alocat] Persoane implicate în discuție
10min. Agenții economici,elevii
-Au fost dezbătute problemele tinerilor si posibilitatea acestora de ași gasi loc de muncă pe
măsura așteptărilor în țară.
-Oferta locurilor de muncă la nivel de Slatina și neconcordanța acestora privind nevoile
tinerilor.
Concluzii S-au gasit solutii si idei referitoare la păatrarea tinerilor în țara nostră și
anume : 1.Tinerii au aflat de program ul „Start –UP” și au fost încântați de această idee.(subiectul va fi
dezvoltată la orele de curs)
2.Li s – au adus argumente cu privire la beneficiile muncii în țară alături de familie și li s -au
prezentat oferte de munca ap ropiate de dol eanțele acestora .
Elemente de acțiune Responsabil Dată limită
Discuțiile vor fi continuate la orele de curs Iulia Iancu 15 zile
Subiectul 2 Emigrarea
20min. Persoane implicate în discuție
Discuție Parinți ,elevi,pensionari
-Determinarea elevilor să nu emigreze
-Determinarea părinților să își convinga copiii că “alături de familie este cel mai bine”
Concluzii
Elevii au fost sensibilizați .
Elemente de acțiune Responsabil Dată limită
Discuțiile vor fi continuate la orele de curs Iancu Iulia 30 zile
Subiectul 3 Prezentarea reala a contribuțiilor la pensii în prezent dar și în viitorii 50 de
ani [Timp alocat] Persoane implicate în discuție
59
20 min Experți contabili,profesori din catedra de dișcipline economice ,Reprezentant
CAS
Expertii contabili au p rezentat situația clară cu privire la sistemul de pensii la nivel național
dar și internațional.
Reprezentatul CAS a expus riscurile neplății contribuțiilor că tre sănătate în viitorii 50 de ani.
Concluzii
Elevii au fost din nou sensibilizați
Elem ente de acțiune Responsabil Dată limită
Discuții pe aceste teme la clasă –modulul” Finanțe și
fiscalitate ” Iulia Iancu 90zile
4.4.5 Interpretarea Interviului susținut
agenților economici din cadrul Focus -ului Grup dar si voluntari externi
Interpr etarea statistică 20
Chestionarul a fost aplica t unui eșantion alcătuit din 5 reprezentanți ai agenților economici care
își desfășoară activitatea în orașul Slatina . Agenții economici au fost aleși astfel încât să reunească
o gamă cât mai largă de domen ii de activitate din zonele de interes.
1. Reprezentați o întreprindere de mărime :
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) mică
b) mijlocie 3
2 60%
40%
2. Cât de utilă considerați că este activitatea de practică desfășurată în timpul școl ii,
pentru integrarea ulterioară, în muncă, a tinerilor absolvenți ?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
c) mult 5 100%
20 Vezi anexa 2
60
3.Necesitățile elevilor sunt în concordanță cu oferta dumneavoastră?
VARIANTA DE RASP UNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc 3 60%
b) puțin 2 40%
c) mult
4.Cât de pregătiți sunt elevii pentru piața muncii ,dar si pentru nevoile dumneavoastră ?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc 5 100%
b) puțin
c) mult
5. Doriți ca elevii practicanți de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să facă parte din echipa
dumneavoastră de anganjați?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
c) mult 5 100%
6.Din experiența dumneavoastră tinerii sunt stabili în muncă?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc 5 100%
b) puțin
c) mult
7.Credeți că tinerii din ziua de astăzi vor contribui suficient la sistemul de pensii ?Dacă nu ,de ce?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin 5 100%
c) mult
61
8.Credeți ca statul face sufiente lucruri pentru a păstra tinerii in țară? (Exemplificați)
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUA LA
a) deloc 5 100%
b) puțin
c) mult
Interpret area calitativă a datelor interviului
Interviul aplicat agenților economici este alcătuit din 8 întrebări distribuite în așa fel încât să
ofere informații atât despre opiniile acestora cât și despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind
vizavi de tematica propusă. In acest sens s -au fo rmulat 8 întrebări deschise fară variante prestabilite
de răspuns ; oferind repondenților posibilitatea de a -și exprima liber părerea sau să -și expună
cunoștințel e, în special în legătură cu tinerii din ziua de astăzi cu posibilitate de activare în muncă .
În orașul Slatina agenții economici desfășoară î n principal activități de comerț, de
alimentație publică , având un rol important î n crearea de noi locuri de munc ă.
Întrep rinderile din zona Slatinei sunt de dimensiuni mici,mijlocii si mari ; agenții economici
intervievați de către mine coordonează firme mici si mijlocii . Nivelul de informare a agenților
economici influențează direct interesele tinerilor noștri abso lvenți. Faptul că cea mai mare parte a
activității economice se desfășoară în întreprinderi de mici dimensiuni poate fi un avantaj în
campaniile de informare, întrucât cunoștințele ar ajunge direct la cei interesați și există posibilități
ridicate de adapt are sau schimbare rapidă a atitudinilor și acțiunilor în raport cu dorința tinerilor de a
emigra .
Agenții economici ce au făcut parte din Focus -grupul nostru sunt reprezentanții ai :
-S.C. PEPCO RETAIL S.R.L.
-S.C. SUPECO S.R.L.
-S.C. MENTOLL TIME S.R.L.
-S.C. VMG S.R.L.
Pentru a avea o imagine mai exactă asupra agenților economici prima cerință adresată a fost
de ași descrie organizația cu date generale -anul înființării, istoric, structură de personal, domeniu de
activitate etc.,lucruri importante dealtfel deoarece am aflat puterea de absorție cu privire la viitorii
angajați ,punct forte pentru noi deoarece putem recomanda elevilor noi posibilități de angajare.
62
In proporție de 100% consideră că practica din timpul școlii este extrem de utilă ,iar
acest lu cru îl spun aceștia din proprie experiență iar tinerii au posibilitatea de a învăța din timpul
școlii foarte multe lucruri indispensabile pentru integrarea ulterioara în câmpul muncii.
Din interviurile susținute cu aceștia în perioada de practica nu sunt obligați să plătească
nimic contra serviciilor oferite de practicanți și sunt foarte decshisi în a -i învăța atât cât au
posibilitatea și abilitatea în tot ce are legatura cu domeniu de activitate al fiecarui angajator. In plus,
ulterior au oportunitatea maxima de a fi angajati de cei la care au efectuat activitatea de practică.
Tot din relatările agenților economici exista si tineri care nu se implica ,chiar dacă li se ofera
aceasta oportunitate și nu vor sa învețe mai nimic din toate activitati le posibile existente,asta tinând
și de educație.
Un procent mai mic de 40% consideră că necesitățile elevilor sunt foarte puțin în
concordanță cu oferta agenților economici ,iar restul de 60% deloc ,deoarece consideră ei că
necesitățile elevilor sunt doar fiinanciare , le numesc solicitări sau pretenții mai degrabă ,principala
lor pretenție fiind salariul mare și munca puțină , fără a expune/exemplifica nici măcar abilitațile pe
care le au.
În același timp agenții economici ne asigură că oferta atât finan ciara , cât și ca domeniu de
activitate ,ca locatie,ca oameni ,ca program etc este mai mult decât atractiva pentru tineri,însă nu se
muleaza cu necestitatile tuturor.
Exemplu de ASA NU :
“Mi-as dori sa lucrez si eu la dumneavoastra pentru postul de contr olor poart ă (client fiind și
știind cu ce se ocupă persoanele care au lucrat anterior pe acest post). Am 17 ani si nu am lucrat
niciodata.
Ok te asteptăm la un interviu.
Ce salariu oferiți și ce program?????
Te asteptăm la interviu și vei primi toate inf ormațiile solicitate.
Pai vreau sa știu daca mai vin la interviu sau nu……………..
……..Abilitațile și aptitudinile nu ți le cunoastem deci cum am putea calcula acest
serviciu?????”(ag.econ.Laura P.)
Evident exista si exemple de ASA DA (ne povestește agentul e conomic Dorina P .)
” Persoane implicate maxim,din toate pun ctele de vedere conform solicitărilor și
necesităților postului și chiar suplimentar găsesc idei ,activități ,opinii necesare activității
desfășurate,echipa fiind deschisă la toate aceste a.”
La intrebarea “ Doriți ca elevii practicanți de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să
facă parte din echipa dumneavoastră de anganjați?” răspunsul agen ților economci a fost 100%
pozitivi deoarece aceștia au nevoie de ajutor suplimentar .
63
Un procent de 100% al agenților economici spun că tinerii nu sunt stabili în muncă,
experiența spune că balanța inclină spre “NU”. Foarte multă instabilitate la mulți dintre ei,motivul
schimbării în “MAI BINE”(mai mulți bani și puțină muncă sau deloc daca s -ar putea ) neșt iind de
fapt ce înseamnă asta , rezultatul nefiind cel asteptat.
Un procent de 100% – presupun că tinerii o să contribuie foarte puțin la sistemul de pensii
dacă nu se schimbă ceva în concepțiile lor dar si ale familiilor acestora ,informațiilor deja de ținute
de la agenții economici și implicit a interesului acestora în a păstra tinerii in țară este real deoarece
foarte multe firme risca sa intre în insolvență datorită deficitului de personal.
Aproape 50% dintre ei explică că nu de puține ori li s -a întâmplat să nu iși poată desfășura
activitatea datorită faptului că noii angajați au plecat fără nici un motiv de la muncă -plecarea fiind
definitivă. Ba mai mult, un sfert din eșantion arată o lipsă îngrijorătoare de forță de muncă .
“Agentii economici mai s usțin că absolvenți i,dar și la cei cu vârsta de peste 16 ani,care acum
se pot încadr a în câmpul muncii datorită dezinformării privind oportunitățile,beneficiile care le sunt
oferinte la acest moment ei nu sunt informați înainte de absolvire de către Anofm ,agențiile locale
de șomaj ,de oportunitățile oferite de către aceștia,de exemplu ,la absolvirea liceului toți elevii pot
intra în șomaj indemnizat,fapt care contribuie la plata contributiei la pensii, angajarea cu norma
întreaga 8 ore/zi (pentru absolv entii cu varsta de peste 18 ani),pentru care se primesc stimulente
,angajarea la o distanță mai mare de 15 de km d e domiciliu ,(avantaje oferite și pentru angajat ș i
pentru angajator , prime de activare ,prime de î ncadrare , prime de alocare , prima de ins talare ,
decontarea cheltuielilor privind chiria,sau naveta…etc…..toate acestea contribuie la sistemul de
pensii.
La întrebarea ” Credeți ca statul face sufiente lucruri pentru a păst ra tinerii in țară? “ agenții
economici au pus încă o dată a ccentul pe lipsa informării tinerilor ce duce la stagnarea în muncă
,privind:
– intrarea î n șomaj a absolvenților cu privire la angajarea cu 8 ore în care sunt oferite niște subvenții
date de șomaj dar nu numai absolvenților ci tuturor,
– angajarea la o distanță mare de domiciliul de pe buletin la fel ar trebui să primească o subvenție
dată de șomaj privind chiria sau naveta,
-tinerii care au vârsta cuprinsă între 16 -18 ani au salariul minim la fel ca cei care lucrează doar 6 ore
conform Codului Muncii .
Concluzii . Se poate afirma că rezultatele de până acum arată că ag enții economici din
localitătea implicată au în marea lor majoritate dorința de a ajuta tinerii și în acelasi timp dorința de
a contribui la sistemul de pensii prin prisma acestora ,numai că aceștia trebuie ajutati din punct de
vedere informațional, ei deținănd în prezent decât cunoștințe sumare, superficiale sau chiar inexacte
64
despre drepturile lor ,posibilitățile de angajare,dar au nevoie și de educație suplimentară cu privire la
cerințe le exacerbate la muncă și plată.
În completarea acestor constatări vine solicitarea unei autoevaluări a nevoii de îndrumare
pentru a intra în posesia unor cunoștințe pertinente pe tema abordată.
De asemenea, 100 % din agenții economici caracterizea ză relaț ia cu Colegiul Economic
P.S.Aurelian ca fiind foarte bună .
Operatorii economici respe ctă legislați a specifică în domeniu și se adapteze în funcție de
cerințe speciale ale tinerilor angajați . Aprox. 100 % dintre ei consideră că sunt necesare anumite
exigențe ale contractelor de muncă deoarece tinerii părăsesc cu mare ușurință locurile de muncă și
fac eforturi pentru a i păstra .
Întocmit,
Prof.Iancu Iulia
4.4.6. Interpretarea Interviului susținut
Expertilor contabili,al profesorilor din catedra servi cii si al persoanei responsabile CAS în
cadrul Focus -ului Grup
Interpretarea statistică 21
Chestionarul a fost aplicat unui eșantion alcătuit din 5 reprezentanți ai expertilor contabili,ai
profesorilor din catedra servicii si al persoanei responsabile CAS care își desfășoară activitatea în
orașul Slatina . Aceștia au fost aleși astfel încât să reunească o gamă cât mai largă de domenii de
activitate din zonele de interes.
1.Este important ca elevii de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să fie informați cu privire la
sistemul de pensii în România?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
21 Vezi anexa 3
65
c) mult 5 100%
2.Ce îmi puteți spune despre sistemul de pensii în România ? Este important?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
c) mult 5 100%
3.Ce rol au contribuțiile la Casa asigurărilor sociale de sănătate?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
c) mult 5 100%
4.Ce îmi puteți spune de spre sistemul de pensii în România? Este important?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin
c) mult 5 100%
5.Cum putem convinge tinerii sa contribuie la sistemul de pensii din România?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RAS PUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc
b) puțin 5 100%
c) mult
6.Statul oferă suficientă motivație tinerilor să lucreze î n țară?
VARIANTA DE RASPUNS NR.
RASPUNSURI VALOAREA
PROCENTUALA
a) deloc 5 100%
b) puțin
c) mult
66
Interpretarea ca litativă a datelor interviului
Interviul aplicat agenților economici este alcătuit din 8 întrebări distribuite în așa fel încât să
ofere informații atât despre opiniile acestora cât și despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind
vizavi de tematica propusă. In acest sens s -au formulat 8 întrebări deschise fară variante prestabilite
de răspuns ; oferind repondenților posibilitatea de a -și exprima liber părerea sau să -și expună
cunoștințele, în special în legătură cu tinerii din ziua de astăzi cu posi bilitate de activare în muncă.
Pentru a a vea o imagine mai exactă a acestora prima cerință adresată a fost de ași descrie
domeniu de activitate .
In proporție de 100 % consideră că înștiințarea elevilor cu privire la sistemul de pensii în
România este foar te important deoarece ii sensibilizam și astfel îi determinam sa lucreze alături de
familiile lor ceea ce reprezintă un lucru neprețuit.
Din interviurile susținute cu aceștia în prezent, în România populația se reduce, tendința pare
ireversibilă, iar fenom enul se suprapune peste cel de îmbătrânire a populației, care de asemenea se
accelerează.
Din relatările reprezentantului CAS asigurarile sociale de sănătate reprezintă principalul
sistem de finanțare a ocrotirii sanătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de
baza, cuprinzând servicii medicale preventive și curative, servicii de ingrijire a sănătații,
medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale ;lucruri de altfel foarte importante pentru
motivarea tinerilor deoarece aceste contribuții pot salva viața rudelor,a prietenilor lor.
Un procent mai mic de 40% consideră că necesitățile elevilor sunt foarte puțin în
concordanță cu oferta agenților economici,iar restul de 60% deloc ,deoarece consideră ei că
necesitățile elevilor sun t doar fiinanciare , le numesc solicitări sau pretenții mai degrabă ,principala
lor pretenție fiind salariul mare și munca puțină , fără a expune/exemplifica nici măcar abilitațile pe
care le au.
În același timp agenții economici ne asigură că oferta atât financiara , cât și ca domeniu de
activitate ,ca locatie,ca oameni ,ca program etc este mai mult decât atractiva pentru tineri,însă nu se
muleaza cu necestitatile tuturor.
Exemplu de ASA NU :
“Mi-as dori sa lucrez si eu la dumneavoastra pentru postul de controlor poart ă (client fiind și
știind cu ce se ocupă persoanele care au lucrat anterior pe acest post). Am 17 ani si nu am lucrat
niciodata.
Ok te asteptăm la un interviu.
Ce salariu oferiți și ce program?????
Te asteptăm la interviu și vei primi toa te informațiile solicitate.
67
Pai vreau sa știu daca mai vin la interviu sau nu……………..
……..Abilitațile și aptitudinile nu ți le cunoastem deci cum am putea calcula acest
serviciu?????”(ag.econ.Laura P.)
Evident exista si exemple de ASA DA (ne povestește age ntul economic Dorina P.)
” Persoane implicate maxim,din toate punctele de vedere conform solicitărilor și
necesităților postului și chiar suplimentar găsesc idei ,activități ,opinii necesare activității
desfășurate,echipa fiind deschisă la toate acestea.”
La intrebarea “ Doriți ca elevii practicanți de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să
facă parte din echipa dumneavoastră de anganjați?” răspunsul agenților economci a fost 100%
pozitivi deoarece aceștia au nevoie de ajutor suplimentar .
Un procent de 100% al agenților economici spun că tinerii nu sunt stabili în muncă,
experiența spune că balanța inclină spre “NU”. Foarte multă instabilitate la mulți dintre ei,motivul
schimbării în “MAI BINE”(mai mulți bani și puțină muncă sau deloc daca s -ar putea ) neștiind de
fapt ce înseamnă asta , rezultatul nefiind cel asteptat.
Un procent de 100% – presupun că tinerii o să contribuie foarte puțin la sistemul de pensii
dacă nu se schimbă ceva în concepțiile lor dar si ale familiilor acestora ,informațiilor d eja deținute
de la agenții economici și implicit a interesului acestora în a păstra tinerii in țară este real deoarece
foarte multe firme risca sa intre în insolvență datorită deficitului de personal.
Aproape 50% dintre ei explică că nu de puține ori li s -a întâmplat să nu iși poată desfășura
activitatea datorită faptului că noii angajați au plecat fără nici un motiv de la muncă -plecarea fiind
definitivă.Ba mai mult, un sfert din eșantion arată o lipsă îngrijorătoare de forță de muncă .
“Agentii economici mai susțin că absolvenții,dar și la cei cu vârsta de peste 16 ani,care acum
se pot încadra în câmpul muncii datorită dezinformării privind oportunitățile,beneficiile care le sunt
oferinte la acest moment ei nu sunt informați înainte de absolvire de către Anofm ,agențiile locale
de șomaj ,de oportunitățile oferite de către aceștia,de exemplu ,la absolvirea liceului toți elevii pot
intra în șomaj indemnizat,fapt care contribuie la plata contributiei la pensii, angajarea cu norma
întreaga 8 ore/zi (pentru absolventii cu varsta de peste 18 ani),pentru care se primesc stimulente
,angajarea la o distanță mai mare de 15 de km de domiciliu ,(avantaje oferite și pentru angajat și
pentru angajator , prime de activare ,prime de încadrare , prime de alocare , prima de instalare ,
decontarea cheltuielilor privind chiria,sau naveta…etc…..toate acestea contribuie la sistemul de
pensii.
La întrebarea ”Credeți ca statul face sufiente lucruri pentru a păstra tinerii in țară? “agenții
economici au pus încă o dată accentul pe lipsa informării tinerilor ce duce la stagnarea în muncă
,privind:
68
– intrarea în șomaj a absolvenților cu privire la angajarea cu 8 ore în care sunt oferite niște subvenții
date de șomaj dar nu numai absolvenților ci tuturor,
– angaja rea la o distanță mare de domiciliul de pe buletin la fel ar trebui să primească o subvenție
dată de șomaj privind chiria sau naveta,
-tinerii care au vârsta cuprinsă între 16 -18 ani au salariul minim la fel ca cei care lucrează doar 6 ore
conform Codului Muncii.
Concluzii . Se poate afirma că rezultatele de până acum arată că agenții economici din
localitătea implicată au în marea lor majoritate dorința de a ajuta tinerii și în acelasi timp dorința de
a contribui la sistemul de pensii prin prisma acestora ,numai că aceștia trebuie ajutati din punct de
vedere informațional, ei deținănd în prezent decât cunoștințe sumare, superficiale sau chiar inexacte
despre drepturile lor ,posibilitățile de angajare,dar au nevoie și de educație suplimentară cu privire la
cerințele exacerbate la muncă și plată.
În completarea acestor constatări vine solicitarea unei autoevaluări a nevoii de îndrumare
pentru a intra în posesia unor cunoștințe pertinente pe tema abordată.
De asemenea, 100% din agenții economici caracterizează relația cu Colegiul Economic
P.S.Aurelian ca fiind foarte bună .
Operatorii economici respectă legislația specifică în domeniu și se adapteze în funcție de
cerințe speciale ale tinerilor angajați. Aprox. 100% dintre ei consideră că sunt necesare anumite
exigențe ale contractelor de muncă deoarece tinerii părăsesc cu mare ușurință locurile de muncă și
fac eforturi pentru ai păstra.
Întocmit,
Prof.Iancu Iulia
69
ANEXE
Anexa 1
Nr. …. ….. din ……
CERERE
privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă/pensiei
anticipate/pensiei anticipate parțiale
Către Casa Teritorială/Sectorială de Pensii ……….
Subsemnatul (a) …………., având codul numeric personal ………… domiciliat(ă) în localitatea ………., str.
………. nr. ……, bl. …., sc. …., et. …., ap. …, județul ……, posesor/posesoare al(a) actului de identitate s eria ….
nr. ……,
eliberat de …….. la data de …….., născut(ă) la data de …… în localitatea/județul ……., fiul (fiica) lui …… … și
al(a) …….., solicit înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/pensie anticipată/pensie anticipată parțială .
În acest scop depun următoarele:
– carnet de muncă seria ………. nr. ……, în original și copie;
– carnet de asigurări sociale seria ……. nr. ….., în original și copie;
– livret militar seria …….. nr. …….., în copie;
– buletin/carte de identitate seria …….. nr. ……., în copie;
– certificat de naștere și/sau certificate de căsătorie seria ……… nr. …….., în copie;
– diploma de studii și foaia matricolă, în copii, sau adeverință de certificare a p erioadelor de studii
învățământ superior nr. …….. din …….;
– adeverință privind sporurile la salariu …………;
– adeverință privind grupa superioară/condiții de muncă ………;
– alte acte pentru dovedirea perioadelor de activitate și a veniturilor realizate ……. .
Declar pe propria răspundere, sub sancțiunile prevăzute de Codul penal pentru declarații false, că:
70
– sunt/nu sunt asigurat(ă);
– primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social – dosar nr. ……..;
– primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii integrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……..;
– primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……;
– primesc/nu primesc in demnizație – dosar nr. ……..;
– primesc/nu primesc indemnizație de șomaj;
– primesc/nu primesc indemnizație acordată persoanelor cu handicap.
Mă oblig a anunța, în termen de 15 zile, casei teritoriale/sectoriale de pensii orice schimbare ce va surveni
în cele declarate mai sus.
În cazul în care nu îmi voi respecta declarația asumată prin prezenta cerere, mă oblig să restitui integral
sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.
Am completat și am citit cu atenție conținutul decl arației de mai sus, după care am semnat.
Data ………… Semnătura
……………..
Sursa 🙁 https://www.cnpp.ro/formulare -pensii)
ANEXA 2
Interviu semi -structurat agent economic
Inter viul a fost realizat cu directorul(seful ,reprezentantul ,etc..) unității economice
S.C………………………S.R.L
Nume,prenume:
FUNCTIA :
Informații generale
1. Date generale despre organizație (anul înființării, istoric, structură de personal, dom eniu
de activitate etc.)
Răspuns :
2. Cât de utilă considerați că este activitatea de practică desfășurată în timpul școlii, pentru
integrarea ulterioară, în muncă, a tinerilor absolvenți ?
Răspuns :
3. Cât de pregătiți sunt elevii pentru piața muncii ,dar si pentru nevoile dumneavoastră ?
Răspuns :
4. Necesitățile elevilor sunt în concordanță cu oferta dumneavoastră?
Răspuns :
5. Doriți ca elevii practicanți de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să facă parte din echipa
dumneavoastră de anganjați?De ce?
Răspuns :
6.Din experiența dumneavoastră tinerii sunt stabili în muncă?
Răspuns :
71
7.Credeți că tinerii din ziua de astăzi vor contribui suficient la sistemul de pensii ?Dacă nu ,de ce?
Răspuns :
8.Credeți ca statul face sufiente lucruri pentru a păstra tinerii in țară? (Exemplificați)
Răspuns :
Îtocmit :
Iulia Iancu
Anexa 3
Interviu semi -structurat reprezentanti experti contabili,
profesori,reprezentant CAS
Interviul a fost realizat cu ……………………..
Nume,prenume:
FUNCTIA :
Informații generale
1.Este important ca elevii de la Colegiul Economic P.S.Aurelian să fie informați cu privire
la sistemul de pensii în România?
Răspuns:
2.Ce îmi puteți spune despre sistemul de pensii în România? Este important?
Răspuns:
3.Ce rol au contribuțiile la Casa asigurărilor sociale de sănătate?
Răspuns:
4.Ce îmi puteți spune despre sistemul de pensii în România? Este important?
Răspuns:
5.Cum putem convinge tinerii sa contribuie la sistemul de pensii din România?
Răspuns:
6.Statul oferă suficientă motivație tinerilor să lucreze în țară?
72
Răspuns:
Îtocmit :
Iulia Iancu
Anexa 4
Chestionar inițial
Clasa :
Numele:
Specializarea:Tehnician în activități economice
Modul :Finanțarea afacerii
1. Care credeți că sunt probleme țării și încotr -o se îndreapta?
VARIANTA DE RASPUNS DA/NU
a) Lucrurile în România se îndreaptă într -o direcție greșită
b)Lucrurile în România se îndreaptă într -o direcție bună
c) Descrieți propria impresie
…………………………………………………… ………………………………………………………….
73
2.Situația materială este un criteriu important pentru vo i ?
VARIANTA DE RASPUNS DA/NU
a) Da
b)Nu
c) Descrieți propria impresie
……………………………………………………………………………………………………………….
3.Sunteți mulțumiți de sistemul actual de învățământ ?
VARIANTA DE RASPUNS DA/NU
a) Da
b)Nu
c) Descrieți propria impresie
…… ………………………………………………………………………………………………………….
4.Aveți griji , aspirații precum și intenții pentru viitor?
VARIANTA DE RASPUNS DA/NU
a) Da
b)Nu
c) Descrieți propria impresie
……………………………………………………………………………………………………………….
5.Cum va fi viața voastră față de cea a părinților vostri?
VARIANTA DE RASPUNS DA/NU
a) Mai puțin bună
b)Mai bună
c) Descrieți propria impresie
……………………………………………………………………………………………………………….
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elevii și contribuția acestora la sistemul de pensii în viitorii 50 de ani [620449] (ID: 620449)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.