MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ Spec ializarea: Inginerie… [620324]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALĂ

Spec ializarea: Inginerie Economică în Agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator știin țific,
Prof. univ. dr. TUDOR VALENTINA

Absolvent: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Specializarea: Ingi nerie Economică în Agricultură

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ÎN
FERMA FAMILIEI MUSCĂ

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. TUDOR VALENTINA

Absolvent: [anonimizat]
2016

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
CAPITOLUL I. ANALIZA SITUAȚIEI AGRICULTURII ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………. 3
1.1. SCURT ISTORIC AL AGRICULTURII DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………… 3
1.2. POPULAȚIA AGRICOLĂ DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.3. DIMENSIUNEA ȘI PRODUCTIVITATEA FERMELOR ROMÂNEȘTI ………………………….. …………………….. 7
CAPITOLUL II. CONDIȚIILE NATURAL – ECONOMICE ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA FERMA FAMILIEI
MUSCĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
2.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE ÎN CARE SE AFLĂ AM PLASATĂ FERMA FAMILIEI MUSCĂ ……. 13
2.2. RELIEFUL ȘI CLIMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
2.3. ECONOMIA JUDEȚULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
2.3.1. Principalii agenți economici ai județului Teleorman ………………………….. ………………………….. …… 17
2.3.2. Resursele umane ale județului Teleorman ………………………….. ………………………….. ………………… 17
2.4. PRODUCȚIA GLOBALĂ A JUDETULUI TELEORMAN ………………………….. ………………………….. …………… 19
2.5. AGRICULTURA JUDEȚULUI TELEORMAN ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
CAPITOLUL III. DESCRIEREA FERME I FAMILIEI MUSCĂ ………………………….. ………………………….. ………………… 21
3.1. PREZENTAREA FERMEI FAMILIEI MUSCĂ ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
3.2. ANALIZA COMPARATIVĂ PE ANII 2012 -2015 A SITUAȚIEI ECONOMICE DIN EXPLOATAȚIE …………. 21
3.3. CALCULUL REZULTATELOR ECONOMICO – FINANCIARE ………………………….. ………………………….. …… 26
3.4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE LA FERMA FAMILIEI MU SCĂ ………………………….. …………….. 29
3.5. BAZA TEHNICO -MATERIALĂ ȘI FURNIZORII FERMEI FAMILIEI MUSCĂ ………………………….. ……………. 30
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
REALIZAREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE PENTRU 2016 -2017 ………………………….. …………………………. 32
4.1. CARACTERIZAREA CULTURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
4.2. ST RUCTURA SUPRAFEȚELOR CULTIVATE ÎN ANUL 2016 -2017 ………………………….. ………………………… 35
4.3. CALCULAREA REZULTATELOR ECONOMICO -FINANCIARE 2016 -2017 ………………………….. ………………. 36
4.4 ANALIZA S WOT A FERMEI FAMILIEI MUSCĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 38
CAPITOLUL V. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………………………………………..40

2

INTRODUCERE

Evoluția p rocesul ui de tranziție de la economia supercentralizată la economia de piață a
generat, în agricultura și dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic și
social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluții și metode de
rezolvare a acestora să mobilizeze din ce în ce mai mulți specialiști în domeniu.
În prezent, agricultura și dezvoltarea rurală din România continuă să fie într -o situație de
criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea să o susțină. Dimpotrivă, scăderea
raportului dintre indicii de creștere a prețurilor produselor agricole și cei ai produselor industriale
cumpărate de agricultori, adâncește foarfecele prețurilor, lucru care ne conduce la concluzia că
agricultura înregistrea ză o productivitate scăzută, față de alte țări, mai ales față de cele din U.E.,
care reprezintă modelul și ținta spre care se tinde.
Prin suprafața sa de 236.391 km2, România se află pe locul 12 în Europa. 31% din suprafața
României, este ocupată de munți, 33% de coline și platouri , iar restul de 36%, de câmpii .
„Fermele de familie sunt absolut esențiale în industria agricolă și economia rurală. Deseori
sunt principalii angajatori agricoli, având în vedere că o parte semnificativă a populației rurale
depin de de fermele de familie. Acestea contribuie semnificativ și la sustenabilitatea resurselor
naturale, constituind o bază pentru siguranța alimentară pe termen lung. În cadrul fermelor de
familie vedem adesea plantații mixte, ceea ce ajută la conservarea pe isajelor naturale și c rește
valoarea habitatului și a biodiversității. Anul internațional al Fermelor de Familie a fost foarte
important în aducerea la lumină a acestor realități …..u na dintre cele mai importante măsuri pe care
guvernele le poate lua pentru a susține sectorul fermelor de familie este să îmbunătațească o
politică de încurajare și de reglementare a mediului, precum și să îmbunătațească accesul la servicii
financiare și de alte feluri în zonele rurale. Sunt importante investițiile publice pent ru a facilita
accesul la târguri, dar și mobilitatea lucrătorilor pentru a -i ajuta să ajungă la noi ferme și alte
activități non –agricole1.”
Managementul producției se referă la procesele fizice prin care firmele preiau materii prime,
le transformă în pr oduse și apoi le distribuie clienților (adesea aceștia sunt mai degrabă parteneri de
afaceri, decât utilizatori finali). Este, deci o parte vitală a procesului economic și ocupă un loc de
frunte printre responsabilitățile conducerii generale.

1 Vladimir Rackhmanin, Director General Adjunct FAO și Reprezentantul Regional pentru Europa și Asia Centrală

3

CAPITOLUL I. ANALIZA SITUAȚIEI AGRICULTURII ÎN ROMÂNIA

SCURT ISTORIC AL AGRICULTURII DIN ROMÂNIA

”Baza unei societăți sănătoase o reprezintă clasa de mijloc. La fel este și în cazul
agriculturii . Trebuie să stimulăm crearea acelei clase de mijloc pri n înființarea fermei de familie ”,
declara , în 2015, ministru agriculturii Daniel Constantin.
Istoria lungă a țării este cea a unei bogate țări agricole, cu oameni puternic legați de
pământul lor. Țăranii din România au supraviețuit multor crize și numeroaselor schimb ări ce s -au
petrecut de -a lungul veacurilor, dar conexiunea dintre aceștia și pământul lor a rămas la fel de
puternică. În prezent, agricultorii români se găsesc din nou într -un moment critic, la o răscruce. În
ultimii douăzeci de ani, agricultura României a trecut prin numeroase procese de restructurare
comparativ cu vechiul sistem comunist, orientându -se acum către piață. Imediat cum sistemul
comunist a căzut, la începutul anilor 1990, majoritatea românilor s -au întors la zonele rurale,
regăsind aici conf ortul și stabilitatea în agricultura la scară mică.
După mai mult de douăzeci de ani de transformări, România este acum o țară deschisă,
făcând parte acum din piața mondială. Aderarea României la Uniunea Europeană , în anul 2007 , a
adus cu sine noi problem e, probleme care au început să fie rezolvate într -un nou cadru. Avansând,
România a trebuit să își găsească locul în Uniunea Europeană și să prospere până la momentul în
care va reuși să țină pasul cu progresul pe care celelalte țări membre îl înregistreaz ă. Ceea ce
România trebuie să țină în vedere este faptul că pe de o parte trebuie să progreseze până va atinge
nivelurile cele mai înalte, dar pe de cealaltă parte trebuie să conserve și să protejeze tradițiile
țărănești și economia locală.
“România are o bogată istorie agricolă ce datează încă dinaintea perioadei dacice și romane.
De-a lungul istoriei acestei zone din Sud -Estul, agricultura și modul de viață țărănesc este o
important ă, dacă nu singura constantă care a rezistat numeroaselor furtuni prin ca re au trecut
românii. Aproape întreaga moștenire a românilor este bazată pe faptul că aici a existat încă o
populație dominată de țărani. Rândurile de mai jos sunt o scurtă privire de ansamblu asupra
evenimentelor recente din agricultura românească.
Ca ur marea a prăbușirii regimului comunist în 1989, am început să vedem dezvoltarea
sistemului agricol așa cum este el astăzi. Țara s -a orientat către sistemul capitalist, păstrând totuși
mare parte din structura agricolă comunistă. Sistemul comunist a țintuit la autosuficiență din toate

4
punctele de vedere, făcând aproape imposibil importul de bunuri agricole. Noul guvern aflat sub
influența lui Ion Iliescu, s -a dovedit a fi la fel de ostil față de competiția străină. În 1997 România a
pus în practică măsuri pro tecționiste, inclusiv p e medie de 75% din tarifele vamale aplicabile ”.2
Motivul acestui sprijin continuu este, parțial, rezultatul mentalității de dependență față de
stat, dar asta nu explică pe deplin ceea ce se întâmplă în România în anii 1990. Multe di n marile
ferme de stat au fost privatizate, dar persoanele care au ajuns să le dețină au fost anterior conectate
la aparatul comunist, fenomen care continuă și astăzi. “În România moștenirile sunt elemente
puternice ale continuității între guvernele pre și post-revoluționare și în special ale legăturilor
personale între birocrații agriculturii și managerii de afaceri agroindustriale.”3 Aceste legături
continue înseamnă că aceiași oameni conectați din perioada comunistă sunt cei care au continuat să
benefici eze de sprijinul guvernului și al politicilor, în timp ce marea masă a țăranilor continuă să fie
ignorată, așa cum a fost și în perioada comunistă: “Sprijinul în sectorul agricol românesc este mai
înainte de toate o mărturie a legăturilor continue dintre f ermele agricole de stat, marii manageri
industriali și birocrații din cadrul Ministerului Agriculturii, care au acționat pentru a bloca
concurența străină, privatizarea lentă și extinderea livrării ample de credite preferențiale.”4
Structura stabilită în timpul comunismului, continuă așadar să sperie țărănimea și putem
vedea că diferențele dintre fermele mari și cele mici, care au existat în anii 1990, continuă și astăzi.
Până în 1997, era ușor de observat care erau fermele vechi de stat și care nu. Deși fermele familiale
și parcelele gospodărești foloseau 67% din suprafața agricola utilizata (SUA), dimensiunea media a
acestora era de numai 3 ha, în timp ce dimensiunea medie a fermelor nou privatizare și a
exploatațiilor de stat acoperind 33% din SUA a fos t de 2491 de hectare (conform Alexandri și
Luca). Diferența instaurată de infrastructura comunistă a început să se consolideze în noul sistem
capitalist din anii 1990, încurajată de sprijinul guvernamental direct și de subvenții.
În anii 2000 România a î nceput să aștepte cu nerăbdare aderarea la Uniunea Europeană.
Subvențiile rămân mari pentru unitățile agricole mari. Acest lucru se datorează faptului ca 88% din
subvențiile din România au rămas legate de nivelul de producție. Din luna mai a anului 2003, î n
România sprijinul total agricol era la nivelul de 6% din PIB. Plățile de suprafață au fost de doar 4%
din plățile totale la nivel de fermă, aproape toți acești bani mergând direct la fermele mari,
țărănimea primind foarte puțin, cu un număr mare de țăran i care nu au primit nimic.
Istoria ne conduce acum la o comparație între începutul procesului de aderare al României la
Uniunea Europeană și la situația actuală a agriculturii românești. Perioada 2006 -2010 a fost practic
perioada în care se simt cel mai mu lt schimbările provocate de aderarea României la UE, din punct

2 Cecilia Alexandri și Lucian Luca – România și Reforma PAC Economie Agrara și Dezvoltare Rurala (161 -180)
3 J.C. Sharman – Politici Agrare în Estul Europei Politici UE 4.4. (2003) 447-471
4 J.C. Sharman – pag. 459

5
de vedere al țăranilor. Cel mai important lucru pe care am dori să -l menționăm aici este că
agricultura românească de azi a fost în mare măsură influențată de ceea ce agricultura românească a
fost în cadrul sistemului anterior – comunismul. Multe din problemele și provocările care au existat
în timpul comunismului sunt aceleași probleme cu care ne confruntăm astăzi. În mentalitatea
țăranilor, în acțiunile guvernului, în infrastructura agricultur ii, în toate acestea pândește comunismul
din umbră.
”Astăzi, agricultura românească rămâne în mare măsură în creștere. Membru al Uniunii
Europene începând cu anul 2007, guvernul român și în special fermierii români se luptă să se
adapteze noului mediu.”5

POPULAȚIA AGRICOLĂ DIN ROMÂNIA

Făcând o incursiune de -a lungul timpului, î n anul 1950, forța de muncă din economie era
ocupată în proporție de 74% cu activități agricole, iar pro porția a scăzut semnificativ odată cu
politica de industrializare forțată și accelerată a României de după cel de -al Doilea Război Mondial
și care a mutat o parte din forța de muncă către centrele in dustriale. Astfel, în 1980 s -a ajuns la o
pondere de 29% a populației ocupate î n agri cultură din total, iar în 1989 scăzuse chi ar la 28%. Lipsa
investi țiilor și perioada de dezindustrializare din ultimii 2 6 de ani a făcut ca acest procent să
înghețe la valoarea de 29%, în ciuda migrației masive a populației în străinătate și a faptului că
economia României s -a modernizat după in trarea multinaționalelor pe piață.
Populația ocupată în agricultură și silvicultură, repre zenta, în 2010, aproximativ 19% din
totalul populației ocupate din România, un decalaj foarte mare față de media UE ‐27 (4,7%) și chiar
față de noile state membre (sp re exemplu, Polonia: 10,1%; Ungaria: 5,5%; Bulgaria: 14,7%),
nemaivorbind despre țări precum Franța (cu 2,6%), Regatul Unit (1,9%) sau Germania (1,8%).
Numărul mare al populației care lucrează în activități agricole în agricultură și silvicultură
const ituie un prim indiciu al nivelului scăzut al productivității muncii și șomajului mascat existent
în acest sector. Economia rurală românescă este astăzi preponderent primară, ponderea agriculturii
ajungând la circa 60% în structura acesteia (comparativ cu circa 14‐15% în UE), ceea ce are efecte
negative asupra gradului de ocupare al populației rurale active. Maj oritatea fermierilor sunt propr ii
lor angajați, realizând o agricultură de subzistență, fiind necesară completarea veniturilor pe care
le obțin c u venituri din activități non ‐agricole. Ocuparea forței de muncă în sectorul pescuit,
acvicultură și industria de prelucrare din România, măsurată în echivalent normă întreagă,
reprezenta, în 2009: 8,1% din total UE ‐27, respectiv 2.542 persoane ocupate în acvacultură (ceea ce

5 Ecoruralis – Raport PAC

6
situează România pe locul 5, după Franța, Grecia, UK, Spania); 3,3%, respectiv 1.370 persoane
ocupate în domeniul industriei prelucrătoare (locul 16) și 0,1% (respectiv 244 de persoane angajate)
ocupate în domeniu l pescuitului .
În pre zent, România are cea mai fragmentată piață agricolă din Uniunea Europeană, cu 3,7
milioane de exploatații agricole și o medie de 3,5 hectare exploatate pentru fiecare fermă. Situația
s-a mai îmbunătățit în ultimii ani, astfel că piața a ajuns să aibă dou ă universuri distincte: cel al
fermelor de subzistență, de câteva hectare fiecare, care acoperă în total 4 milioane de hectare și
arealul celor câteva zeci de mii de ferme industriale, care exploatează alte 4 milioane de hectare de
pământ.
“Mărimea populaț iei agricole românești este copleșitoare, având un procent din populația
țării nemaiîntâlnit în vestul Europei, de la revoluția industrială. Intrarea României în UE , în 2007, a
schimbat imaginea și caracterul agriculturii europene, iar acum UE este în proc es de schimbare a
imaginii și caracterului agriculturii românești. “România are o populație agricolă de cinci ori mai
mare decât nivelul mediu UE și dublă în comparație cu țara următoare sub linie”.6 La căderea
comunismului în 1989, 28.5% din populația Rom âniei era implicată în agricultură. Acest procent a
crescut la 43.5% în 2001, pe măsură ce populația adusă de sistemul comunist în zonele urbane s -a
mutat înapoi la stabilitatea relativă a mediului rural și a agriculturii de subzistență. Până în 2008,
popu lația implicată în agricultură a scăzut din nou la aproximativ 30%, pe măsură ce populația în
vârstă a început să moară și au apărut noi oportunități în zonele urbane. 7 Acest procent este uluitor
în comparație cu Europa de Vest, unde, în Franța populația implicată în agricultură este 3.4 % în
Germania este de 2.2% și în Marea Britanie este de doar 1.4% din ocuparea forței de muncă.
Importanța agriculturii în România, pur și simplu nu poate fi ignorată.”8
România este o țară relativ mare în cadrul UE, cu te renuri agricole foarte bune, predominant
rurală, cu 60% din teritoriul țării fiind clasificat ca mediu rural. Mare parte din populația țării
locuiește în mediul rural, cu 47% din populație care trăiește în zonele rurale începând cu anul 2008,
mult mai mare comparativ cu media UE de 15%.9 Zonele rurale din România ocupa aproximativ
14.7 milioane de hectare de teren agricol și cuprind peste patru milioane de ferme.
În cadrul UE, România apare ca țara cea mai dependentă de agricultură și ca țara cu cel mai
mare număr de fermieri din uniune luată ca un întreg. Nu numai ca are cel mai mare procent de

6 Lucian Luca – Two Extremes Don’t Make One Right: Romania and the Reform of the Common Agricultural Policy of
the UE (2009, 1 -28)
7 Cecilia Alexandra si Lucian Luca “The impact of CAP Reform and Romanian Agriculture ” (2008) 1 -16
8 Ecoruralis – Raport PAC (pag. 16 -18)
9 Vasile Bruja – Dezvoltare Durabilă în zonele rurale din România, Analele Universității Apulensis, Seria Economica
(2008), 2 -10.

7
agricultori în UE, fermierii din România reprezintă 20% din întreaga forță de muncă din UE
mobilizată de agricultură. 10
La întrebarea pusă domnului Vladimir Rackhma nin –Director General Adjunct FAO și
Reprezentant Regional pentru Europa și Asia Centrală ”Cum convingem o persoana tânară că
implicarea în ferme famili ei sale este o opțiune viabilă , mai ales când agricultura nu este cunoscută
drept un domeniu tinere sc sau ”trendy”? ” acesta afirma „ Este adevărat că în multe țări din această
regiune a lumii populația a îmbătrânit , iar acest lucru este cu atât mai adevărat în Uniunea
European ă. Întrebarea este clară: Cine va gestiona aceste ferme peste câțiva ani? ……. Pentru ca
tânăra generație să preia fermele de familie într -o manieră organizată, este important ca legislația
privind succesiunile să fie simplificată astfel încât să nu solicite resurse masive din partea tinerilor
fermieri. De a semenea, legile privind succe siunile nu trebuie să discrimineze femeile . Eu consider
că fermele și stilul de viață rural pot fi opțiuni atractive pentru mulți oameni tineri în ziua de azi.”11

DIMENSIUNEA ȘI PRODUCTIVITATEA FERMELOR ROMÂNEȘTI

Dimensiunea fermelor românești este un alt domeniu în care paradigma agricolă există în
afara realității din Europa de Vest. Politica Agricolă Comună (PAC) a fost proiectată inițial pentru a
sprijini “ferma familială” – ferme cu familii ce trăiesc și muncesc, păstrând terenurile cultivate în
unită ți economice mici. Desigur, PAC nu a îndeplinit acest obiectiv în Europa de Vest și pe măsură
ce s-a extins pentru a cuprinde Europa Centrală și de Est elementele problematice ale PAC au
devenit chiar mai evidente, în special pentru țăranii din țări precum România. În România,
dimensiunea medie a unei ferme familiale este de numai 2,2 hectare, mult mai mică decât ideea de
ferma de familie din Europa de Vest.12 În ceea ce privește dimensiunea economică a fermelor,
fermele familiale românești sunt, de asemenea , destul de mici comparativ cu cele occidentale. Din
cele peste patru milioane de ferme familiale, doar 1.24 milioane dintre ele au cel puțin 1 Unitate de
Dezvoltare Europeană (UDE) și 98% din toate fermele românești au mai puțin de 8 UDE.13
Productivitatea este un alt factor pe care mulți oameni, în special economiști și oficiali
guvernamentali îl supra -accentuează atunci când măsoară performanța României. Acesta este un
domeniu în care nu împărtășim aceleași preocupări, deoarece credem că modelele producti viste de
agricultură au lucrat împotriva conservării stilurilor de viață țărănești și a drepturilor agricultorilor
atât în România14.

10 Corneia Alboiu – Agricultu ra de Subzistenta în România Seminar 111 EAAE -IAAE (2009)
11 Ferma.ro, 2014, Priorități pe agenda FAO: ferma de familie și reducerea risipei de alimente
12 Alexandri și Luca – Impactul Reformei PAC asupra Agriculturii Românesti
13 www.ecorulalis.ro/storage/files/documente/raportPAC.pdf – pag. 19
14 http://socio -umane.ct -asachi.r o/e107_files/downloads/Economie

8

Suprafețele cultivate cu principalele culturi în România în perioada analizată sunt prezentate
în tabelul nr. 1.1. :
Tabel 1.1.
Suprafețele cultivate cu princi palele culturi în perioada 2011 – 2014 (hectare)
Nr.
crt. Cultura Anii 2014/2011
(%) 2011 2012 2013 2014
1 Grâu 1947008 1997633 2103985 2112866 8,52
2 Orz și orzoaică 419508 424244 495685 515996 23,00
4 Porumb boabe 2589667 2730157 2518268 2512809 -2,97
5 Floarea soarelui 994984 1067045 1074583 1001020 0,61
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

Figura 1.1.
Suprafețele cultivate cu principalele culturi în perioada 201 1– 2014 (hectare)
050000010000001500000200000025000003000000
2011 2012 2013 2014Grâu
Orz si orzoaică
Porumb boabe
Floarea soarelui

Așa cum se observă din tabelul 1.1., se produc modificări la nivelul suprafețelor cultivate în
România după cum urmează:
În cazul culturilor de grâu în anul 2014 suprafața cu ltivată crește cu aproximativ 8,52
% față de anul 2011.
Pentru culturile de orz și orzoaică se observă o creștere a suprafețelor cu aproximativ
23,00 %, în 2014 comparativ cu anul 201 1.
Suprafața cultivată cu porumb boabe a scăzut cu 2,97 în anul 2014 comparativ cu anul
2011.
La cultura de floarea soarel ui se observă o creștere de 0,6 1% a suprafețelor , respectiv
în anul 2011 s -au cultivat 994984 ha , iar în 2014 s -au cultivat 1001020 ha .

9
În ceea ce privesc producțiile medii la hectar în România, comparativ cu media Uniunii
Europe ne, România se prezintă în modul următor:
Tabel 1.2.
Producțiile medii la hectar pentru princ ipalele culturi în perioada 2011 – 2014 (kg/ha)
Nr.
crt. Cultura Anii 2014/2011
(%) 2011 2012 2013 2014
1 Grâu 3663 2652 3468 3590 -2,0
4 Orz 3170 2325 3111 3319 4,7
5 Floarea soarelui 1798 1310 1993 2187 21,6
6 Porumb 4525 2180 4488 4770 5,4
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

Figura 1.2.
Producțiile medii la hectar pentru principalele culturi în perioada 2011 – 2014 (kg/ha)
010002000300040005000
2011 2012 2013 2014Grâu
Orz
Floarea soarelui
Porumb
Așa cum se observ ă în tabelul de mai sus producțiile medii la hectar înregistrează creșteri la
culturile de or z, floarea soarelui, porumb si o scădere la cultura de grâu folos ind ca an de referință
anul 2011 .
La cultura de grâu , in anul 2 014 producția medie /ha a scăzut cu 2 % fața de anul 2011.
Cultura de orz a înregistrat o creștere de 4, 7 % in anul 2014 față de anul 2011.
Cultura de floarea soarelui a înregistrat o creștere de 21,6 % în anul 2014 comparativ cu
anul 2011.
La cultura de porumb boabe s -a înregistrat o creștere de 5,4% in 2014 față de anul 2011 .

PAC – EVOLUȚIA ȘI IMPORTANȚA PAC ÎN DEZVOLTAREA RU RALĂ DIN
ROMÂNI A15
Politica Agricolă Comună (PAC ) este una din tre primele politici comunitare , creată cu
scopul asigurării necesarului d e alimente în cadrul Comunității . PAC reprezintă un set de reguli și

15 *** Romania Rurală –nr. 8, RNDR ,noiembrie 2014

10
mecanis me, ce reglementează producerea , procesarea și comercializarea produselor africole în
Uniunea Europeana și acordă o atenție crescândă dezvoltării rurale.
Cele t rei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune sunt:
1. Principiul pieței unice – În cadrul Comunității Economice Europe ne produsele agricole
circulă fără restricții ceea ce conduce la eliminarea taxelor vamale, a limitelor cantitative si
aplicarea altor măsuri cu caracter similar. Astfel, toate produsele agricole similare din cadrul
Comunității supunându -se mecanismelor pi eței unice, ajung s ă aibă același preț.
2. Principiul preferinței comunitare –este favorizat consumul produselor originare din Europa ,
prin taxarea ce lor din import din țările terțe . Acțiunea acestui principiu este limitată de
obligațiile asumate în cadru l Organizației Mondiale a Comerțului.
3. Principiul solidarit ății financiare –PAC este finanțată dintr -un buget comun. Ca instrument
de punere în practică a principiului a fost constituit în anul 1962, Fondul European de Orientare
și Garantare a Agricultur ii (FEOGA). Aplicarea aces tui principiu s -a realizat în 1971, la
presiunile Franței . FEOGA finanțează în întregime mecani smele de susținere a prețurilor ,
restituțiile la export și intervenția publică pe piață, precum și o parte a fondurilor structurale
destinate dezvoltării rurale.

Efectele aplicării acestor trei principii au fost în primul rând pozitive , astfel :
Uniunea a fost constant aprovizionată cu principalele categorii de mărfuri
alimentare.
Productivitatea a crescut în cote foarte înalte.
Prin int ermediul ajutorului alimentar se contribuie și la hrănirea unui număr
important de persoane din alte părți ale globului.
Uniunea Europe ană a devenit o putere agricolă , iar amenințarea penuriei alimetare a
dispărut pentru consumatorul comunitar.
A fost men ținut un echilibru , pe de o parte între oraș și sat , pe de alta între interesele
agricultorilor și cele ale consumatorilor.
S-a reușit menținerea în mediul rural a unei popula ții dinamice , încetinind exodul
populației rurale către marile aglomerații urbane.

Pe lângă aceste efecte pozitive s -au produs și dezechilibre:
Creșterea continuă eficienței și a productivitații agriculturii a dus la atingerea unui
nivel de autosuficiență, care a determinat in timp scăderea numarului de agricultori.
Creșterea accelera tă a productivității a generat alocarea de sume din ce în ce mai
mari pentru aceste subvenții, creând o puternică presiune pe buget.

11

Țările cu potențial agricol au ajuns să fie avant ajate în distribuirea bugetului.

Astfel, putem spune că s-a simțit nevoia reformării PAC , dar lobby -ul fermierilor și al
partidelor cu baze în regiuni agricole a zădarnicit primele intenții.

Reforma din 1992 – Ray MacSharry a avut următoarele obiective :
reglarea ofertei de produse prin intermediul pieței ,
reducerea cheltuiel ilor bugetare ,
alocarea subvențiilor în mod decuplat de producție ,
gener alizarea sistemului de cote de producție ,
reducerea substanțială a prețurilor administrate .

Reforma Agenda 2000 – Obiectivele PAC în conformitate cu Agenda 2000 erau:
continuarea proceselor de reformă începute în anul 1992 prin reducerea prețurilor și
creșterea valorii compensatorii ,
îmbunătațirea competitivității produselor agricole comu nitare prin scăderea prețurilor ,
garantarea siguranței alimentare și a calitații alimentelor pentru consumatori prin
îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole ,
integrarea politicii de mediu în i nstrumentele și obiectivele PAC,
simplificarea legislației ,
flexibilitatea în domeniul alocării sprijinului PAC ,

Ultima reformă
În 201 3 reforma îl are la pupitru pe Dacian Cioloș. Este vizată ut ilizarea eficientă a fondurilor ,
încurajându -i pe agricultori să devină mai competitivi. Consumatorii ar beneficia astfel de alimente
de calitate la prețuri corecte. Măsurile î și propun :
să simpl ifice acordarea ajutoarelor, să le direcționze mai bine si mai corect ,
să îi ajute pe agricultori să facă față schimbărilor rapide intervenite la nivelul prețurilor și al
cererii –accelerând acordarea spijinulu i pe durata crizelor economice,
să aloce 30% d in subvențiile PAC fermelor care folosesc practici ecologice, sprijinind a stfel
diversificarea culturilor , întreținerea pajiștilor permanente,
să orienteze mai bine cercetarea și inovarea,
să susțină protecția mediului,
să îi atragă pe agricultorii tineri , sprijinindu -i pe cei sub 40 de ani pe dura ta primilor 5 ani de
activitate,

12

să promoveze dezvolt area rurală și antreprenoriatul – finanțând de exemplu proiecte mici cu
sume de până la 70.000 de Euro, pe o perioadă de 5 ani,
să prevină deșertificarea –alocân d fonduri suplimentare agricultorilor din zone cu
handicapuri natuale,
să reducă birocrația –simplificând reglementările în special pentru micii agricultori .

13

CAPITOLUL II. CONDIȚIILE NATURAL – ECONOMICE ÎN CARE ÎȘI
DESFĂȘOAR Ă ACTIVI TATEA FERMA FAMILIEI MUSCĂ

2.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE ÎN CARE SE AFLĂ AMPLASATĂ
FERMA FAMILIEI MUSC Ă

Perimetrul pe care FERMA FAMILIEI MUSCĂ își desfășoară activitatea se regăsește în
localitatea Alexandria, județul Teleorman .
Orașul Alexand ria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului
mării, în câmpia joasă a Burnaz ului și în lunca râului Vedea , ce izvorăște din dealurile de la nord
de Pitești și se varsă în Dunăre , la vest de Turnu Măgurele și are o suprafață de 9,56 km².
Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° și
30"16.
Alexandria este situată la 88 km de București, la întretăierea unor importante drumuri
comerciale din sudul țării. Cea mai importantă unitate indus trială este f abrica de rulmenți , construită
după licența japoneză "Koyo", producția fiind destinată indeosebi partenerilor din numeroase țări.
Oferta industriei alexandrene mai include produse electrotehnice, mori pentru cereale, fire și țesături
bumbac , produse ale industriei alimentare.
Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă s unt: Alexandria –
București, 88 km; Alexandria – Pitești, 100 km; Alexandria – Zimnicea, 40 km; Alexandria – Turnu
Măgurele, 48 km.

2.2. RELIEFUL ȘI CLIMA

Clima este temperat continentală și se caracterizează printr -un potențial caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim
torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de
precipitații fiind de 550 -600l/mp. Temperaturi maxime și minime a bsolute au fost: 42,9° C (5 iulie
1916) și 34,8° C (24 -25 ianuarie 1942).
Vînturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul
iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud -est, cu o frecvență mai redusă, este foart e uscat,

16 http://www.alexandria.ro/ alexandria/asezare -geografica

14
fierbinte și prevestitor de secetă. În sc himb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și
umed, favorabil dezvoltării vegetației.
Județul Teleorman este situat în partea de sud a țării, în mijlocul Câmpiei Române.
Teleormanul se număr ă printre județele mijlocii ca întindere, având o suprafață de 5790 km² ceea ce
reprezintă 2,4% din suprafața țării (locul 19). În cuprinsul județului Teleorman se află 3 municipii, 2
orașe și 92 de comune cu 231 de sate. La sud se mărginește cu fluviul D unărea – limita naturală
dintre țara noastră și Bulgaria – apoi cu județele Olt la vest, Argeș și Dâmbovița la nord, Giurgiu la
est. Reședința județului este municipiul Alexandria .17
Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul județului – monoton la prim a vedere – cuprinde
o parte din Câmpia Română (și anume compartimentu l vestic al Câmpiei Burnasului și cel sudic al
Câmpiei Găvanu -Burdea), precum și lunca Dunării din acest sector.
Teritoriul județului întrunește condițiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru
practicarea agriculturii cu irigații. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de
porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun și mai puțin favorabile pentru cartofi, fasole, cânepă,
in și alte plante sensibile la uscă ciune și secetă.
Rețeaua hidrografic ă însumeaz ă o lungime de 1569 km din care 61.5 km regulariza ți și 194
km indigui ți. Teritoriul jude țului este str ăbatut de la nord spre sud de urm ătoarele r âuri: Olt, Vedea,
Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita,
Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului (88 km). Lunca Dunării
reprezint ă astazi cea mai antropizat ă unitate a judetului Teleorman, datorita marilor lucrari de
indiguiri, desec ări și irigări. Lunca Vedei este mai mare în zona Smardioasa – Bujoru, ating ând la
Bragadiru o l ățime de p ână la 2 km si o altitudine de 18 -20 m, mai mic ă decât cea a grindurilor
fluviale ale Dun ării, datorit ă acestei configura ții, in timpul revarsarii Dunarii apele pătrund in
lunca Vedei și determin ă mlastinirea ei.
Solurile – Înveli șul de soluri al regiunii se remarc ă prin varietate. Dominante ca întindere,
cernoziomurile, solur ile brune de p ădure și solurile aluviale ocupă principalele forme de relief.
Cernoziomurile levigate acopera suprafe țe întinse mai ales in jum ătatea sudica a jude țului, oferind
condi ții excelente pentru culturile agricole.18

2.3. ECONOMIA JUDEȚULUI

Județ ul Teleorman se caracterizeaz ă, în primul r ând, prin potenț ialul funciar agrico l deosebit
de valoros, acesta fiind și principala bog ăție a jude țului, ca și temeiul pentru practicarea unei

17 http://www.teleorman.insse.ro/main.php?id=405
18 http://www.preferatele.com/docs/economie/1/amenajarea -teritoria22.php

15
agriculturi intensive. Jude țul Teleorman dispune de o industrie complex ă și diversificat ă din
aproape toate ramurile economiei na ționale, în care p onderea o de ține industria prelucr ătoare:
alimentar ă (23,5%), ma șini, echipamente, aparate electrice, comunica ții(14%), industria extractiv ă,
chimie si fibre s intetice, textil ă, agricultur ă. Situarea pe malul Dunarii a facut ca în zon ă să se
dezvolte activ ități portuare și de transport fluvial.
Deși ca relief și condi ții climatice, jude țul nu se încadreaz ă în categoria celor cu poten țial
turistic deosebit, totu și infrastructura minim ă de baz ă pentru desfa șurarea unui turism de tranzit sau
de week -end exist ă.
Tabel 2.1.
Domeniul de activitate al întreprinderilor în j udețul Teleorman în perioada 2011 – 2014
Nr.
Crt. Activitate 2011 2012 2013 2014 2014/201 1
%
1 Total 4710 4921 4993 5051 7,23
2 Agricultură, silvicultură si pescuit 498 528 544 557 11,84
3 Industria extractivă 6 6 5 6 0
4 Industria prelucrătoare 329 344 354 357 8,51
5 Producția si furnizarea de energie electrică si termică, gaze,
apa caldă si aer condiționat 7 8 22 21 200
6 Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare 32 39 38 36 12,5
7 Construcții 312 318 326 319 2,24
8 Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor 2337 2396 2395 2389 2,22
9 Transport si depozitare 289 320 337 353 22,14
10 Hoteluri si restaurante 209 220 215 208 -0,47
11 Informații si comunicații 92 96 90 94 2,17
12 Intermedieri financiare si asigurări 30 37 36 35 16,66
13 Tranzacții imobiliare 33 33 31 33 0
14 Activitati profesionale, științifice si tehnice 269 287 304 308 14,49
15 Activități de servicii administrative si activitați de servicii
suport 76 88 91 100 31,57
16 Învățământ 22 24 23 24 9,09
17 Sănătate și asistența socială 82 92 93 101 23,17
18 Activități de spectacole, culturale și recreative 24 21 21 29 20,83
19 Alte activități de servicii 63 64 68 81 28,57
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

16

Figura 2.1.
Structura întrepri nderilor pe do menii de activitate în anul 2014 în județul Teleorman
41%
12% 8% 8% 8% 6% 5% 12% Comert cu ridicata si cu amanuntul
Agricultura, silvicultura si pescuit
Constructii
Transport si depozitare
Industria prelucratoare
Activitati profesionale, stiintifice si
tehnice
Hoteluri si restaurante
Alte activitati

Fig. 2.2.
Structura întreprinderilor pe do menii de activitate în anul 2014 la nivel național
35%
10%
0% 9% 35% 5% 4% 2% Agicultura Ind. Extrativa Ind. Prelucratoare Prod. De energie Constructii
Comert Hoteluri si restaurante Comunicatii Alte activtati

Structu ra întreprinderilor în anul 2014 la niv elul județului Teleorman se prezintă în
următoarea formă: principal a activitate economică a județului este comerț ul cu ridicata și cu
amănuntul, repararea au tovehiculelor și motocicletelor .
Următoarea categorie economică de care sunt interesați locuitorii județului Teleorman este
reprezentată de sectorul agricol, procentul numărului întreprinderilor ce îsi desfășoar ă activitatea
aici fiind de 12%.

17
Următoarele domenii în care întreperinzătorii teleormăneni au ales să își demareze
activitatea sunt reprezentate de domeniul construcțiilor, transportului și depozitării, domeniul
industriei prelucrătoare și al activitățil or profesionale, științifice si tehnice, acestea ocupând un
procent de 8%. Ultim ul secto r de activitate este sectorul hotelurilor și restaurantelor cu un procent
de 5% din numărul total al întreprinderilor.

2.3.1. Principalii agenți economici ai județu lui Teleorma n
Datorită evoluției economiei la nivel național , și economia județului Teleorman cunoaște un
trend ușor descrescător. Principalii agenți economici de la nivelul județului Teleorman sunt:
Electrotel SA Alexandria
SA Alexandria
SC Koyo Romania
SC Mopan SA Turnu Magurele
SC Spicul SA Rosiorii de Vede
SC Zimtub SA Zimnicea
Lorentz Turnu Magurele
SC Comcereal SA

2.3.2. Resursele umane ale județului Teleorm an
Trendul descrescător s -a păstrat și în ceea ce privește p opulația județului Teleorman , astfel
că la 1 ianuarie 2015 aceasta număra 361479 locuitori, faț ă de 1 ianuarie 201 2 când la nivelul
județului se înregistra un număr de 378028 locuitori. Din to talul locuitorilor, în anul 2015 , 177872
locuitori erau bărbați ( 49,20 %) și 183607 locuitori locuia u în mediul rural (50 ,80%).
Evoluția populației județului Teleorman se prezintă dupa cum urmează:
Figura 2.4.
Evoluța populației județului Teleorman (locuitori) 1995 -2015
482035 463388 441200 418897
361479
0100000200000300000400000500000600000
1995 2000 2005 2010 2015Populatia
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

18
Așa cum se observă din figura nr. 2.4. , județul Teleorman ca și multe multe alte județe din
România, înregist rează o involuție a populației . Se observă cum din anul 1995 , când populația
înregistra 482 mii locuitori, trendul e voluției populației devine de scendent, trend ce se păstrează și
în zilele noastre. Față de anul 1995 , în anul 2000 populația județului înregistrează o scădere de 4%,
în anul 2005 de 9 %, în anul 2010 de 13 % iar în anul 2015 de 25%.
Populația activă a județului Teleorman este de 169 mii persoane, din care 81,5 mii sunt
femei. Domeniile în care activează forța de muncă din județul Teleorman sunt prezentate în graficul
de mai jos:
Figura 2.5.
Populația activă a județului Teleorman pe principalele sectoare de acti vitate în anul 2014
51%
15% 12% 10% 2% 3% 3% 3% 1%
Agricultura
Industrie
Industria prelucratoare
Comert
Constructii
Transport
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

Așa cum se observă în graficul de mai sus principalul domeniu în care activează forța de
muncă din județul Teleorman este agricultura. 44% din resursele umane ale județului s unt implicate
sau desfășoară activități agricole. Următorul domeniu de activitate este reprezentat de domeniul
industriei, sector care antrenează 15% din populația activ ă. La polul opus, mai puțin preferat de
către locuitori se află sectoarele hoteluri și restaurante cu doar 1%, învățămân t și transport cu 3 %
din populația activă a județului.
Figura nr. 2.6.
Populația activă a țării pe sec toare de activitate în anul 2014
26%
20%
17% 7% 13% 5% 2%
4% 4% 2% Agricultura
Industrie
Industria prelucratoare
Constructii
Comert
Transport
Hoteluri si restaurate
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Alte activitati

19
Aceeași structură este prezentă și în cazul forței de muncă la nivel național, așa cum reiese
din graficul de mai sus.

2.4. PRODUCȚIA GLOBALĂ A JUDETULUI TELEORMAN

În perioada 2007 – 2014 suprafața agricolă totală (fond funciar) de 578.978 ha a rămas
nemodificată , înregistrând variații nesemnificative doar pe cate gorii de folosință. În anul 2014,
suprafața arabilă ocupa 86 % din totalul suprafeței, în timp ce restul suprafe țelor erau ocupate cu
pășuni – 7%, păduri și vegetație forest ieră – 6%, vii și pepiniere 1%.
Figura 2.7.
Structura suprafeței agricole a județu lui Teleorman în anul 2014
86%7%1%
6%Arabila Pasuni
Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole
Paduri si alta vegetatie forestiera

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

2.5. AGRICULTURA JUDEȚULUI TELEORMAN

Agricultura județului Teleor man are o pondere însemnată la nivelul întregii țări,
materializată printr -o suprafață agricolă de 497,9 mii hectare, reprezentând 3,40 % din suprafața
agricolă a țării.
Tabel 2.2.
Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi (hectare)
Nr.
Crt. Cultura 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2014/2007
(%)
1 Grâu 161730 153373 175132 155075 160404 179065 168740 160139 -0,98
2 Orz si
orzoaică 15670 19688 30461 25407 22822 26859 27919 34284 118,79
3 Porumb
boabe 71572 84030 84092 74891 83000 79726 72886 68751 -3,94
4 Floarea
soarelui 61542 56047 55156 64237 83890 85695 90135 87485 42,15
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

20
Tabel 2.3.
Producția medie la hectar, la principalele culturi , realizată la nivelu l județului Teleorma n
perioada 2007 – 2014 (kg)
Nr.
Crt. Cultura 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2014/2007
(%)
1 Grâu – total 1166 3395 2276 2635 3794 2420 3113 3388 190,57
2 Orz si orzoaică 1154 3543 2549 2733 3336 2623 2918 3230 179,90
3 Porum b boabe 618 2247 3899 4948 4428 1519 4005 4600 644,34
4 Floarea soarelui 455 1171 1667 1791 2087 1245 2034 2242 392,75
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de INSSE

Față de anul 2007 , producțiile medii la hectar au crescut considerabil în anul 2014 la
principalele culturi. La orz și orzoaică cu 179,90 %, la floarea soarelui cu 392,75 %, la grâu cu
190,57% si 644,34 % la porumb boabe.

21
CAPITOLUL III. DESCRIE REA FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

3.1. PREZENTAREA FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Ferma familie i Muscă a ini țiat activitatea agricolă pe teritoriul orașului Al exandria, județul
Teleorman, în anul 1993 deținând în prezent în exploatare o suprafața de teren agricol de 12,20ha.
Scurt istoric al activității agricole al fermei .
Ferma familiei Muscă a avu t la bază activitatea ascendenților familiei care av eau ca
preocupare și principală sursă de venit agricultura, cultivarea grâului și a porumbului, dar și
creșterea animalelor, respectiv creșterea vacilor.
Până in anul 1993 ferma nu dispunea de utilaje mec anizate, suprafa ța total ă de 2, 74 ha fiind
lucrat ă cu ajutorul animalelor. In acest an s -a reu șit achizi ționarea unui tractor și a unei sem ănători
pentru plante pr ășitoare, acestea utilizându -se nu doar în folosul fermei ci și pentru a presta servicii,
întrucât în acea vreme utilajele agricole erau foarte rare.
Până la apariția în masă a tractoarelor si utilajelor agricole, ferma s -a axat pe prestări
servicii, ferma neavând ca obiectiv extinderea suprafețe i cultivate într-un ritm alert.

3.2. ANALIZA COMPA RATIVĂ PE ANII 2012 -2015 A SITUAȚIEI ECONOMICE DIN
EXPLOATAȚIE
Comparația este utilă în analiza fenomenelor economico – financiare întrucât prezintă
interes nu numai comportarea fenomenului economico – financiar într -o anumită împrejurare, dar și
comparaț iile ce ar trebui făcute cu alte fenomene economico – financiare. Este obligatorie
asigurarea comparabilității datelor, atât din punct de vedere al omogenității conținutului, cât și al
modului de exprimare într -un etalon unic care să fie determinat după o metodologie unitară19.

19 Tudor Valentina, Analiza -tehnico -economic ăa exploataților agricole, Suport de curs, 2013 -2014. DID -FR, U SAMV
București

22
În acest subcapitol mi -am propus să analiz ez situaț ia tehnico -economică a FERMEI
FAMILIEI MUSCĂ din perioada 2012 -2015. Am luat ca an de referință anul 1993, an în care
membrii familiei Muscă au pus bazele acestui tip de activitate. Suprafața cultivată de FERMA
FAMILIEI MUSCĂ a variat de la an la an. Mai jos este prezentat un tabel cu suprafețele cultivate
cu fiecare cultură în parte.
Tabel nr. 3.1.
Structura suprafețelor cultivate în perioada 1993, 2012 -2015
Sursa: Documentele contabile ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Figura nr. 3.1.
Structura culturilor în anii 1993, 2012-2015
0123456
1993 2012 2013 2014 2015Grau
Orz
Floarea soarelui
Porumb

În graf icul de mai sus în toți cei cinci ani analizați , principala cultură practicată de că tre
managementul fermei este cea de grâu, avâ nd ponder ea cea mai mare anul 2015.
În ceea ce prive ște producțiile fiecărei culturi la hectar, acestea sunt prezentate în tabelul de
mai j os. Producția medie reprezint ă cantitatea de produse brute ( pe fiecare cultură) obținută pe
unitatea de suprafața cultivată
Tabel nr. 3.2.
Producția medie la hectar pentru cult urile practicate de către FERMA FAMILIEI MUSCĂ în
perioada 1993, 2012 -2015 (kg/ha)
Nr.
crt. Cultura UM Anii 2015/2012
% 2015/1993
1993 2012 2013 2014 2015 %
1 Grâu Kg/ha 3500 3200 3100 3400 4000 25 14,28
2 Orz Kg/ha – 4500 4500 – 4700 4,44 –
3 Floarea
soarelui Kg/ha – 2000 1900 2100 2400 20 –
4 Porumb Kg/ha 4500 5000 6000 6500 4500 -10 0
Sursa: Documentele contabile ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ Nr.
crt. Cultura U.M Anii 2015/1993
1993 2012 2013 2014 2015 %
1 Grâu ha 0,74 4 4,15 5 6 710,81
2 Orz ha – 0,3 0,5 – 0,2 –
3 Floarea soarelui ha – 3 2,65 4 3,15 –
4 Porumb ha 2 1 2 1 2,85 42,50

23
Figura 3.2.
Evol uția producțiilor obținute în perioada 1993. 2012 – 2015 (kg/ha)

01000200030004000500060007000
1993 2012 2013 2014 2015Grau
Orz
Floarea soarelui
Porumb

În anul 1993 ferma nu avea posibilitatea de a aplica o tehnologie corespunzătoare : sămânța
era necertificată, îngrașămintele se aplicau in doze mici, erbicidele lispeau în totalitate (persoanelor
fizice nu li se comercializau erbicide) îns ă producțiile erau mulțumitoare datorită fertilității solului
pe care au fost aplicate îngrășăminte în anii anteriori de către unitățiile agricole ale statului ce lucrau
pământu l înainte de intrarea în prop rietate privată a terenurilor.
În anul 1993 suprafața cultivată cu grâ u era scăzut ă datorită lipsei utilajelor de recoltat
autopropulsate.

În graficul de mai sus sunt prezentate evoluțiile producțiilor la hectar obținute de că tre fermă
în perioada 2012 -2015 . Se observă cum anul 201 5 este un an ce aduce creșteri ale pr oducției la
culturile de grâu, orz si floarea soarelui.
Astfel, la cultura de grâu se observă o creștere a producției cu 25% față de anu l de
referință 201 2.
Pentru cultura de floarea soarelui se obse rvă o creștere de aproximativ 20% în anul
2014 față de anul 2012.
Pentru cultura de porumb se observă o scădere de producție de aproximativ 10%.

Producția agricolă vegetală totală reprezintă producția fizică (bru tă) obținută într -o perioadă
determinată de timp, exprimată în unitați de masură fizice (kg, tone) în funcție de natura produselor
și a grupelor de produse.

24
Tabel nr. 3.3.
Producția totală pe culturi în peri oada 1993, 2012 – 2015(tone)
Nr.
crt. Cultura UM Anii
1993 2012 2013 2014 2015
1 Grâu tone 2,59 12,8 12,86 17 24
2 Orz tone – 1,35 2,25 0,94
3 Floarea soarelui tone – 6 5,03 8,4 7,56
4 Porumb tone 8 5 12 6,5 12,82
Sursa: Documentele contabile ale FERMEI FAMI LIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3.4.
Situația cheltuielilor la cultur a de grâu în perioada 2012 -2015 (lei):

Cheltuieli totale pe cultura
de grâu U.M. Anii 2015 /2011
% 2012 2013 2014 2015
lei 6600 7096,5 8450 11400
72,7 din
care: Cheltuieli variabile lei 6468 6954,57 8281 11172
Cheltuieli fixe lei 132 141,93 169 228
Sursa: Documentele contab ile ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3.5.
Situația ch eltuielilor la cultura de floarea soarelui în perioada 2012-2015(lei):

Cheltuieli totale pe cultura
de floarea soarelui U.M. Anii 2015/2012
%
2012 2013 2014 2015
lei 5160 4770 7400 12000
132,5 din
care: Cheltuieli variabile lei 5056,8 4674 7252 11760
Cheltuieli fixe lei 103,2 95,4 148 240
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3.6
Situația cheltuielilor la cultura de porumb în perioada 201 2-2015 (lei):

Cheltuieli totale pe cultura de
porumb U.M. Anii 2015/2012
% 2012 2013 2014 2015
lei 1910 3740 1950 5671,5
196,9 din
care: Cheltuieli variabile lei 1871,8 3665,2 1911 5558,07
Cheltuieli fixe lei 38,2 74,8 39 113,43
Sursa: Documentele contabile ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3.7
Situația cheltuielilor la cultura de or z în perioada 2012 -2015 (lei):

Cheltuieli totale pe cultura de
orz U.M. Anii 2015/2012
% 2012 2013 2014 2015
lei 540 895 – 364
-32,5 din
care: Cheltuieli variabile lei 529,2 877,1 – 356,72
Cheltuieli fixe lei 10,8 17,9 – 7,28
Sursa: Document ele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

25
Producția marfă reprezintă produc ția obținută destinată livrării , care cuprinde valoarea
produselor finite și a semifabricatelor destinate vânzării și valoarea lucrărilor executate și a
serviciilor prestate .
Tabel nr. 3 .8
Situația cantităților vândute pe culturi în perioa da 1993, 2012 – 2015 (kg)
Nr.
crt. Cantitatea vândută din
producția principală UM Anii
1993 2012 2013 2014 2015
1 Grâu kg 1000 12000 12860 16500 24000
2 Orz kg – 1000 2000 – –
3 Floarea soarelui kg – 6000 5000 8000 7500
4 Porumb kg 4000 5000 12000 6000 12000

Prețul de vânzare reprezintă prețul final pentru o unitate sau o categorie de definită de
produse.
Valoarea producției /ha = Venitul/ha reprezintă valoarea tutur or produselor finit e,
semifabricatelor și serviciilor cu caracter industrial realizate în decursul unei perioade și livrate în
afară sau consumate intern în sectoarele neindustriale ale unită ții.

Tabel nr. 3.9
Valoarea producției cul turilor în perioada 2012 – 2015 (lei)
VAL OAREA PRODUCȚIEI DE GRÂU ANII
2012 2013 2014 2015
Media producției principale la hectar kg/ha 3200 3100 3400 4000
Prețul de vânzare al producție principale lei/kg 0,9 0,65 0,70 0,65
Valoarea producției la hectar lei/ha 2880 2015 2380 2600
Valoarea pr oducției totale pe cultură lei 11520 8362,25 11900 24000
VALOAREA PRODUCȚIEI DE ORZ ANII
2012 2013 2014 2015
Media producției principale la hectar kg/ha 4500 4500 – 4700
Prețul de vânzare al producție principale lei/kg 0,55 0,57 – 0,50
Valoarea producției la hectar lei/ha 2475 2565 – 2350
Valoarea producției totale pe cultură lei 742,5 1282,5 – 470
VALOAREA PRODUCȚIEI DE FLOAREA
SOARELUI ANII
2012 2013 2014 2015
Media producției principale la hectar kg/ha 2000 1900 2100 2400
Prețul de vânzare al producție principale lei/kg 1,80 1 0,98 1,35
Valoarea producției la hectar lei/ha 3600 1900 2058 3240
Valoarea producției totale pe cultură lei 10800 5035 8232 10206
VALOAREA PRODUCȚIEI DE PORUMB ANII
2012 2013 2014 2015
Media producției principale la hectar kg/ha 5000 6000 6500 4500
Prețul de vânzare al producție principale lei/kg 1 0,51 0,5 0,6
Valoarea producției la hectar lei/ha 5000 3060 3250 2700
Valoarea producției totale pe cultură lei 5000 6120 3250 7695
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

26
Din datele de mai sus se observă că prețul de vânzare al produselor agricole a fost variabil
în fiecare an la toate culturile. FERMA FAMILIEI MUSCĂ nu valorifică prod ucția secundară .
Tabel nr. 3.10
Situația subvențiilor p e hectar în perioada 2012 – 2015 (lei)
Subvenția pe hectar Anii
2012 2013 2014 2015
Euro Lei Euro Lei Euro Lei Euro Lei
SAPS 119,66 543,053 139,17 620,98 138 614,13 136 598,4
PNDC 35 158,8405 21 93,7 19,63 87,38 29 127
TOTAL 154,66 701,8935 160,17 714,68 157,63 701,51 165 725,4
Sursa: Documentele contabile ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Subvențiile ac ordate agricultorilor au fost variabile în func ție de cursul euro –lei .

Tabel nr. 3.11
Situația subvențiilor totale pe culturi și exploatație în perioada 2012 – 2015 (lei)
Total subvenție pe cultură U.M.
Anii
2012 2013 2014 2015
Grau lei 2807,57 2965,92 3507,55 4352,4
Orz lei 210,56 357,34 – 145,08
Floarea soarelui lei 2105,67 1893,90 2806,52 2285,01
Porumb lei 701,89 1429,36 701,51 2067,39
Total subventie pe exploatatie lei 5825,69 6646,52 7015,58 8849,88
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Fig. 3.6.
Reprezentarea grafică a subvențiilor pe exploatație (lei)

050010001500200025003000350040004500
2012 2013 2014 2015Grau
Orz
Floarea soarelui
Porumb

3.3. CALCULUL REZULTATELOR ECONOMICO – FINANCIARE

Generalizarea rezultatelor este o metodă inductivă de cercetare de la particular la general,
care vizează reunirea părților componente studiate pe trepte anterioare într -un tot unitar.

27
Generalizarea reține ceea ce este fundamental și tipic, elementele esențiale trebuind separate de cele
nesemnificative, colaterale20
Venituri din activități agricole: valorificarea produselor agricole obținute după recoltare,
în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unități
specializate pentru colectare, unități de procesare industrială sau către alte unități, pentru uti lizare ca
atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008.21
Tabel 3.12
Situația veniturilo r pe kg în perioada 2012 – 2015 (lei/kg)
Cultura U.M Anii 2015/2012
(%) 2012 2013 2014 2015
Grâu lei/kg 0,9 0,65 0,70 0,65 -27,78
Orz lei/kg 0,55 0,57 – 0,50 -9,09
Floarea soarelui lei/kg 1,80 1 0,98 1,35 -25
Porumb lei/kg 1 0,51 0,5 0,6 -40
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3.13 .
Situația veniturilor totale pe exploatație (lei)
Cultura U.M Anii 2015/2012
(%) 2012 2013 2014 2015
Grâu lei 11520 8362,25 11900 24000 108,33
Orz lei 742,5 1282,5 – 470 -36,70
Floarea soarelui lei 10800 5035 8232 10206 -5,50
Porumb lei 5000 6120 3250 7695 53,90
Total venituri pe
exploatație Lei 28062,5 20799,8 23382 42371 50,98
Sursa: Documentel e contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Din tabelul de mai sus se observă că veniturile fluctuează de la an la an în funcție de prețul
de vânzare. Astfel încât în anul 201 5 exploatați a înregistrează o creștere de 50,98 % a veniturilor
față de 201 2, față de anul 2 013 se înregistrează o creștere a veniturilor de 103,7 % , iar față de anul
2014 o creșter e de 81,21% a veni turilor .
Cheltuieli le sunt sumele sau valorile plă tite sau de plătit pentru: consumurile de materii
prime si materiale, pentru lucrările executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a
altor obligații contractuale sau legale, pentru depr ecirea activelor, valoarea contabil ă a activelor
cedate, distruse sau disparute.22

20 http://www.academia.edu/6504534/Capitolul_I_ -ROLUL_ANALIZEI_ECONOMICO –
FINANCIARE_APROFUNDATE_%C3%8EN_MANAGEMENTUL_AGEN%C5%82ILOR_ECONOMICI
21 http://www.ecosys.ro/dictionar -financiar -contabil/108 -v.html
22 http://www.ecosys.ro/dictionar -financiar -contabil/89 -c.html

28
Tabel nr. 3.14 .
Situația cheltuielilor totale aferente veniturilor pe hectar (lei/ha)
Cultura U.M. Anii
2012 2013 2014 2015
Grâu lei/ha 1650 1710 1690 1900
Orz lei/ha 1800 1790 – 1820
Floarea soarelui lei/ha 1720 1800 1850 2000
Porumb lei/ha 1910 1870 1950 1990
Sursa: Docum entel e contabile ale FERMA I FAMILIEI MUSCĂ

Tabel nr. 3. 15.
Situația cheltuielilor aferente venitului pe culturi (lei)
Cultura U.M. Anii
2012 2013 2014 2015
Grâu lei 6600 7096,5 8450 11400
Orz lei 540 895 – 364
Floarea soarelui lei 5160 4770 7400 12000
Porumb lei 1910 3740 1950 5671,5
Cheltuieli totale aferente
venitului pe exploatație lei 14210 16501,5 17800 29435,5
Sursa: Documentele contabi le ale FERMA I FAMILIEI MUSCĂ

Din tabelul de mai sus se observă cum cheltuielile totale aferente venituril or pe exploatație
variază de la un a n la altul. Astfel, în anul 201 5 față de anul 201 2 se observă o creștere a
cheltuielilor cu 107,14 %, față de anul 201 3 o creștere de 78,38 %, iar față de 2014 o creștere de
65,36 %, acest e creșteri au avut loc datorita extinderii suprafeței cultivate de fermă de la an la an si
aleger ea unor materii prime cu un preț mai ridicat.

Rezultat financiar: reprezintă profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre v eniturile și
cheltuielile perioadei de gestiune.23
Tabel nr. 3. 16 .
Situația rezultatelor financiare p e hectar în perioada 2012 – 2015 (lei/ha)
Cultura U.M. Anii
2012 2013 2014 2015
Grâu lei/ha 1230 305 690 700
Orz lei/ha 675 775 – 530
Floarea soarel ui lei/ha 1880 100 208 1240
Porumb lei/ha 3090 1190 1300 1250
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

23 http://www.contabilsef.md/term.php?l=ro

29

Tabel nr. 3.17 .
Situația rezultatelor financiare pe expl oatație în perioa da 2012 – 2015 (lei)
Cultura U.M. Anii 2015/2012
(%) 2012 2013 2014 2015
Grâu lei 4920 1265,75 3450 4200 -14,63
Orz lei 202,5 387,5 – 106 -47,65
Floarea soarelui lei 5640 265 832 3906 -30,74
Porumb lei 3090 2380 1300 3562,5 15,29
Total rezultate financiare
/exploatatie lei 13852,5 4298,25 5582 11774,5 -15,00
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Rezultatul financiar pe exploatație în anul 201 5 a scăzu t cu 15% față de anul 201 2, iar față
de anul 201 3 a cresc ut cu aproximativ 173,94 %, iar în anul 201 4 a crescut cu 110,94 %. Aceste
diferențe se datorează pe de o parte condițiilor clima tice mai favorabile în anul 201 3 față de anii
precedenți, d ar și rotaț iei culturilor.

3.4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE LA FER MA FAMILIEI MUSCĂ

Forța de muncă de care dispune ferma este formată din membri familiei. Familia este
compusă din 2 membrii activi astfel:
– Muscă Mitică, 58 ani, strungar, mecanic mașini și utilaje, maistru prelucrător prin
așchiere.
– Muscă Adrian, 23 ani, student, Facultatea MIEADR, USAMV din București.

30
În perioada de campanie dacă este necesar se apelează la forță de muncă sezonieră, recrutată
din zona localității.

3.5. BAZA TEHNICO -MATERIALĂ ȘI FURNIZORII FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

Evoluția ascendentă a tehnicii agricole a creat o diversitate a producției de utilaje astfel că
exist ă posibilitatea unor opțiuni în alegerea soluțiilor de mecanizare, realizându -se ceea ce în
literatura de specialitate se definește ca “activități concurențiale”. Din acest pun ct de vedere,
eficiența mecanizării a pare condiționată de complexul de factori ce definesc condițiile naturale și
economice în care are loc folosirea tractoarelor și mașinilor agricole .

Tabelul nr. 3.19 .
Structura parcului de mașini în anul 2015
Nr.crt Specificare U.M. Cantitate
1 Tractoare din care : buc 1
U650 buc 1
2 Plug PP4-30 buc 1
3 Semănătoare păioase SUP29 buc 1
4 Semănătoare prăsitoare SPC6 buc 1
5 2RM2 -Remorca auto 5T buc 1
6 MIG -Masina imprastiat ingrasaminte buc 1
7 CPU8 -cultivator u niversal purtat buc 1
8 GD-6.4-Disc buc 1
Sursa: Documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

31

În ceea ce privește analiza bazei tehnico -materiale, aceasta trebuie privită atât prin evoluția
sa în dinamică, cât și din punct de vedere al elemente lor sale componente. Utilizarea mijloacelor
mecanice are loc în scopul realizării unui ansamblu de lucrări care să permită un consum mai redus
de timp de muncă pe unitatea de produs.
Utilajele au fost achiziționate atât de pe piața internă cât și din cea e xternă. De asemenea,
societatea dispune de o pista betonata pentru gararea utilajelor si repararea acestora. Baza materială
este asigurată prin furnizori de materiale sau prin achiziționarea directă de la producător.

Tabelul nr. 3.20 .
Furnizori de materi ale :
Produsul Furnizor Cantitate
(%)
Sămânța: Agricover S.A , Semrom Oltenia SA Agrosem
Teleorman, RODBUN GRUP SRL
100%
 grâu Semrom Oltenia SA Agrosem Teleorman ,
Sămânță proprie 100%
 floarea soarelui Agricover S.A, RODBUN GRUP SRL 100%
 orz Semro m Oltenia SA Agrosem Teleorman 100%
 porumb Agricover S.A, RODBUN GRUP SRL
Îngrășăminte chimice : RODBUN GRUP SRL 100%
 P RODBUN GRUP SRL 100%
 N RODBUN GRUP SRL 100%
 K RODBUN GRUP SRL 100%
Combustibil OMV Petrom S.R.L. 100%
Sursa: Documentele conta bile ale FERMA I FAMILIEI MUSCĂ

32
CAPITOLUL IV
REALIZAREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE PENTRU 2016 -2017

Pentru anul agicol 2016 -2017 familia Muscă își propune înfințarea unei plantații de căpșuni
pe o suprafață de 0, 2 ha cu un sistem de irigare prin picura re.

4.1. CARACTERIZAREA CULTURILOR

Grâul24 face parte din ordinul Graminalis, familia Gramineae, genul Triticum. Prin
prelucrarea primară a grâului rezultă crupe și făină ce se utilizează în alimentație.
Cerinte de mediu: la temperaturi de 15 -18 °C răsări rea plant elor are loc în numai 4 -5 zile;
înfrățirea grâului se realizează la temp eraturi mai scăzute de 8 -10 °C; în perioada de iarnă, în
funcție de soi, grâul rezistă până la temperaturi de –20 °C;
Plante premergătoare: leguminoasele anuale soia, mazărea , fasolea, perene lucerna, trifoiul;
rapița, cartoful timpuriu, floarea soarelui și hibrizii de porumb timpurii.

24 Balteanu Gh., Birnaure V., Fitotehnie, 1989, vol 1, Ed. Ceres, București

33
Porumbul25: familia Gramineae, subfamilia Panicoidae, t ribul Maydeae, specia Zea mays
Se cultivă pe suprafețe mari soiuri hibride de porum b, care se utilizează în special pentru
furajarea animalelor
Porumbul este o plant ă iubitoare de caldur ă, cerin țele lui mari fa ță de temperatur ă
relief ându-se încep ând chiar cu germina ția, care are loc la minim 8 – 10 °C. In luna mai temperatura
trebuie s ă fie de peste 13 °C, la apari ția paniculului de peste 18 °C, iar dupa aceea p ână la apari ția
mătăsii și în timpul fecund ării de 22 °C. In timpul form ării boabelor temperatura poate s ă scadă
pânș la 19 °C, iar în timpul matur ării lor chiar la 15 °C. Tempera turile mai sc ăzute dec ât cele
indicate pentru fazele de vegeta ție amintite , contribuie la î ntarzierea vegeta ției și la sc ăderea
accentuat ă a productiei. La temperatura de 5 °C cre șterea plantelor înceteaz ă, iar brumele chiar
ușoare distrug frunzele.
Plant e premergătoare: cerealele păioase de toamnă sau primăvară, leguminoasele anuale
pentru boabe, floarea soarelui, sfecla de zahăr, plante furajere.

Floarea -soarelui26 (Helianthus annuus) este o plant ă mezoterm ă, relativ preten țioasă la
caldur ă. Pentru parc urgerea stadiilor de vegeta ție, planta are nevoie de minimum 2350°c, (T> 0°C)
sau 1600°C ( T³ 5°C ).

25 Balteanu Gh., Birnaure V., Fitotehnie, 1989, vol 1, Ed. Ceres, București

34
Temperatura minim ă de germinare, este de 4 -6°C, iar plantele tinere pot suporta, pe timp
scurt temperaturi de –6-8°C. In intervalul de la r ăsărit până la apariția inflorescen ței, planta cre ște
bine la 15 -16°C, iar în perioada de înflorit și formare a fructelor, sunt necesare temperaturi
moderate, de 18 -24°C . Caldura excesiva (T> 30° C), asociat ă cu seceta, poate afecta vitalitatea
polenului, provoc ând avorta rea florilor.
Plante bune premerg ătoare sunt: porumbul, cerealele de toamn ă, maz ărea. Porumbul este
considerat ca fiind o plant ă premergatoare mai bun ă decât grâul de toamn ă.

Orzul27: este o specie de plante cerealiere aparținând genului Hordeum care face parte din
familia Poaceae . Orzul este a doua cereal ă – dupa grâu – ca ordin de m ărime între culturile de
cereale de pe glob. Temperatura minim ă de germina ție este de 1 – 2°C. Dup ă călire plantele suport ă
temperaturi de p ână la -13, -15°C la nivelul nodului de înfrîț ire. Orzul de primavar ă are o rezisten ță
mult mai sc ăzută fiind distrus de temperaturi mai sc ăzute de -4 – 5°C.

26 Balteanu Gh., Birnaure V., Fitotehnie , 1989, vol 1, Ed. Ceres, București
27 Balteanu Gh., Birnaure V., Fitotehnie, 1989, vol 1, Ed. Ceres, București

35
Pentru orz cele mai indicate soluri sunt cele cu reactie neutra, cu fertilitate ridicata, avand
substante nutritive ușor solubile, datorita sistemului radicular slab dezvoltat cu capacitate scazuta de
solubilizare și absorbtie a sarurilor.Pentru orzul de toamna plante foarte bune premergatoare sunt:
mazarea, fasolea, borceagul, rapita de toamna, inul pentru ulei și fibra.
Căpșunul28 (Fragraria x ananassa) preferă solurile cu un pH d e 6-6,8. Planta Preferă s olurile
cu un conținut ridicat de materie organică, reavene, afânate si bine drenate. Căpsunul vegeteaz ă
bine pe solurile mijlocii lutoare, luto -nisipoare, aluviale dar suportă și solurile argiloase, nisipoase,
argilo -nisipoase, etc. Întrucât căpșunul prefe ră solurile reavene se impune obligatoriu irigarea prin
picurare in peroadele critice.
Căpșunul prefer ă temperaturi în intervalul 10 -25°C.Temperatura minima absolută în
vegetație de 5°C iar cea maxim ă absolută de 29°C.
Lumina –căpșunul prefer ă locurile lumi noase (însorite) suportând și semiumbra.
Plantarea căpșunului se face toamna (sept. -15 oct.) sau prim ăvara (martie -aprilie)

4.2. STRUCTURA SUPRAFEȚELOR CULTIVATE ÎN ANUL 2016 -2017

Tabelul nr. 4.1
Structura culturilor pentru anul 2016 -2017 (Ha)
Nr.
crt. Cultura U.M Anul

2016 -2017
1 Grâu Ha 6
2 Floarea soarelui Ha 4,6
3 Porumb Ha 1,4
4 Căpșun Ha 0,2

Figura nr. 4.1
Structura culturilor pentru anul 2016 -2017 (Ha)
0123456
2016-2017Grau
Floarea soarelui
Porumb
Căpșun

28 http://www.capsun.flora.ro/home.php?c1=3&c2=1&c3=1

36

4.3. CALCULAREA REZULTATELOR ECONOMICO -FINAN CIARE 2016 -2017
Tabelul nr. 4.2
La cultura de căpșun se observ ă ca încă din primul an investiția este recuperată, obținându -se și profit.

Nr.
Crt. Activitate Suprafata Productie Cost
Productie Pret
Vanzare Venit Cheltuieli Profit/pierdere
fără Subventii Profit/pierdere cu
Subventii
UM ha t/ha t/Suprafata lei/tona lei/tona lei/ha lei/Supraf lei/ha lei/Supra f lei/ha lei/Supraf lei/ha lei/Supraf
1 Grau 6,0 5,0 30,0 329,3 650,0 3250,0 19500,0 1646,7 9880,1 1603,3 9619,9 2328,3 13969,9
2 Floarea
Soarelui 4,6 3,1 14,3 780,6 1300,0 4030,0 18538,0 2420,0 11132,0 1610,0 7406,0 2335,0 10741,0
3 Porumb 1,4 7,0 9,8 265,3 500,0 3500,0 4900,0 1857,0 2599,8 1643,0 2300,2 2368,0 3315,2
4 Căpsun 0,2 18,0 3,6 1549,5 6000,0 108000,0 21600,0 27890,3 5578,1 80109,7 16021,9 80409,7 16081,9
5 Total 12,2 33,1 54,1 2924,7 8450,0 10780,0 42938,0 33814,0 23611,9 4856,3 19326,1 87441,0 44108,1

37

Figura nr. 4.2
Reprezentarea grafică a profitului fără subven ții pe suprafață (lei)
05000100001500020000
2016-2017Grau
Floarea Soarelui
Porumb
Căpsun

Figura n r. 4.3
Reprezentarea grafică a profitului cu subven ții pe suprafață (lei)
05000100001500020000
2016-2017Grau
Floarea Soarelui
Porumb
Căpsun

Preț de vânzare grâu 0,65lei/kg
Preț de vânzare porumb: 0,60lei/kg
Preț de vânzare floarea soarelui : 1, 3 lei/kg
Subvenție: 162 euro /ha
Subvenție căpș un: 66,6 euro/ha

38
4.4 ANALIZA SWOT A FERMEI FAMILIEI MUSCĂ

PUNCTE TARI:
Menținerea cerealelor de
sămânță ;
Experiența în domeniu a
administratorului .

PUNCTE SLABE:
Lipsa clienților stabili;
Suprafața mică pe care își
desfășoară activitatea;
Suprafață nu este compactă .

OPORTUNITĂȚI:
Înfințarea unei plantații de
capșuni ;
Folosi rea unor input -uri de
calitate superioară care ajută la
mărirea producției;
Extinderea activității prin mărirea
treptată a suprafeței cultivate .

AMENIN ȚĂRI :
Concurența mare ;
Fenomenele meteorologice
extreme care influențează
negativ procesul tehnologic.

39
CAPITOLUL V. CONCLUZII

Managementul fermei agricole cuprinde: cunoa șterea, organizarea, eviden ța, urm ărirea și
controlul întregi i activit ăți. De aici avem acti vități distincte: managementul producției, managementul
resurselor umane, gestiunea contabil ă si financiar ă, management administrativ, gestiunea p ământului
(cadastru), managementul riscului, managementul aprovizionării și desfacerii (mark eting), etc .
Ferma agricolă are rolul de a produce cantități sporite de bunuri agricole în condiții de eficiență
economică prin folosirea rațională a resurselor. Ferma agricolă poate fi considerată ca un complex de
mijloace de muncă, obiecte ale muncii și forță de muncă, interconectate într -un singur sistem unitar, pe
baza diviziunii muncii și cooperării în muncă, în vederea realizării anumitor produse agricole,
executării de lucrări sau prestări de servicii.
Sub aceste aspecte, ferma agricolă reprezintă o verigă tehnico -productivă, în continuă
dezvoltare și perfecționare, a economiei. Necesitatea diviziunii sociale a muncii, determinată de
cerințele tehnicii, nevoia de a cuantifica munca prestată și rezultatele ei, ca și necesitatea economică a
societății de a obține plusprodus, determină caracterul economic al unității productive.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, în ferma agricolă, este nevoie de prezența oamenilor – cu
metodele și procedeele de lucru – și a mijloacelor tehnice, materiale și financia re etc. -, de creare a unui
sistem de relații cât mai adecvate între acești factori. Ferma agricolă, ca unitate economică, este locul
unde se unește factorul subiectiv (forță de muncă, colectivul de oameni), cu cel obiectiv al economiei
(mijloace de producț ie și mijloace bănești).
FERMA FAMILIEI MUSCĂ a fost înființată în anul 1993 , având ca activitate principală
cultivarea cerealelor . Activitatea de producție se desfașoară în localitatea Alexandria, județul
Teleorman. Este amplasată în zonă cu potențial rid icat al solului fapt care îi permite s ă obțină producții
constant mari și de calitate . Supraf ața cultivată de FERMA FAMILIEI MUSCĂ a variat în fiecare an,
respectiv în anul 201 2 ferma a avut în exploatare 8,3 ha, în anul 2013 9,3 ha, în 201 4 10ha, în 201 5
12,20 ha. Rezultatul financiar pe exploatație în anul 2015 a scăzut cu 17,64% față de anul 2012, iar față
de anul 2013 a crescut cu aproximativ 63%, iar în anul 2014 a crescut cu 52,59%. Aceste diferențe se
datorează pe de o parte condițiilor climatice mai favorabile în anul 2013 față de anii precedenți, dar și
rotației culturilor.
Pe lângă introducerea căpșunului în structura de culturi, are în vedere în tr-o primă etapă
achiziționarea unei instalații de erbicidat care să completeze setul de utilaje exis tente în cadrul fermei și
să asigure în mai mare măsură efectuarea activităților agricole la timp a principalelor culturi.

40

BIBLIOGRAFIE
1. Alboiu Corneia – Agricultura de Subzistenta în România Seminar 111 EAAE -IAAE (2009)
2. Alexandri Cecilia și Lucian Luca – România și Reforma PAC Economie Agrara și Dezvoltare
Rurala (161 -180)
3. Balteanu Gh., Birnaure V., Fitotehnie, 1989, vol 1, Ed. Ceres, București
4. Bruja Vasile – Dezvoltare Durabilă în zonele rurale din România, Analele Universității
Apulensis, Seria Economi ca (2008), 2 -10.
5. Nicolaescu E., Tratat de geografie a României. Editura Academiei României
6. Sharman J.C. – Politici Agrare în Estul Europei Politici UE 4.4. (2003) 447 -471
7. Tudor Valentina, Alecu Ioan Niculae, Managementul producției, Ed. Ceres, București, 2013
8. Tudor Valentina, Gestiunea exploatației agricole, Ed. Ceres, București 2008
9. ***www.ecorulalis.ro/storage/files/documente/raportPAC.pdf – pag. 19
10. ***documentele contabi le ale FERMEI FAMILIEI MUSCĂ
11. ***„România” Enc iclopedia Britanica 2010 Online
(www.britannica.com/EBchecked/topic/50461/Romania)
12. *** Ecoruralis – Raport PAC
13. *** România rurală – nr.6 ,R.N.D.R,octombrie 2014
14. *** Ecoruralis – Raport PAC (pag. 16 -18)
15. *** http://www .capsun.flora.ro/home.php?c1=3&c2=1&c3=1
14.** * http://www.alexandria.ro/alexandria/asezare -geografica
15. *** http://www.ecosys.ro/dictionar -financiar -contabil/108 -v.html
16. *** http://www.contabilsef.md/term.php?l=ro
17. *** http://socio -umane.ct -asachi.ro/e107_files/downloads/Economie