Raspunsurile Final Licenta Iedm 2015 2016 M [620313]

1

PROGRAMUL DE LICENȚĂ
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
– ZI /ID

CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE
PARTEA A II -A: RĂSPUNSURI

Anul Universitar 2015 -2016

2
Cuprins

1. Bazele economiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
2. Programarea calculatoarelor si limbaje de programare ………………………….. ………………………….. ….. 4
3. Infografica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
4. Studiul materialelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
5. Legislație economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
6. Bazele managementului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
7. Electrotehnică și mașini electrice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
8. Mecanica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
9. Metode și programe de calcul numeric ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
10. Drept ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
11. Contabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
12. Rezistența materialelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
13. Elemente de teoria mecanismelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
14. Tehnologia materialelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
15. Prelucrarea datelor ș i sisteme informatice în domeniul economic ………………………….. ……………. 14
16. Bazele ingineriei sistemelor de producție ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
17. Managementul resurselor umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
18. Organe de mașini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
19.Metrologie și control dimensional ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
20. Marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
21. Managementul proiectelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20
22. Ingineria sistemelor de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
23. Utilaje petroliere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
24. Logistica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 22
25. Ingineria valorii produsului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 23
26. Masini si actionari hidraulice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
27. Teoria sistemelor automate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 25
28. Proiectarea și organizarea intreprinderilor ………………………….. ………………………….. ………………… 26
29. Utilaje petrochimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
30. Tehnologia fabricării pro duselor mecanice ………………………….. ………………………….. ………………… 28
31. Proiectare asistată de calculator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 29
32. Tehnici de modelare și simulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 29
33. Sisteme infor matice pentru management industrial ………………………….. ………………………….. …… 30
34. Fabricarea utilajului petrolier si petrochimic ………………………….. ………………………….. ……………… 30

3
1. Bazele economiei
1. Răspuns :
Eficiența economică reprezintă o caracteristică a activității economice, la nivel micro și
macroeconomic, aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităților de producție, când este
imposibil să se mărească volumul producției unui bun, fără a se micșora cantitatea produsă
dintr -un alt bun. Ca atare, eficiența economică reflectă o stare a activității economice
determinată de un anumit consum de resurse pentru obținerea unui anumit bun economic,
într-un timp dat, când o producție suplimentară dintr -un anumi t bun, în condițiile unor
resurse limitate, nu se poate obține decât dacă se reduce producția pentru un alt bun
economic. Aceasta înseamnă că pentru fiecare punct situat pe frontiera posibilităților de
producție se înregistrează aceeași eficiență în combin area factorilor de producție utilizați.
Atributul de eficiență economică este valabil pentru toate activitățile care presupun alocarea
și utilizarea resurselor pentru a produce bunurile economice, ca și pentru distribuirea
acestora în spațiu și timp.
2. Răsp uns:
Activitatea de folosire a resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este
considerată eficientă dacă producția se obține cu cel mai redus cost de producție, în
condițiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obținut
3. Răspuns :
Activitatea de distribuire a bunurilor economice pentru a ajunge la consumatori este
considerată eficientă dacă în urma acesteia se obține o concordanță între volumul, structura
și calitatea bunurilor și exigențele consumatorilor de a -și cheltui veniturile disponibile, la
prețul pieței. Orice activitate de distribuire a bunurilor care are drept rezultat îmbogățirea
unor oameni pe seama sărăciei altora este considerată ineficientă.
4. Răspuns :
În funcție de factorii de producție care contribuie la obținerea efectelor, eficiența economică
îmbracă mai multe forme: productivitatea muncii, productivitatea capitalului, productivitatea
pământului etc.
5. Răspuns :
În principiu, eficiența economică se măsoară prin raportarea efectelor obținute (în expresie
fizică sau monetară) la eforturile depuse (resursele utilizate și consumate) sau a eforturilor la
efecte. Sporirea în timp a eficienței economice presupune fie maximizarea efectelor obținute
cu resursele utilizate și consumate, fie obținerea efectelor neces are cu minimum de cheltuieli
de resurse economice.
6. Răspuns :
La nivel microeconomic, eficiența economică are ca formă principală de apreciere
rentabilitatea firmei, iar la nivelul economiei naționale forma principală este productivitatea
muncii naționale, cel mai important factor de creștere economică intensivă.
7. Răspuns :
Cunoașterea și anticiparea cererii pe piață, promovarea tehnologiilor moderne care au ca
rezultat creșterea activității, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității bunurilor
economice, alegerea celor mai bune metode de management și gestiune etc. rep rezintă
factori esențiali pentru creșterea eficienței și sporirea forței competitive a agenților
economici.

4
2. Programarea calculatoarelor si limbaje de programare
8. Răspuns :
Cand ne referim la memorie, multiplii sunt:
Kilo, Mega, Giga, Tera, Peta, Exa, Zetta și Yotta:
1 Kilo byte (KB) = 1024 bytes (210 bytes)
1 Mega byte (MB) = 1024 KB (220 bytes)
1 Giga byte (GB) = 1024 MB (230 bytes)
1 Tera byte (TB) = 1024 GB (240 bytes)
1 Peta byte (PB) = 1024 TB (250 bytes)
1 Exa b yte (EB) = 1024 PB (260 bytes)
1 Zetta byte (ZB) = 1024 EB (270 bytes)
1 Yotta byte (YB) = 1024 ZB (280 bytes)
Cand ne referim la viteze de transfer, avem aceiasi multipli, cu observatia ca se folosesc
multipli puteri ale lui 10, NU multipli puteri ale lui 2.
1 Kilo bit pe secund ă (Kbps) = 1 000 bps (1O3 bps)
1 Mega bit pe secund ă (Mbps) = 1 000 000 bps (1O6 bps)
1 Giga bit pe secund ă (Gbps) = 1 000 000 000 bps (1O9 bps)
Așadar, un fi șier de 1 MB memoreaz ă 1024 (210) octe ți de informa ție, îns ă o linie de
comunica ție de 1Mbps transmite 1 000 000 (1O6) bi ți pe secund ă.
9. Răspuns :
Sistemul de operare este o interfa ță între componenta hardware și utilizator, reprezentat
prin
programele sale, numite și programe de aplica ție. Mai precis, un sistem de operare este un
ansamblu de programe de control care ghideaz ă un calculator în executarea sarcinilor sale și
asist ă programele de aplica ție și utilizatorul prin intermediul anumitor func țiuni .
10. Răspuns
– secvența de două sau mai multe operații;
– decizia – alegerea unei operații din două alternative posibile;
– iterația cu test inițial – repetarea unei secvențe cât timp este adevărată o anumită
condiție.
11. Răspuns :
Datele sunt obiectele folosite într -un limbaj de programare și pot fi de dou ă tipuri: date
elementare
și date structurate. Datele elementare sunt recunoscute de calculator și se refer ă, în
majoritatea cazurilor
la urm ătoarele tipuri de date :
– date numerice;
– date logice;
– date alfanumerice.
12. Răspuns :
+ adunare
– scadere
* inmultire
.*inmultire elemet cu element
/ impartire la dreapta (10/5 -> 2)
./impartire la dreapta element cu elemet
\ impartire la stanga (5 \10 -> 2)
.\impartire la stanga element cu elemet
^ ridicare la putere

5
.^ridicare la putere element cu elemet
‘ transpunere sau complex conjugata
13. Răspuns :
== Egal cu
~= Diferit de
< Mai mic strict
> Mai mare strict
<= Mai mic sau egal
>= Mai mare sau egal
14. Răspuns
IF-ELSE, IF -ELSE -ELSEIF; SWITCH -CASE .
15. Răspuns :
WHILE, FOR.
16. Răspuns :
Sortarea prin metoda bulelor, selectiei, insertiei.
17. Răspuns :
Memoria RAM (Random Access Memory) este memoria cu acces aleator, ce conține datele
programului ce este executat la momentul curent și procedurile/programele sistemului de
operare. RAM este volatilă (conținutul ei dispare la închiderea calculatorului) și asigură
accesul rapid la date, prin operații de citire și scriere.
3. Infografica
18. Răspuns : c.
19. Răspuns : c.
20. Răspuns : a.
21. Răspuns : b.
22. Răspuns : a.
23. Răspuns : c.
24. Răspuns : b.
25. Răspuns : b.
4. Studiul materialelor
26. Răspuns :
Cea mai mică parte a unei rețele spațiale (structuri cristaline) care, prin translații succesive
după trei direcții necoplanare, poate reproduce întreaga rețea (structură), este denumită
celulă elementară.
27. Răspuns :
Transformarea prin care metalele își schimbă, funcție de temperatură, tipul structu rii
cristaline, este denumită alotropie
28. Răspuns :
Durificarea materialului sub acțiunea deformării plastice se numește ecruisare.
29. Răspuns :
Austenita (A) este soluția solidă interstițială de carbon in Fe γ.
30. Răspuns :

6
Ledeburita (Led) este eutecticul sistemului Fe -Fe3C – reprezintă amestecul mecanic dintre
austenită și cementită și conține 4,3 %C.
31. Răspuns :
Perlita (P) este eutectoidul sistemului Fe -Fe3C – este amestecul mecanic de ferită și
cementită ce conține 0,8 %C .
32. Răspuns :
Lamelar, nodular și “în cuiburi”.
33. Răspuns :
Odată cu creșterea conținutului de carbon, crește duritatea și rezistența mecanică a
oțelurilor, iar plasticitatea scade.
34. Răspuns :
Compusul chimic este o faza dură și fragilă.
35. Răspuns :
CFC – cubic cu fe țe centrate; CVC – cubic cu volum centrat; HC – hexagonal compact.
5. Legisla ție economic ă
36. Răspuns :
Societati de persoane si societati de capital
37. Răspuns :
Aporturi in bani, natura, creante si munca
38. Răspuns :
Actiuni nominative, la purtator si cu dividend prioritar, dar fara drept de vot
39. Răspuns :
Societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata
40. Răspuns :
Societatea cu raspundere limitata si asociat unic
41. Răspuns :
Implinirea termenului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului de
activitate sau realizarea acestuia, nulitatea societatii, hotararea asociatilor, hotararea
tribunalului, falimentul societatii, lipsa sediului sau a organelor de conducere
42. Răspuns :
Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla s i societatea cu raspundere
limitata
43. Răspuns :
Mandatul cu reprezentare/reprezentare directa si mandatul fara reprezentare/reprezentare
indirecta
44. Răspuns :
Incheierea de contracte cu tertii in numele si pe seama mandatului
45. Răspuns :
Incheierea de contracte cu tertii de catre mandatar in numele sau, dar pe seama mandatului
46. Răspuns :
Depasirea imputernicirii este permisa daca este in interesul comercial al mandantului
47. Răspuns :
Contractul de comision, contractul de agentie, contractul de expeditie
48. Răspuns :
Capacitatea deplina de exercitiu/18 ani

7
49. Răspuns :
Tratarea de afaceri cu tertii de catre mandatar pe seama mandantului, avand la baza
imputernicirea primita de la acesta
6. Bazele managementului
50. Răspuns :
Ca raport între producție și num ărul de salariați.
51. Răspuns :
Ca diferenț ă între cifra de afaceri și costurile totale.
52. Răspuns :
a) Nivelul pragului de rentabilitate crește;
sau
b) Organizația trebuie să vândă mai multe produse pentru a ajunge la acela și nivel al
pragului de rentabilitate.
53. Răspuns :
Se determină programul sortimental optim de producție;
54. Răspuns :
Este relația de calcul pentru pragul de rentabilitate, în care N PR – valoarea pragului de
rentabilitate; CF – cheltuielile fixe; P v – prețul de vânzare; C v – cheltuieli variabile unitare
55. Răspuns :
a) Drumul critic este drumul complet de lungime (în timp) maximă sau, acea succesiune
de activități care dă durata totală minimă a procesului de finalizare a proiectului;
sau
b) Activitățile a căror rezervă de timp este nulă se numesc activități critice, iar drumul
com plet de activități critice formează drumul critic.
56. Răspuns :
Este o diagramă cu bare/segmente care arată relația dintre activități de -a lungul timpului. În
cadrul diagramei, pe verticală sunt listate activitățile componente ale proiectului, iar în
orizontal ă, prin bare/segmente, sunt reprezentate duratele acestora la scara timpului în
ordinea de desfășurare impusă de relațiile de precedență
57. Răspuns :
a) Drumul critic ofer ă informa ția privind durata totală minimă de realizare a proiectului;
sau
b) Orice întârziere a activități lor situate pe drumul critic conduce la întârzierea finaliz ării
proiectului față de termenul final planificat.
58. Răspuns :
Componentele normei (tehnice) de timp sunt:
a) timpul de pregătire și încheiere;
b) timpul operativ, format din:
– timp de bază;
– timp auxiliar/ajutător;
c) timp de deservire a locului de muncă, format din:
– timp de deservire organizatorică;
– timp de deservire tehnică;
d) timp de întreruperi reglementate, format din:
– timp de odihnă și necesități fiziologice;
– timp de întreruperi condiționate de tehnologie și de organizarea muncii.

8
59. Răspuns :
Gradul de rentabilitate al firmei
7. Electrotehnic ă și ma șini electrice
60. Răspuns :
Regimul de curent continuu se caracterizează prin faptul că toate mărimile electrice și
magnetice sunt constante în timp, iar în regimul de curent alternativ, mărimile electrice și
magnetice sunt variabile după o lege de variație sinusoidală.
61. Răspuns :
Pornirea cu comutator stea -triunghi presupune utilizarea unui aparat special (comutator
stea -triunghi) cu comandă manuală sau automată care are drept scop pornirea motorului în
stea și trecerea ulterioară în conexiunea triunghi. Se reduce astfel de 3 ori curentul de
pornire dar și momentul cuplului se reduce de același număr de ori, acesta fiind un
dezavantaj.
62. Răspuns :
Metode de modificare a vitezei de rotație a motorului asincron:
– modificarea tensiunii de alimentare;
– modificarea rezistenței circuitului rotoric (la motoarele asincrone cu rotorul bobinat);
– modificarea frecvenței tensiunii de alimentare;
– modificarea numărului de perechi de poli p.
63. Răspuns :
Protecția la scurtcircuit se realizează cu ajutorul siguranțelor fuzibile cu mare putere de
rupere (MPR), iar protecția la supracurent cu ajutorul releelor termice sau cu termistoare.
64. Răspuns :
În procesul conversiei electromecanice a energiei, în motorul asincron se produc
următoarele pierderi:
– pierderi în înfășurări prin efect electrocaloric pj1 și pj2 ;
– pierderi în miezul feromagnetic statoric ( pFe1);
– pierderi mecanice prin frecare și venti lație ( pm).
8. Mecanica
65. Răspuns : b,d
66. Răspuns : a,c
67. Răspuns : b,c
68. Răspuns : d
69. Răspuns : a,b
70. Răspuns : c
71. Răspuns : b,c
72. Răspuns : b
73. Răspuns : a,b
74. Răspuns : b
9. Metode și programe de calcul numeric
75. Răspuns : a
76. Răspuns : a
77. Răspuns : c

9
78. Răspuns : a
79. Răspuns : a
80. Răspuns : c
10. Drept
81. Răspuns :
Știința dreptului aparține categoriei științelor sociale (al căror scop este acela de a cunoaște
legile generale ale existenței și ale dezvoltării societății, de a studia formele de organizare
socială și modalitățile specifice de manifestare a diverselor c omponente ale realității social –
umane: politice, etice, juridice etc.).
82. Răspuns :
Acești factori sunt: cadrul natural, cadrul social -politic, factorul uman.
83. Răspuns :
Norma juridică este definită ca fiind o regulă de conduită cu caracter general și obligat oriu,
elaborată sau recunoscută de puterea de stat în scopul asigurării ordinii sociale și care poate
fi adusă la îndeplinire, în caz de nevoie, prin forța de constrângere a statului.
84. Răspuns :
Structura interna (logico -juridică) a normei de drept cuprinde: ipoteza, dispoziția și
sancțiunea.
85. Răspuns :
Legea este actul normativ adoptat de Parlament potrivit unei proceduri dinainte stabilită,
care reglementează cele mai importante relații sociale și care are forța juridică superioară
față de toate celelalte act e normative care se întemeiază pe aceasta.
În funcție de forța lor juridică, se disting: legi fundamentale sau constituționale, legi organice
și legi ordinare (sau obișnuite).
86. Răspuns :
Principiul legalității, prin acțiunea sa, constituie premisa existențe i statului de drept (art. 16
alin. 2 din Constituția României: „Nimeni nu este mai presus de lege”). Astfel, statul de drept
își asigură, în virtutea acestui principiu, bazele legale care îi permit să excludă
comportamentele abuzive ale structurilor sale ș i ale cetățenilor, construind un climat în care
omul să -și valorifice drepturile și libertățile într -o ordine juridică activă.
87. Răspuns :
Cea mai simpla definiție a raportului juridic este aceea potrivit căreia acesta constituie o
relație socială reglement ată de o normă juridică. Raportul juridic este acea legătură socială,
reglementată de norma juridică, conținând un sistem de interacțiune reciprocă între
participanții determinați, legătură ce este susceptibilă a fi apărută pe calea coercițiunii
statale (f ortei de constrangere a statului).
88. Răspuns :
Subiectele raporturilor juridice se clasifică în:
1. subiecte individuale (persoana, ca subiect).
2. subiecte colective.
89. Răspuns :
Răspunderea juridică este acea formă a răspunderii sociale constând în complex ul drepturilor
și obligațiilor conexe care, potrivit legii, se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite și
care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat prin aplicarea sancțiunilor juridice
menite să asigure restabilirea ordinii de drep t.

10
Principale forme ale răspunderii juridice sunt: răspunderea penală, răspunderea civilă
(delictuală și contractuală) și răspunderea administrativă (administrativ -disciplinară,
administrativ -contravențională și administrativ -patrimonială).
90. Răspuns :
Instituția juridică cuprinde normele juridice care reglementează o anumită grupă unitară de
relații sociale, instaurând o categorie aparte de raporturi juridice.
11. Contabilitate
91. Răspuns :
Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga
durata de utilizare economica.
92. Răspuns :
Metoda liniara, metoda accelerata si metoda degresiva.
93. Răspuns :
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o
perioada mai mare de 1 an. Din ac easta categorie fac parte : activele imobilizate necorporale,
corporale si financiare.
94. Răspuns :
Acestea pot fi evaluate la costul de productie sla costul de achizitie.
95. Răspuns :
O imobilizare necorporala este un activ neonetar, identificabil fara forma fizi ca. Exemple :
cheltuieli de constituire, marci, brevete, licente, concesiuni.
96. Răspuns :
Imobilizarile corporale sunt active care au forma fizica, sunt tangibile, sunt detinute pentru a
fi utilizate in productia de bunuri, lucrari sau servicii si sunt utiliz ate pe parcursul unei
perioade mai mare de 1 an. Exemple: echipamente tehnologice, aparate de măsură și
control, utilaje, terenuri, clădiri, mijloace de transport.
97. Răspuns :
Terenurile.
98. Răspuns :
– Bilanț
– Contul de profit și pierdere
– Situația modificărilor cap italului propriu
– Situația fluxurilor de trezorerie
– Notele explicative
99. Răspuns :
Un document de raportare si sinteza care reflecta in expresie valorica echilibrul dintre
bunurile economice si sursele de finantare ale acestora
100. Răspuns :
Sub forma unui tabel, format din doua parti, si anume ACTIV si PASIV, prezentate in expresie
baneasca.
101. Răspuns :
Performantele unei unitati economice prin compararea veniturilor cu cheltuielile.
102. Răspuns :
Cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinar e.
103. Răspuns :
Furnizeaza informatii despre pozitia si performanta financiara si fluxurile de trezorerie ale
unitatii economice, utile unei categrorii largi de utilizatori (organele de control ale Statului ,
institutiile bancare, salariati, furnizori etc )

11
104. Răsp uns:
Venituri din activitatea de exploatare, venituri din activitatea financiara si venituri din
activitatea extraordinara.
12. Rezisten ța materialelor
105. Răspuns :
Legea lui Hooke este ecuația primei porțiuni liniare, până la limita de proporționalitate, a
curbei caracter istice a unui material. Această lege exprimă proporționalitatea între tensiuni
și deformații si se scrie sub forma:
  E  , în care:
E este o constantă de material numită modul de elasticita te longitudinal, iar  este
alungirea sau de formația sp ecifică.
106. Răspuns :
Solicitările simple și eforturile corespunzătoare sunt :
– întindere sau compresiune – forța axială N
– forfecare – forța tăietoare T
– încovoiere – momentul încovoietor Mi
– torsiune – momentul de torsiune M t
107. Răspuns :
Diagramele de eforturi sunt reprezentări grafice cu ajutorul cărora se studiază variația
eforturilor pe întreaga lungime a barei și se determină secțiunile periculoase, în care
eforturile au valori maxime. Aceste valori maxime se utilizează în calculele de dimensionare
sau verificare.
108. Răspuns :
În cazul solicitări lor axiale (întindere sau compresiune) se produc tensiuni normale,
constante în secți une, notate cu
, care se determină cu rel ația:
N / A , în care
 [N/mm2 ] – este tensiunea normală,
N [N] – este forța axială,
A [mm2 ] – este aria secțiunii transversa le.
109. Răspuns :

în care
[N/mm2 ] – este tensiunea tangențială,

T [N] – este forța tăietoare,
A [mm2 ] – este aria suprafeței de forfeca re.
110. Răspuns :

, în care:
[N/mm2 ] este tensiunea normală maximă în secțiune,
M [N * mm] este momentul încovoietor,
W [mm3 ] este modulul de rezistență axial.
111. Răspuns :

, în car e:

12
[N/mm2 ] este tensiunea tangenția lă maximă în s ecțiune,
M t [N
mm] este momentul de torsiune,
Wp este modulul de rezistență polar al secțiunii transversale.
112. Răspuns :

13. Elemente de teoria mecanismelor
113. Răspuns :
Elementul cinematic este cea mai simplă parte a unui mecanism sau mașină care, în
mișcarea sa relativă, transmite : mișcare, putere, forță, energie.
114. Răspuns :
Cupla cinematică este legătura mecanică mobilă dintre două sau mai multe elemente
cinematice car e impune un număr de de condiții de legătură asupra mișcării lor relative.
Numărul de condiții de legătură (restricții de mișcare) dă clasa cuplei.
115. Răspuns :
Grupa cinematică Assur este o combinație de n’ elemente cinematice și
'
kC cuple cinematice
(cu grad de mobilitate zero) și care, introduse sau scoase dintr -un mecanism, nu -i modifică
acestuia gradul de mobilitate. Un mecanism se obține atașând la elementul conducător legat
la bază (mecanismul fundamental) grupe cinematice de diferite clase și ordine.
116. Răspuns :
Elementele cinematice ale mecanismelor plane pot executa:
– mișcare de rotație completă; elementul cinematice se mai numește și manivelă;
– mișcarede rotație incompletă; elementul cinematic se mai numește și balansier;
– mișcare plan -paralelă, de rotație și translație după două direcții; elementul cinematic se mai
numește și bielă.
117. Răspuns :
Metodele analitice necesită un volum ridicat de de muncă pentru stabilirea unor relații
matematice. Cu aceste relații se poate studia cinemati ca fiecărui punct de pe mecanism,
pentru orice poziție a elementului conducător. Metodele analitice conferă precizie foarte
bună asupra rezultatelor. Metodele grafice sunt rapide, de precizie scăzută. Oferă date
pentru poziții discrete ale elementului cond ucător. Sunt utile pentru verificarea corectitudinii
relațiilor matematice stabilite la metodele analitice.
118. Răspuns :
Momentul e echilibrare este un moment motor, necesar și instantaneu care, aplicat aupra
elementului conducător, realizează echilibrul dina mic al mecanismului. În componența
realației de calcul a momentului de echilibrare intră și forțele și momentele de inerție.
Momentul redus este un moment fictiv care, aplicat asupra elementului de reducere,
dezvoltă aceeași putere ca toate forțele și cupl urile exterioare care acționează asupra
mecanismului. În relația sa de calcul nu intră forțele și momentele de inerție. Și M e și M red
sunt funcții care depind de poziția elementului conducător.
119. Răspuns :
Volantul este un organ de mașină montat pe un element cinematic aflat în mișcare de rotație
(de preferință cu viteză unghiulară mare). Acesta acumulează energie atunci când momentul
redus motor este mai mare decât momentul redus rezistent și o cedează mecanismului în
momentul în care momentul redus rezistent este mai mare decât momentul redus motor.

13
Momentul de inerție al volantului este momentul de inerție al unui disc plin care, montat pe
elementul de rducere, dezvoltă aceeași energie ca toate forțele și cuplurile exterioare care
acționează asupra mecanismu lui.
120. Răspuns :
Cremaliera este o roată dințată cu un număr infinit de dinți. Aceasta se obține atunci când
cercul de bază degenerează într -o dreaptă.
Cremaliera de referință este este un organ fictiv, situat de aceeași parte cu roata dințată și
care define ște geometria roților dințate. Cremaliera de referință este standardizată.
121. Răspuns :
Angrenajele cilindrice cu dinți drepți au cost de producție mai mic, SDV -uri mai simple, nu
introduc forțe axiale în arbori și rulmenți.
Angrenajele cilindrice cu dinți înc linați au portanța ridicată, funcționare silențioasă, grad de
acoperire mare; prezintă dezavantajul că introduc forțe axiale în arbori și rulmenți.
122. Răspuns :
Relația lui Willis se utilizează la calculul sistemelor de angrenaje cu axe mobile, planetare și
diferențiale. Aceasta utilizează principiile inversiunii mișcărilor și al suprapunerii efectelor în
scopul stabilirii unor relații dintre vitezele unghiulare ale roților dințate și rapoartele de
transmitere ale angrenajelor simple ce compun sistemul de angre naje cu axe mobile.
14. Tehnologia materialelor
123. Răspuns :
Raportul dintre masa piesei finite și masa semifabricatului.
124. Răspuns :
Turnarea gravitațională, turnarea sub presiune, turnarea centrifugală.
125. Răspuns :
Sunt realizate din amestecuri de formare pe bază de nisip și se pot ultiliza la o singură
turnare.
126. Răspuns :
Legea volumului constant, legea coexistenței deformațiilor elastice și plastice, legea
rezistenței minime (drumului minim), legea a pariției și echilibrării tensiunilor interne, legea
similitudinii.
127. Răspuns :
Refularea , îndoirea, răsucirea, întinderea, gâtuirea, lărgirea/întinderea pe dorn, debitarea,
sudarea etc.
128. Răspuns :
Transformatorul pentru sudare, redresorul pentru sudare, generatorul de curent pentru
sudare.
129. Răspuns :
WIG (Wolfram Inert Gas ), MIG (Metal Inert Gas ), MAG (Metal Activ Gas) .
130. Răspuns :
Defectoscopia cu lichide penetrante, defectoscopia cu pulberi magnetice, defectoscopia cu
ultrasunete și defectoscopia cu radiații penetrante.
131. Răspuns :
Negrul de fum.

14
132. Răspuns :
Termoplaste și termorigide.
15. Prelucrarea datelor și sisteme informatice în domeniul
economic
133. Răspuns :
Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) este un produs software ce permite
interacțiunea cu o bază de date, definirea, interogarea și actualizarea datelor (sau obiectelor)
din baza de date. Exemple de SGBD -uri: Oracle, Microsoft Visual Foxpro, Microsoft Access,
MySQL, Microsoft SQL Server, SAP, PostgresSQL etc.
134. Răspuns :
Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) asigură realizarea unor operații precum:
• definirea datelor (creare, modificare și ștergere tabele, vederi etc)
• manipularea datelor (inserare, actualizare, ștergere și afișare linii);
• securitatea și întreținerea datelor (conturi/parole, copii de siguranță, refacere date etc).
Studenții de la IEDM au lucrat în anul II cu Oracle (promoția care terminã în 2016).
135. Răspuns :
SQL este acronimul pentru Structured Query Language și reprezintă denumirea limbajului de
interogare folosit de SGBD -urile relaționale (Oracle, Visual Foxpro, Access, Microsof t SQL
Server, MySQL etc).
16. Bazele ingineriei sistemelor de produc ție
136. Răspuns :
Optimizarea este activitatea de asigurare a funcționării unui sistem conform unor prescripții
dorite (după o funcție – obiectiv prestabilită), ceea ce presupune alegerea „cele i mai bune
variante” din punctul de vedere al funcției – obiectiv.
137. Răspuns :
Problema este formulată în forma canonică de maximizare , iar elementele sunt:
(1) sistemul de restricții;
(2) condițiile de nenegativitate;
(3) funcția obiectiv.
138. Răspuns :
Princi palele elemente ale unei probleme de teoria jocurilor sunt:
– numărul de jucători (adversari);
– strategia unui jucător (specificația completă a deciziilor și acțiunilor sale);
– funcția de retribuție (câștigul pentru fiecare jucător).
139. Răspuns :
Siguranța în funcționare a unui echipament se definește ca fiind probabilitatea de
funcționare fără avarii pentru un interval de timp dat. Ea se mai numește și probabilitate de
supraviețuire .
140. Răspuns :
Principalele categorii de costuri ale gestionării unui stoc sunt:
– costul de întreținere a stocului;
– costuri de reaprovizionare;
– costuri de penurie sau de ruptură de stoc;
– costul de lansare a stocului.

15
17. Managementul resurselor umane
141. Răspuns :
Organizația reprezintă un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un scop
comun.
Se poate considera că resursele unei organizații sunt alcătuite după o structură determinată
de funcțiile sale.
Funcțiile organizației sunt:
1. funcția comercială – (aprovizionare, vânzare, marketing) al cărui rol este de a per cepe
nevoile pieții;
2. funcția de producție care regrupează concepția și realizarea cererilor clientelei în
condițiile impuse de obiectivele organizației;
3. funcția financiară care privește optimizarea resurselor financiare ale organizației;
4. funcția de resurse umane (sau de personal) care privește gestiunea personalului
necesar îndeplinirii obiectivelor organizației.
5. funcția de cercetare -dezvoltare.
Funcția producție poate fi considerată principala funcție a unei organizații, ea constând în a
produce, la timpul stabilit, în cantitățile cerute de către clienți, la cost și calitate determinate,
realizând optimizarea resurselor organizației în așa fel încât să se asigure perenitatea,
dezvoltarea și competitivitatea sa.
142. Răspuns :
Responsabilitatea resurselor umane r evine atât managerilor superiori, cât și departamentului
de specialitate. Cooperarea dintre aceștia este hotărâtoare pentru succesul organizațional.
Responsabilitățile concrete în acest domeniu se stabilesc de către fiecare organizație în
parte, în funcți e de misiunea și specificul activității. Managerii de vârf au datoria de a
cunoaște activitățile specifice ale resurselor umane, stimulând cooperarea eficientă dintre
compartimentele firmei și departamentul de resurse umane.
Managerul departamentului de re surse umane are responsabilitatea promovării unei
concepții corecte asupra conținutului activităților domeniului condus. Abordarea corectă a
managementului resurselor umane este asigurată și de organizarea unor programe de
instruire a angajaților în acest domeniu.
Principalele responsabilități ale departamentului de resurse umane sunt:
1. recrutarea și angajarea personalului pe bază de competență;
2. elaborarea programelor de calificare și perfecționare adecvate obiectivelor
întreprinderii;
3. elaborarea planurilor de stimulare prin salarizare destinate să încurajeze realizări
eficiente la costuri scăzute;
4. elaborarea sistemelor de stimulare nefinanciară care stimulează interesul și
entuziasmul întregului personal pentru propria activitate;
5. integrarea rapidă a noilor angajați;
6. elaborarea programelor de carieră pentru toți managerii întreprinderii.
143. Răspuns :
Desfășurarea normală a unei activități în cadrul întreprinderii necesită organizarea unor
compartimente de specialitate, constituite sub formă de servicii sau birour i, în funcție de
volumele și profilul de activitate, forma de organizare și mărime.
Departamentul de resurse umane poate desfășura activități în următoarele domenii :
1) personal – recrutarea, selecția, încadrarea, promovarea, gestionarea, evidența
salariațilo r;
2) învățământ – pregătirea personalului, specializarea și perfecționarea acestuia;
3) salarizare – stabilirea drepturilor salariale, motivarea și promovarea;

16
4) normarea muncii – elaborarea și revizuirea normelor de muncă locale, evaluarea
performanțelor;
5) analiz a muncii – la nivel individual și pe ansamblul firmei.
144. Răspuns :
Analiza posturilor este una dintre cele mai importante activități ale managementului RU și se
referă la conținutul și cerințele posturilor și nu la analiza persoanelor care le ocupă.
Principal ele obiective ale analizei posturilor:
– Simplificarea muncii (studiul metodelor de muncă și reproiectarea posturilor)
– Stabilirea standardelor de muncă (normarea muncii)
– Susținerea altor activități de personal (elaborarea fișelor de post etc.)
145. Răspuns :
Procesul analizei posturilor:
1. Analiza structurii organizatorice
2. Folosirea informațiilor analizei posturilor
3. Selectarea posturilor ce vor fi analizate
4. Colectarea datelor folosind tehnici acceptate de analiză
5. Pregătirea descrierii postului
6. Pregătirea specifi cației postului
7. Proiectarea postului
8. Implementarea proiectării postului.
Analiza posturilor se poate realiza folosind un număr relativ mare de metode și tehnici
specifice. În alegerea unei sau altei metode trebuie avută în vedere o serie de aspecte cum ar
fi scopul analizei, tipurile de date necesare, gradul de precizie, consumul de timp, etc.
146. Răspuns :
Fisa postului este unul din documentele de formalizare a structurii organizatorice, care
definește locul și contribuția postului în atingerea obiectivelor in dividuale și organizaționale
și care este caracteristic și individului și organizației, deoarece constituie baza contractului de
angajare.
147. Răspuns :
Descrierea postului constă în prezentarea tuturor aspectelor importante ale postului sau în
prezentarea func țiilor postului . De aceea, descrierea postului depinde de natura activităților
desfășurate și de scopul pentru care aceasta se întocmește.
În general, descrierea postului trebuie astfel elaborată încât să acopere următoarele
elemente ale postului: denumire a postului, obiectivele postului, nivelul ierarhic, superiorul
direct, relațiile organizatorice, sarcinile -cheie, autoritatea acordată, principalele cerințe
(pregătire, experiență etc.).
Descrierile de post nu au caracter permanent, ci trebuie să fie reexa minate și actualizate ori
de câte ori se constată că au intervenit schimbări importante în conținutul muncii, la nivelul
postului sau în cadrul organizației.
148. Răspuns :
Specificația postului derivă din analiza postului, este un rezultat de bază al acesteia ș i se
determină din descrierea postului. Specificația postului conturează îndemânările specifice,
cunoștințele, abilitățile și alte caracteristici fizice și personale care sunt necesare pentru
îndeplinirea unei lucrări. Specificația postului pune accentul ș i conține o descriere sumară a
cerințelor umane ale postului.
Prin urmare, dacă descrierea postului este un rezultat al analizei postului orientate spre
descrierea sarcinilor sau a funcțiilor postului, specificația postului derivă din analiza postului
orientată spre persoane.

17
18. Organe de ma șini
149. Răspuns :
Angrenajele și implicit roțile dințate se calculează din următoarele condiții de rezistență:
– încovoiere pulsatorie sau alternant simetrică la baza dintelui;
– presiune pulsatorie de contact pe flancurile dinților.
În calculul de rezistență se determină mai întâi distanța dintre axe a w după care se calculează
modulul danturii, m sau m n.
150. Răspuns :
Ambele susțin organe de mașini aflate în mișcare de rotație. Osia este solicitată la încovoiere
statică, pulsatorie sau alternant simetrică și nu transmite moment de torsiune. Arborele este
solicitat în principal la torsiune pulsatorie, având tronsoane în care este supus unei solicitări
de încovoiere sau solicitare compusă de încovoiere alternant simetrică cu torsiune pulsatorie.
Arborii transmit moment de torsiune.
151. Răspuns :
La proiectarea unei transmisii mecanice, după efectuarea unui calcul cinematic și dinamic
general, se trece la dimensionarea și verificarea angrenajelor.
Forțele care se dezvoltă între dinții roților aflate în angenare se transmit asupra arborilor,
rulmenților, unor organe de mașini filetate și, prin momentele de torsiune transmise,
penelor.
152. Răspuns :
Asamblările cu pene paralele se dimensionează din condiția de rezistență la presiunea de
contact pe flancurile penei. După ce s -a ales secțiunea penei în funcție de diametrul
arborelui, prin acest calcul rezultă lungimea penei. Pana se veri fică la forfecare.
153. Răspuns :
Toate prelucrările mecanice enumerate mai sus au ca efect dezvoltarea unor concentratori
de tensiuni. La verificarea arborilor se impune efectuarea unui calcul la oboseală la
încovoiere, torsiune sau solicitare compusă de încov oiere cu torsiune în secțiunile în care
sunt situați concentratorii de tensiuni. Se determină astfel niște coeficienți de siguranța care
trebuie să fie mai mari decât coeficienții de siguranță admisibili.
154. Răspuns :
Avantaje:
– pot realiza o gamă continuă de r apoarte de transmitere;
– protecție la suprasarcină;
– izolează electric motorul de restul transmisiei;
– funcționare silențioasă;
– realizează o gamă largă de distanțe dintre axe, etc.
155. Dezavantaje:
– nu păstrează un raport de transmitere riguros constant din cauza patinărilor;
– randament scăzut;
– sensibile la umezeală, produse petroliere și căldură;
– necesită măsuri de protecție;
– se încarcă electrostatic prezentând pericol de amorsare incendiu și explozie.
156. Răspuns :
În funcție de corpurile de rostogolire, rulmenții po t fi:
– rulmenți cu bile; preiau sarcini radiale, axiale sau combinate mici și mijlocii;
– rumenți cu role cilindrice; preiau sarcini radiale mari;
– rulmenți cu role conice; preiau sarcini radiale și axiale mari;

18
– rulmenți cu role butoi; preiau sarcini combinate. Se montează pe arbori subțiri și lungi,
cu deformații flexionale mari;
– rulmenți cu ace; preiau forte radiale relativ mari. Sunt recomandați pentru montajul în
spații cu gabarit radial redus.
157. Răspuns :
Realizarea unui montaj cu rulmenți, după efec tuarea calculelor de alegere a acestora, trebuie
ținut seama de:
– posibilitatea de ungere corespunzătoare;
– asigurarea etanșării rulmenților împotriva pierderii de lubrifiant și împiedicarea
pătrunderii impurităților în interiorul transmisiei;
– asigurarea po sibilității de deplasare a unuia dintre rulmenți în cazul în care există arbori
lungi care lucrează la temperaturi ridicate, pentru compensarea dilatărilor.
158. Răspuns :
După forma secțiunii transversale a spirei, filetele pot fi:
– filete triunghiulare: M, G;
– filete pătrate: Pt;
– filete trapezoidale: Tr;
– filete ferăstrău: S;
– filete cu secțiunea rotundă: Rd.
159. Răspuns :
De regulă, la o asamblare filetată, se dimensionează mai întâi tija filetului din condiția de
rezistență la tracțiune sau la solicitarea compusă de t racțiune cu torsiune. În funcție de
diametrul rezultat se alege filetul cu diametrul interior mai mare sau egal cu acesta. Se
efectuează calculul de verificare al spirei filetului la presiunea de contact pe flancuri,
forfecare și încovoiere la baza spirei.
19.Metrologie și control dimensional
160. Răspuns :
Precizia de prelucrare reprezintă gradul de apropiere dintre valorile parametrilor geometrici
ai piesei, realizate după prelucrarea ei, și valorile parametrilor prescrise în desenul de
execuție al piesei.
161. Răspuns :
– precizia dimensională;
– precizia formei geometrice a suprafețelor piesei;
– precizia poziției reciproce a suprafețelor piesei;
– ondulația suprafețelor;
– gradul de netezime al suprafețelor (rugozitatea).
162. Răspuns :
Interschimbablitatea reprezintă proprietatea unui element (piesă, subansamblu, ansamblu)
de a ocupa locul său într -un element de ordin imediat superior (subansamblu, ansamblu,
agregat) fără nici un fel de sortare prealabilă, fără ajustare sau prelucrare suplimentară,
asigurân du-se precizia de asamblare cerută și funcționarea la capacitatea normală.
163. Răspuns :
Dimensiunea nominală este valoarea rezultată din calculele de proiectare, rotunjită la un
număr întreg (în mm), sau aleasă constructiv.
164. Răspuns :
Dimensiunea efectivă este v aloarea obținută prin măsurarea directă, cu o anumită precizie.

19
165. Răspuns :
Dimensiunile limită , maximă și minimă , sunt cele două dimensiuni extreme admise pentru un
element, între care trebuie să se găsească dimensiunea efectivă, dimensiunile limită fiind
incluse.
166. Răspuns :
Toleranța (notată T sau TX) reprezintă diferența dintre limitele maximă și minimă ale unei
mărimi.
167. Răspuns :
Asamblarea reprezintă rezultatul îmbinării a două suprafețe conjugate (alezaj -arbore, canal –
pană).
168. Răspuns :
– asamblare cu joc, atunc i când dimensiunea efectivă a alezajului este mai mare decât
cea a arborelui (D>d);
– asamblare cu strângere, atunci când dimensiunea efectivă a alezajului este mai mică
decât cea a arborelui (D<d).
169. Răspuns :
Ajustajul caracterizează raportul care există între două loturi de piese conjugate, cu aceeași
dimensiune nominală, în stare montată, din punct de vedere al jocurilor și/sau al strângerilor.
170. Răspuns :
Ajustajul cu joc se obține atunci când diametrul efectiv al orică rui alezaj este mai mare decât
diametrul efectiv al oricărui arbore ( Dmin  dmax).
171. Răspuns :
Ajustajul cu strângere se obține atunci când diametrul efectiv al oricărui arbore este mai
mare decât diametrul efectiv al oricărui alezaj ( dmin  Dmax).
172. Răspuns :
Ajustajul intermediar , numit și de trecere , se obține atunci când câmpurile de toleranță ale
alezajelor și ale arborilor se suprapun total sau parțial.
173. Răspuns :
Rugozitatea reprezintă ansamblul microneregularităților suprafeței reale cu pas relativ mic,
în limitele unei secțiuni care nu are abateri de formă, de poziție sau ondulații.
174. Răspuns :
Se înscrie cu precădere parametrul Ra.
Abaterea medie aritmetică a profilului R a reprezintă valoarea medie a ordonatelor punctelor
profilului efectiv față de linia medie a profilului.
20. Marketing
175. Răspuns :
Marketing intern și internațional
176. Răspuns :
Se calculează prin raportarea propriei sale cote de piață la cea a celui mai importan t
concurent
177. Răspuns :
Politica de preț
178. Răspuns :
Mediul intern al firmei
179. Răspuns :

20
Un concept care include deopotrivă mediul extern, mediul intern și relațiile dintre acestea
180. Răspuns :
Produsul, prețul, promovarea, distribuția
181. Răspuns :
Din categoria asigurării legale a produsului
182. Răspuns :
Publicitatea de produs, de marcă, instituțională
183. Răspuns :
Cheltuielile sunt mai mici decât veniturile
184. Răspuns :
Promovarea vânzărilor
21. Managementul proiectelor
185. Răspuns :
Utilizarea optimă a tehnologiei pentru a atinge rezultatele cerute de standard, cu un anumit
buget și într -un timp bine precizat.
186. Răspuns :
Proiectul reprezintă un ansamblu de activități noi, conjugate, specifice, structurate metodic
care au ca scop realizarea unui obiectiv precizat, într -un inte rval de timp determinat și care
implică realizarea unor activități cu caracter inovațional
187. Răspuns :
Identificarea problemelor pe fiecare etapă; mobilizarea resurselor pentru activități;
modificarea obiectivelor planificate; raportarea etapelor; monitorizarea.
188. Răspuns :
Identificarea obiectivelor, stabilirea impactului proiectului.
189. Răspuns :
Un grup de proiecte interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o
autoritate contractantă pentru a obține rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de
sine stătătoare a fiecărui proiect în parte.
190. Răspuns :
– proces nerepetitiv care real izează o entitate nouă (produs, tehnologie, serviciu etc.);
– cuprinde un ansamblu de activități complexe (relații între activități);
– unicitatea (fiecare produs / serviciu realizat este diferit de altele similare);
– finalitatea – determinare temporală exa ctă;
– urmărește obținerea unui obiectiv;
– dispune de resurse și buget limitat;
– în realizarea unui proiect sunt implicate resurse umane, de obicei aparținând mai
multor departamente;
– existența unor motivații: tehnice, educaționale etc.
191. Răspuns :
– Amploare a proiectului
– Natura proiectului
– Mărimea proiectului.
192. Răspuns :
– atributul, conținutul obiectivului: rentabilitate, preț, cheltuieli, calitate, fiabilitate etc.;

21
– scară de măsură: obiectivul trebuie să fie raportat unui sistem de valori cunoscut și
utilizat de conducător: rată (de acumulare), nivel (calitativ), scară (de duritate), grad (de
absenteism) etc.;
– normă: valoarea exactă care trebuie obținută pe scara de măsură;
– un orizont de timp: obiectivul trebuie realizat într -o perioadă de timp care trebuie
determinată și datată.
– Răspuns :
Prin monitorizare și evaluare se efectuează analiza și controlul respectării obiectivelor și
termenelor prevăzute, respectiv:
– compararea rezultatelor obținute cu rezultatele prevăzute;
– analiza stadiului de realizare a obiective lor;
– analiza eficacității utilizării resurselor.
193. Răspuns :
Riscul se poate defini ca probabilitatea unui proiect de a nu se desfășura conform
previziunilor în ceea ce privește timpul de realizare, costul și specificațiile tehnice.
Riscul prezintă o manifestare aleatorie de natură imprevizibilă, favorabilă dar mai ales
defavorabilă și în aceste condiții analiza și prevederea riscurilor trebuie să reprezinte o
preocupare primordială pentru managerii de proiecte.
22. Ingineria sistemelor de producț ie
194. Răspuns :
La structuri sincrone sau diacrone.

195. Răspuns :
Recepționarea informației, păstrarea (memorarea) informației, tratarea informației,
stabilirea deciziilor și execuția.

196. Răspuns :
Toate activitățile sunt realizate de un grup restrâns de perso ane iar omul este elementul vital
al sistemului.
197. Răspuns :
Sistemul se structurează pe compartimente specializate cu sarcini precise, procesul de
fabricație este fragmentat până la nivelul mânuirilor și mișcărilor executantului iar
executanții au specializă ri stricte.
198. Răspuns :
Omul își recapătă rolul avut în sistemele de producție de tip manufacturier iar produsele
hardware și software devin elemente cheie ale sistemului.

199. Răspuns :
Stabilirea datelor inițiale, stabilirea funcției globale, proiectarea proceselor, proiectarea
structurilor și dezvoltarea succesivă prin parcurgerea primelor patru etape.
200. Răspuns :
Cerințele pieței, posibilitățile interne, strategia și politicile manageriale ale firmei.
201. Răspuns :
Pregătirea efectuării observărilor, efectuare a observărilor și prelucrarea datelor.

22
23. Utilaj e petrolier e
202. Răspuns :
Sonda reprezinta constructia realizata in scoarta terestra prin procedeul tehnologic de foraj,
recomandat ulterior a fi consolidata (tubata si cimentata).
203. Răspuns :
– Forta de apasare pe sapa si viteza de avans a sapei
– Cuplul fortelor si viteza unghiulara la sapa
– Presiunea si debitul de circulatia al fluidului de foraj
204. Răspuns :
– Sistemul de manevra
– Sistemul de rotire
– Sistemul de circulatie
205. Răspuns :
– Modul de actionare centralizat sau in gru p
– Modul de actionare individual
– Modul de actionare mixt
206. Răspuns : Da
207. Răspuns :
Regimul nominal de functionarea al unui utilaj presupune ca acesta sa functioneze la
randament maxim si consum specific minim de energie
208. Răspuns : c
209. Răspuns : b
210. Răspuns : c
211. Răspuns : Nu
212. Răspuns : a
213. Răspuns : b
214. Răspuns : c
215. Răspuns : b
216. Răspuns : b
217. Răspuns : b
218. Răspuns : b, pentru că nu au supape
219. Răspuns : c
24. Logistica
220. Răspuns :
Logistica – procesul cu care se gestionează într -o manieră strategică transferul și stocarea
materialelor, componentelor și produselor finite începând de la furnizori, traversând
intreprinderea până la ajungerea produselor la consumatori.
Lanțul logistic (Supply Chai n) reprezintă toate etapele implicate, direct sau indirect, în
satisfacerea unei cereri specifice a clientului, de la punctul de origine (materii prime) până la
punctul de consum (produsele finite cumpărate de clienți).
221. Răspuns :
Mixul logistic include două categorii de activități: de bază și de susținere. Principalele grupe
de activități desfășurate în cadrul logisticii sunt:
– activități logistice funcționale care privesc asigurarea aprovizionării, depozitării,
concepției și organizării fluxurilor, programă rii fluxurilor și întreținerii acestora;

23
– activități logistice operaționale (efectorii) care se referă la toate activitățile de
manipulare, transport, dirijare, control, întreținere a fluxurilor, etc.
222. Răspuns :
Transportul – are rol în asigurarea utilități i de timp, reprezentând o importantă componentă
a misiunii logistice. În esență, transportul presupune derularea următoarelor activități:
– alegerea celor mai adecvate modalități de transport;
– evaluarea și selecția ofertanților de servicii de transport, la care apelează firma;
– stabilirea rutelor de transport;
– programarea transporturilor.
223. Răspuns :
Depozitarea mărfurilor este considerată o componentă de susținere deoarece nu este
prezentă în sistemele logistice ale tuturor firmelor. Principalele activități legate de
depozitarea mărfurilor sunt:
– stabilirea necesarului de spații de depozitare;
– alegerea amplasamentului depozitelor;
– determinarea numărului de depozite necesare;
– stabilirea configurației depozitului;
– amplasarea mărfurilor în spațiul de depozitare.
224. Răspuns :
Ambalarea de protecție permite ajungerea mărfurilor la clienți în condițiile dorite. Ca
activități legate de ambalarea protectoare, care susțin logistica mărfurilor, pot fi enumerate:
– proiectarea de ambalaje care să răspundă cerințelor proceselor de manipulare;
– realizarea de ambalaje care să asigure integritatea produselor pe durata transportului și
păstrării;
– asigurarea de ambalaje care să protejeze mărfurile contra pierderilor și deteriorărilor.
25. Ingineria valorii produsului
225. Răspuns : estimați e
226. Răspuns :
Cercetare – dezvoltare, maturitate și saturație, declin .
227. Răspuns :
Principiul concepției funcționale, principiul maximizării raportului dintre valoarea de
întrebuințare și costul de producție, principiul concepției integrate, principiul dublei
dimensionări a funcțiilor.
228. Răspuns :
Nivel de importanță.
229. Răspuns :
Principiul variației identice a valorii de întrebuințare și a dimensiunii tehnice
corespunzătoare.
230. Răspuns :
Dimensionare economică.
231. Răspuns :
Introducerea pe piață a unor produse care să satisfacă într -o măsură mai mare cererea
utilizatorilor.
232. Răspuns :
Dimensionare tehnică.

24
233. Răspuns :
Intuitivă.
234. Răspuns :
Analiza morfologică prin matrice, analiza morfologică secvențial -selectivă, analiza
morfologică prin enumerare ordonată.
26. Masini si act ionari hidraulice
235. Răspuns :
Generatoarele hidraulice (GH) – pompele (P) – sunt mașini hidraulice care transformă o
energie cinetică mecanică într -o energie hidraulică
h cm E E .
236. Răspuns :
sei – sursa de energie initiala;Mm – mașină motoare (poate fi motor electric sau diesel); GH –
generator hidraulic ; a – aspiratia ; r – refularea; sef – sursa energetica finala;RR – rezervor
refulare; MtH – motor hidraulic.
237. Răspuns :
2 PN – pompa duplex cu du blu efect; 5 PN pompa simplex cu 5 pistoane
238. Răspuns :
Hidroforul uniformizează debitul pe conductele de aspirație/ refulare.
Referitor la hidroforul de aspirație HA: Dacă debitul instantaneu al pompei este sub valoarea
medie hidroforul se încarcă (gazul din hidrofor se comprimă). Dacă debitul instantaneu al
pompei este peste valoarea medie hidroforul se descarcă (gazul din hidrofor se destinde).
Debitul pe conductă este egal cu cel mediu.
Referitor la hidroforul de refulare HR: Dacă debitul instantaneu al po mpei este sub valoarea
medie hidroforul se descarcă (gazul din hidrofor se destinde). Dacă debitul instantaneu al
pompei este peste valoarea medie hidroforul se încarcă (gazul din hidrofor se comprimă).
Debitul pe conductă este egal cu cel mediu.
239. Răspuns : c
240. Răspuns :
Pompele centrifuge sunt turbopompe de tip radial care realizează transformarea energiei
cinetice mecanice în energie hidraulică prin centrifugarea lichidului la traversarea rotorului.
241. Răspuns : a
242. Răspuns :
La funcționarea în comun a ansamblului pompă  rețea, punctul de funcționare (PF) este
situat la intersecția dintre caracteristica interioară a pompei
x xQH și caracteristica
rețelei
.x rxQH
243. Răspuns :
Transmisiile hidraulice sunt sisteme de transmitere a mișcării, care transformă energia
cinetica mecanică în energia unui lichid pe care o transformă din nou în energie cinetica
mecanică.
244. Răspuns :
1- rotor pompă; 2 -carcasă; 3 -rotor turbină; 4 -dop fuzibil; 5 – dop umplere; 6 – arbore secundar;
7- rezervor; 8 -capac; 9 – etanșare; 10 -rulment.
Rotorul de pompă montat pe arborele primar, acționează prin palele sale asupra uleiului
imprimându -i un anumit nivel energetic. Forța centrifugă deplasează lichidul de la centru
către periferi e și acesta pătrunde pe palele rotorului de turbină; lichidul străbate rotorul de

25
turbină de la periferie către centru, transmițând -i o parte din energia sa, apoi se întoarce pe
palele rotorului de pompă.
245. Răspuns :
1.arbore intrare; 2. rotor pompă 3. rotor turbină 4. arbore de ieșire 5. aparat director
6.mecanism de reglare 7. rezervor de ulei.
Rotorul de pompă montat pe arborele primar, acționează prin palele sale asupra uleiului
imprimându -i un anumit nivel energetic. Forța centrifugă deplasează lichidul de la centru
către periferie și acesta pătrunde pe palele rotorului de turbină; lichidul străbate rotorul de
turbină transmițându -i o parte din energia sa. În continuare lichidul se deplasează prin
aparatul director, unde are loc o modificare a vitezei și se întoarce pe palele rotorului de
pompă. Trecerea prin aparatul director orientează lichidul și se transmite un moment
suplimentar la rotorul de pompă.
246. Răspuns :
Pompele de joasă presiune colectează uleiul din circuit și îl trimit la sistemul de răcire cu
schimbătoare de căldură . Uleiul este filtrat și trimis în principalele puncte de ungere:
capetele bielei, capul de cruce, lagărele arborelui cotit. Pentru etanșarea tijei se folosesc
pompele de înaltă presiune, care au un circuit prevăzut cu un separator . Răcirea uleiului pe
acest circuit este naturală prin pereții rezervorului.
27. Teoria sistemelor automate
247. Răspuns :
Prin sistem vom înțelege un ansamblu de entități (elemente) ce interacționează între ele și cu
exteriorul , în vederea atingerii unei finalități (sens, obiectiv, scop).
248. Răspuns :
Sistemele automate sunt sisteme tehnice cu ajutorul cărora se realizează supravegherea și
comanda proceselor și instalațiilor tehnologice, fără intervenția directă a omului .
Un sistem automat (SA) este alcătuit din două părți principale: procesul de automatizat (P) și
dispozitivul de automatizare (DA).
249. Răspuns :
Mărimile de intrare sunt independente de sistem (deci sunt de tip cauză ) și influențează din
exterior starea și evol uția sistemului.
250. Răspuns :
Mărimile de stare sunt dependente de mărimile de intrare (deci sunt de tip efect ) și au rolul
de a caracteriza starea internă curentă a sistemului.
251. Răspuns :
Mărimile de ieșire sunt dependente de mărimile de stare, uneori și direct de mărimile de
intrare (deci sunt de tip efect ), și au rolul de -a transmite în exterior (sistemelor învecinate)
informație referitoare la starea curentă a sistemului.
252. Răspuns :
Principiul reglării (acțiunii ) după efect presupune intervenția asupra sistemului reglat , pe
baza informației obținute prin măsurarea mărimii reglate , în vederea men ținerii acestei
mărimi la o valoare cât mai apropiată de valoarea referinței.
La sistemele cu acțiune după efect, apariția erorii n u poate fi prevenită , dar acțiunea de
reducere a acesteia începe din momentul producerii celei mai mici erori sesizabile, indiferent
de cauza care a provocat eroarea .

26
253. Răspuns :
Principiul reglării (acțiunii) după cauză presupune intervenția asupra procesu lui reglat, pe
baza cunoașterii valorii curente a intrării (perturbație sau referință) prin compensarea
efectului acesteia. Sistemul de reglare poate să prevină modificarea mărimii reglate de către
intrarea urmărită, doar în condițiile cunoașterii exacte a modelului dinamic al procesului
reglat. Efectul perturbațiilor nemăsurate rămâne în totalitate necompensat.
28. Proiectarea și organizarea intreprinderilor
254. Răspuns :
Termenul de întreprindere poate fi definit ca o organizație autonomă care își asigură
existența și dezvoltarea prin folosirea și comercializarea unor produse sau servicii cu scopul
de a obține profit.
Proiectarea este acțiunea de concepere, dezvoltare, structurare, planificare a activității
viitoare etc. Organizarea este implementarea (pune rea în practică) concepției, structurii
întreprinderii.
255. Răspuns :
Concurența este reprezentată de orice altă întreprindere sau persoană ce oferă aceleași
produse/servicii sau substitute ale acestora consumatorilor de pe piețele actuale sau
potențiale și po ate fi formală, generică, la nivel de produs sau la nivel de marcă.
256. Răspuns :

Factorii primari ai deciziei de conducere sunt:
 decidentul și
 mediul ambiant.
Decidentul este reprezentat de un director sau un manager care în virtutea statutului său
poate să adopte decizia (să aleagă varianta finală de acțiune).
Mediul ambiant decisional este format din ansamblul elementelor eterogene și exogene
întreprinderii care alcătui esc situația decizională. Mediul ambiant decizional influențează
semnificativ conținutul și rezultatele deciziilor adoptate.
257. Răspuns :
Canalele formale de comunicare sunt create în mod deliberat prin stabilirea unui sistem
formal de responsabilități care respectă structura ierarhică a întreprinderii.
Comunicarea formală se desfășoară pe trei direcții principale: de sus în jos, de jos în sus și pe
orizontală .
258. Răspuns :
Comunicarea informală este schimbul de informații care are loc în afara canalelor de
comu nicare oficiale. Comunicarea informală se desfășoară în general prin canale create
spontan. Acestea apar și există în mod necontrolat, se modifică permanent și se găsesc la
toate nivelurile din întreprindere.
259. Răspuns :
Trei tipuri fundamentale de negocier e:
a. negociere rațională;
b. negociere integrativă (câștigător/câștigător sau victorie/ victorie);
c. negocieredistributivă (câștigător/perdant sau victorie/ înfrângere).

27
29. Utilaje petrochimice
260. Răspuns :
Materialelor ce lucrează în domeniul unor temperaturi ambiante sau ridicate un timp scurt,
nepermițând apariția fenomenului de fluaj.
261. Răspuns :
Reziliența sau reziliența la încovoiere prin șoc.
262. Răspuns :
Materialelor care lucrează un timp îndelungat la o temperatur ă ridictă constantă și sub
sarcin ă constantă.
263. Răspuns :
Rezistența minima de rupere la tracțiune și limita convențională de curgere la temperaturi
de 20°C.
264. Răspuns :
Simbolul oțelului este P235GH.
265. Răspuns :
Determinarea grosimii de rezistență a unui înveliș cilindric cu perete subțire presurizat la
interior.
266. Răspuns :
Tensiunea după directive tangențială.
267. Răspuns :
Utilizarea de elemente tipizate sau standardizate și siguranță mare în exploatare.
268. Răspuns :
Suprafață de etanșare plană cu umăr, simbolizată PU sau tip B.
269. Răspuns :
Alternativ în cruce sau în diagonală.
270. Răspuns :
La montarea în aliniament a tubulaturilor de conducte când acestea nu se pot roti unele față
de altele.
271. Răspuns :
Ramificarea la 90o a unei tubulaturi (țevi) principale sudându -se cap la cap cu țeava de
ramif icație
272. Răspuns :
Robinetul cu cep (cana).
273. Răspuns :
Nivelul lichidului în cazul oalelor de condens cu plutitor sau diferența de temperatură între
temperatura aburului și temperatura condensului în cazul oalelor de condens termostatice.
274. Răspuns :
Configurația traseului, raportul dintre dimensiunile liniare geometrice, caracteristicile
geometrice ale secț iunii transversale ale tubulaturii, caracteristicile elastice ale materialului
sistemului de conducte.

28
275. Răspuns :
Cu inel de consolidare aplicat la exteriorul învelișului, cu inel de consolidare aplicat la
interiorul învelișului sau cu inele amplasate pe ambele fețe și la interior și la exteriorul
învelișului.
276. Răspuns :
Ecuația lui Laplace, fundamentală în calculul învelișurilor cilindrice ale recip ientelor cu perete
subțire.
277. Răspuns :
Virola de bază
278. Răspuns :
Diferenței mici dintre temperaturile celor doi agenți termici, dificultăților la curățirea
mecanică a spațiului dintre țevi și datorită tensiunilor termice care trebuie să fie cât mai mici
(create de diferențele de temperatură între temperatura fasciululu i tubular și cea a mantalei.
279. Răspuns :
Utilizarea de ventilatoare cu unghiul de atac al palelor variabil, prin modificarea turației
rotorului, prin folosirea construcției cu jaluzele sau prin decuplarea unora sau tuturor
ventilatoarelor.
30. Tehnologia fab ricării produselor mecanice
280. Răspuns :
Operația; Așezarea/Poziția; Faza; Mânuirea; Mișcarea.
281. Răspuns :
Metoda de verificare și dispozitivul de fixare.
282. Răspuns :
Deformării elastice a piesei și deformării plastice a stratului superficial al piesei.
283. Răspuns :
Rugozitatea și duritatea stratului superficial (condițiile de prelucrare a suprafețelor în
contact), presiunea și viteza relativă între componentele aflate în mișcare relativă și mediul în
care are loc fenomenul.
284. Răspuns :
Metoda experimental statistică și metoda analitică.
285. Răspuns :
Primare, intermediare și finale.
286. Răspuns :
Punctele critice, vitezele critice de răcire, susceptibilitatea la supraîncălzire și
susceptibilitatea la deformare și fisurare.
287. Răspuns :
Restaurarea, cristalizarea primară, creșterea gră unților și cristalizarea secundară.
288. Răspuns :
Recoacere completă; Recoacere incompletă; Recoacere izotermă; Normalizare; Recoacere de
globulizare a cementitei.
289. Răspuns :
Aluminizarea; Cromizarea; Silicizarea.

29
31. Proiectare asistat ă de calculator
290. Răspuns :
Cotele și variabilele
291. Răspuns :
Ansambluri care diferă prin : poziția unor repere, absența unor repere, înlocuirea unui reper
cu alt reper, absența unor legături, absența unor caracteristici de ansamblu
292. Răspuns :
O caracteristică cu eliminare de material, co nstruită direct în ansamblu
293. Răspuns :
Prin construirea unei prisme și aplicarea caracteristicii de tip Draft/ Prin utilizarea unei
caracteristici de tip Loft protrusion
294. Răspuns :
In cuple
295. Răspuns :
Simulările de mișcare permit realizarea de analize cinematice și/sau dinamice, trasarea de
grafice, traiectorii
296. Răspuns :
Desenată
297. Răspuns :
Nu
298. Răspuns :
Rib /nervură
299. Răspuns :
Camă (Cam)
32. Tehnici de modelare și simulare
300. Răspuns :
Un prim criteriu de clasificare a modelelor matematice se poate face din punct de vedere al
modalităților de obținere al acestora. Conform acestui criteriu modele pot fi: modele
analitice, modele experimentale și modele mixte. :
301. Răspuns :
Modelarea analitică se efectuează pe baza legilor generale și particulare care guvernează
fenomenele fizico -chimice asociate procesului real (legea conservării masei sau volumului,
legea conservării energiei, legea conservării impulsului, legea echilibrului fizico -chimice, l egea
gazelor etc.).
302. Răspuns :
Expresia generală a bilanțului de masă total este

viteza de
variaț ie a
cantităț ii de
masa din sistem
Debitul
de masă
intrat în
sistem
Debitul de
masă ieșit
din sistem

30

Dimensiunea fiecărui termen este cantitate de masă pe timp.
303. Răspuns :
Modelul matematic este un ansamblu de relații/ecuații algebrice, liniare sau neliniare (în
cazul unui model matematic staționar), sau un sistem de ecuații diferențiale și algebrice (în
cazul unui model matematic dinamic.
304. Răspuns :
Prin simulare dinamică se înțelege operația de rezolvare numerică a sistemului de
relații/ecuații care constituie modelul matematic al unui proces. Simularea se realizează cu
ajutorul programelor de simulare, c are implementează rezolvarea modelului.
305. Răspuns :
Algoritmi pentru rezolvarea sistemelor de ecuații sunt algoritmul Gauss, algoritmul Gasuss –
Jordan, algoritmul Gauss -Siedel
33. Sisteme informatice pentru management industrial
306. Răspuns : b
307. Răspuns : c
308. Răspuns : a
309. Răspuns : a
310. Răspuns : c
311. Răspuns : b
312. Răspuns : a și b
34. Fabricarea utilajului petrolier si petrochimic
313. Răspuns :
Arbori drepți, arbori cotiți, arbori cu came.
314. Răspuns :
Operații pregătitoare, operații de degroșare, operații de finisare, operații finale.
315. Răspuns :
Piesele tip bucșă, roțile de transmisie, flanșele.
316. Răspuns :
Cuțit drept pentru interior, cuțit pentru canelat, cuțit pentru colț interior, burghiu, alezor.
317. Răspuns :
Roți dințate cu: dantură evolventică; dantură cicloidală; dantură cu profil în arc de cerc;
dantură octoidală.
318. Răspuns :
Roți dințate de tip alezaj, de tip arbore, monobloc (cu o singură zonă danturată), multiple
baladoare (cu mai multe trepte da nturate).
319. Răspuns :
Tipul părții active (dinți frezați sau știfturi din carburi metalice), tipul formațiunii forate,
particularitățile constructive.
320. Răspuns :
Forfecare produsă de deformarea plastică la rece în secțiunea de tăiere, așchiere, metode
termi ce.

31
321. Răspuns :
Turnare, matrițare, ștanțare din semifabricat țeavă, sudare, ștanțare din tablă.
322. Răspuns :
Fișe tehnologice de montaj, costurile operațiilor de montaj, scheme de montaj.

1 SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ
CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA UTILAJULUI PETROLIER DE SCHELĂ
(CCUPS1 ȘI CCUPS 2)

1) Răspuns: foraj, tubare, cimentare; CS/A, CI, CE; 20", 9⅝", 5".
2) Răspuns: limita de curgere convențională a oțelului din care se confecționează
materialul tubular petrolier, pentru o alungire permanentă de 0,5%, 0,6% și, respectiv,
de 0,65%; clasa de rezistență/ gradul oțelului cu Rt.0,5 = 55·103 psi.
3) Răspuns: tracțiune, datorită greutății proprii aparente, compresiune
circumferențială și radială, datorită presiunii hi drostatice exterioare a fluidului de
foraj ; tronsoane de burlane care diferă prin grosimea de perete și/ sau gradul oțelului
din care se confecționează burlanele.
4) Răspuns: p = ρf ∙g∙H; 98,1 bar.
5) Răspuns: ansamblul de adâncime/ prăjini grele, ansamblul superior/ de pră jini de
foraj ; realizarea forței de apă sare pe sapă , transmiterea energiei de rotație de la prăjina
de antrenare la ansamblul de adâncime; prăjini grele și stabilizatori, pră jini de foraj .
6) Răspuns: flambaj ; sveltețea ansamblulu i de prăjini grele și realizarea forței de
apăsare pe sapă ; utilizarea de stabilizatori intercalați între prăjinile grele.
7) Răspuns: SM , SR, SC; manevra materialului tubular în sondă, rotația garniturii de
foraj și a sapei, circulația fluidului de foraj; troliul de foraj, masa rotativă, pompa de
noroi; troliu de foraj cu forța maximă din ramura activă a cablului de 25 tf, masă
rotativă cu distanța mare între flanșa de fixare a arborelui cardanic și axul rotorului,
cu deschiderea de 27½", pompă de noroi triplex cu simplu efect, cu puterea de
antrenare de 1300 CP.
8) Răspuns: manevra materialului tubular în sondă, rotația garniturii de foraj și a
sapei, circulația fluidului de foraj; P = F∙v, P = M∙ω, P = p∙Q.
9) Răspuns: demultiplicarea sarcinii de la cârlig la ramura activă a cablului cu de două
ori numărul de role de la ma cara (în repaus), demultiplicarea în același fel a vitezei
ramurii active a cablului la cârlig ; ramura activă a cablului ; alegerea cablului de
manevră și a troliului de foraj ; cu un traductor montat pe ramura moartă a cablului.
10) Răspuns: compus, dublu, în cruce, rezistență foarte mar e, obținută prin trefilare ;
sarcina de rupere a cablului ales să fie mai mare decât forța maximă din ramura activă
a cablului înmulțită cu coeficientul de siguranță (egal cu 2).
11) Răspuns: arborele tobei de manevră, toba de manevră, tamburii f rânei cu bandă,
roțile conduse de lanț ale transmisiilor de încet și de repede și ambreiajele
operaționale; preluarea momentului de rotație de la semicuplajele conduse ale
ambreiajelor operaționale ș i transmiterea lui la toba de manevră (la operația de
ridicare), preluarea momentului de frecare de la saboții frânei cu bandă ca moment de
frânare (la operația de coborâre), transmiterea energiei de rotație la semicuplajele
conducătoare ale ambreiajelor operaționale, cuplarea roților de lanț cu arborele tobei
de manevră ; asamblări cu pene paralele și, respectiv, șuruburi.
12) Răspu ns: cuplaje cu caneluri, cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, cuplaje/
ambreiaje cu discuri ; pneumatic ; cuplaj cu burduf cu diametrul exterior al tamburului
(DT) de 600 mm și lățimea plăcuței de fricțiune de 125 mm, ambreiaj cu burduf cu DT
de 1120 mm și lățimea sabotului de 300 mm, ambreiaj cu discuri cu 3 discuri de
ambreiaj și diametrul exterior al suprafeței de cuplare de 1060 mm.
13) Răspuns: frână principală (frână cu bandă sau cu discuri), frână auxiliară (frână
hidraulică sau electromagnetică) ; încetinire și oprire a mișcării macaralei -cârlig și
materialului tubular în sondă, încetinire a mișcăr ii; prin acționarea unui levier de către
sondorul -șef, prin intermediul unui sistem de pârghii, se transmite o forță de tracțiune

2 la capetele mobile al benzilor de frână, care determină înfășurarea pe tamburii de
frână a acestor bezi căptușite cu saboți, p rin care se creează moment de frecare și,
respectiv, de frânare la arborele tobei.
14) Răspuns: pătrat mare, antrenor cu role, prăjină de antrenare, garnitură de foraj și,
respectiv, garnitură de foraj ; pătrat mare, pană de foraj și, respectiv, broască cu pene ;
rotor, rulment axial principal, carcasă.
15) Răspuns: reducția de legătură a capului hidraulic, fus, rulment axial principal,
oală/ corp, bolțuri, toartă ; reducția de legătură a capului hidraulic, fus, rulment axial
principal, cutia de etanșare ; lulea, țeavă de spălare, fus, reducția de legătură a ca pului
hidraulic ; ansamblul țevii de spălare ; uzarea garniturilor de etanșare prin frecarea lor
cu țeava de spălare și eroziunea la interior a țevii de spălare datorită curgerii fluidului
de foraj ; se demontează prin deșurubare și se înlocuiește.
16) Răspuns: puterea hidraulică ; Ph = p∙Q; pierderea de presiune de pe întregul traseu
de curgere a fluidului de foraj de la ieșirea din pompă la ieșirea din sondă ; arbore de
antrenare, angrenaj cilindric cu dantură în V, arbore cotit, mecanisme biele -manivele,
capete de cruce, tije ale pistoanelor, pistoane ; debit mai uniform ; apariția fenomenului
de cavitație, utilizarea unei pompe centrifuge de supraalimentare.
17) Răspuns: 1) coloana de țevi de extracție/ tubingul, 2) echipamentul de adâncime,
3) echipamentul de la gura sondei ; 1) țevi de extracție ; 2) filtrul, separatorul de gaze
de adâncime, pompa de adâncime ; 3) capul de tubing și capul de erupț ie sau capul de
pompare ; 1) permite rea curgerii lichidului din sondă în capul de erupție sau capul de
pompare, 2) filtrarea fluidelor din formațiunea productivă, separarea gazelor de lichid ,
pomparea lichidului prin tubing, 3) susținerea tubingului, etanșarea sondei față de
mediul exterior, controlul curgerii fluidelor din sondă, amestecarea lichidului cu
gazele în conducta de amestec și intervenția în sondă.
18) Răspuns: permiterea curgerii lichidului din sondă în capu l de erupție sau capul de
pompare și susținerea echipamentului de adâncime ; tracțiune și presiune interioară ;
tronsoane de țevi de extracție ; 2⅜"×2⅞".
19) Răspuns: fenomenul de oboseală și coroziunea ; limitarea vitezei de pompare/
numărului de curse duble pe minut ale capului de balansier, utilizarea unei pompe cu
diametrul pistonului mai mic, folosirea unui grad de oțel coresp unzător pentru
prăjinile de pompare, introducerea în sondă a inhibitorilor de coroziune ; tronsonare,
cu două sau trei tronsoane de prăjini de pompare ; ¾"×⅞".
20) Răspuns: la început: pierderea de cursă a pistonului ; la sfârșit: supracursa
pistonului ; la înc eput: deformarea elastică statică a garniturii de prăjini de păompare
(Gar.PP) ; la sfârșit: deformarea elastică dinamică a Gar.PP ; creșterea lungimii cursei
de suprafață.
21) Răspuns: transmisie prin curele trapezoidale, reductor de turație, butoanele
manivele lor, două mecanisme manivelă -bielă , traversa de balansier, lagărul sferic,
balansier, lagărul principal, capul de balansier, ramurile de cablu, puntea de legătură,
șarniera de fixare a prăjinii lustruite ; modificarea lungimii cursei capului de balansier
prin modificarea lungimii manivelelor și modificarea vitezei de pompare prin
modificarea raportului de transmitere al transmisiei prin curele trapezoidale și
modificarea frecvenței tensiunii de alimentare pe fază a statorului motorului electric
cu convertor static de frecvență.
22) Răspuns: curba închisă a forței de la capul de balansier în funcție de deplasarea
acestuia în timpul ciclului de p ompare (la o cursă dublă a capului de balansier) ; cu
traductor de forță / sarcină cu accelerometru înglobat montat pe prăjina lustruită sau
între șarnieră și puntea de legătură ; defecțiunile și avariile tubingului, garniturii de

3 prăjini de pompare și pompei de adâncime, existența gazelor în pompă, lipsa de nivel
de lichid în sondă etc.
23) Răspuns: moment de rotație la arborele manivelelor puternic variabil, pozitiv la
CA și negativ la CD, moment maxim mare, funcționarea motorului electric în regim
de motor la CA și în regim de generator la CD , putere mare și variabilă solicitată
motoruului ; bielele sunt solicitate la întindere la CA și la compresiu ne, la CD, și poate
să apară fenomenul de flambaj la CD, dantura angrenajelor reductorului solicitată la
oboseală ( solicitată pe câte un flanc la fiecare cursă).
24) Răspuns: oscilantă, rotativă, combinată ; contragreutăți pe balansier, p e manivele,
și pe balansier și pe manivele ; forța statică permanentă și jumătate din forța de
presiune hidrostatică care acționează pe piston la CA și din suma algebrică a forțelor
de presiune a lichidului de la capul de pompare la cele două curse ; invers
proporțional.
25) Răspuns: componenta de mișcare stabilizată și component a dinamică ;
componenta dinamică ; proporțional cu pătratul vitezei unghiulare ; crește momentul
maxim și durata de funcționare în regim de generator a motorului de la sfârșitul
fiecărei curse.