1 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare Curs 3 – Product ie s i Aprovizionare . 1. Departamentul de… [620382]

1 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare

Curs 3 – Product ie s i Aprovizionare .
1. Departamentul de producție și aprovizionare
Procesul de producție poate fi definit ca fiind totalitatea acțiunilor conștiente ale
angajaților unei întreprinderi, îndreptate asupra materiilor prime, cu ajutorul diferitelor
mașini, utilaje sau instalații, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor
în produse, lucrări sau servicii cu anumită valoare de piață.
Producția este cel mai important proces din lanțul valoric al unei companii
producătoare, iar calitatea și competitivitatea pe piață a produselor rezultate din procesul de
producție este decisivă. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este esențială eficiența
sistemului inform atic de gestiune a activității. Numai implementarea unei soluții informatice
perfect modelate pe specificul activităților unei întreprinderi producătoare poate asigura
premisele competitivității acesteia. Componentele importante, precum și definițiile aces tora,
ce stau la baza producției sunt prezentate în Fig. 1.

Fig. 1. Componentele de bază ale procesului de produ cție.

PROCES
DE PRODUCȚIE

Mașini
Utilaje
Instalații
Materii prime
Materiale

Produse
Lucrări
Servicii
Procesul tehnologic este format
din ansamblul operațiilor
tehnologice prin care se realizează
un produs sau repere componente
ale acestuia. Procesul Tehnologic
modifică atât forma și structura cât
și compoziția chimică a diverselor
materii prime pe care le
prelucrează.
Procesele naturale în
cadrul cărora obiectele
muncii suferă
transformări fizice și
chimice sub acțiunea
unor factori naturali.
Procesele de muncă
sunt acele procese prin
care factorul uman
acționează asupra
obiectelor muncii cu
ajutorul unor mijloace de
muncă.

2 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
Lanțul de aprovizionare este un sistem de organizații, oameni, tehnologie, activități,
informații și resurse implicate în deplasarea unui produs sau serviciu de la furnizor la client.
Activitățile lanțului de aprovizionare transformă resursele naturale, materiile prime și
componentele într -un produs finit, produs care este livrat ulterior clientului final. Lanțul de
aprovizionare încorporează procesul de producție alături de cel al achiziționării de materiale
prime și cel al distribuției produse lor finite, înglo bând tot procesul existent responsabil de
transformarea materialelor preluate de la furnizor și până la produsele fini te livrate
clienților. În Fig. 2 este reprezentată schematic acest lanț .

Fig. 2. Lanțul de aprovizionare .
2. Sistemele MRP și ERP
MRP (“Material Requirements Planning”) reprezintă un sistem de control al
producției și a l inventarului utilizat pentru gestionarea proceselor de fabricație. Majoritatea
sistemelor MRP sunt bazate pe aplicații software, deși este posibilă și o implementare pe
hârtie. Menirea lui este să îndeplinească simultan urmatoarele trei cerințe:
 asigurare a disponibilității materialelor prime pentru producție și respectiv a
produselor pentru expedierea către client;
 asigurarea menținerii unui nivel minim al inventarului;
 schimbările tot mai rapide din mediul de afaceri și creșterea în complexitate a
activit ăților din cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într -un ritm
alert, care adeseori pune la încercare capacitățile de efort și analiză ale factorului
uman.
ERP (“Enterprise Resource Planning”) este un sistem software complex multi -modular
care integrează procesele economice ale întreprinderii cu scopul optimizării și creșterii
eficienței acestora. Din punctul de vedere al funcționalitătilor, un software ERP acoperă
următoarele domenii de interes ale unei afaceri:
 planificarea producției;
 gestiunea achizițiilor;
Lanț de aprovizionare
Achiziție
Producție
Distribuție
Furnizori
Clienți

3 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
 gestiunea stocurilor;
 interacțiunea cu furnizorii;
 gestiunea relațiilor cu clienții;
 urmărirea comenzilor;
 gestiunea fianciară;
 gestiunea resurselor umane.
Pornind de la premisa că întregul este mai mult decât suma părților, un ERP
realizează integrarea și sincronizarea funcțiunilor întreprinderii. Reprezintă un mijloc eficace
de integrare si ordonare a informației, fluidizând schimbul de date între departamente.
3. Managementul departamentului de producție și
aprovizionare
Pentru a satis face cererea î n mod eficient, orice companie trebuie să realizeze o
prognoză /estimare a cererii, după care trebuie să planifice producția astfel încâ t să satisfacă
cererea estimată . Realizarea unui plan de producție este o sarcină complexă , dar rezultatul
final oferă răspunsul la două întrebă ri simple:
 Ce cantitate din fiecare sortiment trebuie produs ă și câ nd?
 Ce cantitate de materie primă trebuie coma ndată pentru a produce cantitatea dorită
și câ nd?
Dezvoltarea unui plan de producție bun reprezintă doar prima parte a satisfacerii
clienților, compania trebuie să fie capabilă să execute planul și să îl ajusteze atunci câ nd
cererea nu corespunde estimă rilor/prognozei. Sistemul ERP este ideal pentru dezvoltarea și
executarea planului de producț ie pentru că integrează toate deptartamentele implicate în
producț ie.
Managem entul departamentului de producție și aprovizionare este împărțit î n cinci
mari componente:
1. Planul – reprezintă partea strategică a managementului în producție ș i aprovizionare.
O mare par te a planificării managementului în producție ș i aprovizionare este
stabilirea unui set de m etrici pentru monitorizarea lanț ului de aprovizionare astfel
încât aces ta să fie eficient, ieftin și de înaltă calitate.
2. Sursa – companiile trebuie să îș i aleaga fu rnizorii pentru a se aproviziona cu
produsele ș i serviciile necesare pentru a creea produsul sau serviciul propriu. Astfel,
managerii lan țului de aprovizionare trebuie s a stabileasca procesele de plată, livrare
și de stabilire al costului împreuna cu furni zorii ș i de a creea metrici necesare pentru
monitorizarea și îmbunătățirea relaț iilor. Apoi managerii pot pune la punct procese
pentru managementul in ventarului de bunuri și servicii, inclusiv recepția ș i verificarea

4 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
transpoa rtelor, transferarea acestora c ătre facilitățile de prelucrare și autorizarea
plătilor că tre furnizori.
3. Produc ția –pasul prelucrării. Managerii lanț ului de aprovizionar e trebuie să planifice
activitățile necesare pentru producție, testare, impachetare și pregă tirea p entru
livrare. Aceas ta este porț iunea ce -a mai intens monitorizata, aici companiile pot
monitoriza nivelurile de calitate, capacitatea de producție ș i produc tivitatea forț ei de
munca.
4. Livrarea –partea pe c are managerii o numesc logistică, este partea î n care com paniile
coordo neaza recepția comenzilor de la clienți, dezvoltarea rețelei de depozite,
alegerea căii de livrare către client ș i stabil irea căii de recepție a plăț ii.
5. Retur – aceasta parte poate fi probl ematica pentru multe companii. M anagerii
departamentului de producție și aprovizionare trebuie să puna la punct o re țea
flexibil ă și aptă pentru a primii produse defecte înapoi de la cl ienți ș i pentru a of erii
suport tehnic pentru clienț ii care au probleme cu produsele livrate.
Software -ul pentru managem entul depar tamentului de producție ș i aprovizionare
este probabil ce -a mai divizată componenta a unei soluț ii ERP complete . Fiecare din cele 5
mari compo nente ale managementului producției si aprovizionă rii prezentate mai sus sunt
compuse din zeci de operații specifi ce, multe din ele având o componentă software proprie.
Unii producători de software ERP au î nglob at multe din aceste componente î ntr-un singur
pachet, dar nimeni nu a reusit să ofere o solutie potrivită pentru orice companie.
De exem plu, multe companii au nevoie să poată urmă rii progresul cererii,
aprovizionării, producției si distribuției. Au de asemenea nevoie să poată împartașii
informație cu partenerii din lanț ul de aprovizionare din ce în ce ma i mult. Chiar daca marii
producă tori de software ERP pot î ndeplinii multe din aceste cerințe, multe companii decid să
caute ce -a mai buna soluție potrivită specific ului lor, chiar dacă un anumit nivel de integrare
este inevitabil.
De asemenea, î n cazul acestei componente a platformelor informatice pentru
produc ție și servicii este valabilă afirmația: un sistem informatic este atât de bun cât
informaț ia pe care o conține. Dacă informaț ia introdusă î n sistemul informatic de predic ție
nu este pr ecisa, atunci se vor face estimări incorecte. De asemenea dacă angajații î ncearcă
să facă anumite operații manual, dezactivâ nd sistemele autom ate implementate, atunci
chiar și cele mai scumpe soluț ii ERP vor genera o imagine de ans amblu incorecta asupra a ce
se întâmplă în departamentul de producție ș i aprovizionare din cadrul c ompaniei.
Abordarea oferit ă de firma SAP pentru managementul producției și aprovizionă rii
este prezentat ă în diagrama d in Fig. 3. Se identifică următoarele etape:
 prezicerea vanzarilor – este procesul prin care se estimeaza cererea pentru produsele
companiei.

5 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
 planificarea vanzarilor si al operatiilor – este procesul prin care se determin ă ce va
produce compania pe viitor. Procesele de prezicere a vânzărilor și inventarul inițial
sunt parametrii de intrare în acest proces. La prima vedere s -ar putea t rage concluzia
că se vor crea produse doar ca să se respecte nivelurile de vânzări prezise, dar
dezvoltarea unui plan de producție nu este așa simplă, deoarece trebuie luată în
considerare și capacitatea. Mult e produse au o cerere dependentă de sezon, și
pentru a face față cererii în perioadele de vârf, managerii de producție trebuie să ia î n
considerare dac ă să mareasc ă nivelurile cantităț ilor din inventar înainte de perioada
de vârf, să mareasc ă capacitatea de producție în perioada de vârf, să facă delegă ri ale
producț iei (outsourcing), sau o combinație a acestor abordă ri.

Fig. 3. Soluția SAP pentru managementul producției și aprovizionă rii.
 managementul cerer ii – este procesul prin care întregul plan de producție este
despărțit în unităț i mici de timp, cum ar fi producția saptămânală sau chiar zilnică ,
pentru a face fa ță cererilor pentru produse le specific.

6 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
 planificarea detaliată – se foloseș te de managementul cererii pe post de in trare
pentru a planifica producț ia. Metod ele de planificare detaliată dep ind de mediul de
producț ie.
 producția – utilizează planificarea detaliată pentru a face managementul
operațiunilor zilnice ca să raspundă unor întrebări de genul „Ce ar trebuii să
producem?” și „De ce forță de muncă avem nevoie ?”.
 managementul necesarului de ma teriale – determina cantitatea și momentele când
materia prim ă trebuie comandată .
 achizi țiile – preia cantitatea și momentele când trebuie fă cute comenzi de la
managem entul necesarului de materiale ș i creea ză comenzi de achiziție pentru
materia primă necesară ș i o tr ansmite la furnizorii corespunză tori.
Pentru prezicerea vânzărilor, sistemul ERP înregistrează vânză rile și le stochează î n
scopuri statistice, s e poate efectua statistici de vâ nzare la nivel global asupra compa niei sau
individual asupra fi ecărei filiale sau regiune în care compania activează .
O tehnică simpla de prezicere a vânzărilor este utilizând informațiile stocate despre
vânzările din trecut și ajustând cifrele pentru condiț iile curente al e pieței. De exemplu,
estimările pot fi influe nțate de initiative de market ing, promovarea unui produs ducând la
creșteri ale vânzărilor, iar aceste acțiuni sunt luate î n calcul de sistemul ERP atunci când se
fac estimă ri.
Planificarea v ânzărilor ș i al ope rațiilor este urm ătorul pas; prime ște ca intra re
informațiile despre vânzările estimate ș i inv entarul curent. Scopul planificării vânzărilor și al
operaț iilor este de a realiza un plan de producție care să facă față cererii fără a depăș ii
capacitatea de producție și în același timp, de a menține o can titate rezonabilă î n stoc. Acest
proces necesit ă experiență și judecată. Planificatorul de producție î n cadrul siste mului ERP
poate fi configurat să mențină un nivel minim î n stoc, acest stoc este ca o zonă tampon,
astfel încât dacă într -o anumită perioadă cererea crește, să se poată satisface această cerere
fără a depășii capacitatea de producț ie. De aseme nea, se pot configura perioade î n care
produc ția să fie mărită chiar dacă cererea e scazută , ca scop fiind real izarea unu stoc crescut
pentru î ntamp inare a unei perioade cunoscute în care cererea creș te considerabil.
De asemenea sistem ul permite vizualizarea capacității totale pentru fiecare lună în
funcție de zilele lucrătoare din acea lună și forța de muncă disponibilă, și de asemenea indică
procentul de utilizare al capacității pe fiecare lună . Se pot seta obiective de profit , iar
sistemul va genera cantitățile necesare a fi vâ ndute pentru a realiza acel obiectiv.
Cel care realizează planurile de producț ie es te ajutat de sistem prin estimări bazate
pe dat e înregistrate î n trecut. Manager ul poate vizualiza grafic evoluț ia vânzărilor, ș i poat e
investiga nereguli semnalate în datele înregistrate (se poate ca producția sa fi fost
influențată pozitiv sau negativ di ntr-un motiv cunoscut și nerelevant predicțiilo r) se poate
corecta aceste nereguli pentru c a estimarile facute de sistem să nu fie influenț ate.

7 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
Totuș i, cu toate complexita țile unu i sistem ERP, acesta nu poate să conducă o
companie automat, și este nevoie ca departamentele de Marketing și de Producție s ă fie
implicate î n utilizarea acestor instrumente. Î n caz c ontrar, compania se poate gasi în situații
în care să nu mai aibă materii prime necesare pe stoc, să aibă surplus de un anume produs,
să trebuiască să cheltuiască din cauza depașirii capacității de producție și al livră rilor express.
4. Managementul lan țului de aprovizionare (Supply Chain
Management (SCM ))
În anii ’80, termenul Supply Chain Management (SCM) a fost elaborat pentru a
exprima nevoia de a integra procesele cheie de af aceri, de la u tilizator p ână la funizorii
originali. Furnizorii originali fiind cei care furnizează produse, servicii și informații care
adaugă valoare pentru client și alte parți interesate.
Ideea de ba ză din spatele SCM este aceea c ă societățile și corporațiile se implică într –
un lanț de aprovizionare prin schimbul de informații cu privire la fluctuațiile pieței și a
capacităților de producție.
Council of Supply Chain Management Professionals (CSCMP) definește Supply Chain
Management după cum urmează: “Supply Chain Management cuprinde planificarea și
gestionarea tuturor activităților implicate în aprovizionare și achiziție, de conversie și toate
activitățile de gestionare a logisticii”. Acesta include, de asemenea, coordonarea și
colab orarea cu partenerii de canal de aprovizionare, care pot fi furnizori, intermediari,
furnizori de servicii și clienți .
Lanț ul de aprovizionare este format din câ teva elemente care sunt legate de
mișcarea bunurilor ș i a resurselor financiare de -a lungul acestuia (Fig. 4).

Fig. 4. Structura unui lanț de aprovizionare.
Consumatorul declan șeaza lanțul evenimentelor în momentul în care se decide să
achiziț ioneze un p rodus care a fost oferit spre vânzare de că tre o companie. Consumatorul
contactează departamentul de vânză ri al companiei care înregistrează comanda pentru o

8 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
anumită cantitate și o anumită dată de livrare. Dacă bunul trebuie produs, nu este pe stoc,
comanda va include și cerințele care trebuie î ndeplinite de unitatea de producț ie.
Planificarea include cererea unui consumator ală turi de restul comenzilor. Se va
realiza planul de producț ie pentru a satisface comenzile realizate. Pentru a produce bunurile
compania trebuie să achiziționeze materia prima necesară . Achiziț ionarea pres upune
realizarea unor comenzi că tre furnizori pentru ca aceștia să poată livra materia primă
necesară . Inventarierea presupu ne depozitarea materiei prime până în momentul î n care
aceasta este solicitata de către departamentul de producț ie. Producția se bazează pe planul
de producție, î n această etapă se realizează bunurile cu ajutorul materiei prime. Livrarea
este asigurată din momentul depozită rii bunur ilor realizate, prin metoda cea mai eficientă
pentru a se respecta termenul stabilit cu consumatorul.
În esență, managementul lanțului de aprovizionare integrează gestionarea
aprovizionării și gestionarea cererii în cadrul și între compani i. Supply Chain Management
este o funcție de integrare cu responsabilitatea principală de a conecta funcțiile majore de
afaceri și procesele în cadrul și între societăți, într -un model de afaceri coerent și de inaltă
performanță. Acesta include toate activ itățile de management logistic menționat mai sus,
precum și operațiunile de fabricație și conduce coordonarea proceselor și activităților cu și
între departamentul de marketing, vânzări, design de produs, finanțe și tehnologia
informației.
Dacă informații le relevante sunt accesibile oricărei societăți implicate, fiecare
companie din lanțul de aprovizionare și producție are posibilitatea de a căuta să ajute la
optimizarea întregului lanț. Acest lucru va conduce la o mai bună producție totală planificată
și distribuție, care va reduce costurile și va da un produs final mai atractiv, ducând la vânzări
și rezultate de ansamblu mai bune pentru companiile implicate.
Încorporând SCM cu succes se va ajunge la un nou tip de concurență pe piața
mondiala în cazul în care concurența nu mai este între companii ci mai degrabă ia forma lanț
de aprovizion are vs. lanț de aprovizionare. Obiectivul primar al SCM este de a îndeplini
cerințele clienților prin utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv a capacității de distrib uție,
inventar și a forței de muncă. În teorie, un lanț de aprovizionare încearcă să se potrivească
cererii de furnizare și de a face acest lucru cu inventarul minim. Diferite aspecte de
optimizare a departamentului de aprovizionare și producție include as igurarea legăturii cu
furnizorii pentru a elimina blocajele; strategie pentru a găsi un echilibru între cel mai mic
cost material și transport, de punere în aplicare a tehnicii JIT (Just In Time) pentru a optimiza
fluxul de fabricație.
Se face adesea conf uzie între termenii logistică și lanț de aprovizionare (supply
chain). Acum este acceptat, în general, faptul că termenul de logistică se aplică la activitățile
din cadrul unei companii/organizații, implicând distribuirea produsului întrucat termenul de
lanț de aprovizionare cuprinde de asemenea procesul de fabricație și achiziții publice; prin

9 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
urmare are un caracter mult mai larg implicând întreprinderi multiple, incuzând furnizori,
producatori și comercianți cu amănuntul, toți lucrând împreuna pentru a ră spunde nevoilor
clienților pentru un produs sau serviciu.
Pentr u a se asigura o gestiune a lan țului de aprovizionare î n mod eficient companiile
au adoptat strategii de management asociate sistemelor informatice. În cazul în care o
companie se așteaptă să realizeze câștiguri din managementul lanț ului de aprovizionare,
aceasta trebuie să investească în tehnologie informatică . Sistemul principal î n cazul a
numeroase companii mari este reprezentat de unul dintre sistemele ERP existente pe piață
precum SAP ș i Oracle.
Din momentul adoptării pe scară largă a tehnologiilor internet toate afacerile pot
profi ta de un software web -based ș i comunica rea pe internet. Comunicarea instantă între
consumatori ș i furniz ori permite actualizarea infomațiilor î n timp util, a cesta fiind factorul
principal î n managementul lanț ului de aprovizionare.
SAP SCM este o modul al SAP Business Suite care conferă unei companii abilitatea de
a efectua procesele es entiale pe care SCM le implica. Aplicatia oferă :
 funcții de planificare și execuție care sunt integrate î n design;
 susține cele mai bune metode și oferă software preconfigurat pentru a permite
colaborarea î ntre afaceri (indiferent de software -ul utilizat: SAP, non -SAP),
accelerarea implementării ș i reducerea costurilor.
Un ERP pentru managementul lanțului de aprovizionare îndeplinește provocă rile
impuse de o piață dinamică în care o companie trebuie să îș i sincronizeze logistica,
distribuț ia, și operațiile de producție î n timp util.
5. Indicatorii succesului
Un lanț de aproviz ionare este u n proces integrat în care materia primă este
prelucrată î n produse finite, apoi livrată clienț ilor (prin en gros, en detail sau amândouă ).
Prin urmare, include fluxul de materiale și informaț ie. Un lanț de aproviz ionare tipic este
reprezentat în Fig. 5.

10 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare

Fig. 5. Lanț de aprovizionare.
Complexitatea lanțului de aprovizionare derivă din numărul nivelelor existente și a
facilităților oferite de către fiecare nivel. Având î n ve dere complexitatea sistemului, în
analiză este foarte importantă selectarea unei met rici adecvate. Sistemele de măsură a
performanț ei au fost dezvoltate pentru a evidenția efectele unei bune gestionări a lanț ului
de aproviz ionare. Indicatorii trebuie aleș i astfel încât să ofere o imagine clară a performanț ei
companiei.
Unul dintre indicatori este timpul de amortizare a investiț iei (cash to cash cycle time).
Acesta se referă la timpul scurs între momentul în care se efectuează plata pentru materia
primă și momentul în care se înregistrează plata pentru produsul finit de la client.
Numărul comenzilor perfecte (perfect order index) se referă la gradul î n care
compania execută comenzile. O comandă ”perfectă” este o comandă completă,
corespunză toare cerințelor, livrată la timp și nealterată .
Acuratețea predicț iei cererii (dema nd forecast accuracy) cuantifică diferenț a dintre
cererea prognozată ș i comenzile exist ente. Companiile care realizează o prognoză a cererii
foarte apropiată de realitate îș i reduc costurile prin efectuarea unui plan de producț ie
eficient.
Gestionarea costurilor in l anțul de aprovizionare (supply chain management costs)
înseamnă cheltuielile asociate aprovizionării, producției, depozită rii, transport ului ș i
serviciului pentru relaț ii cu clienții. Aceș tia sunt indicatori foarte importanți ai eficienț ei
interne.

11 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
Indicat orii care evalueaza modul de rela ționare dintre companie si furnizori pot fi:
 initial fill rate (procentul comenzilor asigurate prin prima livrare de la
furnizor) ;
 lead time (timpul necesar furniz orului pentru a onora comanda);
 on-time performance (procent ul în care furnizorul a respectat termenele de
livrare).
Randamentul lanț ului de aprovizionare depinde d e cea a serviciului pentru relații cu
clienț i. De aceea importanți sunt și indicatorii care se referă la fill rates, on -time delivery,
return rates. Ameliorarea oricărui indicator duce la îmbunatăț iri în ceea ce priveș te costurile
implicate în lanțul de aprovizionare .
6. Probleme întâmpinate în procesul de producție
Probleme întâmpinate în procesul de producție, prioric implementă rii unei soluții
software, de gestiune a producției și a lanțului de aprovizionare au condus la pierderi mari
sau în cazuri mai grave la falimentul firmelor în cauză. Câteva exemple de astfel de probleme
sunt prezentate în continuare:
 probleme de comunicare : departamentul de marketing și vânzări nu împarte toate
informațiile cu privire la numărul și cantitatea produselor vândute în avans, astfel
departamentul de producție nu poate anticipa o creștere necesară în producție
pentru a acoperi cantitatea necesară ;
 probleme de i nventariere ;
 probleme de contabilitate: controlul și gestiunea costurilor de producție sunt destul
de perfomant implementate, dar deoarece acestea se efectuatează lunar se
întâmpină dificultăți în a gestiona cheltuielile zilnice, mai ales când au loc fluct uații
seminificative ale încărcăturii de lucru.
Managementul lanțului de aprovizionare trebuie să abordeze următoarele probleme:
 Configurarea retelei de d istributie: numărul, amplasarea și misiuni de rețea de
furnizori, instalații de producție, centre de d istribuție, depozite, docuri și client.
 Strategia de distribuție : întrebări de control de operare (centralizate, descentralizate
sau în comun); scheme de livrare, de exemplu expedierea directă, bazin de transport
maritim punct, cross -docking, DSD (direct s tore delivery), bucl ă inchisă de transport
maritim; modul de transport, de exemplu, motor carrier, inclusiv camion, LTL,
parcelă; de cale ferată; de transport intermodal, inclusiv TOFC (trailer pe vagon –
platforma) si COFC (container pe vagon -platforma) etc.

12 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
 Compromisuri în act ivitati l ogistice: activitățile de mai sus trebuie să fie bine
coordonate pentru a realiza cel mai mic cost total de logistică. Compromisurile pot
crește costul total în cazul în care doar una dintre activități este optimizată.
 Informații: integrarea proce selor prin intermediul lanțului de aprovizionare pentru a
partaja informații valoroase, inclusiv previziuni, inventar, transport, potențiale
colaborări etc.
 Managementul inventarului: cantitatea și locul inventarului, inclusiv materii prime,
bunuri în p roducție sau terminate.
 Fluxul banilor: aranjarea condiț iilor de plată și a metodologiilor pentru fondurile de
schimb între entități în cadrul lanțului de aprovizionare.

13 Platforme Informatice Pentru Producție și Servicii | Producție și Aprovizionare
Referințe bibliografice

1) http://en.wikipedia.org/wiki/Push%E2%80%93pull_strategy
2) Ohno, Taiichi (February 1988 ) – “Toyota Production System: Beyond Large -Scale
Production”
3) Open ERP Documentation: http://doc.openerp.com/
4) http://www.sap.com/solutions/business -suite/erp/index.epx
5) http://www.supplychainmetric.com/
6) http://logistics.about.com/od/supplychainsoftware/a/SAP.htm
7) http: //www.cio.com/article/40940/Supply_Chain_M anagement_Definition_and_Soluti o
ns?page=6
8) Monk, Ellen and Wagner, Brett."Concepts in Enterprise Resource Planning"
9) http://www.openpro.com/products_modules_overview.html
10) http://www.learndatamodeling.com/tm_erp_case_study.htm