Corelația dintre stilurile de atașament și gradul de fericire [620335]

1

Corelația dintre stilurile de atașament și gradul de fericire
Cîrstea Adina, Huszar Ibolya, Luca Simion Cristian
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Psihologie și Științele Educației,
Psihologie -ID, Anul I

Abstract
Acest studiu are ca scop demonstrarea ipotezei conform căreia s tilurile de atașament
corelează cu gradul de fericire. Pentru acest studiu s -au chestionat persoane de diferite vârste, de
ambele sexe, din medii de viață diferite și cu nivel de studiu diferit. În urma studiului efectuat s -a
ajuns la concluzia că aceste criterii nu influențează semnificativ stilurile de atașament și gradul de
fericire. Totodată , am reuși t să demonstrăm că stilurile de atașament evitant și anxios se asociază
negativ cu gradul de fericire.
1. Introducere
Stilul de atașament și fericirea joacă un rol esențial în ceea ce privește pers onalitatea și
viața socială. Persoanele cu stiluri de atașament diferite prezintă credințe diferite despre propria
persoană, au sentimente diferite în relațiile cu cei din jur și relațiile de dragoste, prezintă un nivel de
încredere diferit față de partene rul de viață, membrii familiei, prieteni sau cei din jur. Atunci când
indivizii comunică reciproc fără restrângere sau frica de a fi respinși sau jenați de alții și sunt
capabili să -și exprime cu ușurință emoțiile sau ideiile, aceștia se pot comporta auten tic.
Atașamentul este o clasă de comportamente sociale cu o funcție specifică proprie, cu rolul
de a putea menține proximitatea cu o altă ființă a propriei specii (Bowlby, 1988).

2
Persoanele cu anxietate socială întâmpină adesea dificultăți atunci când în cearcă să
formeze relații interpersonale apropiate (Erözkan, 2009). De asemenea, persoanele cu abilități
sociale ineficiente, experimentează anxietatea socială. Persoanele care au anxietate socială tind să
nu fie dispuse să comunice cu ceilalți. Vorbesc pu țin și rar, se exprimă mai puțin și uneori se retrag
din relațiile care creează anxietate socială (Bacanli, 2008).
Atașamentele se grupează în trei stiluri: sigur (securizant), anxios și evitant. Persoanele cu
stil sigur au o imagine pozitivă despre propr ia persoană și au așteptări pozitive față de ceilalți. Se
simt confortabil în intimitate și sunt de obicei calde prietenoase și iubitoare. Öztürk & Mutlu (2010)
consideră că indivizii cu stil de atașament sigur tind să fie dispuși să se ocupe personal de p ropriile
emoții sau nevoi. Aceștia încearcă să aibă relații bazate pe onestitate, sinceritate și necondiționată
dragoste. Persoanele anxioase au o dorință puternică pentru relații apropiate, iubesc intimitatea și
sunt preocupate de relațiile proprii, dar a u și multe îngrijorări legate de respingere. Au o imagine
negativă despre ei înșiși, dar o atitudine pozitivă față de ceilalți. Persoanele evitante încearcă să
limiteze apropierea celor din jur, pentru ei încrederea în sine este cea mai valoroasă problemă. Au
așteptări și atitudini negative față de alții, sunt suspicioși și neîncrezători (Levine & Heller, 2011);
(Moghadam, Rezaei, Ghaderi & Rostamian, 2016).
Oamenii au anumite a titudini de atașament cum ar f i: încrederea, disconfort față de
apropierea de c eilalți, plasarea relațiilor în plan secund, nevoia de aprobare sau preocuparea.
Aceste atitudini determină relația lor cu cei din jur și influențează viitoarele relații de colaborare,
amiciție sau matrimoniale (Feeney, Noller & Hanrahan, 1994).
Când oame nii sunt satisfăcuți de condițiile lor de viață și se confruntă frecvent cu emoții
pozitive și mai puțin negative, se spune că acestea se află la un nivel ridicat de sănătate mintală
(Linley, et al, 2009). Nivelul crescut de fericire este asociate cu stare a bună a sănătății, a apetitului,
a somnului, a memoriei, a relațiilor de familie ș i a sănătății mintale (Kawamoto et al., 1999).

3
Fericirea este un tip de concepție despre propria viață a individului, ea include elemente
precum satisfacția vieții, emoțiil e pozitive și starea de spirit, lipsa de anxietate și depresie și
diferitele sale aspecte ale emoțiilor (Berry, Barrowclough & Wearden, 2008).
Cu interacțiuni pozitive repetate, sentimentul de securitate a atașamentului devine treptat
asociat în mintea un ei persoane cu amintiri de experiențe și emoții pozitive. Drept rezultat,
evocarea reprezentărilor mentale ale securității atașamentului prin stimuli externi sau interni
determină în mod automat o persoană să se simtă mai relaxată, mai ușoară, mai iubită ș i fericită.
Deoarece persoanele relativ sigure posedă acest tip de rețea de memorie care susține pozitivitatea,
ele sunt, în general, capabile să mențină echilibrul emoțional și claritatea chiar și în fața
amenințărilor sau stresului (Mikulincer & Shaver, 2007a).
Oamenii cu atașament anxios pot amplifica uneori emoțiile lor negative în speranța de a
obține atenție și susținere, făcând astfel posibil ca ei să se considere relativ vulnerabili și slabi.
Persoanele evitante au învățat să suprime sau să atenuez e emoțiile pozitive sau negative,
deoarece expresiile de emoție sunt interpretate ca invitații la relații mai strânse cu alte persoane.
Deși strategiile anxioase și evitante sunt ghidate de obiective relaționale opuse, ambele pot
interfera cu emoțiile pozi tive (Mikulincer & Orbach, 1995).
Diferențele dintre stilurile de atașament în ceea ce privește nivelul de fericire au fost
remarcate în studiile privind exprimarea emoțiilor pozitive. De exemplu, Sonnby -Borgstrom și
Jonsson (2003) au expus oamenii la ima gini cu chipuri fericite și supărate, au evaluat activitatea
zâmbetului participanților și a mușchilor feței și au descoperit că indivizii cu atașament anxios
aveau mușchii feței mai încruntați la fețe fericite sau furioase.
Magai, Hunziker, Mesias și Cul ver (2000) au înregistrat participanții în timpul unei proceduri
de inducere a emoției și au constatat, pe baza expresiilor faciale codificate, că indivizii evitabili au
exprimat mai puțină bucurie. În mod similar, Spangler și Zimmermann (1999) au expus pa rticipanții

4
la clipuri video provocatoare din punct de vedere emoțional și au descoperit că mușchii zâmbetului
persoanelor fizice evitante au fost mai puțin activi în timpul unui film de benzi desenate.
Moghadam, et al. (2016) în studiul lor au constatat că stilul de atașament sigur a fost
asociat cu scoruri mai mari ale fericirii, iar această constatare a fost în concordanță cu rezultatele
altor studii precum Boogar,et al. (2007), Asgharinejad & Danesh (2005), Simpson, Rholes &
Winterheld (2010), Bayrami, Fahimi, Akbari & Pichakolaei (2012) și Danesh E.(2011).
Persoanele cu stiluri nesigure de atașament sunt mai afectate de provocările emoționale și
psihologice și au niveluri mai joase ale fericirii (Moghadam, et al. 2016). Același rezultat l -au avut și
Collins & Read (1990).
2. Obiectivul și ipotezele
2.1. Obiectiv
Obiectivul studiului este de a observa dacă există o corelație între stilurile de atașament și
nivelul de fericire, dacă la anumite stiluri de atașament le corespunde un anumit nivel de fer icire.
2.2. Ipoteze
1) Stilul de atașament evitant se asociază negativ cu gradul de fericire.
2) Stilul de atașament anxios se asociază negativ cu gradul de fericire. .
3. Metodă
Metoda de cercetare aleasă este designul corelațional, care urmărește s tabilirea relațiilor de
asociere dintre stilurile de atașament și nivelul de fericire. Pentru realizarea acestui studiu s -au
utilizat „Chestionarul Stilurilor de Atașament” (Feeney, Noller & Hanrahan, 1994) și „Scala fericirii”
(Goldberg, et al. 2006).

5
3.1. Participanți
La acest studiu au participat 60 de persoane selectate aleatoriu de vârste diferite, din
diferite medii de viață și cu nivel de studii diferit.
Criterii de clasificare a participanțiilor :
 Vârstă: 23 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani ( 38,33%) și 37 adulți cu
vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani (61,66%) . Med ia de vârstă: 32,55 ani;
 Sex: 18 bărbați (30%) și 42 feminin (70%) ;
 Nivel de studii: 27 cu s tudii medii (45%) și 33 cu s tudii superioare (55%) ;
 Mediul de viață: 14 din m ediu l rural (23,3%) și 46 din m ediu l urban (76,7%) .
3.2. Instrumente și materiale
Atașamentul a fost măsurat cu ajutorul „Chestionarul Stilurilor de Atașament” (Feeney,
Noller & Hanrahan, 1994), care a fost tradus în limba română de Alina Chiracu
(http:// researchcentral.ro) și conține 40 de articole. „Chestionarul Stilurilor de Atașament” este
destinat să măsoare dimensiunile centrale ale atașării adulților, incluzând stiluri diferite sau modele
de atașament. Totodată, acesta a fost conceput pentru a fi po trivit atât pentru tinerii adolescenți,
cât și pentru persoanele în vârstă. Întrebările din chestionar pot fi analizate în 3 tipuri de atașament
(sigur, evitant și anxios) și 5 atitudini de atașament (încredere, disconfort față de apropierea de
ceilalți, p lasarea relațiilor în plan secund, nevoia de aprobare și preocupare).
Nivelul fericirii a fost măsurat cu ajutorul „Scala fericirii” Goldberg, et al. (2006), care a fost
tradus în limba română de către Dragoș Iliescu (http://researchcentral.ro) și conține 10 articole.
„Scalei fericirii” este destinată să măsoare nivelul fericirii atât pentru tinerii adolescenți, cât și
pentru persoanele în vârstă.
Atât „Chestionarul Stilurilor de Atașament” cât și „Scala fericirii” au fost folosite în două
formate, fizic (pe hârtie) și electronic (online).

6
3.3. Procedură
În prima etapă, participanțiilor li s -au expus informațiile generale despre studiu, li s -a
descris studiul, procedura, durata, riscurile și benifiicle studiului și li s -a garantat confidențialitatea
date lor personale. Apoi li s -a înmânat „Acordul de participare la studiu” pe care l -au citit și l -au
completat. Prin semnarea acestui acord (în formatul fizic) sau completarea datelor (în formatul
electronic), participanții declară că au primit informațiile ne cesare și sunt de acord cu participarea la
acest studiu. După completarea acordului, participanții au primit „Chestionarul Stilurilor de
Atașament” și „Scalei fericirii” pe care le -au completat, fără să fie influențați de alte persoane.
Rezultatele chest ionarului și scalei au fost analizate de către echipa de studiu.
Pentru obținerea scorului stilului de atașamentului evitant sau anxios s -au folosit 40 de
itemi cuprinși în „Chestionarul Stilurilor de Atașament”. Itemii 3, 19, 20, 21, 31, 37 și 38 au fost
scorați invers. Pentru obținera scorului stilului de atașament evitat s -a calculat media aritmetică
itemilor: 3, 4, 5, 8, 10, 14, 16, 17, 19, 20, 21, 2 3, 25, 34, 37. Pentru obținera scorului stilului de
atașament anxios s -a calculat media aritmetică a itemilor: 11, 13, 15, 18, 22, 24, 27, 29, 30, 31, 32,
33, 38. Scorul pentru fiecare item variază între 1 și 6.
Pentru obținerea scorul ui nivelului de feri cire se calcul ează suma scorurilor celor 10 itemi
(itemii 6 -10 au fost scorați invers), cuprinși în „Scalei fericirii”. Scorul pentru fiecare item variază
între 1 și 6. Scorul minim care poate fi înregistrat este 10, iar scorul maxim 60.
4. Rezultate
Pentru stilul de atașamentul evitant, cel mai mic scor înregistrat a fost 1,81 ( bărbat de 30
ani, din mediul urban cu studii superioare. 15 participanți au înregistrat scoruri cuprinse între 2 și 3;
33 participanți au înregistrat scoruri cuprinse între 3 și 4, iar 11 participanți au înregistrat scoruri
cuprinse între 4 și 4,44. Scorul cel mai mare (4,44) a fost înregistrat de o femeie de 21 ani, din
mediul urban, cu studii medii. Media scorurilor înregistrate este 3,28, iar abaterea standard 0,60.

7
Pentru st ilul de atașamentul anxios , cel mai mic scor înregistrat a fost 1, 31 ( bărbat de 30
ani, din mediul urban cu studii superioare. 9 participanți au întregistrat scoruri cuprinse între 1 și 2;
27 participanți au înregistrat scoruri cuprinse între 2 și 3; 19 participanți au înregistrat scoruri
cuprinse între 3 și 4, iar 4 participanți au înregistrat scoruri cuprinse între 4 și 5. Scorul cel mai mare
(5,23 ) a fost înregistrat de o f ată de 15 ani, din mediul urban, cu studii medii. Media scorurilor
înregistrate este 2,73 , iar abaterea standard 0, 81.
Pentru nivelul de fericire , cel mai mic scor înregistrat a fost 25 ( femeie de 21 ani, din mediul
rural cu studii medii . 16 participanți au înregistrat scoruri cuprinse între 3 0 și 40; 26 participanți au
înregistrat scoruri cuprinse între 4 0 și 50; iar 18 p articipanți au înregistrat scoruri cuprinse între 50
și 58. Scorul cel mai mare ( 58) a fost înregistrat de o femeie de 36 ani, din mediul urban, cu studii
superioare . Media scorurilor înregistrate este 44,85 , iar ab aterea standard 6,83.
Scorurile medii, minime și maxime pe fiecare categorie de part icipanți se regăsesc în „Tab. 1
Scoruri pe categorii de participanți”.
Tab. 1 Scoruri pe categorii de participanți
Criteriu Nr. Atașament evitant Atașament anxios Ferici re
Min. Max. Med. Dev.
stand. Min. Max. Med. Dev.
stand. Min. Max. Med. Dev.
stand.
Tineri 23 2,25 4,44 3,54 0,63 1,62 5,23 3,02 0,83 25 55 42,30 7,29
Adulți 37 1,81 4,38 3,12 0,53 1,31 4,31 2,54 0,76 35 58 46,43 6,11
Bărbați 18 1,81 4,44 3,28 0,73 1,31 4,00 2,62 0,81 38 53 47,11 5,26
Femei 42 2,06 4,44 3,28 0,54 1,31 5,23 2,77 0,81 25 58 43,88 7,24
Studii medii 27 2,25 4,44 3,43 0,52 1,31 5,23 2,89 0,82 25 53 43,03 6,73
Studii
superioare 33 1,81 4,38 3,16 0,64 1,31 4,31 2,59 0,80 30 58 46,33 6,65
Mediul
rural 14 2,69 4,31 3,44 0,45 1,31 4,00 2,84 0,83 25 55 42,79 7,58
Mediul
urban 46 1,81 4,44 3,23 0,64 1,31 5,23 2,69 0,82 30 58 45,48 6,55
Total 60 1,81 4,44 3,28 0,60 1,31 5,23 2,73 0,81 25 58 44,85 6,83

8
Scorul înregistrat pentru corelației dintre stilul de atașament evitant și fericire este -.399** .
Cel mai mic scor s -a înregistrat pentru mediul rural (-.216 ), iar cel mai mare scors -a înregistrat
pentru bărbați (-.466) .
Scorul înregistrat pentru corelației dintre stilul de atașament anxios și fericire este -.620**.
Cel mai mic scor s -a înregistrat pentru mediul rural ( -.559*), iar cel mai mare scors -a înregistrat
pentru bărbați ( -.671**).
Scorurile corelațiilor pe fiecare categorie de participanți se regăsesc în „Tab. 2 Scoruri le
corelațiilo r pe categorii de participanți”.
Tab. 2 Scorurile corelațiilor pe categorii de participanți
Corelația dintre
fericire și: Tineri Adulți Bărbați Femei Studii
medii Studii
superioare Mediu
rural Mediu
urban Total
Atașament
evitant -.282 -.372* -.466 -.408* * -.369 -.363* -.216 -.432** -.399**
Atașament
anxios -.589** -.583** -.671** -.611** -.652** -.561** -.559* -.639** -.620**
5. Discuții și concluzii
În urma studiului putem spune că vârsta, sexul, nivelul de studii sau mediul de viață, nu
influențează semnificativ stilul de atașament sau gradul de fericire.
Adulții sunt mai puțin evitanți și anxioși în relația cu ceilalți și mai fericiți decât tinerii.
Așadar, o dată cu vârsta devenim puțin mai siguri pe noi și puțin mai fericiți.
Sexul nu influențează stilul de atașament, dar influențează nivelul fericirii, bărbații fiind în
medie mai fericiți decât femeile. Totuși, scorurile cele mai mari ale fericirii au fost înregistrate la
femei. Această diferență de medii este dată de intervalul scorurilor înregis trate de ambele sexe.
Bărbații au înregistrat scoruri cuprinse între 38 și 53, iar femeile între 25 și 58. Așadar nu putem
spune că în general bărbații sunt mai fericiți decât femeile.

9
Persoanele cu studii medii sunt mai evitanți și mai anxioși în relații le cu ceilalți și prezintă un
nivel mai scăzut de fericire decât persoanele cu studii superioare. Așadar, studiile ne pot dezvolta
puțin stilul de atașament și ne pot face mai fericiți.
Mediul de viață influențează ușor stilul de atașament și fericirea. Pe rsoanele din mediul
urban sunt mai puțin evitanți și anxioși în relațiile cu ceilați și prezintă un nivel mai ridicat de fericire.
Stilul de atașament evitant prezintă o corelație negativă moderată cu fericirea ( -.399** ),
fiind mai puternică în cazul bărba țiilor (-.466) și mai slabă în cazul mediului rural (-.216) . Așadar, se
confirmă prima ipoteză.
Stilul de atașament anxios prezintă o corelație negativă moderată spre puternică cu fericirea
(-.620**), fiind mai puternică în cazul bărbațiilor ( -.671**) și mai slabă în cazul mediului rural
(-.559* ). Așadar, se confirmă a doua ipoteză.
6. Limitele cercetării
Limitele cercetării sunt: eșantionul mic (doar 60 de persoane ), număr ul mic d e tineri
participanți la studiu (23), număr ul mic de bărbați participanț i la studiu (18) și număr ul mic de
participanți din mediul rural (14).
7. Referințe bibliografice
Asgharinejad M, Danesh E. (2005) Relation between attachment styles and happiness level and
agreement in marital affairs in married students of university . Couns Res Dev.; 4:69 –90.
Bacanli, H. (2008). Sosyal Beceri Eğitimi . Ankara: Asal Yayinlari.
Bayrami M, Fahimi S, Akbari E, Pichakolaei AA. (2012) Predicting marital satisfaction on the basis
of attachment styles and differentiation components. Q J Fundam Ment Health.;14 :64–77.
Berry K, Barrowclough C, Wearden A. (2008) Attachment theory: A framework for understanding
symptoms and interpersonal relationships in psychosis. Behav Res Ther.;46:1275 –1282.

10

Boogar RE, Nouri A, Oreizy H, Molavi H, Mobarake FA. (2007) Relations hip between adult
attachment styles with job satisfaction and job stress in nurses . Iran J Psychiatry Clin
Psychol.;13:148 –57.
Bowlby, J. (1988). A Safety Base: Clinical Applications of the Attachment Theory
Collins NL, Read SJ.(1990) Adult attachment, w orking models, and relationship quality in dating
couples . J Pers Soc Psychol.;58:644 –63.
Danesh E.(2011) A comparison of happiness, physical and mental health in male and female
students’ married and single of university . J Appl Psychol.;4:56 –71.
Dornes , M. (2018). Die Frühe Kindheit: entwicklungspsychologie der ersten lebensjahre . S.
Fischer Verlag.
Erözkan, A. (2009). The relationship between attachment styles and social anxiety: An
investigation with Turkish university students . Social Behavior and P ersonality, 37(6), 835 -844.
Feeney, J. A., Noller, P., & Hanrahan, M. (1994). Assessing adult attachment. In M. B. Sperling &
W. H. Berman (Eds.), Attachment in adults: Clinical and developmental perspectives (pp. 128 –
152). New York: Guilford Press.
Kaw amoto R, Doi T, Yamada A, Okayama M, Tsuruoka K, Satho M, et al. (1999) Happiness and
background factors in community -dwelling older persons. Nihon Ronen Igakkai Zasshi .;36:861 –
867.
Levine, A., & Heller, R. (2011). Attached: Identify your attachment style and find your perfect
match. Pan Macmillan.
Linley PA, Maltby J, Wood AM, Osborne G, Hurling R. (2009) Measuring happiness: The higher
order factor structure of subjective and psychological well -being measures. Pers Individ
Dif.;47:878 –84.
Magai, C., Hu nziker, J., Mesias, W., & Culver, L. (2000). Adult attachment styles and emotional
biases. International Journal of Behavioral Development, 24, 301 -309.

11

Mikulincer, M., & Shaver, P. R. (2005). Attachment theory and emotions in close relationships:
Explori ng the attachment -related dynamics of emotional reactions to relational events.
Personal Relationships , 12, 149 -168.
Mikulincer, M., & Shaver, P. R. (2007a). Attachment in adulthood: Structure, dynamics, and
change . New York: Guilford Press.
Moghadam, M. , Rezaei, F., Ghaderi, E., & Rostamian, N. (2016). Relationship between
attachment styles and happiness in medical students. Journal of family medicine and primary
care , 5(3), 593.
Moghadam, M., Rezaei, F., Ghaderi, E., & Rostamian, N. (2016). Relationshi p between
attachment styles and happiness in medical students. Journal of family medicine and primary
care , 5(3), 593.
Öztürk, A., & Mutlu, T. (2010). The relationship between attachment style, subjective well -being,
happiness and social anxiety among uni versity students’. Procedia -Social and Behavioral
Sciences , 9, 1772 -1776.
Simpson JA, Rholes WS, Winterheld HA. (2010) Attachment working models twist memories of
relationship events . Psychol Sci.;21:252 –9.
Sonnby -Borgstrom, M., & Jonsson, P. (2003). Mod els-of-self and models -of-others as related
to facial muscle reactions at different levels of cognitive control. Scandinavian Journal of
Psychology, 44, 141 -151.
Spangler, G., & Zimmermann, P. (1999). Attachment representation and emotion regulation in
adolescents: A psychobiological perspective on internal working models. Attachment and
Human Development , 1, 270 -290.
http://researchcentral.ro/index.php?action=listateste&ID=46
http://researchcentral.ro/index.php?action=listateste&ID=491

12
8. Anexe
Acord de participare la studiu
Chestionarul Stilurilor de Atașament
Scala fericirii

13
Acord de participare la studiu
1. Informații generale:
Vă invităm să participați la acest studiu de cercetare prin completarea celor două
documente: „Chestionarul Stilurilor de Atașament” și „Scala fericirii” . În următoarele rân duri vă
vom prezenta informații despre acest studiu. Vă rugăm să citiți cu atenție! Dacă aveți nelămuriri, vă
rugăm să solicitați informații de la membrii echipei de cercetare .
Vă informăm că participarea la acest studiu este voluntară, deci nu veți fi re mun erați .
2. Denumirea studiului:
„CORELAȚIA DINTRE STILURILE DE ATAȘAMENT ȘI GRADUL DE FERICIRE”
3. Descrierea studiului:
Prin acest studiu, dorim să aflăm dacă există o relație între stilurile de atașament și gradul
de fericire , dacă un anumit stil de atașament corespunde cu un anumit nivel de fericire sau dacă
persoanele fericite au un anumit stil de atașament .
4. Eligibilitate:
La acest studiu poate participa orice persoană care se află într -o bună star e de sănătate
generală, indiferent de vârstă, nivel de studii sau mediu de viață.
Condiția de participare este semnarea acestui acord de participare.
5. Procedură:
După ce ați fost informați despre acest studiu și v-ați dat acordul de participare, veți
completa „Chestionarul Stilurilor de Atașament” și „Scala fericirii”. Apoi echipa de cercetare va
prelua documentele și le va analiza în perspectiva realizării cercetării.
6. Durata:
Studiul se desfășoară pe perioada 09.03.2019 -04.06.2019.
Durata de com pletare a documentelor este de maximum 30 minute.

14
7. Riscuri:
Acest studiu nu implică nici un risc pentru integritatea d umneavoastră fizică sau mentală.
8. Beneficii:
Acest studiu nu vă aduce beneficii materiale sau de altă natură.
9. Retragerea:
În timpul studiului vă puteți retrageți în orice moment fără să dați explicații sau să suportați
repercursiuni.
10. Confidențialitate:
Prin semnarea acestui acord, echipa de cercetare va putea să colecteze și să folosească
informațiile obținute din studiu nu mai în scop științific. Datele personale vor fi protejate și nu vor fi
publicate . Confidențialitatea datelor este stric răspunderea echipei de cercetare.
11. Declarație:
Subsemnatul/Subsemnata …………………………………………… ………………………………………………… ,
născut/ă în data de: …………………… ……. ……., domicilat/ă în localitatea …………… ………. …..…………….. ,
județul …………………… ……………, declar pe proprie răspundere că am citit explica țiile privind acest
studiu și am avu t oportunitatea de a clarifica nelămuririle prin adresarea de întrebări adiționale.
Declar pe proprie răspundere că îndeplin esc condițiile de eligibilitate și îmi dau acordul scris pentru
participarea la acest studiu .

Data: …………………………… Semnătura: …………………………………

Membrul echipei de cercetare:
Numele și prenum ele: ………………………………………………..
Semnătura: …………………………………

15
Nr. …………
Vârstă: …….. ani, Sex: □masculin/ □feminin, Studii: □medii/ □superioare, Mediu: □urban/□rural

Chestionarul Stilurilor de Atașament
Indicați în ce măsură sunteți de acord cu următorii itemi în funcție de următoarele variante
de răspuns: 1 – dezacord total, 2 – dezacord puternic, 3 – dezacord moderat, 4 – acord moderat,
5 – acord puternic, 6 – acord total.
1 2 3 4 5 6
1 În general, sunt o persoană valoroasă.
2 Sunt mai ușor de cunoscut decât majoritatea persoanelor.
3 Am încredere că ceilalți vor fi alături de mine la nevoie.
4 Prefer să depind de mine decât de alte persoane.
5 Prefer să țin totul în mine.
6 A cere ajutorul este ca și cum ai accepta că ești un ratat.
7 Valoarea oamenilor ar trebui evaluată în funcție de realizările lor.
8 A obține bunuri este mai important decât a construi relații.
9 Este mai important să dai tot ce este mai bun în tine decât să te
înțelegi bine cu ceilalți.
10 Dacă ai ceva de făcut, acest lucru trebuie făcut chiar dacă cineva va
avea de suferit.
11 Pentru mine este important ca ceilalți să mă placă.
12 Este important pentru mine să evit să fac lucruri care altora nu le plac.
13 Îmi este greu să iau o decizie înainte de a ști ce gândesc alții.
14 Relațiile mele cu ceilalți sunt în general superficiale.
15 Uneori cred că nu sunt bun/ă de nimic.
16 Mi se pare greu să am încredere în alte persoane.
17 Mi se pare dificil să depind de alții.
18 Mi se pare că ceilalți ezită să se apropie de mine pe cât de mult mi -aș
dori eu.
19 Mi se pare relativ ușor să mă apropii de alte persoane.
20 Mi se pare ușor să am încredere în ceilalți.

16
1 2 3 4 5 6
21 Mă simt confortabil să depind de alte persoane.
22 Mă îngrijorez că ceilalți nu țin la mine pe cât de mult țin eu la ei.
23 Mă îngrijorează persoanele care se apropie prea mult de mine.
24 Mă îngrijorez că nu mă pot măsura cu alte persoane.
25 Am sentimente contradictorii cu privire la apropierea de ceilalți.
26 Deși îmi doresc să mă apropii de ceilalți, nu îmi este foarte ușor să fac
asta.
27 Mă întreb de ce își doresc oamenii să se apropie de mine.
28 Pentru mine este foarte important să am o relație apropiată.
29 Mă îngrijorez foarte mult cu privire la relațiile mele.
30 Mă întreb cum m -aș descurca dacă nu aș avea pe cineva care să mă
iubească.
31 Mă simt încrezător/oare în relaționarea cu ceilalți.
32 Adesea, mă simt exclus/ă sau singur/ă.
33 Adesea, îmi fac griji că nu mă potrivesc cu ceilalți.
34 Ceilalți au propriile lor probleme, astfel că nu îi mai supăr și eu cu ale
mele.
35 Când discut cu ceilalți despre problemele mele, de obicei mă simt
rușinat/ă sau ridicol/ă.
36 Sunt prea ocupat/ă cu alte activități pentru a aloca prea mult timp
relațiilor.
37 Dacă mă supără ceva, de obicei, ceilalți își dau seama și se preocupă
de starea mea.
38 Am încredere că ceilalți mă plac și mă respectă.
39 Mă simt frustrat/ă când ceilalți nu sunt disponibili atunci când am
nevoie de ei.
40 Ceilalți mă dezamăgesc adesea.

Sursa: Feeney, J. A., Noller, P., & Hanrahan, M. (1994). Assessing adult attachment. In M. B. Sperling
& W. H. Berman (Eds.), Attachment in adults: Clinical and developmental perspectives (pp. 128 –
152). New York: Guilford Press.

17
Nr. …………
Vârstă: …….. ani, Sex: □masculin/ □feminin, Studii: □medii/ □superioare, Mediu: □urban/□rural

Scala fericirii
Indicați în ce măsură sunteți de acord cu următorii itemi în funcție de următoarele variante
de răspuns: 1 – dezacord total, 2 – dezacord puternic, 3 – dezacord moderat, 4 – acord moderat,
5 – acord puternic, 6 – acord total.
1 2 3 4 5 6
1 Rareori mă simt trist/ă sau melancolic/ă.
2 Mă simt bine și împăcat/ă cu mine însumi/ însămi.
3 Mă adaptez ușor la situații noi.
4 Privesc partea bună a vieții.
5 Sunt sigur/ă de ceea ce reprezint.
6 Deseori mă simt trist/ă.
7 Îmi fac griji pentru multe lucruri.
8 Mă simt cu ușurință amenințat/ă.
9 Nu-mi place propria persoană.
10 Sunt plin/ă de îndoială în legătură cu multe lucruri.

Sursa: Goldberg, L. R., Johnson, J. A., Eber, H. W., Hogan, R., Ashton, M. C., Cloninger, C. R., & Gough,
H. C. (2006). The International Personality Item Pool and the future of public -domain personality
measures. Journal of Research in Personality , 40, 84-96.