IN INVATAMANTUL PRIMAR – CLASA I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF.UNIV.DOCTOR MIHAIL ROȘU AUTOR: PROF. CLAUDIA DAN 2017 3 CUPRINS Introducere …………… [620316]
1
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂ NTULUI
PRIMAR SI PREȘCOLAR
LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF.U NIV.DOCTOR MIHAIL ROȘU
AUTOR:
PROF. CLAUDIA DAN
2017
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
2
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂ NTULUI
PRIMAR SI PREȘCOLAR
JOCUL DIDACTIC MATEMATIC
IN INVATAMANTUL PRIMAR – CLASA I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF.UNIV.DOCTOR MIHAIL ROȘU
AUTOR:
PROF. CLAUDIA DAN
2017
3
CUPRINS
Introducere ………… ………………………………………………………………………………………………….. 4
CAPITOLUL I: PARTICULARITĂȚI ALE VÂRSTEI ȘCOLARE MICI
1.1 Particularități anatomofzilogice ale școlarului mic…………………………………………..6
1.2 Procese psihice inferioare ale școlarului mic…………………………………………………7
1.3 Procese psihice superioare ale școlarului mic……………………………………………… ..8
1.4 Personal itatea școlarului mic………………………………………………………………. 10
CAPITOLUL II: JOC UL DIDACTIC
2.1 Conceptul de joc ………………………………………………………………… ….………13
2.2 Jocul didactic…… …………………………………………………………………………..14
2.3.Jocul didactic mathematic ………………………………………………………………….15
2.3 Va loare a pedagogică a jocul ui didactic……………………………………………………..18
CAPITOLUL III: JOCUL DIDACT IC MATEMATIC LA CLASA I
3.1 Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic mathematic……………………….22
3.2 Locul si rolul jocului didactic mathematic in le cțiile de ma tematică……………………….30
3.3 Tipuri de jocuri didactice matematice………………………………………… ……………31
CAPTOLUL IV: CERCETAREA EXPERIMENTALA PRIVIND UTILIZAREA
JOCULUI DIDACTIC IN INVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR LA CLASA I
4.1 Obiectivele și ipoteza de l ucru…….………………………………………………………..38
4.2 Descrierea eșantionului……………………………………………… ……………………..40
4.3 Metode de cercetare …………………………………………………………………………41
4.4 Desfășurarea cercetări i………………………………………………………………………44
4.5 Interpretarea rezultate lor…………………………………………………… ………………46
CONCLUZIILE CERCETĂRII………………………………………………………………54
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………… …59
ANEXE…………………………………………………………………………………………61
4
INTRODUCERE
În conextul societă ții actuale, care accentueaza necesitatea existenței valorilor umane
pe fondul amplificarii progresului tehnico științific, școala, ca principal modelator uman, are
menirea de a forma oamenii viitoarei societăți, care să posede o temeinică pregătire profes ională,
precum și instrumentele mun cii intelectuale care să permită permanenta îmbogățire a culturii
proprii.
Precedând școala gimnazială și adresân du-se vârstei cu cea mai intensă receptivitate
sensorial -intelectuală, învățămâ ntul primar e ste pus în fața problemei de a sti cum sa acționeze
asupra personalității, spre a -i pregăti pe copii corespunzător.
Educația de care beneficiază școlarul mic, influențează, in mare parte potențialul
intelectual și dezvoltarea generală a apt itudinilor intelectuale.
În condițiile vieții contemporane, asimilarea cunoștințelor matematice de la cea mai
fragedă vârstă are o importanța deosebită, deoarece acestea stimulează semnificativ dezvoltarea
intelectuală general ă a copilului , influențând pozitiv dinamica vieții sale. Deci, învământul
primar trebuie să constituie o etapa fundamental ă în dezvoltarea copilului, nu doar prin libertatea
de acțiune a școlarului, care stimulează interesele de cunoaștere.
Activitățile desfășurate aici, contribuie la dezvoltarea proceselor de cunoaștere,
dezvoltându -le până la nivelul necesar integrării școlare.
În perioada școlară, scopul activității de inițiere a elevului în lecțiile de matematică nu
este acela de a învăț a systematic niște noțiuni, ci de a exersa intellectual, procesele de cunoaștere,
de a-l face apt să descopere relați abstracte sub aspectul concret al situațiilor întâlnite în
activitatea obișnuită.
Teoria genetică a lui Jean Piaget avanseaz ă idea că invățarea este subordonată
dezvoltării intelectuale înțeleasă ca evoluție stadială. Privită din acest punct de vedere,
dezvoltarea intelectuală a copilului de 3 -7 ani, s e realizează î n mai multe stadii , fiecare cu o
structură proprie, asimilarea cunoștințelor matematice fiind prezentă in fiecare stadiu.
Activitatea intelectală începe odată cu interiorizarea acțiunilor exterioare si este legată
de capacitatea de reprezentare. Înclinația spre joc este elementul de susținere a oricăre i activități
mentale.
Activitatea matematică î n învățământul primar conduce la formarea unor deprinder i
intelectuale cum ar fi : a asculta cu atenție, a acționa direct in baza unor cerințe, a răspunde la
întrebări, a urmări acțiunea celorlal ți, a formula întrebări.
5
În același timp, activitatea matematică vizează formarea de suite de abi lități ce
favorizează structuri perceptiv -motrice, specific noț iunilor matematice. Ele sunt rezultatul
dezvoltării bazei de cunoaștere și al fa miliarizării cu forme ale gândirii matematice, logice,
decurgând din acțiunea concretă care declanșează actul in telectual.
Activitățile matematice nu contribuie doar la dezvoltarea gandirii, ci și la formarea
optima a memoriei, imaginației și limbajului, ca elemente cheie ale intelectului uman.
Caracterul formativ -creativ al demersului didacti c il poate ajuta p e școlar să
gândească, să înțeleagă, să ia decizii și să acționeze. Astfel sunt obișnuiți să gândească în mod
indepe ndent, să se orienteze intr -o situație nouă, să sesizeze problema și să identifice metoda
adecvată de a soluționa.
Consecința didactică cea mai importantă ce se desprinde din considerarea stadiilor
psihogenetice, vizează , printre altele , necesitatea adecvării cerințelor procesului instructiv –
educativ la nivelul dezvoltării intelectuale.
De ce am ales Jocul didactic matematic î n invățământul primar -clasa I ? Deoarece este
o temă de actualitate pedagogică ș i pentru imbogătirea a ctivității la clasă .
Eficiența formativă a activități lor matematice poate fi sporită atât prin calitatea
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, cât și prin modul de organizare și îndrumare a
asimilării acestora.
Cara cterul dinamic, activ și relativ dificil al însușirii noțiunilor matematice presupune
procese de căutare, anumite tehnici de investigare si descoperire din partea copiilor.
Cunoscînd rolul pe care îl ocupă jocul în viața copilului, este de înțeles eficiența
folosirii lui in procesul instructive -educativ. Așadar, este necesar să -i antrenăm pe toți copiii în
joc, având în atenție pe aceia care se lasă implicați în activități, deoarece jocul formează și
dezvoltă personalitatea copilului.
6
CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚI ALE VÂRSTEI
ȘCOLARE MICI
1.1. Particularită ți anatomofiziologice ale școlarului mic
Declanșând un process de adaptare la un mediu și la unsistem de solicitări foarte diferit (ca
structură, climat, funcționare de cel din familie și din grădiniță, școala iși exercită calitatea ei
formatoare asupra evoluției psihice a copilului.
Fiind încă un stadiu al copilăriei, schimbările fizice continuă să fie importante și multiple
desi se petrec în ritm variat de -a lungul acestui interval de timp.
Între 6 -7 ani ritmul creșterii este ceva mai încetinit, mai ales în cee ace privește greutatea.
În mare măsură acest aspect poate fi explicat prin efortul de adaptare al copilului la noul mediu.
Cel mai mare ritm de creștere este intre 7 -8 ani cu câte 10 cm in înălțime și 4 kg.în greutate.
La sfârșitul stadiului, înălțimea medie este la băi eți de 132 cm, iar la fete de 131 cm și în
greutate de 29 la băieți și la fete de 28,9 , cu o tendință ca fetele să aibă un ușor avans al
dezvoltării fizice care se va exprima mai bine in urmatorul stadiu.
În ceea ce privește sistemul osos se continua precesul de osificare care devine mai
consistent în următoarele zone:
• La nivelul coloanei vertebrale s -a atins deja stadiile anterioare o anumită stabilitate
curburilor cervicală și toracică, dar a rămas fragile incă cea lombară. De aceea, în
condițiile unei proaste poziții la scris sau în cazul purtării unor ghiozdane prea grele apar
riscuri de deformare;
• În zona toracică și a claviculelor osificările dau o mare rezistență sistemului întreg;
• La nivelul mâinilor, cele mai importante osificări sau mai ales la carpiene și falange.
Intrarea în scoala este ușor precedată sau concomitentă cu schimbarea danturii provizorii.
Copiii trăiesc tensionat aceste momente pentru că ele sunt însoțite de durere, dificultate in
alimentație și dificultate în vorbire .
Sistemul muscular prezintă, la rândul său, câteva schimbări și anume, creșterea general a
masei musculare și a consistenței fibrelor, dar se modifică mai ales capacitatea de reglare a
mișcărilor. Musculature fină a mâinilor atinge o mare fine țe in cee ace privește declanșarea și
coordonarea tonusului și modelarea lui în raport cu exigențele privind formarea deprinderilor
grafice.
7
O anumita pregătire pentru scris se realizează încă din perioada preșcolarității, dar la 6 -7
ani școl arul mic pare mai robust, ca la 5 ani, obosește ușor, are unele indispoziții organice, îi
scade rezistența general a organismului. Către sfârșitul stadiului, toate aceste dispar și pot apărea
semnele următorului stadiu.
1.2. Procese psihice inferioare ale școlarului mic
La școlarul mic procesele psihice inferioare sunt in continua creștere, de la an la an. Școala
este cea care iși exercită calitatea ei formatoare asupre evolutiei psihice a copilului. Dezvoltarea
senzațiilor este un process in continua desfășurare. Se constată o lărgire a câmpului visual
(centrul periferic), precum și o creștere a preciziei în diferențierea nuanțelor cromatice. Senzatiile
școlarului mic se subordoneazănoului tip de activitate, învățarea. Cum aceasta se desfășoarăsub
forma unor acțiuni distincte, senzațiile se vor modela în funcție de solicitările specific acestor
acțiuni. Intensitatea senzației depinde de starea generala a organismului, gradul de sensibilitate a
analizatorului în acel moment. Așa de e xemplu, în stare de oboseală, chiar și stimuli puternici
sunt mai slab receptionați.La fel se întâmplă și dacă doar analizatorul respective a fost
suprasolicitat anterior.
Percepția
Pe parcursul micii școlarități, perceptia câștigă noi dimensiuni, evoluează. Aceasta se
datorează atât creșterii acuității perceptive față de componentele obiectului perceput, cât și a
schemelor logice, interpretative care intervin în analiza timpului perceput. Progresele perceptive
se exprimă nu numai in spo rurile de precizie, volum, inteligibilitate, cât mai des in restructurări
ale însăși procedeelor de efectuare a activităților perceptive. Acum, percepția se afirmă ea însăși
ca o activitate, ca proces orientat și dirijat, spre scop.
Școlarul tră iește într -o lume diversă de obiecte și fenomene, ca și adultul, care există în
spațiu și se desfășoară în timp. Pentru a stabili relațiile informaționale cu acestea și a se adapta la
ele, el dispune de capacitatea de a avea percepții.Percepția este consid erate a fi o imagine
primară , pentru că apare numai în relația directă cu obiectul. Dacă relația este optima, atunci și
percepșia este clară și precisă. Dacă legătura este tulburată de distanța prea mare, de intensitatea
prea slabă a stimulării, percepția este neclară și imprecise, școlarul aflându -se atunci în
dificultate.
Reprezentarea
Capătă în cursul micii școlarități noi caracteristici:
– claritate
– coerență
– mobilitate
– generalitate.
8
Copilul reușește să descompună re prezentarea în părți cu care poate opera independent de
contextual situației și le include ăn noi combinații, creând noi imagini. Reprezentarea va servi,
astfel, la realizarea proceselor imaginației, gândirii și a diferitelor forme de activitate creatoare.
Reprezentarea are ca surse informaționale fundamentale senzațiile și percepțiile. În desfășurarea
ei, se constată o implicare latent a analizatorilor. Astfel, propunându -se unor școlari să -și
reprezinte anumite mișcări și aplicându -se anumiti senzori în d iferite zone musculare, s -au
înregistrat micromișcări la nivelul mușchilor implicați în sarcina data. Percepțiile apar mai
devreme, în copilărie (2-3 luni) față de reprezentări , care apar după primul an de viață.
Procesul reprezentării se spriji nă mult pe memorie, der cele două procese nu se identifică.
În activitatea mintală reprezentările au un rol important. Spre exemplu, formarea noțiunii de
dreptunghi la școlarii mici pornește de la identificarea in mediul înconjurator a suprafețelor cu
astfel de forme, de obicei, și numai după ce percepțiile repetate și dirijate verbal au dus la
formarea reprezentării, se poate trece la însușirea noțiunii și dirijate.
În multe ativități ale gândirii școlarului, reprezentările constituie un punct de plecare și
suport intuitiv pentru desfășurarea șirului de raționamente în vederea rezolvării de probleme.
Astfel, se știe căpentru multe probleme de geometrie, constituirea figurii cerute înseamnă
aproape jumătate din rezolvarea ei. Ca și alte procese psi hice, reprezentarea contribuie la
reglarea mișcărilor și acțiunilor școlarilor.
1.3. Procese psihice superioare ale școlarului mic
În timpul școlarității, continua să se întărească deprinderile de autoservire dobândite la
vârsta preșcolară și înc epe formarea unor categorii de deprinderi și priceperi legate de nevoile
tipului de activitățiși relații în care este încadrat copilul (deprinderi de masurat, de calcul
numeric, de manuire a unor instrumente etc.)
Aptitudinile școlarului mic se dezvoltă în legătură cu activitatea pe care o desfășoară el și
anume, învățătura. Una din aptitudinile generale care se dezvoltă la această vârstă este tocmai
aptitudinea de a învăța. Din aceasta se dezvoltă elementele unor aptitudini specializate
(matemat ice, literare, plastice, musicale…).
Gândirea
Progrese importante realizează procesele gândirii constând în apariția și consolidarea
construcțiilor logice sub forma unor judecăți și raționamente care -i permit copilului să întrevadă
anumite permanențe.
La 7 – 8 ani copii admit conservarea materiei, către 9 ani recunosc conservarea greutății și
catre 11 – 12 ani conservarea volumului. Unul din principalele beneficii ale gândirii este
reversibilitatea (inversarea operațiilor g îndirii). Copilul devine capabil să explice, să
argumenteze, să dovedească adevărul judecăților sale. În procesul de învățământ se dezvoltă
operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale, analiza și sinteza,
comparația, abstrac tizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea.
9
Gândirea devine productive, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate al
utilizării diferitelor procedee în activitatea mintală.
Limbajul
În cursul micii școlarități acesta se dezvoltă atât scris cât și oral, se formeaza conduit de
ascultare, cresc posibilitățile de exprimare corectă, se însușesc fondul principal de cuvinte al
limbii materne și terminologia specific diferitelor activități școlare. To ate acestea vor influența
nu numai asupra perfecționării conduitei verbale, ci și asupra dezvoltării intelectuale, contribuind
la formarea capacității micilor școlari de a reacționa, argumenta, demonstra.
Specific vârstei școlare mici este creșt erea considerabilă a memoriei , în fondul ei
pătrunzând un mare volum de informație. Se îmbogățesc indicatorii trăiniciei și rapidității
memoriei. Grație cooperării memoriei cu gândirea se dezvoltă formele logice ale memoriei,
bazate pe legăturile de sens d intre dateastfel incât copiii pot să înlocuiască necunoscutul prin
cunoscut, să redea esenșialulm să introduce criterii logice î n organizarea materialului ce urmează
a fi memorat. Se accentuează caracterul voluntary, conștient al preceselor ei, copilul fii nd capabil
să-și fixeze sarcina de a memora, să se autocontroleze în procesul reproducerii celor memorate.
Imaginația
Se află în plin progress, atât sub raportul conținutului cât și a formei, comparative cu vârsta
preșcolară, ea devine ma i critică, se apropie mai mult de realitate, copilul însuși adoptând acum
față de propria imaginație o atitudinede autocontrol. Se dezvol tă atât imaginația reproductivă , cât
și cea creatoare.
Atenția
În legatură cu evoluția atentiei pe durata micii școlarități, trebuie accentuate două
observații de bază:
a) Școala solicită permanent și sistematic capacitățile de atentie ale copilului și prin acestea
le și dezvoltă ,
b) În acest stadiu trebuie dobândite sau amplificated câteva calități ale at enției, absolut
necesare pentru desfășurarea activităților copilului de acum, cât și din următorele trepte școlare .
Toate aceste activități instructiv -educative consolideaza și amplifică mecanismele de reglaj
voluntar în apariția și menținerea atențieiși î n modularea ei în concordanță cu cerințele puse în
fața copilului. Se manifestă intens atenția internă, cea centrată pe desfășurări mintale mai mult
sau mai puțin complexe. Evidenta este și creșterea stabilității atenției (de la cca.25 la 45 minute).
În școlaritatea mica se face încă un pas important în dezvoltarea reglajelor voluntare și
astfel comportamentle dobândesc raționalitate.
Voința iradiază larg cuprinsul personalității copilului punându -și amprenta și asupra altor
comportament e ale vieții psihice : percepția devine in tențională și susținută prin efort voluntar se
transforma în observație; se formeaza memoria și atenția voluntară.
10
Asupra afectivității școlarului mic își pun amprenta atât sarcinile de învățare proriu zi se
cât și relațiile interpersonale din cadrul colectivității școlare. Se dezvoltă atât emoțiile și
sentimentele intelectuale, cât și sentimentele și emoțiile morale și estetice.
În structura general a motivației din acest stadiu, pe lânga motiv ația pentru învățare, pot fi
identificate și alte aspect: interesul pentru joc, pentru grup, pentru lectură, pentru natură, pentru
alcătuirea unor colecții.
Asigurarea dezvoltării psihice corespunzătoare în acest stadiu, este o contribuție majo ră a
ciclului primar la pregătirea pentru îndelungatul process de învățare din următoarele stadia.
1.4. Personalitatea școlarului mic
Statutul de școlar cu noile lui solicitări, cerințe, sporește importanța socială a ceea ce
întreprinde și realizează copilul la această vârstă. Noile împrejurări lasă o amprentă puternică
asupra personalității lui atât în ceea ce privește organizarea ei interioară cât și în ceea ce privește
conduit sa externă.
„Sistem dinamico – energetic al personalității” , „temperamentul se modulează, căpătând
anumite nuanțe emoționale, suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente
superioare ale personalității și dobândește o anumită factură psihologică ” 1. Copiii se disting
printr -o mare diversitate tempera mentală. Există copii vioi, expansivi, comunicativi și copii
retrași, lenți. Contactul cu influențele modelatoare ale procesului educațional dă naștere la
anumite compensații temperamentale.
Prin joc se dezvoltă personalitatea copilului, prin crearea și re zolvarea progresivă a
diverse feluri de contradicții:
a) între libertatea de acțiune și conformarea la schema de joc;
b) între invitație și inițiativă;
c) între repetiție și variabilitate;
d) între dorința de joc și pregătirea prealabilă necesară;
e) între ceea ce este p arțial cunoscut și ceea ce se cunoaște bine;
f) între absența vreunui rezultat material util și bucuria jocului;
g) între operarea cu obiecte reale și efectuarea de acțiuni simbolice;
1 Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. – Psihopedagogie , E D P, București, 2004 p. 2 8
11
h) între emoțiile dictate de rolul îndeplinit și emoția pozitivă provocată de par ticiparea
la joc.
Aptitudinile , „componenta executivă a personalității, latura instrumental –
operațională” 2 se exprimă mai clar în rezultatele elevului, se dezvoltă prin activitate, învățare și
antrenament. Inteligența , ca aptitudine gener ală, contribuie la formarea celor mai variate
capacități și la adaptarea cognitivă a copilului la situații noi. Prezentă în toate procesele de
cunoaștere, inteligența se manifestă în special în formarea și evoluția gândirii. Nivelul
inteligenței se constat ă din facilitarea învățării, a gradului înțelegerii și rezolvării de probleme
noi.
„Din perspectiva teoriei cognitiv -constructiviste a lui Piaget, inteligența este definită ca
fiind capacitatea individului de adaptare la situații noi, de a rezo lva problemele întâlnite, de a
construe progresiv structuri cognitive tot mai elaborate .”3
Mica școlaritate este perioada în care începe structurarea caracterului , organizarea
trăsăturilor caracteriale, conturarea unor dominante. Se dezvoltă noi trăsături de caracter
stimulate de învățarea școlară: onestitatea, modestia, spiritul colectiv, solicitudinea, simțul de
răspundere, sârguința, perseverența, curajul, tendința spre dominanță sau spre supunere. De
asemenea, în mod obișnuit se descrie un caracter prin cele trei atitudini fundamentale: atitudinea
față de ceilalți, atitudinea față de muncă și atitudinea față de sine. De altfel, dezvoltarea
aspectelor atitudinale și a trăsăturilor de caracter reprezintă un obiectiv prioritar al școli i.
Toate aceste achiziții ale școlarității mici, prezentate sintetic, subliniază rolul decisiv al
procesului de învățământ în dezvoltarea psihică cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a
copilului. În acest sens se impune cu precădere unitatea și convergența demersurilor școlii și
familiei în complexul proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic.
Creativitatea , „dimensiune complexă a personalității ”, „valoare social – umană și
educațională de prim rang” 4, se man ifestă în munca, învățarea și jocul elevului.
Cuprinde diverse componente de ordin intelectual, afectiv, motivațional, voluntar,
atitudinal și aptitudinal. Presupune o structură în care interacționează factori precum:
inventivitate, ingeniozita te, fluiditate și flexibilitate în gândire, capacitatea de a elabora soluții
2 Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. – Psihopedagogie , E D P, București, 2004 p. 50
3 Dumitriu, Gh. – Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, E D P, Bucu rești, 2004 p. 44
4 Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. – Psihopedagogie , E D P, București, 2004 p. 62
12
noi, originale, vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, trebuințe de performanțe, de
realizare și autorealizare, de autoafirmare.
Capacitatea omului de a actio țina în spir it creativ în diferite situa ții concrete de via ță este
definitorie pentru evolu ția personalit ății sale. De altfel, jocul adevarat, de la care se așteapt ă și
performan țe, nu poate fi dec ât creativ. O compara ție între crea ția obi șnuită și crea ția ludic ă
evidențiază cert specificul si dimensiunile creatiei copilului scolar.
Se recomandă ca atât compunerea problemelor cât și rezolvarea acestora să se facă și în
situații de joc didactic. Competiția generată de joc va contribui nu numai la activizar ea
intelectuală a copiilor, dar și la formarea personalității acestora, la manifestarea unei conduite
atitudinale față de muncă, față de întrecerile în cadrul grupului școlar. Totodată, se va avea în
vedere creșterea mobilității gândirii, a capacităților s ale divergente, creatoare, dezvoltarea
calităților de bază: rapiditate, operativitate, capacitate de control și autocontrol, calități ale
atenției. Pe măsură ce elevii compun sau rezolvă probleme singuri, fără sprijinul altora, probleme
din ce în ce mai di ficile, crește atât satisfacția împlinirii, cât și dorința de a lucra în continuare.
Se formează deprinderile de muncă independentă, spiritul de inițiativă, curajul de a infrunta orice
situație, dorința de afirmare. Având în vedere toate aceste aspecte, se poate concluziona că
matematica participă cu mijloace proprii la modelarea personalității, nu numai sub aspect
intelectual, ci și sub aspect estetic și moral .
Din punct de vedere al dezvoltării intelectuale învățarea matematicii exersează judec ata, îl
ajută pe elev să distingă adevărul științific de neadevăr, să -l demonstreze. Antrenează
organizarea logică a gândirii, ordonarea ideilor, recunoașterea ipotezelor și a consecințelor, îl
învață pe copil să distingă diversele aspecte ale unei situați i, să degajeze esențialul de neesențial,
dezvoltă atenția, antrenează memoria logică, exersează analiza și sinteza, favorizează dezvoltarea
imaginației creatoare, îl ajută pe elev să -și formeze un simț critic constructiv.
Sub aspect estetic , trezește gustul față de frumusețea matematicii, exprimată prin relații,
formule, figuri, demonstrații, cultivă unele calități ale exprimării, cum ar fi: claritatea, ordinea,
conciziunea, eleganța.
Din perspectiva dezvoltării morale , matematica f ormează gustul pentru adevăr,
obiectivitate și echitate, creează nevoia de rigoare, discernământ și probarea ipotezelor, creează
nevoia de a cunoaște, de a înțelege, formează deprinderi de cercetare și investigare, stimulează
voința de a duce la capăt un l ucru început.
13
CAPITOLUL II : JOCUL DIDACTIC
➢ “Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jo cul “
(L. Blaga – Trei fete)
2.1. Conceptul de joc
În viața de zi cu zi a copilului, jocul ocupă un rol esential. Astfel, jucâ ndu-se, copilul își
satisfice nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a transpune în
diferite roluri și situații care il apropie de realitatea înconjurătoare.
Copilul se dezvoltă prin joc, își potentează funcțiil e latent, punând în acțiune
posibilitățile care decurg din structura sa particular, pe care o traduce în fapte, le asimilează și le
complică.
Jocurile co lective reprezintă rațiunea existenței unui grup de copii, forța de coeziune
care îi ține laolaltă. Jocul îi apropie pe copii, generează și stabilizează sentimente de prietenie,
stimulează colaborarea, scoțându -i din izolare.
Jocul are urmatoarele trăsături caracteristice:
• este unul din variatele activități ale oamenilor, determi nate de celelalte activități și care,
la rândul său, le determină pe acestea : învățarea, munca, creația nu s -ar putea realiza în afara
jocului după cum aceasta este purtătorul principalelor rlrmente psihologice de esență neludică ale
oricărei ocupații spe cific umane;
• este o activitate constientă, cel care îl practică, îl conștientizează ca atare și nu -l
confundă cu niciuna din celelalte activități umane ;
• jocul introduce pe acela care -l practica în specificacitatea lumii imaginare pe care și -o
creează jucătorul respectiv ;
• scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să -I satisfacă jucătorului dorințele sau
aspirațiile proprii ;
• prin atingerea unui asemenea scop, se stabilește echilibrul vieții psihice și se stimulează
funcționalitatea de ansamblu a acestei a;
14
• jocul este o activitate specific, încărcată de sensuri și te nsiuni, întotdeauna desfășurată
după regulile acceptate de bunăvoie și în afara sferei utilității sau necesității materiale, însoțită de
sentimente de înălțare și încordare, de voioșie și desti ndere ;
În sistemul pedagogic al lui P.F.Leshaft, jocurile ocupă un loc important. El definea
jocul ca un exercițiu cu ajutorul căruia copilul se pregătește pentru viață: ”Tot ceea ce exersează
se dezvoltă și se desavârșește, tot cee ace nu se exersează decade. Exercițiile care au loc în
desfășurarea jocului îl ajută pe copil să -și însușească mișcările și acțiunile care constituie
premisele formării unor anumite deprinderi și obisnuințe.”
Jocul este transpunerea pe plan imaginar al vieții reale pe baza transfigurării realității,
prelucrării aspirațiilor, dorințelor copilului. Este o activitate cu character dominant pe parcursul
întregii copilării.
2.2. Jocul didactic
Este una din cele mai accesibile forme de activitate datorită originalității sale specifice și
umane: împletirea strânsă a jocului cu activitatea; îmbinarea elementelor de joc cu sarcina
didactică. Orice sarcină didactică, în aparență greoaie, aridă, poate fi rezolvată prin joc, dacă
acesta întrunește formele cele m ai accesibile și atractive pentru copii. De exemplu, predarea
formelor geometrice, a dimensiunilor, a noțiunilor spațiale și temporale este în genere, dificilă.
Inclusă în joc, predarea se realizează cu deosebită ușurință, iar cunoștințele sunt mult mai
temeinice. Sfera instructiv -educativă a jocului didactic e atotcuprinzătoare. Ea se referă,
Jocul didactic admite cel puțin două definiții de dicționar:
• specie de joc care îmbina armonios elemental instructive și educative cu elementul
distracti v;
• tip de joc prin care educatorul consolidează, precizează și verifică cunostințele predate
copiilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe;
Conținutul, sarcina didactică, regulile și acțiunile de joc (ghicire, surpriză, mișcare etc.)
conferă jocului didact ic un character specific, înlesnind rezolvarea problemelor puse copiilor.
Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații, care parallel cu destinderea,
buna dispoziție și bucuria urmărește obiectivă de pregătire intelectuală, te hnică, morală, estetică
și fizică a copilului. Este o formă de activitte active și accesibilă copilului, prin care se realizează
o bună parte din sarcinile instructive -educative.
În procesul de învățământ jocul e conceput ca mijloc de instrui re și educare a copiilor,
ca procedeu metodic de realizare optima a sarcinilor concr ete pe care le propune procesul de
învățământ și ca formă de organizare a activității de cunoaștere și de dezvoltare a capacitășilor
psihofizice pe toate planurile.
Ceea ce caracterizează în esență jocul didactic constă în aceea că, îmbină într -un tot
unitar și armonios , atât sarcini specific jocului cât și sarcini și funcții specific învățării.
15
Prin urmare, jocurile didactice au drept scop, pe de -o parte instruirea copiilor într -un
domeniu al cunoașterii , iar pe de altă parte sporirea interesului pentru activitatea respective prin
utilizarea unor elemente distractive caracteristice jocului. Jocurile didactice exercită o influență
asupra dezvoltăr ii psihice a copilului. În primul rând contribuie la dezvoltarea intelectuală, a
formarea percepțiilor (d e culoare, formă, mărime, etc.) , la educarea spiritului de observație,
imaginației creatoare, a gândirii și a limbajului.
Jocurile didacti ce sunt un mijloc efficient pentru realizarea sarcinilor educației morale a
copiilor .Ele contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de
independent, disciplinei conștiente, perseverenței,socialității și a multor altor cal ități de voință și
trăsături de caracter.
Un rol deosebit de important in dezvoltarea acestor calităț și trăsături îl auregulile jocului
didactic. Însușindu -și aceste reguli, învățând să respecte, copilul învață în același timp să se
stăpâneasc ă mai bine, să -și înfrâneze dorințele, când acestea din urmă vin în contradicție cu
conținutul jocului.
Multe dintre jocurile didactice ajuta la dezvoltarea spiritului de independență.
Valoarea educativă a jocurilor didactice consta ș i în dezvoltarea spiritului de echipă, a
relatiilor reciproce corecte dintre copii. Respectarea regulilor educă la copii simțul de
răspundere, onestitate. În jocul didactic colectiv copiii învață să se ajute unii pe alții, să se bucure
de succesele colegil or săi, să aprecieze și să recunoască nepărtinit succesele altora.
Între jocul didactic și procesul instructive -educativ există o dublă legătură:pe de o parte,
jocul sprijina procesul instructiv, îl adâncește și îl ameliorează, pe de altă parte , jocul este
condiționat de procesul instructive prin pregătirea anterioră a elevului în domeniul în care se
plasează jocul.
De asemenea , jocul didactic poate însemna o activitate ludică propriu -zisă, fizică sau
normal, generatoare de plăcere, distracție, dar care are, în același timp, rolul de asimilare a
realului în activitatea proprie a copilului.
În acest fel, jocul didactic se constituie într -una din principalele metode active, deosebit
de eficientă în activitatea instructive -educativă cu scolarii mici. Valoarea acestui mijloc de
instruire și educare este subliniată și de faptul că poate repr ezenta nu numaio metodă de învățare,
ci și un procedeu care însoțește alte metode sau poate constitui o forma de organizare a
activitățilo r elevilor.
2.3.Jocul didactic matematic
Orice exercițiu sau o problemă de matematică poate deve ni joc didactic dacă :
• urmărește un scop didactic
• realizează o sarcină didactică
• utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat și respectate de elevi
16
• folosește elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse
• vehiculează un conținut matematic a cesibil prezentat într -o formă atractivă.
Scopul didactic este sat de cerințele programei școlare pentru clasa respectivă (clasa I),
reflectate î n finalitățile jocului. Formularea trebuie să fie clară și să oglindească problemele
specific impuse de realizarea jocului respective. O formulare corecta a scop ului determină o bună
orientare , organizare și desfășurare a activității respective.
Sarcina didactică se referă la cee a ce trebuie să facă în mod concret elevii pe
parcursul jocului pentru a realiza scopul propus. De asemenea constituie elementul de bază,
esența activității respective, antrenând operațiile gândirii (analiza, sinte za, comparația), dar și
imaginația copilului. De regulă, un joc didactic vizează o singură sarcină didactică. Regulile
jocului concretizează sarcina didactică și realizează, în același timp, legatura dintre aceasta și
actiunea jocului. Regulile jocului act ivează întreg colectivul și pe fiecare elev în parte,
antrenându -l în rezolvarea de sarcini didactice.
Elementele de joc pot fi: întrecerea, cooperarea între participanți, recompensarea
rezultatelor deosebite, penalizarea greșelilor, surpriza, așteptarea, aplauzale, cuvântul stimulator.
O parte din toate aceste elemente se utilizează în majoritatea jocurilor didactice, altele, în funcție
de conținutul jocului. Important este ca elementele de joc să se împletească strâns cu sarcina
didactică, să mijlocească realizarea ei în cele mai bune condiții.
Conținutul matematic al jocului depinde în mare masură de materialul didactic folosit, de
alegerea corespunzătoare și de calitatea acestuia. În jocurile cu material didactic, acesta trebuie
variat, cartonașe, jetoane, piese geometrice, etc. Necesitatea utilizării jocului didactic matematic
la clasa întâi este data de :
• continuitatea clasei pregătitoare
• tipul de activitate dominant (jocul, învățarea)
• particularitățile psiho -fizice ale școlarilo r mici.
Toate acestea impun ca, la vârsta școlară mica, lecția de matematică să fie completată,
intercalată sau chiar înlocuită cu jocuri didactice matematice.
Jocul didactic poate desemna o activitate fizică sau mentală, gen eratoare de plăcere,
distractie , recomfortare, dar care are, în același timp, rolul de asimilare a realului în activitatea
proprie copilului.
In acest fel, jocul didactic se constituie intr -una din principalele metode active,
deosebit de ef icientă în activitatea instructive -educativă cu scolarii mici.
În învățământul primar, jocul didactic se poate organiza în oricare dintre disciplinele
scolare, în orice tip de lecție și în orice moment al lecției.
Diversita tea domeniilor, obiectivelor și conținuturilor pentru care se realizează jocul
didactic induce o posibilă clasificare a acestora după cum urmează
• după obiective și conținuturi
17
• jocuri de dezvoltare a vorbirii
• jocuri matematice
• jocuri de cunoaștere/explorare a mediului
• jocuri de mișcare
• jocuri musicale
• după materialul folosit
• jocuri cu materiale
• jocuri fără materiale
• după momentul folosirii în lecție
• joc didactic ca lecție de sine stătătoare
• joc didactic ca un moment al lecției
• joc didactic în completarea lec ției.
Pentru învățător, jocurile didactice devin mijloace de cuno aștere diferențiată, teste prin
intermediul cărora determină capacitatea intelectuală a copiilor, volumul de cunoștințe , gradul de
concentrare, influența vorbirii, interese de cunoaștere, af ectivitatea și dechiderea spre prietenie și
colaborare.
Încercând integrare a școlarului în viața și progr amul de activitate din școală, î n condițiile
nevoilor de relație copil -învățător treptat, jocul mathematic devine o simplă acțiune. La înc eput
este o acțiune mai dezvoltată apoi devine din ce în ce mai simplă, se transformă în joc cu temă,
cu subiect și roluri bine stabilite între elevi. Jocul didactic evoluează odată cu constituirea
primelor reprezentări ce permit elevului săopereze pe plan mental cu experiența pe care o
dobândește zilnic.
Ținând cont de faptul că existența jocului este concentrate în procesul de reflectare și
trasformare pe plan imaginar a realității concrete, process prin care devine posibilă și plăcută
posib ilitatea pătrunderii elevului într -o realitate complexa care o cunoaște active, factorii au un
rol principal în evoluția jocului didactic matematic la clasa I, astfel izvorăsc din contactul cu
elevii cu realitatea imediat apropiată lui, îmbrăcând forma uno r contradicții .
Contradicțiile cu rol de factori pot fi
• contradicția dintre nivelul deprinderilor si dorința elevului de a le stăpâni, de a utiliza
obiectele conform destinației lor
• contradicția dintre tendința elevului care învață să repro ducă viața adulților
• contradicția dintre libertatea de acțiune a copilului și necesitatea de a se confirma cu
regulile jocului
• contradicția dintre imitație si creativitate.
18
2.3. Valoarea pedagogică a jocului didactic
Având în vedere compl exitatea procesului instructiv -eduvativ învățătorul trebuie să
aleagă, să combine, să organizeze ansamblul de metode, materiale, mijloace pentru a atinge
obiectivele .Cele mai folosite sunt metodele activ – participative din care face parte și jocul
didactic , însoțit de materialul didactic și mijloacele adecvate. Astfel, jocul didactic poate fi
folosit ca mijloc, metodă și procedeu .
a) Jocul didactic poate constitui mijloc de învățare , acesta fiind un ansamblu de resurse sau
instrumente materiale și tehnice, adaptate sau selectate în vederea îndeplinirii sarcinilor
instructiv educative ale școlii.
Aceste mijloace intervin direct în procesul de instrucție sprilinind și amplificând
eforturile învățătorului și cele de învățare ale elevilor. J ocul didactic este milloc de exersare
și formare a deprinderilor prin solicitarea gândirii, imaginației, creativității.
Folosirea lui ca mijloc ne obligă să alegem corect momentul de integrare în
lecție și utilizarea lui să se facă în f uncție de scopul propus, de timpul acordat și de etapa
lecției.
b) Calitatea activității elevilor și învățătorului crește dacă se folosesc metodele
corespunzătoare fiecărei situații de învățare. Ele ușurează însușirea cunoștințlor exersând
totodată funcțiile intelectuale.
Jocul ca metodă , îndeplinește anumite funcții:5
– instrumentală (operațională) – intermediară intre elev și materie, între obiective și rezultate;
– normativă – ne arată cum să procedăm, să predăm, să verificăm pentru a o bține rezultatele
cele mai bune;
– motivațională – stimulează curiozitatea, trezește interesul, dorinăa de cunoaștere, învățare;
– formativ – educativă exersează și dezvoltă procesele psihice și motorii, concomitent cu
însușirea cunoștințelor și formarea de prinderilor de modelare și influențare a atitudinilor,
opiniilor, convingerilor, sentimentelor.
Metodele sunt ansambluri organizate de procedee. Valoarea și eficiența metodei,
rezidă în calitatea și eficiența procedeelor pe care le aduce.
5 I.Cerghit -"Metode de învățământ ", Buc. E.D.P. 1979, p.166 -171
19
Varietatea procedeelor face metoda mai atractivă, mai interesantă, mai eficace.
În cadrul jocurilor didactice se pot combina metode și procedee. Astfel,
instructajul care precede jocul, ajută la clarificarea și precizarea sarcin ilor, condițiilor și
regulilor de ordine și disciplină, a modului de comportare.
Problematizarea – crearea stărilor conflictuale, contradictorii,ce pot rezulta din
trăirea simultană a două realități de cunoaștere diferite: experiența ante rioară de care dispun
și elemente de noutate, surpriza, necunoscut în care datele vechi nu sunt suficiente pentru a
rezolva sarcina.
Jocul este o metodă activ – participativă , deoarece mobilizează energiile
elevului, îi concentrează atenți a, îl face să urmărească cu interes și curiozitate activitatea, să –
și folosească imaginația, înțelegerea, memoria. G.V. Bunescu spunea că: ,, activizarea
înseamnă, în esență, a -l transforma pe elev în subiect activ al învățării, al propriei formări și
nu un obiect care înmagazinează informații.”
Copiii se joacă de bunăvoie nesesizând că, de fapt, învață ceva, exersează. Jocul face
ca lecția să fie activă, aduce o stare bună de dispoziție, destindere, divertisment.
Prin joc se pot verifica, evalua cunoștințe, priceperi, deprinderi , se pot acorda
calificative, puncte, se pot face clasamente.
Se pot verifica:
– cunoștințele asimilate, volumul și nivelul de însușire al informațiilor, caracterul
structurat, precis, durabil al cunoștințelor;
– dezvoltarea capacității intelectuale;
– capacitatea de aplicare a cunoștințelor în rezolvarea sarcinilor;
– trăsăturile de personalitate și conduita elevilor.
Jocul îndepl inește, în mare măsură, funcțiile evaluării :
– predictivă (inițială) – ce stabilește dacă copii cunosc noțiunile cu care operează;
– formativă ( continuă) – necesar pentru învățător pentru că va constata dacă ce s -a predat a
fost însușit sau trebuie să rev ină cu explicații. Se văd dificultățile învățării, nivelul
îndeplinirii obiectivelor, se poate modifica predarea în funcție de lacunele constatate;
– sumativă – se poate constata nivelul general la învățătură ( pe un semestru, pe un an școlar
etc).
20
Jocul se poate desfășura cu întreg colectivul de elevi, pe grupe sau individual. Astfel, se
manifestă diferența relațională între învățător – elev,învățător – clasă, elev – clasă, elev – elev.
Învățătorul poartă răspunderea întregii activ ități. Atribuțiile lui sunt de a planifica,
proiecta, organiza, îndruma, stimula, controla, ameliora, evalua. El trebuie să creeze un climat
plăcut care ajută la desfășurarea jocului. Aprecierile lui trebuie să fie obiective. Așa cum spunea
Gheorghe Boboc:
,, Învățătorul conștient de zestrea candidatului la umanitate, va decela și decanta
strategiile capabile să valorifice aceste date, va supune la efort intelectual, moral și fizic pe
elevii săi, asigur’nd astfel calitative ce se impun. Rela ția dintre învățator și școlarul mic
incumbă incredere din partea cea dintâi, indisponibilități bio – psihologice ale elevului și respect
din partea acestuia față de personalitatea sa sau obiectivitatea în competența didactică, în
crearea și dezvoltarea unu i climat democrat, în organizarea și desfășurarea unui act instructiv –
educativ și narativ pe măsura necesităților psihice și moral – sociale ale școlarilor mici”.6
Diferite studii și observații efectuate asupra jocului au evidențiat fap tul că acesta
îndeplinește multiple funcții.
J. Piaget stabilește următoarele funcții ale jocului:
1. funcția de adoptare realizată pe cele două coordonate : asimilarea realului la „eu”
și acomodarea, transformarea „eu -lui” în funcție de modelele exterioare;
2. funcția catarctică, de descărcare energetică și rezolvare a conflictelor;
3. funcția de socializare, constând în acomodarea copilului la ceilalți, asimilarea
relațiilor cu cei din jur la propriul „eu”;
4. funcția de extindere a „eu -lui”, de satisfacere a multip lelor trebuințe ale
copilului, de la trebuințele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare
a potențialului de care dispune, de la trebuințele perceptive și motorii la cele de
autoexprimare în plan comportamental .
Psihologul Ursula Șchiopu î n lucrarea „Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor”
stabilește funcțiile jocului precizând că acestea se pot grupa în funcții esențiale, secundare și
marginale.7
6 Revista învățământului primar, nr. 4 , 2000
7 Ursula Șchiopu -Probleme psihologice ale jocului ș i distracțiilor E D P, București, 197
21
Funcțiile esențiale ale jocului sunt următoarele:
➢ funcția de cunoaștere care se exp rimă în asimilarea practică și mentală a
caracteristicilor lumii și vieții;
➢ funcția formativ -educativă exprimată în faptul că jocul constituie o școală a
energiei, a educației, a conduitei, a gesturilor, a imaginației. Jocul educă atenția, abilitățile și
capacitățile fizice, trăsăturile de caracter (perseverența, promptitudinea, spiritul de ordine),
trăsături legate de atitudinea față de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiție, de dreptate,
sociabilitatea, ș.a), modelează dimensiunile etice ale con duitei.
➢ funcția de exercitare complexă, stimulativă a mișcărilor (pusă în evidență mai
ales de Gross și Carr) concretizată în contribuția activă pe care jocul o are la creșterea și
dezvoltarea complexă. Aceasta apare ca funcție principală în jocurile de mi șcare, jocurile sportive,
de competiție și ca funcție secundară în jocurile simple de mânuire, proprii copiilor mici. În
perioada copilăriei și tinereții este o funcție principală, devenind ulterior marginală.
Ca funcție marginală este precizată funcția te rapeutică ce se manifestă cu succes în
cazuri maladive.
În concluzie putem aprecia că jocul didactic utilizat ca metodă, procedeu, mijloc de
învățământ poate avea o valoare informațională , deorece elevul dobândește și asimilează
repede și pl ăcut cunoștințe prin conștientizarea nevoiii de a ști, prin formarea instrumentelor de
autoinstruire și o valoare formativă prin dezvoltarea capacităților cognitive, a gândiriiși
calităților ei, imaginației, memoriei logice, spiritului de observație, creat ivității.
22
CAPITOLUL III
JOCUL DIDACTIC MATEMATIC LA CLASA I
3.1. Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic
matematic
Proiectarea, organizarea metodică a jocului didactic, modul în care învățătorul știe să
asigure o concordanță deplină între toate elementele ce -l defines duce la reușita acestuia.
Organizarea unui joc didactic mathematic presupune:
• pregătirea în prealabil a învățătorului (studierea c onținutului și a structurii jocului și
pregătirea materialului didactic necesar)
• organizarea corespunzătoare a colectivului de elevi
• valorificarea mobilierului salii de clasă (eventual reorganizarea)
• distribuirea materialului didactic (dacă este cazul)
În timpul jocului matematic, învățătorul trebuie să țină cont de:
• ritmul și strategia conducerii jocului
• stimularea elevilor în perspectiva participării active în joc
• asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc
• varietatea elementelor de joc (co mplicarea jocului, introducerea altor variante).
Organizarea jocului didactic mathematic necesită o serie de măsuri. Astfel, trebuie
Să se asigure o împărțire corespunzătoare a elevilor în funcție de acțiunea jocului și, uneori,
chiar o reorganizare a mob ilierului existent în sala de clasă, pentru buna desfășurare a
jocului, pentru reusita lui.
Următorul pas important în organizarea jocului didactic este distribuirea materialului
didactic. În general materialul se distribuie la începutul acti vității de joc și aceasta pentru
următorul motiv: elevii cunoscând în prealabil materialele didactice necesare jocului
respective, vor înțelege mult mai ușor explicația învățătorului referitoare la desfășurarea
jocului. Totuși, acest procedeu nu trebuie ap licat în mod mecanic. Exista jocuri didactice în
care materialul poate fi împărțit elevilor după explicarea jocului.
Organizarea judicioasă a jocului didactic matematic are o influență favorabilă
asupra ritmului de desfășurare a acestuia, a supra realizării cu succes a scopului propus.
În desfășurarea jocului trebuie tinut cont de urmatoarele etape/momente:
• introducerea în joc (discuții pregătitoare)
• anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia
23
• prezentarea materialului
• explicarea și demonstrarea regulilor jocului
• fixarea regulilor
• executarea jocului de către elevi
• complicarea jocului / introducerea unor noi variante
• încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau/și individual, recompensarea).
Introducerea în joc, ca e tapă, îmbracă forme variate în funcție de tema jocului. Uneori
atunci când este necesar să familiarizăm elevii cu conținutul jocului,
activitatea poate să înceapă printr -o scurtă discuție cu effect motivator. Alteori, introducerea în
joc se poate face pr intr-o scurtă expunere care să stârnească interesul în atenția elevilor. În alte
jocuri, introducerea se poate face prin prezentarea meterialului, mai ales atunci când de logica
materialului este legată întreaga acțiune.
Anuntarea jocului trebuie făcută sintetic, în termini preciși, fără cuvinte de prisos, spre
a nu lungi inutil începutul acestei activități.
Un pas decisive pentru succesul jocului didactic matematic este demonstrarea și
explicarea acestuia. Învățătorului î i revin următoarele sarcini:
• să facă elevii să înțeleagă sarcinile ce le revin
• să precizeze regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă și corectă de către elevi
• să prezinte conținutul jocului și principalele etape, în funcție de regulile jocului
• să dea explicații cu privire la modul de folosire a materialului didactic
• să scoată în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a deveni
câștigători.
În timpul sau după explicație se obișnuiește să se fixeze regulile tran smise. Acest
lucru se recomandă atunci când jocul are o acțiune mai complicată, impunându -se o subliniere
specială a acestor reguli.
Jocul începe la semnalul conducătorului jocului. La început acesta intervine mai des
în joc, reamintind r egulile, dând unele indicații organizatorice. Pe măsură ce se înaintează în joc
sau elevii capătă experiența jocurilor matematice, învățătorul acordă independența elevilor, ii
lasă să acționeze liber.
Există două moduri de a conduce jocul didactic matematic al elevilor:
• conducerea direct ( învățătorul având rolul de conducător al jocului)
• conducerea indirectă (învățătorul ia perte activă la joc, fără să interpreteze rolul de
conducător)
În orice situație , învățătorul trebu ie:
• să imprime un anume ritm jocului
• să mențină atmosfera de joc
24
• să urmărească desfășurarea jocului, evitând momentele de monotonie, de stagnare
• să controleze modul în care se realizează sarcina didactică
• să creeze condițiile necesare pentru ca fiecare ele v să resolve sarcina didactică în mod
independent sau în cooperare
• să urmărească comportamentul elevilor, relațiile dintre ei
• să urmărească respectarea regulilor jocului
• să activeze toți elevii în joc, găsind mijloacele potrivite pentru a -I antrena și pe c ei mai
timizi.
Sunt situații când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducerea
jocului (elevii devin conducătorii jocului, îl organizeazăîn mod independent), schimbarea
materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să resolve pr obleme cât mai diferite în
cadrul acestui joc), complicarea sarcinilor jocului (introducerea unui element de joc nou,
introducerea unui material nou…).
La finalul jocului, învățătorul formulează concluzii și aprecieri asupra felului în care s -a
desfășurat jocul, asupra modului de comportare al elevilor , făcând recomandări și evaluări cu
character individual și general.
Organizarea jocului didactic matematic – trebuie să se asigure o împărțire
corespunzătoare a elevilor clasei în f uncție de acțiunea jocului și uneori, reorganizarea
mobilierului;
De obicei, materialul se distribuie la începutul activității deoarece elevii,
cunoscând în prealabil materialul, vor înțelege mai ușor explicațiile învățătorului. Acest
procedeu n u este obligatoriu, deoarece există jocuri didactice în care materialul poate fi
împărțit elevilor după explicarea regulilor. Organizarea jocului didactic necesită o serie de
măsuri în funcție de jocul ales: să se asigure o împărțire corespunzătoare a elev ilor clasei în
funcție de acțiunea jocului, să reorganizeze mobilierul pentru o bună desfășurare a jocului. În
unele situații, trebuie numiți câștigătorii și din rândurile acestora se vor alege conducătorii.
De exemplu, în jocul “ Cine urcă mai repede scar a” câștigă cel care a reușit să “urce
scara cel mai repede”, rezolvând corect toate operațiile date. Alteori, este necesar să se creeze
copiilor posibilitatea de a urmări cu ușurință toate acțiunile care au loc la catedră. Exemplu,
jocul “Săculețul fermeca t”: “Câte jucării am scos din săculeț?”, “Ghici a câta păpușă lipsește?”
O altă problemă organizatorică este cea a distribuirii materialului necesar. Acesta, de
regulă, se distribuie la începutul activității de joc, pentru că elevii, cunoscând în prealabil
25
materialele didactice necesare jocului respectiv, vor înțelege mult mai ușor explicația
referitoare la desfășurarea jocului.
Este un procedeu ce nu trebuie aplicat în mod mecanic: există jocuri didactice
matematice în care materialele pot fi distribuite d upă explicarea jocului: “Numără mai
departe”, “Spune -mi a câta jucărie lipsește?”.
O bună organizare a jocului didactic evită “timpii morți”, respectă momentele activității,
influențând favorabil desfășurarea activității.
Desfășurarea jocului di dactic matematic – cuprinde, de regulă, câteva faze:
a) introducerea în joc (discuții pregătitoare);
b) anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
c) prezentarea materialului;
d) explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
e) fixarea regulilor;
f) executarea jocul ui de către elevi;
g) complicarea jocului; introducerea de noi variante;
h) încheierea jocului ( evaluarea).
Introducerea în joc – îmbracă forme variate în funcție de tema jocului.Introducerea nu este
totuși un moment absolut obligatoriu. Propunătorul jocului po ate începe jocul doar anunțând
titlul acestuia.
Astfel, jocul “Pescarul iscusit” – care are ca scop inițierea copiilor în compunerea de
probleme și efectuarea unei analize conștiente a cerințelor, poate fi introdus printr -o scurtă
povestire:
“A fost odată un pescar, care în fiecare zi mergea la pescuit. Într -o zi, și -a luat uneltele
necesare și s -a îndreptat bucuros pe malul lacului din apropiere. Acum, să vedem câți pești a
prins în plasa lui…”.
Activitatea poate să înceapă și printr -o scurtă convorbire aș a cum se poate proceda și în
cazul jocului “Magazinul cu jucării”, folosind întrebări simple:
“De unde cumpărăm jucării?”
26
“Cine le cumpără?”
“Cum trebuie să vă comportați când intrați în magazin?”
“Cum trebuie cerută o jucărie?”
“Ce trebuie făcut ca să put em lua jucăria acasă?”
“Ce spunem la plecarea din magazin?”
Alteori, introducerea în joc se poate face prin prezentarea materialului, mai ales atunci
când de logica materialului este legată întreaga acțiune a elevilor. Prin parcurgerea acestui
moment se re alizează o mai bună trecere spre enunțarea titlului jocului.
În introducere se pot face chiar și exerciții de numărat sau de calcul în vederea rezolvării
cu succes a sarcinii didactice urmărite. Amintesc câteva jocuri care includ operații de adunare și
scădere, experimentate cu succes la clasa I: "Încercăm să descărcăm vagoanele”, “La
alimentara”, sau “Hai să socotim!” sau jocul “Ghici, al câtelea număr lipsește!” prin care se pot
verifica numeralele ordinale prin întrebări de genul: “Al câtelea loc îl ocup ă acest obiect în
rând?”
Pentru a crea o atmosferă mai plăcută pot fi folosite ghicitori care să se refere la
materialul care urmează a fi folosit în joc, la titlul sau la acțiunea acestuia.
Anunțarea titlului jocului – trebuie făcută sinteti c, în termeni preciși, spre a nu lungi
inutil începutul activității. (Copii, astăzi vom juca un joc nou. Jocul se numește…… El constă
în…..). În acest moment se poate face și o motivare a titlului jocului.
La alte jocuri, se poate folosi formula clasi că: “Copii, astăzi vom învăța un joc nou. El se
numește…”. Alteori se poate folosi o frază interogativă: “Știți ce o să ne jucăm astăzi? Vreți să
vă spun?” pot fi găsite formulele cele mai variate de anunțare a jocului, astfel ca, de la o lecție
la alta, ele să fie cât mai adecvate conținutului acestuia.
Explicarea jocului – moment hotărâtor pentru succesul jocului. Învățătorul trebuie:
– să îi facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin;
– să precizeze regulile jocului, asigurând ieșirea lo r rapidă și corectă;
– să prezinte conținutul jocului și principalele lui etape, în funcție de regulile jocului;
27
– să dea indicații cu privire la folosirea materialului didactic;
– să scoată în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a deven i câștigători.
Explicația și demonstrația pot fi îmbinate diferit,în funcție de nivelul clasei și de natura
jocului didactic. Explicația este scurtă și subordonată demonstrării.
De exmplu, la jocul “Din – din “ se pot demonstra principalele etape:
– numărul bătăilor de tobă;
– potrivirea acului pe cadranul ceasului în dreptul cifrei corespunzătoare numărului de
bătăi;
– răspunsul la întrebarea “Cât este ceasul?” fără să fie necesară o explicație minuțioasă.
La clasă, în desfășurarea jocului didactic, am urmărit ca, la majoritatea jocurilor,
explicația să fie însoțită de demonstrație. Între aceste două metode se stabilesc diferite
raporturi:
– demonstrația predomină, iar explicația lămurește acțiunile demonstrate;
– demonstrația este subordonată explicație i, însoțind -o, ilustrând -o;
– explicația este însoțită de exemplificări sau urmată de demonstrare;
– demonstrarea este echilibrată armonios cu explicația, permanent împletindu -se cu
aceasta.
În timpul organizării jocului logico matematic am urmărit ca explicaț ia să fie concisă și, în
același timp, accesibilă copiilor, să cuprindă esențialul din acțiunea jocului, ordinea acțiunilor,
etapele și regulile, să stârnească interesul copiilor pentru joc.
Fixarea regulilor – se face în timpul explicației jo cului sau după explicație. Acest lucru
se recomandă când jocul are o acțiune mai complicată. T rebuie să evite ruperea în mod mecanic,
a regulilor jocului și să urmărească înțelegerea lor. Uneori, după explicație sau în timpul
explicației se obișnuiește să se fixeze regulile transmise. Alteori, am exemplificat regulile după
semnalul de începere a jocului: “Începem jocul! Nu uitați: nu aveți voie să deschideți ochii
înainte de a bate eu din palme. După ce ați deschis ochii, va trebui să observați repede…Va
28
răspunde acel copil care a ghicit mai repede.”
Fixarea regulilor se poate face și prin întrebări. De exemplu, în cazul jocului “Caută
vecinii!”: Ce trebuie să faceți după ce s -a aruncat cubul?
Ce jetoane trebuie să ridicați?
Cine câștigă?
Execu tarea jocului – jocul începe la semnalul conducătorului. La început acesta
intervine mai des în joc, reamintind regulile sau dând unele indicații organizatorice. Pe măsură ce
se înaintează în jocpropunătorul acordă independență elevilor, lăsândi -i să acțio neze liber.
În general, există două moduri de a conduce un joc:
1. conducerea directă ( învățătorul are rol de conducător al jocului);
2. conducerea indirectă (învățătorul participă activ la joc, fără a interpreta rolul de
conducător).
Am observat că jocurile îi atrag pe copii și devin mai captivante dacă au și momente
vesele, o încărcătură afectivă care să asigure întărirea acțiunii. Astfel în cazul jocului “Săculețul
fermecat” (clasa I) am urmărit să -i ajut pe elevi să perceapă corect însușirile une i piese “Logi”,
chiar dacă n -o văd, folosindu -se de simțul tactil. Inedit a fost faptul că în cadrul acestui joc, a
apărut un personaj mult îndrăgit de copii, Iepurilă care aduce sacul, îl prezintă copiilor și le
cere să ghicească ce are înăuntru. Rând pe rând, câte un copil a răspuns invitației lui separând
din săculeț câte o piesă și, fără să o scoată la vedere, să determine prin pipăit forma, mărimea
și grosimea. Pe măsură ce din săculeț au fost scoase mai multe piese, s -au făcut și unele
deducții asupra culorii pieselor.
Pe parcursul jocului didactic matematic, învățătorul poate trece de la conducerea directă
la cea indirectă și trebuie:
– să imprime un anumit ritm jocului ( timpul este limitat);
– să mențină atmosfera de joc;
– să urmărească evoluț ia jocului evitând monotonia;
– să controleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică, respectându -se regulile
stabilite;
29
– să creeze condiții necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina didactică independent
sau prin cooperare;
– să urmărească com portarea elevilor, relațiile dintre ei;
– să activeze toți elevii în joc, găsind mijloacele adecvate pentru a -i antrena pe cei timizi;
– să urmărească felul în care se respectă regulile jocului.
Uneori în timpul jocului, pot interveni elemente noi cum ar fi: autoconducerea jocului (
elevii devin conducători), schimbarea materialului, complicarea sarcinilor, introducerea unui
element nou în joc, introducerea unui material nou etc.
Încheierea jocului – este momentul în care în vățătorul formulează concluzii și
aprecieri asupra felului în care s -a desfășurat jocul, asupra modului în care s -au respectat regulile
de joc și s -au executat sarcinile primite, asupra comportării elevilor, făcând recomandări și
evaluări cu caracter indiv idual și general.
Pentru a crește eficiența pedagogică a jocului trebuie îndeplinite câteva condiții:
– activitatea să stimuleze efortul elevilor și să asigure îndeplinirea obiectivelor pedagogice
propuse;
– să se ia ăn considerare puterea de muncă, c unoștințele,aptitudinile, să se evite
supraîncărcarea, monotonia;
– respectarea particularităților de vârstă prin alegerea atentă a conținutului și duratei
activității;
– stabilirea activității pe baza dorințelor și intereselor copiilor;
– dezvoltarea inițiative i și a spiritului de independență;
– să se coreleze organic cu procesul de învățământ, la nivelul câmpului valorilor pe care le
cunosc elevii.
Pentru e se obține rezultate optime, una din condițiile de bază este buna pregătire a jocului,
eficiența lui depinz ând de multe ori de folosirea corectă a cuvântului ca mijloc de îndrumare
pentru elevi și de materialul didactic folosit.
30
3.2. Rolul și locul jocului didactic în lecțiile de matematică și
explorarea mediui la clasa I
Jocurile matematice exer cită o influență asupra dezvoltării psihice a copilului.
Contribuie, atât la dezvoltarea lui intelectuală , la formarea percepțiilor (de culoare, formă,
mărime), la educarea spiritului de obse rvație, a imaginației creatoare , cât și a gândirii și a
limbajulu i.
Utilizarea jocului mathematic la clasa I realizează importante sarcini formative ale
procesului de învățământ. Drept urmare :
• antrenează operațiile gândirii și cultivă calitățile acesteia
• dezvoltă spiritual de inițiativă și independență în muncă, precum și spiritual de echipă
• formează spiritul imaginativ -creativ și de observație
• dezvoltă atenția, disciplina și spiritual de ordine în desfășurarea unei activități
• formează deprinderi de lucru rapid și correct
• asigură însușirea mai plăcută, mai a ccesibilă, mai temeinică și mai rapidă a unor
cunoștințe relative aride pentru această vârstă.
În funcție de momentul(locul) în care se folosesc jocurile didactice în timpul unei lecții,
există jocuri matematice
• folosite la începutul lecție i, pentru captarea atenției și motivarea elevilor
• ca lecție de sine stătătoare
• intercalate pe parcursul lecției, când simtim dezinteresul elevilor pentru lectie
• plasate la sfârșitul lecției.
În cee ace privește rolul jocului didacticmatemati c în activitatea instructiv -educativă,
acesta poate contribui la
• faciltarea înțelegerii unei noțiuni noi, in lecția de dobândire de cunoștințe
• fixarea și consolidarea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi, în lecția de formare de
priceperi și deprinderi intelectuale
• sistematizarea unei unități de învățare parcurse în lecția de recapitulare și sistematizare
• verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, în lecțiile de evaluare.
Jocurile didactice intercalate pe parcursul lecției se folosesc când elevii dau semen de
oboseală (exemplu: Găsește drumul cel mai scurt și continua calculul, Răspunde repede și bine,
Ghicește cifra ascunsă sub fulg , geometrie cu bete de chibrituri…).
Există și jocuri didactice plasate în finalul lecției pentru sistematizarea sau evaluarea
cunoștințelor (Descoperă greșelile , Robotul socotește, Cum se poate obține?..).
31
3.3. Tipuri de jocuri didactice matematice
Greu de făcut o clasificare a jocurilor didactice matema tice, totusi în funcție de scopul și
sarcina didactică propuse, acestea se pot împărți astfel:
După momentul în care se folosesc în cadrul lecției, există:
• joc didactic ca lecție de sine stătătoare, complete
• jocuri didactice folosite ca moment e propriu -zise ale lecției
• jocuri didactice , matematice în completarea lecției, intercalate pe parcursul lecției sau la
final
După conținutul capitolelor de însușit în cadrul matematicii sau în cadrul claselor, există:
• jocuri didactice matematice pentru a profundarea însușirii cunoștințelor specific unei
unități didactice (lectie, grup de lecții, capitol)
• jocuri didactice matematice specific vârstei și clasei (jocuri pentru clasa I, clasa aII -a,
clasa a III -a, a IV -a)
Există jocuri didacice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte modern de
Matematică (cum sunt celede mulțime și relație), pentru consolidarea reprezentărilor despre
unele forme geometrice (triunghi, dreptunghi, pătrat, cerc), pentru cultivarea unor calități ale
gândirii și exe rsarea unei logicie elementare. În acest sens se utilizează jocurile logico –
matematice. Materialul didactic necesar organizării jocurilor logico -matematice este o trusă cu
figure geometrice ce conține 48 de piese care se disting prin 4 variabile (formă, cu loare, mărime,
grosime) – trusa lui Z. Dienes.
După noțiunile matematice folosite și operașiile logice effectuate de elevi, se poate face
următoarea clasificare a jocurilor logico -matematice:
• jocuri pentru clasificarea mulțimilor
• jocuri pentru aranjarea pieselor în două cercuri
• jocuri de diferențe
• jocuri de perechi.
Prin jocurile logico -matematice se dezvoltă însușirea formelor gândirii (notiuni, judecată,
raționament și al relațiilor dintre ele), utilizarea corectă a tuturor operațiilor logice (analiza,
sinteza, comparația, generalizarea, clasificarea…), asimilarea unor operații cu mulțimi de obiecte
și exprimarea rezultatului acestora sub forma calcului propozițional (implicație, negație,
conjuncție, disjuncție), educarea calităților gândirii ( flexibilittea, fluiditatea, independența,
rapiditatea), aplicarea regulilor și legilor gândirii logice în diferite acțiuni și situații concrete de
viață.
32
În funcție de aportul lor formativ (pot fi clasificate ținând cont de acea operație a gândirii
căreia sarcina jocului i se adresează în mai mare măsură)
a) Jocuri pentru dezvoltarea capacității de analiză
Exemplu:
• „Jocul negației” prin care se urmărește să se nască la elevi ideea negației
logice și acest lucru se poate realiza numai printr -o analiză amănunțit ă a
tuturor atributelor pe care nu le are o piesă oarecare din trusa de figuri
logice.
• „Completează șirul” în care copiii trebuie să deducă regula după care se
obține un șir, analizând anterior termenii șirului.
b) Jocuri pentru dezvoltarea capacității de sin teză
Exemplu:
• Jocurile matematice cu numere naturale
• Jocuri didactice în care se efectuează operații cu numere
Exercițiile de sinteză se introduc după efectuarea celor de analiză.
c) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații
Exemplu:
• Compararea cantitativă a două mulțimi
• Recunoașterea egalității /inegalității a două numere
• Compararea numerelor și ordonarea într -un șir crescător /descrescător
a) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua abstractizări și
generalizări
Exemplu:
• „Cine știe,răspunde” cu sarcina de a compune numere, de a compune
exerciții de adunare și scădere cu rezultat dat.
b) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacității care cuprind sarcini cu un
grad ridicat de dificultate și care presupun un baga j de cunoștințe temeinice și o
gândire logică.
Exemplu:
33
• „Cine are același număr?” – corespondența între numărul de obiecte și
cifră, formarea șirului numeric 1 -10, utilizând și cifrele corespunzătoare.
O altă clasificare este realiza tă de autorii Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M.
în lucrarea: „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Brăila
2002. Autorii clasifică jocul didactic matematic împărțindu -l în trei categorii:
1. Jocuri didactice de formare d e mulțimi care implică exerciții de: grupare, separare,
exemplificare care vor duce la dobândirea abilităților de identificare, scriere, selectare
și formare de mulțimi.
1) „Scrierea numerelor ce se pot forma cu un număr de cifre date”
2) „Ce numere lipses c?”
3) „Ghicirea cifrei șterse”
– alege un număr format din trei cifre
– calculează suma cifrelor lui
– scade suma obținută din numărul inițial
– șterge o cifră de la ultimul rezultat și comunică -mi pe celelalte două.
Cifra a treia (cea ștearsă) va fi ghic ită de învățător.
2. Jocuri didactice de numerație care contribuie la consolidarea, verificarea
deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a
cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile matematice de formar e a
raționamentelor de tip ipotetico -deductiv.
1) „Completarea semnelor care lipsesc”
2) „Cine calculează mai repede?”
3) „Robotul socotește”
4) „Ghicirea unui număr la care s -a gândit cineva”:
5) „Ajung cu calculele de unde am plecat”
3. Jocuri logico -matematice care urmă resc familiarizarea copiilor cu operațiile cu
mulțimi.
Materialul didactic necesar organizării jocurilor logico -matematice este o trusă cu figuri
geometrice cu 48 de piese care se disting prin patru variabile, fiecare având o serie de valori
distincte, dup ă cum urmează:
– formă, cu 4 valori: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc;
34
– culoare, cu 3 valori: roșu, galben, albastru;
– mărime, cu 2 valori: mare, mic;
– grosime, cu 2 valori: gros, subțire.
Am aplicat în orele de matematică și au avut un real succes, cu implicații pozitive asupra
copiilor, jocuri matematice precum : rebusul matematic (în verificarea cunoștințelor, în munca
independentă, pe grupe sau colectivă ) ghicitorile matematice, jocuri pentru recunoașterea
semnelor de relație, pătrate ma gice, jocuri pentru formarea unui număr, jocul verificării,
labirinturile și poveștile matematice. În școală orice exercițiu sau problemă poate deveni joc
dacă se precizează sarcinile de rezolvat și scopul urmărit, dacă se creează o atmosferă
deconectantă, trezind elevilor interesul, spiritul de concurență și de echipă.
În continuare voi da exemplu de câteva jocuri didactice urmând ca în cadrul Anexe să aplic
altele însoțite de desfășurarea lor:
Jocuri didactice cu referir e la șirul numerelor
naturale
• Joc didactic : Găsește vecinii !
Scopul: Consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere natural
Sarcina didactică: Să găsească numărul mai mic/mai mare cu o unitate decât numărul dat.
Materialul didactic: Jetoane cu numerele naturale de la 0 la 100
Regulile jocului: Conducatorul jocului ridică un jeton iar elevii vor trebui să spună vecinii
numărului scris pe jeton . (ex: Numarul 20 – Vecinul mai mic al lui 20 este 19, vecinul mai mare
al lui 20 este 21).
Complicarea jocului: Să găsească vecinul par mai mic/mai mare al numarului dat (ex: veinul par
mai mic decît 20 este 18, vecinul par mai mare decât 20 este 22).
Elementele de joc: aplauze, întrecere, recompense.
Oeganizarea jocului:
a) individual: elevul care răspunde corect va devein conducătorul jocului,
b) pe echope: elevul cae ridica primul mâna sus și va răspunde co rrect va câștiga un punct
pentru echipa sa. Va câștiga echipa care a totalizat cele mai multe puncta.
35
• Joc didactic : Rița veverița
Scop: consolidarea număratului în concentrul 0 -10; cunoașterea locului fiecărui număr pe axa
numerelor naturale; consolidar ea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere cu una –
două unități și a capacității de a compune și descompune un număr dat;
Sarcina didactică:
Elevii numără crescător și descrescător în co ncentrul 0 -10, fixează locului fiecărui număr în șirul
numerelor naturale și efectuează operații de calcul matematic în concentrul 0 -10;
Materialul didactic: veverița, alune, traseul veveriței, plicuri, jetoane cu cifre.
Elemente de joc : aplauzele, recomp ense;
Regulil e jocului : parcurge traseul rezolvând cerințele după bi lețele;
Desfășurarea jocului:
Conducătorul jocului (învățătorul) o prezintă pe Rița -Veverița care este foarte supărată pentru că
s-a rătăcit. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să re zolve mai multe sarcini.
Este amenajat un traseu pe care există din loc în loc sarcini.
Copiii sunt împărțiți în două echipe. Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic și
va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veverița.
Fiecare răs puns corect este recompensat cu câte o alună. În final, va câștiga echipa care a adunat
cele mai multe alune.
Exemple de sarcini de lucru:
1. Pune în ordine crescătoare numerele naturale 0 -10.
2. Pune în ordine descrescătoare numerele naturale 0 -10.
3. Numără crescător începând de la 6.
4. Numără descrescător începând de la 8.
5. Găsește vecinul mai mic al lui 9.
6. Găsește vecinul mai mare al lui 5.
7. Descoperă cifra care lipsește 6…8.
8. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câti băieți sun t prezenti azi în clasă.
9. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veverițe.
10. Mai pune în coș 2 alune. Scrie operația corespunzătoare: 6+2=8.
11. Ia din coș 2 alune. Câte au rămas?. Scrie operația corespuntătoare: 8 –2=6 .
12. Pune 9 nuci în două coșulețe. Găsește mai multe variante de descompunere.
13.Completează alunele din coș astfel încât să fie 10 (compunere).
36
Căștigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coșuleț. Copiii vor primi drept recompense
alune și nuc i din proviziile veveriței.
Jocurile didactice cu referire la operațiile cu numere
natural e
• Joc didactic : Socotim, isteți să fim !
Scopul: Consolidarea deprinderilor de calcul oral
Sarci na didactică: Să efectueze operațiile de adunare și scădere în concentrul 0 -100.
Metode: explicația, exercișiul, problematizarea, conversația
Material didactic: Săculeț din material textile în care introducem cartonașe ce conțin operații de
adunare și scăd ere, buline albe și negre.
Regulile jocului: se extrage câte un cartonaș din săculeț, se citește și se rezolvă operația.
Desfășurarea jocului Elevii sunt împărțiți în două echipe. Doi elevi (câte un reprezentant al
fiecărei echipe) vor veni în fața clasei, vor exptrage câte un cartonaș și rezolvă operația. Cel care
a rezolvat primește o bulina alba, iar cel care greșește primește o bulină neagră . Echipa care a
obținut cele mai multe buline albe va fi declarată câștigătoare.
Jocuri di dactice cu referire la unitățile de
măsură
• Joc didactic : Potrivește ceasul!
Scopul: Consolidarea deprinderilor de recunoaștere a orei pe ceas.
Sarcina didactică: Să deseneze acul orar și acul minutar în funcție de orele indicate
Metode: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea.
Material didactic: fise de lucru , săculeț cu bilețele pe care sunt scrise orele , 2 cadrane mari de
ceasconfecționate din carton.
37
Elemente de joc: întrecerea, surpriza, aplauzel e, recompense.
Organizarea elevilor: 2 echipe
a. Fiecare elev primește o fișă cu următorul exercițiu:
Potrivește ceasul la ora indicate! ( pe fișă sunt desenate patru cedrane de ceas sub care
sunt scrise orele ce trebuiesc potrivite). La semnalul conducătoru lui de joc fiecare elev
începe să completeze acele ceasurilor. Timpul de lucru 5 minute. Fiecare fișă rezolvată
correct este recompensată cu un punct. Câștigă echipa care a totalizat cele mai multe
puncte.
b. Sarcina didactică: să potrivească ceasul în funcț ie de ora indicată .
Prima pereche, formată din câte un reprezentant al fiecărei echipe, vine în fața clasei și
fiecare elev scoate câte un bilețel din săculeț. Se citesc cu voce tare orele scrise pe bilete
și apoi potrivește ceasu l în funcție de ora scrisă pe bilet. Clasa apreciază dacă se rezplvă
corect cerințele. Elevii care au rezolvat correct pot fi recompensati cu buline de diferite
culori, fețe zâmbitoare/triste, cartonașe cu +/ – . câștigă echipa care a obținut cele mai
multe semen positive (fețe zâmb itoare, sem ne +).
Jocuri didactice cu referire la elemente de
geometrie
• Joc didactic : Ghici!
Scopul: verificarea cunoștințelor referitoare la figurile geometrice
Sarcina didactică: să recunoască figurile g eometrice învățate
Metode: conversația, explicația, demonstrația
Material didactic: fișe de lucru pentru fiecare echipa, jetoane (figuri geometrice)
Elemente de joc: întrecerea, aplauzele, recompense, cooperarea
Organizarea: 3 echipe
Desfășurarea jocului: fiecare echipă primește o fișă de lucru. La semnalul conducătorului de joc
fiecare echipă incepe rezolvarea sarcinilor – descopera în desenele date numărul de figure
geometrice . Membrii unei echipe se vor consulta între ei privitor la răspunsurile corecte. Pentru
fiecare rapuns correct se acordă 1 punct. Câștigă echipa care a obținut 3 puncte. Membrii echipei
sunt premiați cu jetoane ce reprezinta figure geometrice autocolante (se prind în piapt).
38
CAPITOLUL IV: O CERCETARE
EXPERIMENTALĂ PRIVIND UTILIZAREA
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA
CLASA I
4.1. Obiectivele cercetării și ipoteza de lucru
Realizând aceast ă lucrare mi -am propus următoarele obiectiv e:
• să demon strez că, învățarea prin joc trebuie să fie atributul ce caracterizează omul
în orice ipostază s -ar afla: școală, familie, mediu, societate;
• să realizez o cercetare psihopedagogică privind consecințele introducerii jocului
didactic în orele de matematică;
• să promov ez ideea că prin jocul didactic matematic se dezvoltă gândirea și
operațiile ei, creativitatea, tăria de caracter, sentimentele și atitudinile pozitive,
spiritul de competiție intelectuală.
Ipoteza de lucru
Învățământul primar, ca primă ver igă a sistemului nostrum de învățământ, sre drept scop
asigurarea pregătirii elevilor pentru integrarea optima a regimului activității școlare și dobândirea
aptitudinii școlare.
Momentele intrării în școală, la clasa pregăt itoare, presupune un anumit nivel de
dezvoltare fizică, intelectuală, morală voluțională a copilului, iar aptitudinea de școlaritate solicit
dobândirea unor capacități, abilități, priceperi și deprinderiabsolut necesare școlarității.
Introduc erea cunoștințelor matematice , la clasa pregătitoare și clasa I, trebuie să se facă
treptat, pornindu -se de la acțiunea în plan extern, cu obiectele, la formarea reprezentărilor și abia
după aceea la utilizarea simbolurilor.
Abordarea matem aticii în această manieră e accesibilă școlarului mic și răspunde
itenției de a -l determina pe copil să descopere matematica , trezindu -i interesul și atenșia.
Pestalozzi îndemna educatorul: “Gândește că dacă constrângerea îți răpește încred erea
copilului, toate eforturile tale sunt zadarnice. De aceea, asigură -ți inima lui, fa -te necesar
copilului .Cunoștinșele tale nu trebuie să -l apese pe copil, trebuie să lași adevărul să vină la el .” 8
8 I.H. Pestalozzi, “Cum Ghertruda isi invata copii” – Scrisoarea a VIII -a, E.D.P. Buc.1977
39
La această vârstă, 6 – 7 ani, jocul devine un ajutor neprețuit pentru a învăța fără
constrângeri.
Trecerea de la joc la învățare o face jocul didactic. Valoarea prectică a jocului didac tic
mathematic constă în faptul că, în procesul desfășurării lui, copilul are posibilitatea aplicării
cunoștințelor însișite, exersării priceperilor și deprinderilor formate, exercitând o influență mare
asupra dezvoltării intelectuale a copiilor, a spiritu lui de observație, a imaginației și atenției
voluntare.
Ideea de la care am pornit ca ipoteză de lucru constă în aceea că dacă lecțiile de
matematică au un rol activ, desfășurându -se într -o formă plăcută, atractivă, de joc, atunci rolul
lor formativ crește.
A folosi jocul și a-l adapta la condițiile instructive -educative, înseamnă a canaliza
una din energiile cele mai profunde și fundamentale ale copilăriei, în scopul realizării
obiectivelor educației. “Prin urmare o activitate mintală care solicit ca atare, îi apare copilului ca
fiind complicate, poată să -i apară mai interesantă, dar și mai mult accesi bilă dacă este inc lusă în
joc.”9
Pornind de la ideea că jocurile didactice sunt mijloace prin care se poate realiza
înțelegerea optima a structurilor matematice, am conceput și experimentat o serie de jocuri
didactice menite să contribuie la sporirea eficienței procesului de instruire matematică a
școlarului mic. Am p ornit de la ideea lui Gerard Broyer, potrivit căreia “noua pedagogie a
matematicii face apel la libertatea și spontaneitatea copilului în joc, iar obiectele cu care se joacă
copilul sau jocul însuși, ca ansamblu de reguli, îi sugerează conceptul mathemati c.”10
În activitatea experimentală am avut în vedere:
• Îmbinarea jocului didactic, având conținut matematică cu elemente ale jocului
dinamic (de mișcare). Efectul pozitiv al acestui mod de utilizare a jocului îl constituie crearea
unui cadru prielnic pentru activitatea intelectuală și fizică, fapt care face să crească randamentul
activității cognitive.
• Lărgirea posibilităților de aplicare a cunoștințelor matematice însușite prin crearea
unor jocuri cu subiecte împrumutate din viața cotidiană. Astfel copiii devin mai inventive și
învață să aplice cunoștințele matematice în situații variate de viață.
9 E. Fischbein – Particularitățile psihice ale copilului de 6 ani pe care să se sprijine activitatea didactică – Caiete de
pedagogie modern nr.1, E.D .P. București 1971
10 G. Broyer – Reflecții relative ale învățământului
40
• Folosirea unor jocuri logice prin care am încercat să stimulez inițiativa și
inventivitatea elevilor, să -i lase să -și confrunte părerile, să caute singuri soluțiile, să învețe din
propriile greșeli.
Valoarea formativă a jocuui logic constă întocmai în faptul că acționează asupra
capacității de învățare a copiilor prin structura sarcinilor de joc și se concretizează în rolul active
al copilului în joc, fiind antrenat înt r-o activitate conștientă de căutare și descoperire a soluțiilor,
în limitele prestabilite de reguli.
Prin folosirea jocului didactic în cele trei ipostaze (joc didactic folosit ca formă de
organizare a activității, ca element structural al activității matematice, ca procedeu în cadrul
activității matematice), am realizat importante sarcini formative care presupun: antrenarea
operațiilor gândirii, dezvoltarea spiritului de inițiativă, independența în muncă, dezvoltarea
spiritului de observ ație, a atenției și spiritului de ordine, form area deprinderilor de lucru cor ect și
rapid.
4.2. Descrierea eșa ntionu lui – Clasa I E, Liceul teoretic Horia
Hulubei, Magurele Ilfov
Efectiv clasei este alcătuit din 31 ele vi, dintre care 12 fete și 19 băieți cu vârste cuprinse
între 7-8 ani . Colectivul l -am preluat în anul școlar 2015/2016 , am parcurs împreună clasa
pregătitoare, doi elevi au venit transferați în clasa I de la alte clase din liceu.
Am realiza t cercetarea în timpul anului școlar 2016/2017, la clasa I E , cu un efectiv de
31 de elevi, reprezentând un eșantion eterogen, cu referire la aspectele individuale de ordin
psiho -motor, socio -cultural, economic, etc.
În urma parcurgerii clas ei pregătitoare majoritatea elevilor dețin deprinderi elementare
spcifice vârstei și conform cu programele școlare. Am întâmpinat probleme cu trei copii, care
provin din familii n umeroase, dezorganizate, sărace , cu condiții improprii de locuit, frecvența l a
cursuri manifestând disfuncții pe perioadele reci și umede. Doi dintre aceștia au dovedit a obține
rezultate bune la învățătură , având doar lacune în rezolvarea sarcinilor pentru acasă.
Pentru a obține o frecvență optima la cursuri și pentr u ca activitatea de în vățare să se
desfășoare cu drag , am încercat să fac din sala de clasă un model atractiv, deschis, iar deviza
clasei este : Învață jucându -te, joacă -te învățând!
În ceea ce privește activitățile didactice oferă diversifica re și implicare și din partea
elevilor, jocul fiind modalitatea principală de învățare practică.
Consider că este o clasă cu success școlar, deoarece la sfârșitul anului școlar 2016/2017,
rata de promovabilitate este de 100%, achizițiile fund amentale au fost assimilate de toți elevii
clasei, iar grila de promovabilitate este următoarea:
41
NR. ELEVI CALIFICATIV GENERAL SITUAȚIA ȘCOLARĂ
20 Foarte Bine Promovat
8 Bine Promovat
3 Suficient Promovat
O mare importanță pentr u mine o are relatia cu familia , astfel am reușit să -i cunosc, să -i
abordez, să le solicit ajutorul. Au fost implicați părinții în viața clasei, pentru activitățile
interactive elevi -profesor -părinte, desfășurate atât în mediul didactic cât și în zona
extracurriculară. Sunt încântată să constat o frecvență în creștere a interesului părinților (atât
mamele cât și tați) pentru școală.
Un management eficient al relației școală -familie este benefic, iar marele câștigător al
unei bune colaborări e ste, desigur, copilul.
4.3. Metode de cercetare folosite
Obiectul unei investigații pedagogice este întotdeauna un fapt pedagogic, care în
viziunea lui E. Planchard reprezintă “tot ceea ce contribuie la modificările intențio nate, voite în
educație și instrucție”. Faptul pedagogic se înscrie în sfera acțiunilor educative și are în structura
sa internă două componente: intenția în proiectul mintal de a produce o schimbare îtotdeauna
pozitivă . Un rol central în cadrul demersului investigative îl constituie metodele de cercetar. În
cadrul acestei investigații pedagogice am folosit urmatoarele metode:
• Metoda observației
• Metoda convorbirii
• Experimental
• Metoda analizei produselor activității
1. Metoda observației face parte din grupa me todelor de descriere și mișcare a diferitelor
aspecte și manifestări ale faptului pedagogic. Ea se foloseste în toate etapele cercetării și
însoțește de obicei toate celelalte metode, oferind date suplimentare în legătură cu diferite aspect
ale fenomenelo r investigației.
S-a folosit această metodă atât în asimilarea cunoștințelor, cât și în verificarea unor
deprinderi accumulate de la o etapă la alta în urma unor categorii de teste applicative.
Pentru aplicarea cu success a aceste i metode trebuie respectate următoarele cerințe:
-elaborarea prealabila a unui plan de observație
42
-datele observației să fie comsemnate imediat fără ca cei observați să -și dea seama de acest lucru
-crearea unor condiții pentru a nu altera desfășurarea natu ral a celor observate
-efectuarea acelorași observații în condișii și împrejurări variate.
Folosind aceasta metodă am participat la organizarea și desfășurarea evenimentelor și
am reușit să descopăr copii cu aptitudini, dar și pe cei cu nivel intelectul scăzut.
2. Metoda convorbirii constă într -un dialog între cercetători și subiecții investigați în
vederea acumulării unor date și opinii în legătură cu anumite fenomene și manifestări. Atunci
când se desfășoară în scris pe baza unui chestionar îmb racă forma anchetei. Convorbirea se
desfășoară pe baza unui plan și a unor întrebări dinainte elaborate. Dialogul dintre cercetător și
interlocutor trebuie să fie cât mai natural, iar întrebările cât mai clar formulate, să fie adecvate
situației și să se r efere la un aspect concret. Astfel se deosebesc întrebări deschise, închise și
întrebări cu răspunsuri formulate dinainte.
Prin folosirea acestei metode am observant că unii copii au înțeles sarcina data (stiu ce
au de făcut) alții întârziau r ezolvarea sarcinii sau nu au înțeles ce trebuie făcut. Acest fapt se
datorează cunoștințelor însușite incorect , confuse, neînțelese deplin.
Cu elevii mi -am propus să desfășor o muncă individuală în sensul recuperării. Am
considerat că este nec esar o pregătire suplimentară și pentru elevii dotați cu aptitudini
matematice care sunt rapizi în gândire și rezolvă cu rapiditate sarcina data. I -am avut în vedere și
pe aceștia pregătindu -le un program pentru a le dezvolta mai mult logica și creativitat ea.
În timpul dialogului ce l -am avut cu diferiți copii neîncrezători în forțele proprii, cu
lacune în cunoștințe, am folosit un ton adecvat, cald dar și exigent cănd a fost nevoie. Munca
independent cu acești elevi le -a redat încrederea în fo rțele proprii, independența în acțiuni și
curajul.
3. Metoda testelor cuprinde testul care este un instrument standardizat constituit dintr -o
probă sau mai multe în vederea înregistrării prezenței sau absenței unui fenomen psihic sau
reacția la un stimul dat .
Pentru ca aceste probe s ă răspundă cerințelor unui test , trebuie să fie standardizate și
etalonate :
-teste psihologice
-teste de personalitate
-teste docimologice.
Testele psihologige se deosebesc după procesul psihic și cele de personalitate sunt: de
memorie, de atenție, de imaginație, de inteligență. Acestea au fost folosite în cercetări ca
instrumente auxiliare pentru explicarea unor răspunsuri și manifestări de comportament ale
copilăriei.
43
Testul docimologic cupr inde un set de întrebări (itemi) prin care se urmărește
înregistrarea și evaluarea randamentului școlar.
În scopul cunoașterii posibilităților elevilor, am folosit testul initial pe care l -am
conceput în vederea verificării cunoștințelor pe care le posedau elevii la începutul anului școlar.
Pe lângă aceste teste inițiale, am folosit testele intermediare/finale în scopul verificării
gradului de însușire a noțiunilor matematice.
4. Experimental pedagogic presupune crearea unei situa ții noi, prin introducerea unor
modificări în desfășurarea unor acțiuni educaționale.
Intenția cercetătorului se întemeiază pe presupunerea că inovația va conduce în mod
inevitabil la obținerea unui randament mai bun în urma desfășurării acțiun ii respective.
Experimental presupune intervenție și modificare în desfășurarea fenomenului, pentru că pe baza
rezultatelor înregistrate și a măsurii effectuate să se aprecieze validitatea intervențiilor ce s -au
aplicat.
În cadrul oricărui exp eriment pedagogic avem de -a face cu trei categorii de variabile:
-independente
-dependente
-intermediare.
Variabilele independente sunt inovatiile introduce de cercetător, cele dependente sunt
formate din totalitatea modificărilor ce s -au pr odus în urma inovațiilor introduce, iar cele
intermediare sunt calea care mijlocește relațile dintre celelalte variabile (independente și
dependente).
Pe parcursul experimentului am ținut cont de trei etape:
-etapa pregătitoare
-etapa de efectuare
-etapa de evaluare.
În etapa pregătitoare am studiat condițiile în care se va desfășura experiment ul, am
stabilit inovația care se introduce a și am precizat strategia aplicării lui.
Etapa de efectuare constă în d esfășurarea propriu -zisă a experimentului, iar în cea de
evaluare se înregistrează și se măsoară rezultatele experimentului. Evidența acestor probe am
consemnat -o în tabele special care au constituit un ghid de tartare diferențiată. În funcție de
constatăr ile făcute am aplicat experimentul de ameliorare prin care am urmărit rezolvarea unor
probe differentiate față de nivelul constatat.
44
Folosind această metodă în cadrul cercetării mele am căutat să -l plasez pe fiecare copil
în parte într -o situație de învățare spontană și dirijată, de urmărire, de descoperire a adevărului, în
direcția obținerii unor rezultate superioare. Am urmărit de asemenea ca această metodă să fie o
modalitate de aprofundare a cunoștințelor și prin ea să pot dirija și contr ola activitatea de
învățare și înssușire a cunoștințelor în condiții cât mai active, prin utilizarea jocurilor didactice
matematice.
5. Metoda analizei produselor activității constă în analiza diferitelor produse ale
activității elevilor. Datele culese cu aju torul acestei metode oferă estimări asupra individualității
copilului și asupra comportamentului sau , a preocupărilor sale. Această metodă oferă indirect
date privitoare la acțiunea educațională.
Rezultatele activității desfășurate de copii mi -au permis să depistez cauzele unor
manifestări comportamentale.
Metoda analizei produselor activității desfășurate completeaza celelalte metode pentru că
scoate la iveală particularități pe care observația nu le evidențiază . Am constatat acest lucru mai
ales la elevii timizi, retrași, care își rezolvă sarcinilefoarte bine atunci când nu sunt observați.
De-a lungul acestei cercetări pedagogice am realizat o activitate spontana, nesilită care
să aibă influențeasupra sufletului, dar și a raționamentului.
4.4. Desfășurarea cercetării
Cercetarea pedagogică reprezintă o strategie în vederea surprinderii unor relații inedite
între componentele acțiunii educaționale și a deprinderii unor soluții și variante op time pentru
desfășurarea sa ulterioară.
Metodologia cercetării reprezintă “logica procedeelor științifice fundamentale de
colectare și prelucrare a datelor și de construire de modele teoretice. Ea formulează principiile
raportării cercet ătorului în lumea reală, la experiența educațională acumulată, la nivelul practicii
școlare.”
În cercetarea întreprinsă am utilizat experimentul natural, desfășurat în scoală cu
avantajele și dezavantajele sale. În cadrul experimentului am a vu de -a face cu două variabile:
• independente (care constau în modificările introduce sau condițiile nou create)
• dependente (care constau în rezultatele apărute în urma introducerii variabilelor
independente, rezultate ce urmeaza a fi măsurate și explicate) .
În organizarea și desfășurarea experimentului pedagogic am urmărit trei etape:
1. Etapa preexperimentală care consta în stabilirea cadrului cercetării, formularea ipotezei,
alegerea și elaborarea tehnicilor de cercetare , înregistrarea datelor privitoare la variabilele
implicate înaintea experimentării, precizarea factorului experimental, stabilirea strategiei
desfășurării experimentului).
45
Aplicăr ea testului initial la matematică la clasa I E, a constat în utilizarea mai multor
meto de și procedee de cunoaștere a particularități lor psihice ale elevilor clasei , pentru a cunoaște
nivelul de cunoștințe al elevilor, condițiile în care aceștia se pot integra în activitatea care
urmează.
Cunoașterea capacităților de învățare al e elevilor, a nivelului de pregătire de la care
pornesc și gradului în care stăpânesc cunoștințele și abilitățile necesare asimilării conținutului
etapei care urmează, reprezintă o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice.
Subliniind rolul și însemnătatea acestui tip de evaluare pentru integrarea elevilor în
activitatea care începe, R. Ausubel conchide: „ Dacă aș vrea să reduc toată psihopedagogia la un
singur principiu, eu spun: ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care
elevul le posedă la plecare. Asigurați -vă de ceea ce el știe și instruiți -l în consecință .”118
Prelucrarea și analiza rezultatelor mi -au dat posibilitatea formulării concluziilor cu
privire la colectivul de elevi, la fiecare elev în parte, cât și a adoptării unor măsuri de sprijinire și
recuperare a unor elevi.
2. Etapa experimentela, propriu -zisă – etapa administrării factorului experimental – etapa
cea mai lungă în cadrul experimentului pedagogic. În această etapă se introduc e
elementele noi în lotul experimental, se administrează probele, se urmărește evoluția
fenomenelor, se fac măsurători și determinări.
3. Etapa postexperimentală – acum se măsoară și se înregistrează rezultatele
experimentului.
Preluarea unor elemente în plan ul progresului de învățare, adică în atingerea unor
obiective propune atât proiectarea și utilizarea unor instrumente corespunzătoare, cât și structura
unei situații experimentale su ficient de clare pentru a pune în evidență rezultatele semnificative.
Este necesară adoptarea unei metodologii experimentale pertinente având o ipoteză clară la o
extremă și concluziile rezultând din interpretarea datelor la cealaltă extremă.
În cazul disciplinelor structural, cum este matematica, în care fiecare p as următor îl
foloseste, presupune și îl înglobeazăpe precedentul fiind necesar să se acorde o atenție deosebită
realizării unei maxime omogenizări a clasei, în sensulatingerii de către cât mai mulți elevi a
obiectivelor de referință specific fiecărei unit ăți de învățare. Trebuie să se ia în considerare mai
ales rolul pe care îl are elevul, în mod deosebit antrenarea și angajarea lui în cunoaștere,
participarea activă la procesul de învățare, ca protagonist, nu ca spectator.
11Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., 1991, p. 111
46
Astfel, jocul dida ctic reprezintă un mijloc activ și eficace de instruire și educare a
școlarului mic. Prin jocul didactic elevul își angajează întreg potențialul psihic, își ascunde
observațiile, îsi cultivă inițiativ a, voința , flexibilitatea gândirii, își dezvoltă spiritu l de cooperare ,
de echipă. Învățarea prin effort personal, prin manifestarea independenței în acțiune, gândire și
exprimare, însoțită de bucurie și satisfacție, va fi temeinică și va genera noi interese de
cunoaștere. S -au organizat jocuri didactice matema tice atât în lecțiile de dobândire de noi
cunoștinșe, priceperi și deprinderi, de consolidare a cunoștințelor, de recapitulare și de
sistematizare cât și în lecțiile de verificare și apreciere a nivelului de pregătire a elevilor. Din
experiență proprie am constatat că o notă de voiciune în plus , o dorință de învățare mai vizibilă
în lecții o dau tocmai jocurile didactice. Astfel, la lecțiile de matematică am organizat, imaginat,
creat și folosit o serie de jocuri didactice matematice (vezi ANEXE).
4.5. Interpretarea rezultatelor
Prelucrarea datelor constă în ordonarea, sistematizarea și corelarea datelor empirice cu
scopul de a fundamenta anumite decizii cu privire la semnificațiile statistice ale acestora în raport
cu ipot eza.
În lucrarea de față cercetarea s -a efectuat asupra unui singur eșantion. Am recurs la
înregistrarea periodică a rezultatelor, compararea facându -se între aceste date consemnate în
momente diferite, diferențele oferindu -mi prilejul de a mă pronunța asupra dinamicii
fenomenului și implicit asupra eficienței intervenției mele.
Pe parcursul efectuării cercetării am urmărit atât realizarea corectă de către toți elevii a
obiectivelor urmărite, cât și aprecierea rezultatelor cons tatate la un moment dat princompararea
lor cu nivelul de pregătire al copiilor la începutul perioadei de instruire și prin raportare la
posibilitățile lor.
Am realizat evaluarea sub trei forme:
• Evaluare inițială
• Evaluare continua (formativă)
• Evaluare sumativă
Călăuzită de dorința de a conferi activității mele maximum de eficiență, nu am putut
începe instruirea copiilor fărăa define obiectivele și conținutul procesului pe care l -am condus,
fără să programez realizarea acestora.
În perspectiva acțiunii de evaluare a rezultatelor, definirea obiectivelor operaționale
prezintă cea mai mare importanță deoarece ele trebuie să comunice cât mai exact posibil,
rezultatul concret ce se așteaptă, să descrie ceea ce trebuie să cunoască și să fa că copilul, să
aprecieze condițiile în care urmează să se desfășoare activitatea și să se definească criteriile de
47
performanță. Obiectivele operaționale pe care le -am stabilit în timpul cercetării le -am urmărit și
la evaluare.
Având în vedere stabilirea capacităților intelectuale ale copiilor, a gradului de stăpânire a
cunoștințelor și abilităților necesare asimilării noii etape, în cercetarea efectuată am început cu
evaluarea inițială, recurgând la folosirea testului initial. În perioada de ev aluare continua am
recurs la teste intermediare, urmând evaluarea sumativă la care s -a folosit testul final.
Imediat după efectuarea evaluării (observației) se întocmește tabelul și se consemnează
datele în foile de observații după administrar ea unor probe și înregistrarea performanțelor,
respective după efectuarea operaței de măsurare.
La administrarea testului initial (vezi ANEXE) s -au obținut rezultate cuprinse în tabelul
următor:
NR. CRT. NUMELE SI PRENUMELE CALIFICATIV
1. A.A. SUFICIENT
2. A.P.M. BINE
3. B.D. FOARTE BINE
4. B.R.A. FOARTE BINE
5. B.A. BINE
6. C.C.F. BINE
7. C.A.T. BINE
8. C.A.D. BINE
9. C.A. BINE
10. C.R.I. BINE
11. D.C.A. FOARTE BINE
12. D.A.M. FOARTE BINE
13. G.M.C. BINE
14. G.C.V. BINE
15. I.Ș.G. FOARTE BINE
16. I.G.A SUFICIENT
17. L.A.B. FOARTE BINE
18. M.N.C. SUFICIENT
19. M.A.C. FOARTE BINE
20. M.A. FOARTE BINE
21. M.R.F. BINE
22. N.A. SUFICIENT
23. N.B.A.I. BINE
24. N.M.M. SUFICIENT
25. O.C.N. SUFICIENT
26. P.D.R.N. BINE
27. P.R.A.M. BINE
28. R.D.I. FOARTE BINE
48
29. S.V.I. BINE
30. S.D.G. FOARTE BINE
31. K.M.J. SUFICIENT
Aprecierea re zultatelor s -a realizat astfel:
Între 30 – 40 puncte: FB (foarte bine)
20 –30 puncte: B (bine)
10 – 20 puncte: S ( suficient)
Realizând un grafi c observăm următoarea situație:
Diagrama dezvoltării subiecților după testul initial:
Evaluarea inițială s -a efectuat la începutul programului de instruire din semestrul I și a
stabilit nivelul de pregătire al elevilor, în acel moment, condițiile în care aceștia s -au putut
integra în activitatea ce a urmat, îndeplini nd astfel o funcție pedagogică prioritar predictivă.
Examinările orale și proba scrisă de evaluare au vizat verificarea gradului în care elevii stăpânesc
cunoștințele de matematică învățate în semestrul , necesare activității didactice viitoare.
Obiectivele evaluate în cadrul testului predictiv au fost următoarele:
– să aleagă cuburile după criteriile date – culoare, mărime; 0246810121416
CalificativEvaluare inițială
FB B S
49
– să ordoneze crescător creioanele ;
– să numere c rescător de la 0 la 31;
– să recunoască culorile cutiilor, punând tot atâtea bile;
– să recunoască figurile geometrice învățate;
– să recunoască anotimpul prezentat în imagine;
– să compare obiectele după mărime .
Interpretarea rezultatelor testului predictiv:
În urma analizei rezultatelor obținute de ele vii grupului experimental am constatat
următoarele:
– itemii exercițiilor 2, 3 și 4 se refereau la utilizarea sistemului pozițional de ordonare a
numere lor naturale de la 0 la 31 (formarea, scrierea, compararea numerelor); cele mai mari
dificultăți au fost l a formarea șirului descrescător de la 31 la 0 și la compararea obiectelor după
mărime.
– la itemul 1 și 5 au avut de recunoscut culorile realizând corespondențe între colorate și
cutiile de diferite mărimi , sau desenând un număr de bile în celelalte cutii diferit colorate; La
acest item s -au descurcat foarte bine un num ăr de 27 de elevi, ceilalți 4 încurcând culorile între
ele.
– itemul 6 făcea referire la recunoașterea figurilor geometrice învățate prin încercuirea lor cu
verde , cee a ce au și realizat u n număr de 25 elevi. 5 dintre ei au încercuit partial figurile
geometrice prezente in exercițiu.
– în ceea ce privește itemul 7, toți elevii au recunoscut anotimpul toamna datorită proiectului
desfășurat cu două zile în urma la ore de comunicare în limba română.
– itemul 8 le sugera elevilor să compare obiectele după mărime =, realizând un desen cu cel
mai ușor/ greu obiect. La acest punct s -au descurcat foarte bine 29 de elevi, iar doi elevi nu au
desenat nimic.
Am coroborat informațiile obținute în urma acestui test cu gradul de implicare al elevilor
în efectuarea temei dat e pentru perioada vacanței de vară. Verificarea efectuării acestei teme, din
punct de vedere cantitativ și mai ales calitativ, a reliefat faptul că majoritatea elevilor nu a
acordat atenția cuvenită temei, unii neefectuând -o deloc, iar alții lucrând superficial. În situația
50
de față era de așteptat ca elevii să obțină rezultate mai puțin bune, după o perioadă în care nu au
lucrat sistematic sau nu au lucrat deloc.
Aceste informații mi -au fost de un real folos, m -au ajutat să -mi proiectez activitatea
următoare ținând cont de particularitățile fiecărui elev în parte.
După aplicarea testului intermediar (vezi ANEXE) car e cuprinde ai mlte probe în care
sunt incluse jocuri didactice matematice, aprecierea rezultatelor s -a realizat astfel:
Între: 130 – 150 puncte: FB
100 – 150 puncte: B
70 – 100 puncte: S
NR. CRT. NUMELE SI PRENUMELE CALIFICATIV
1. A.A. SUFICIENT
2. A.P.M. BINE
3. B.D. FOARTE BINE
4. B.R.A. FOARTE BINE
5. B.A. FOARTE BINE
6. C.C.F. BINE
7. C.A.T. FOARTE BINE
8. C.A.D. FOARTE BINE
9. C.A. BINE
10. C.R.I. BINE
11. D.C.A. FOARTE BINE
12. D.A.M. FOARTE BINE
13. G.M.C. BINE
14. G.C.V. BINE
15. I.Ș.G. FOARTE BINE
16. I.G.A SUFICIENT
17. L.A.B. FOARTE BINE
18. M.N.C. SUFICIENT
19. M.A.C. FOARTE BINE
20. M.A. FOARTE BINE
21. M.R.F. BINE
22. N.A. SUFICIENT
23. N.B.A.I. BINE
24. N.M.M. BINE
51
25. O.C.N. SUFICIENT
26. P.D.R.N. BINE
27. P.R.A.M. BINE
28. R.D.I. FOARTE BINE
29. S.V.I. BINE
30. S.D.G. FOARTE BINE
31. K.M.J. BINE
Realizând un grafic observăm următoarea situație:
Diagrama dezvoltării subiecților după testul intermediar:
Rezultatele obținute la evaluarea formativă
Unitatea de învățare : Numerel e naturale în concentrul 0 -100”
Obiective evaluate în cadrul testului docimologic:
– să ordoneze numerele naturale crescător și descrescător ;
– să asocieze numărul la cantitate;
– să identifice numărul mai mare prin c olorarea acestuia;
– să scrie numerele pare;
02468101214
CalificativEvaluare formativă
FB B S
52
Interpretarea rezultatelor testului :
După corectarea testelor, am concluzionat următoarele:
– elevii stăpânesc m ai bine algoritmul d e ordonare a numerelor date crescător, dar și
descrescător ; 6 elevi au încurcat vecinii numerelor .
– cele 6 numere lipsă din sirul numerelor pa re din șirul lacunar a fost completat correct de către
28 de elevi , iar 3 elevi au aflat două, trei numere, ceea ce a însemnat un progres destul de vizibil
în ceea ce privește înțelegerea de către elevi a legăturii dintre acestea. 26 de elevi au scris core ct
numerele pare de la 24 la 36, iar ceilalți partial corect.
– la itemul 5 to ți elevii au respectat cerința desenând ele 1 0 ciupercuțe existente pe planșă.
– itemul 6 a fost rezolvat de 29 de elevi din cei 31, ceea ce rezultă că stiu să compare numerele.
NR. CRT. NUMELE SI PRENUMELE CALIFICATIV
1. A.A. BINE
2. A.P.M. FOARTE BINE
3. B.D. FOART E BINE
4. B.R.A. FOARTE BINE
5. B.A. FOARTE BINE
6. C.C.F. BINE
7. C.A.T. FORTE BINE
8. C.A.D. FOARTE BINE
9. C.A. BINE
10. C.R.I. BINE
11. D.C.A. FOARTE BINE
12. D.A.M. FOARTE BINE
13. G.M.C. BINE
14. G.C.V. BINE
15. I.Ș.G. FOARTE BINE
16. I.G.A SUFICIENT
17. L.A.B. FOARTE BINE
18. M.N.C. SUFICIENT
19. M.A.C. FOARTE BINE
20. M.A. FOARTE BINE
21. M.R.F. BINE
22. N.A. BINE
23. N.B.A.I. BINE
24. N.M.M. BINE
25. O.C.N. BINE
26. P.D.R.N. BINE
53
27. P.R.A.M. BINE
28. R.D.I. FOARTE BINE
29. S.V.I. BINE
30. S.D.G. FOARTE BINE
31. K.M.J. FOARTE BINE
Convertirea punctajului în calificativ e:
Între: 35 – 40 puncte: FB
30 – 35 puncte: B
20 – 30 puncte: S
Realizând un grafic observăm următoarea situație:
Diagrama dezvoltării subiecțilo r după testul intermedia r:
Observând reprezentarile grafice de la cele trei evaluări se remarcă o creștere a numărului
de elevi cu performanțe maxime. Cel mai îmbucurător lucru este că doar doi copii reprezintă
nivelul cel mai de jos în atingerea performanțelo r.
Această diagram ă denotă faptul că modul de instruire folosit asigură nu numai o învățare
imediată, accesibilă, atractivă, ci și performanța achizitiilor pentru etapele următoare.
0246810121416
CalificativEvaluare sumativă
FB B S
54
V. CONCLUZII
5.1. Concluziile cercetării
Ipoteza de lucru subliniază valoarea practică a jocului didactic matematic, relevând
posibilitatea aplicării cunăștințelor exersării priceperilor și a deprinderilor într -o manieră
atractivă.
În abordarea experi mentală am utilizat metode consa crate în cercetarea pedagogică,
îmbinate judicious pentru a oferi «harta» explicitară demersurilor și implicitară a obiectivelor de
cercetare propuse.
• Observația asigură descrierea permanentă a faptului pedagogic, fiind îmbinat ă permanent
cu celelalte metode.
• Convorbirea a asigurat permanent reglerea activităților effectuate, precum și descrierea
faptelor pedagogice executate de elevi.
• Testele pedagogice au adus un feedback permanent ridicând nivelul de realizare al
obiectivelor pedagogice.
• Experimental pedagogic introduce elevii într -o situație nouă, dirijându -I spre
descoperirea anumitor cunoștințe și realități științifice, prin îmbinarea plăcută a jocului cu
învățarea dirijată.
• Analiza produselor elevilor oferă certitudini asu pra personalității copilului și asupra
comportamentului personal.
Prin realizarea acestei cercetări, am fost introdusă într -o lume mai activ ă, nesilită și
urmând un curs firesc al activităților prin dirijare ludică. Am constatat că prin joc elevii sunt
stimulați într -un efort personal, se manifestă puterea independent în acțiune, dar s -au pus bazele
pe lucru în echipă. Responsabilizarea individual s -a focalizat însă și spre atingerea cu succes a
interes ului grup ului.
Prin joc elevii învață să-și manifeste abilitățile personale, să lupte pentru perfecționare, să
aprecieze correct și să compare produsele proprii cu ale colegilor. M -am străduit să introduce
elevilor o atitudine fairplay atunci când facem analiza produselor, să facă observații și
recomandări pertinente.
În concluzie cercetarea pedagogică pe care am realizat -o confirm ipoteza de lucru pe care
am eleborat -o. cercetarea de față deschide ușile cunoașterii într -o manieră plăcută, mai eficientă
și mai facilă prin implicarea p ersonală a elevului și prin manifestarea bucuriei de a învăța
matematică. Am fost surprinsă să constat că iși doreau să nu se mai termine ora, fiind dezamăgiți
de sunetul clopoțelului ce anunța pauza.
55
O concluzie importantă în urma cercetării p edagogice este că jocul didactic nu poate fi
izolat de traseul didactic al învățării, el fiind introdus discret într -o strategie complex, asociat cu
deverse forme de activitate.
Jocul didactic mat ematic accentuează individualitatea copilului ș colar mic, stimulând
manifestarea creativității, a inițiativelor, a sentimentelor de comportament la grup prin
activitățile în echipă, relevând spiritual critic, aprecierile corecte, asigurând interes pentru
disciplină.
Jocul didactic pune în v aloare experiențele de viață ale elevilor, realizând o conexiune
naturală între cunoaștere și învățarea științifică.
Așadar, voi continua în activitatea profesională să mă folosesc de jocurile didactice (le
foloseam și înainte, dar mai rar) în toate situațiile la care se pretează, cunoscând valențele
neprețuite ale acestui tip de abordare pedagogică.
Prin această lucrare mi -am propus să ințiez o manieră modern de abordare a temei
«Jocul didactic matematic în învățământul primar la clasa I », cu referire special la
înțelegerea noțiunii de joc.
În continuare mi-am propus să creez condiții optime de afirmare a potențialului
individualității fiecărui elev în situații personalizate sau socializate de învățare, în special în
activitățile desfășurate sub formă de joc. Am avut în vedere folosirea în activitatea didactică a
unor diverse metode și procedee activ -participative, îmbinate cu elemente de joc, în rezolvarea
exercițiilor și problemelor, crearea unor situații de învăț are bazate pe autonomia intelectuală și
acțională a elevilor, stimularea imaginației creatoare, a potențialului lor creator, a gândirii critice,
dar și a gândirii divergente centrată pe strategii euristice.
Am urmărit :
• să nu fiu un simplu „tran smițător de informații”, ci un bun organizator al unor activități
variate de învățare pentru toți copiii, în funcție de nivelul și ritmul propriu de dezvoltare
al fiecăruia;
• să îi fac pe elevi să aibă încredere în ei, facilitând învățarea și stimulând pe c opii să
lucreze în echipă;
• să le stimulez eforturile intelectuale, să le formez și să le educ calități moral – volitive;
• să le dezvolt interesul și sensibilitatea la probleme noi, să fie receptivi la situații
problematice cu conținut matematic;
• să stimulez colaborarea, interesul și motivația pentru aplicarea matematicii în context
variate;
56
• să adaptez metodele de predare – învățare – evaluare pentru fiecare conținut, pentru
fiecare formă de organizare și pentru profilul psihologic al elevilor.
Activ itatea de învățare a matematicii este o activitate dificilă care necesită un efort gradat.
Ea trebuie susținută cu elemente de sprijin, iar jocul didactic matematic are un rol important .
Lecțiile în care s -au folosit jocurile didactice matematice au fost dinamice, plăcute,
stimulatoare pentru toți elevii clasei. Elementele de joc au constituit o provocare, o curiozitate
atât pentru elevi, cât și pentru mine, cadrul didactic, elevii nu au avut timp de alte preocupări, li
s-a părut că ora a trecut re pede. Am constatat în primul rând plăcerea și interesul cu care elevii
au primit acest tip de activități, cum se ajută încurajându -se, explică și celorlalți ce știu, își
exprimă gândurile fără rețineri și cei mai timizi capătă curaj având sprijinul grupulu i.
Utilizarea jocului didactic matematic a determinat o mai bună colaborare între copii,
au devenit mai toleranți, doresc să se ajute între ei, iar ceea ce este mai important este faptul că s –
au împrietenit, nemaiținând cont de rezultate le obținute la învățătură, formându -se totodată un
spirit de echipă; au învățat că pentru realizarea unor sarcini de grup au nevoie unii de alții.
Pentru a ușura activitatea de învățare și a -i conferi un caracter plăcut, am căutat să prezint
matematica ,,în culori” confecționând și folosind material didactic adecvat.
Uneori, am solicitat elevilor să conceapă jocuri didactice matematice, să propună
modificarea altora, în sensul adaptării lor la situații concrete date, să desfășoare aceas tă activitate
cu îndrăzneală și independență.
Rezultatele obținute la evaluări și aprecierile pozitive i -au motivat pe elevi, iar această
motivație a avut un rol dinamizator, de stimulare a efortului de învățare și de concentrare a lui în
timpul lecției. Efortul pe care l -a făcut fiecare elev în rezolvarea conștientă a sarcinilor de joc a
presupus o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive și motivațional –
afective: gândirea, memoria, imaginația, limbajul, voința, motivația ș i atenția.
Rezultatele obținute de elevi confirmă ipoteza lucrării. Astfel, am constatat că prin
utilizarea jocului didactic în activitățile matematice, am contribuit la optimizarea învățării, la
eficientizarea acesteia, la stimularea potențialulu i intelectual și creativ al elevilor, la obținerea
performanțelor fiecăruia în funcție de particularitățile de vârstă și individuale.
Prin urmare:
• jocul depinde de particularitățile de vârstă ale copilului;
• jocul sprijină, favorizează și optimi zează dezvoltarea personalității copilului;
57
• jocul evoluează sub aspectul complexității formelor, conținuturilor și regulilor odată cu
personalitatea copilului.
Din cele expuse în lucrarea de față, pe baza observațiilor desprinse din munca desfă șurată
cu copiii am căutat să demonstrez faptul că vârsta școlară mica comport particularități pe care le
cunoaștem și le folosim cu tact și cu perseverență ne putem sprijini cu success pe ele pentru a
favoriza instalarea temeinică a caracteristicilor ceru te de activitatea școlară.
Practica muncii de instruire și educare a școlarului mic demonstrează faptul că jocul,
conceput în lumina teoriilor și orientărilor metodologice actuale, îndeplinește un rol hotărâtor în
dezvoltarea armonoasă a acestui a.
Prin joc copilul dobândește achiziții serioase pentru toată viața, de aceea este necesar ca
profesorul să cunoască teoriile despre joc și în același timp să stăpânească bine mdalitățile
tehnice de folosire a jocului, în diferite ipostaze. Es te necesar acest lucru pentru că jocul, ca
formă de activitate instructive -educativă, are un specific aparte față de celelalte forme
instituționalizate cunoscute.
Jocurile didactice cu conținut matematic vizează în mod deosebit dezvoltarea
intelectuală a copiilor, stimulând inteligența, creativitatea, contribuind la trecerea treptată de la
gândirea concret -intuitivă la gândirea simbolică.
În urma desfășurării cercetării asupra jocului didactic mat ematic în dezvoltarea
școlarului mic am ajuns la următoarele concluzii:
• Jocul didactic matematic nu poate fi folosit în mod izolat, ci el este integrat într -o
strategie complex, fiind asociat altor forme de activitate.
• Jocul didactic mathematic devine efficient dacă sarcinile, regulile, elementele de joc sunt
formulate corect, clar , pe înțelesul copiilor.
• Jocul didactic reușește mai bine decât orice altă metodă să îmbine cu eficiență maximă
elementele instructive cu cele educative -formative și distractive.
• Aplicarea a mai multor variante în cadrul aceluiași joc crește interesul copiilor pentru
rezolvarea sarcinilor.
În jocurile didactice matematice am urmărit să accentuez individualitatea copiilor ca un
proces continuu de definire umană, oferindu -le posibilități de manifestare a creativit ății, a
inițiativei, a spiritului de cooperare, de adaptare la schimbările ce se produc într -o societate.
Prin folosirea jocului , în lecțiile de matematică la clasa I, am constatat că în colectiv se
poate forma un climat favorabil conlucrării f ructuase între copii și realizarea sarcinilor jocului, se
creează o tonalitate afectiv -apozitivă, de înțelegere, stimulând dorina co piilor de a se implica mai
mult în lecție atunci când aceasta are la bază jocul didactic mathematic, prezintă în cadrul lecț iei
o notă de voiciune în plus, o dorință de învățare vizibilă.
În cadrul lecțiilor, am observant că, aplicând diferite tipuri de jocuri didactice matematice
s-au pus în evidență mai multe avantaje: s -a creat un cadru prielnic învățării active ș i conștiente,
58
s-a obținut o sporire considerabilă a randamentului ac tivității intelectuale, a sporit interesul față
de aceste jocuri și independența în organizarea lor.
De remarcat a fost faptul că elevii s -au angajat plenar în desfășurarea acți unii ei luând
lecția ca o activitate de divertisment și joc al fanteziei, aceștia nu au depus chiar niciun effort.
Apreciind pozitiv încercările individuale, evitând, pe cât posibil critica și evaluările negative, se
poate creea un climat de încredere în f orțele proprii, de dragoste, pentru activitatea matematică în
care elevii de descătusează total.
Drept urmare este important să stim a profita de avantajele oferite de joc în favoarea
învățării cunoștințelor necesare dezvoltării armonioase a co piilor și integrarea cu success a
acestora în activitatea școlară.
59
BIBLIOGRAFIE
1. Barbu H., Popescu E., Șerban F., “Activități de joc recreative și distractiv” E.D.P.
București, 1993
2. Broye r Gerard, “Reflecții relative ale învățatului matematicii în – Matematique
3. moderne”, 1968
4. Cerghit Ioan “Metode de învățământ”E.D.P, București, 1980
5. Cerghit I, Radu I, Popescu E, Vlăsceanu L. “Didactica” E.D.P., București, 1980
6. Cristea S., 1997 “Pedagogia pentru preg[tirea examenului de definitivat, gradul I, II
și reciclare”,Editura Hardiscom, Pitești
7. Chateau Jean, “Copilul și jocul” , E.D.P., București, 1970
8. Dienes Z.P., “Un studio experimental asupreînvățării matematicii”, D.P.E.,
București, 1970
9. Fischbein E., “Particularități psihice ale copilului de 6 ani pe ca re trebuie să se
sprijine munca didactică”, E.D.P., București, 1971
10. Neacșu I., “Metodica predării matematicii la clasele I -IV”, E.D.P., București 1988
11. Petrică I., Rusu I., “Probleme de matematică pentru treapta I de liceu”, Editura
Albatros, București, 1974
12. Rușu M. (coord.), Roman M., ” Matematica pentru perfecționarea învățătorilor”
Editura All, București, 1976
13. Roșu M., “Metodica predării matematicii pentru colegiile universitare de institutori
Universitatea din București ”, Editura Credis 2006
14. Ștefănescu V., Enache M., Popa T., “Matematici contemporane ”, Editura Științifică
și enciclopedică, București, 1979
15. Oprescu N., “Modernizarea învățământului matematic ”, E.D.P., București 1974
16. Radu, D, Ploscariu, N., 2008, ” Jocuri didactice matematice ”, Ed.Aramis,
17. Radu I., 1986, ,, Sinteze pe teme de didactică modernă ” Editura Didactică și
Pedagogică, București
18. Șchiopu U., 1970, ,, Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor ”, Editura Didactică
și Pedagogică, București
19. www.didactic.ro
20. http://mate30.lx.ro
21. Revista învățământului primar nr. 3 -4/1995
22. Revista învățământului primar nr. 4/1991.
60
ANEXE
61
JOCURI DIDACTICE
Jocuri referitoare la șirurile numerice
• «Caută vecinii !»
Scopul: Consolidarea deprinderilor de comparare a numerelor natural
Sarcina didactică : să găsească numărul mai mare sau mai mic cu o unitate decât
numărul dat.
Materialul didactic : jetoane (în formă de frunze le -am făcut) cu numere natural e de la 0
la 100
Regulile jocului : Conducătorul jocului ridică un jeton iar elevii trebuie să
spună VEC INII numărului scris pe jeton.
Elemente de joc : aplauzele, întrecerea, recompense
Organizarea jocului:
a. Individual – elevul care a răspuns correct va devein conducătorul jocului
b. Pe echipe – elevul care ridică primul mâna sus și răspu nde correct, va câștiga pentru
echipa sa. Va câștiga echipa care are cele mai multe puncte.
Complicarea jocului: să găsească vecinii pari/impair ai numărului inscris pe jeton.
• «Găsește cât mai multe numere! »
Scopul : Consolidarea deprinderii de deter minare a unor numere natural
Sarcina didactică : Să scrie numerele ce se pot forma cu un număr de cifre dat (SZU)
Materialul didactic : jetoane cu cifrele de la 0 la 9, planșe cu rezolvările exerciițiilor
pentru verificare
Metode : jocul
Regulile jocului : Con ducătorul jocului ridică trei jetoane. Elevii scriu pe fișă toate
numerele care se pot forma cuacele trei cifre.
Elemente de joc : aplauzele, întrecerea, recompensa
Organizarea jocului:
a. Individual – elevii care descoperă toate numerele vor primi câte un pu nct. Câștigă
elevii care acumulează cele mai multe puncta la sfârșitul jocului.
62
b. Pe echipe – echipa care a avut cei mai mulți elevi care au rezolvat corect /complet
exercițiul va primi un semn +. Va câștiga echipa care totalizează cele mai multe
semne +.
Complicarea jocului: Să găsească numere alcătuite din două/trei cifre a căro sumă să
fie…
• «Găsește ce lipsește! »
Scopul : Consolidarea deprinderii de determinare a locului fiecărui număr în șirul
numerelor naturale
Sarcina didactică : Să completeze șirul nu merelor naturale cu cele care lipsesc (intre 10
și 100).
Materialul didactic: fișe de lucru
Metode : jocul,
Regulile jocului : Fiecare copil completează un singur șir cu numerele care lipsesc. Fișa
va fi înmânată fiecărui elev din echipă, gen ștafetă. Ultimu l elev ridică mâna sus. Câștigă
echipa care a rezolvat exercițiile mai repede/complet/correct.
Ex: 10,…,…,13,…,…,16
20,…,…,…,..,…,80
64,…,…,…,…,59
Elemente de joc : surpriza, aplauzele, întrecere a.
Organizarea jocului: Elevii sunt organizați în 2/3 echipe
Desfășurarea jocului :
Fiecare echipă primește fișa cu tot atâtea exerciții câți elevi sunt. La semnalul
profesorului primii elevi încep să completeze spațiile libere, apoi vor înmâna pe rând fișa
fiecărui membru al echipei. Ultimul elev rid ică fișa când termină.
Jocuri didactice cu referire la operațiile cu
numer e natural e
• «Găsește -l pe-al treilea! »
Scopul: verificarea deprinderilor d e calcul în efectuarea operațiilor de adunare și scădere
Sacina didactică : Să efectueze operații de adunare /scădere în concentrul 0 – 100. Să
găsească termenul necunoscut.
Material didactic : fișe de lucru pentru fiecare elev
Metode: jocul, explicația, exe rcițiul, demonstrația
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele , penalizarea greșelilor
Organizarea jocului: Se organizează grupul de elevi în trei grupe
Regulile jocului :
63
Fiecare elev primește câte o fișă cu exerciții de adunare și scădere din care lipsește câte
un termen. Ei vor trebui să intuiască operația prin care să afle termenul necunoscut.
Ex: 45+ a=100
a=100 -45
a=55
Pentru fiecare exercițiu rezolvat correct se aco rda câte un punct si se scade câ te unul
pentru fiecare exercițiu re zolvat greșit. Prin acumularea punctelor se stabilește echipa
câștigătoare.
• «Cum poți obține? »
Scopul : Consolidarea deprinderilor de calcul oral și scris
Sarcina didactică : să compună un exercițiu având un rezultat dat folosind numerele
naturale de la 0 la 100.
Material didactic : fișe de lucru, cartonașe (forma de fructe) cu numerele de la 20 la 100.
Metode: explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea
Elemente de joc : cooperarea între participanți, recompense, aplauze
Organizarea jocului: două/ trei echipe
Regulile jocului :
Fiecare echipă va primi fișa de lucru care va fi completată de șefii de echipă cu ajutorul
coechipierilor săi. Conducătorul jocului (învățătoarea) afișează la tablă câteva
cartonașepe care sunt scrise numere ce pot fi obținu te folosind operațiile învățate.
Ex: 36 18+18=36
30+ 6=36
40- 4=36
Fiecare echipă va compune cât mai multe exercițiial căror rezulat va fi fiecare dintre
numerele scrise pe cartonașele de l a tablă. Pentru fiecare exercițiu corect s e va acorda un
punct. Va câștiga echipa care a obținut cel mai mare punctaj.
• «Răspunde repede și bine! »
Scopul didactic: Dezvoltarea capacității de utilizare a terminologiei matematice specific.
Sarcină didactică : efectuarea de exerciții cu cele două operații respectând terminologia
matematică sprcifică.
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele, recompense
Metode: jocul, explicația, exercițiul, problematizarea
Material didactic: o cutie, cartonașe (exerciții), jetoa ne – steluțe
Organizarea jocului: două echipe
Regulile jocului :
Prima echipă, formată din câte un reprezentant al fiecărei echipe, vine în fața clasei și
fiecare elev extrage câte un cartonaș pe care sunt exerciții de genul:
• Care este suma numerelor 36 și 14?
• Care este diferența numerelor 75 și 36?
64
• Găsește numărul cu 6 mai mare decât 47!
• Care este numărul cu 12 mai mic decât 50?
Unul din elevi citește întrebarea, iar celălalt răspunde. Se procedează la fel cu ceilalți
elevi. Clasa apreciază dacă răspunsuri le sunt corecte sau nu. Elevul care răspunde corect
primește o steluță. La sfârșit elevii vor ridica steluțele în sus și astfel se va decide echipa
câștigătoare.
• «Cine descoperă primul numărul din vârf? »
Scopul : Consolidarea depriderilor de calcul ra pid
Sarcina didactică : Efectuarea de exerciții de adunare in concentrul 0 – 100
Elemente de joc: aplauzele, întrecere
Material didactic : cartonașe cu cele trei numere din vârful piramide lor
Organizarea jocului: în trei echipe
Regulile jocului :
Pe tablă s unt trei desene – piramide. Vor ieși la tablă trei elevi câte un reprezentant al
fiecărei echipe. La semnalul conducătorului de joc elevii vor rezolva doar o operație de
adunare. Creta circulă de la un copil la altul (ștafetă), fiecare copil completând doa r o
căsuță. Primul elev care a ajuns în vârf merge la catedră și allege cartonașul cu numărul
obținut și îl inmânează conducătorului de joc. Echipa care descoperă prima numărul
(correct) din vârful piramidei este declarată câștigătoare.
• «Cine scrie mai mu lte?»
Scopul : Dezvoltarea creativității și a gândirii logice
Sarcina didactică : Compunerea și rezolvarea unor exerciții de scădere în concentrul 0 –
100.
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele
Material didactic : fise pentru fiecare echipă, cartoane cu nume re, o imagine cu un
ursuleț.
Metode: jocul, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea
Organizarea jocului: pe echipe (colegii de bancă)
Regulile jocului :
Martinel trebuie să scrie și să resolve operații de scădere folosind numerele de pe
carto nașe: 96, 13, 45 sau 14, 63, 81 . Ajutați -l voi!
Fiecare echipă primește o fișă pe care scrie și rezolvă cât mai multe operații de scădere
posibile. Câștigă echipa/echipele care are cele mai multe operații corecte de scădere.
65
• «Ghicește cifra ștears ă»
Scopu l: Verificarea deprinderilor de calcul în efectuareaoperațiilor de adunare și scădere
Sarcina didactică : Să efectueze operatii de adunare și scădere a numerelor naturale în
concentrul 0 – 100
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele
Materiale didact ice: fișe de lucru
Metode: explicația, jocul, descoperirea, exercițiul
Organizarea jocului: individual
Regulile jocului :
Conducătorul jocului (învățătoarea) prezintă elevilor cerința exercițiilor. Marcel și -a făcut teme
la matematică mâncând înghețată, ast fel foaia s -a pătat și unele cifre s-au șters. Ajută -l să-și
refacă tema! Află cifra ștearsă!
Elevii vor rezolva operațiile (unul sub altul) vor descoperi cifrele șterse, apoi se vor verifica
dezlipind exercițiile (operațiile corecte vor fi pe verso). Câș tigă elevii care au rezolvat corect.
• «Calcul în viteză »
Scopul: Consolidarea deprinderilor de calcul
Sarcina didactică : Să descopere procedee de calcul rapid, asociativitatea adunării
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele, recompense, penalizarea greșelil or
Material didactic : fișe de lucru, buline albe ș negre
Regulile jocului : rezolva repede și corect, asteaptă -ți rândul
Metode: explicația, conversația , demonstrația, exercițiul
Organizarea jocului: pe echipe
Desfășurarea jocului:
Fiecare echipă trimite un reprezentant la tablă pentru a rezolva un exercițiu. Ceilalți elevi vor
scrie pe fișe exercițiul echipei.
Ex: 1+2+…………………..8+9=
2+4+6………………….+20=
Pentru fiecare exercițiu rezolvat corect se a cordă o bulina alba, iar pentru
cel rezolvat g reșit se acordă o bulină neagră. Câștiga echipa care a obținut cele mai multe buline
albe. Se rezolvă corect exercițiile care au fost greșite.
66
• «Cine urcă scara mai repede? »
Scopul: Consolidarea deprinderilor de calcul mintal
Sarcina didactică : Să efectue ze operații de adunare ș i scădere cu numere natural de la 0 la 100.
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele, recompensarea,
Material didactic : table, stegulețe
Metode: explicația, exercițiu, problematizarea, conversația
Organizarea jocului: pe echipe
Regul ile jocului :
Pe tablă sunt desenate trei scări cu calculi de același nivel de dificultate. Fiecare echipă
deleagă un număr de elevi (egal cu numărul de trepte ), care vorrezolva câte un exercițiu fiecare.
Markerul circula de la un elev la altul, gen ștafetă. Jocul începe la semnalul învățătoarei. Echipa
care va ajunge prima la steguleț și rezolvă correct toate exercițiile va câștiga și fiecare elev va
primi câte un steguleț.
• «Răspunde repede și bine! »
Scopul : Consolidarea deprinderii de orientre în timp cu ajutorul calendarului
Sarcina didactică : Să răspundă la întrebări legate de citirea calendarului .
Elemente de joc : întrecerea, surpriza, recompense, cooperarea între participanți
Material didactic : 3 fișe de lucru, planșa (luna mai din calendar ), calendar de buzunar
Organizarea jocului: trei echipe
Regulile jocului :
Se afișează la tablă planșa cu luna mai din calendar. Fiecare echipă primește câte o fișă
de luncru cu următoarele cerințe:
-Câte săptămâni are luna mai?
-Câte zile are luna mai?
-În ce date ale lunii va fi dumunică?
-În ce zi a săptămânii va fi 15 mai?
-dacă un copil s -a născut pe 11 mai, iar verișorul său cu o săptămână mai târziu, în ce
data s -a născut acesta?
Membrii fiecărei echipe vor colabora pentru redactarea răspunsurilor co recte. Echipa care
termina prima ridică fișa sus. Dacă toate răspunsurile sunt corecte va fi declarată
67
câștigătoare, în caz contrar va fi declarată câștigătoare următoarea echipă care a rezolvat
corect.
• «Ce cauți !»
Scopul: Consolidarea cuno ștințelor privind exteriorul și interiorul unei figuri geometrice.
Sarcina didactică : Să recunoască interiorul/exteriorul unei figuri geometice scriind
numerele cerute de cerință
Material didactic : planșa cu desenul celor două figuri geometrice ce va fi af ișat pe tablă,
fișe de lucru individuale.
Metode: explicația, conversația, exercițiul
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele
Organizarea jocului: individual
Regulile jocului :
La semnalul conducătorului de joc elevii încep să lucreze individual pe fișa sa. Timpul de
lucru este de cinci minute.
6 29
41
89
9 Mai 2017
L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
87 39
67
15 46
9
85
14
68
Scrieți!
a) Numerele din interiorul dreptunghiului……………………………….
b) Numerele pare din interiorul pătratului………………………………..
c) Cel mai mare număr din exteriorul pătratului………………………….
d) Cel mai mic număr din ext eriorul dreptunghiului……………………..
Elevii care după trecerea celor 5 minute au răspuns correct și complet vor primii 4
puncte și vor ocupa locul I, cei care au rezolvat doar 3 cerințe vor primi 3 puncte și vor
ocupa locul al II-lea, iar cei care au rezolva t correct doar 2 cerințe, vor primi 2 puncte și
vor ocupa locul al III -lea. Câștigătorii primesc aplauzele colegilor.
• «Cutia de cadouri »
Scopul: Consolidarea deprinderii de identificare a numerelor naturale de la 0 la 100.
Sarcina didactică : Să deseneze cifre pe cutia de cadouri sub forma numărului cerut
Metode: explicația, demonstrația, exercitiul, problematizarea
Material didactic : cuti i, markere, fișe cu cerințele
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele
Organizarea jocului: 6 grupe/echipe
Regulile jocul ui:
Fiecare echipă are o fișă c u instrucțiunile/cerințele și câte un cub/cutie de cadouri. La semnalul
conducătorului de joc (învățătoarea), elevii încep să deseneze pe cutii numere respectând
cerințele. Echipa care a terminat prima ridică cubul sus și sun t declarați câștigători (dacă
desenele lor sunt corecte). Elevii îi aplaudă. Învățătoarea îi felicită pe câștigători și îi motivează
pe ceilalți pentru data viitoare.
• «Locul meu îl vei lua»
Scopul : consolidarea cunoștințelor referitoare la succesiunea nu merelor naturale până la 100
Sarcina didactică : Să găsească numărul mai mare cu o unitate decât numărul dat
Material didactic : cartonașe cu numere naturale pâna la 100
Metode: explicația, demonstrația,
Elemente de joc : surpriza, recompensa
Organizarea jo cului: toți elevii formează un cerc
69
Regulile jocului:
În centrul cercului se află conducătorul jocului (învățătoarea) cu un set de cartonașe pe care sunt
scrise numere naturale în concentrul 0 -100. În timp ce copiii se rotesc , conducătorul recită ritmat
versurile:
Da-că ști a nu -mă-ra,
Lo-cul meu îl vei lu -a.
desemnând pentru fiecare silabă un copil din cerc. Elevului căruia îi corespunde silaba a, i se
arată un cartonaș cu un număr, urmând ca acesta să citească număru l și să spună ce număr
urmează. Copilul care răspunde correct îi ia locul conducătorului de joc.
• «Puișorii »
Scopul : Consolidarea deprinderii de comparare a numerelor natural de la 0 la 100
Sarcina didactică : Să compună numere formate din zeci și unități
Materiale didactice : ecusoane ce conțin numere 0 -100 care vor fi prinse pe piept copiilor.
Metode: explicația, demonstrația, exercițiul
Elemente de joc : întrecerea, colaborarea între elevi
Organizarea jocului: perechi și individual
Regulile jocului :
O part e din elevi se vor grupa în perechi ținându -se de mâini, reprezentând un cuib. Ceilalți vor
fi puișorii. Fiecare din cei doi copii care formează un cuib vor primi numere (doi termini) care
formează un număr scris pe ecusonul unuia dintre puișori.
La semna lul conducătorului de joc, puișorii aleargă și își cauta cuibul care formează numărul lor
și va intra în el. Pentru fiecare puișor care și -a găsit cuibul se acordă un punct.
Unii elevi care au format cuibul devin puișori și invers. Vor câștiga puișorii car e au acumulat
puncta.
• «Veverița vrednicuța »
“Fiindcă vremea este bună
Veverița tot adună
Pentru iarna care vine
Alune din cele mai bune.
70
Într-un săculeț mai mic
Pune zece. Nu -i nimic
Ea mai are -un sac mai mare
Unde pune când e soare
Cincizeci de alune bun e
Că vrea multe să adune.
Fiindcă a fost puțin bolnavă,
A măncat o zece -ntreagă
Dar trecându -I, ea a mers
Și treizeci a mai cules.
Tot ce -a strâns a numărat,
Apoi iute s -a culcat.
Câte-a strâns, voi ați aflat?”
Scopul : consolidarea deprinderilor de rezolva re a problemelor
Sarcina didacti că: Să resolve probleme ce presupun operații de adunare și scădere în concentrul
0-100.
Elementele de joc : întrecerea, aplauzele, penalizarea greșelilor
Material didactic : fișe de lucru individuale, imaginea unei veverițe
Organizarea jocului: 3 chipe
Regulile jocului :
Fiecare elev primește o fișă de lucru. La semnalul conducătorului de joc, fiecare începe
rezolvarea problemei. Timpul de lucru este de 10 minute. La s fârșit se strâng fișele și se
totalizează, pe echipe, punctele primate. Pentru fiecare problem ă rezolvată co rect se adaugă 1
punct și pentru una greșită se ia 1 punct.
Câștigă echipa care a totalizat cele mai multe puncte.
71
Test de evaluare initial
(proba de evaluare a cunoștințelor matematice la începutul clasei I)
1. Alegeți cuburile de culoare albastră și puneți -le în cutia mica, iar pe cele de culoare roșie în
cutia mare, făcân d corespondența prin săgeți.
2. Aranjează creioanele colorate în ordine crescătoare m ărimii lor (de la cel mai mic la cel mai
mare) , scriind numerele începând de la 1
3. Numără crescător pâna la 31.
4. Numără în ordine descrescătoare începând de la 31.
5. Desenează în cutia roșie 3 bile, în cea albastră 4 bile, iar în cea galbenă 5 bile.
6. Găsește în mulțimea figurilo r geometrice un cerc, un pătrat, un dreptunghi și un triunghi .
Încercuiește -le cu verde.
7. Privește imaginea și s crie în ce anotimp are loc acțiunea.
8. Privește în clasă și identifică cel mai greu și cel mai ușor obiect. Desenează -le pe fișă.
Obiective operaționale:
O1 – Să aleagă cuburile după cerință (culoare, mărime)
O2 – Să ordoneze crescător creioanele, scriind sub acestea numerele de la 1 la12.
O3 – Să numere crescător de la 0 pâna la 31
O4 – Să numere descrescător de la 31 la 0.
O5 – Să recunoască culorile cutiilor, punând tot atâtea bile câte se cer.
O6 – Să recunoască figurile geometrice învățate, incercuindu -le cu verde .
O7 – Să recunoască anotimpul prezentat în imagine (toamna).
O8 – Să compare obiectele după mărime, desenând pe cel mai greu/ușor.
Punctaj:
Item 1 – 4 puncte
Item 2 – 6 puncte
Item 3 – 4 puncte
72
Item 4 – 4 puncte
Item 5 – 8 puncte
Item 6 – 5 puncte
Item 7 – 4 puncte
Item 8 – 5 puncte
Total 40 puncte
Convertirea punctelor în calificative:
Între: 30 – 40 puncte – Foarte Bine
20 – 30 puncte – Bine
10 – 20 puncte – Suficient
După rezultatele la evaluarea inițială a m aplicat la clasă următoarele jocuri didactice
matematice cu impact vizibil.
«Reguli năzdrăvane »
Scopul: Completarea unor siruri de numere alcătuite după anumite reguli;
Sarcina didactică : identificarea regulilor de formare a șirurilor/ eliminare din șir a numerelor
care nu corespund;
Material didactic : fise individuale de lucru
Elemente de joc : întrecerea
Regulile jocului : Fiecare elev va primi , pe bancă, c âte o fișă pe care sunt scrise exercițiile. Li se va
explica elevilor că trebuie să citească cu at enție, să descopere regulile și să completeze spațiile cu
numere care lipsesc. Se va stabili un timp de lucru. La semnalul ,,Porniți!”, elevii încep să lucreze,
iar după timpul stabilit, la semnalul ,,Stop!”, elevii se vor opri din lucru. Vor fi câștigător i cei care
au rezolvat corect și vor primi ,, Medalii zburătoare” .
73
Test de evaluare
Proba nr.1: N umerele natural e de la 0 la 100
Apreciere : 30 puncte
1) Scrie numerele în ordine:
a) de la cel mai mic la cel mai mare: 24, 13, 76, 9, 10, 54, 61, 2.
b) de la cel mai mare la cel mai mic: 36, 62, 15, 7, 22, 98, 26, 9.
c) vecinul mai mare al lui: 45, 69, 27,18, 86, 54.
2) Ce numere se află între?
25 și 31 79 și 55 43 și 57
3) Scrie vecinii numerelor:
….39…. ….51…. ….99…..
4) Continuă șirul numerelor
2, 4, ……………….10,……………22
15, 20,…………….45,…………….70
5) Desenează pe fișă tot atâtea floricel e câte ciupercuțe vezi pe planșă.
6) Colorează cercul în care se află numărul mai mare.
7) Scrie numerele pare de la 24 la 36.
Acordarea punctajului:
Item 1 – 3 puncte
Item 2 – 3 puncte
Item 3 – 3 puncte
Item 4 – 4 puncte
Item 5 – 5 puncte
Item 6 – 6 puncte
Item 7 – 5 puncte
Total: 29 puncte + 1 punct din oficiu= 30 puncte
74
• «Campionul »
Scop : dezvoltarea spiritului de observatie si a memoriei;
Sarcina didactică : consolidarea cunostintelor privitoare la numerotatie si cif re.
Material : jetoane cu cifrele 1 -10,foi de hartie,creioane.
Elemente de joc : ridicarea cartonașului.
Regulile jocului :
Fiecare copil are cate un creion,o foaie de hartie si u n numar de jetoane cu cifrele 1 –
10.Învățătoarea prezinta un jeton cu un numar de obiecte pe el,dupa care il pune imediat la
loc.Copiii trebuie sa ridice jetonul care reprezinta numarul de obiecte care au fost prezentate.
Se repeta acest lucru cu un numar variat de jetoane,copiii trebuind sa ridice de fiecare data
jetonul care reprezinta cifra corecta raportata la jetonul prezentat.
Pentru complicare, învățătoarea prezinta jetonul ce reprezinta o anumita cantitate de obiecte,iar
copiii trebuie sa scrie pe foaie numarul corect raportat la cantitate.
La sfarsit se num ara greselile fiecaruia si se face clasificarea in ordinea sc rierii.
• « Frați mai mari și mai mici »
Scop : – consolidarea cunoasterii locului numerelor invatate in sirul natural si compararea
numarului dat cu cele mai mici sau cele mai mari decat el;
Sarci nă didactică :- compararea puterii a doua multimi cu ajutorul rigletelor;
– compararea numerelor intre ele;
Elemente de joc :competiția prin acumulare de puncte
Regulile jocului: – elevilor li se distribuie foi de h artie. Conducatorul jocului ridica un jeton
care arata numarul si un jeton care indica semnul de relatie. Elevii trebuie sa scrie toate numerele
mai mici decat numarul dat sau numerele mai mari in functie de semnul de relatie indicat de
jeton.
75
Test de evaluare
Proba nr.2: Numerele naturale de la 0 la 100
Apreciere: puncte posibile 28
1) Scrie numerele care lipsesc:
a) 19,……………..24,…………….29,….
b) 53,…………………48,……………39.
c) 20, …………..50,………………….100.
2) Subliniază cu verde numărul mai mic din următoarele perechi:
12 și 16 28 și 56 32 și 23
49 și 39 92 și 73 49 și 100
2) Scrie vecinii numerelor:
….45…. ..…71…. …99…..
3) Descompune în zeci și unități numerele: 36, 59, 40, 99, 72 și 64.
4) Verificați și scrieți A (adevărat) și F (fals)
83 este mai mare decât 73 ……..
26 este egal cu 62 …..
54 este mai mic decât 74 …..
5) Scrieți numerele impare care se află între 34 și 52.
Acordarea punctajului:
Item 1 – 3 puncte
Item 2 – 6 puncte
Item 3 – 3 puncte
Item 4 – 6 puncte
Item 5 – 3 puncte
Item 6 – 6 puncte
Total: 27 puncte+1 punct din of iciu = 28 puncte
76
• « Jocul numerelor »
Scop: dezvoltarea inteligentei practice
Sarcina didactică : descompunerea numerelor în moduri variate.
Material :cutia cu betisoare
Elemente de joc : mânuirea bețișoarelor
Regulile jocului :
Cine poate descompune un numar in cat mai mult e moduri .De ex:pentru numarul 4: -I+I+I+I:
II+II: III+0: I+III: III+I.
Este declarat câștigător cel care găsește mai multe variante. Se pot da sarcini suplimentare pentru
departajare.
77
Test de evaluare
Proba nr.3: Adunarea și scăderea numerelor naturale 0 – 100
Apreciere: 28 puncte
1) Calculează, apoi verifică făcând proba:
32+17= …………………….
74- 25= …………………….
45+28= …………………….
2) Aproximează rezultatele, apoi verifică:
54+26= ……………………..
100- 30= ……………………..
3) Calculează:
45+ 19= 62 – 14=
65+ 23= 70 – 45=
29+ 47= 100 – 38=
4) Într-o tabără sunt 26 de băieți, iar fete 25.
Câți copii sunt în acea tabără?
………………………………
……………………………
5) Alcătuiți o problemă după exercițiul:
54+12=
Acordarea punctajului:
Item 1 – 3 puncte
Item 2 – 4 puncte
Item 3 – 6 puncte
Item 4 – 6 puncte
Item 5 – 8 puncte
Total 27 puncte + 1 punct din oficiu = 28 puncte
În urma analizei rezultatelor de la evaluare am aplicat ur mătoarele jocuri didactice
matematice:
78
• «Hai să calculăm! »
Scopul : consolidarea deprinderilor de calcul oral
Sarcina didactică : să rezolve exerciții de adunare și scădere, în concentrul 0 – 100
Material didactic : – 3 săculeți de pânză (unul galben, altul negru și al treilea alb);
– cartonașe pe care vor fi scrise exerciții de adunare sau scădere în concentrul 0 – 100 și apoi
introduse în săculețul galben;
– buline albe și negre din carton, ce vor fi introduse în săculețele corespunzătoare.
Elemente de joc : evaluarea prin buline
Desfășurarea jocului: Se stabilesc două echipe. Prima pereche, formată din câte un reprezentant
al fiecărei echipe, vine în fața clasei și fiecare elev scoate câte un cartonaș din săculețul galben.
Se rezolvă exercițiile, clasa apre ciind dacă răspunsurile sunt corecte sau nu. Elevul care a
răspuns bine scoate o bulină din săculețul alb, iar cel care a dat răspuns greșit scoate o bulină din
săculețul negru. Identic se procedează și cu celelalte perechi. În final, fiecare elev ridică b ulina
obținută, iar conducătorul jocului totalizează, pe echipe, numărul și culoarea bulinelor obținute.
Echipa care a obținut cele mai multe buline albe va fi declarată câștigătoare.
«Cine urcă scara mai repede? »
Scop: Consolidarea deprinderilor de calcul.
Sarcina didactică: efectuarea unor exerciții de adunare și scădere în concentrul 0 -30 fără trecere
peste ordin.
Elemente de joc : întrecerea pe echipe
Material didactic : se desenează pe tablă două scări care se întâlnesc în același punct , pe tr epte
vor fi scrise exerciții de adunare, scădere.. etc. Numărul treptelor este în funcție de numărul
membrilor unei echipe. pe ultima treaptă a celor două ascări se va fixa câte un steguleț, un timbru
sau un alt premiu.
Regulile jocului: Se stabilesc echi pele și ordinea în care elevii vor veni la tablă. Se dă semnalul
de începere a jocului. Prima pereche formată din câte un elev din fiecare echipă va rezolva
exercițiul de pe prima treaptă, rezervată echipei lui. În cazul în care rezultatul este corect se
încercuiește cu creta și se trece la următoarea treaptă de către următoarea pereche. Dacă
răspunsul este greșit, următorul concurent , din aceeași echipă va trebui sa rămână la aceeași
treaptă pentru a rezolva corect exercițiul.
Echipa care va reuși să rezo lve corect și rapid exercițiile va avea dreptul să -și ia premiul.
79
Test de evaluare
Proba nr. Elemente de geometrie
Apreciere: 30 puncte
1) Privește desenul și scrie în table numărul de figure identificate:
2) Desenează un cerc în interiorul unui triunghi și un pătrat în exteriorul unui
dreptunghi.
3) Desenează un cerc și în interiorul lui 5 pătrate identice.
4) Scrie pe foaie câte lin ii au un triunghi și un pătrat, dar două triunghiuri și două
pătrate. Află suma acestora.
5) Realizează un desen folosind figurile geometrice învățate.
Acordarea pnctajului:
Item 1 – 8 puncte
Item 2 – 4 puncte
Item 3 – 4 puncte
Item 4 – 8 puncte
Item 5 – 5 puncte
Total: 29 puncte + 1 punct din oficiu= 30 puncte
Fig.
geome trică Nr. de figuri
identificate
80
• «Geometrie cu numere »
Scopul : completarea unor figuri geometrice cu numere care respecta o regula data pentru a
obtine sumele cerute pe anumite directii;
Sarcina didactica :
– completarea cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obtine sumele cerute pe
anumite directii;
– consolidarea cunostintelor despre operatiile aritmetice;
– dezvoltarea calitatilor atentiei, vitezei si corectitudinea calculului, capacitatea de
reprezentare.
Material didactic : fișe cu desene
Elemente de joc : competiția
Regulile jocului : Elevii vor primi fișele, vor face calculele necesare, vor completa locurile libere. Vor fi declarați
câștigători primii trei care au rezolvat corect și vor p rimi ins igne cu Locul I ; II sau III.
81
Test de evaluare
Proba nr.5: Elemente de geometrie
Apreciere: 17 puncte
1) Desenează:
1 triunghi
lânga un
cerc 1 pătrat în
interiorul unui
cerc 1 dreptunghi
dedesubtul unui
triunghi
2) Continua șirul cu încă 5 elemente:
3) Privește desenul și calculează:
a) Suma numerelor aflate în interiorul dreptunghiului;
b) Diferența numerelor din in teriorul pătratului;
c) Ordonați crescător numerele din exteriorul pătratului;
25
16
9 19
6
82
Acordarea punctajului :
Item 1 – 6 puncte
Item 2 – 4 puncte
Item 3 – 6 puncte
Total: 16 puncte +1 punct din oficiu = 17 puncte
«Jocuri cu bețe de ch ibrituri »
Scopul : obtinerea unor figuri geometrice, egalitati sau cuvinte prin mi șcarea
betelor de chibrituri, calcule cu cifre romane;
Sarcina didactica :
– Rezolvarea de probleme folosind betele de chibrituri;
– Dezvoltarea spiritului de observatie, flexibilitatea gandirii, calitatile
atentiei, capacitatea de reprezentare si imaginare, ingeniozitatea;
– scrierea cifrelor romane;
– corectarea egalitatilor in care apar cifrele romane.
Material didactic : Fișe de lucru pe care sunt scrise sarcinile; bețe de chibrituri
Regulile jocului : Fiecare elev va beneficia de un timp de lucru când va trebui să rezolve
sarcinile scrise pe fișe.La expirarea timpului de lucru, elevii se vor opri și vor câștiga cei care
au rezolvat corect.
Elemente de joc : lupta con tra cronometru
83
Test de evaluare final
1) Scrie numerele:
– de la 63 la 76…………………………………… ……………………………….
– între 28 și 44…………………………………………… ……………………….
– de la 89 la 69……………………………………………………… ………………
2) Scrieți numerele natural e de două cifre care se pot forma cu cifrele: 3, 5, 8.
3) Comparați perechile de numere folosind semnele: <; =; >
15 27 63 36 81 28
38 29 24 24 17 37
4) Aflați :
– numărul cu 36 mai mare decât 19………………………………………………………
– numărul cu 45 mai mic decât 73…………………………………………………………
– suma numerelor 27 și 43…………………………………………………………………
– diferența dintre 100 și 58…………………………………………………………………
5) Efectuați exercițiile și sc rieți în căsuțe A (adevărat) și F (fals):
– 58 – 23 = 81
– 87 – 39 = 48
– 49 + 26 = 75
– 27 + 38 = 55
6) La o librărie s -au adus 19 cărți de literatură și 26 cărți de colorat . Într -o săptămână s -au
vândut 23 cărți.
Câte cărți au rămas în librărie? (Rezolvă printr -un exercițiu.)
7) Dați exemple de câte trei obiecte din școala noastră care au formă de: dreptunghi, cerc,
pătrat.
8) Desenati un pătra t în nteriorul căruia scrieți numerele 11, 27 și 43, iar la exteriorul
acestuia numărul 65. Aflați suma numerelor din interiorul pătratului, apoi diferența dintre sumă
și numărul din exteriorul pătratului.
9) Priviți imaginea și precizați ce oră i ndică ceasul (dimineața și seara).
84
Obiective operaționale: Pe parcursul și la sfârștul lecției, elevii vor fi capabili:
O1 – să scrie numerele natural de la 0 la 100 respectând cerința;
O2 – să scrie numerele natural folosind o singură dată cifrele respe ctive;
O3 – să compare numerele naturale folosind semnele <, =, >;
O4 – să utilizeze corect terminologia matematică specific adunării și scăderii, scriind operația
corectă;
O5 – să resolve corect operații de adunare și scădere, scriind A(adevărat) și F(fal s);
O6 – să rezolve probleme scriind exercițiul acesteia;
O7 – să exemplifice obiecte cu forme asemănătoare unor figure geometrice, scriindu -le pe fisă;
O8 – să identifice interiorul și exteriorul unei figure geometrice, rezolvând operațiile cerute;
O9 – să recunoască ceasul, scriind orele sub imaginea data;
Acordarea punctajulu i
Item 1 – 3 puncte
Item 2 – 6 puncte
Item 3 – 6 puncte
Item 4 – 4 puncte
Item 5 – 4 puncte
Item 6 – 2 puncte
Item 7 – 6 puncte
Item 8 – 4 puncte
Item 9 – 2 puncte
Total : 37 puncte + 1 punct din oficiu = 38 puncte
« Calculăm, comparăm si ne distrăm! »
Scopul : consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operatii si de
comparare a numerelor;
Sarcina didactica :
85
a) Calcularea corect ă si rapid ă, respect ând cerinta data;
b) Așezarea corect ă a semnel or operatiilor matematice pentru a obtine rezultate
diferite pornind de la acelea și cifre;
c) Trasarea corespondent ei intre rezultat si operatii;
d) Dezvoltarea calitatil or atentiei si interesul ui pentru matematica;
e) Compararea a două sau mai multe numere date.
Material didactic : Fișe de lucru individuale.
Elemente de joc : colorarea fișei în funcție de codul dat
Regulile jocului : Elevii vor rezolva sarcinile într -un timp stabilit. Cele mai frumoase desene vor
fi expuse.
1. Colorează d esenul respectând codul culorilor:
verde albastru maro galben
29 – 7 =…….. 22 – 7 =…….. 24 – 19 =…….. 30 – 7 =……..
21 – 5 =……. 26 – 9 =……. 12 – 9 =…….. 20 –16 =……..
25 – 6 =……. 25 –17 =… ….. 20 – 18 =…….. 25 –17 =……..
20 – 8 =…….. 13 – 4 =……. 21 – 2 – 9 =……..
22 –16 =…….. 21 – 3 =…….. 20 – 9 =……..
13 –13 =…….. 14 – 7 =…….. 25 – 5 =……..
86
• «Floarea norocului »
Scopul jocului: Formarea și consolidarea deprinderilor de calc ul; dezvoltarea raționamentului
matematic; dezvoltarea spiritului competitiv.
Sarcina didactică : efectuarea unor operații de adunare și scădere, înmulțire sau împărțire.
Material didactic : fișe cu desene asemănătoare celor de mai jos.
Elemente de joc : într ecerea pe echipe sau individuală
Regulile jocului : După ce vor primi fișele, elevii trebuie să rezolve sarcina în timpul
stabilit.Primii trei care vor rezolva corect și repede vor primi jetoane cu Locul I; II; III.
Exemple de fișe:
1.Alege perechi de nume re ale căror sume să fie cele din mijlocul florii. Scrie -le în petale:
2.Vreți să aflați câți pași sunt până la floarea de nufăr? Urmăriți exercițiile și calculați:
Jocuri didactice cu figuri geometrice
• «Ce numere v -au rămas? »
Scopul didactic : recunoașterea figurilor geometrice
Sarcina didactică :identificarea figurilor geometrice;
găsirea numerelor pare sau impare din interiorul lor;
Material didactic : planșă, fișe.
Elemente de joc : întrecerea
Desfășurarea jocului :
Elevii împărțiți în două grupe vor trebui să rezolve rapid si atent următoarele cerințe:
– Tăiați cu o linie verticală numerele pare care sunt în triunghi sau pătrat;
18
25
87
– Tăiați cu o linie orizontală numerele impare care se află în interiorul unui cerc sau al
unui pătrat;
– Tăiați cu un X numerele impare care sunt în cercuri sau în triunghiuri.
Ce numere v -au rămas?
Câștigă echipa care a tăiat figurile geometrice d upă cerințe și a obținut corect numerele cerute.
Exemple de fișe:
2 Unește forma geometrică cu denumirea sa:
3. Ce figuri geometrice recunosti in desenul alaturat? Spune cate sunt de fiecare fel. cub con dreptunghi triunghi cilindru sferă pătrat
88
• «Caută -ți căsuța! »
Scop :verificarea insusirii cun ostintelor copiilor privind denumirile formelor si culorilor predate:
Sarcina didactică formarea priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii
Material :pentru fiecare copil cate o casuta confectionata din carton care are pe partea de sus
lipita o figura geometrica de o anumita culoare,usi pe care sunt desenate figuri geometrice de
diferite culori.
Elemente de joc : mânuirea figurilor geometrice
Desf ășurarea jocului : In fata clasei pe flanelograf se afla mai multe casute confectionate din
carto n care au pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare.La semnalul
învățătoarei fiecare copil cauta usa potrivita,pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite
culori.Dupa ce fiecare casuta are usa potrivita,se cere fiecarui copi l sa denumeasca forma si
culoarea pe care o au figurile lipite pe casuta si usa sa. Castigatorii jocului vor fi cei care gasesc
in mod corect usa si care indica forma si culoarea figurii respective. La confectionarea usilor, se
va avea in vedere ca aceeasi forma si culoare sa nu o aiba mai multi copii.
89
• «Constructorii »
Scop :consolidarea cunostintelor cu privire la figurile geometrice;dezvoltarea imaginatiei
creatoare
Sarcina didactică : îmbinarea figurilor geometrice după criterii date
Material didactic :trusa cu figuri geometric e
Elemente de joc :construirea din figure geometrice
Regulile jocului : Învățătoarea cere spre exemplu copiilor sa scoata din trusa:un dreptunghi
mare,doua patrate mici si un triunghi mare.
Cu aceste piese,copilul care reuseste sa construiasca primul o casa,este castigatorul.
Drept rasplata este chemat la tabla sa deseneze o casa la fel cu cea construita de el.
La fel se pot construi si alte obiect e.
• «Ghicește unde s -a ascuns ursulețul? »
Scop : recunoaster ea figurilor geometric e,folosirea corecta a denumirii acestora,rec unoasterea
culorilor.
Sarcina didactică : descrierea figurilor geometrice
Material didactic :figuri geometrice(patrat,triunghi,dreptunghi,cerc)de culori diferite;un jeton cu
ursulet.
Elemente de joc : ursulețul și vânăt orul
Regulile jocului : Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf,iar intr -un colt al
flanelografului sta ursuletul.Pentru inceput învățătoarea are rolul de conducator,care insa v -a fi
preluat fiecare data de copilul care raspunde corect,iar ceila lti sunt vanatorii.Conducatorul
jocului intreaba:
-Unde s -a ascuns ursuletul?
Copilul desemnat trebuie sa raspunda,dupa care figura geometrica s -a ascuns ursuletul de
vanator.pentru ca raspunsul sa fie corect trebuie sa se precizeze si culoarea figurii geo metrice.
90
• «Micul inventator »
Scop : – recunoașterea unor figuri geom etrice; dezvoltarea fluiditații imaginației creative a
elevilor și formarea deprinderii de a desena obiecte ale căror forme seamănă cu diferite figuri
geometrice.
Sarcina jocului : – desenarea unor obiecte a căror formă seamănă cu două figuri geometrice
combinate în mod felurit.
Elemente de joc : desenul
Regulile jocului : – Invățătorul va arată elevilor două figuri geometrice și le va cere să deseneze
obiectele cunoscute de ei, a căror formă seamănă cu aceste figuri combinate, în mod felurit.
La sfârșit, învățătorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe și mai frumoase desene .
• « Ce-ai primit? »
Scopul: recunoașterea figurilor geometrice
Sarcina jocului : fixarea reprezentărilor despre formele și corpurile geometrice;
Material didactic : jocul Logi II, corpuri geometrice, diferite obiecte;
Elemente de joc :săculețul cu surprize
Regulile jocului : Fiecare elev extrage din săculețul fermecat o figură geo metrică din Logi II sau
un corp geometric. Învățătorul prezintă elevilor, de exemplu, o batistă. Elevii care dețin figura
geometrică asemănătoare batistei se ridică în picioare. Se poate problematiza prin specificarea
culorii, grosimii, mărimii.
Învățătorul arată un zar de exemplu, elevii deținători se ridică în picioare, la fel se poate
completa jocul cu culoarea cubului, numărarea muchiilor, mărimea cuburilor ș.
Se pot împărți elevii pe echipe, concurând astfel pe rapiditatea răspunsului.
O altă metodă de desfășurare a jocului, a r mai putea fi problematizarea lui, prin extinderea de la
recunoașterea rapidă a figurii/ corpului la desenarea pe tablă a figurii/corpului – o etapă și apoi
prin transformarea în alt obiect – altă etapă a jocului – Cine reușește să transforme în cât mai
multe obiecte din jur.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: IN INVATAMANTUL PRIMAR – CLASA I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF.UNIV.DOCTOR MIHAIL ROȘU AUTOR: PROF. CLAUDIA DAN 2017 3 CUPRINS Introducere …………… [620316] (ID: 620316)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
