Domuța L. Florica Violeta (Vas) [620288]

UNIVERSITATEA DE VEST ¨VASILE GOLDIȘ¨, ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE , INFORMATICĂ ȘI
INGINERIE
PROGRAMUL DE STUDIU : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. univ. dr. Duma Daniela Aurelia

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DE VEST ¨VASILE GOLDIȘ¨, ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE , INFORMATICĂ ȘI
INGINERIE
PROGRAMUL DE STUDIU : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

ALIMENTAȚIE PUBLICĂ LA SPITALUL JUDEȚEAN DE
URGENȚĂ S ATU MARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. univ. dr. Duma Daniela Aurelia

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării ALIMENTAȚIE PUBLICĂ LA SPITALUL JUDEȚEAN DE
URGENȚĂ SATU MARE

Autorul lucrării DOMUȚA FLORICA VIOLETA (VAS)

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de
finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Protecția mediului din cadrul
Universității din Oradea, sesiunea Iulie 2020 a anului universitar 2019 – 2020 .
Prin prezenta, subsemnatul DOMUȚA FLORICA VIOLETA (VAS),
CNP: [anonimizat] , declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de
către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau
studii de caz pu blicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.

Data Semnătura

4
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ……… 7
1.1. Serviciile de alimentație publică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.2. Calitatea serviciilor de alimentație publică ………………………….. ………………………….. …………. 10
1.3. Comportamentul consumatorului în alimentația publică ………………………….. ………………….. 11
1.4. Principii de nutriție în alimentație ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
1.5. Alimentația și imunitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.6. Alimentația în spitale. Principii generale ………………………….. ………………………….. ……………. 15
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
CADRUL GENERAL AL SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SATU MARE . 17
2.1. Prezentarea generală a Spitalului Județean de Urgență Satu Mare ………………………….. ……. 17
2.2. Structura organizatorică a Spitalului Județean de Urgență Satu Mare ………………………….. .. 20
2.3. Managementul Spitalului J udețean de Urgență Satu Mare ………………………….. ………………. 22
2.4. Finanțarea Spitalului Județean de Urgență Satu Mare ………………………….. ……………………… 25
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
BUCĂTĂRIA SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGEN ȚĂ SATU MARE ………………… 30
3.1. Aspecte privind circuitul logistic al alimentației în spitale ………………………….. ……………….. 30
3.2. Dotarea blocului alimentar al spitalului cu echipamente și ustensile folosite în realizarea
pregătirea alimentației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 31
3.3. Puncte tari și puncte slabe în alimentația din spital ………………………….. ………………………….. 33
3.4. Modalitatea de hrănire a pacienților în spital ………………………….. ………………………….. ………. 36
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 54
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 58
I. Legislație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 58
II. Lucr ări generale și de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………… 59
III. Reviste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 60
IV. Surse electronice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 60

5
INTRODUCERE

Spitalul Județean de Urgență Satu Mare cu sediul în municipiul Satu Mare, strada
Prahovei nr.1, este o instituție publică care, asigură acordarea de servicii medicale la nivelul
municipiului Satu Mare, județul Satu Mare, cazare, igienă, precum și servicii de alimentație
publică pentru beneficiari (în acest caz pentru pacienț i).
Spitalul Județean de Urgență Satu Mare face parte din cadrul unităților cu alimentație
colectivă , ceea ce îi conferă un important caracter social , spitalele trebuie să acorde prioritate
și să acționeze în interesul comunității , ele nu au doar rolul de a hrăni publicul beneficiar
(pacien ții), ci trebuie să le ofere o alimentație echilibrată din punct de vedere nutrițional .
Bucătăria spitalului Județean de Urgență Satu Mare, a fost nefuncțională începând cu
anul 2005 timp de 13 ani , perioadă în care, hrana pentru spital era furnizată de firme de
catering.
Deoarece alimentația este un factor important p entru bunăstarea generală a omului , din
dorința de a crește calitatea alimentației și gradul de satisfacție al comunității , pentru a putea
oferi un meniu mai diversificat, bucătăria spitalului a fost redeschisă din data de 01.07.2018 și
reamenajată.
În pre zent, serviciile de alimentație se desfășoară la sediul central al spitalului
Județean de Urgentă Satu Mare, î n bucătări e cu regim propriu , de unde oficiul de distribuție al
blocului alimentar livrează mâncarea preparată către fiecare secție din cadrul spitalului.
Structura lucrării cuprinde trei capitole.
Prezenta lucrare prin prisma temelor prezentate reflectă o idee despre particularități le
serviciilor de alimentație publică în spital și relația complexă care există între serviciile de
alimentație publică , viața social ă și cea economică.
În primul capitol am acordat o deosebi tă atenție aspectelor teoretice privind
alimentația publică, cali tatea serviciilor în alimentație publică , precum și c omplexit atea
relației dintre consumator și aliment e. Alimentația influențează în mare măsură starea de
sănătate a omului, motiv pentru care măsurile de protecție a sănătății populației sunt tot mai
evidente. Complexitatea relației dintre om și aliment e este evidențiată prin nutriție, un stil de
viață sănătos și o dietă echilibrată își pun amprenta asupra comportamentului, stării generale
de bunăstare a omului cât și asupra capacității de a-și desfășura activitățile cotidiene.
În capitolul doi am prezentat Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, structura
organizatorică, managementul și resursele de finanțare a spitalului. Îmbunătățirea permanentă
a calității serviciilor medicale pentru co munit ate constituie unul dintre obiectivele spitalului.

6
Lipsa dezvoltării infrastructurii (spațiilor medicale), lipsa de medici și personal medical sunt
constrângeri cu care se confruntă unitățile sanitare datorită lipsei de fonduri și a nivelului
limitat de resurse financiare. Toate aceste constrângeri reduc ef iciența serviciilor medicale ,
succesul în domeniul serviciilor medicale aparține specialiștilor, care sunt în măsură să dea
soluții problemelor cu care se confruntă sistemul sanitar.
În capitolul trei m-am axat pe aspecte privind circuitul logistic al alim entației în spital,
punctele tari și punctele slabe din alimentația publică, dotarea blocului alimentar cu ustensile
și echipamente . În cadrul acestui capitol am elaborat un studiu de caz privind modalitatea de
hrănire a pacienților în spital , care relevă importanța unei alimentații echilibrate în nutrienți și
respectarea numărului zilnic de calorii recomandate pentru un individ .
Motivul alegerii acestei teme pentru lucrarea de licență, este dat de faptul că fiind
angajata Spitalului Județean de Urgență de Urgență Satu Mare de 3 ani , am dorit să evidențiez
faptul că pe lângă efortul depus de către personalul medical privind procesul de recuperare a
bolnavului, există și alți specialiști implicați, precum personalul din cadrul bucătăriei
spitalului care contr ibuie semnificativ prin munca și dedicația lor la procesul de recuperare a
pacientului.

7
CAPITOLUL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE DE ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ

1.1. Servicii le de alimentați e publică

„Serviciile de alimentație se individualizeză ca o componentă distinctă a economiei,
orienta rea spre satisfacerea nevoilor de consum – în special de hrană a populației, având rol
important în viața economică și socială. Considerate din punct de vedere economic și social,
drept un stadiu avansat de pregătir e a hranei pentru populație , serviciile de alimentație sunt
influențate în evoluția lor , de nivelul de dezvoltare economică, de condițiile de viață și muncă
ale oamenilor, de structur a geografică, profilul ocupațional și mentalitatea locuitorilor.
Obiectiv ul principal al alimentației îl constituie satisfacerea cerințelor populației cu o hrană de
bună calitate ”1.
Serviciile de a limentați e publică fac parte din grupa serviciilor indispensabile pentru
om, scopul unităților de alimentație publică fiind cel de a asigura o alimentație echilibrată
care, să satisfacă cerințele consumatorilor .
Hrana este un factor esențial pentru bunăstarea generală a omului, prelungirea
longevității, asigură energia necesară omului pentru desfășurarea tuturor activităților la nivel
fizic sau intelectual. Lipsa de hrană sau aportul inadecvat de alimente a re un rol negativ
asupra bunăstării omului.
Preocuparea de a oferi popula ției produse și servicii de calitate în alimentați a public ă a
existat mereu datorită dezvoltării economice și sociale , fapt ce a condus la importante
modificări în alimentația publică . Dezvoltarea economică a contribui t pozitiv la evoluția sa în
sensul că , calitatea produselor a crescut, datorită cererii din ce în ce mai mare a
consumatorilor2.
La nivel social alimentația publică influențează într -un mod pozitiv modul populației
de a trăi, contribuie la diminuarea volumului de muncă în gospodării , permițân d astfel
populației participarea la viața culturală într -un număr cât mai mare și economisirea timpului
liber.

1 Conf. univ. dr. Daniela Aurelia Duma, note de curs, Alimentație Publică , 2019, pag. 4.
2 Cornelia Petroman, Ioan Petroman, Gabriela Popescu, Ioan Caba, Alimentație Publică , Ed. Eurostampa,
Timișoara, 2006, pag. 5 – 9.

8
O altă particularitate în alimentația publică o reprezintă relația de interdependență
dintre activitatea de producție, activitatea de comercializ are și cea de servire , activitatea de
comercializare precedată de cea de servire oferă continuitate activității de producție.
Alimentația publică îndeplinește o serie de funcții, acestea fiind următoarele3:
a) „funcția de nutriție ”, este o funcție prin care omul este motivat de actul
alimentar pentru a -și satisface „nevoile fiziologice ”, (în acest caz de nevoia de
hrană și apă) , succesul unită ților de alimentație publică depinde în mare parte
de promptitudinea serviciilor oferite, prețul redus și varietatea meniurilor;
deoarece nevoia de hrană și apă constituie pentru om nevoie de primă
necesitate pentru a supraviețui, el va da prioritate mereu acestor nevoi;
b) „funcția de loisir”, ocupă un procentaj mai mare de 25% în cadrul cererii
serviciilor de alimentație publică , în funcție de împrejurări sau din lipsă de
timp, consumatorul preferă să se detașeze de munca în bucătărie și să ia masa
în oraș;
c) „funcția de convivialitate” , cu un procentaj de 15 % se aseamănă cu cea de
loisir dar, în acest caz timpul nu reprezi ntă o problemă pentru consumatori,
aceștia prestează mai multă importanță calității preparatelor culinare, iar masa
luată împreună cu prietenii sau cu familia reprezintă o oportunitate de
socializare;
d) „funcția de afaceri”, cu un procentaj foarte scăzut are ca premisă organizarea
unor întâlniri de afaceri ; calitatea serviciilor oferite cât și a preparatelor
culinare sunt fundamentale pentru consumator;

Tabelul nr. 1.1.
Repartiția pe funcții a meselor servi te, după Tinard Y, 1992

FUNCȚIA Prânz Cină Total
%

NUTRIȚIE 59 – 59

LOISIR 5 20 25
5 10 15

3Ibidem, pag. 9 – 10

9
CONVIVIALITATE

AFACERI 1 – 1

TOTAL 70 30 100
Sursa: Cornelia Petroman, Ioan Petroman, Gabriela Popescu, Ioan Caba, Alimentație Publică, pag.10

Din tabelul nr. 1. privind repartiția pe funcții a meselor servite, prânz -cină, putem
deduce următoarele:
 ca nivel de importanță funcția de nutriție ocupă primul loc pentru consumatori, iar, din
repartiția în procente între cele două mese, masa pre ferată este prânzul;
 în cazul funcției de loisir cât și a funcției de convivialitate, majoritatea consumatorilor
preferă cina;
 funcția de afaceri ocupă un procentaj foarte scăzut de 1 %, masa preferată de
consumatori fiind prânzul;
Alimentația publică corespunzător obiectivelor și activității unităților de alimentație
publică, se împarte în două mari categorii4:
a) „alimentație pentru colectivități”;
b) „alimentație comercială”;
În conformitate cu nevoile consumatorilor și scopul activității, se poate face o
deosebire între „alimentația pentru colectivități și alimentația comercială”.
Alimentați a pentru colectivități în acest caz este gândită ca o prioritate pentru
populația beneficiară , deoarece acționează în interesul comunității.5
Alimentația colectivă cuprinde sectorul de stat și anume: spitale , școli, penitenciare,
forțele militare, serviciile de asistență socială.
În cadrul alimentației comerciale, unitățile de alimentație publică acționează în
interesul întreprinderii potrivit nevoilor întregii comun ități, cu scopul de a obține profit.
Alimentația comercială cuprinde domeniul privat și se adresează publicului larg ,
vizând unitățile de alimentație precum „restaurantele, baru ri, cofetării, patiserii, fast -food,
berării”.

4Ibidem, pag. 10 – 11
5Ibidem , pag. 11 – 13.

10
Alimentația constituie în prezen t o preocupare permanentă pentru oamenii de știință
deoarece, o alimentație echilibrată în nutrienți reprezintă un factor esențial pentru sănătatea și
vitalitatea omului6.

1.2. Calitatea serviciilor de alimentație publică

Este posibil ca fiecare dintre noi să avem o idee diferită în ceea ce privește conceptul
de calitate atât a serviciilor din alimentația publică cât și a alimentelor în sine, cel mai
probabil majoritatea oamenilor văd calitatea ca fiind asociată cu produsel e foarte bune.
Făcând o comparație între mai multe perioade diferite în care un consumator consumă
de mai multe ori același produs, ținând cont de experiențele culinare precedente fiecăruia; noi
ca și consumatori putem clasifica produsele și le putem încad ra în categoria celor de calitate
dacă produsele respective ne transmit mereu același nivel de satisfacție.
Pentru marii producători, dacă consumatorii acordă multă încredere produselor pe care
le vând, le confirmă faptul că sunt mulțumiți de calitatea lo r7.
Odată câștigată încrederea unui consumator, producătorii trebuie să încerce să păstreze
încrederea câștigată privind calitatea produselor lor , îndeplinind mai multe condiții:
 În cazul produselor alimentare, acestea trebuie să îndeplineasc ă mai multe
condiții prinvind i giena, calitatea nutritivă și dietetică, calitatea de întrebuințare
a alimentelor, precum și respectarea standardelor stabilite pentru fiecare produs
alimentar;
 Alimentele trebuie să fie lipsite de substanțe nocive, respectând regulile d e
igienă prevăzute pentru fiecare proces prin care trece produsul alimentar
începând de la prepararea acestuia până la desfacere;
 În cazul calității nutritive și dietetice, calitatea unui aliment se poate aprecia
prin conținutul optim de proteine, lipide ș i glucide, cantitatea de substanțe
nutritive dintr -un aliment este redată de „valoarea energetică exprimată în
kilocalorii (kcal) sau Kj (1 kcal = 4,184 Kj)”;
 Este important să se pună accent și pe serviciul oferit, comunicarea,
îndemânarea, politețea și experiența, sunt elemente care contribuie la
incrementarea calității serviciului.

6Ibidem , pag. 302 – 303.
7Daniela Aurelia Duma, op. cit., pag. 15 – 17.

11
În acest sens este important de subliniat rolul major pe care îl are comportamentul
angajaților și contribuția lor asupra calității și productivității firmei , fapt care poate fi realizat
printr -o motivație corespunzătoare.
Pentru ca un produs alimentar să fie de calitate, trebuie să se respecte anumite reguli în
ceea ce privește igiena lui (să fie plăcut la gust și miros ) și calitatea nutritivă8.

1.3. Comportamentul consumatorului în alimentația publică

Consumatorul în general , are un rol primordial în alimentația publică pentru buna
funcționare a unităților de alimentație publică , în cazul nostru consumatorul beneficiar este
pacientul, întreaga activitate din acest domeniu, începând de la producție până la servirea
preparatelor culinare se desfășoară în concordanță cu nevoile și preferințele acestuia .
Personalul angajat în unitățile de alimentație publică , în exemp lul nostru fiind vorba
despre spital , trebuie să dea dovadă de profesionalism, îndeosebi în activitatea de servire a
mesei și să se adapteze fiecărui tip de consumator pe cât posibil în func ție de necesit ățile
fiecăruia9.
Pornind de la premisa că, consumatorul are un rol important în alimenta ția publică,
oamenii de știință analizând comportamentul consumatorului, au ajuns la concluzia că decizia
de consum a fiecărui individ este influențată de o serie de „ factori externi și interni ”.
Factorii externi sunt reprezentați de „factorii demografici și personali ai individului
precum și de factorii economici ”.
În cadrul factorilor demografici și personali, specialiștii consideră că, familia, sexul
consumatorului, vârsta, starea civilă, situația materială, educația, stilul de viață precum și
personalitatea individului influențează în decizia de consum a unui produs.
Privind predispoziția de consum după categorii de vârstă rezultă că tinerii și adulții
constituie ponderea cea mai importantă în privința cump ărăturilor; copiii și vârstnicii
repre zintă o influență majoră asupra deciziei de consum.
Stilul de viață al individului legat de activitățile sale, pregătirea profesională, venitul,
locul de proveniență, familia, interesele legate de gastronomie, opiniile despre problemele
legate de cultură s au despre sine; toate aceste elemente contribuie la crearea unei imagini
despre consumator, legat de preferințele sale și decizia de alegere a mesei în cadrul spitalului .

8Ibidem, pag. 18 – 21.
9Stere Stavrositu, Ghid profesional în alimentația publică , Ed. Tehnică, București, 1982, pag. 28 -31.

12
Studiul factorilor economici, legat de venitul și bunurile individului, spun speciali știi
că reflectă posibilitatea sau restricția de consum a individului10.
„Factorii interni (endogeni ) sunt variabile de natură psihologică ”, care îi ajută pe
specialiști să determine modul în care oamenii înțeleg informațiile (mesajele ) pe care le
primesc , cum le interpretează și ce îi stimulează să rețină aceste informații.
Modul în care oamenii percep informațiile (mesajele ) primite diferă de la un individ la
altul; receptarea acestora fiind influențată de „atenția selectivă a individului, distorsiunea
selectivă și memoria selectivă” .
Atenția selectivă se referă la faptul că din multitudinea de informații pe care individul
le primește, acesta receptează doar informațiile care prezintă un anumit interes pentru el.
Distorsiunea selectivă – în acest caz individul ia atitudine asupra vziunii convingerilor
sale în legătură cu o anumită informație.
În cazul memoriei selective, oamenii sunt influențați să rețină anumite informații cu
ajutorul stimulilor precum : culoare, dimensiune, aspect, intensitate .
Motiva ția și concepția unui individ asupra unui produs sunt de asemenea factori care
influențează decizia de consum11.

1.4. Principii de nutriție în alimentație

Alimentul constituie principala sursă prin care omul își asigură necesarul zilnic de
substanțe nutri tive; substanțe necesare pentru organism pe tot parcursul vieții atât pentru
bunăstarea omului, cât și pentru a -i asigura energia necesară pentru desfășurarea activităților
la nivel fizic și intelectual.
Din categoria substanțelor nutritive din aliment; principala sursă prin care omul iși
asigură energia necesară desfășurării activităților, sunt glucidele, lipidele și proteinele.
Aportul zilnic recomandat de specialiști poate varia în funcție de starea de sănătate a
omului, cât și de efortul fizic pe care acesta îl depune.
Astfel, potrivit specialiștilor , din aportul total de calorii al unui individ, glucidele
reprezintă 55% din nevoia de calorii, lipidele reprezintă un procentaj de 25 -30% din nevoia
calorică, iar aportul de proteine trebuie să se încadrez e între 15 -20%.
Alimentația în spitale trebuie să fie echilibrată , aportul optim de calorii pe individ între
cele trei mese, se încadrează între 2000 -2500 kcal pe zi.

10Mircea Teodoru, Olimpia Neagu, Comportamentul consumatorului, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2019, pag. 61 –
80.
11Ibidem , pag. 143 -155.

13
Valoarea energetică a alimentelor ce furnizează energie se exprimă în kilocalorii;
respectiv în practică, valoarea nutrienților ce furnizează energie este următoarea:
– „1 g de glucide furnizează 4,1 kcal;
– 1 g de proteine furnizează 4,1 kcal;
– 1 g de lipide f urnizează 9,3 kcal ”;
Se poate observa că glucidele și proteinele furnizează prin consumul de alimente
același număr de kilocalorii.
Vitaminele, mineralele și fibrele alimentare, sunt deasemenea substanțe nutritive
necesare pentru om. În comparație cu gluci dele, lipidele și proteinele , acestea sunt substanțe
nutitive pe care organismul uman nu le poate sintetiza conform nevoilor12.
Sursele din care omul își poate asigura necesarul lor fiind prin consumul de alimente
specifice, sau, în unele cazuri din suplime ntele alimentare recomandate de specialiști.
Totodată aceste substanțe nutritive au un rol deosebit asupra reglării metabolismului
uman. În privința consumului de apă, este recomandat să consumăm 1,5 -2 litri de apă pe zi, în
raport cu efortul fizic depus ș i necesitățile fiecărui individ , apa fiind indispensabilă pentru
hidratarea omului cât și pentru a asigura o igienă corespunzătoare alimentelor pe care le
consumăm.
Unele dintre alimente pe care omul ar trebui să le consume cu regularitate conform
recomandărilor făcute de către „ Dr. Mircea -George Ioan, în revista Galenus”, sunt
următoarele13:
a) Legume fierte, coapte sau sub formă de salate: cartofi, varza, castraveți, salata
verde, ceapa verde, ardeiul gras, conopida, ciupercile, dovlecei, fasolea verde ,
ridichi, roșiile, spanac, țelină;
b) Fructele proaspete, (nu din compoturi): mere, portocale, lămâie, grapefuit,
mandarine, pepene verde, piersici, ananas, căpșune;
c) Cărnuri: toate trebuie să fie slabe, fără grăsime și piele;
d) Peștele: crap, știuca, păstrăv;
e) Făinoase: pâinea de secară, pâinea neagră, mămăliga, orezul consumat rar;
f) Lactate: laptele de vacă slab în grăsime, lapte bătut, iaurt, brânză Telemea;
g) Ouă: maxim 4 pe săptămână;

12Croitoru Cătălina, Ciobanu Elena, Ghid de bune practici: Alimentație rațională, siguranța alimentelor și
schimbarea comportamentului alimentar , Agenția Universitară Francofonă Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițan u”, Chișinău, 2019, pag. 13 -20
13https://www.revistagalenus.ro/practica -medicala/nutritia -componenta -esentiala -pentru -sanatate -si-frumusete/ ,
consultat la data de 15.01.2020 .

14
h) Lichide: apă și ceai, sucuri naturale, cafea neagră puțin îndulcită;

Toate aceste alimente recomandate ar trebui să facă parte din obiceiurile alimentare ale
omului. În concluzie, putem spune că substanțele nutritive din aliment reprezintă un rol
fundamental pentru sănătatea și vitalitatea omului.

1.5. Alimentația și imunitatea

Datorită faptului că între alimentație și starea de sănătate a omului există o legătur ă
reciprocă; un aport echilibrat în nutrienți și o dietă sănătoasă, joacă un rol deosebit de
important pentru organism și creșterea imunității de -a lungul vieții.
De obicei omul are tendința să aleagă pentru consum acele produse alimentare care îi
satisfac dorințele și plăcerile culinare. O dietă nesănătoasă poate avea consecințe negative
asupra sănătății noastre la nivel fizic, psihic și social .
În urma unui studiu realizat de diverși specialiști, aceștia afirmă că pentru menținerea
unui stil de viață sănătos și stimularea sistemului imunitar, pe lângă alimentația sănătoasă
există alte condiții esențiale care pot influența pozitiv starea de sănătate a omului; dintre
aceste condiții un rol important îl are optimismul și senzația de bunăstare a omului,
moștenirea genetică de la părinți, activitățile fizice efectuate zilnic în limita toleranței
individuale de efort, somnul zilnic de 7 -8 ore pe zi, evitarea consumului de alcool, a
fumatului, precum și integrarea în societate.
Un mic dejun sănătos luat cu regularitate, precum și respectarea orelor mese i,
contribuie la prelungirea vieții și reducerea obezității. Micul dejun datorită conținutului
bogat în glucide și hidrați de carbon (deoarece se consumă mai mult cereale și fructe), are
un rol deosebit asupra capacității de concentrare , asigurând eficiența maximă atât la nivel
fizic cât și mintal14.
Glucidele din alimente au rol energetic pentru organism ; conform specialiștilor
consumul în exces al alimentelor bogate în glucide au efecte negative asupra stării de sănătate
a omului deoarece provoacă obezitate, diabet, slăbirea danturii, cresc aciditatea gastrică, etc15.
Proteinele din alimente au rol structur al și funțional (metabolic), totodată sunt un
factor important în producerea anticorpilor, ajută la creșterea rezistenței organismului; sursa
principală de proteine fiind produsele de origine animală și vegetală.

14Emil Rădulescu, Alimentație inteligentă , Ed. „Viață și Sănătate, București, 2003, pag. 70 -76.
15Ibidem, pag.157-160.

15
Excesul consumului de proteine animale conform specialiștilor , duce la o îmbătrânire
precoce a organismului, favorizează cancerul de piele și alte boli degenerative precum
osteoporoza (scăderea masei musculare și osoase) ; în unele cazuri proteinele de origine
animală , consumate în exces pot provoc a creșterea colesterolului16.
Lipidele sunt grăsimi care se găsesc în principal în alimente de origine animală (carne,
ouă, etc.) și alimente de origine vegetală (uleiul) ; rolul principal al lipidelor este de a furniza
energie organismului uman. Consumul excesiv de alimente bogate în lipide poate avea efecte
negative asupra stării de sănătate a omului favorizând scăderea imunității , obezit ate,
colesterol, etc.
Un aport insuficient de alimente poate influența deasemenea negativ starea de sănătate
a omului . În concluzie se poate spune că o alimentație echilibrată contribuie la creșterea
imunității și prelungirea longevității17.

1.6. Alimentația în spitale. Principii generale

Pe lângă tratamentul medical aplicat bolnavilor pentru tratarea bolilor; în spitale,
există și preocuparea de a le oferi acestora o alimentație corespunzătoare.
Importanța momentului în care aceștia iau masa poate fi observată zilnic în spitale;
alimentele au un rol deosebit asupra procesului de refacere al organismului cât și as upra
psihicului acestora, motiv pentru care momentul mesei poate fi singura plăcere pentru ei.
Este cunoscut faptul că alături de tratamentul aplicat bolnavilor prin medicamente,
acestea trebuie să fie însoțite de o altă componentă importantă pentru reface rea organismului;
această componentă fiind dietetic a. Nerespectarea anumitor reguli cum ar fi lipsa igienei,
servirea meselor la ore diferite, calitatea slabă a meniurilor, precum și comportamentul
necorespunzător al personalului implicat în servirea mesel or pot duce la nemulțumirea
bolnavilor; astfel fiind foarte important interesul pe care conducerea spitalului îl manifestă cu
privire la locul pe care dietetica îl ocupă în procesul de refacere a organismului.
În multe cazuri obiceiurile alimentare ale omu lui sunt disproporționate, de aceea
personalul angajat trebuie să țină cont la servirea mesei de importanța recomandărilor făcute
de către medic și să contribuie la educarea pacientului în acest sens. Conștientizarea
pacienților despre importanța respectăr ii regimului indicat contribuie la recuperarea mai
rapidă a acestora.

16Ibidem ., pag. 207-212.
17Ibidem , pag. 271 -273.

16
În spitale se servesc de obicei 3 mese pe zi , plus 2 gustări; meniul în acest caz trebuie
adaptat în concordanță cu regimul indicat pentru fiecare individ și să nu depășească între cele
3 mese pe zi numărul total de calorii pe individ , limita fiind între 2000 – 2500 kcal pe zi.
Oamenii asociază de multe ori alimentația din spitale cu o „mâncare slabă” datorită
obiceiurilor alimentare excesive precedente, motiv pentru care, mesele servite în spitale
trebuie să fie în limita posibilului cât mai variate. Pe lângă varietatea meselor prezintă o
importanță deosebită și calitatea preparatelor culinare, ambianța spitalelor, precum și
serviciile oferite.
Prin consumul de alimente, omul își asigură necesarul de nutrienți pentru bunăstarea
generală; dar trebuie să țină cont de recomandările specialiștilor de a evita consumul unor
alimente dăunătoare pentru el, precum: consumul excesiv de alcool, consumul de grăsimi,
fumatul, evitarea consumului produs elor de cofetărie și patiserie în exces. Igiena mâinilor și
alimentelor, precum și prospețimea alimentelor; sunt importante pentru sănătatea omului18.

18https://www.creeaza.com/familie/alimentatie -nutritie/Alimentatia -in-spitale916.php , consultat la data de
31.01.2020

17
CAPITOLUL II

CADRUL GENERAL AL SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
SATU MARE

2.1. Prezentarea generală a Sp italului Județean de Urgență Satu Mare

Spitalul Jude țean de Urgen ță Satu Mare este cea mai importantă unitate sanitară cu
personalitate juridică, de utilitate publică, din jude țul Satu Mare, care asigură servicii de
asisten ță medical ă precum și servicii de alimentație publică pentru popula ție (pacienți) ,
potrivit competen țelor care au fost stabilite de Ministerul Sănătă ții.
Ținând cont că a fost necesară o eficientiz are a serviciilor de asisten ță medicală din
România , Ministerul Sănătă ții, prin Ordinul 48/2 010, a reglementat implicarea
reprezentan ților colectivită ților locale în coordonarea și conducerea spitalelor, prin autorită țile
administra țiilor publice . Astfel, începând cu luna iunie 2010, Spitalul Jude țean de Urgen ță
Satu Mare a trecut în subordinea a dministra ției publice locale, mai exact a Consiliului
Județean Satu Mare19.
Spitalul Jude țean de Urgen ță Satu Mare își are sediul central în localitatea Satu Mare,
str. Prahovei nr. 1, cod fiscal: 3963722, dar mai dispune de încă cinc i loca ții. Structura
locativă este următoarea:
 Spitalul Jude țean de Urgen ță I Satu Mare și Ambulatoriul I al Spitalului
Județean de Urgen ță și Sediul Administrativ sunt situate pe str. Prahovei nr. 1 –
3 și au în structură mai multe secții: chirurgie, pediat rie, obstetrică -ginecologie,
Unitatea de Primire Urgen ță (U.P.U.) etc.
 Spitalul Jude țean de Urgen ță II Satu Mare, situat pe str. Eroii Revolu ției nr. 2 -3
în cadrul căreia men ționăm sec țiile: psihiatrie, radiologie, neurochirurgie,
terapie intensivă, cardiologie, etc.
 Secția de Boli Infec țioase (adul ți și copii) a Spitalului Jude țean de Urgen ță este
situată pe str. Corvinilor nr. 47.
 Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Jude țean de Urgen ță își desfă șoară
activitatea în tr-un imobil situat pe str. Gh. Lazăr nr. 520.
 Centrul de Sănătate Mintală se regăse ște pe str. Astronau ților nr. 7.
 Secția Exterioară Tă șnad, pe Str. N. Bălcescu, nr. 19.

19Monitorul oficial nr. 384/2010, Ordonanța de Urgență nr. 48/2010.
20http://sjusm.ro/spital/locatia -i/

18
Spitalul Județean de Urgen ță Satu Mare, este un spital de categoria a III-a de
competen ță conform OMS nr. 590/2011 și OMS nr.73/2012, având o s tructură deosebit de
complexă cu o dotare conform ă standardelor din domeniu, cu ajutorul cărora se asigură atât
urgen țele medico -chirurgicale cât și asisten ța medicală de specialitate, inclusiv pentru toate
cazurile grave semnalate în jude țul Satu Mare care nu pot fi rezolvate la nivelul celorlalte
spitale locale.
Sintetizând, serviciile medicale furnizate sunt următoarele21:
 Asisten ță medicală de urgen ță;
 Servi cii medicale spitalice ști pentru patologie care necesită internarea prin
spitalizare continuă;
 Servicii medicale spitalice ști acordate în regim de spitalizare de zi;
 Asisten ță medicală de specialitate ambulatorie .
Principalul scop al Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare este acela de asigurare a
nevoilor de sănătate ale popula ției din comunită țile locale dar și din jude țele limitrofe, printr -o
abordare a pacientului ca fiin ță bio -psiho -socială. În spital se practică o cultură a îngrijirilor
centrate pe pacien ți, a dezvoltării profesionale continue a angaja ților, a cre șterii calită ții și
eficien ței serviciilor medicale oferite, a respectării cerin țelor legale și a reglementărilor
aplicabile în domeniul sanitar.
Conducerea Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare consideră calitatea serviciilor
medicale prestate locuitorilor din jude țul Satu Mare și din jude țele limitrofe ca fiind factorul
principal care determină performan țele spitalului și depune eforturi permanente pentru
satisfacerea exigen țelor pacien ților, asigurându -se totodată să respecte Standardele Europene
în ceea ce prive ște buna practică profesională.
Totodată, întreg personalul medical și non -medical al spitalului se obligă să manifeste
compasiune, să respecte demnitatea vie ții umane și să îngrijească pacien ții fără discriminare,
să sus țină profesionalismul prin educa ție, cercetare și evaluare și nu în ultimul rând să
promoveze responsabilitatea, calitatea și echitatea.
Caracterul specific al spitalului privind calitatea serviciilor prestate , este redat de
faptul că , spitalul aplică o politică ce are ca p rincipiude bază , orientarea către nevoile
pacient ului pentru a -i identifica cât mai exact nevoile și așteptările și a le satisface prin
furnizarea de îngrijiri personalizate , tratând pacientu l în unicitatea lui și nu boala. Spitalul are
ca preocupare majoră implementarea unui sistem de management al calită ții care să permit ă

21http://sjusm.ro/despre -noi/, consultat la data de 10 .02.2020

19
menținerea sub control a l tuturor factorilor umani, tehnici și administrativi care afectează
conformitatea și calitatea serviciilor medicale. Astfel pentru a putea oferi pacienților îngrijiri
și asistență medicală în condiții optime este necesar ca spitalul să dispună de personal calificat
în domeniul sanitar22.
Spitalul răspunde, în condi țiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru
respectarea condi țiilor de cazare, igienă, alimenta ție și de prevenire a infec țiilor nozocomiale,
precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacien ților.
Scopul declarat al Spitalul ui Jude țean de Urgen ță Satu Mare , este de cre ștere a calită ții
actului medical, preocupăril e axându -se pe:
 obținerea satisfac ției pacien ților;
 dezvoltarea capacită ții de tratament și diagnostic;
 reabilitarea infrastructurii unită ților sanitare ;
 promovarea cercetării medicale;
 perfec ționarea continuă a per sonalului medical și non -medical ;
 dezvoltarea parteneriatelor cu unită ți medicale din țările Uniunii
Europene .
În ceea ce prive ște resurs a uman ă, situa ția se prezintă în felul următor23:

Tabelul nr. 2.1.

Categorii de personal la Spitalul Jude țean de Urgen ță Satu Mare, în 201 9

Categorii
de personal Personal medical Nr.
Personal
%
1 Medici 218 13,53
2 alt personal sanitar cu studii superioare 41 2,55
3 personal mediu sanitar (asisten ți medicali, autopsier,
registratori) 796 49,41
4 personal auxiliar sanitar (infirmieri, brancardieri,
îngrijitor cură țenie, etc.) 415 25,76

22Carol Mozes, Livia Crainic, Paraschiva Szinay, Silvia Motiu, Veronica Kende, Tehnica Îngrijiri Bolnavului ,
Volumul I, Ediția a IV -a, Editura Medicală, București, 1978, pag. 31 -32.
23http://sjusm.ro/ , consultat la dat a de 10.02.2020.

20
Categorii
de personal Personal medical Nr.
Personal
%
5 personal tehnic, administrativ 141 8,75
TOTAL: 1611 100

2.2. Structura organizatorică a Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare

Spitalul Jude țean este o unitate de tip pavilionar – ansamblu de clădiri , care
funcționează, a șa cum am mai men ționat și în paragraful anterior, atât în municipiul Satu
Mare cât și ora șul Tă șnad, dispunând de patru loca ții și un ambulatoriu integrat. Avantajul
acestui tip de construcție constă în faptul că infecțiile și zgomotul în incinta spitalului nu se
transmit atât de ușor , fiind benefic pentru pacient24.
Spitalul are o structură deosebit de complexă de specialită ți medico -chirurgicale și o
unitate de primiri urgen țe menită să asigur e urgen țele medico -chirurgicale apărute la nivelul
județului și nu numai. Astfel cadrele medicale din spital acordă asisten ță medicală de
specialitate, atât persoanelor din întreg jude țul a căror stare de sănătate este gravă, și care nu
pot fi tratate la n ivelul spitalelor locale, cât și oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă
starea sănătă ții persoanei este critică. După stabilizarea func țiilor vitale, spitalul va asigura,
după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico -sanitară de profil.
În locația I se acordă asisten ța medicală de urgen ță, motiv pentru care aici sunt
amplasate cu precădere sec țiile în care pot ajunge bolnavi critici: ATI -ul, sec țiile chirurgicale,
obstertică -ginecologie, pediatrie, neonatologie, gastroe nterologie, cardiologie, etc.
Loca ția numărul II – cuprinde sec ții precum medicina intern ă, diabetologia,
oncologia, neurologia, psihiatria, dermatovenerice, etc.
Locatia III cuprinde doar sec țiile de boli infec țioase, atât adul ți cât și copii.
Loca ția IV, din ora șul Tă șnad cuprinde doar două sec ții: o sec ție de medicină internă
cronici și o sec ție de pediatrie .
Ambulatoriul de specialitate cuprinde cabinete pentru 28 de specialită ți medicale,
săli de tratamente, medicină sportivă, medicina muncii25.
În structura actuală, ca urmare a reorganizării serviciilor medicale spitalice ști, conform
Ordinului M.S.F. nr. 777/2010, Spitalul Jude țean de Urgen ță Satu Mare func ționează cu 1.1 74
paturi, din care:

24Carol Mozes, Livia Crainic, Paraschiva Szinay, Silvia Motiu, Veronica Kende, op. cit., pag. 32.
25http://sjusm.ro/spital/locatia -i/

21
 pentru internare continuă : 1.102 paturi
 pentru spitalizare de zi: 72 paturi .
De asemenea în actuala structură a spitalului se regăsesc:
 Farmacie;
 Bloc operator; sterilizarea centrală ;
 Laborator de analize medicale ;
 Laborator radiologie și imagistică medicală ;
 Laborator recuperare, medicină fizică și balneologi e;
 Laboratorul de angiografie ;
 Serviciu Anatomie patologică ;
 Compartimentul de prevenire și control al infec țiilor SPCIN ;
 Centru de sănătate mintală ;
 Serviciul județean de medicină legală ;
 Serviciul de managementul calită ții;
 Centrul Județean de diabet zaharat, nutri ție și boli metabolice ;
 Stația de dializa cu 4 sta ții.
Dotările existente sunt în concordan ță cu cerin țele specifice investiga țiilor medicale
din fiecare sec ție sau compartiment, s pitalul dispun ând la ora actuală de echipamente și
aparatur ă medical ă corespunzătoare .
S-au făcut progrese importante și în atragerea de fonduri europene, asigurându -se
astfel o cre ștere a calită ții actului medical chirurgical, precum și a performan ței acesteia, care
este un aspect foarte relevant în cee a ce prive ște eficien ța tratamentului chirurgical.
Activitatea economică -financiară și administrativă se asigură prin următoarele servicii:
1. Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare și Salarizare (R.U.N.O.S.) ;
2. Serviciul Financiar;
3. Serviciul de achizi ții publice, contractare , aprovizionare, transport ;
4. Serviciul Contabilitate;
5. Compartimentul juridic;
6. Serviciul administrativ;
7. Serviciul de Evaluare și Statistică Medicală;
8. Serviciul Informatică;
9. Serviciul de Management al Calită ții Serviciilor Medicale;
10. Compa rtiment Securitatea Muncii, P.S.I, Protec ție Civila și Situa ții de Urgen ță;

22
11. Compartiment Audit Intern;
12. Compartiment Rela ții cu Publicul;
13. Serviciul Tehnic26.

2.3. Managementul Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare

Scopul acestui paragraf este acela de a scoate în eviden ță câteva aspecte prevăzute în
Planul de management, plan ce are ca principal obiectiv îmbunătă țirea calită ții serviciilor
acordate popula ției. Acest obiectiv poate fi îndeplinit în condi țiile în care va avea loc o
reabilitare a infrastruc turii, va cre ște performan ța serviciilor medicale și nu în ultimul rând,
dacă va cre ște siguran ța mediului în sec țiile cu paturi/ambulator.
Conducerea unită ții este asigurată de:
 Manager
 Comitet director
Comitetul director func ționează în următoarea componen ță:
 Manager
 Director medical
 Director financiar contabil
 Director de îngrijiri
 Consiliul de administra ție
Membrii Comitetului director sunt numi ți pe o perioadă de 3 ani, prin concurs
organizat în condi țiile legii.

Managerul spitalului
Managerul spitalului are atribu țiile de ordonator ter țiar de credite și răspunde de
modul de utilizare a fondurilor ce i -au fost repartizate numai pentru nevoile unită ții pe care o
conduce, potrivit prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și în c ondițiile
stabilite prin dispozi țiile legale.
Conform art. 185 din Legea 95/2006 în cadrul spitalului func ționează:
– consiliul medical
– consiliul etic27.

26Regulamentul de organizare și funcționare a Spitalului Jud ețean de Urgență Satu Mare, pag. 113 .
27Monitorul oficial nr. 652/28.08.2005, Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 R .

23
Consiliul medical este format din medicii șefi de sec ție, șefi de departamente,
laboratoare, compartimente conduse de directorul medical în calitate de pre ședinte.
În vederea monitorizării permanente a calită ții serviciilor medicale furnizate
asigura ților, la nivelul Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare func ționează unitatea de
control intern.
Nucleul de calitate – alcătuit din medici angaja ți, nominaliza ți de conducerea unită ții,
funcționează conform metodologiei de lucru elaborată prin Ordinul comun nr.
559/874/4017/2001 a C.N.A.S., Ministerul Sănătă ții și Colegiul Medicilor.
Având în vedere necesitatea optimizării utilizării medicamentelor precum și folosirea
judicioasă a fondurilor băne ști destinate medicamente, la nivelul spitalului s -a înfiin țat și
funcționează:
Comisia Medicamentului și farmacovigilen ței alcătuită din me dici primari și
speciali ști și farmacistul șef al farmaciei cu circuit închis din incinta spitalului.
Atribu țiile Comisiei Medicamentului sunt stabilite prin dispozi ție emisă de manager .
Comisia de analiză DRG alcătuită din medici primari și speciali ști.
Atribu țiile Comisiei de analiză DRG sunt stabilite prin dispozi ție emisă de manager .
Comisia de analiză a mortalită ții interspitalice ști alcătuită din medici primari și
speciali ști.
Atribu țiile Comisiei de analiză a mortalită ții interspitalice ști sunt s tabilite prin
dispozi ție emisă de manager.
Consiliul etic constituit din 5 membrii desemna ți nominal de comitetul director și
numi ți prin decizia managerului unită ții. Consiliul etic are atribu țiile stabilite prin OMSP nr.
1209/04.10.2006, în spe ță analizarea cazurilor de încălcare a normelor de conduită în rela ția
pacient – medic – asisten ță, a normelor de comportament, a încălcării drepturilor pacien ților
prevăzute de legisla ția în vigoare.
Comisia de disciplină își exercită atribu ții conform legis lației în vigoare – Legea nr.
53/2003, pentru solu ționarea cazurilor de nerespectare a regulilor de disciplină, obliga țiilor de
serviciu, a normelor de comportare28.
Comitet de securitate și sănătate în muncă s-a constituit în muncă cu scopul de a
asigura i mplicarea salaria ților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protec ției
muncii.

28Ibidem.

24
În continuare consider că este necesar să facem o analiză SWOT a mediului intern și
extern al Spitalului Jude țean de Urgen ță Satu Mare.

Tabelul nr. 2.2.

Analiza SWOT a Spitalului Județean de Urgen ță Satu Mare

Puncte tari Puncte slabe
 Existen ța unor servicii unice de
specialitate în jude țul Satu Mare: Unitatea
de Primire a Urgen țelor, UPU -SMURD cu
dotare performantă
 Un nivel bun de pregătire a personalului
 Existen ța unei rela ții bune atât cu
autorită țile locale cât și cu cele centrale
 Acreditarea Spitalului de către ANMCS
cu calificativul ,,Nivel acreditat“,
conform certificatului Seria. ANMCS
Nr.430.
 Serviciul performant de radiologie și
imagistică medicală
 Dezvoltarea de parteneriate cu companii
locale și cu spitale din alte țări
 Spitalul nu înregistr ează datorii
 Toate sec țiile și compartimentele
spitalului sunt informatizate corespunzător  Deficitul de medici la anumite specialită ți
 Lipsa acreditării RENAR a laboratorului
de analize medicale și a laboratorului de
histopatologie
 Necesitatea realizării unor investi ții
majore în infrastructură
 Lipsa circuitelor optime în spital
 Lipsesc unele aparate medicale
performante necesare în anumite sec ții
(ATI, Oftalmologie, Ortopedie, etc.)
 Rezisten ța la schimbare a angaja ților
 Lipsa continuită ții în aprovizionarea cu
materiale sanitare și produse de cură țenie
și igienă

Oportunită ți Amenin țări
 Atragerea speciali știlor prin asigurarea
locuin țelor de serviciu
 Parteneriatele dintre spital și companiile
locale
 Posibilitatea de atragere de resurse  Aspecte demografice: îmbătrânirea
popula ției, migrarea for ței de muncă (mai
ales cea din domeniul medical)
 Subfinan țarea sistemului sanitar
 Modificările frecvente ale legisla ției, de

25
financiare extrabugetare
 Posibilitatea colaborării cu ONG -uri
 Derularea multianuală a programelor
naționale de sănătate și contractului cadru
cu Casa de Asigurări de Sănătate, care
conferă predictibilitate atât furnizorilor
din sistem cât și pacien ților
 Schimburile de experien ță cu profesioni ști
din alte sisteme de sănătate ce au ca scop
principal introducerea unor practici
inovative în medicină. multe ori contradictoriu
 Situa ția economică generală
 Creșterea concuren ței private în special în
medicina de laborator, în serviciile
medicale oferite în ambulatorii de
specialitate, obstetrică și ginecologie etc.

Analizând cele prezentate în analiza SWOT și ținând cont de necesitatea adaptării
activită ții și structurii spitalului la realită țile medicale existente în jude țul Satu Mare și la
faptul că trebuie însu șite obiectivele prevăzute de Organiza ția Mondială a Sănătă ții în ceea ce
prive ște limitarea extinderii bolilor este necesară stabilirea unor activită ți menite să ducă la
îmbunătă țirea calită ții serviciilor oferite de Spitalul Județean de Urgen ță Satu Mare:
 Angajarea de personal medical superior și mediu atât în spital cât și în
ambulatoriu;
 Creșterea numărului de saloane VIP;
 Asigurarea satisfac ției pacien ților;
 Utilizarea la maxim a tehnologiei disponibile în vederea acordării unor îngrijiri
medicale superioare;
 Acreditarea RENAR a laboratoarelor;
 Achizi ționarea de aparatură medicală modernă .

2.4. Finanțarea Spitalului Județean de Urgență Satu Mare

Spitalul Județean de Urgență Satu Mare este instituție publică finanțată integral din
venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.
Veniturile proprii ale spitalului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale ,
alte prestații efect uate pe bază de contract precum și din alte surse, conform legii.
Prin autonomie financiară se înțelege:

26
a) activitatea este organizată pe baza bugetului de venituri și cheltuieli propriu, aprobat
de conducerea unității și cu acordul ordonatorului de cred ite ierarhic superior respectiv
Autoritatea de Sănătate Publică Satu Mare;
b) elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor
proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate a le
secțiilor și compartimentelor din structura spitalului .
Spitalul are în vedere realizarea veniturilor și fundamentarea cheltuielilor în raport cu
acțiunile și obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole și alineate, conform clasificației
bugetare . Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurări
Sociale de Sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și
cheltuieli și se negociază de către manager cu conducerea Casei de Asigurări Sociale de
Sănătate, în funcție de indicatorii stabiliți în contractul -cadru de furnizare de servicii
medicale.
Bugetele locale participă la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare,
respectiv bunuri și servicii, reparații capitale, consol idare, extindere și modernizare, dotări cu
echipamente medicale, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele
locale.
Spitalul poate realiza venituri suplimentare din:
 donații și sponsorizări;
 închirierea unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală către alți
furnizori de servicii medicale, în condițiile legii;
 contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări
private sau agenți economici;
 editarea și difuzarea unor publicații cu car acter medical;
 servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți;
 servicii de asistență medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienților;
 alte surse, conform legii.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului se elaborează de către
comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secțiilor și
compartimentelor din structura spitalului, în conformitate cu normele colective de muncă și se
publică pe site -ul Autorității de Sănătate Publică, în termen de 15 zile calendaristice de la
aprobarea lui.

27
Bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului public se aprobă de ordonatorul de credite
ierarhic superior, la propunerea managerului spitalului.
Bugetul de venituri și cheltuieli al spit alului public se repartizează pe secțiile și
compartimentele din structura spitalului, nivelul acestora fiind indicator al contractului de
administrare.
Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se urmărește pe secții și compartimente, fiind
un indicato r al contractului încheiat între manager și șefii secțiilor și compartimentelor din
structura spitalului. Abaterile față de indicatorii din contractul cu managerul se analizează și se
soluționează de conducerea spitalului cu conducerile structurilor în cau ză.
Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se raportează lunar, respectiv trimestrial,
unităților deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătății Publice, și se
publică pe site -ul Autorității de Sănătate Publică29.
Execuția bugetulu i de venituri și cheltuieli se raportează lunar și trimestrial și
consiliului local și/sau județean, după caz, dacă spitalul beneficiază de finanțare din bugetele
locale.
Spitalul poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale și cu casele de
asigurări de sănătate private.
Spitalul poate primi în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale,
care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:
– de la bugetele locale, pentru spitalele de interes județean sau local
– de la bugetul de stat se asigură:
a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;
b) dotarea cu echipamente medicale, în condițiile legii;
c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru fi nalizarea celor aflate în
execuție;
d) expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de
alte cazuri de forță majoră;
e) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și
efectuarea de reparații capitale.
Controlul asupra activității financiare a spitalului se face, în condițiile legii, de Curtea
de Conturi, Ministerul Sănătății Publice sau de alte organe abilitate prin lege.

29Regulamentul de organizare și funcționare a Spitalului Județean de Urgență Satu Mare , pag. 102.

28
Economia sanitară nu este o disciplină complementară științelor economi ce, ci unul
din elementele de bază ale acestora vizând asigurarea acordării îngrijirilor medicale la nivelul
tuturor categoriilor sociale și în special populației celei mai amenințate ale planetei.
Obiectul economiei sanitare constă în evaluarea serviciilo r medicale acordate
bolnavilor prin prisma costurilor și a eficienței activității sanitare. Din punct de vedere
economic, trebuie acceptată ideea potrivit căreia problema asigurări eficienței în utilizarea
resurselor disponibile sectorului sanitar este ese nțială.
Trebuie să admitem faptul că analiza economică se impune a fi completă cu o evaluare
cu caracter medical pentru ca nivelul eficienței activității sanitare să fie cel real. Sistemele de
indicatori specifici evaluării factorilor cantitativi ai activi tăților sanitare trebuie completate cu
indicatori calitativi30.
Indicatorii sanitari clasici sunt elocvenți atunci când sunt corelați cu nivelul
cheltuielilor de sănătate în produsul intern brut. Starea de sănătate a populației este puternic
influențată în sensul ameliorării sale datorită apariției de medicamente performante, cu efecte
spectaculoase în dispariția sau atenuarea unor patologii grave.
Din această perspectivă ameliorarea stări de sănătate a populației este însoțită de
creșterea corespunzătoare a costului marginal al îngrijirilor medicale. Studiile actuale
efectuate demonstrează o creștere a costului marginal concomitent cu o eficacitate marginală
descrescătoare, situație ce impune acordarea unor atenții deosebite alocării resurselor
financiare. D e aceea, comparațiile privind eficacitatea medicală și eficiența economică a
activităților sanitare sunt deosebit de sensibile pe lângă aspectele legate de eficiența activități
sanitare. A doua categorie de dificultăți în evaluarea serviciilor medicale car e fac obiectul
economiei sanitare se referă la stabilirea costului îngrijirii medicale. Conform definiției
Organizației Mondiale a Sănătății, „sănătatea este o bunăstare fizică psihică și socială ”.
Această definiție nu se limitează la absența patologiei sau a infirmității, ci implică factori
sociali și culturali. Lărgind însă aceste perspective se pune problema posibilității apariției
riscului ca indicatorii să nu mai reflecte nivelul de eficiență a activității sanitare. În mod
frecvent se ia în discuție nivelul de morbiditate constatat de către epidemiologi. Astfel, se
stabilesc evaluări cantitative, prin codificarea unei stări de sănătate pornind de la clasificările
Ministerului Sănătății elaborate pentru înregistrarea diagnosticului exact și obiectiv. Totuși nu
se pot evidenția relații constante și puternice între nivelul de morbiditate și costul îngrijirilor

30https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european -semester_thematic -factsheet_health -systems _ro.
pdf

29
medicale. Numai un proces de informatizare completă a activităților sanitare va permite
evaluarea corectă a costurilor.
Nevoia permanentă de raționalizare a cheltuielilor cu serviciile medicale și buna
gestionare a fondurilor alocate se găsește în relația sensibilă dintre economie și sănătate.
Nivelul limitat al resurselor financiare generează constrângeri la nivelul unităților sanitare.
Majorarea acestor resurse depinde de dezvoltarea activităților economice în mod nemijlocit.
Este și cazul țării noastre unde finanțarea furnizorilor de servicii medicale este asigurată – în
cea mai mare parte – de către casele de asigurări de sănătate, din contribuțiile persoanelor
fizice și juridice, ale salariaților și agenților economici.
În toate țările europene, în ultimii 20 de ani, economia a devenit unul din factorii
dominanți ai evoluției îngrijirilor medicale. De aceea, nivelul cheltuielilor pentru sănătate
trebuie să se raporteze la mecanismele de reglare macroeconomică și financiară. În țara
noastră finanțarea asistenței medicale cade în sarcina caselor de asigurări de sănătate și a
Ministerului Sănă tății, resursele financiare depinzând în mare măsură de contribuțiile de
sănătate colectate și bugetul alocat sănătății. În mod cert, existența sistemului de asigurări de
sănătate este recunoscută ca un efect social esențial în realizarea serviciilor medic ale.
Dreptul tuturor persoanelor la îngrijirea sănătății este un drept inalienabil, chiar dacă
se recunoaște existența inegalităților în structura serviciilor medicale acordate. Există o
contradicție relativ aparentă care determină factorul politic la limi tarea cheltuielilor pentru
sănătate; pe de o parte este necesar să se țină sub control creșterile aleatorii ale cheltuielilor
sanitare iar pe de altă parte este oportună considerarea foarte dinamică al acestui sistem ce
antrenează celelalte segmente social e.
Activitatea sanitară nu reprezintă numai un sector de servicii publice, ci și unul cu
caracter economic, întrucât produce efecte evidente asupra producției și distribuției și de
medicamente și materiale sanitare. De altfel, industria de medicamente și producția de
materiale sanitare au un rol deosebit de important în sistemul sanitar. O importanță deosebită
se acordă și farmaciilor care eliberează medicamente atât pacienților cât și unităților sanitare.
În plus, activitatea sanitară determină dezvoltare a îngrijirilor la domiciliu, a sectorului de
activitate specific unităților medico -sociale și sociale, azile de bătrâni, cămine pentru
handicapați, etc. Este evident că acest domeniu va înregistra în continuare o creștere a
volumului de servicii medicale a vând în vedere creșterea morbidității și îmbătrânirea
populației31.

31Ibidem.

30
CAPITOLUL III

BUCĂTĂRIA SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SATU MARE

3.1. Aspecte privind circuitul logistic al alimentației în spitale

La circuitul logistic al alimentelor începând de la prelucrarea lor până la servire este
recomandat să se respecte cu strictețe „Normele igienico – sanitare stabilite prin OMS nr.
975/1998 și OMS nr. 976 /1998 ”.
Pentru a evita contaminarea sau alterarea pe parcursul circuitului a preparatel or
culinare este recomandat ca acestea să se păstre ze în condiții de temperatură otpimă, lipsite de
umezeală, lumină sau alți factori care pot duce la deteriorarea lor , transportul lor efectuându –
se în co ntainere frigorifice și izoterme , temperatura în spațiile frigorifice să nu depășească mai
mult de 50șC.
Unitățile de alimentație publică pentru buna desfășurare a procesului tehnologic,
trebuie să fie amenajate cu spații anexe specifice care să permită se pararea materiilor prime
vegetale de materiile prime de origine animală cu scopul de a evita transmiterea microflorei
specifice de la un produs la altul. O igienă corespunz ătoare a instalațiilor, precum și a
ustensilelor folosite contribuie semnificativ la obținerea unor preparate culinare de calitate.
Totodată este recomandat ca suprafețele de lucru (mesele) și vesela bucătăriei să fie din oțel
inoxidabil. Avantajul folosirii vaselor și a suprafețelor de lucru din oțel inoxidabil, constă în
faptul că sunt mai rezistente, se curăță mai ușor, iar în contact cu produsul nu îi modifică
calitățile organoleptice (gust, miros).
Precum am menționat în primul capitol a prezentei lucrării, alimentul constituie
principala su rsă prin care omul își asigură necesarul zilnic de substanțe nutritive necesare
pentru bunăstarea generală, motiv pentru care alimentele trebuie să fie sigure pentru consum .
Pentru asigurarea unui nivel optim de igienă, unitățile de alimentație publică trebuie să
fie dotate cu instalații de apă p otabilă , iar spațiile în care se efectuează prepararea alimentelor
trebuie diferențiate de spațiile în care se depozitează deșeuri sau au loc procese insalubre,
aceste spații trebuie concepute astfel încât fluxul tehnologic (succesiunea operațiilor) să se
desfășoare într -un singur sens. Acest lucru asigură eliminarea riscului de contact direct între
materiile prime și preparatele culinare rezultate32.

32Daniela Aurelia Duma, op. cit., pag. 32 – 34.

31
După modul în care se desfășoară, operați ile de pregătire și preparare a produselor
alimentare trebuie să de curgă în mod optim, s ă se asigur e o continuitate între ele respectând
modul în care se succed, astfel se asigură o legătură funcțională între zona de producție , zona
în care se p ăstrează materiil e prime și zona preparatelor culinare finite. Pentru prelucrarea
cărnii, legumelor și a peștelui vor fi destinate spații distincte, fiecare spațiu fiind dotat cu
aparatură și ustensile necesare.
În scopul menținerii unei stări de curățenie adecvate, este necesar să fie efectua te în
mod periodic activ ități de deratizare și dezinfecție, unitățile fiind prevăzute cu vestiare pentru
a se evita accesul cu îmbrăcăminte de stradă .
În vederea evitării riscului de contaminare al alimentelor, p e lângă igiena spațiilor în
care se desfășoară procesul tehnologic, o importanță deosebită o reprezintă starea de sănătate
a personalul ui desemnat cu manipularea alimentelor , motiv pentru care este recomandat să se
efectueze examene medicale periodice.
În scopul asigurării unui nivel de igienă adecvat al unităților de alimentație publică,
autoritățile abilitate în acest sens efectuează periodic controale pentru a verifica condițiile
igienico – sanitare33.

3.2. Dotarea blocului alimentar al spitalului cu e chipamente și ustensile
folosite în realizarea pregătirea alimenta ției

Blocul alimentar în spital reprezintă totalitatea spațiilor în care se desfășoară
activitatea de pregătire și preparare a alimentației pentru pacienți.
În cadrul blocului alimentar se regăsesc următoarele:
 spații destinate pentru curățarea, spălarea și prelucrarea legumelor proaspete;
 magazii unde se păstrează alimentele;
 vestiar, unde personalul din cadrul blocului alimentar își depozitează
îmbrăcămintea de stradă;
 bucătăria, unde se prepară alimentele;
 spațiu amenajat pentru pregătirea cărnii și sep arat spațiu pentru pregătirea
peștelui;
 spații frigorifice, unde se depozitează alimentele alterabile;
 oficiu de distribuție a hranei din bucătărie către secțiile spitalului;

33Ibidem , pag. 34 – 35.

32
 spațiu destinat pentru spălarea vaselor și separat spațiu în care se depozitează
vesela curată;
Spațiile în blocul alimentar trebuie să fie ventilate și curățate corespunzător ,
respectând Normele de igienă recomandate de Ministerul Sănătății34.
În general , legat de atribuțiile personalului din blocul alimentar, Regulamentele
Spitalelor Județene conțin următoarele prevederi:
 „se va purta echipament de protecție astfel încât acesta să nu prezinte pericol de
aprindere a persoanei la mașina de tocat carne, robotul de bucătărie, mașina de
curățat cartofi, sau să fie inflamabil;
 se recomandă îndepărtarea bijuteriilor în timpul procesului de preparare a
alimentelor;
 asistenta dieteticiană are obligația de a controla starea de sănătate a personalului din
bucătărie la intrarea în serviciu (leziuni cutanate, tulburări digestive, febră, etc. );
 este interzisă manipularea alimentelor de către orice personal din afara blocului
alimentar;
 se interzice intrarea în salile de prelucrare a alimentelor cu hainele proprii;
 se interzice prepararea mâncărurilor pentru ziua următoare;
 este interzisă păstrarea al imentelor preparate în vase descoperite, precum și
amestecarea celor rămase cu cele proaspăt pregătite;
 este obligatoriu recoltarea probelor de la fiecare fel de mâncare, etichetate cu data,
ora și felul alimentelor. Probele se vor ține la frigider timp de 48 de ore”35.
Operațiile de pregătire și preparare a materiilor prime în bucătărie efectuate mecanizat
ajută la :
 ameliorarea calității preparatelor culinare deoarece este mai igienic, se efectuează
într-un timp mai rapid , iar produsul nu intră în contact c u alte suprafețe care ar
putea duce la contaminarea lui;
 ușurează efortul de muncă depus de personalul din cadrul bucătăriei , efectuând
unele operații mecanizat se reduce din volumul de muncă al personalului, ajutând
astfel la creșterea productivității muncii ;

34Carol Mozes, Livia Crainic, Paraschiva Szinay, Silvia Motiu, Veronica Kende, op. cit., pag. 45; pag. 99 – 102.
35http://sjusm.ro/

33
 în comparație cu operațiile de pregătire a materiilor prime efectuate manual, prin
operațiile efectuate mecanizat se reduce pierderea de materii prime , fapt care duce
la reducerea costurilor de producție.
Precum am menționat în paragraful anterior , între operațiile procesului tehnologic
trebuie să se asigure o continuitate între ele respectând ordinea în care se succed, astfel se va
ține seamă și de modul în care sunt dispuse utilajele36.

3.3. Puncte tari și puncte slabe în alimentația din spital

Începând cu data de 1 iulie, bucătăria Spitalului Județean funcționează în regie
proprie, asta după ce în ultimii 13 ani mâncarea a fost furnizată spitalului de firme private,
nefiind întotdeauna la nivelul cerințelor impuse de regimul spitalicesc.
În peri oada următoare se are în vedere modernizarea spațiului destinat bucătăriei, dar
fără ca beneficiarii să fie afectați.
„Au început să sosească materiile prime, iar duminică la ora 6 vom începe să gătim.
Prima zi de furnizare a hranei în regie proprie va fi duminică, 1 iulie. Pentru noi este o
provocare și ne dorim să creștem calitatea hranei. Vrem ca mâncarea pe care o vor primi
bolnavii de acum înainte, să fie caldă și diversificată. Avem pe lângă meniul comun, 16 diete,
iar așteptările pacienților sunt mari. Ne vom strădui să facem față tuturor cerințelor și
credem că săptămâna viitoare vom avea și primele semnale legate de calitatea mâncării și a
felului în care am reușit să ne organizăm” , a declarat managerul Spitalului Județean de
Urgență, Adrian Marc37.

Sursa :https://portalsm.ro/2018/06/spitalul -judetean -satu-mare -are-bucatarie -proprie –
mancarea -rece-devine -istorie/ , consultat la data de 06.03.2020

36Ibidem, pag. 50.
37https://www.satmareanul.net/2018/06/29/spitalul -judetean -are-bucatarie -proprie/

34
A trecut un an de când a fost pusă în func țiune bucătăria proprie a Spitalului
Jude țean Satu Mare care func ționează încă de atunci cu succes. Se pregătesc zilnic 750 de
porții de mâncare caldă proaspăt gătită în incinta institu ției. Doar în acest an, cu bucătăria
sa proprie, Spitalul Jude țean a făcut o economie de aproape un milion de lei. Detalii despre
aceste aspecte au fost oferite ieri, în cadrul unei conferin țe de presă, de pre ședintele
Consiliului Jude țean, Pataki Csaba, și managerul Sp italului Jude țean Satu Mare, Adrian
Marc38.
Cheltuielile pentru h rană, reduse cu 25%
Cheltuielile aferente serviciilor de hrană pentru pacien ții interna ți la Spitalul Jude țean
de Urgen ță Satu Mare au fost reduse cu 25% odată cu trecerea în regie proprie, după mai bine
de 13 ani de serviciu externalizat. Hrana pacien ților este asigurată de spital din 01 iulie 2018,
dată de la care calitatea mâncării s -a schimbat semnificativ. Acum mâncarea este proaspătă,
gustoasă și caldă când ajunge la pacien ți39.

Sursa: https://www.gazetanord -vest.ro/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-
lei-cu-bucataria -proprie -la-spital/ , con sultat la data de 09.03.2020

38 https://www.satmareanul.net/2018/06/29/spitalul -judetean -are-bucatarie -proprie/
39https://www.gazetanord -vest.ro/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-lei-cu-bucataria -proprie
-la-spital/

35
”Când am preluat mandatul de pre ședinte al Consiliului Jude țean Satu Mare în 2016,
una dintre problemele majore ale Spitalului Jude țean era partea de asigurare de hrană,
acțiune care nu este u șoară și nici lipsită de riscuri. Acum mai bine de un deceniu, când
spitalul nu era în subordinea Consiliului Jude țean Satu Mare s -a luat decizia externalizării
acestui proces pentru reducerea cheltuielilor. Între timp legisla ția și economia s -au schimbat,
iar în 2016 s -a văzut cl ar că trebuie reintrodusă în regim propriu făcând o analiză cost –
beneficiu. A fost nevoie de mai bine de un an pentru pregătire atât a personalului, cât și a
locației. Mul țumesc tuturor șefilor de sec ții care au în țeles și s-au implicat foarte mult ca
acea stă tranzi ție să se realizeze fără hopuri. Consider faptul că mâncarea este la fel de
importantă ca și medicamenta ția pe care o primesc pacien ții”, a declarat pre ședintele
Consiliului Jude țean Satu Mare, Pataki Csaba.
Adrian Marc, managerul Spitalului Jude țean Satu Mare a prezentat economia făcută de
unitatea spitalicească în cifre, aceasta situându -se la peste 900.000 lei.

Sursa :https://www.gazetanord -vest.ro/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-
lei-cu-bucataria -proprie -la-spital/ , consu ltat la data de 09.03.2020

”Am avut emo ții și o oarecare teamă pentru că după 13 ani se formase un
automatism. Am încercat să facem această tranzi ție să se desfă șoare cât mai rapid, elegant și
funcțional pentru to ți factorii implica ți asigurând confortul și siguran ța pacien ților. Ne -am
propus trei obiective: să nu cumva să apară sincope și să întârziem cu furnizarea hranei,
aceasta să ajungă caldă în toate cele trei loca țiile și să crească calitativ.”40
În Spitalul Jude țean Satu Mare se servesc zilnic între 650 și 750 de por ții de mâncare,
în func ție de cele 16 diete existente.

40https://www.gazetanord -vest.r o/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-lei-cu-bucataria –
proprie -la-spital/

36
Următorul proiect al Spitalului Jude țean Satu Mare, pe această linie, este extinderea
serviciului de servire a mesei și pentru angaja ți la un pre ț corespunzător41.
În bucătărie lucrează peste 35 de angajați, de la muncitori necalificați până la
bucătari.Echipa care lucrează în bucătărie respectă reguli și rigori mari, transmite conducerea
spitalului.
În general, pacienții sunt foarte mulțumiți de cal itatea hranei pe care o primesc (cel
puțin așa au afirmat majoritatea celor cu care ziariștii au putut sta de vorbă, la secția de
Cardiologie).

Sursa: https://www.satmareanul.net/2019/09/26/cum -arata -bucataria -spitalului -judetean -si-ce-
zic-pacientii -despre -mancarea -de-acolo -galerie -foto/ , consultat la data de 09.03.2020

Au existat, însă, și pacienți care au adresat unele critici legate de mâncarea de la secția
de Cardiologie a Spitalului Județean (nu neapărat legate de calitatea acesteia, ce -i drept).42

3.4. Modalitatea de hrănire a pacienților în spital

Regimul alimentar în spital este stabilit pentru fiecare pacient de către medicul curant
în funcție de patologia fiecăruia. Tipul de regim alimentar și necesarul de meniuri pentru
fiecare secție, se raportează zilnic în intervalul orar 1315 – 1330 în baza de date statistice din
bucătăria spitalului prin foaia de mișcare a bolnavilor și foaia de alimentație zilnică.

41https://www.gazetanord -vest.r o/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-lei-cu-bucataria -proprie
-la-spital/
42https://w ww.satmareanul.net/2019/09/26/cum -arata -bucataria -spitalului -judetean -si-ce-zic-pacientii -despre -ma
ncarea -de-acolo -galerie -foto/

37
În raportar ea zilnică la nivel de secție sunt cuprinși pacienții rămași internați în spital
și însoțitorii acestora. În necesarul de meniuri la nivel de secție intră de asemenea meniul
medicului de gardă. În cazul medicului nu este necesară raportarea zilnică în baza de date
statistice, deoarece la nivel de secție rămâne mereu un singur medic de gardă.
În cazul în care pot apărea neconformități în legătură cu raportarea zilnică privind
foaia de mișcare a bolnavilor, respectiv foaia de alimentație, asistenta șefă din c adrul fiecărei
secții, colaborează cu asistenta dieteticiană din cadrul blocului alimentar pentru corectarea
datelor43.
De asemenea se asigură că personalul din subordine la servirea mesei să respecte
normele de igienă, precum și orarul de distribuție a mes elor.
Masa pacienților cât și a personalului medical de gardă , la nivel de secție este
repartizată de către personalul auxiliar (infirmiere) . Astfel, micul dejun se distribuie zilnic în
intervalul orar 0810 – 0910, prânzul este servit între orele 1230 – 1330 , cina este servită între
orele 1830 – 1930.
Meniurile zilnice sunt servite la paturile bolnavilor, mâncarea este transportată cu
cărucioare din oțel inoxidabil, amenajate pentru transport alimente.

Sursa: https://www.gazetanord -vest.ro/2019/09/inspiratie -economii -de-aproape -un-milion -de-
lei-cu-bucataria -proprie -la-spital/ , consultat la data de 09.03.2020

La servirea micului dejun, pacienții primesc farfurii, pahare și tacâmuri de unică
folosință , iar mâncarea se servește ambalată individual în recipente din polistiren cu închidere
etanșă și ermetică. Mâncarea se păstrează caldă mai mult timp și se evită contaminarea e i,

43http://sjusm.ro/

38
până ajunge să fie servită pacientului. Odată cu distribuirea micului dejun și a prânzului, sunt
servite pacienților și cele două gustări, care le corespund între mese.
Deoarece regimul pacienților este posibil să se modifice de la o zi la alta, persona lul
desemnat cu servirea mesei, verifică zilnic foaia de alimentație detaliată pe pacienți,
asigurându -se astfel ca fiecărui pacient să -i fie servit tipul de regim corespunzător.
Confirmarea tipului de regim alimentar se face de asemenea verbal de către pa cienți44.
Foaia de alimentație detaliată pe pacienți indică numele fiecărui pacient, numărul de
pat ce îi corespunde fiecărui pacient, precum și regimul alimentar corespunzător45.

Tabelul nr. 3.1 .
Model foaie de mișcare zilnică a pacienților

Nr.crt. Interval 14.03.2020 ora 0000 – 14.03.200 ora 1330

1 Total pacienți
40 Externați 11
Râmași 29

2 Total însoțitori
3 Ieșiți 0
Rămași 3
Total rămași 31
Sursa: http://sjusm.ro/

Foaia de mișcare zilnică indică numărul de pacienți, precum și numărul de însoțitori
rămași în cadrul secției.

44http://sjusm.ro/
45Carol Mozes, Livia Crainic, Paraschiva Szinay, Silvia Motiu, Veronica Kende, op. cit., pag. 89.

39

Fig. nr. 3.1. Foaia de mișcare zilnică a pacienților
Sursa: http://sjusm.ro/

Tabelul nr. 3.2 .
Model foaie de alimentație zilnică
Nr.
crt. Tip de meniu Număr de porții
1 Colecist 10
2 Hepatic Desodat 10
3 Pancreas 5
4 Clostridium 3
5 Însoțitori 3
Total meniuri la nivel de secție 31
Sursa :http://sjusm.ro/

Foaia de alimentație zilnică la nivel de secție, indică tipul de meniuri necesare pentru
secția respectivă și numărul de porții din fiecare regim alimentar.

40 11 29 3 0 3
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Total pacienți Externați Râmași Total însoțitori Ieșiți Rămași
Însoțitori Pacienti

40

Fig. nr. 3. 2. Foaie de alimentație zilnică
Sursa: http://sjusm.ro/

Pe baza foii de mișcare zilnică a bolnavilor și a foii de alimentație zilnică, raportate de
către toate secțiile spitalului în baza de date statistice, asistenta dieteticiană din cadrul blocului
alimentar, procede la elaborarea meniurilor pacienților pentru ziua următoare46.
Precum am menționat în primul capitol al prezentei lucrări, proteinele, glucidele și
lipidele sunt principalii nutrienți furnizori de energie pentru organismul uman și dețin un rol
important pentru creșterea imunității și bunăstării generale, motiv pentru care, meniul zilnic al
pacienților se calculează pe baza acestor trei nutrenți. La elaborarea meniurilor se ține cont de
alimentele permise fiecărui tip de regim, cât și de limita numărului de calorii pe individ, limita
în spital fiind între 2000 – 2500 kcal pe zi.
Pentru studiul nostru de caz am elaborat un tabel cu conținutul nutritiv al alimentelor
la 100 grame produs , tabelul fiind necesar pentru calcularea meniurilor din prezenta lucrare.

46http://sjusm.ro/
10 10 5 3 3 31
0 5 10 15 20 25 30 35 Colecist Hepatic Desodat Pancreas Clostridium Însoțitori Total meniuri la nivel de secție
Număr de porții

41
Tabelul nr. 3.3 .
Conținutul nutritiv al alimentelor:
Denumirea produsului ( 100 grame)
Lactate Proteine % Glucide % Lipide %
Brânză slabă de vaci 17 4 1,2
Iaurt slab 3,3 3,9 0,1
Lapte de vacă 3,5 3,5 4,5
Lapte de vacă bătut integral 3,5 3,9 3,6
Smântână 20 % grăsime 3,5 3,1 20
Grăsimi Proteine % Glucide % Lipide %
Ulei – – 100
Unt 8 2,5 80
Margarină 0,5 82 –
Carne și derivate Proteine % Glucide % Lipide %
Carne slabă de pui de găină 20 5 –
Carne de pui 21 – 6
Carne de vacă slabă 12 – 24,5
Șuncă presată 18,4 – 26,7
Făinoase Proteine % Glucide % Lipide %
Biscuiți 8,2 74 9,5
Făină de grâu 11 71 1,4
Făină de porumb 9,6 72,1 1,7
Griș 11,2 73,3 0,8
Macaroane 10,9 75,6 0,6
Orez 8,1 75,5 1,2
Pâine de grâu intermediară 8,3 52,2 0,8
Legume proaspete Proteine % Glucide % Lipide %
Cartofi 2 19 0,2
Dovlecel 0,9 3,2 0,1
Fasole verde 1,1 2,5 0,4
Morcov 1,5 8,8 0,3
Păstârnac 1,4 15 0,5

42
Denumirea produsului ( 100 grame)
Țelină rădăcină 1,4 5,9 0,3
Varză albă 1,8 5,8 0,2
Produse zaharoase Proteine % Glucide % Lipide %
Gem de caise 0,65 58 –
Miere de albine 0,4 81,3 –
Zahăr – 99,9 –
Ouă 14 0,6 12
Sursa: http://www.spitaltgbujor.ro/docs/tabel_alimente.pdf , consultat la data de
19.03.2020 https://doctor.info.ro/valori_nutritionale.html , consultat la data de 19.03.2020
https://medicul.net/nu tritie/valorile -nutritionale -ale-principalelor -alimente/ , consultat la data
de 19.03.2020

Pe baza formulei de calcul primite de la asistenta dieteticiană din cadrul Spitalului
Județean de Urgență Satu Mare, în studiul nostru de caz, am elaborat câteva exe mple de
meniuri din modelul de foaie de alimentație zilnică.

Formula de calcul pentru a afla cantitatea în grame de nutrienți din tr-un aliment

N – reprezintă cantitatea de produs folosită la elaborarea unui meniu
Y – reprezintă conținutul în nutrienți din 100 grame produs

Formula de calcul pentru calorii:

4,1 – reprezintă cantitatea de energie furnizată de proteine și glucide la 1 g de produs
alimentar
9,3 – reprezintă cantitatea de energie furnizată de li pide la 1 g de produs alimentar

43
Tabelul nr. 3.4 .
Meniu Colecist
Nr.
crt. Tip de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr. total
de calorii
pe zi
1 Mic
dejun
Lapte de vacă
bătut, pahar
200 g
7 g
7,8 g
7,2 g
127,64
kcal

Biscuiți 100 g 8,2 g 74 g 9,5 g 425,37
kcal
Margarină
10 g 0,05 g – 8,2 g 76,46 kcal
Ceai 250 ml
cu zahăr 10 g
–
9,99 g
–
40,95kcal
Miere de
albine 20 g 0,08 g 16,26 g – 66,99 kcal

Pâine cu sare
200 g 16,6 g 104,4 g 1,6 g 510,98 kcal
Total grame P, G, L 31,93 g 212,45 g 26,5 g 1248 kcal
2 Prânz

Felul 1 Supă
de pasăre:

10 g

2,5 g

–

51,25 kcal

Carne slabă
de pui de
găină 50 g
Pastârnac 30
g 0,42 g 4,5 g 0,15 g 21,56 kcal
Țelină 30 g 0,42 g 1,77 g 0,09 g 9,81 kcal
Morcov 30 g 0,45 g 2,64 g 0,09 g 13,50 kcal
Griș 15 g 1,68 g 10,99 g 0,12 g 53,06 kcal
Ou 25 g 3,5 g 0,15 g 3 g 42,86 kcal
Total grame P, G, L 16,47 g 22,55 g 3,45 g 192 kcal
Prânz Felul 2

44
Nr.
crt. Tip de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr. total
de calorii
pe zi
Cartofi
natur:

4 g

38 g

0,4 g

175,92 kcal
Cartofi 200 g
Unt 10 g 0,8 g 0,25 g 8 g 78,70 kcal
Mărar 10 g – – – –
Total grame P, G, L 4,8 g 38,25 8,4 g 254 kcal
3 Cina Griș fiert cu
lapte și
zahăr:

3,36 g

21,99 g

0,24 g

106,16kcal
Griș 30 g
Lapte 250 ml 8,75 g 11,25 g 8,75g 163,37 kcal
Zahăr 10 g – 9,99 g – 40,95 kcal
Lapte de vacă
bătut, pahar
100 g
3,5 g
3,6 g
3,9 g
65,38 kcal
Biscuiți 50 g 4,1 g 37,0 g 4,75 g 212,68kcal
Total grame P, G, L 19,71 g 83,83 g 17,64 g 588 kcal 2282 kcal

45

Fig. nr. 3. 3. Meniu Colecist
Sursa: http://sjusm.ro/

Precum am menționat în primul capitol al prezentei lucrării, micul dejun este masa cea
mai importantă din zi, deoarece are un rol important asupra bunăstării generale, asigură
energia necesară pe tot parcursul zilei pentru desfășurarea activităților, ajută la îmbunătățirea
capacității de concentrare a individului.
Din calculele efectuate în studiul nostru de caz se poate observa că micul dejun
reprezintă masa cea mai bogată în nutrienți, numărul de calorii fiind mai crescut în comparație
cu celelalte mese.
Dintre alimentele alese pentru meniu , se poate observa că sunt alimente bogate în
proteine, glucide, iar conținutul de lipide (grăsimi) este redus.
Conform noțiunilor prezentate în primul capitol, pentru un individ glucidele reprezintă
55% din nevoia zilnică de calorii, proteinele și lipidele fiind necesare oragnismului uman într –
un procentaj mai redus.
În ceea ce privește numărul total de calorii pe zi, în spital se respectă indicațiile
mediculuilimita de calorii pe individ încadrându -se între 2000 -2500 kcal.
Făcând o comparație cu mâncarea pe care o consumăm acasă, mâncarea din spital este
benefică pentru organism deoarece:
– nu conține multe grăsimi;
– se servește mai mult mâncare fiartă ;
[VALUE] kcal [VALUE] kcal [VALUE] kcal [VALUE] kcal [VALUE] kcal
0 500 1000 1500 2000 2500 Mic dejun Prânz fel I Prânz fel II Cina Nr. total de calorii pe zi
Nr. calorii pe tip de masă

46
– nu se gătește cu mult ulei, nu se mănâncă prăjit;
– mâncarea este gătită cât mai natural, nu se condimentează ;
– se mănâncă mai mult preparate pe bază de legume și carne slabă;
– mâncarea se servește la ore fixe.

Metod a de calcul , meniu Colecist:
Folosind formula de calcul menționată anterior, pentru a afla cantitatea în grame de
proteine, glucide și lipide dintr -un aliment,vom înmulți cantitatea de produs folosită la
elaborarea unui meniu cu conținutul în grame de proteine, glucide și lipide din 100 grame
produs, împărțit la 100.
Tabelul 3. 5.
Exemplu m etodă de calcul meniu Colecist
Nr.
crt. Denumire produs
1

2

3

4

5

47
Nr.
crt. Denumire produs
6

7

8

9

10

11

48
Nr.
crt. Denumire produs
12

13

14

15

16

Regimul Colecist este indicat de medicul curant în cazul „afecțiunilor vezicii biliare ”.
Alimentele recomandate în cadrul meniului Colecist sunt următoarele47:
a) Lactate: brânză slabă de vaci, lapte, iaurt, lapte bătut, caș, urdă ;
b) Carne slabă de: pui, curcan, șuncă presată, vită (fierte sau fripte) ;

47Iulian Mincu, Alimentația omului bolnav , Editura Medicală, București, 1980, pag. 155 .

49
c) Peștele slab (fiert sau copt) ;
d) Făinoase: pâine de o zi, făină, griș, macaroane, orez, fulgi de ovăz, spaghete ;
e) Legume: roșii, spanac, capere, cartofi, fasole verd e, zarzavaturi nefibroase proaspete,
salată verde, sfeclă ;
f) Fructe: mere, portocale, lamăie, căpșuni, vișine, caise, sucuri de fructe ;
g) Zahăr, miere, gem de fructe ;
h) Ouă, etc48.
Tabelul nr. 3. 6.
Meniu Hepatic Desodat
Nr.
crt. Tip
de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr.total
de calorii
pe zi
1 Mic
dejun
Lapte de vacă
100 ml 3,5 g 4,5 g 3,5 g 62,35 kcal
Biscuiți 50 g 4,1 g 37,0 g 4,75 g 212,68kcal
Ceai 250 ml
cu zahăr 10g
–
9,99 g
–
40,95kcal
Șuncă presată
fără sare
80 g
14,72 g
21,36 g
259kcal
Pâine fără
sare 180 g 14,94 g 93,96 g 1,44 g 459,88 kcal
Unt 10g 0,8 g 0,25 g 8 g 78,70kcal
Total grame P, G, L 38,06 g 145,7 g 39,05 g 1113 kcal
2 Prânz

Felul 1 Supă
de fasole
verde

1,65 g

3,75 g

0,6 g

27,72 kcal
Fasole verde
150g
Varză albă
100g 1,8 g 5,8 g 0,2 g 33,02 kcal
Pastârnac 30 0,42 g 4,5 g 0,15 g 21,56kcal

48Ibidem , pag. 157; pag. 274 – 283.

50
Nr.
crt. Tip
de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr.total
de calorii
pe zi

g
Țelină 30 g 0,42 g 1,77 g 0,09 g 9,81kcal
Morcov 30 g 0,45 g 2,64 g 0,09 g 13,50kcal
Faină 10 g 1,1 g 7,1 g 0,14 g 34,92 kcal
Smântână 30g 1,05 g 0,93 g 6 g 63,91kcal
Ulei5 g – – 5 g 45,6 kcal
Total grame P, G, L 6,89 g 26,49 g 17,27 g 250 kcal
Prânz Felul 2
Friptură din
piep de pui 80
g

16,8 g

–

4,8 g

113,52 kcal
Morcovi
sote50 g 0,75 g 4,4 g 0,16 g 22,60kcal
Orez fiert fără
sare 100 g 8,1 g 75,5 g 1,2 g 353,92 kcal
Ulei 10 g – – 10 g 93 kcal
Total grame P, G, L 25,65 g 79,9 g 16,16 g 583kcal
3 Cina Mămăligă cu
brânză

9,6 g

72,1 g

1,7 g

350,78 kcal
Făină de
porumb 100 g
Brânză de
vacă fără
sare50 g 13,6 g 3,2 g 0,96 g 77,80kcal
Șuncă presată
30 g 5,52 g – 8,01 g 97,12 kcal
Total grame P, G, L 28,72 g 75,3 g 10,67 g 525kcal 2471 kcal

51
Regimul Hepatic este recomandat de medici în cazul „bolilor hepatice”, din categoria
alimentelor pe care un individ le poate consuma în cadrul meniului Hepatic amintim49:
a) Lactate: lapte, iaurt, brânza de vaci, lapte bătut ;
b) Carne slabă de: pui, găină, curcan (carnea trebuie să fie proaspătă) ;
c) Făinoase: griș, orez, fidea, tăiței, macaroane, pâine de o zi, făină ;
d) Legume proaspete: roșii, ardei, dovlecel, sfleclă, cartofi, morcovi, pătrunjel, leuștean,
mărar ;
e) Fructe proaspete: portocale, piersici, lămâie, mere, caise, struguri ;
f) Smântână, ulei, unt, foarte proaspete ;
g) Gem de fructe, zahăr, etc50.
Tabelul nr. 3. 7.
Meniu Pancreas
Nr.
crt. Tip
de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr.total
de calorii
pe zi
1 Mic
dejun
Iaurt 200 ml 6,6 g 7,8 g 0,2 g 60,9kcal
Ceai 250 ml cu
zahăr 10g
–
9,99 g
–
40,95kcal
Gem de caise
150 g 0,97 g 87 g – 360,67kcal
Pâine 200g 16,6 g 104,4 g 1,6 g 510,98kcal
Unt 10g 0,8 g 0,25 g 8 g 78,70kcal
Total grame P, G, L 24,97 g 209,44 g 9,8 g 1052 kcal
2 Prânz

Felul 1 Supă
cremă de
legume

Dovlecel
150 g 1,35 g 4,8 g 0,15 g 26,61kcal
Cartofi
100 g 2 g 19 g 0,2 g 87,96kcal
Țelină 30 g 0,42 g 1,77 g 0,09 g 9,81kcal

49Ibidem , pag. 142 .
50Ibidem , pag. 145; pag. 249 – 260.

52
Nr.
crt. Tip
de
masă Denumire
produs Grame
Proteine
(P) Grame
Glucide
(G) Grame
Lipide
(L) Nr.calorii
pe tip de
masă Nr.total
de calorii
pe zi

Morcov 30 g 0,45 g 2,64 g 0,09 g 13,50kcal
Faină 5 g 0,55 g 3,55 g 0,07 g 17,41kcal
Smântână 15 g 0,52 g 0,46 g 3 g 31,91kcal
Ulei 5 g – – 5 g 45,6 kcal
Total grame P, G, L 5,29 g 32,22 g 8,6 g 232 kcal
Prânz Felul 2
Friptură de vită

12 g

–

24,5 g

277,05kcal
Carne de vită
100 g
Pătrunjel frunze
20 g – – – –
Orez fiert
100 g 8,1 g 75,5 g 1,2 g 353,92kcal
Ulei 10 g – – 10 g 93 kcal
Total grame P, G, L 20,1 g 75,5 g 35,7 g 723 kcal
3 Cina Macaroane cu
brânză

10,9 g

75,6 g

0,6 g

360,23kcal
Macaroane 100 g
Brânză 50 g 13,6 g 3,2 g 0,96 g 77,80 kcal
Iaurt 100 ml 3,3 g 3,9 g 0,1 g 30,45 kcal
Total grame P, G, L 27,8 g 82,7 g 1,66 g 468 kcal 2475 kcal

Regimul Pancreas este indicat în „bolile pancreasului ”, meniul individului în acest caz
trebuie să fie bogat în proteine, glucide și sărac în grăsimi . Alimente recomandate51:
a) Legume: cartofi, roșii, ardei, țelină, morcovi, păstârnac,ceapă, spanac, fasole ve rde;
b) Carne slabă de: vacă, porc, pasăre, ficat ;
c) Lactate: iaurt, unt, brânzeturi slabe, lapte ;

51Ibidem , pag. 161 – 162.

53
d) Fructe: mere, caise, vișine, zmeură, gutui ;
e) Oțet de fructe în cantitate mică ;
f) Făinoase: pâine, făină, fidea, orez, griș ;
g) Zahăr, miere, gem de fructe ;
h) Ouă, ulei, etc52.

52Ibidem, pag. 284 – 294.

54
CONCLUZII

Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut ca starea sănătății și serviciilor
sanitare oferite la nivelul țărilor membre ale Uniuni Europene să devină cadru de referință și
pentru cetățenii din România.
Necesitatea și oportunitatea aplicării metodelor moderne de management la nivelul
serviciilor medicale decurg din multitudinea problemelor complexe cu care se confruntă
sistemul sanitar românesc, inclusiv din dificultățile obiective ale aplicării reformei sanitare în
sensul asumării răspunderii pentru restructurarea unităților sanitare și stabilirea de noi
responsabilități pentru furnizorii de servicii medicale. Aceste acțiuni nu se pot aplica fără a fi
întemeiate pe analize de eficiență economică -socială fundamentate prin metode și tehnici
științifice de calcul, coroborate cu rezultatele și experiența țărilor dezvoltate.
O provocare este pusă de către forța de muncă din sectorul sanitar, libertatea de
mișcare câștigată odată cu intrarea în UE accentuând de calajul față de situația dificilă
existentă, când România avea cu aproape o treime mai puțin personal medical la 1000 de
locuitori față de media UE, având cel mai mic număr de doctori, dentiști, asistenți medicali,
raportat la populație, din UE.
În aceste condiții, sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistență
spitalicească ca principală metodă de intervenție, România înregistrând în continuare una
dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE și una dintre cele mai ridicate din lume.
Reușita în domeniul managementului serviciilor medicale aparține specialiștilor, celor
care pot da soluții problematicilor complexe a analizei raportului dintre nevoile nelimitate ale
oamenilor la aceste servicii și resursele financiare limitate.
 Sistemul s anitar va trebui să își crească transparența, să pună la dispoziția pacienților
și familiilor acestora informații care să le permită să ia decizii informate atunci când
aleg un furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de tratame nt.
Acestea ar trebui să includă informații privind performanța sistemului în ceea ce
privește siguranța, practica bazată pe dovezi și satisfacția pacientului;
 Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel național până
la cele legate de metodele de diagnostic și tratament vor trebui să fie bazate pe cele
mai bune cunoștințe științifice, disponibile la acest moment.

55
 Asigurarea calității serviciilor medicale trebuie să fie un element fundamental al
sistemului, noile structuri propuse urmând să aibă ca obiect exclusiv de activitate acest
domeniu.
 Siguranța trebuie să fie o caracteristică de bază a sistemului. Reducerea riscului și
asigurarea siguranței pacientului trebuie sprijinită prin sistemele și procedurile
informaționale și prin sistemul de monitorizare a calității, care vor ajuta la
recunoașterea, prevenirea și diminuarea erorilor.
Sistemul românesc de sănătate continuă să se bazeze pe asistența spitalicească ca
principală metodă de intervenție.
De asemenea, ac cesul la medicamente, în special pentru categoriile defavorizate,
rămâne o problemă perpetuă, epuizarea medicamentelor compensate în primele zile ale unei
lunii, ajungând să fie considerată o situație cvasi -normală, așa cum se întâmplă de altfel și la
nivelul multor spitale.
Deși eforturile financiare ale statului român au crescut considerabil atât în cifre
absolute cât și procentual, aproape toate veniturile și cheltuielile dublându -se în ultimii 4 ani
pentru aproape toate categoriile de servicii medicale, senzația de lipsuri din sistem continuă să
persiste și să se acutizeze.
Factorii comportamentali cu impact puternic asupra stării de sănătate sunt: fumatul,
consumul de alcool, consumul de droguri, dieta și inactivitatea fizică. A atinge întregul
potenția l de sănătate nu depinde numai de furnizarea serviciilor de sănătate. Mulți alți factori,
și de acea mulți indivizi, grupuri, instituții publice sau private trebuie să joace un rol în efortul
general de a crește starea de sănătate și de a atinge potențialu l de sănătate al unei națiuni.
Sistemul sanitar răspunde în continuare ineficient problemelor majore de sănătate ale
românilor, modelul actual punând accentul pe asistență curativă și preponderant pe cea
spitalicească, în defavoarea celei ambulatorii și de asistență primară.
Finanțarea sistemului sanitar continuă să fie neadecvată și utilizată într -un mod
ineficient. Nivelul de finanțare al sistemului de sănătate din România rămâne scăzut în
context european, mai ales având în vedere lunga perioadă de subfi nanțare cronică și lipsa de
investiții din sănătate. Nu se realizează și nu se utilizează studii de cost -eficiență pentru
alocarea resurselor, alocarea acestora nu se face în mod transparent nefiind bazată pe criterii
clare și constant utilizate. Această s ituație, coroborată cu lipsa unor criterii clare și coerente de
performanță la nivelul instituțiilor de sănătate, face dificilă implementarea unor sisteme de
management eficiente, care să recompenseze managerii eficient.

56
Managementul resurselor umane din s ectorul sanitar este deficitar în afară de
distribuția teritorială neuniformă a personalului medical, se mai remarcă și insuficiența
personalului de specialitate, mai ales pentru sectoarele preventive medico -sociale, sănătate
publică și managementul îngrij irilor de sănătate, ponderea inadecvată a personalului auxiliar,
concentrarea personalului medical și în spitale.
Alte probleme se referă la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale și a
susținerii specialiștilor tineri, nivelul scăzut al sala riilor și lipsa de legătură între performanța
medicală și veniturile realizate oficial. Managementul deficitar al informațiilor din sănătate, în
condițiile existenței mai multor sisteme paralele de informații coordonate și controlate de
către proprietari d iferiți (Ministerul Sănătăți Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Spitalele, cabinetele particulare) a condus la duplicarea raportărilor, la apariția unor
incoerențe a datelor, la pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informații
Lipsa unui sistem funcțional al informaților în sănătate, face imposibilă existența unui
sistem viabil de asigurare a calități serviciilor de sănătate la toate nivelurile asistenței de sănătate.
Cetățenii care fac parte din grupurile cu nivel socio -economic mai scăzut suferă o
povară disproporțională a îmbolnăvirilor. Principiul echității recunoașteri ca factorii sociali de
mediu și cei economiei, inclusiv lipsurile, educația, condițiile de trai și nutriția afectează atât
starea de sănătate a individului, cât și abilitatea acestuia de a accesa serviciile.
Accesul la îngrijirile de sănătate trebuie să fie astfel construit, încât sistemul să
răspundă la nevoile oamenilor mai curând decât să acorde acces în funcție de localizarea
geografică, apartenența culturală sau abilitatea de a plăti. Perceperea unei lipse de
corectitudine și tratament, sunt în centrul multor plângeri făcute împotriva sistemului existent.
Îmbunătățirea echității accesului, va îmbunătății sănătatea prin asigurarea că oamenii știu la ce
servicii au dreptul, cum să le obțină și că barierele financiare sau de altă natură în calea
primirii acestor servicii sunt mult reduse, dacă nu eliminate de tot.
Echitatea va trebui să stea în centrul dezvoltării tuturor politicilor publice pentru a
reduce diferențe le în starea de sănătate, diferențe care se regăsesc de -a lungul întregului
spectru social al României.
Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai
sănătoși, un sistem care este corect în care oamenii să aibă încrede re și care este acolo când e
nevoie de el.

57
Criza de Coronavirus arată în prezent marile vulnerabilități ale României în
gestionarea pandemiei.
Pandemia de coronavirus a prins România nepregătită chiar și la minimul necesar
pentru protecția celor de la care se așteaptă „să lupte în linia întâi” cu coronavirusul – cadrele
medicale.
Sistemul sanitar nu este dotat cu echipamente de protecție.
„Nu aveam absolut nimic să ne protejeze, de unică folosință, cu excepția sălilor de
operații. Stocuri zero. Dar și a lte țări au avut problema aceasta, uneori mai rău. Singurul
lucru era să fi făcut o aprovizionare, dar în momentul în care a izbucnit pandemia, era cvasi –
imposibil ”, arată medicul Sorin Paveliu, care consideră că „în condițiile date”, reacția
autorităților față de sistemul sanitar a fost totuși „foarte bună”.
Lipsa echipamentelor de protecție și dezorganizarea din unele unități sanitare a dus la
infectarea multor cadre medicale și chiar închiderea unor spitale întregi, care au intrat în
carantină.
Numărul mic de teste de coronavirus făcute de autorități a fost un subiect fierbinte și
reprezintă în continuarea cea mai mare vulnerabilitate în această criză. Fără să testeze cât mai
mult, un stat nu poate cunoaște dimensiunea epidemiei de Covid -19 de pe teritor iul său și deci
nici să ia măsuri adecvate.

Un alt aspect pe care îl arată criza de coronavirus .
(Ne)pregătirea sistemului de sănătate .
Situațiile de tipul celor apărute la spitalul județean din Suceava, dar și în alte unități
sanitare din țară, combinate cu lipsa echipamentelor pentru cadrele medicale au dat naștere la
episoade care i -au scandalizat pe mulți. Totuși, astfel de situații au apărut în multe alte țări din
Europa, în această pandemie, în România fiind amplificate în special de lipsuri și
disfuncționalități deja cronice ale sistemului de sănătate.
Autoritățile au luat măsuri care să reducă presiunea de pe unitățile sanitare, cum ar fi
reducerea internărilor și a intervențiilor chirurgicale la strictul necesar, de urgență, gândirea
unui sistem de împărțire pe linii a spitalelor, în ideea de a difuza pacienții infectați cu Covid –
19 în mai multe locuri. Sistemul are însă carențe, explică medicul Sorin Paveliu53.

53https://romania.europalibera.org/a/criza -coronavirus -marile -vulnerabilitati -romania -gestionare -pandemie/
30536722.html , consultat la data de 25.04.2020

58
BIBLIOGRAFIE

I. Legislație
 Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare .
 Legea nr. 5 /2020 , Blocul alimentar (bucătărie ) norm ă actualizată .
 Legea nr. 46/2003 din 21 ianuarie 2003 a drepturile pacientului, cu modificările și
completările ulterioare .
 Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare .
 OMS 386/2004, privind aprobarea Normelor de aplicare a legii privind drepturile
pacientului .
 HG 262/2010 pentru aprobarea Contractului -cadru privind condițiile acordării
asiste nței medicale în cadrul sistemului de asigurări socia le de sănătate pentru anul
2010.
 HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziție publică .
 OMS – OPCNAS nr. 265/408/2010 pentru apr obarea Normelor metodologice de
aplicare a Contractului -cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010 .
 OMS 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfe cția și
sterilizarea în unitățile sanitare .
 OMS 914/2006 pentru aprobarea Normelor privind condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației de funcționare .
 HG nr. 303 Pentru aprobarea Strategiei naționale de rațio nalizare a spitalelor .
 OMS 386/2004, privind aprobarea Normelor de aplicare a legii privind drepturile
pacientului.
 OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor p ublice, precum și
organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale .
 Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 445 din 28 aprilie
2010 privind aprobarea Regulilor de validare a cazurilor în regim de spitalizare
continuă Metodologiei de evaluare a cazurilor invalidate pe care se solicită revalidare .

59
 Regulamentul de organizare și funcționare a Spitalului Județean de Urgență Satu
Mare .

II. Lucrări generale și de specialitate
1. Alexandru Gh., Managementul serviciilor medicale , Editura Eficon Press, București,
2004 .
2. Ciurea A.V., Dezvoltarea managementului în organizațiile sănătății , Editura
Universitară, București, 2007 .
3. Croitoru Cătălina, Ciobanu Elena, Ghid de bune practici: Alimentație rațională,
siguranța alimentelor și schimbarea comportamentului alimentar, Agenția
Universitară Francofonă Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „ Nicolae
Testemițanu”, Chișinău, 2019 .
4. Duma Daniela Aurelia, Alimentaț iePublică , note de curs, 2019 .
5. Mozeș Carol, Crainic Livia, Szinay Paraschiva, Motiu Silvia, Kende Veronica,
Tehnica Îngrijirii Bolnavului , Volumul I, Ediția a IV -a, Editura Medicală, București,
1978.
6. Rădulescu Emil , Alimentație inteligentă , Editura „Viață și Sănătate”, București, 2003 .
7. Grigorescu C., Mihai Șt., Dezvoltarea și specializarea serviciilor , Editura Academiei
Române, București, 1992 .
8. Ionescu T., Bolile cronice o prioritate de sănătate publică din România , Ministerul
Sănătății. Centrul de calcul și Statistică Sanitară și Docume ntare Medicală, București,
2005 .
9. Mincu Iulian , Alimentația omului bolnav , Editura Medicală, București, 1980 .
10. Luchian M., Management sanitar , Editura Universitară „Carol Davila“, Iași, 2005 .
11. Teodoru Mircea Constantin, Comportamentul consumatorului, Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2004 .
12. Teodoru Mircea, Neagu Olimpia, Comportamentul consumatorului, Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 2019 .
13. Petroman Cornelia, Petroman Ioan, Popescu Gabriela, Caba Ioan, Alimentație Publică,
Ed. Eurostampa, Timișoara, 2 006.
14. Pikani J., Sava D.I., România – asistența tehnică pentru sprijinirea actua lizării
strategiei spitalicești , august 2009 .

60
15. Rosabeth Moss Kanter, Frontierele Managementului , Editura Meteor Press, București,
2001 .
16. Stere Stavrositu, Ghid profesional în alimentația publică , Ed. Tehnică, București,
1982 .
17. Tănăsescu Paul, Managementul financiar al activității sanitare , Editura Tribuna
Economică, București, 2011 .
18. Văcărel Iulian și col., Finanțe publice , Ediția II, Editura Didactică și p edagogică,
București, 1 999.
19. Vlădescu C., Managementul serviciilor de sănătate , Editura Expert, București, 2000 .
20. Vlădescu C., Sănătate publică și management sanitar , Editura Cartea universitară,
București, 2004 .

III. Reviste
 Viața Medicală, nr. 20, 22 mai 2020.

IV. Surse electronice
 https://www.startupcafe.ro/sites/default/files/2018 -05/Ghid %20 afacere %20
alimentatie.pdf , consultat la data de 02.01.2020
 http://www.rompan.ro/principii -nutritive/ , consultat la data de 07.01.2020
 https://www.revistagalenus.ro/practica -medicala/nutritia -componenta -esentiala -pentru
-sanatate -si-frumusete/ , consultat la data de 15.01.2020
 https://www.creea za.com/familie/alimentatie -nutritie/Alimentatia -in-spitale916.php ,
consultat la data de 31.01.2020
 http://sjusm.ro/despre -noi/, consultat la data de 10.02.2020
 http://sjusm.ro/ , consu ltat la data de 10.02.2020
 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european -semester_thematic –
factsheet_health -systems_ro.pdf , 16.02.2020
 https://www.satmareanul.net/2018/06/ 29/spitalul -judetean -are-bucatarie -proprie/ ,
consultat la data de 09.03.2020
 https://www.gazetanord -vest.ro/2019/09/inspira tie-economii -de-aproape -un-milion –
de-lei-cu-bucataria -proprie -la-spital/ , consultat la data de 09.03.2020
 https://romania.europalibera.org/a/criza -coronavirus -marile -vulnerabilitati -romania –
gestionare -pandemie/30536722.html , consultat la data de 25.04.2020