Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [620218]

1
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
I. Presa -noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
1.1 Începuturile presei în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.2 Rolul presei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 9
1.3 Implicaț iile sociale ale presei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.4 Relatarea adevărului in presă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
1.5 Influența presei asupra populației ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
1.6 Presa -informații tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 16
1.7 Aspecte privind funcția informativă a presei ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
II. Designul de presă -introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21
2.1 Elementele designului de pre să ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
2.2 Textul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.3 Text, coloane și raster ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
2.4 Rastere de la 3 până la 7 coloane ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
2.4 Imaginea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 32
2.5 Fotografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
2.6 Fotografia de presă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
2.7 Ilustrațiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
2.8 Culorile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 36
2.9 Contrastul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
2.10 Punerea în pagină ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 39
2.11 Paginarea ziarelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
2.12 Formatele revistelor si ziarelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
III. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 55
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 57
Siteografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 58

2

Rezumat

Obiectivele acestei lucrări sunt cunoaștere a fenomenului de presă și a designului presei
cât și rolul său foarte important în impactul informării și atragerea cititorului.
În prima parte a lucrării este prezentat un mic istoric a ceea ce înseamnă presa și evoluția
ei de -a lungul anilor odată cu dez voltarea tehnologiei precum și rolul pe care aceasta îl are în
viața oamenilor. Totodată am prezentat și impactul pe care mass -media îl are asupra populației și
vedem cum anume designul unui ziar sau al unei reviste mai exact ilustrațiile, fotografiile, te xtul,
culorile și toate celelalte elemente tehnice pot aduce un impact și mai mare asupra cititorului
facându -l să achiziționeze acest produs de presă.
La finalul lucrării am ales să analizez două reviste prezente pe piața presei de la noi din
țară, pe ca re le-am comparat din punct de vedere al elementelor tehnice și grafice care alcătuiesc
o revistă.
În concluzie putem spune că presa prin designul acesteia are un impact și o influență
foarte mare în viața fiecăruia dintre noi.

3

Abstract

The objectives of this paper are to know the press phenomenon and the design of the
press, as well as its very important role in the impact of informing and attracting the reader.
The first part of the paper presents a small history of what the press means and its
evolution over the years with the development of technology as well as the role it plays in
people's lives. At the same time, we also present the impact the media has on the population and
see how the design of a newspaper or magazine, more precisely, the illustrations, photos, text,
colors and all other technical elements can bring even greater impact to the reader, to acquire this
press product.
At the end of the paper I chose to analyze two magazines that are running on the press
market in our count ry, which I compared in terms of the technical and graphic elements that
build up a magazine.
In conclusion, we can say that the press, through its design, has a great impact and
influence on the lives of each of us.

4

Introducere

Dintotdeauna omul a dorit sa fie informat și să fie la curent cu tot ce se află în jurul lui.
Odată cu evoluția presei scrise au apărut și revistele de specialitate, cele care se adresează
publicului feminin sau masculin, având teme științifice, culturale, divertisment etc. Acestea au
evoluat foarte mult ca și conținut dar și în ceea ce privește numărul de cititori.
Tema de licență a fost aleasă în baza unei curiozități deoarece de foarte mult timp doream
să știu ce se întâmplă în spatele unui produs finit, în cazul nostru pr esa scrisă și în special
revistele.
În prima parte a lucrării se va aborda o scurtă istorie a presei scrise și evoluția acesteia.
Mai exact vor fi analizate detalii generale ale presei, rolul ace steia, influențele pe care le are
asupra populației și diferite informații tehnice.
În cea de -a doua parte a lucării vor fi analizate noțiunile de baza care fac referire la
desginul de presă (aliniere, contrast, repetiție etc .) și elemente de grafică (fon turi, imagini,
culori, contraste, logo etc .) precum și modul de machetare al ziarelor și revistelor utilizate în
mass -media.
În ultima parte a lucrării vor fi comparate coperțile si articolele principale a două reviste
cunoscute în România, care sunt ded icate publicului feminim. Această analiză va fi făcută pe
baza anumitor criterii folosite în designul presei scrise.
Aflându -se într -o continuă dezvoltare și formare, designul este utilizat din cele mai vechi
timpuri, dar cu toate acestea până spre sfârșit ul anilor `90 se putea vorbi doar despre câteva
reguli de bază cu privire la ziare și designul acestora (format și proporții, designul paginilor etc.).
Odată cu dezvoltarea societății, mediilor de comunicare și al tehnologiei, constatăm ca
popularitatea p resei scrise scade, ea fiind consumată doar de către un anumit public -țintă.

5
Tocmai din acest motiv mi s -a părut interesant abordarea acestui subiect pentru susținerea acestei
lucrări.
Consider că presa scrisă rămăne în continuare un mod plăcut de informa re și în a celași
timp de relaxare , chiar dacă în zilele noastre aceasta se adresează doar anumitor consumatori.
Cu un format derivat din A4, revistele devin rezultatul îmbinării dintre producția de carte,
jurnalism, ilustrații și fotografii, ele devenind „ obiecte” de colecție care pot fi păstrate un timp
îndelungat, acest lucru oferindu -le un plus de valoare.
Este interesant cum această ramură din mass -media reușește încă să atragă publicul prin
grafică, culoare, imagini, spațiu alb, text, elemente grafi ce care au un impact important asupra
acestuia.

6

I. Presa -noțiuni generale
De-a lungul timpului au existat diferite definții ale presei. Dicționarul explicativ al limbii
româ ne definește presa ca fiind un „ansamblu de informații periodice și cotidiene”1. O al ta
definitie a presei poate fi „ un mijloc de informare tipărit, care propune cele mai diverse
informații: despre evenimentele care se produc în lume, despre politică, investigații, științe, sport
etc. Presa poate fi de interes general sau specializată. Publicațiile de presă apar cu regularitate,
periodic. Dacă publicația apare în fiecare zi, ea este numită cotidian, dacă apare o dată pe
săptămînă – săptămînal, dacă apare o dată pe lună – revist ă lun ară, iar dacă apare o dată pe an –
revistă anuală sau anuar ”. 2
Până să apară tiparul informația era transmisă pe cale orală. Hotărârile și înștiințările
reprezentanților puterii politice erau transmise pe cale orală iar oamenii erau chemați în piețe le
publice pentru a li se comunica diversele hotărâri luate sau taxele pe care le aveau de plătit. Erau
informați atât despre căștigarea unui război sau chiar despre pierderea lui. Astfel informația
circula în spații mici.
Ziarele moderne apar țin erei industriale, care întrunește condițiile tehnice, economice,
sociale și culturale pentru presa populară de mare tiraj, respectiv pentru ziarele cotidiene și
pentru periodice. Presa scrisă are însă și ea o istorie îndelungată.
Ziarul propriu -zis a î nceput să fie tipărit la începutul sec . XVII, beneficiind de două
împrejurări, și anume: perfecționarea tiparului și de organizarea poștei ca serviciu regulat.3
Ziarele periodice, tipărite de obic ei pe hârtie de calitate medie au între una și șapte apa riții
pe săptămâna. Cotidienle de cinci pâna la șapte ori pe săptămână si acoperă diverse zone, fiind
locale, regionale, naționale sau chiar multinaționale, ca International Herald Tribune . Vânzarile
ziarelor pot varia în funcție de zonă, de la câteva mii, ajungând la câteva milioane .

1 Academia Română Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX. Dicționarul explicativ al limbii române ,
ed. a II -a, Univers enciclopedic, București, 1996.
2 https://vboicu.wordpress.com/2008/06/20/ce -este-presa/
3 Drăgan Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa -Orizontul societății de masă, Partea I, Casa de editură și presă „Șansa”
S.R.L, București, 1996

7
În afară de cotidienele sportive și economice, acestea pot oferi o perspectivă asupra
actualitații. De obicei, este vorba, înainte de toate, de informații politice, dar acestea pot varia în
funcție de zona acoperită.
În orice țară, vânzările și conținutul depind de stilul ziarului. În majoritatea țărilor se pot
distinge trei tipuri de ziare: ziarul de calitate, ziarul popular si săptămânalul.
Ziarele sunt cele mai vechi mijloace de informare, dar vârsta lor s -a sfârșit o dată cu al
doilea război mondial, iar de atunci se anunță frecvent moartea cotidienelor. La sfârșit de secol
XX, în numeroase țări, oamenii nu mai resimt nevoia de a citi un ziar în fiecare zi, de aceea
vânzarile au scăzut în unele țări, în afară de cazul celor care se dezvoltă. Asta nu înseamnă că
mijloacele de informare electronică ucid tipăritura. Mijloacele precedente se adapteaza
întotdeanua când apare ceva nou, de aceea cotidianele îmbracă uneori un aspect de publicație
magazin4
La mijlocul secolului al X V-lea, odată cu apariția tiparului comunicarea între oameni
începe să se dezvolte. Acest moment le oferă oamenilor posibilitatea de a păstra informația, de a
o multiplica și de a o răspândi. Abia în secolul al XVIII -lea apare tiparul și în Țările Române,
datorită eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivirenul în Muntenia. La început era folosit
pentru tipărirea și răspândirea cărților din diferite domenii. „ Problema periodicității apariției unui
material informativ (revistă, ziar) apare mult mai târziu dupa 1600. Ziarele au fost primul mijloc
de informare de mare audiență, acestea au apărut în secolul al XVII -lea, iar în secolul XIX -lea
cele mai respectate, precum TheTimes în Marea Britanie, exercitau o influență putenică asupra
clasei mijlocii educate c are forma „ opinia publică”. Mai târziu datorită unui sistem de învățământ
îmbunătățit și datorită progresului economic s -au creat condițiile unei audiențe a presei scrise.
Ziarele care să satisfacă cerințele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 și 20 de ani mai
târziu în Marea Britanie”5.
Pimele reviste și ziare românești apar în secolul al XIX -lea. În secolul al XX -lea apare
radioul și televiziunea, astfel presa cunoaște o nouă etapă de dezvoltare datorită acestor
modalități noi de comunicare. În ultimii ani datorită dezvoltării comunicarii prin intermediul

4 Jean Bertrand Claude, O introducere în presa scrisă ș i vorbită, trad. coord. de Mirela Lazăr, București, Polirom, 2001
5 http://comunitate.ziare.com/blogs/6072/6426/presa -a-patra -putere -in-stat

8
internetului trebuie să amintin și presa transmisă și recepționată folosind acest mod de
comunicare care este foarte utilizat în zilele noastre. Astfel, presa se poate clasifica în funcție d e
modul de transmitere dar și în funcție de modul de recepționare a informației în următoarele
categorii: presa scrisă redată prin intemediul ziarelor și revistelor, presa vorbită redată prin
radiou și televiziune și presa transmisă prin alte mijloace cum este internetul. Mai putem
clasifica presa și prin modul de apariție a acesteia: zilnică, săptămânală, lunară, cu apariție
bilunară sau semestrială. În funcție de conținutul informațional se poate clasifica prin: presă
sportivă, politică, economică, litera ră, științifică, informațională etc.6

1.1 Începuturile presei în România

Istoria acesteia în țara noastră, prezintă o înfățișare care se abate de la caracteristicile
obișnuite, cu o dezoltare temporală mult mai scăzută, fapt care se datoreaza condițiilor istorice în
care a avut loc întreaga dezvoltare a societății românești.
Dacă în spațiul românesc presa cunoaște o dezvoltare abia în secolul al XIX -lea, în
Europa presa era deja un element puternic al societății, impunându -se și devenind astfel o putere
importantă în stat.
Apariția tiparului este una dintre condițiile de la si ne înțeleasă pentru apariția presei care
ne conduce către secolul al XVI -lea.
”Tiparul devine o realitate la noi odată cu activitatea lui Macarie care, în 1508, tipărește
la Târgoviște, câteva texte în limba slavonă. Abia în 1544 se tipărește la Sibiu, în limba româ nă
un Catehism luteran. Trbuie amintită și a ctivitatea tipografică a lui Coresi, desfășurată între 1559
– 1583, care a fost esențială pentru întreaga evoluție a culturii și a limbii române.” 7
În aceeași perioadă se tipăresc numeroase cărți la C luj și Sibiu, atât în limba maghiară cât
și în limba germană.

6 http://cniculae.ro/cum -vedem -eu-presa -cand -era-mic/
7 https://vdocuments.com.br/romanian -cultural -journals -from -the-19th-03-b4pdfodata -cu-gutemberg -1.html

9
După a doua jumătate a secolului se tipăresc tot mai multe cărți, acoperind o aerie
geografică vastă, pe toate teritoriile locuite de români: Alba -Iulia (1567), București (1575),
Govora (1675) , mai apoi la Câmpulung și Târgoviște (1634), Iași (1640), Snagov (1690) etc.
Această perioadă a fost, fără îndoială, una plină de realizări în toate domeniile, oferind un
cadru propice dezvoltării tiparnițelor. Activitatea tipografilor acelor timpuri a fo st încununată de
operele cărturilor care au răzbătut prin istorie, printre care se numără: Grigore Ureche, Miron
Costin, Constantin Cantacuzino -Stolnicul, Ioan Necule sau Dimitrie Cantemir.
”Originea presei românesști este fixată în 1731, odată cu apariți a calendarului imprimat în
Scheii Brașovului de Petcu Soanul,considerându -se acest Calendar, ca un embrion al unei
evoluții ce avea să ducă la apariția presei românești moderne”8
1.2 Rolul presei

Presa scrisă este una dintre cele mai importante ram uri ale mass -mediei, prin presă se
intelege totalitatea modalitaților de comunicare care pot ajunge la un numar foarte mare de
oameni. Presa este o formă de exprimare a libertății de gândire
care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismul de
idei.
Presa are câteva funcții, acestea fiind: funcția de transmitere a informației, de educatie, de
formare, de manipulare a opiniei publice și de divertisment.
Funcția de educare și de formare: prin ceea ce co nține informația și prin m odul de prezentare al
acesteia c e contribuie la educarea publiculu i. Această funcție se realizează prin acț iuni de
popularizare a știintei și culturii, prin diferite mijloace (radio, TV sau presa scrisă ).
Exemple de posturi radio culturale: Radio România Cultural, cu emisiunile cu teme
științifice ș i culturale.
Exmple de posturi TV culturale: TVR Cultural, National Geographic, Discovery etc.
Exemple presa scrisa: Science, România Literara, Psychologies etc.

8 http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/inceputurile -presei -in-romania

10
Funcțiile de informare, influențare și manipulare a opiniei publice: conținutul pe care il au
informațiile pe un anumit subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic
sau social, depinde de modul cum este transmis, astfel putând inf luența sau forma opinia celor
care recepționeaza această informație.
Funcția de divertisment: aceasta se bazează pe apariția în presa scrisă a unor publicații cu
un conținut sportiv, de relaxare și distracție.
Datorită rolului pe care îl de ține presa, aceasta este considerată a patra putere în stat și
conform articolului 30 din Constituția României, are libertate deplină de exprimare.
Din cauza funcțiilor de informare, influențare și manipulare a opiniei publice, de multe
ori luarea deciziil or juridice sau politice au fost influențate de apariția unor informații in presa.
Aceasta nu este o situație foarte confortabilă pentru presă , deoarece
trebuie să facă față unui numar crescut de condițion ări de natură politică, economică și socială
care, prin însumare, îi pot anula eficiența acțiunii.
Pentru a fi eficientă în acțiunile ei, presa trebuie sa fie independentă, acest lucru însa, este
relativ atat pe plan național, cât și internațional.9
1.3 Implicațiile sociale ale presei

Societatea din care facem parte, se află într -o continuă schimbare și astfel, fiecare etapă
aduce cu sine noi informații și noi tehnici de comunicare. De aceea natura umană este strâns
legată de cea socială, iar între interesele omului, atât cele personale cât și cele colecti ve, există o
strânsă legatură.
Datorită presei, oamenii descoperă că impărtășesc aceleași valori și că se pot mobiliza
pentru aceleași scopuri. În societatea modernă, presa este o instituție care oferă informație și
divertisment fiind necesare costuri scă zute pentru acest lucru. Aceasta satisface nevoia omului de
a scăpa de presiunea cotidianului și de a -și găsi refugiul într -o lume imaginară.

9 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/sociologie/influenta -publicatiilor -de-tip-tabloid -asupra -formarii -personalitatii -tinerilor –
215446.html

11
Teoria care stă la baza presei, face referire nu numai la organizarea socială a societații, ci
și la structura ps ihologică a receptorilor, care sunt stimulați și reacționează la mesajul comunicat.
De aceea, abundența mijloacelor de comunicare a determinat o creștere considerabilă a
comportamentului comunicativ al majoritații oamenilor.
În societatea modernă, sociali zarea indivizilor și atragerea lor în dialogul social este un
proces ce se realizează prin concursul mai multor instituții sociale, inclusiv al presei. Prin modul
cum se realizează comunicarea, se poate spune că, se furnizează subiecte de conversație, ce
asigură interese si viziuni comune oamenilor, astfel intrând in legatură unii cu alții, chiar cu
societatea din care fac parte.
Potențialul de socializare pe care îl are jurnalismul, nu îl are nicio altă instituție a
societății civile. Jurnalismul nu refle ctă doar realitatea, ci se manifestă permanent ca un actor al
jocului social și modelează celelalte subsisteme ale societății, astfel, asigurând, socializarea
indivizilor. Presa realizează socializarea maselor, prin faptul că, relatează publicului informaț iile
de care acesta are nevoie. Interesul public este prioritar în procesul de socializare, de aceea este
nevoie să se extindă agenda mediatică, de la noutățile politice și guvernamentale, către cele ce
prezintă interes pentru cetățeni. De aceea jurnaliști i trebuie să acopere o agendă axată mai mult
pe cetăț eni, pe popor și mai puțin pe cei care îi guvernează.
Socializarea maselor se face prin intermediul materialelor jurnalistice cu încărcătură
emoțională și psihologică diferită, cu personaje diferite, ca re au cele mai variate și diferite opinii.
Sociologul Charles Horton Cooley în anul 1909, a scos în evidență avantajele mass –
mediei în raport cu procesul comunicării în orice societate modernă:
„Legăturile sociale sunt extinse spațial și accelerate tempo ral și în aceeași măsură gradul
de unitate mentală pe care acestea le implică devine general, într -un ritm rapid. Individul fiind
îmbogățit prin intrarea în relație cu o experiență vastă și variată, fiind menținut într -o stare de
curiozitate, câteodata exa gerată de către multitudinea de sugestii schimbăto are pe care aceasta i
le aduce ”. 10 Se poate remarca astfel importanța comunicării umane care apare ca un proces

10 Charles Horton Cooley, Social organization: A study of the larger mind, New York, Charles scribner ’s sons, 1910

12
social și depind e de anumiți factori, cum ar fi: percepția, interacțiunea simbolică și convenț iile
culturale ale unei anumite limbi.
Presa reprezintă un concept sociologic de mare pondere și este recunoscută, ca fiind cea
mai eficientă metodă de transmitere a informațiilor în toate straturile societății.
În orice societate găsim persoane sau grup uri de persoane, al căror interes este de a -și
urmării propriile avantaje în competiție cu alții sau să -și păstreze interesele, opunând rezistență
eforturilor competitive ale celorlalți.
1.4 Relatarea adevărului in presă

Piața liberă oferă posibilitatea presei, să fie reprezentată de organizații concurente al
căror scop este să obțină profit. Astfel s -a ajuns ca, în ultimii ani să nu se mai țină cont de
„minima moralia”, invadându -se viața privată a persoanelor, doar pentru a se publica știri
senzaționale cu orice preț.
În practica actuală devine din ce în ce mai dificil să deosebim interesele financiare ale
instituțiilor de presă, de interesul public privind știrile autentice. Adică, un conflict între nevoia
publică de a beneficia de informații corecte s i profitul proprietarilor este inevitabil.
Ion Hangiu a afirmat că „Libertatea aduce cu sine și obligații; presa care se bucură de o
poziție privilegiată, sub un anumit govern, este obligată să -și asume responsabilitatea, respectând
funcțiile esențiale al e comunicării în masa” .11
Acțiunea pe care presa o desfăș oară este reglementată de divese coduri de etică
profesională, astfel codul deontologic clarificând din punct de vedere moral, relația jurnalistului
cu sine, cu sursele de informare, cu redacția sa și cu publicul.
Presa are datoria de a prezenta adevărul faptelor, prin verificarea și consultarea mai
multor surse, chiar și atunci când informațiile se contrazic, iar la final să se stabilească
valabilitatea știrii.

11 Hangiu Ion, Presa românească de la începuturi până în prezent -Dicționar cronologic 1790 -2007, București, Comunicare.ro,
2008

13
Prezentarea adevărului trebuie să fie fundamentală pentru jurnaliști, deoarece adevărul
este sursa principală de legitimitate și credibilitate a acestora. Adevărul comun – un enunț care
corespunde realului sau corespunde intenției inițiale, a ceea ce se pretinde a fi. Adevărul
jurnalistic – este un demers legat de un fapt oarecare și prezentat cu mijloacele jurnalistului.
Adevărul mediatic – este adevărul despre un fapt care rezultă din demersul întregului sistem
media. Adevărul științific – presupune un demers metodologic mai complex și cu mijloace de
expresie diferite. Intre aceste accepțiuni ale adevărului există diferențe mari, ce privesc forma și
mijloacele utilizate în cercetarea sau enunțarea lui.
Informația care apare în presă, trebuie să fie transmisă cu exactitate; faptele să fie
verificate, bine fundamentate, iar dacă există vreo indoială sau contradicție, aceasta trebuie să fie
făcută cunoscută publicului. Scopul informației este acela de a furniza toate datele necesare
pentru a fi explicită.
Pentru a fi publicată o știre este nev oie ca ziaristul să fie foarte bine documentat, mai
exact să fie martor la eveniment. Efectul prezenței sale la un eveniment, conferă textului
autenticitate. Cu alte cuvinte cititorul af lă lucrurile de la un om care „ a fost acolo” și care are
dreptul să sp ună: „ Am văzut totul cu ochii mei”.
Totuși un text scris sub forma unor mărturii reportericești poate căpăta aura unei narațiuni
subiective, a unui text ce nu încearcă să ascundă de cititor subiectivitatea autorului sau
înțelegerea lacunară a situației.
Este foarte important ca într -o știre să fie indicat locul și timpul în care s -a produs
evenimentul. Chiar dacă nu este vorba de un eveniment concret, acesta oricum va fi pus într -un
cadru temporal și spațial concret. În caz contrar, reportajul va fi recepta t ca text literar ce narează
lucruri abstracte.
Pentru un ziarist este important ca o știre să fie publicată indată, chiar după consumarea
evenimentului, astfel în mintea ziaristului fiind încă vii detalii ale celor întâmplate, narațiunea
fiind proaspătă, nuanțată și pasionantă pentru cititori.12

12Mark Grigoryan, Manual de jurnalism , Chișinău, Centrul independent de jurnalism, 2008

14
În procesul jurnalistic, există elemente care uneori afectează adevărul , chiar dacă niciun
membru al lanțului informativ, de la informator la informat, nu are astfel de intenții, de a
denatura mesajul transmis.
Orice fapt jurnalistic trebuie să reprezinte căutarea onestă a adevărului. Sursa din care
provine informația, cât și informația în sine, nu trebuie să fie eronate, inventate sau îmbunătățite.
Cea mai importantă condiție este aceea că, citatele trebuiesc reda te întotdeauna cu o deosebită
atenție, pentru că orice interpretare poate schimba sensul mesajului.
Știrile care apar în presă, sunt uneori redactate sub presiunea evenimentelor, a timpului,
fără a putea avea acces la toate sursele, deci, fără o documentar e riguroasă, astfel fiind
determinată apariția erorilor. Ziariștii și publicațiile respective, au întotdeauna datoria de a aduce
la cunoștința opiniei publice greșelile făcute și de a le corecta în timp util.
1.5 Influența presei asupra populației

Rolul pe c are presa îl detine în s ocietate, este foarte important , acesta fiind cel de
informare și de educare al indivizilor.
Informațiile ce apar în presă sunt o sursă vitală în luarea oricăror decizii, presa fiind
principalul mediu de difuzare al informațiilor. D e aceea prin intermediul presei se conturează
opinii, idei și se formează personalități.
În țara noastră, ca și în alte state, presa este o putere. Omul intră în contact cu ceea ce se
întamplă în jurul lui prin cele cinci simțuri: văz, auz, miros, gust, pi păit. Dintre toate aceste
simțuri, vederea este cea prin care asimilăm cele mai multe imagini si informații. Personalitatea
pe care și -o crează omul prin procesele psihice precum: cunoașterea, înțelegerea, memoria,
imaginația, e ste foarte importantă și în strânsă legatură cu acest simț. Conexiunea dintre presă ș i
opinia publică, ține foarte mult de modul cum este comunicată informația ș i recepționată de către
indivizi, aceasta influențând gândirea și comportamentul ființei umane.
Eforturile depuse de către jurnaliști, se acumulează asupra efectelor pe care presa
încearcă să le producă în procesul de comunicare. Aici fiind vorba despre ceea ce se realizează în
mod intenționat la receptarea mesajului, despre efectul pe care îl are comunicarea. Unele efecte

15
fiind legate în special de capacitațile fizice și mentale ale unui consumator, iar în alte situații
fiind vorba de timpul în care un anumit efect persistă.
Efectul comunicării cuprinde ansamblul de procese și de urmă ri pe care le presupune
receptarea mesajelor, procese și urmări care nu pot fi atribuite decât actului de comunicare.
Definiția propusă de către cercetă torul Maletzke, este acee a că, efectul presei reprezintă
toate modificările la nivel individual sau social pe care presa le produce prin mesajele transmise.
S-au făcut anumite studii și anume referitoare la efectele presei asupra persoanelor.
Aceste efecte pot fi urmărite la nivel individual, de grup sau la nivelul întregii societați.
Alte studii referitoare la efectele comunicării și la na tura acestora:
-daca mesajul a fost recepționat sau dacă nu.
-care a fost intervalul de timp care a trecut din momentul emiterii mesajului și până în
momentul în care s -a înregistrat vreun efect.
-dacă efectul a fost de natură cognitivă sau de ordin compo rtamental.
Astfel au fost evidențiate trei tipuri de efecte:
1. Efecte pe termen scurt
2. Efecte pe termen mediu
3. Efecte pe termen lung
De aici mai reiese că, sunt unele efecte pe care emitentul nu le -a prevăzut sau nu le -a dorit.
Alături de efectele intenționale , exista si efecte nonintenționale.
Receptarea mesajelor se împarte în două direcții:
a) Cercetarea acțiunii mediatice
b) Cercetarea publicului receptor
Astfel prima categorie urmărește în special aria de actiune mediatica, adică ce procent din
public reprezintă grupul vizat de un anumit mesaj.

16
Cercetarea ariei de acțiune mediatică oferă informații importante pentru industria publicitară,
indicând soluții in desfașurarea campaniilor publicitare.
De aceea aceste studii încearca să ras pundă la urmatoarele întrebări : Cine sunt cei care
citesc un ziar? Care sunt interesele lor? Cum apreciază ei calitatea articolelor?
Motivul pentru care sunt importante aceste studii, este că, ziarele si revistele vând spații
publicitare, iar clientul agenției de publicitate doreș te să afle unde este mai bine să -și promoveze
reclama pentru produsele sale. Informațiile fiind necesare proiectării campaniilor publicitare.
Statisticile au evidențiat doi parametrii:
a) Eficacitatea medie a publicației, care se referă la numărul de persoane care declară că au
cumpărat și citit într -un interval de timp, unul sau mai multe numere ale publicației.
b) Eficacitatea medie momentană, care se bazează pe un anumit număr d e cititori care au
citit un numă r al publicației. Acest parametru se referă la faptul că nu doar o singură
persoană v -a citi acel ziar, ci și cei din familie, colegi sau apropiați.
Eficacitatea mediatică diferă în funcție de tirajul unei publicații. Aceasta stabilindu -se în
funcție de numărul de cititori ai unui ziar, dar și de potențialul ec onomic pe care acesta îl are.
Eficacitatea mediatică poate determina prețul publicitații, iar un posibil client al unei agenții
publicitare, nu v -a fi interesat de numărul de exemplare publicate, ci de numărul real de cititori si
de posibilitațile economic e ale acestora, dacă aceștia sunt dispusi să cumpere produsul căruia se
face reclama.13
1.6 Presa -informații tehnice

Unul dintre criteriile importante din presa scrisă este timpul de producție: acesta este
legat de timpul necesar culegerii și prelucrării inf ormațiilor, pregătirii materialelor pentru tipărit,
tipăririi propriu -zise, transportului și difuzării (factor ce trebuie corelat și cu ritmurile vieții în
marile aglomerări urbane). Din această cauză, frecvența de apariție devine un criteriu major de
clasificare a întreprinderilor din presa scrisă: în funcție de ea, există publicații cotidiene,
săptămânale, lunare, trimestriale și anuale. Uneori apar și formule mai puțin obișnuite, precum

13 http://www.e -scoala.ro/comunicare/mas s_media.html

17
publicațiile bisăptămânale, cele bilunare sau cele cu trei sau două apariții pe an. Frecvența este
adeseori corelată cu anumite caracteristici ale publicului: în general, cu cât publicul este mai
specializat și mai limitat numeric, cu atât mai rare sunt aparițiile publicației respective; cu cât
publicul este mai eterogen, mai numeros și mai nedefinit din punct de vedere social, cu atât
frecvența de apariție este mai mare (de obicei în regim de cotidian).
Publicațiile se pot deosebi și după formatul în care sunt tipărite: ele pot avea formatul de
ziar (pagină mare), de săpt ămânal (așa -numitul „tabloid”, cu o mărime intermediară), de revistă
(format A4) sau chiar mai mic. Aceste dimensiuni, derivate din exigențele tipografice, au devenit
acum mărci ale anumitor formate -tip de presă scrisă: cotidianele au, de obicei, format ma re,
revistele – format „tabloid”, magazinele lunare – format mic; excepțiile de la formatele standard
marchează dorința de a se găsi o identitate vizuală aparte, în măsură să promoveze mai ușor un
anume produs mass -media: formatul tabloid pentru un cotidia n ca Libération sau cel mic pentru
un cotidian precum Neue Kronen Zeitung. După aria de difuzare, pot exista publicații care sunt
promovate local (cele din marile orașe sunt numite „metropolitane”), regional, național și
internațional.
Conținutul pe care îl au publicațiile le împarte în doua categorii: generaliste sau
specializate. Astfel majoritatea cotidianelor sunt generaliste (pentru a răspunde multiplelor
interese și așteptări ale publicului lor numeros și eterogen); există însă și excepții semnificat ive,
cotidiane specializate, de mare circulație, cum sunt de exemolu cele sportive.
Un alt mod de clasificare, aplicat îndeosebi în presa anglo -saxonă, separă publicațiile „de
calitate” de cele „populare”: primele abordează subiecte cu impact soc ial major (evenimente
politice, situații economice și sociale etc.) și mențin un ton neutru și echilibrat; celelalte
abordează îndeosebi subiecte de tip senzațional (întâmplări din viața personală a vedetelor sau a
oamenilor politici) și promovează un stil afectiv, bazat pe narațiuni cu unghi de abordare de tip
senzațional, exagerări, aluzii, afirmații nedemonstrate etc. Publicațiile săptămânale și lunare sunt,
de obicei specializate și pot fi împărțite în:

18
a) publicații de informare politică și generală; din această familie fac parte cele mai prestigioase
reviste și magazine; 14
b) publicații economice: în această categorie pot intra titluri consacrate vieții economice în
ansamblul ei sau unor domenii foarte strict delimitate (finanțe, bursă, turism, afaceri imobiliare,
diverse ramuri ale industriei etc.);
c) presa feminină – deoarece acest tip de public este extrem de divers și are preocupări multiple,
în respectiva categorie intră mai multe subclase: presa de informare și divertisment, presa casei și
a familiei, presa sentimentală și publicațiile de modă etc.;
d) presa pentru c opii și tineri: în această categorie intră revistele ilustrate sau de benzi desenate
și revistele cu tematică muzicală, sportivă, cinematografică, ce se adresează îndeosebi tinerilor;
e) presa confesională: aceste publicații abordează, din perspectivă rel igioasă, subiecte legate de
viața spirituală sau de alte aspecte ale existenței cotidiene;
f) presa de divertisment – în această clasă globală se încadrează publicațiile consacrate diferitelor
sfere de interes sau informării în legătură cu variatele modur i de petrecere a timpului liber, cum
ar fi de exemplu presa sportivă (generală sau specializată), presa de hobby (de la cea de filatelie
la cea de pescuit și vânătoare, de la cea consacrată unor tehnologii la cea erotică), presa de artă,
presa de informare în legătură cu noutățile cinematografice, de radio și de televiziune.
Ultimul criteriu de clasificare, dar care este mai puțin relevant în epoca modernă, este
momentul apariției: din acest punct de vedere pot exista publicații de dimineață, de prânz și d e
seară. Acest ritm de difuzare (a unor ziare diferite sau a unor „ediții” diferite ale aceluiași ziar)
era justificat de monopolul pe care, presa scrisă l -a exercitat asupra distribuției informațiilor;
multiplele apariții zilnice, corelate cu diversele ri tmuri ale vieții (legate de fluxurile de oameni
care plecau la serviciu, se întorceau de la serviciu sau ieșeau în oraș la cumpărături sau ca să se
relaxeze) și cu posibilitățile de transport aflate la dispoziția redacțiilor au făcut ca, așa zisele
„ediții ” diferite să fie un fenomen strict metropolitan. Astfel, odată cu apariția audiovizualului s –
a pus la dispoziția audiențelor un mijloc rapid și personalizat de obținere a informațiilor, la orice

14 Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, Iași, 1999

19
oră din zi și din noapte; în aceste condiții, „edițiile” de prânz și seară au devenit inutile, deoarece
oamenii nu au mai fost interesați și nu au mai simțit nevoia să cumpere o nouă versiune a ziarului
de dimineață numai pentru a regăsi acolo ceea ce deja aflaseră de la radio sau televizor. 15
În plus, privatizarea consumului cultural (îndeosebi datorită televiziunii) a redus drastic
numărul celor care ies după -amiaza în oraș; ziarele de prânz și de seară, ale căror șanse de a fi
cumpărate la chioșcuri au fost mult diminuate, și -au schimbat momentul de apariție și a u devenit
ziare de dimineață. Momentul de difuzare pare a fi cel mai potrivit, deoarece se permite
organizarea în condiții optime a producției:
a) pregătirea materialelor și machetarea se fac în partea a doua a zilei, când fluxul evenimentelor
scade;
b) tipărirea și transportul au loc în timpul nopții, când presiunea timpului este mai mică;
c) lansarea ziarului pe piață survine în momentul când oamenii sunt curioși să confirme sau să
aprofundeze informațiile succinte obținute de la televiziune și de l a radio.16
1.7 Aspecte privind funcția informativă a presei

Funcția informativă, răspunde nevoii persoanelor de a supraveghea tot ceea ce ne
înconjoară, iar informația nu trebuie să aibă o utilitate imediată. Mesajele ce apar în presă nu
reprezintă numai ce s-a întâmplat, ci și ceea ce s -ar putea întâmpla.
Această funcție este denumită în terminologia americană „funcție de supraveghere”,
astfel se accentuează statutul de instrument de control al rolului pe care îl are în presă. Ceea ce se
transmite zilnic prin presă, reprezintă doar o parte a informațiilor ce se utilizează imediat (starea
vremii, situația prețurilor, manifestările culturale etc.). O știre ce se referă la evenimente mai
puțin interesante pentru mediul nostru: o lovitură de stat dintr -o țară aflată la mii de kilometri,
moartea unui scriitor dintr -o zonă lingvistică inaccesibilă, descoperirea unei planete sau
rezultatele unui concurs de iahting, nu ne influențează viața zilnică și nu ne oferă puncte de

15 Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, Iași, 1999

16 Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, Iași, 1999

20
sprijin pentru deciziile cotidiene. Dar a ceste informații pot forma un repertoriu cultural specific,
care se adaugă reprezentărilor simbolice și sistemelor de valori dobândite prin alte canale și din
alte experiențe. Acest ansamblu de cunoștințe și convigeri, contribuie la crearea concepției
despre lume și pe care se întemeiază deciziile cotidiene ale populației.
Cei doi sociologi ai comunicării de masă, P. Lazarsfeld și R. K. Merton, au constatat că,
în urma exploziei mass -media (foarte multe ziare, reviste posturi TV si de radio) oamenii depind
din ce în ce mai mult de informațiile distribuite de acesta. Presa are posibilitatea să ofere o
anumită versiune asupra evenimentelor, astfel deținând controlul asupra oamenilor. Mesajele
difuzate de mass -media învăluie aproape în totalitate persoanele și societățile, nelăsându -i să
reflecteze sau să verifice versiunile oferite. Omul beneficiază de o cantitate uriașă de informații,
astfel ajungând la o stare de saț ietate informațională, devenind apatic, renunțând la simțul critic
și la abordarea activă a i nformațiilor.
Sociologul Bernard Berelson, în anul 1945, a urmărit timp de câteva luni greva ziariștilor
din presa scrisă din New York și reacțiile publicului în tot acest timp, deoarece au fost nevoiți să
facă apel la programele radio pentru a obține inf ormațiile dorite. Într -un studiu publicat de către
acesta, se arată că cititorii nu deplângeau atât absența informațiilor generale, cât pe aceea a
datelor referitoare la programele cinematografelor și teatrelor, la transportul în comun, la starea
vremii, c otații bursiere etc.
Prin mesajele apărute în presă, nu se prezintă doar ceea ce s -a petrecut, ci și ceea ce s -ar
putea întâmpla. Prin descrierea unui eveniment nu se epuizează implicațiile și consecințele sale,
informațiile din mass -media includ și o dim ensiune anticipativă. Materialele difuzate în presă, în
mod explicit, axate pe funcția de prevenire sunt: datele referitoare la starea vremii, prognozele
economico -financiare, detalii despre prevenirea unor boli etc.
După recepția mesajului, se ajunge cu ușurință la concluzia că, funcția de informare este
rezultatul parcurgerii unor etape care fac referire la anumite preocupări, cerințe și interese de tot
felul ale publicului. Omul are anumite dorințe care sunt satisfăcute de către presa și pot fi de
natur ă cognitivă (dobândirea de informații, cunoaștere), afectivă (obținerea de trăiri
sentimentale), socio -integrativă (dezvoltarea familiala, socializarea la locul de munca), personal –

21
integrativă (creșterea încrederii în sine) și de scădere a tensiunii (posib ilitatea evadării din grijile
cotidiene).
La analizarea receptării mesajelor transmise ne dăm seama că acestea sunt transmise cu
usurința către publicul larg, datorită dezvoltării tehnologiei. Informația prezentă în presă este
multiplicată, prin abordarea diferențiată a acesteia, fiecare persoană completânduși semnificațiile
mesajelor și analizândule, conform propriilor „grile de lectură”. Ideile care produc numeroase
analize, comparații și au ca obiectiv două direcții de cercetare, au ca obiectiv:
a) observa rea procedeelor prin care cititorul construiește o versiune proprie, un sens specific, diferit
de cel sugerat de mesajele presei.
b) analiza etapelor de interacțiune socială, prin care persoanele preiau, compară și modifică
semnificațiile propuse de informați ile existente în mediile culturale.17
II. Designul de presă -introducere
Designul de presă îl putem compara cu arhitectura. De ce? Pentru că arhitectura arată
caracteristici de ordin formal dar și structural. Astfel că revistele și ziarele se ghidează după o
anumită „arhitectură” precum: dimensiuni, calitatea tipăririi, pe ce hârtie se tipărește, legarea,
lejeritatea de a fi citit conținutul editorial respectiv, toate acestea ajutând la o vânzare cât mai
bună a acestora. Designul presei conține și elemente de structură de exemplu: secțiuni, rubirici,
pagini, punerea în pagină etc. Acestea fiind elemente care difențează o revistă de altă sau un zi ar
de altul.
Designul editorial este modul în care arată o publicație, înfățișarea care se realizează prin
îmbinarea elementelor sale constitutive (text, imagine, elemente grafice, spațiu alb), pe baza unor
reguli de ordonare grafică. Identitatea unei publicații este alcătuită din ansamblul elementelor de
paginare. Fiecare revistă, ziar are un design unic, tocm ai pentru a se diferenția de alte producții
editori ale. Într -o publicație un rol important important îl are aspectul său care presupune a fi
cartea de vizită , ambal ajul, modul în care conținutul ( textul și imaginea) este asamblat și
prezentat cititorului. Astfel că designul poate exprima chiar și o atitudine. În acest mod, o revistă

17 https://www.scribd.com/doc/119627720/Functiile -Mass -media

22
poate să exprime fericire sau tristețe, stări redate prin arhitectura unei pagini, altfel spus prin
estetica ei.
Zappaterra consideră designul de presă drept jurnalism vizual, modul în care textele și
imaginile de presă se îmbină pentru a crea o publicație.18 În design totul este creativ, flexibil, fără
a avea reguli stricte sau fără a fi precum o știință exactă. Altfel spus putem considera designul
fiind mai mult ca o artă, iar rețeta care stă la baza designului oricărei publicații este, în primul
rând, rezultatul experienței celor care creează publicația.
După apariția primelor publicații periodice apare și istoria designului de presă. Conținutul
primei publicații a fost „ împa chetat” sub o formă anume și prezentat astfel primilor cititori.
Odată cu apariția ziarelor și a revistelor a evoluat și designul de presă. A pornit de la o aranjare
simplă a textelor prin paginare în scară (aranjarea articolelor unul după altul pe mai mul te
coloane, acest tip de paginare este folosit astăzi în paginile de mică publicitate, pentru paginarea
enciclopediilor cât și a dicționarelor) și a ajuns la o ordonare a textelor, a imaginilor într -o
schemă grafică complexă. Bazându -se tot mai mult pe nev oia de a avea o imagine atractivă, care
să vândă câ t mai mult, care să determine cititorul să cumpere ziarul sau revista, designul a
evoluat neîncetat, odată cu apariția fiecărei publicații. Toate ziarele și revistele care au apărut
odată cu trecerea timpu lui peste tot în lume au avut un caracter specific și unic, ceea ce a
constituit, designul grafic al fiecărei publicații.
S-a început cu estetica paginii și a textului, apoi au apărut desenele, care au început să
anime paginile de ziar și pe cele de revistă. Fotografia a jucat un rol important în estetica
publicațiilor. În ultimii ani, odată cu utilizarea internetului foarte frecventă, un rol tot mai mare îl
joacă ilustrațiile (elementele grafice). Ziarele și revistele împrumută elemente din desenul
paginilor web, pe care le transpun în paginile printate. Astfel încearcă să -și păstreze aproape
publicul consumator de internet, care aduce cu el noul obicei de lectură, o lectură haotică. Astăzi
cititorul nu mai preferă o lectură liniară, ci o lectură sele ctivă, citește titlul, se uită la o fotografie,
apoi citește un intertitlu și șapoul, coada unui text, uneori titlul unei casete, urmat de un intertilu
și mai apoi citește ce a rămas dintr -un articol. Deci ne este greu să stabilim o ordine. As tfel ca

18 Zappaterra, Yolanda, Editorial design , colecția Portofolio, Laurence King Publishing, Londra, 2007

23
eleme ntele de design și mai ales, ilustrațiile grafice joacă un rol important în paginile
publicațiilor.
Designul revistelor și ziarelor din zilele noastre constau nu numai în structurile grafice ale
prim elor publicații tipărite, ci a „ desenului” de pagină. 19
Structuri grafice din ce în ce mai atractive, inovatoare și pline de sens au îmbrăcat
conținutul jurnalistic al publicațiilor din toate colțurile lumii. Folosindu -se de posibilitățile
tehnologice nelimitate oferite de calculator și de creativitate, designe rii de presă au încercat și
încă încearcă practic orice. 20

Exemplul 1:
– coperta revistei "Albina" din 1 aprilie 1901
– are o grafică simplă, în care predomină textul,
iar ilustrațiile sunt simple desene

Exemplul 2:
– coperta revistei "Financial director România"
din iulie 2007
– imaginația designerului este, practic, nemărginită,
prima pagină e "în flăcări" pentru a ilustra articolul principal
"Focurile infernului. Directorii financiari sunt prea ocupați cu
stingerea incendiilor"

19 Bogdan Oprea, Design de presă -tutorial , Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea din București
20 Bogdan Oprea, Design de presă -tutorial , Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea din București

24

Exemplul 3:
– prima pagină a ziarului "Correio Braziliense" din 21 iunie 2002
– este numărul apărut în ziua meciului dintre Anglia și Brazilia din
sferturile de finală ale Campionatului Mondial de Fotbal din 2002;
pentru că la momentul închiderii ediției nu se știa scorul meciului,
echipa editorială a hotărât împărțirea ziarului în două secțiuni
dispuse invers una față de cealaltă; pe una dintre ele se află articolul
care vorbește despre victoria Braziliei, pe cealaltă despre
înfrângere a ei; Brazilia a câștigat cu 2 – 1

Exemplul 4:
– prima pagină a ziarului "El Periodico de Catalunya"
– ilustrează articolul principal care lansează o dezbatere despre
administrarea centralizată a Aeroportului Internațional El Prat din
Barcelona; echipa editorială a hotărât să prezinte un infografic cu
două coloane, pe cea din stânga sunt trecute marile aeroporturi din
lume care au o administrare descentralizată și pe coloana din dreapta
singurele patru aeroporturi mari care au o administrare centralizată ,
acestea fiind aeroporturile Barajas din Madrid, El Prat din Barcelona
și cele d in Beijing și din Insulele Coco.21

21 Bogdan Oprea, Design de presă -tutorial , Facu ltatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea din București.

25
2.1 Elementele designului de presă

(Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012 )

26
Cele mai importante elemente de design sunt: logo -ul este emblema ziarului, ajută
cititorul să identifice vizual o publicație, titlul – este menit să sublinieze informația, comunică
mesajul principal al unui articol, subtitlul – aduce o informație suplimenatră pentru cititor,
editorialistul – numele autorului arată cine a scris articolul și mărește veridicitatea și totodată
credibilitatea informației, referințele – semnalează în prima pagină materialele principale ale
ziarului.
Printre elementele importante de design se numără: te xtul, imaginea, iluastrațiile și
spațiul alb. Toate aceste elemente creează un tot unitar care formează ziarul sau revista.
Rolul elementelor de design este de a funcționa, de a asigura înțelegerea cât mai facilă a
mesajului. Lizibiltatea are rol important pentru o prezentare reușită, ea este redată de corpul de
literă ales, mărimea lui, cluoarea, alinierea etc. Îmbinarea elemntelor grafice, culorile,
dimensiunile și poziționarea lor trebuie sa asigure o înțelegere cât mai ușoară a mesajului pe care
îl tran smite respectivul articol.
Pentru a realiza un editorial cu design potrivit toate aceste elemnete trebuie sa fie cât mai
frumos armonizate, să formeze un cod de lectură pentru cititor ca să -l ajute să înțeleagă cât mai
ușor mesajul articolului sau al imagi nii respective.
Astfel că folosite împreună elementele de design pot da un desen, text simplu sau
subliniat sau subliniat deosebit în comparație cu folosirea lor separat astfel pierzându -și din
funcțiile lor valorizante, acelea de a fi estetic plăcute, de a fi funcționale, utile și de afacilita
lizibilitatea.
Printre alte elemnete de design putem enumera și elementele de identitate vizuală care
este foarte important în reflexia conceptului editorial și filozofia publicașiei. Trebuie să
funcționeze și de sine stătător (element compus după principiile designului grafic), dar și în
economia vizuală a primei pagini.22

22 Bogdan Oprea, Design de presă -tutorial , Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea din București.

27
2.2 Textul

Textul reprezintă unul din principalele elemente de identitate vizuală. Arată conceptul
editorului și filozofia publicației. Trebuie să funcționeze și de la sine stătător( un element
compus după principiile designului grafic), dar și în economia vizoală a primei pagini.
Deci, textul are un rol foarte important într -o pagină de ziar sau revistă, iar acesta poate
alcătui mai multe tipuri de elemnete grafice: antetilu, subtitlu, șapou, corp de text, intertitlu,
semnătură, adresă de e -mail, legenda foto(explic ația foto), fotosemnătura, text de
frontispiciu(ansamblu text – elemente grafice care alcătuiesc denumirea publicației; deasemenea
textul poate cuprinde și alte referiri, precum fonatorul publicației, un slogan, preț, număr de
pagini, tiraj etc.;acesta este înscris pe prima pagină), foliotaj (colontitlu sau coloncifru –
ansamblurile text – elemente grafice unde sunt înscrise denumirea paginii, respectiv, numărul
paginii) , text de casetă, text de cap de rubrică și text de casetă redacțională. Acestea la rându l lor
conțin litere, adică semne grafice care poartă un sens, în funcție de un cod, ușor de înțeles pentru
oricare cititor avizat.
Punerea împreună armonios formează ahitectura unei pagini într -o ordine sau alta,
folosind un anumit tip de sciere care pers onalizează mesajul.
Pe de altă parte și scrierea textului, forma literelor pot fi utilizate după cum se dorește,
mai mult sau mai puțin accentuat.
Scrierea poate fi de mi multe tipuri: scriere anticvă, grotescă, caligrafică, crash, courier.
Folosirea unu i tip anume de scriere, a unei familii de litere și unui anumit font sunt
hotărâtoare pentru succesul publicației. Însă un designer trebuie să cunoască toate aceste tipuri de
scriere pentru a le putea folosi cu profesionalism, sau multă personalitate cu o amprentă unică.
Odată cu tipărirea cărților încă din epoca Renașterii a apărut Scrierea anticvă – ce provine
de la scrierea capitală romană. Se caracterizează prin diversele grosimi ale liniilor din interiorul
literei, așa -numitele serife de la capătul literei. 23

23 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999

28
Aceste serife ajută scrierea anctivă să fie ușor de citit, ochiul parcurge ușor textul scr is cu
litere anticve. Anctivele sunt potrivite, în special în cazurile în care se scriu texte lungi, care au o
temă clasică sau serioasă.
O altă scriere este cea grotescă – a apărut o dată cu litografia, numită și reproducerea pe
piatră, în timp ce literel e anticve si -au pierdut identitatea prin dispariția serifelor. Acest procedeu
li s-a părut grotesc contempoanilor, de unde vine și denumirea acestei scrieri. Tot odată a apărut
ceea ce azi este numită litera de tipar. În titluri litera grotescă acționează mai putenic și au un
impact mai mare asupra cicitorilor.
Din scrisul de mână a derivat scrierea caligrafică – acest tip de scriere sunt greu
utilizabile de aceea nu este recomandat în scrierea corpului de text făcându -l practic imposibil de
citit. Este rec omandată în ilustrarea mesajelor.
Printre diferitele stiluri de scriere se enumeră și scrierea crush – este introdusă pentru
ilustrarea unui anumit lucru sau a unei atitudini personale. Este foarte potrivită pentru logo -uri,
sau pentru a personaliza un tex t. Tipul de scriere crush se potrivește mai degrabă într -o revistă
tehno și nici într -un caz într -un ziar de știri.
Scrierea courier – este reprezentată de mașina de scris. Într -o publicație nu se folosește
decât pentru efecte speciale.
Pentru orice tip d intre aceste scrieri îi este atribuită caracterul literei:
Litera normală sau dreaptă – este folosită cel mai adesea pentru corpul de text, atfel oferă un
text foarte lizibil.
Litera cursivă(italic) – este folosită cel mai adesea în șapouri, fototexte și sub lineri în text.
Este foarte potrivită pentru a evidenția citatele. 24 25

24 Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012
25 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999

29

Litera neagră(bold) – se folosește în special în titluri sau pentru sublinierea cuvintelor, în
domeniul revistelor se regăsesc de obicei pe un fundal colorat.
Litera neagră cursivă(bold italic) – este folosită în șapouri, în fotoexplicații, în citate și în
casete, are aceleași caracteristici ca și litera cursivă.
Litera capital – se recomandă pentru evidențierea în interiorul unui text a numelor sau a
locurilor, este folosită c u majuscule de dimensiuni diferite, se mai utilizează și în titluri sau titluri
de casetă și de rubrică.
Verzala(majuscula) – cel mai des apare pe paginile de titlu, se mai folosește doar la
începutul frazelor sau al propozițiilor.
Litera îngustă – acest ca racter este folosit pentru a condensa articolul, dezavantajul pe care
îl are este lizibilitatea scăzută.
Litera lată – este folosită doar în scop decorativ, în textul de cap de rubrică sau de casetă. 26
Un alt aspect al scrierii este mărimea literei. Aceast a se măsoară în puncte și se referă la
spațiul dintre rânduri și la mărimea corpului de text. De regulă titlurile se folosesc cu litere de
mărime mare cuprinse între 40 -60 de puncte, în funcție de locul unde este plasat articolul. În
designul de presă un r ol important îl are și aranjarea textului în pagină. Atât în reviste cât și în
ziare alinierea se poate face în 4 moduri: alinierea în bloc, alinierea la stânga, alinierea la dreapta
și alinierea centrată.
2.3 Text, coloane și raster

Textele se pot scr ie și în articole pe mai multe pe mai multe coloane în funcție de raster –
ul utilizat. Cvântul raster provine din limba engleză, fiind echivalentul termenului ”grid” și are
aici sensul de grilă, de rețea de linii de ghidare. Este important pentru prezentare a și organizarea

26 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor , Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999

30
unei reviste, acesta facilitează alinierea precisă a elementelor din pagină; organizează coloanele
și spațiile dintre coloane.
De regulă, dispunerea pe una sau două coloane este utilizată în textele literare, iar pe trei
coloane este metod a utilizată pentru organizarea textelor jurnalistice și este folosită cel mai des
în reviste. Paginarea în patru sau mai multe coloane este caracteristică ziarelor, respectând limita
unei lățimi minime a coloanei pentru ca textul sa fie lizibil.
Textul ca re este dispus pe coloane este la rândul său formatat, pentru folosirea formatului
bodytext se consideră lizibil un corp de caractere între 9 -12 puncte și este indicat ca el să fie
segmentat în paragrafe și să înceapă cu alineat nou.
Alinierea, spațierea dintre rânduri, dintre litere și dintre cuvinte sunt considerate alte
repere de formatare. 27 28

27 Brielmaier, Peter, Wolf, Eb erhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor , Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999

28 Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012

31
2.4 Rastere de la 3 până la 7 coloane

(Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012)

32
2.4 Imaginea

Se spune că ”imaginea face cât o mie de cuvinte”. Atât în publicațiile de presă și nu
numai. ”Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informație vizuală, atât
prin form, cât și prin conținut”. 29
Astfel că imaginea contează foarte mul t în impactul vizual asupra clienților. Imaginea
trebuie să conțină o treime din pagina de revistă sau ziar. De aceea trebuie respectat modul de
formatare a imaginii, având câteva repere: format dreptunghiular: vertical, orizontal și pătrat;
cadraj: stabil irea zonei de importanță maximă și eliminarea restului; culoarea: gama cromatică
dominantă și tipuri de contraste; poziționarea: în relație cu oglinda paginii și cu celelalte
elemente grafice. În cazul revistelor designerul de presă trebuie să se ghideze d upă regula
raportului 2/3 imagini -1/3 text sau invers; alternând aceste proporții de la o pagină la alta pentru
a sparge monotonia. 30 31
2.5 Fotografia

„Fotografia este un limbaj universal. Ea poate să descopere mai multe sensuri și poate influența
opinia publică”.32 Termenul generic de „ fotografie” cuprinde mai multe genuri fotografice
consacrate: portrete fotografice (natura statică), peisaje (inclusiv fotografii subacvatice),
fotografii de noapte, fotografii cu mișcare în cadru, fotografii panoramice, tridimensionale,
microfotografii sau macrofotografii. În același timp cu dezvoltarea tehnologiei digitale au aparut
și m anipulările fotografice de tip „ stock” create cu programe gen Adobe. Acestea sunt niște
trucaje foto din pozele reale fiind decupate și recombinate iar rezultatul fiind o singură fotografie
abstractă de g enul science -fiction iar unele „ fotografii moderne” având chiar calități artistice
deosebite.

29 Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan , Comunicare vizuală -curs, Universitatea «Babeș -Bolyai»Facultatea de Științe Politice, Administrative și
Comunicare, Departamentul de Jurnalism
30 Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012
31 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999

32 Kratochwill Liza, Depre imagine și cuvânt , Augusta, Timișoara, 2002

33
Acestea se pot împărți în tematici: fotografia ”de eveniment” se poate cataloga ca fiind
cea m ai răspândită modalitate de a înregistra vizual evenimentele importante, cum ar fi
momentele speciale din viața cuiva sau fotografii memorabile. Acestea fiind doar câteva exemple
din larga paletă fotografică ce poate aduna emoții de neuitat prin caracterul interesant al
imaginilor dar mai ales prin unicitatea subiectelor;
Fotografia de eveniment este similară fotografiei de reportaj, totul bazându -se pe
catalogarea vizuală și desfășurarea cronologică a evenimentelor, acestea putând fi folosite pentru
uzul propriu(amintiri plăcute) sau de către mass -media fiind partajate către mai multe persoane și
mediatizate în presă la nivel local, național sau global;
Fotografii tehnice (cartografii/topografii aeriene și fotografii de arhitectură);
Fotografii comerciale /publicitare;
Macrofotgrafii (detalii) și microfotografii (la nivel celular);
Fotografii „ de arhivă” pentru întocmirea proceselor verbale;
Fotografii etnologice/antropologice;
2.6 Fotografia de presă

Fotografia de presă, este importantă în contextul jurnalismului deoarece poate schimba
viziunea populației. Aceasta dă voie să se asimileze și să se cunoască mediul social prin
prezentarea evenimentelor atât apropiate în spațiu cât și depărtate fiind cea c are conferă
veridicitate și autenticitate știrii jucând rolul unui martor ocular.
”Are un element particular, în sensul că vine în relație cu o legendă, titlu, text. Ea are un
caracter polisemic. Conceptul de polisemic este important pentru că apelează la raportul dintre
text și imagine. O imagine polisemică are mai multe sensuri, mai multe de spus”. 33

33 Kratochwill Liza, Depre imagine și cuvânt , Augusta, Timișoara, 2002

34

„Protest emotionant in capitala Romaniei: peste 50.000 de oameni au format, duminica
seara, in Piata Victoriei, un tricolor urias. Oamenii au ridicat foi de hartie colorata pe care le -au
luminat cu telefoanele mobile, iar imaginea fantastica a fost prelauta de agentiile de presa si a facut
inconjurul lumii. Manifestantii au cerut pentru a 13 -a seara la rand demisia guvernului, dar mai
ales reformarea clasei politice.” 34
Astfel după exemplul de mai sus, fotografia redă întocmai impactul pe care evenimentul
l-a avut asupra populației. Veridicitatea știrii este întărită prin această fotografie, punandu -se
accentul pe conceptul polisemi c.
Forografia de portret
Un portret trebuie să suprindă personalitatea și trăirile celui fotografiat. Tipurile de portret
întâlnite sunt: portretul de studio și portretul de presă. Portretul de studio utilizează luminile astfel
încât sa -l avantajeze pe sub iect, uneori se pot face retușuri pentru a corecta imprefecțiunile pielii.
Portretul de presă are o durată de doar câteva zile neavând inteția de a ideliza subiectul urmărind să
arate cititorului de ce persoana fotografiată este subiect de interes. Portret ul este redat de obicei în
reviste printr -un fotoreportaj.
Fotoreportajul este compus dintr -o serie de fotografii legate între ele având alături și text.
Subiectul la care se referă fotografia cum ar fi amanuntele lui diferite și mediul sunt prezentate p e
cât posibil într -o formă vizuală iar aspectele ce nu pot fi redate în fotografie sunt redate în text.

34 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/bucurestiul -a-bifat-a-13-a-zi-de-proteste-fara-pauza -mesajul -celor -peste -50-000-de-oameni –
vrem -sa-nu-mai-fim-mintiti.html

35
Adaptarea la specific, dependența de o anumită dată, coerența și continuitatea, caracterul atractiv,
tipul de subiect etc. sunt câteva dintre calitătțil e și caracteristicile unui fotoreportaj. 35
Acesta are patru părți componente: numărul de fotografii, începutul și sfârșitul, schimbarea
de rit m și posibilitățile de copertă ( fotografiile de copertă trebuie să aibă caracter de afiș, să aibă o
redare grafică puternică cu toate acestea sa fie și simple pentru a avea un efect de la distanță).
2.7 Ilustrațiile

Fie că vorbim de caricaturi, desene ilustrate, ilustrațiile aduc un surplus de valoare
estetică asupra publicațiilor. Ele sunt împrumutate din desenul paginilor web,ilustrațiile transpun
în print obiceiurile de lectură selectivă caracteristi ce internetului. Ilustrațiile grafice pot fi
folosite într -o gamă largă de forme și dau facilitate lecturii.
Desigur, fiecare designer ăși poate construi ilustrațiile sale personalizate cu multă
maiestrie și talent.
Ilustrația are rolul de a spori efectul anunțului prin capturarea atenției și prin elementele
informative, sugestive și explicative ale mesajului pe care -l contine.
Elementele și culorile pot rezprezenta secțiuni tematice ale publicației, unele ilustrații pot
marca sfârșitul unui text sau cont inuarea lui pe fila următoare.
”Un creator de iamgini, fotograf sau ilustrator, cadrează subiectul său în funcție de ceea
ce simte în legătură cu evenimentul pe care vrea sî -l relateze.
Un tehnoredactor recadra o imagine pentru nevoie precise: subliniere a ideii pe care vrea
să o exprime, situarea imaginii în raport cu mesajul care -i este propus și integrarea imaginii într –
un context cu alte imagini.” 36

35 http://foto -portal.ro/fotoreportajul/
36 Pierre Duplan , Roger Jauneau , Jean -Pierre Jauneau , Maquette et mise en page, Editions du Cercle de la Librairie , 2008

36
2.8 Culorile

Cromatizarea paginilor este foarte importantă. Se știe că folosirea culorilor pot influența
ăn mod plăcut cititorul, dar pot da și anumite semnificații.
Un bun designer trebuie să stie că o culoare înseamnă în primul rând atitudine, exprimă
anumite stări de spirit și pot face o publicație să ”trăiască”. Culorile sunt asociate cu anumite
stări sau sentimente în funcție de referirile culturale ale cititorilor. Astfel că în cultura
occidentală o culoare are o anumită semnificație, în cultura africană sau de e xemplu în cultura
orientală poate însemna cu totul altceva.
”Semnificații general -valabile ale culorilor :
– roșul sugerează căldură, energie, dinamism, agresivitate
-albastrul sugerează liniște, melancolie, dar și fidelitate, încredere, eternitate
-verdele sugerează tinerețe, sănătate, speranță, regenerare, siguranță
-galbenul sugerează libertaea, bucuria, optimismul, dar și invidia
-rozul se referă la fineșe, erotism, feminitate, naivitate, tinerețe, romantism
-violetul semnifică mândria, fantezia, dar și nesiguranța
– portocaliul sugerează căldură, energie, extrovertire
-negrul semnifică putere, conservatorism, dar și brutalitate, singurătate egoism
-albul sugerează puritate, eleganță
-auriul sugerează bogăție, putere, lux, magie, snobbism
-arginti ul – dinamism, eleganță, originalitate care se potrivesc produselor electronice” 37

37 Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan , Comunicare vizuală -curs, Universitatea «Babeș -Bolyai»Facultatea de Științe Politice, Administrative și
Comunicare, Departamentul de Jurnalism

37
Culoarea poate să -i dea o particularitate aparte paginii de titlu față de celelalte pagini,
prin titlurile de rubrică ea poate marca paginile de publicitate sau poate eviden ția de exemplu
comentariile prin punerea lor pe un fundal colorat.
Aportul culorii la succesul unei publicații este mereu discutat, când nu este de -a dreptul
contestat cum este în cazul marilor publicații. Întrucât, se spune, nu culoarea vinde ci
valoarea /actualitatea evenimentului; a mesajului, în fond. Culoarea poate conferi un plus de
strălucire publicației, poate „ focaliza” în pagină, un fapt, un eveniment, o imagine sugestivă.
Totuși, culoarea pare a fi azi inevitabilă pentru toate tipurile si formate le de ziare, reviste, alte
mijloace mediatice pe suport de suport de hârtie.
Are o funcție importantă prin utlizarea funcțională a ei în evidențierea paginilor unui ziar.
Fiecarui domeniu îi este atribuită o culoare, astfel ajută cititorul să se orienteze mai ușor în
găsirea articolului care îl interesează.
Astfel culorile folosite într -un mod util și funcțional poate determina caracterul și ținuta
ziarului.
Preluate de comunicarea publicistică precum ziarele și revistele, culorile sunt asociate cu
textele, titlurile și imaginile ce urmează să fie puse în pagină.
După Romulus Căplescu, p ărerea sa poate p ărea șocantă: Marile cotidiene „New York
times”, „Le Monde”, „ Neue Zurke r Zeitung”, „ La Stampa” nu utilizează policromia. Cel mult,
aceasta este util izată în reclame , în interior. Policromia vulgarizează; este o trăsătură a presei
asiatice și latino -americane. Nu ține de civilizația europeană. Observația este valabilă în cazul
cotidienelor de mare tiraj și de mare tradiție. Colorul, în Europa es te util izat de tabloide precum
„Daily Express”, „Sun”, „ France Doir”.
Policromia este scumpă; cernelurile, hârtia, tehnologia nu se pot compara cu vechile
publicații în alb -negru, culese la linotip, tipar înalt etc. O quadricomie (3 culori+negru) costă de
opt ori mai mult decât reproducerea unei fotografii în negru, ne atrage atenția Louis Guery. 38

38 Mureșan Pavel, Culoarea în viața noastră , Ceres, București, 1987

38
2.9 Contrastul

Contrastele, după cum este și normal constituie principiul de utilizare a culorii în
conceperea, elaborarea și imprimarea ziarului.
Acestea pot fi cla sificate în funcție de alăturarea culorilor și nuanțelor: contrastul valoric –
acesta este redat de lumină și umbră și este contrastul dintre închis și deschis, pentru fiecare
culoare existând o treaptă valorică spre alb sau negru, un ton mai deschis sau mai închis;
contrastul cald/rece – acesta este prezentat prin alătuarea culorilor calde(roșu,portocaliu, galben)
și culorile rec i(verde, al bastru, violet); contrastul culorii în sine – este obținut prin jucstapunerea
culorilor pure, este un contrast tonic, pute rnic, intens și multicolor fiind vizibil de la distanță;
contrastul complementarelor – este obținut între perechile de culori orange/albastru, galben/violet,
roșu/verde, fiecare perecehe având un contrast caloric și valoric, conținânâd o culoare principală
și una secundară; contrastul cantitativ – reprezentat de două sau mai multe culori diferite ca
mărime; contrastul calitativ – acesta face referire la gradul de saturație al culorilor punând în
evidență caracterul instabil al acestora, variațiile acestu i contrast sunt determinate atât de gradul
de saturație cât și de luminozitatea culorilor; contrastul simultan – generat de două culori alăturate
efectele lui fiind subiective, perceptibile datorită fiziologiei ochiului și ca atare fiind imposibil de
fotografiat. 39
Pornind de la modul de combinare al culorilor există mai multe procedee tehnice de
ilustrare, două dintre ele fiinde cele mai importante: Modelul RGB – compus din culorile
roșu(red), verde(green) și albastru(blue), folosit în special în expunerea pe comp uter sau TV.
Modelul CMYK – compus din culorile albastru(cyan), roșu(magenta), galben(yellow) și
nergu(keyline), acesta fiind folosit în special pentru imprimarea pe hârtie cu ajutorul mașinilor
tipografice. În DTP ”CMYK” este simbolul tetracromiei.

39 Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012

39

Imagine originală

Imagine descompusă CMYK40
2.10 Punerea în pagină

Machetarea și punerea în pagină sunt operațiuni ce se situează în munca de prezentare
aelementelor informaționale realizate în procesul de creație redacțională.
Astfel că în principal o publicație poate conține: informații bogate, verificate, o disticnție
clară între artcole/pagini de informare, marcare grafică a rubricilor fixe și evidențierea lor în așa
fel încât să se facă difeneța între rubircile fixe și secți unile editoriale specifice ale fiecărei zile.
Conținutul este susținut de design și de precizia tipografică care răspunde obiectivelor lecturii
eficiente ș lizibilității maxime. 41

40 https://www.printmag.ro/modelele -de-culoare -cmyk -si-rgb
41 Roșca, Luminița, Surugiu, Romina (coord.), Producția unei reviste. Strategii editoriale în presa specializată , Editura
Universității din București, București, 2007

40

În această fază, designerii de presă au imaginea de ansamblu a ziarului sau revistei:
formatul, numărul de coloane, lățimea coloanelor, raportul între mărimea textului și spațiul alb în
care va fi repartizat.
Indiferent de modul cum se realizează macheta(manual sau electronic), trebuie urmărite
câteva criterii de punere în pagină care sunt considerate necesare și utile. De exemplu diagrama
lui Arnold care este constituită pe baza rezultatelor obținute în urma observării ”traseului”urmat
de cititor pe pagina de ziar. Shema arată astfel:

Traseul urmat este:
Locul cel mai important al fiecărei pagini(stânga sus) este
fondul.
Al doilea ca importanță în structurarea unei pagini este
dreapta sus reprezentând contrafondul.
Situat puțin mai sus de centrul paginii regăsim centrul optic.
În dreapta jos regăsim „ultima oră”, locul unde se pot publica
informații de interes immediate.

Chiar dacă în aparență totul pare a fi un haos grafic, punerea în pagină și tehnicile de
machetare sunt respectate cu o mare rigoare. Oricât de neașteptată și riscantă ar fi fantezia
vizualizării se subordonează mesajului, publicului țintă și strategiei informaționale care aparțin
propriei redacții. Pierre Duplan și Roger Jauneau stabilesc o serie de reguli de care se poate ține
cont în momentul realizării machetei și punerii în pagină.

41

Astfel a vem trei exemple:

1. Pătratul geometric este pentru ochi mai larg decât înalt.
Pătratul optic trebuie înălțat puțin.
2. Verticala neagră pare mai subțire ca acea orizontală, de
aceeași mărime.
3. Orizontala neagră .s trivește partea inferioară.42

Indiferent de modalitatea de realizare, în momentul punerii în pagină, specialiștii țin cont
de o geometrie vizuală pe care o urmează îndeaproape.
În ceea ce privește ziarele, paginarea s -a făcut după o serie de reguli comune pentru toate
publicațiile. Astfel, avem patru tipuri diferite de paginare a ziarelor(în scară, în ramă, în bloc, în
module). În cazul revistelor, paginarea se face după regulile proprii ale fiecărui produs în parte ,
deci nu se poate identifica un model comun pentru paginare. Totuși și revistele respectă o
organizare intenă.
2.11 Paginarea ziarelor

Paginarea în scară , era utilizat în tiparul de
carte, în lucrările de format mare și în lucrări
reprezentative. Pe lângă utilizarea aceluiași tip de
paginare ca și cărțile, cotidienele au alineat
articolele unul după celalalt în coloane, până la
umplerea paginii. Un avantaj al acestei paginări
este simplitatea realizării aceteia, dar articolele

42 Pierre Duplan , Roger Jauneau , Jean-Pierre Jauneau , Maquette et mise en page, Editions du Cercle de la Librairie , 2008

42

nu puteau fi evaluate vizual, toate știrile aveau aceeași pondere. Această paginarea era folosită în
cotidienel care preferau articolele mari.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția
Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999 )
Paginarea în ramă , acest tip de paginare plasează la
începutul articolului un titlu,iae dedesubt este pus
textul propriu -zis în coloane de lungimi diferite.
Astfel articolele se îmbină între ele ca un puzzle,
structura de pagină nu trebuie să conțină nici o lnie de
separare. În acest tip de paginare, titlurile îndeplinesc
funcția de ordonare doar parțial. Cititor ul trebuie să
inspecteze cu atenție pagina de ziar pentru a -și da
seama de logica plasării materialelor.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția
Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999 )
Paginarea în bloc , spre deosebire de paginarea în
ramă textul nu mai este împărțit în coloane ci
formează un bloc compact. Titlul și blocul de text
devin un element de organizare și structurare a
paginii. Totuși acest tip de paginare nu oferă o relație
clară între text și imagine, astfel că imaginea alăturată
unui bloc de text poate fi cu ușurință asocită unui alt
articol.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare.
Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția Collegium. Media,
Polirom, Iași, 1999 )

Paginarea în module , regula principală după care se ghidează acest tip de paginare este că toate
textele și imaginile despre o temă trebuie să formeze un dreptungi, modulele sunt seprate între

43

ele prin linii orizontale și verticale, astfel cititorului ăi este
mult mai ușor sa -și dea seama de la prima vedere care text
și imagine alcătuiesc un articol. Paginarea în module
facilitează lectura ziarului și este foarte ușor de realizat în
redacții.43
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare.
Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția Collegium. Media, Polirom,
Iași, 1999 )
Organizarea internă a revistelor
În cazul revistelor cititorul așteaptă o anumită gradare a conținutului, ele nu sunt citite
precum o carte, de la început până la sfârșit, sunt citite punctual, fiecare citește ceea ce îl
interesează. O structură stabilă a revistei este este elementară pentru crearea unui legături între
cititor și revistă.
Pentru ordonarea re vistelor se poate apela la următoarele modele standard de organizare:
Modelul segmentelor egale, este cel mai simplu conept de revistă. Toate articolele sunt
prezentate uniform, materialele sunt la fel, nu are nici un punct culminant care sa fie recunoscu t
în text, nu are evidențieri deosebite, are aceeași formă întâlnită în toate paginile tipărite. Este un
concept folosit pentru revistele științifice. Orientarea este bazată pe cuprins.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactar e. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția
Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999 )

43 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția Collegium.
Media, Polirom, Iași, 1999)

44

Modelul convex, are un conținut gradat, are forma unei curbe crescător -descrescătore,
Paginile standard se află la începutul și la sfârșitul revistei,care conțin aceleași teme și au un mod
de prezentare identic, iar în mijloc(în vârful curbei) se află cel mai important articol ar revistei.
Articolele sunt așezate în ordine crescătoare a importaței lor. Cel mai bun exemplu de revistă în
acest caz este Playboy, având în secțiunea principală pictorialul ”Femeia lunii”. Principalul punct
de atrcție este articol ul-titlu. În partea de început a revistei sunt tratate teme generale, iar în
partea a doua sunt tratate temele speciale.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția
Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999 )
Modelul ondulatoriu, segmentează conținutul revistelor în diferite rubrici cu tematică
diferită. Este o structură potrivită pentru publicațiile multitematice, care dezbat diferite teme
precum politică, cultură, societate. Fentru a facilita orientarea rubir icile sunt ordonate în aceeași
succesiune, iar conținutul variat este semnalat.
(Sursă foto: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelorși revistelor, Colecția
Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999 )

45
2.12 Formatele revistelor si ziarelor

Formatul ziarelor
Formatul cel mai mare de ziar este Broadsheet, dimensiunile acestuia varianză între
75x60cm. În acest tip de ziar predomină textul, acesta este împărțit pe aproximativ 6 -7 coloane,
capul de ziar este sit uat în partea de sus a primei pagini, de obicei titlurile sunt scrise cu culoarea
neagră, este o publicație mai greu de manipulat de accea este mai facilă citirea lui în spații largi
și în ritmul propriu. La noi în țară ziarul România liberă respectă încă acest format.
Berliner este formatul de ziar cu dimensiunile cuprinse între 47×31,5 cm, acesta este
paginat pe 5 -6 coloane, capul de ziar nu este situat doar în partea de sus a paginii, se folosesc
casete de culoare și elemente grafice de accentuare. De ex emplu ziarul Gândul este cel care încă
mai păstrează acest format.
Tabloidul este ziarul în care fotografia domină, de regulă textele sunt foarte scurte, este
paginat în 4 coloane, este un format de ziar mic cu dimensiuni cuprinse între 43,1×27,9 cm.
Titlurile întâlnite în ziar sunt colorate, se folosesc casete de culoare, rastere colorate și multe
elemente grafice. Click! și Libertatea sunt ziarele de la noi din țară care respectă acest format.
Cu dimensiunea de 43,1×27,9 cm, cu un format mic și apropiat de tabloid este ziarul
compact. Acesta are doar titluri negre, folosește casete de culoare, este paginat în 4 coloane iar
capul de ziar nu este situat neapărat în partea de sus.
Formatele mici atât tabloid cât și compact, oferă un tip de lectură foarte p ractic, este uțor
de lecturat în oricare spațiu s -ar afla cititorul, acestea au și o punere în pagină specifică cu zone
clar delimitate și contraste puternice.
Formatul de reviste
În general revistele folosesc formatul mic, derivat din A4. Este un format practic, care nu
ocupă loc, astfel publicația poate fi păstrată mai mult timp. Din acest punct de vedere hârtia,

46
conținutul sau punerea în pagină sunt elemnetele care contribuie la această tendință. Revista este
un obiect mai scump care poate fi colectțio nat, după acest aspect se ghidează multe reviste. 44
III. Studiu de caz
La ora actuală, la nivel global, sunt sute și chiar mii de reviste destinate femeilor,
branduri internaționale, ale căror rețetă editorială este preluată și la nivel național.
În România, piața a fost acaparată de reviste destinate femeilor, existând din ce în ce mai
multe astfel de reviste destinate pentru a stârni interesul acestora în ceea ce privește moda,
sportul, lifestyle -ul, beauty -ul.
În prezentul studiu de caz am ales să analizez din punct de vedere al modului de
prezentare și al conținutului cât și alte aspecte, c operta și articolul principal a două reviste
destinate femeilor atât din înalta clasă socială cât și pentru acelea care își doresc să se descopere
pe sine.
Voi analiza coperta și articolul principal din ultimele numere apărute în revistele Harper’s
Bazaar și Femeia (Iunie 2018) . Urmărind atât asemănările dintre cele două reviste cât și
deosebirile.
Prima dintre revistele studiate este Harpers`s Bazaar. Ac easta este o revistă dedicată
modei, care se adresează femeilor din înalta clasă socială, cu venituri mari. A fost lansată pentru
prima dată în anul 1867, în Statele Unite și publicată de trustul Hearst Corporation. În România
apare în anul 2007, sub drept urile de autor al The Hearst Corporation, fiind distribuită de către
Burda Media București. În afara Statelor Unite ale Americii, revista este publicată în alte 22 de
țări. 45
Harper’s Bazaar, prin abordea modei, a frumuseții și a artelor deopotrivă, înseam nă
rafinament fără vîrstă, fotografii iconice și originalitate. Man Ray, Richard Avendon și Peter
Lindbergh se numără printre celebritățile extraodrinare cu care a colaborat publicația. În fiecare

44 Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012

45 https://www.harpersbazaar.ro/

47
ediție aceasta propune un mix ce inspiră moda, fumusețea do cumentată și feature -uri inteligente
astfel valoficând tradiția îndelungată a titlului și experiența acesteia în numeroase țări din
întreaga lume.
Cu fiecare apariție revista ne invită să aflăm ce este nou și ce va urma, ne invitâ să ne
exprimăm creativ s tilul personal și de a trăi o viață la modă.
Cea de -a doua revistă studiata este Femeia., aceasta fiind prima revistă pentru femei din
România. A fost lansată în anul 1868 și până în ziua de azi reprezintă un reper social al
feminității. După căderea comu nismului, revista a suferit numeroase schimbări, î n anul 1990
primește sloganul „ Revista independentă a femeilor din România ”, Iar mai apoi aceasta devine
„Femeia modernă”, având un conținut care se încadra în 50 de pagini, fiind tipărită integral color.
Grupul Sanoma Hearst România achiziționează revista în vara anului 2006 și o transformă într -o
revistă semi -glossy. Apare sub logo -ul FEMEIA. pe data de 26 octombrie 2006, având un tiraj de
60000 de exemplare.46
Publicația acoperă prin conținu tul său complex toate aspectele vieții femeii moderne,
fiind un ghid practic pentru acestea. Oferind idei inspirate din cele mai diversificate domenii
precum familie, nutriție, fashion, beauty, copii, rețete, sănătate, cultură etc. Revista a reușit să
devină sub acest fo rmat o publicație longevivă, fiind un lider de audiență pe piața presei. Azi
peste 23000 femei citesc lunar revista.
Este o revistă dedicată femeilor cu vârste cuprinse între 25 -45 de ani, cu studii medii și
superioare, care locuiesc în orașe mari, au un s tatut social ridicat și trăiesc în gospodării cu un
venit mediu spre ridicat.
Sub patronatul aceluiași trust, ambele reviste sunt adresate în special femeilor, oferindu -le
acestora posibilitatea de a se informa atât despre brandu -rile de lux din întreaga l ume (Harper ’s
Bazaar) cât și despre brandu -rile întâlnite în țara noastră care nu se aderează neapărat unei înalte
clase sociale(Femeia.). 47

46 https://www.smark.ro/articol/26592/cum -s-a-reinventat -de-a-lungul -a-145-ani-prima -revista -pentru -femei -din-romania
47 https://www.femeia .ro/

48

(sursa foto: https://www.harpersbazaar.ro/wp -content/gallery/coperta -hb/COVER -iunie -2018 -pt-blog.jpg )

49

(sursa foto: https://www.femeia.ro/revista/revista -femeia/revista -femeia -numarul -lunii -iunie -2)

50

Cel mai important element de design al presei scrise, care face un ziar sau în cazul nostru,
o revistă să fie unică și usor de identificat vizual, este logo -ul. La analizarea celor doua reviste (
Harper’s Bazaar Romania, Femeia.) observăm că, logo -ul are culoarea roșie, ceea ce le sugerează
femeilor care studiază aceste reviste un plus de feminism, caldura, energie și dinamism.
La Harper’s Bazaar Romania tipul de scriere folosit la crear ea logo -ului, este cel de
scriere anticvă, fiind un scris utilizat cel mai des în spațiul cultural european, extrem de plăcut
asupra ochiului cititorului, favorizând procesul de citire, iar imaginea cuvântului este
simplificată, în a cest fel i se redă revi stei un „ aer clasic și serios”, tot odată aratând cărui tip de
public se adresează.
Tipul de scriere folosit la realizarea logo -ului Femeia. este cel de scriere grotescă. Fiind
un tip de scriere puternic și dominant, răspândit în publicațiile contemporan e de actualitate,
oferindu -i un caracter comun, astfel revista se adresează femeilor care doresc să se informeze din
diferite domenii care sunt legate de viața cotidiană.
Titlurile articolelor care se regăsesc pe coperta ambelor reviste sunt menite să pre zinte
informația și mesajul principal al articolelor ghidând cititorul spre conținutul articolului
respectiv, iar cu ajutorul subtitlului, cititorul beneficiază și de o informație suplimentară. Grila de analiză Harper ’s Bazaar Femeia.
Difuzare Internațional/național Național
Periodicitate Lunar Lunar
Public țintă Femei tinere, cu venituri
peste medie și studii
superioare Femei cu venituri medii,
studii medii
Grafică (culoare/policromie) Policromie Policromie
Imagini Imaginea de portert Iamginea de portret
Tipul de scriere folosit Scriere anticvă Scriere grotescă
Sursa imaginilor folosite Surse proprii (fotograful
editurii) Surse externe (alte site -uri)
Formatul revistei Format derivat din A4 Format derivat din A4
Gama cromatică Roșu, verde, maro,
perdomină albul Roșu, verde, albastru deschis

51
Dacă la revista Harper’s Bazaar, titlul articolelor importan te este scris în același stil
precum logo -ul, Femeia. combina mai multe tipuri de scriere, cum ar fi: grotescă, anticvă,
caligrafică etc.
După cum spuneam și în lucrarea de față, se spune că „Imaginea face cât o mie de
cuvinte”. Pentru un impact vizual pu ternic, cele două reviste folosesc fotografia de portret.
Astfel că Harper’s Bazaar folosește un portret de ambianță, în care se oferă detalii despre
stilul de viață și dă un plus de valoare informativă imaginii, arătându -se astfel legătura
subiectului cu viața.
Pe coperta revistei Harper’s Bazaar modelul este prezentat alături de o statuie, astfel se
încearcă atingerea sensibilității a persoanelor prin expunerea spațială a unor obiecte reale,
tridimensionale. Perceperea acestor obiecte poate avea loc at ât vizual cât și tactil. Această formă
de artă se adresează văzului dar mai ales tactilului, chiar dacă, din păcate o statuie nu poate fi
întotdeauna atinsă. Statuia care apare în fundal reprezintă un leu și are o semnificație aparte, cu
alte cuvinte acest simbol reprezintă un semn al echilibrului și al prudenței. Cu acest simbol sunt
asociate câteva calități: putere, curaj , demnitate, noblețe, dreptate , înțelepciune, regalitate. Acesta
este completat de albul care dă un aer elegant revistei, reprezentând u n element principal întâlnit
în acest tip de publicații. Combinația de alb, verde ș i auriu care fac parte din ținuta extravagantă
creată de o renumită casă de modă și cu o atitudine impunătoare ne reprezintă perioada din an în
care ne aflăm, modelul care apare în acest portret, ne sugerează putere, eleganță, lux, mulțumire
de sine, siguranță, atitudini care le regăsim și la femeile care urmăresc această revistă.
Simbolistica leului de pe fundal se reflectă în atitudinea personajului din portret.
În revista Femeia. portretul de pe copertă, este un portret simplu și neutru de tip buletin.
Culoarea verde folosită în fundal este una vie care reprezintă tinerețe, prosper itate, sănătate. În
acest portret fotograful ne prezintă imaginea unei femei comune, având o atitudine pozitivă,
plină de viață, deschisă și optimistă. Descoperim aceste calități prin zâmbetul personajului, ochii
deschiși și privirea caldă plină de optimis m. Folosind o îmbrăcăminte comună de culoare
albastru deschis care ne sugerează liniște, melancolie, fidelitate și încredere, ne duce cu gândul
la vară, relaxare și timp liber. Cum am menționat și mai sus, femeile cărora se adresează această
revistă, se r egasesc prin atitudinile exprimate de acest portret.

52
După cele analizate constatăm că, imaginea este un mediu prin care se comunică o
informație vizuală, atât prin formă, cât și prin conținut, ea contând foarte mult în impactul vizual
asupra cititorilor.
Un aspect important în ceea ce priveste designul unei reviste este modul în care acestea
sunt structurate. De obicei la reviste, în procesul de ordonare se apelează la un model standard,
iar în cazul nostru revista Femeia. folosește modelul ondulatoriu, a stfel că revista are trei articole
principale, iar titlul acestora este menționat și pe coperta revistei. Cum am menționat în această
lucrare, acest model de structurare este potrivit în special pentru publicațiile care conțin mai
multe teme și dezbat teme diverse, acesta întâlnindu -se foarte des la revistele populare. Acest tip
de structurare satisface cele mai diverse necesități ale cititoarelor în cazul nostru, pentru că oferă
un maxim de claritate și varietate prin temele ce sunt prezentate.
Textul din articolele principale este împărțit în 2 -3 coloane cu o paginare în scară. Fiecare
secțiune a revistei este reprezentată printr -o anumită culoare, ceea ce le face pe cititoare să se
ghideze mult mai usor în căutarea articolului de care ele sunt interesate .
Titlurile articolelor respectă același stil de scriere ca și logo -ul revistei și folosește aceași
culoare ca și cea din secțiunea din care face parte. Accentuarea titlului este facută prin scrierea
cu litere boldate. Fiecare articol este însoțit și de un subtitlu, care din primele rânduri aduce o
informație suplimentară cititoarelor, păstrând același tip de scriere ca și titlul.
Spre deosebire de titlu, pentru text se folosește un alt tip de scriere și tot aici găsim un
element important care este folo sit pentru fiecare articol și anume verzala. Aceasta este folsită la
începutul frazelor, oferind astfel o influență accentuată.
Primul articol folosește fotografia de portret al unei vedete autohtone și reprezintă un
portret de ambianță, iar prin culorile pe care le găsim în acest portret ni se arată imaginea unei
persoane elegante și rafinate, dând un exemplu de bun gust femeilor care se regăsesc în acest
articol.
În cel de -al doilea articol se folosește fotografia de portret și fotografia de produs, fiind
prezentă o combinație de culori puternice.

53
Al treilea articol folosește un fotoreportaj dintr -o zona exotică. Fotografiile folosite în al
doilea și al treilea articol ne duc din nou cu gândul la timp liber, relaxare și vară, arătându -ne
încă odată că acest număr al revistei este publicat în perioada de vară a anului . Toate aceste
elemente ajută cititoarele să descopere diverse trucuri despre călătorii, frumusețe și viața de zi cu
zi. Prin aceste detalii tehnice folosite, revista ne arată incă odată carui t ip de public se adre sează
și cât de importante sunt acestea.
La revista Harper ’s Bazaar se folosește un model diferit de structurare față de cel de la
revista antrerioară, acesta fiind modelul convex și se utilizează în special la revistele de
specialitate. Aceasta are trei articole principale, iar titlul celor trei articole este pre zentat pe
copertă cu același mod de scriere ca și logo -ul. Titlul fiind cel care atrage atenția femeilor care
citesc această revistă, făcându -le să fie și mai interesate de ceea ce vor găsi.
Articolele principale din această revistă sunt reprezentate pr in câte un fotoreportaj.
Fotografia cea mai importantă dintr -un reportaj este cea cu care se deschide fotoreportajul, ea are
o funcție dublă și trebuie să atragă atenția cititorului.
În primul articol ni se prezintă un fotoreportaj dedicat copiilor, ne of eră portrete de
ansamblu care redau o viziune a modei exclusiviste ce se regăsește și în rândul copiilor, făcând
referire la îmbrăcămintea pentru petrecerea timpului liber și relaxare.
În cel de -al doilea articol, în prim plan este modelul ce se găsește ș i pe copertă, aici
prezentându -se cu ajutorul acesteia, o ținută pentru sezonul cald al unei renumite case de modă,
folosind combinații surprinzătoare între elemente futuriste și cele inspirate din vestimentația
secolului XVIII -lea.
Articolul al treilea f ace referire tot la modă, dar este puțin diferit, aici fiind vorba de ceea
ce se arată prin limbajul trupului. Acest articol este compus dintr -o poveste despre ritm și culoare
inspirat de către femeile ce practică dansul modern.
Prin detaliile tehnice și prin modul de abordare observăm o diferență clară între cele două
reviste, astfel fiind foarte clar cărui public se adresează acestea.

54
Prin simplitatea culorilor folosite, multă simbolistică și alegând pentru articolele
principale fotoreportajul Harpers B azaar ne demponstrează că este încă odată o revistă ce se
adresează femeilor puternice, nonconformiste, cu aspirații înalte.
Oferind culori aprinse, articole care tratează teme și interese comune și fiind redate prin
scris, ne demonstrează încă odată că re vista Femeia. este adresată femeilor cu un stil de viață
comun care preferă să se descopere pe ele însăși prin această revistă.

55
Concluzii

Chiar dacă ne aflăm într -o perioadă în care televiziunea și internetul au evoluat foarte
mult și informațiile sunt recepționate din mai multe medii de difuzare, tot ziarul și revista rămân
și vor rămâne cele mai vechi mijloace de transmitere a informației. Dacă în televiziune și radio
imaginea respectiv sunetul trec și nu se mai poate reveni la ele, la revistă poți reveni ori de câte
ori ai nevoie să vizualizezi conținutul unui articol sau o fotografie.
De-a lungul timpului presa a recurs la multe tertipu ri pentru a -și păstra publicul ca de
exemplu oferirea unor cadouri și abonamente speciale.
Tehnoredactarea textelor se face pe un material -suport de înaltă calitate folosindu -se și o
gamă largă de culori pentru realizare fotoreportajelor.
Chiar dacă de cele mai multe ori este privită ca o lectură ușoară, presa dedicată femeilor
trebuie luată în serios la fel ca și oricare alt tip de presă.
Ceea ce ajută foarte mult la îmbunătățirea aspectului unei publicații este designul. La fel
cum biju teriile și hainele, reflectă valorile și concepțiile noastre despre viață, designul de presă
creează imaginea pe care dorim să o prezentăm cititorilor și dând un plus de valoare unei
publicații.
În urma cercetării pe care am făcut -o asupra celor două re viste am constatat că femeile
citesc reviste dedicate lor din dorința de a fi în pas cu moda, de a se informa cu ultimele noutăți
în materie de frumusețe și de ce nu de a descoperi noi trucuri care să le ajute în viața de zi cu zi.
Am descoperit că prin in termediul designului, dimensiunea scrisului, coloristică, fotografii,
ilustrații, revistele se adrează femeilor din clase sociale diferite și fiecare element de design poate
avea un impact asupra acestora.
Pe parcusrul studiului făcut în această lucrare a m constatat că designul unei publicații
îmbunătățește accesibilitatea, oferă organizare, unitate și face ca acea publicație să arate
deosebit. Acesta ajută la o organizare atentă, a revistelor în cazul nostru, făcând cititorii să nu
depună eforturi foarte mari în perceperea mesajului pe care publicația îl transmite.

56
Această lucrare demonstrează că presa este un factor de bază al evoluției societății, având
rolul de a schimba mentalități și de a crea opinii. Indiferent căror clase sociale se adresează
revistele se ghidează dupa un design cât mai complex în crearea unui produs editorial cât mai
reușit și atragerea cititorilor.

57
Bibliografie
1. Academia Română Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX. Dicționarul explicativ
al limbii române , ed. a II-a, Univers enciclopedic, București, 1996
2. Drăgan Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa -Orizontul societății de masă, Partea I,
Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L, București, 1996
3. Jean Bertrand Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, trad. coord. de Mirela
Lazăr, București, Polirom, 2001
4. Charles Horton Cooley, Social organization: A study of the larger mind, New York,
Charles scribner ’s sons, 1910
5. Hangiu Ion, Presa românească de la începuturi până în prezent -Dicționar cronologic
1790 -2007, București, Comunicare.ro, 2008
6. Mark Grigoryan, Manual de jurnalism , Chișinău, Centrul independent de jurnalism, 2008
7. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, Iași, 1999
8. Zappaterra, Yolanda, Editorial design , colecția Portofolio, Lau rence King Publishing,
Londra, 2007
9. Bogdan Oprea, Design de presă -tutorial , Facultatea de Jurnalism și Științele
Comunicării Universitatea din București
10. Bardan Alexandra, Introducere în designul de presă, Tritonic, București,2012
11. Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și
revistelor, Colecția Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999
12. Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan , Comunicare vizuală -curs, Universitatea «Babeș –
Bolyai»Facultatea de Științe Politice, Administrative și Comunicare, Departamentul de
Jurnalism
13. Kratochwill Liza, Depre imagine și cuvânt , Augusta, Timișoara, 2002
14. Pierre Duplan , Roger Jauneau , Jean-Pierre Jauneau , Maquette et mise en page, Editions
du Cercle de la Librairie , 2008
15. Mureșan Pavel, Culoarea în viața noastră, Ceres, București, 1987
16. Roșca, Luminița, Surugiu, Romina (coord.), Producția unei reviste. Strategii editoriale în
presa specializată , Editura Universității din București, București, 2007

58
Siteografie

1. https://vboicu.wordpress.com/2008/06/20/ce -este-presa/
2. http://comunitate.ziare.com/blogs/6072/6426/presa -a-patra -putere -in-stat
3. http://cniculae.ro/cum -vedem -eu-presa -cand -era-mic/
4. https://vdocuments.com.br/romanian -cultural -journals -from -the-19th-03-b4pdfodata -cu-
gutemberg -1.html
5. http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/inceputurile -presei -in-romania
6. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/sociologie/influenta -publicatiilor -de-tip-tabloid –
asupra -formarii -personalitatii -tinerilor -215446.html
7. http://www.e -scoala.ro/comunicare/mass_media.html
8. https://www.scribd.com/doc/119627720/Functiile -Mass -media
9. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/bucurestiul -a-bifat-a-13-a-zi-de-proteste -fara-pauza-
mesajul -celor -peste -50-000-de-oameni -vrem -sa-nu-mai-fim-mintiti.html
10. http://foto -portal.ro/fotoreportajul/
11. https://www.printmag.ro/modelele -de-culoare -cmyk -si-rgb
12. https://www.harpersbazaar.ro/
13. https://www.smark.ro/articol/26592/cum -s-a-reinventat -de-a-lungul -a-145-ani-prima –
revista -pentru -femei -din-romania
14. https://www.femeia.ro/
15. https://www.harpersbazaar.ro/wp -content/gallery/coperta -hb/COVER -iunie -2018 -pt-
blog.jpg
16. https://www.femeia.ro/revista/revista -femeia/revista -femeia -numarul -lunii-iunie -2