Lucrare de licență [620197]
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj -Napoca
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Lucrare de licență
Coordonator științific :
Conf. univ. dr. Viorel Dorin Lăcătuș
Absolvent: [anonimizat]
2018
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj -Napoca
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Leasing-ul ca alternativă de finanțare pe termen
lung
Coordonator științific :
Conf. univ. dr. Viorel Dorin Lăcătuș
Absolvent: [anonimizat]
2018
CUPRINS
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNILE DE LEASING ………………………….. .1
1.1. DEFINIREA ȘI ISTORICUL LEASINGULUI ………………………….. ……………………… 1
1.2. PREZENTAREA CONTRACTULUI DE LEASING ………………………….. …………….. 5
1.2.1. Elementele componente ale contractului de leasing ………………………….. ……………. 5
1.2.2. Drepturile și obligațiile părților contractante ………………………….. ………………….. 10
1.2.3. Delimitarea contractelor de leasing de alte contracte ………………………….. ………. 12
1.2.4. Forme de încetare a contractului de leasing ………………………….. ……………………. 13
1.2.5. Elementele componente ale ratelor de leasing ………………………….. …………………. 13
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
1. LEASINGUL – ALTERNATIVĂ DE FINA NȚARE ………………………….. ……………………… 17
2.1. CLASIFICAREA OPERAȚIUNI DE LEASING ………………………….. ………………… 17
2.2. PARTICIPANȚII OPERAȚIUNILOR DE LEASING ………………………….. ………… 23
2.3. ETAPELE DERULĂRII OPERAȚIUNII DE LEASING ………………………….. ……. 24
1. PIAȚA LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……. 27
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
2. STUDIU DE C AZ PRIVIND ACTIVITATEA DE LEASING A „S.C. LEASING ROM
S.R.L.” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
3.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII DE LEASING ………………………….. ………………….. 32
3.2. PREZENTAREA SOLICITANTULUI ………………………….. ………………………….. …. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 51
REFERINȚE BIBLIORG RAFICE ………………………….. ………………………….. ……………………… 53
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR
FIGURI
Figură 1. Fazele tranzacției de leasing ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
Figură 2. Pondere mărcilor de autoturisme vândute în leasing ………………………….. ………………… 35
TABELE
Tabel 1. Piața leasingului din România/ Valoare Total Active, 2003 -2007 ………………………….. …29
Tabel 2. Evoluția pieței de leasing financiar în România în anul 2017 ………………………….. ………. 30
Tabel 3. Pondere mărcilor de autoturisme vândute în leasing ………………………….. …………………… 34
INTRODUCERE
Leasingul a devenit o necesitate pe piața românească, atât datorită ritmului rapid al
progresului tehnic cât și al concurenței, ritm care devansează posibilitățile de autofinanțare
ale agenților economici sau de creditare.
Piața de leasing are un impac t pozitiv asupra economiei din România. Astfel, putem spune
că odată cu ajutorul companiilor de leasing există un potențial de creștere al averii
naționale. De asemenea, „jucătorii din leasing” au un rol important în creșterea economică.
Analiștii din co merțul internațional au evidențiat faptul că leasingul constituie o expresie a
tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Insistența asupra acestui tip de contract
fiind explicată de către mai mulți autori prin eficiența și pragmatismul lor. Din p unct de
vedere economic, importanța leasingului în România, ca instrument de finanțare este strâns
legată de necesitățile de dezvoltare a firmelor, în special cele din sectorul privat.
Este important de clarificat încă de la începutul prezentei lucrări, f aptul că operațiunea de
finanțare prin leasing presupune existența a trei persoane: furnizorul, finanțatorul
(societatea de leasing) și utilizatorul (beneficiarul). Finanțatorul este cel care achizitionează
de la furnizor bunul solicitat de utilizator și î l cedează acestuia din urmă pe o anumită
perioada de timp contra unor rate lunare de leasing.
Leasingul reprezintă finanțarea de active, iar dreptul de proprietate asupra acestora conferă
o garanție suficientă pentru accesarea finanțării în cele mai mult e situații. În rândul
companiilor mici, decizia de finanțare este stabilită de oportunitățile de creștere, în schimb,
atunci când vorbim despre companiile mari, decizia este influențată de considerentele
fiscale. Astfel, vom putea spune că, operațiunile de leasing capătă o deosebită importanță
deoarece lipsa de lichidități a întreprinderilor mici și mijlocii necesare dezvoltării a
determinat utilizarea acestei forme pe scară largă. Fundamentul pentru contractarea
leasingului constă în capacitatea companiilo r de a -și crește veniturile cu ajutorul bunului
cumpărat.
Societățile de leasing creează noi segmente ale pieței produselor, astfel încât se vor adresa
unor consumatori insolvabili pentru achiziția cu plata la livrare în rate. Noul segment de
piață este d ivizat în acei consumatori care achită produsele pe măsura exploatării acestora.
În cazul în care exploatarea nu este profitabilă, atunci produsele respective vor fi returnate
către compania de leasing.
În cadrul studiului de caz privind solicitarea și a cordarea unei finanțări în sistem de leasing,
am ales anumite firme specializate în domeniu, fapt care a demonstrat că această metodă
de finanțare este una simplistă, chiar dacă este realizată de către societăți cu o vechime mai
îndelungată pe piața leasin gului, sau de către firme mai nou înființate. Astfel, acest aspect
face ca finanțarea în sistem de leasing să prezinte anumite avantaje pe care le are atât
societatea de leasing cât și utilizatorul bunului, acestea fiind oferite în cazul nostru de către
societatea finanțatoare S.C. LEASING ROM S.R.L.
Principalul avantaj al finanțării în sistem de leasing, acceptat de către participanții din
cadrul finanțării este acela că promovează progresul tehnic din punctul de vedere al
clientului care, la sfârșitul p erioadei poate opta pentru una din următoarele variante:
achiziționarea produsului la sfărșitul perioadei de leasing dacă acesta a fost satisfăcut de
calitatea tehnică a acestuia (achiziția se face la valoarea reziduală a bunului); prelungirea
contractulu i de leasing, în cazul în care nu există posibilitatea achiziționării produsului
respectiv, sau se mai poate opta pentru renunțarea cumpărării bunului care face obiectul
contractului. Referitor la ultima operațiune, utilizatorul nu dorește achiziția bunulu i
respectiv deoarece, deține informații cu privire la existența unui alt produs mult mai dotat
din punct de vedere tehnic, datorat evoluției tehnico -științifică a pieței, fiind într -o continuă
căutare a produsului ideal.
Toate aceste aspecte prezentate, s e regăsesc pe parcursul prezentei lucrări, mult mai
detaliate, în speranța reflectării cât mai complete a aspectelor ce privesc leasingul drept ca
o alternativă de finanțare pe termen lung.
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Lucrarea de față își propune să abordeze câteva aspecte specifice în cadrul unei activități
financiare a întreprinderii abordând conceptul de leasing ca modaliate de finanțare pe
termen mediu și lung. Aceasta este structurată pe parcursul a patru capitole.
În partea de debut am dezvoltat aspectele generale privind operațiunile de leasing. În prima
fază am definit conceptul de leasing și am prezentat istoricul acestuia, după care am
dezvoltat câteva aspecte legate de contractul de leasing.
Capitolul doi este destinat leasingului ca fiind o alternativă de finanațare. În acest capitol
este prezentată clasificarea operațiunilor de leasing, participanții acestor operațiuni de
leasing și etapele derulării acestora, precum și câteva aspecte privind piața leasin gului din
România.
Capitolul trei cuprinde prezentarea activității de leasing a companiei S.C. LEASING ROM
S.R.L. care este împățită în două parți. Prima parte cuprinde prezentarea societății de
leasing iar în a doua parte este cuprinsă prezentarea solic itantului. Acesta solicită firmei
finanțatoare achiziționarea în sistem de leasing a unui autoturism pe o perioadă de 36 de
luni.
În cele ce u rmează, avem partea de concluzii din care rezultă faptul că leasingul este o
alternativă de finanțare pe termen mediu și lung.
În primul rând, am ales această temă datorită importanței majore pe care o are această
metodă de finanțare atât pe piața din Europa cât și pe cea din România. Conceptul de
leasing fiind analizat atât în cadrul cursurilor, cât și a seminari ilor pe parcursul celor trei
ani de studiu.
În al doilea rând, am ales această tema, datorită curiozității față de conceptul de leasing și
avantajele pe care acesta le oferă. Din dorința de documentare și comparație în legătură cu
acest concept și alte modalități de finanțare pentru a alege cea mai bună metodă care să fie
finanțată.
1
CAPITOLUL I
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNILE DE LEASING
1.1. DEFINIREA ȘI ISTORICUL LEASINGULUI
În țara noastră, termenul de ”leasing” s -a transformat în cel mai frecvent utilizat cu
predominare în sfera domeniului economic.
În cadrul acestei sfere, au intervenit societățile comerciale care au inclus termenul de
leasing în indentificarea lor. În pr imul rând, aceasta definește operațiunea comercială care
încă, nu și -a descoperit un corespondent în totaliatea termenilor tehnici de specialitate
românească. Lipsa potențială a unei astfel de corespondențe semnifică reflecatarea unei
operațiuni necunoscut ă și utilizarea ei în România până acum.
Examinând definițiile date de către diverși autori sau oganizații internaționale vom constata
că, în ciuda unor mici diferențe , reprezintă unul și același lucru: cumpărarea de la furnizor
de către o corporație fin anciară a unor bunuri și închirierea acestora unor persoane care nu
dispun de resursele bănești necesare achiziționării lor direct de la furnizor. Închirierea se
efectuează pe o anumită perioadă dată, în baza unui contract care prevede condițiile de
plată, cuantumul ratelor, condițiile de trasfer a bunului respectiv în proprietatea
utilizatorului la alegerea acestuia, cât și îndatoririle părților.
2
Văzută prin prisma societății de leasing, operațiunea exprimă o cumpărare de bunuri în
scopul închirierii, ia r apoi această închiriere va fi urmată în scopul vânzării. La sfârșit,
utilizatorul poate lua în folosință bunul respectiv în baza plății chiriei și a unei valori
reziduale, care reprezintă ultima tranșă de plată.
Așadar, putem deduce că leasingul este o operațiune de creditare, bazată pe un contract
specific, în urma căruia locatarul (utilizatorul) poate folosi bunul în schimbul unui
angajament de a plăti chiria aferentă și, de asemenea, de a c umpăra în final bunul respectiv
Din punct de vedere jurudic, leasingul reprezintă o formă de contract complexă care
premite agentului economic să dobândească și să folosească un lucru fără a plăti imediat
contravaloarea acestuia.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o sursă de finanțare, în baza unui
contract specific, în care fondurile necesare pentru întreaga investiție sunt asiguarate de
către finanțator. Pe toată durata contractului, proprietarul permite chiriașului, să folosească
un anumit bun în schimbul obținerii unei plăți denumită rată de lea sing. Câștigurile
dobândite prin leasing , atât de către locator cât și de către locatar sunt derivate din utilizarea
bunului respectiv, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.
Operațiunea de leasing include o diversitate de tranzacții de la cele în care leasingul
reprezintă utilizarea proprietății închiriate pentru o perioadă mai scurtă de timp, până la
cele în care leasingul semnifică, de fapt, un mijloc de finanțare a locatarului pentru a
cumpăra bunul închiriat.
Dintr -un anumit punct de vedere, leasingul reprezintă o operațiune de vânzare – cumpărare,
plata fiind în rate dacă bunul trece în proprietatea locatarului. Deosebirea constă în faptul
3
că dacă prin operațiunea de vânzare a unui bun se dobândește echivalentul ei bănesc, prin
leasing se ren unță la dreptul de folosință a bunului respectiv.
Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul reflectă o formă de finanțare în cadrul
căreia sumele necesare cumpărării bunului se obțin prin exploatarea acestuia, iar
rambursarea lui se face eșalonat sub forma ratelor de leasing și a valorii reziduale. Valoarea
creditului obținut este însă sub formă de echipamente și nu bănească.
Pentru locatar, leasingul este o afacere pe resursele bănești ale societății de creditare,
asigurând managemantul afacerii. Din acest unghi de vedere, leasingul devine ca o vânzare
în rate în cadrul căreia dreptul de proprietate se transferă odată cu primirea ultimei rate.
Din alt punct de vedere , se poate afirma că leasingul reflectă o soluție în creditarea
societăților care doresc să -și achiziționeze echipamente și utilaje, dar care nu au posibilități
financiare. Această tehnică de finanțare vine în ajutorul agenților economici care nu au
posibiliatea să obțină credite bancare, sau nu vor să garanteze cu bunurile mobile și i mobile
prin înființarea de ipoteci sau gajuri.
Practic, interesul leasingului este de a asigura finanțarea integrală prin fonduri împrumutate
a unei investiții fără ca locatarul să întemeieze măsuri asiguratorii. Leasingul ca tehnică de
finanțare are ca s cop în primul rând societățile care urmăresc creșterea activității și
ridicarea performanțelor, iar pe al plan mai general, asigură progresul tehnic.
Originile leasingului se regăsesc la mijlocul secolului trecut când s -a realizat prima
operațiune de aces t fel din lume. Diferite forme asemănătoare operațiunilor de leasing sunt
remarcate încă din antichitate. Astfel, începând cu anii 210 î.e.n., în orașul samaritean Ur,
deținătorii de unelte agricole le închiriau fermierilor iar, în schimbul acestor operați uni
proprietarii primeau plăci de argilă.
4
Leasingul provine din forma arhaică a creditului pe care o constituia în dreptul roman
”fiducia” ca urmare a faptului că, cel care se împrumută își constituia drept garanție pentru
creanță proprietatea unui lucru.
De asemenea, este aproape de necontestat asemănarea leasingului sub forma de ”lease
back” cu forma gajului din dreptul roman ”fiducia cum creditare” care reflectă ca
fiduciantul să transfere proprietatea unui bun mobil sau imobil în patrimoniul fiduciarulu i
cu titlu de garanție urmând să -l restituie odată cu rambursarea creditului.
La sfârșitul secolului al XIX -lea, în S.U.A. au avut loc primlele operațiuni care prezentau
leasingul. Pe baza unui contract denumit ”lease”, în anul 1887 au fost închiriate ab onaților
aparate de telefon. O altă operațiune similară, cam în aceeași perioadă a avut loc în Ohio.
Operațiunea consta în vinderea unui imobil către o bancă, cu un titlu de garanție, imobil
care urma să fie ex ploatat de c ătre vânzător într -un regin de „ lease”, pe o perioadă de 99
de ani, după care locatarul avea opțiunea de a achiziționa bunul.
Începând cu anul 1950, peste 150 de univesități și colegii americane au fost angajate în
tranzacți i de „ sale and lease -back”, beneficiind în schimb de diverse avan taje fiscale.
Marile companii de asigurare au fost principalele susț inătoare ale operațiunilor de „ sale
and lease -back”.
Americanul D. P. Bootle, care era managerul unei fabrici de produse alimentare și -a
înființat o firmă spe cializată de închirieri numit ă „U.S. Leasing Corporation”, reușind să
finanțeze în doar doi ani de la înființare diferite echipamente în valoare de trei milioane de
dolari. Această idee îi determină pe cât mai mulți investitori să înfințeze tot mai multe
societăți de leasing în spriji nul guvernului din S.U.A. în vederea promovării produselor la
export.
5
National Banks, cea mai importantă rețea bancară, a primit autorizație să desfășoare
operațiuni de leasing în mod direct, urmată de Bank Holding Companies în anii 1963 -1970.
Până în anul 1975, băncile fuseseră autorizate să desfățoare aceste operațiuni în 41 de state
americane.
Foarte rapid, operațiunea de leasing a fost preluată în Marea Britanie și a început să se
răspândească în Europa continenta lă (Franța, Belgia, Olanda ) unde au apărut reglementări
juridice specifice. În Europa, leasingul a apărut mai târziu, răspândindu -se cu o diferență
față de țările occidentale (R FG. Franța, Belgia, Olanda ) având reglementări specifice
fiecărei țări.
În anul 1972 a fost înființată Federația Europeană a Societăților de Leasing, denumită
LEASEUROPE care controla circa 80% din industria leasingului european.
La sfârșitul anului 1973, această societate cuprindea 25 de țări afiliate și u nea 1054 de
instituții membre.
1.2. PREZENTAREA CONTRACTULUI DE LEASING
1.2.1. Elementele componente ale contractului de leasing
Conform Ordonanței nr.51/1997 din 28.08.1997, privind operațiunile de leasing și
societățile de leasing, versiune actualizată la data de 17.12.2009, contractul de leasing
trebuie să conțină, p e lângă părțile contractante, cel puțin următoarele elemente:
6
a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau
operațional;
b) denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing și caracteristicile de
indentificare a acestuia;
c) valoarea exactă a sumelor ratelor lunare de leasing și data exactă de plată a
acestora;
d) perioada de uitilizare în sistem de leasing a bunului;
e) clauza privind obligația asigurării bunului;
f) valoarea totală a contractului de leasing.
Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute mai
sus, următoarele:
a) valoarea de intrare a bunului;
b) valoarea reziduală a bunului co nvenintă de părți, când este cazul;
c) valoarea avansului;
d) rata de leasing.
Părțile pot conveni și alte clauze.
Contractul de leasing este definit ca fiind „ o parte, denumită locator/finanțator, transmite
pentru o perioadă determinată dreptul de folosință a supra unui bun, al cărui proprietar
este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți
periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing
locatorul/finanțatorul se obligă să respecte drep tul de opțiune al locatarului/ utilizatorului
de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasing –
ului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru
7
cumpărarea bunului înainte de sfârși tul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12
luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract. ”1
Contractul de leasing este reglementat privind operațiunile de leasing și societățile de
asigurare, între aceste două concepte fiind o diferență importantă. În cazul operațiunilor
de leasing raportul juridic este creeat între locator și locatar iar, în cazul societăților de
asigurare , pe langă cele două mai apare și furnizorul bunului.
În cadrul contractului de leasing, locatorul – finanțatorul nu este întotdeauna proprietarul
bunului care formează obiectul derivat al contractul de leasing, astfel se diferențiază prin
două situații :
– În primul caz , finanțatorul este proprietarul bunului obiect al contractului de leasing
în care operațiunea de leasing se finalizează în momentul în care ambele parți, atât
finanțatorul cât și utilizatorul au făcut un acord cu privire la aceasta.
– În următorul caz , finanțatorul nu este proprietarul bunului astfel, urmează două
operațiuni care se desfășoară consecuritv. Acesta primește și acceptă cererea viitorului
utilizator cu privire la bunul respectiv, după care stabiliește un acord de vânzare cu un
furnizor pentru a obține dreptul de proprietate asupa bu nului care reprezintă obiectul
operațiunii iar apoi se finalizează operațiunea de leasing între locator și utilizator.
Conform prevederilor din art. 3 din O.G. nr.51/1997 , atât părțile unei operațiuni de leasing
cât și ale contractului sunt: locatorul – finanțatorul și locatarul – utilizatorul.
1 Ordonanța Guvernului Nr. 51/1997 din 28 august 1997 privind operațiunile de leasing și
societățile de leasing, art.1, alin. 1
8
Locatorul/finanțatorul poate fi reprezentat de către o societate de leasing sau o persoană
juridică română sau străină care tran smite dreptul de folosință a unui bun în posesia
utilizatorului. În cazul în care finanțatorul este o societate de leasing acesta trebuie să aibă
calitatea de proprietar asupra bunurilor care formează obiectul contractului de leasing.
Locatarul/utilizato rul este partea contractantă care deține dreptul de folosință a unui bun,
prevăzută în contract în schimbul achitării ratei de leasing, potrivit prevederilor din O.G.
nr.51/1997.
Diferența dintre contractul de leasing și operațiunea de leasing este prevăz ută prin
faptul că, cea din urmă reprezintă o abordare mult mai complexă care generează multe alte
raporturi de tip juridic. În schimb, contractul de leasing este doar un act juridic încheiat
între locator și locatar.
Astfel, după cum am menționat mai su s, dacă locatorul nu deține dreptul de proprietate
asupra bunului pe care dorește să -l dea în folosință trebuie să genereze un raport de vânzare –
cumparare cu un furnizor care să conducă la dobândirea dreptului de proprietate a
finanțatorului, urmând să fie transpus în regim de leasing.
Coform reglementărilor aplicate în domeniul leasingului, bunul care este transmis prin
leasing trebuie să fie asigurat de către o companie de asigurări specializată în acest sens.
Prin urmare, finanțatorul îl poate împuter nici pe utilizator să intermedieze cu furnizorul
diverse aspecte legate de natură financiară, tehnică și așa mai departe. Astfel, locatarul
poate fi mandatat să primească bunul de la furnizor. Acestea fiind spuse, operațiunile pot
determina diverse rapoart e între locator și locatar.
9
„În cazul în care locatarul/utilizatorul refuză să primească bunul la termenul agreat cu
furnizorul și/sau în contractul de leasing ori dacă se află în stare de reorganizare judiciară
și/sau faliment, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune –
interese. Locatorul/finanțatorul nu răspunde dacă bunul care face obicetul contractului de
leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzător locatarului/utilizatorului de către
furnizor.”2
Cele mai importante categorii de contracte de leasing sunt reprezentate de contractul de
leasing financiar, prezentat pe larg mai sus și contractul de leasing operațional.
Potrivit Codului Fiscal, contractul de leasing operațional este definit ca fiind orice
contr act încheiat între locator adică, persoana care are bunul în prorietate din punct de
vedere juridic și locatar, persoana care are dreptul de folosință a bunului, care transferă
locatarului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul de valorificare
a bunului la valoarea reziduală și care nu îndeplinește niciuna dintre condițiile prevăzute
în art.7 la pct.7 litera b) -e). 3
2 Ordonanța Guvernului Nr. 51/1997 din 28 august 1997 privind operațiunile de leasing și societățile de
leasing, art.14, al. 1 și 2, versiune în vigoare din mai, 2011
3 Pct 7. contract de leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplinește cel puțin una dintre
următoarele condiții: b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului; c) utilizatorul are
opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente
este mai mică sau egală cu diferența dintre durata normală de funcționare maximă și durata contractului de
leasing, raportată la durata normală de funcționare maximă, exprimată în procente; d) perioada de leasing
depășește 80% din durata normală de funcționare maximă a bunului care face obiectul leasingului; în înțelesul
acestei definiții, peri oada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de
intrare a bunului;
10
1.2.2. Drepturile și obligațiile părților contractante
Conform capitolului III din O.G. nr.51/1997 din 28.08.1997, obligațiile părților în cadrul
operațiunilor de leasing sunt, după cum urmează:
Locatorul/ finanțatorul se obligă :
a) Să respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit
intereselor sale;
b) Să contracteze bunul cu furnizolu l desemnat de locatar/utilizator, în condițiile expres
formulate de către acestea sau, după caz, să dobândească dreptul definitiv de utili zare
asupra programului pentru calculator;
c) Să încheie un contract de leasing cu locatarul/utilizatorul și să transmită acestuia, în
temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepția dreptului
de dispoziție, iar în cazul programelor pentru calculator, să transmită dreptul de
utilizare asupra programelor pentru calculator către locatar/utilizat or, fără a -și mai
putea exercita acest drept pe perioada derulării contractului de leasing;
d) Să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a
prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura leasingului, ori de a în ceta
raporturile contractuale;
e) Să îi garanteze locatarului/ utilizatorului folosința liniștită a bunului, în condițiile în
care acesta a respectat toate clauzele contractuale;
f) Să asigure, printr -o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing, dacă p rin
intermediul contractului de leasing părțile nu au convenit altfel.
11
Locatarul/utilizatorul se obligă:
a) să efectueze recepția și să primească bunul la termenul și în condițiile de livrare agreate
cu furniziorul;
b) să exploateze bunul conform intruc țiunilor elaborate de către furnizor și să asigure
intruirea personalului desemnat să îl exploateze;
c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decât cu acordul
finanțatorului;
d) să achite toate sumele datorate conform co ntractului de leasing – rate de leas ing,
asigurări, impozite, taxe , în cuantumul și la termenele menționate în contract;
e) să suporte cheltuielile de întreținere, precum și orice alte cheltuieli aferente bunului sau
din contractul de leasing;
f) să își asume pentru întreaga perioadă a contractului, în lipsa unei stipulații contrare,
totalitatea obligațiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepușii săi, inclusiv
pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utiliz at, din cauze fortuite, ș i contin uitatea plăților
cu titlu de rată de leasig până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;
g) să permită locatorului/finanțatorului verificarea periodică a stării și a m odului de
exploatare a bunului c are face obiectul contractului de leasing;
h) să îl informeze pe locator/finanțator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venită din partea unui terț;
i) să nu aducă modificări bunului și să nu schimbe locul declarat în contract fără acordul
locatorului/finan țatorului;
j) să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing.
12
1.2.3. Delimitarea contractelor de leasing de alte contracte
Contractul de leasing împrumută anumite particularități de la diverse instituții juridice
sau din diferite tipuri de contracte. În cele ce urmează voi prezenta câteva dintre contracte
care se aseamănă cu cel de leasing și de al tfel, diferența dintre acestea .
Astfel , unul dintre contracte care este asemănător cu cel de leasing este locațiunea .
Contractul de leasing presupune transmiterea dreptului de folosință asupra bunului
exploatat în regim de leasing în schimbul unei plăți numită rată de leasing, nu chirie. Din
punct de vedere juridic, operațiunea de leasing reprezintă de fapt, o închiriere, ceea ce
explică prezența în contract a unor elemente specifice contractului de locațiune, în
conformitate cu angajamentul unilateral de vânzare.
În ceea ce privește diferenți erea dintre contractul de leasing și locațiunea , aceasta din
urmă este definită precum urmează în art. 177 7 din Noul Cod Civil ca fiind, „contractul
prin care o parte numită locator, se obligă să asigure celeilalte părți, numite locatar,
folosința unui bun , în schimbul unui preț, denumit chirie”.
Un al contract care se asemană cu cel de leasing este leasingul financiar . Astfel, leasingul
financiar este foarte asemănător cu vânzarea -cumpărarea efectuată cu plata prețului în rate,
însă, diferă prin simplul f apt că la vânzare, dreptul de proprietate asupra bunului se
transmite în momentul încheierii contractului. Însă, în cazul leasingului, dreptul de
proprietate al bunului se trasmite în momentul încheierii raporturilor contractuale și doar
dacă locatarul opt ează în acest sens.
Din punct de vedere contabil, leasingul financiar presupune că locatarul își asumă cea
mai mare parte din avantajele și riscurile aferente dreptului de proprietate asupra bunului
respectiv.
13
O altă delimitare între contractul de leasi ng și alte contracte ar fi contractul de leasing față
de contractul de credit bancar.
Forma contractului de leasing este asemănătoare cu contractul de credit bancar, însă, aceste
contracte sunt absolut diferite. Din punct de vedere economic, atât leasingul cât și creditul
bancar reprezintă un împrumut pe o anumită perioadă cu achitarea de căre debitor a
dobânzii. Din punct de vedere juridic, în cazul creditului bancar, clientul primește o sumă
de bani de la o instituție financiară iar în cazul cont ractului de leasing, locatorul finanțeaza
bunul după care ulterior îi transmite utilizatorului dreptul de folosință temporară.
1.2.4. Forme de încetare a contractului de leasing
Una dintre acestea ar fi expirarea duratei contractului , caz în care utilizatorul î și poate
manifesta cele trei opțiuni prevăzute de lege.
O altă formă ar fi rezilierea contractului de leasing din diferite motive. Motivele ar putea
fi faptul că: utilizatorul refuză să primească bunul, este în stare de insolvență sau lichidarea
și dizol varea unei părți, pierderea sau dispariția bunului inclusiv furtul, desfințarea titlului
asupra bunului, ultimul fiind neplata integrală a ratei de leasin g timp de două luni
consecutiv.
1.2.5. Elementele componente ale ratelor de leasing
Orice companie de leasing reprezintă o instituție financiară care oferă clienților bunurile
solicitate de aceștia urmând ca valoarea bunurilor să fie recuperată prin intermediul ratelor
de leasing. Spre deosebire de băncile comerciale, care acordă credite și apoi le recuper ează
prin achitarea ratelor de credit.
14
Ratele de leasing, cât și ratele creditelor acordate includ o parte din valoarea bunului care
mai apoi trebuie recuperat, precum și dobânda care reprezintă câștigul companiei de leasing
respectiv al băncii pentru plas amentul realizat. Astefel, compania de leasing finanțează
direct cumpărarea bunului dorit în locul acordării de credite clienților.
De asemenea voi prezenta principalele elemente ultilizate la calculul ratei de leasing prin
explicarea fiecărui element în parte:
– Prețul de achiziție al bunului cuprinde toate cheltuielile ocazionate de cumpărarea
bunului, punerea în funcțiune și transportul dacă este cazul. În cazul operațnunilor de
leasing financiar se exclude TVA -ul și taxele vamale afernte bunurilor importate,
acestea fiind calculate și plăti te odată cu achitarea valorii reziduale.
– Valoarea reziduală este prevăzută ca nefiind cuprinsă sub 20% din prețul de achiziție
al bunului dar nici peste 50%, de regulă, se negociază între cele două limite.
– Durata locației poate infuența cuantumul și nu mărul ratelor de leasing. Potrivit
reglementărilor în vigoare prevăd pentru bunuri ca această durată să fie cuprinsă între
un an și maximum șapte ani. În cazul leasingului financiar, valoarea reziduală precum
și durata locației nu trebuie să depășească 75% din durata de funcționare a bunului.
– Cheltuielile de asigurare sunt suportate direct sau indirect de către beneficiar, atunci
când locatorul face asiguarea bunului.
– Cheltuielile de transport , apar fie diferit în structura ratelor de leasing, fie în c adrul
cheltuielilor de contrctare, de achiziționare a bunului.
15
– Cheltuielile datorate achiziționării bunurilor figurează distinct în structura
cheltuielilor de capital sau în cadrul comisionului de gestiune.
– Cheltuielile de întreținerii și reparații vor f i recuperate de la beneficiar și suportate
de către proprietrul bunului. Activitatea de întreținere și reparații revine unor societăți
comerciale specializate și acceptate de proprietar sau poate reveni furnizorului.
– Cheltuielile neprevăzute constituie o rezervă pentru acoperirea unor elemente de
cheltuieli posibil apărute, însă, dificil de cuantificat și reprezintă maximum 5% din
valoarea finanțării.
– Dobânda este o componentă a ratei de leasing și este egală, conform legislației în
vigoare cu dobânda medie bancară . În dobândă este inclus profitul finanțatorului
acoperind dobânda plătită de finanțatorul băncii sau de către creditorul respectiv.
– Taxa pe valoare adăugată este achitată de către finanțator la cumpărarea bunului și
va fi recuperată prin cot ele de TVA aferente ratelor de leasing sau valorii reziduale.
– Rata profitului variază de la un bun la altul și de la o societate de leasing la alta.
Depinde de costul finanțării bunului și de concurență.
– Comisionul de gestiune este cuprins între 0,5% și 5% din prețul de achiziție, fiind
variabil. Prin intermediul acestui comision de gestiune se acoperă cheltuielile
finanțatorului cu derularea tra nzacției. Adesea, acesta mai cup rinde și o marjă de
singuranță pentru acoprierea unor eventuale cheltuieli supl imentare neprevăzute.
16
– Rata devalorizării monedei este prezentă în majoritatea firmelor românești
specializate în operațiuni de leasing prin cunantificarea ratelor într -o valută forte cu
șanse mari de stabilitate pe piață. Astfel, ratele vor fi plătite de către beneficiar iar
moneda națională la cursul oficial din ziua scadenței.
– Taxele vamale și de înmatriculare a bunului . Leasingul de autovehicule dispune de
o pondere mare în structura tranzacțiilor de leasing, cheltuielile acestora de
înmatriculare pe c ompania de leasing sunt suportate de către locatar. După ce plata
valorii reziduale este efectuată, locatarii devin proprietarii autovehiculelor putând să le
înmatriculeze pe numele lor.
– Taxa asupra terenurilor și clădirilor. În cadrul leasingului imobili ar apar astfel de
taxe care în practica de la noi au fost remarcate în afara redevențelor dar încasate odată
cu acestea. Aceste situații au apărut în momentul tranformării contractelor de locație
de gestiune cu contracte de leasing imobiliar.
17
CAPITOLUL II
1. LEASINGUL – ALTERNATIVĂ DE FINANȚARE
2.1. CLASIFICAREA OPERAȚIUNI DE LEASING
Complexitatea și diversitatea operațiunilor de leasing sunt structurate și evidențiate prin
clasificarea lor în funcție de durată, părțile participante, ponderea ratelor în prețul de
vânzare și alte criterii.
1. În funție de durata închirierii , avem următoa rea clasificare:
Leasingul pe termen scurt presupune închirierea unor bunuri pe o durată de câteva ore,
zile sau luni mai multor locatari cu scopul de a fi amortizate. Amortizarea se realiează prin
închirierea pe termene scurte mai mulor clienți. Există câteva forme de leasing pe termen
scurt, cum ar fi operațiunile de tip hire și renting, acestea fiind văzute ca și operațiuni de le
leasing intermediare. Prin operațiunea de tip hire se înțelege închirierea unor
echipamente sau mijloace de transport cu ora sau cu ziua. Prin renting se efectuează o
închiriere revocabilă de scurtă durată, dar mai lungă decât în cazul operațiunii anterioare.
Leasingul pe termen mediu reprezintă amortizarea bunului prin închirierea consecutivă
a acestuia mai multor loc atari pe termene de 2 -3 ani.
Leasingul pe termen lung se realizează pe termen îndelungat fiind practicat pe piața
bunurilor imobiliare pentru clădiri complet utilate. Astfel, durata normală de leasing
18
corespunde duratei normale de funcționare a bunului, d upă care utilizatorul poate opta
pentru achiziția acestuia la un preț inferior celui inițial.
2. În funcție de părțile participante la contract , operațiunile de leasing se clasifică
astfel:
Leasingul direct presupune că finanțatorul este și producătorul, pr ezentând o anumită
similitudine cu vânzarea în rate, excepția fiind faptul că firma de leasing își menține dreptul
de proprietate asupra bunului respectiv și uzând de acest drept, în caz de neplată a ratei de
leasing, poate rezilia contractul și să ceară d aune interese pentru perioada în care bunul nu
a funcționat.
Leasingul indirect , în care finanțarea îi revine unei sociatăți intermediare.
3. În funcție de ponderea ratelor în prețul de vânzare al bunului , puteam distinge
următoarea clasificare:
Leasingul operațional (de mentenanță, tehnic) reprezintă recuperarea în perioada de
locație doar a unei părți din bunul închiriat, deși finanțatorul așteaptă să recupereze toate
costurile prin închirierea de către alți utilizatori sau prin reînnoirea contr actului.
Echipamentele implicate în tranzacțiile de leasing operațional sunt copiatoarele de birou,
compu terelele, automobilele și camioanele. Acest tip de leasing oferă atât finanțarea, cât și
servicii de mentenanță pentru echipamentul închiriat, nefiind complet amortizat.
Leasingul financiar (de capital) presupune recuperarea totală a valorii bunului în perioada
de locație și obținerea unui profit. Această formă de leasing prezintă faptul că societatea de
leasing, de regulă, nu alege, nu produce și nici nu livrează bunul, doar cumpără bunul sau
dreptul de proprietate și de folosință de la furnizor. Apoi, bunul urmează a fi livrat
locatarului direct de către furnizor. Acest tip de leasing nu oferă mentenanță și este complet
19
amortizat. După achitarea valori i reziduale, utilizatorul poate opta pentru achiziționarea
bunului.
4. După modul de calcul al costurilor pe baza cărora se calculează ratele de leasing,
precizăm următoarea clasificare:
Leasingul net presupune faptul că ratele se calculează numai pe baza p rețului net de
vânzare al bunului, chiria fiind inclusă în prețul folosinței.
Leasingul brut (full service leasing) se rezumă prin faptul că ratele includ cheltuielile de
întreținere, asigurare și reparații ale bunului. Leasingul brut se întâlnește foarte des la
instalațiile complexe sau acolo unde se dorește cucerirea pieței.
5. În funcție de caracteristicile pieței , au apărut și unele forme speciale de leasing, cum
ar fi:
Lease -back – această operațiune constă în faptu l că utilizatorul vinde un bun de leasing
societății pe care îl închiriază de la aceasta, rambursând astfel prin ratele de leasing prețul
de vânzare al bunului.
Leasingul experimental prevede închirierea unor bunuri pentru perioade scurte fiind
vândute dac ă acestea corespund cerințelor locatarului.
Time -sharing – este preacticat în turism, realizat prin închirierea bazei materiale cât și în
cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport.
20
Lesingul personal – de regulă, închirierea se referă la parciparea în mod efectiv pe o
perioadă foarte scurtă de timp, cum ar fi una sau câteva zile. Cei implicați în operațiunea
de leasing sunt persoana angajată, compania de leasing și beneficiarul.
În cazul închirierii containerelor se practică o formă spe cifică numita master -leasing .
6. După țările implicate în derularea operațiunii de leasing, avem următoarea clasificare:
Leasingul internațional (extern) în care societatea de leasing și beneficiarul sunt rezidenți
în țări diferite, iar operațiunea se derule ază într -o altă țară decât cea de pr oveninență a
bunului respectiv.
Leasingul intern este la fel ca și leasingul financiar extern, diferența fiind faptul că atât
societatea de leasing cât și beneficiarul sunt persoane rezidente din aceeași țară.
7. Alte do uă forme întâlnite mai des ar fi leasingul acționar și cel imobiliar :
Leasingul acționar este o tehnică financiară folosită pentru prima dată în Franța, în scopul
satisfacerii cerințelor tot mai mari ale întreprinderilor mici și mijlocii în vederea atragerii
de fonduri.
Leasingul imobiliar poate reprezenta un instrument financiar eficient în cumpărarea de
sedii pentru firme sau chiar locuințe. Două dintre piedicile dezvoltării acestuia sunt prețul
de achiziție și fiscalitatea. Băncile ipotecare de pe piața românească vor duce la scurtarea
termenului de executare a unui astfel de contract.
Leasingul prezintă un mod de finanțare particular care, de altfel, poate fi analizat ca un
împrumut. Costul leasingului poate fi evaluat sub forma unei rate actu ariale.
21
„Se aplică principiul egalității valorilor actuale ale chivalentului sumei de finanțare (costul
de achiziție și montaj al echimpamentului închiriat = E) și ale ieșirilor de trezorerie pentru
plățile viitoare prinvind chiria anuala (CH) și valoarea reziduală (VR). La egalitatea, în
prezent, a celor două fluxuri de trezorerie (de intrare echivalentă și de ieșire efectivă) se
calculează costul actuarial al leasingului ca o rată internă de rentabilitate ( Kl). Costul
leasingului integrează în mod firesc și efectele fiscale ale acestei finanțări. Chiria este o
cheltuială deductibilă de la plata impozitului pe profit. Partea reprezentând amortizarea
echipamentului închiriat nu mai constituie o economie fiscală pentru utilizatorul
leasingului, ci pentru «furnizorul» leasingului. În consecință, utilizatorul leasingului
nefiind proprietarul bunului închiriat înregis trează un cost de oportunitate determinat de
pierderea economiei de impozit aferentă amortizării = A a echipamentului închiriat. ”4
𝐸=∑(1−𝜏)∗𝐶𝐻 𝑡+𝜏∗ 𝐴𝑡
(1+𝐾𝑙)𝑡𝑛
𝑡=1+𝑉𝑅
(1+𝐾𝑙)𝑚
În care:
𝜏 = rata impozitului pe profit
t = 1,…, n ani de valabilitate a contractului de leasing
m = n+1
Astfel, costul leasingului ( 𝐾𝑙) este soluția pentru ecuația de mai sus, care se calculează după
metoda ratei interne de rentabilitate. Iar în concluzie, costul leasingului pentru utilizator
(locatar) este rata de rentabiliate pentru furnizor (locator).
𝑉𝐴𝑁 =∑𝐶𝐹𝑡
(1+𝜏)𝑡𝑛
𝑡=1−𝑉𝑅
(1+𝜏)𝑚
4 “Decizia de finanțare în le asing” – Marin Andreica, Cristina Andreica, Ionel Mustea -Șerban, Răzvan
Mustea -Șerban; Editura CIBERNETICA MC, 2003, pag. 99
22
Explicând formula de mai sus deducem că odată ce nu se plătește cos tul de achiziție al
bunului închiriat, se observă că nu se cuprinde nici scăderea valorii investiției (I). Valoarea
cash-flow-urilor ( 𝐶𝐹𝑡) sunt determinate în funcție de profiturile viitoare și chiria plătită. De
asemenea, valoarea reziduală (VR) va fi plătită în anul m, înainte de încheierea duratei de
viață (n) a bunului închiriat.
Valoarea actualizată netă se compară cu cea a împrumutului pentru a vedea care dintre
acestea este mai avantajoasă.
„Selecția surselor de finanțare a investițiilor este desosebit de complexă întrucât, pe lângă
criteriul principal privind costul procurării capitalurilor, acționează o serie de restricții
privind costul procurării capitalurilor, acționează o serie de restricții privind accesul la piața
capitalurilor, situați a financiară a întreprinderii, motivația personalului de conducere a
acestuia.” 5
Astfel, conform definiției date de către coordonatorul prezentei lucrări, „leasingul
reprezintă o alternativă de finanțare externă, pe termen mediu și lung. Contractul de leasing
este o formă specială a contractului de închieriere prin care se obține utilizarea unui activ
pe o anumită perioadă, fără a obține un titlu legal asupra activului. Pentru cei care practică
vânzarea în leasing, acesta reprezintă o metodă de creștere a vânzărilor, în timp ce pentru
cei care au nevoie de anumite active pentru activitatea de producție, leasingul reprezintă o
procedură de finanțare.”6
5 “Decizia de finanțare în leasing” – Marin Andreica, Cristina Andreica, Ionel Mustea -Șerban, Răzvan
Mustea -Șerban; Editura CIBERNETICA MC, 2003, pag. 99
6 „Finanțele întreprinderii” – note de curs, Viorel Dorin Lăcătuș, Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2013,
pag. 37
23
2.2. PARTICIPANȚII OPERAȚIUNILOR DE LEASING
Participanții operațiunilor de leasing sunt următorii:
Furnizorul – poate fi reprezentat de către o societate comercială care l -a achiziționat chiar
de la producător sau poate fi producătorul bunului respectiv.
Finanțatorul (locatorul – lessor ) – poate fi o bancă de investiții sau comercială, o
societate de le asing, societate de asigurare, un holding, o companie financiară sau chiar
furnizorul.
Utilizatorul (locatarul – lessee ) – în general, acesta este unic. Doar în anumite situații,
prevăzute prin contractul de leasing este posibilă subînchirierea bunului.
Societatea de asigurare – este cea care încheie contractul de asigurare cu proprietarul
bunului, după care emite polița de asigurare și achită contravaloarea acesteia în caz de
necesitate.
Mai jos voi prezenta tipurile de societăți de leasing după cum urm ează:
– Societățile de leasing generale vizează cu o diversitate de produse, achiziționează
echipamente de la diverși producători pe baza specificațiilor de către beneficiari.
– Societățile de leasing de intermediere prezintă o activitate de mijlocire. Proprie tatea
asupra echipamentelor închiriate aparține celor care au procurat fondurile de investiții,
acestea urmărind prin această cale, evaziunea fiscală.
– Societățile de leasing integrate sunt alcătuite de către marile unități producătoare,
acestea din urmă au înființat societăți de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele
financiare care rezultă din aceste tranzacții.
– Băncile și societățile financiare sunt încadrate în operațiuni de leasing prin furnizarea
de fonduri societăților de leasing, închirierea de angajamente cu marii producători care
înființează societăți integrate de leasing și participarea la împrumutrile realizate de terțe
persoane pentru finanțarea unor operațiuni de leasing.
24
– Societățile de asigurare acționează în mod similar, având însă, anumite restricții
impuse de către legislațiile anumitor țări privind efectuarea de investiții.
În general, operațiunea de leasing este declanșată de către locatar (utilizator). A cesta va
cerceta piața bunului, va cere oferte de la producători și va selecționa cea mai avantajoasă
ofertă din punct de vedere al raportului performanțe – preț de livrare. În cazul în care oferta
nu cuprinde detalii despre condițiile de livrare, garanție și instalare, locatarul va cere direct
de la ofertanți aceste informații.
2.3. ETAPELE DERULĂRII OPERAȚIUNII DE LEASING
În ceea ce privește mecanismul drulării leasingului avem următoarele etape de parcurs:
A. Studiera pieței interene și externe în vederea identificării produselor care vor fi
promovate prin leasing și studierea fezabilității tranzacțiilor. În ceea ce provește
promovarea leasingului, aceasta presupune un studiu detaliat al cererii potențiale,
întrucât și o reclamă comercială potri vită care să scoată în evidență avantajele
leasingului.
B. Negocierea condițiilor de închiriere care constă în contractarea partenerilor în
declanșarea negocierilor privind operațiunile de leasing. Cel mai adesea beneficiarul
este cel care întocmește o cerere de închiriere a unor bunuri de leasing. După stabilirea
unei variante de dotare, cel mai pr obabil beneficiarul îl va contracta direct pe furnizor
în vederea achiziționării bunului în sistem de leasing și pentru a -i solicita un termen
mai mare de valabilitate a ofertei. Pasul următor realizat de către beneficiar este acela
de a aborda societățile de leasing în vederea cunoașterii condițiilor de finanțare oferite
25
și luarea unei decizii. Astfel, beneficiarul va emite cereri de ofertă spre închirierea
societăților de leasing selectate.
C. Pregătirea închirierii contractului de leasing. După acceptarea cererii de închiriere,
societatea de leasing pregătește contractarea bunului și închirierea acestuia.
Finanțatorul încheie un precontract de închiriere prin care își exprimă dorința de a
închiria bunul utilizatorului.
D. Încheierea contractului de vânzare -cumpărare și a celui de leasing . Furnizorul va
emite factura, garanția și contractul de service către finanțator, acesta din urmă
efectuând plata în conformitate cu normele din contract. În același timp se încheie și
contractul de leasing între societatea de leasing și uilizator, acesta din urmă efectuând
eventual o primă plată. Prevenind pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau
furtul bunului se va realiza o asigurare generală a tranzacțiilor sau numai a bunului,
printr -un contract realizat de că tre o societate specializată.
E. Livrarea bunului care face obiectul contractului presupune încheierea unui proces –
verbal de recepție semnat de ambele părți contractante. În procestul verbal se va
menționa buna funcționare a bunului după instalarea și efectu area probelor funcționale.
F. Opțiunea utilizatorului. Conform contractului de leasing, utilizatorul trebuie să -și
exprime opțiunea privind achiziționarea sau nu a bunului la sfârșitul perioadei de
locație sau la un preț rezidual, să restituie bunul sau să prelungească perioada de locație.
Acestea sunt etapel e de derulare a unei operațiuni clasice de leasing. Diferite forme ale
leasingului se grefează din punctul de vedere al modalităților de derulare pe aceste etape,
având mici modificări cu privire la specificul fiecareri forme de leasing.
În figura următoa re prezentăm schematic aceste etape structurate pe faze:
26
Figură 1. Fazele tranzacției de leasing
PRECONTRACTARE
cerere de ofertă
ofertă proformă
acceptul de principiu cerere de închiriere
1. CONTRACTARE
contract (comandă)
alegerea echipamentului
oferta fermă
2. CUMPĂRARE cumpărarea
echipamentului
confirmă livrează, remite factura
recepție instalează și garanția și contractul emite
echipament întreține echipamentul de service polița de
3. ÎNCHIRIERE asigurare
confirmă recepția echipamentului
4. LICHIDARE v inde (returnează plata ratelor)
(Sursa: Fazele tranzacției de leasing7)
7 “Decizia de finanțare în leasing” – Marin Andreica, Cristina Andreica, Ionel Mustea -Șerban, Răzvan
Mustea -Șerban; Editu ra CIBERNETICA MC, 2003, pag. 38 Utilizator Furnizor
Utilizator Societatea de leasing Surse de finanțare
Furnizor Societatea de
asigurare
Societatea de leasing
Societatea de leasing Utilizator
27
1. PIAȚA LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA
Piața leasingului din România s-a impus prin simplitate așa cum a fă cut-o peste tot în
lume. Dezvoltarea acesteia este reflectată atât prin creșterea volumului operațiunilor de
leasing cât și prin creșterea numărului de societăți de leasing. Leasingul, prin eficacitatea
sa, satisface nevoia de fonduri pentru investiții a agenților economici într -un interval de
timp foarte scurt. Astfel, prin operațiunea de leasing, agenții economici înlătură procedurile
complicate ale contractării de credite bancare. Aceste proceduri presupun imobilizarea
elementelor din cadrul societății sau cel privat pentru înto cmirea de garanții.
Societățile românești de leasing prezintă o abordare diversificată și specifică pieței în
funcție de strategia fiecăreia dintre ele. De asemenea, mai prezintă o abordare a concepției
diferită pe care o au în privința riscului și a structurării unei tranzacții care conduce la
diferențe d e preț ale serviciilor oferite, la grade diferite de flexibilitate și la disponibilități
diferite de a structura tranzacțiile într -un mod inventiv.
Potrivit Art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 societățile de leasing pot încheia
contracte de leasi ng având ca obiect următoarele:
a) realizarea unei construcții pe terenul proprietate a locatarului/utilizatorului, caz în care
părțile pot conveni că perioada de ramburase a ratelor de leasing începe să curgă de la
recepționarea construcției și conferă locat arului/finanțatorului un drept de proprietate
asupra construcției și un drept de folosință asupra terenului, dacă părțile nu au convenit
altfel;
b) dobândirea dreptului de edificare a unei contrucții pe terenul locatorului/finanțatorului,
caz în care părțile pot conveni că perioada de rambursare a ratelor de leasing începe să
curgă de la recepționarea construcției și conferă locatarului/utilizatorului un drept de
28
proprietate asupra construcției și un drept de folosință asupra terenului, dacă părțile nu
au con venit altfel;
c) construcțiile existente, proprietate a locatorului/finanțatorului sau care urmează să fie
achiziționate de acesta, construite pe terenul proprietate a locatorului/finanțatorului ori
care urmează să fie achiziționat de acesta sau pe un teren asupra căruia
locatorul/finanțatorul are un drept de superficie. În acest caz, locatorul/finanțatorul va
transfera în sistem de leasing contrucțiile și, dacă este cazul, va finanța costul terenului
ce urmează a fi achiziționat și va avea un drept de propr ietate asupra construcțiilor și
un drept de proprietate sau de superficie asupra terenului, după caz, în timp ce
locatarul/utilizatorul va avea un drept de folosință atât asupra construcțiilor, cât și
asupra terenului;
d) construcțiile existente, proprietate a locatorului/finanțatorului, construite pe terenul
proprietate a locatorului/finanțatorului sau pe un teren proprietate a unui terț, asupra
căruia locatorul/finanțatorul are un drept de folosință; părțile pot conveni perioada de
rambursare a ratelor de l easing care începe să curgă de la recepționarea contrucției de
către locatar/utilizator. În această situație, locatorul/finanțatorul va avea un drept de
proprietate asupta construcției și un drept de proprietate sau, după caz, un drept de
folosință asupra terenului, dacă părțile nu au convenit altfel.
Piața leasingului din Româina cuprinde următoarele tipuri de companii:
o Companii afiliate firmelor care vând un anumit tip de produs care oferă în general
numai sevicii de leasing financiar în spceial doar p entru o anumită marcă de
produse, sau companii afiliate firmelor producătoare. Dintre cele mai cunoscute
sociatăți de leasing producătoare sunt cele de automobile.
29
o Companiile afiliate unor bănci, acestora nefiindu -le permis să se implice direct în
tranzac ții de leasing .
o Companiile independente care ar putea fi cu profil dedicat oferind sevicii de leasing
de regulă, automobile și cu profil diversificat care oferă servicii de leasing pentru o
gamă diversă de proiecte și produse.
Piața leasingului din Român ia este reprezentată de Asociația Societăților Financiare –ALB
România .
În continuare a m să prezint câteva informații referitoare la piaț a de leasing din anii 2003 –
2007 prezentate în următoarea figură de mai jos.
Tabel 1. Piața leasingului din România/ Valoare Total Active, 2003 -2007
(Sursa: Asociația Societăților Financiare – ALB România )
30
Încă din 2003, totalul activelor crește cu 45.05% față de anul 2004. În următorii doi ani de
comparație, creșterea este asemănătoare cu cea din anii anteriori. Anul 2006 prezintă cea
mai semnificativă creștere de pe piața leasingului, aceasta fiind cu 62,14% mai mare față
de anul 2005. Urmată de asemenea, de anul 2007 care prezintă și el o creștere semnificativă
față de anul 2006, reprezenta tă de 51,33 puncte procentuale.
În cele ce urmează am să prezint evoluția pieței de leasing financiar în anul 2017 p rin
explicarea figurii de mai jos:
Tabel 2. Evoluția pieței de leasing financiar în România în anul 2017
Sursa: Asociația Societăților Financiare – ALB România
Creștere a industriei s -a datorat în principal creșterii finanțărilor de autovehicule (24%
an/an), industria fiind influențată de creșterea cererii de autovehicule noi care au avansat
cu 17% în primele trimestre ale anului 2017.
31
De asemenea, o ceștere substanțială au înregistrat și vehiculele ușoare (27% an/an) , la fel
și finanțările pentru echipamente agricole (48% an/an) și a finanțărilor imobiliare (54%
an/an) chiar dacă acestea reprezintă o pondere relativ scăzută în totalul finanțărilor
societăților de leasing financiar. Restul categoriilor de echipamente a u înregistrat scăderi,
în principal cele medicale.
Conform unor estimări, societățile de leasing membre ale ALB acordă aproximativ 90%
din totalul finanțărilor în leasing financiar din România.
O creștere de 3 % se înregistrează și pe piața de leasing operațional în anul 2017 față de
2016. Conform datelor centralizate de Asociața Societăților de Leasing Operațional,
membrii acesteia reprezintă peste 97% din totalul pieței. La nivel de asociație, structura
portofoliului este alcătuită din servicii comple te de leasing financiar în proporție de 76%,
urmată de management de flote 16% iar restul reprezentând leasing operațional fără servicii
de administrare.
32
CAPITOLUL III
2. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACTIVITATEA DE LEASING A
„S.C. LEASING ROM S.R.L.”
3.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII DE LEASING
Firma de la care s -a solicitat finanțarea este S.C. LEASING ROM S.R.L. cu sediul în Cluj –
Napoca , B -dul 21 Decembrie 1989. Nr. 133, ap. 118, având ca reprezentant legal pe
domnul inginer Lupoian Ioan. Firma finațatoare di spune de un parc auto situat pe Str. Între
Lacuri, nr. 6.
Activitatea firmei a început în anul 1997, în prezent S.C. Leasing Rom S.R.L. este formată
din 11 angajați cu o experiență de mare anvergură în efectuarea leasingului auto, terenuri,
imobile, tehn ică de calcul, echipament industrial și echipament de birou.
S.C. Leasing Rom S.R.L. are o experiență bogată pe piața din România. Una dintre
principalele misiuni ale companiei este de a îndeplini obiectivele clienților oferită prin
calitatea serviciilor la prețuri minime.
Încă de când s -a înființat, compania a căutat să promoveze soluții financiare care să se
adapteze la o piață de formare deoarece lipsa de lichidități necesară dezvoltării și
retehnologizării sau acoperirii unor nevoi personale, a deter minat utilizarea acestei forme
pe o scară mai largă. Soluția a fost adoptată pentru a da un stimulent lumii afacerilor din
România.
33
Serviciile oferite de această companie oferă următoarele avantaje clienților săi:
– Utilizatorul poate cumpăra produsul fără a dispune de suma întreagă, plata fiind
eșalonată în timp;
– Ratele lunare de leasing sunt integral deductibile fiscal;
– TVA -ul aferent ratelor lunare este deductibil;
– Utilizatorul primește proprietatea bunului la valoarea reziduală;
– Finanțarea este asigurat ă prin garantarea cu bunul în cauză;
– Modificarea dobânzilor bancare afectează numai soldul rămas neanchitat;
– Prin asigurare, beneficiarul este protejat de furt, incendii, calamități.
– Utilizatorul beneficiază de consultanță specială gratuită în ceea ce privește alegerea
bunului sau alte aspecte legate de servicii de asigurări, legislația leasingului, precum și
oferirea de servicii complete privind traducerea documentelor, operațiunile privid
RAR, operațiunile vamale de intrare/ieșire, înmatriculare, radi ere.
– Utilizatorul primește toate documentele care să -i confere dreptul de folosință și de
posesie (auto – certificat de înmatriculare, o cheie, certificat de leasing și copii după
actele auto).
– Prin achiziționarea unui bun în sinstem de finanțare leasing, c ompania poate folosi
facilitățile acordate de legislație leagate de deductibilitatea plăților de leasing, a ratei
întregi de leasing. În cazul în care bunul achiziționat provine din import, acesta este
exceptat de la plata tuturor obligațiilor de import pe perioada derulării contractului de
leasing, acestea urmând a fi achitate la sfârșitul perioadei contractuale, având bază de
impunere 20% din valoarea de intrare a bunului.
– De cele mai multe ori, procedurile de obținere a unei finanțări în sistem de leasin g sunt
mult mai simple și mai accesibile unei categorii mult mai largi de clienți, decât în cazul
aplicării pentru a obține un credit bancar.
34
Făcând o comaparție cu alte surse de finanțare, în spcial cu împrumuturile bancare,
leasingul semnifică o soluție ușor de acceptat, atât de către persoane fizice cât și de către
persoane juridice, de accea compania finanțatoare încearcă să simplifice procedurile de
finalizare a cererilor de finanțare, astfel încât durata de analiză și de acordare a finanțării
să fie c ât mai scurtă.
Obiectul principal al S.C Leasing Rom S.R.L. constă în vânzarea de tip operațional a
autoturismelor, autoutilitarelor, atât cele noi cât și second -hand.
Orientarea către vânzarea de leasing a acestor bunuri are ca scop satifacerea nevoil or atât
a utilizatorilor cu posibilități financiare mai ridicate, cât și a celor cu posibilități mai
modeste. Utilizatori ai companiei finanțatoare pot fi, atât persoane juridice cât și persoane
fizice autorizate care au sediul sau reședința în România.
Din punc tul de vedere al necesităților clientului, acesta decide atât asupra caracteristicilor
bunului cât și asupra furnizorului. Pentru autoturisme, compania finanțatoare pune la
dipoziție oferta anuală, după care se încheie un antecontract cu furnizorul . Detaliile legate
de natura bunului (preț, amănunte privind livrarea, condiții de instalare și punere în
funcțiune – în cazul echipamentelor, caracteristici tehnice) vor fi negociate direct de către
utilizator cu furnizorul ales și menționate în antecontr act, S.C LEASING ROM S.R.L.
urmând a respecta în contractul de vânzare -cumpărare și în contractul de leasing toate
aspectele negociate. În continuare, se va emite o cerere de leasing către Leasing Rom
însoțită de antecontractul încheiat cu furnizorul și fa ctura proformă pentru respectivul bun.
Tipurile de autoturisme vândute de către companie sunt marca bmw, audi, mercedes, opel,
wolkswagen, opel și alele.
35
Tabel 3. Pondere mărcilor de autoturisme vândute în leasing
MARCA AUTOTURISM PROCENTE
WOLKSVAGEN 40%
OPEL 19%
FORD 17%
AUDI 10%
MERCEDES 7%
BMW 5%
ALTELE 2%
(Sursa: www.leasingrom.net)
Figură 2. Pondere mărcilor de autoturisme vândute în leasing
(Sursă: prelucrare proprie)
40%
19%
17%
10%
7%
5%
2%Ponderea mărcilor
VOLKSVAGEN
OPEL
FORD
AUDI
MERCEDES
BMW
ALTELE
36
Compania finanțatoare are interesul să -și vândă produsul. Astfel, aceasta asigură
utilizatorului livrarea la termen și garanția că autoturismul este în stare perfectă de
funcționare.
Principalele obiective pe care fi nanțatorul le urmărește în orice moment pentru stabilirea
unei imagini de piață foarte bine definite ar fi îmbunătățirea relațiilor cu clienții și creșterea
calității serviciilor oferite.
Perioada de acordare a leasingului este între 12 -36 de luni. Plata ratelor poate fi efectuată
lunar, trimestrial sau anual.
Costurile finanțării și acordării bunului sunt de 12 -18% pe an din valoarea totală rămasă a
contractului. Acestea se modifică la o variație de +/ – 2% pentru ratele rămase neachitate.
Pentru acorda rea în EURO nivelul costurilor este proporțional costurilor pe piața
interbancară. Ratele se achită în lei, la contractele încheiate în valută, facturarea se face la
cursul BNR +/ – 2% din ultima zi lucrătoare a lunii precedente, dar nu se facturează la un
curs mai mic decât cel din ziua plății bunului. Ratele se achită până în data de 10 a lunii în
care s -a emis factura sau în prima zi lucrătoare după această dată. Plata facturilor se face
în numerar la sediul locatorului sau prin ordin de plată, transfer b ancar în contul locatorului.
Valoarea avansului va fi achitată anticipat prin ordin de plată cel târziu la data scadenței
din factură și reprezintă 20% din valoarea de intrare a bunului (plus TVA) , adică 8.000
RON+TVA. Prima rată de leasing va fi plătită odată cu avansul până cel târziu la data
scadenței din factură. După primirea de către finanțator a facturii fiscale în original de la
furnizor, avansul se va storna și se va transforma în rata de principal. Valoarea reziduală a
bunului după cum a fost co nvenită între părți este de 400 RON+TVA .
37
Bunul se asigură full CASCO sau total după caz. Asigurarea sau alte taxe sunt suportate de
utilizator în favoarea S.C. Leasing Rom S.R.L.
Condițiile impuse de către utilizator constau în plata la termen a ratelor stabilite conform
contractului de leasing. Pentru plata cu întârziere a ratelor se percep penalități conform
contractului de leasing.
Ca și în orice domeniu de activitate, piața l easingului în România s -a dezvoltat într -un ritm
alert astfel încât și pe piața locală a apărut un număr însemnat de agenți economici cu
activitate în domeniu.
Concurenții finanțatorului de pe piața locală, cunoscuți ca și comercianți de autovehicule
„second-hand” de pe piața locală sunt:
– S.C. Portal Leasing S.R.L.;
– S.C. Auto Leasing S.R.L.;
– S.C. Direct Leasing S. R.L.;
– S.C. White Leasing S.R.L.
Obiectivul principal al finanțatorului constă în:
– Satisfacerea clienților la un nivel cât mai înalt;
– Abordarea de strategii care să ducă la dezvoltarea activității;
– Extingerea rețelei de clienți și chiar extinderea rețelei teritoriale;
– Oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor cerute
de către clienți;
38
Compania încheie contr acte de leasing doar de tip operațional persoane juridice și persoane
juridice autorizate.
Această procedură de leasing operațional cuprinde următorii pași:
– Utilizatorul alege furnizorul și negociază prețul;
– Încheie un antecontract cu furnizorul, din care să rezulte descrierea exactă a bunului,
prețul, locul livrării, garanția, termenele de livrare, penalitățile aplicate furnizorului
pentru nelivrarea bunului la termenele stabilite, cât și menținerea derulării contractului
în sistem de leasing prin S.C. LE ASING ROM S.R.L.;
– Utilizatorul emite o cerere de leasing către S.C. Leasing Rom S.R.L., fiind însoțită de
antecontractul încheiat cu furnizorul și factura proformă pentru bunul respectiv;
– Primirea și analiza documentelor de la clienți;
– Aprobarea și semnare a contractelor de leasing;
– Plata avansului de către client în favoarea S.C. Leasing Rom S.R.L.
– Livrarea autoturismului către utilizator.
Documentele necesare în vederea vânzării în leasing a unui autoturism sunt:
Persoane juridice:
– copia după actele cons titutive ale societății (statut, certificat de înmatriculare și cod
fiscal);
– bilanțul fiscal pe ultimele două exerciții financiare, contul de profit și pierdere, balanța
contabilă pe ultimele 2 luni;
– bilete la ordin care să reprezinte contravaloarea ratei lunare;
– copia actului de deținere a spațiului de la adresa unde este înmatriculată societatea;
– ultimul extras de cont de la banca curentă de operarre a utilizatorului;
– copie după BI/CI;
39
– dovada de plată aferentă avandului din valoarea bunului contractat;
– dovada privind achitarea taxelor și impozitelor.
Persoane fizice autorizate:
– copie după BI/CI și o autorizație de desfășurare a activității utilizatorului;
– dovada privind achitarea taxelor și impozitelor;
– dovada de plată aferentă avansului din valoarea bu nului;
– declarația de venit depusă la Administrația Financiară în ultimii 2 ani;
– dovada din care să rezulte încasările și cheltuielile pe ultimele 3 luni;
– dovada deținerii spațiului în care își desfășoară activitatea.
Compania finanțatoare achită furnizoru lui suma și îndeplinește condițiile legate de intrare
în proprietatea bunului.
Utilizatorul își preia bunul spre utilizare, achită asigurarea, suportă cheltuielile de
întreținere și utilizare, ratele lunare de leasing precum și toate taxele impuse de leg ile în
vigoare privind utilizarea bunului. După ce ultilizatorul a achitat ultima rată, acesta poate
opta pentru cumpărarea bunlui la valoarea reziduală.
40
3.2. PREZENTAREA SOLICITANTULUI
S.C.Takka Roof S.R.L. Systems este o societate relativ nouă pe piața locală din zona
Turda și Cluj, însă în spatele acestui nou brand se află o experiență vastă cumulată de -a
lungul celor șapte ani de activitate din domeniul învelitorilor de tablă.
Fiind înfințată în octombrie 2011 , activitatea companiei a început doar din anul 2012.
Adresa companiei este str. Ștefan cel Mare, nr.5, Turda, Jud. Cluj.
Cod CAEN: 4673 – Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialului de
constucții și echipamente sanitare
În perioada celo r șapte ani de activitate, Takka Roof a acumulat experieneță construind
învelitori spectaculoase după nevoile fiecărui client, rezultând astfel o satisfacție maximă
a acestora.
Compania prezintă o activitate sezonieră. În perioada iernii aceasta are apro ximativ zece
angajați, iar vara depașește douazeci de angajați plus echipele de montaj.
Takka Roof SRL Systems are următoarele contracte de leasing:
– Nr.17359/2013, Audi A6, folosit de către agenții de vânzări. Contractul este încheiat,
finanțatorul fiind S.C. Leasing Rom S.R.L.
– Nr.19194/2015, Ford tranzit, folosit pentru transport mărfuri. Contractul este în
derulare, finanțat de S.C. BT Leasing Transilvania S.A.
– Nr.177532/2016, Dacia Noul Logan MCV Laureate, folosit de către agenții de vânzări
+ pentr u transport (8locuri) persoane echipă de montaj. Contractul este în derulare și
este finanțat de către RCI Leasing România IFN
41
– Nr.20979/2016, Skoda Octavia, folosită de către agenții de vânzări. Contractul fiind în
derulare finanțat de către S.C. BT Leasi ng Transilvania S.A.
– Nr.22704/2016, Fiat Ducato Combinato, folosi t pentru transport marfă, contr actul fiind
în derulare.
– Nr.27430/2018, Audi A5 Allroad Quatro, folosit de către agenții de vânzări. Contractul
este în derulare și este finanțat de către S.C. BT Leasing Transilvania S.A.
S.C. LEASING ROM S.R.L. solicită cumpărarea în leasing a unui autoturism marca Audi
A6, pe o perioadă de 36 de luni cu un anvans de 20% la încheierea contractului.
După prezentarea de către client a documentelor către S.C. Le asing Rom S.R.L. (statut,
balanța de verificare, bilanț, certificat de înregistrare), se face analiza clientului pe baza
documentelor și a unor referințe despre client în urma cărora se trece la încheierea
contractului de leasing în două exemplare.
Contr actul de leasing se încheie o perioadă de 36 de luni începând de la data de 13.11.2013
și se încheie la data de 10.11.2016 cu excepția încetării contractului în cazurile și din
motivele prevăzute în contract. Părțile pot conveni prelungirea contractului, î nsă numai
daca redevențele lunare se aschită la timp și numai dacă utilizatorul va cere acest lucru.
Finanțatorul în baza contractului încheiat conferă utilizatorului dreptul de folosință asupra
autoturismului.
Valoarea de intrare a bunului este de 40.000 RON+TVA . Valoarea finanțată este formată
din valoarea de intrare minus avansul achitat deja de către utilizator. Valoarea totală a
contractului este de 44.104 RON +TVA .
42
În cazul în care în termen de 10 zile de la scadența primei facturi, aceasta nu este achitată,
finanțatorul va putea considera contractul desființat de plin drept, fără somație și fără
intervenția instanței, fiind îndreptățit să creadă că utilizatorul a renunțat la încetarea sa.
Taxa de admi nistrare este de 1.100 RON+TVA și se plătește în momentul încheierii
contractului de leasing. În caz de reziliere a contractului sau de încetare a acestuia,
indiferent de motiv, taxa de administrare nu se restituie utilizatorului. Tot la momentul
încheieri i contractului, utilizatorul va plăti 135 EUR+TVA reprezentând valoarea
sistemului ELC (echipament de localizare și comunicare; prețul de achiziție de la furnizor,
cu cheltuieli de instalare/montare, și transport incluse). După ridicarea autovehiculului, s e
va factura suma de 600 RON+TVA , reprezentând contravaloarea serviciilor logistice .
Utilizatorul va achita un comision de gestiune de 0,2% pe lună , dar nu mai puțin de 20
RON+TVA aplicat la valoarea capitalului rămas de rambursat.
În cazul de neplată a oricăror redevențe în condițiile și la termenele stabilite, finanțatorul
poate percepe următoarele penalizări:
– de 0,6% pe zi calendaristică de întârziere;
– eventualele taxe de somație cuprinse între 5-15 EUR/somație , începănd cu următoarea
zi după scadență , până la data încasării integrale a sumei datorate.
Alocarea sumelor plătite de utilizator se vor face astfel:
– Mai întâi vor fi acoperite cheltuielile ocazionate de recuperarea bunului, penalitățile de
întârziere, daunele compensatorii, comisioanele și orice alte taxe, cheltuieli, asigurări,
rate de leasing restante și în final ratele de leasing curente.
– În situația în care utilizatorul are mai multe contracte de leasing încheiate cu
finanțatorul, plățile se vor imputa în condițiile prevăzute mai sus asu pra debitelor
rezultând din însumarea tuturor contractelor de leasing încheiate.
43
La sfârșitul perioadei de leasing, utilizatorul va putea cumpăra bunul, proprietatea
transmițându -se de la finanțator la utilizator. Acesta din urmă va suporta toate cheltuie lile
legate de trecerea în proprietatea sa a bunului. Va putea opta pentru cumpărarea bunului
înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni de la data încheierii
contractului, cu condiția de a -și achita toate obligațiile asumate prin contract.
S.C. TAKKA ROOF S.R.L are obligația ca în termen de 5 zile de la semnarea procesului –
verbal de predare -primire cu furnizorul, să predea al doilea rând de chei al autoturismului
companiei S.C LESASING ROM S.R.L. Leasing Rom va păstra pe toa tă durata
contractului de leasing un rând de chei la sediul acestuia, precum și cartea de identitate a
vehiculului în original.
Obiectul contractului râmâne în proprietatea S.C. Leasing Rom S.R.L, iar S.C. Takka Roof
S.R.L dobândește doar dreptul de folos ință pe întreaga durată a leasingului.
Cheltuielie cu înmatricularea și predarea în posesie a autovehiculului precum și impozitele
și taxele aferente anului în curs se suportă de către utilizator. Toate taxele, impozitele și
orice alte sume prezente și viitoare care țin de dreptul de utilizre al bunului vor fi suportate
de către utilizator, inclusiv amenzi de orice fel, chiar și în situația în care au fost aduse la
cunoștință finanțatorului după încheierea contractului de leasing prin ajungerea la termen
sau după transferul dreptului de proprietate căte utilizator.
Autoturismul va fi livrat către S.C. TAKKA ROOF SYSTEMS S.R.L la termenele și locul
convenit între părți numai după plata garanției -avans și a primei rate de asigurare.
44
Compania finanțatoare nu răspunde dacă autoturismul nu este livrat utilizatorului, acesta
din urmă având obligația de a plăti ratele de leasing în continuare și de a acționa el însuși
împotriva furnizorului pentru rezolvarea situației.
Efectuarea ITP -ului se relaizează de căt re S.C. Takka Roof S.R.L la datele înscrise în
certificatul de înmatriculare al vehiculului. În cazul în care nu se efectuează această
verificare a Inspecției Tehnice Periodice la data exirării acesteia va conduce la
nedespăgubirea daunelor de către asigur ator.
Asigurarea autovehiculului se va încheia de către S.C Leasing Rom S.R.L. la UNIQA
ASIGURĂRI S.A. printr -un agent de asigurare agreat și intră în vigoare în momentul
achitării de către Leasing Rom a bunului ce face obiectul contractului de leasing.
Asigurar ea este valabilă până în momentul facturării și achitării valorii reziduale.
Cota de primă anuală practicată de societatea de asigurare este de 5.18% din valoarea
autoturismului. În cazul mașinilor second -hand suna asigurată se calculează conform
cataloa gelor agreate, care specifică valoarea de nou a autovehiculului, la care se aplică
scala de uzură aferentă vechimii. Asigurarea se achită de către S.C. Takka Roof S.R.L către
asigurătorul agreat direct sau prin agenul de asigurare care a întocmit polița de asigurare,
la aceeaș i scadență cu rata de leasing.
Finanțatorul încheie asigurarea de răspundere civilă (RCA) la societatea de asigurare la
care a fost încheiată polița de asiguare facultativă CASCO prin agentul de asigurare agreat,
utilizatorul achitând contravaloarea facturii emise de către agentul de asigurare respectiv.
În cauzul deteriorării, distrugerii sau avarierea bunului, accidente sau cazuri de forță
majoră, S.C. TAKKA ROOF S.R.L achită ratele de leasing, până la achitarea integrală a
45
valorii contractului de leasing, chiar dacă este imposibilă utlilizarea bunului. Riscul
contractului se transferă utilizatorului din momentrul închiderii acestuia.
În caz de pierdere, dispariție, furt sau distrugerea totală a autoturismului , S.C. Leasing
Rom S. R.L poate pune capăt contractului de leasing, astfel:
a) dacă asigurătorul acordă „indemnizație de asigurare” , Leasing Rom reține o sumă
până la cursul valorii ratelor de leasing rămase neachitate, la care se adaugă orice altă
cheltuială neachitată;
b) dacă asigurătorul refuză să achite „ indemnizația de asigurare ” în termen de 60 de
zile de la data înștiințării producerii daunei, S.C. Takka Roof S.R.L va îndeplini imediat
obligațiile de plată de la punctu a. plus 639 RON+TVA penalizare, în termen de 15
zile;
După ce această plată a fost efectuată, S.C. Takka Roof S.R.L va deveni proprietarul
bunului și va avea dreptul să caute orice modaliatate de compensare permisă de legile
românești pentru vehiculul furat, pierdut sau distrus.
Utilizatorul nu are dr eptul să subînchirieze total sau parțial autoturismul, sau să -l
încredințeze altor persoane decât prepușilor săi, fără acordul scris al finanțatorului. În
situațiile de rent -a-car, utilizatorul nu va transmite terței părți actele originale ale
autovehiculu lui.
Acesta încalcă contractul dacă:
– nu plătește avansul și taxa de administrare la data scadenței stabilită prin factură;
– nu plătește ratele de leasing sau primele de asigurare la data și modul stabilite în
contract;
46
– nu-și îndeplinește oricare dintre ob ligațiile prevăzute în contract;
– nu prezintă garanțiile solicitate pentru încheierea contractului, astfel încât să fie
acoperită întreaga perioadă de leasing (în cazurile prevăzute expres de către
finanațator).
Dacă utilizatorul a încălcat contractul, S.C . LEASING ROM S.R.L poate rezilia unilateral
contractul de plin drept, fără somație, notificare sau intervenția instanței de judecată, cu
daune interes, acesta din urmă îl va anunța în scris pe utilizator despre încetarea
contractului.
În cazul în care utilizatoul încalcă prevederile contractului de leasing, atunci acesta trebuie
să plătească companiei finanțatoare, suma de recuperat , plus costurile asociate , plus
daune interese (acolo unde finanațatorul consideră că este cazul). Prin suma de
recuperat se înțelege orice sume datorate în temeiul contractului, rate de leasing, asigurări,
la care se adaugă penalitățile de întârziere și dobânzile acumulate. Prin costuri asociate se
înțelege: costuri de reposesie (deplasare, demontare, transpo rt, eventuale reparații), alte
costuri pe care S.C. LEASING ROM S.R.L. le datorează terților (onorarii, taxe, cheltuieli
notariale, avocațiale sau datorate executorilor judecătorești), orice alte cheltuieli și costuri
suplimentare. De asemenea, prin daune interese se înțelege valoarea rămasă a bunului
(clauză penală).
Dacă S.C. Leasing Rom S.R.L. încalcă contractul, S.C. Takka Roof S.R.L. poate pune
capăt contractului după o notificare prealabilă scrisă, rezilierea din culpă a finanțatorului
urmând a fi constatată de către instanța competentă.
Dacă S.C. Leasing Rom S.R.L. nu respectă dreptul de opțiune de către S.C. Takka Roof
S.R.L., Leasing Rom datorează daune inte rese egale cu totalul prejudiciului produs prin
47
încălcarea acestei obligații, instanțele judecătorești competente urmând a stabili cuantumul
acestora.
Finanțatorul va instala pe bunul care face obiectul contractului un sistem de localizare și
comunicare – ELC, care va fi montat în interiorul vehiculului și care îndeplinește funcțiile
de monitorizare și localizare a autovehiculului. Pe întreaga perioadă a contractului de
leasing, beneficiarul funcționalităților de monitorizare este S.C. LEASING ROM S.R.L.
având caliatatea de proprietar al autovehiculului.
După finalizarea contractului, TAKKA ROOF putea încheia contract de monitotizare cu
furnizorul echipamentului, urmând ca acesta să beneficieze în mod direct de
funcționalitățile de monitorizare.
Montarea, instalarea și monitorizarea sistemului se va efectua de către furnizorul
echipamentului și al serviciului de monitorizare S.C. AROBS TRASILVANIA
SOFTWARE S.R.L., montarea și instalarea făcându -se pe baza unui proces verbal semnat
de câte un reprezentant a l S.C. TAKKA ROOF S.R.L. și al S.C. AROBS TRASILVANIA
SOFTWARE S.R.L.
În vederea stabilirii datei, orei și a locației în care se va efectua montarea și instalarea
echipamentului, Takka Roof va fi contactat de către un reprezentant al Arobs Transilvania
Software, după care utilizatorul va trebui să confirme prezența la data, ora și locația
stabilită.
În cazul în care, reprezentantul Arobs Transilvania Software se va deplasa la data, ora și
locația stabilită, iar autotusimul nu va fi disponibil pentru monta rea și intalarea
echipamentului, S.C. AROBS TRASILVANIA SOFTWARE S.R.L. va factura către S.C.
LEASING ROM S.R.L. suma de 15 Euro+TVA , sumă pe care finanțatorul o va refactura
utilizatorului.
48
Utilizatorul va achita finanațatorului, o taxă de monitorizare lunară de 5 Euro+TVA până
la data scadenței, la cursul de vânzare al Băncii Transilvania din data de 25 a lunii
precedente, urmând ca eventualele diferențe apărute între cursul de facturare și cursul de
vânzare al valutei la banca refinanțatoare din data înc asării să fie regularizate în lunile
următoare. Termenul de plată este data creditării contului finanțatorului. Taxa de 5
EUR+TVA este valabilă doar pentru monitorizarea bunului pe teritoriul României.
În cazul părăsirii teritoriului României, S.C. LEASI NG ROM S.R.L. va refactura
utilizatorului taxa de monitorizare pentru serviciul de roaming, după cum urmează:
– până la 5 zile: 5 EURO+TVA;
– între 5 și 15 zile: 7 EURO+TVA;
– peste 30 de zile: 10 EURO+TVA;
– în afara Uniunii Europene: 2 EURO+TVA/zi/sim, indiferen t de perioada de timp.
După instalarea echipamentului ELC -ului, S.C. TAKKA ROOF S.R.L. are următoarele
obligații:
– să nu dezinstaleze echipamentul pe perioada contractului de leasing;
– să nu aducă nici un fel de modificări echipamentului;
– să întrețină și să mențină în stare bună de funcționare echipamentul;
– să nu defecteze în mod voit echipamentul; în cazul în care defecțiunea a fost cauzată
de către utilizator (orice altă defecțiune în afară de aceea care e acoperită de garanție),
acesta va suporta toate costurile aferente reparațiilor;
– în cazul în care sesizează orice disfuncționalitate a echipamentului, să anunțe de
urgență S.C. AROBS TRASILVANIA SOFTWARE S.R.L. și să colaboreze cu
reprezentanții acestuia în vederea remedierii problemelor apărute;
49
– în caz de furt, sechestrare sau sustragere ilegală a bunului, obiect al contractului de
leasing, să anunțe acestea de urgență atât către S.C. AROBS TRASILVANIA
SOFTWARE S.R.L. cât și către S.C. LEASING ROM S.R.L.;
– în cazul în care, la sesizarea S.C. AROBS TRASIL VANIA SOFTWARE S.R.L. sau a
S.C. LEASING ROM S.R.L., bunul este furat, sechestrat sau sustras ilegal, S.C.
TAKKA ROOF S.R.L. va depunde toate diligențele și eforturile pentru garantarea
dreptului de proprietate a finanțatorului asupra bunului, făcând toate demersurile
posibile pentru a proteja interesele finanțatorului.
Pentru autovehiculele care vor părăsi teritoriul României este obligatorie obținerea avizului
prealabil din partea finanțatorului, cu cel puțin 48 de ore înainte de a părăsi teritoriul, printr –
o adresă expediată de către utilizator în acest sens. În vor fi menționate explicit,
următoarele:
– numele reprezentantului legal al utilizatorului – care întocmește și semnează
solicitarea;
– marca, model, seria de șasiu, numărul de înmatriculare al au tovehiculului;
– data părăsirii României și perioada până la revenire;
– persoana care va utiliza autovehiculul, cu datele de identificare complete, precum și
număr de telefon mobil la care poate fi contactată aceasta;
– destinația și țările de tranzit.
Dacă S. C. TAKKA ROOF SYSTEMS S.R.L. respectă toate prevederile contractului și
plătește ratele de leasing lunare conform graficului de plăți, la parcurgerea celor 36 de luni,
în urma manifestării dreptului de opțiune cu privire la achiziționarea autoturismului, S .C.
LEASING ROM S.R.L. va trece la procedura de transfer de proprietate a autoturismului
către utilizator. Acesta va trebui să cumpere bunul la valoarea reziduală. S.C. TAKKA
50
ROOF S.R.L. devine astfel proprietar. Cheltuielile pentru trecerea în proprietate se suportă
de către utilizatorul devenit proprietar.
Alegerea unor firme noi în cadrul studiului de caz prezentat privind solicitarea și acordarea
unei finanțări în sistem de leasing, a demonstrat că această metodă de finanțare este de o
simplitate certă , chiar dacă este realizată de firme mai vechi pe piața leasingului sau de cele
noi venite. De asemenea, acest aspect face ca sistemul de leasing să prezinte o serie de
avantaje pe care le are utilizatorul, acestea fiind oferite în cazul studiului nostru d e caz de
către S.C. LEASING ROM S.R.L., firmă mai nou înfințată pe piața leasingului.
51
CONCLUZII
În țara noastră, termenul de „ leasing” s -a transformat în cel mai frecvent utilizat cu
predominare în sfera domeniului economic.
În cadrul acestei sfere, au intervenit societățile comerciale care au inclus termenul de
leasing în indentificarea lor. În primul rând, aceasta definește operațiunea comercială care
încă, nu și -a descoperit un corespondent în totaliatea termenilor tehnici de special itate
românească. Lipsa potențială a unei astfel de corespondențe semnifică reflecatarea unei
operațiuni necunoscută și utilizarea ei în România până acum.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o sursă de finanțare, în baza unui
contract spec ific, în care fondurile necesare pentru întreaga investiție sunt asiguarate de
către finanțator. Pe toată durata contractului, proprietarul permite chiriașului, să folosească
un anumit bun în schimbul obținerii unei plăți denumită rată de leasing. Câștigur ile
dobândite prin leasing , atât de către locator cât și de către locatar sunt derivate din utilizarea
bunului respectiv, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.
Piața leasingului din România s-a impus prin simplitate așa cum a fă cut-o peste tot în lume.
Dezvoltarea acesteia este reflectată atât prin creșterea volumului operațiunilor de leasing
cât și prin creșterea numărului de societăți de leasing. Leasingul, prin eficacitatea sa,
satisface nevoia de fonduri pentru investiții a agenților economici într-un interval de timp
foarte scurt. Astfel, prin operațiunea de leasing, agenții economici înlătură procedurile
complicate ale contractării de credite bancare. Aceste proceduri presupun imobilizarea
elementelor din cadrul societății sau cel privat pentr u întocmirea de garanții.
Practic, interesul leasingului este de a asigura finanțarea integrală prin fonduri împrumutate
a unei investiții fără ca locatarul să întemeieze măsuri asiguratorii. Leasingul ca tehnică de
52
finanțare are ca scop în primul rând soc ietățile care urmăresc creșterea activității și
ridicarea performanțelor, iar pe al plan mai general, asigură progresul tehnic.
Un c ontractul de leasing este reglementat privind operațiunile de leasing și societățile de
asigurare, între aceste două concep te fiind o diferență importantă. În cazul operațiunilor de
leasing raportul juridic este creeat între locator și locatar iar, în cazul societăților de
asigurare, pe langă cele două mai apare și furnizorul bunului. După negocierea dintre
utilizator și furni zor, cel din urmă va emite oferta fermă iar, societatea de leasing va lans a
către furnizor o comandă care va fi suportul contractului dintre părți. Tot acesta, confirmă
primirea comenzii și cere un eventual avans.
În concluzie, „leasingul reprezintă o alt ernativă de finanțare externă, pe termen mediu și
lung. Contractul de leasing este o formă specială a contractului de închieriere prin care se
obține utilizarea unui activ pe o anumită perioadă, fără a obține un titlu legal asupra
activului. Pentru cei car e practică vânzarea în leasing, acesta reprezintă o metodă de
creștere a vânzărilor, în timp ce pentru cei care au nevoie de anumite active pentru
activitatea de producție, leasingul reprezintă o procedură de finanțare.”8
8 „Finanțele întreprinderii” – note de curs, Viorel Dorin Lăcătuș, Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2013,
pag. 37
53
REFERINȚE BIBLIORGRAFICE
1. Achim M., Leasingul – o afacere de succes , Editura Economică, București, 2005
2. Andreica M. , Decizia de finanțare în leasing , Ed. Cibernetica MC, 2003
3. Brândușa S. Și I. Rucăreanu , Dreptul comerțului internațional , Ed. Didactică și
Pedagogică, Bucuești, 19 83
4. Clocotici D., Operațiunile de leasing , Ed. Lumina Lex, București, 1998
5. Dragotă V., Management financiar , Ed. Economica, București, 2003
6. Dorobanțu H., Tranzacții comerciale , Ed. Lumina Lex, București, 1998
7. Halpen P., Operațiunile de leasing și contabilizarea lor , Revista Tribuna
Economică, nr.35/1998
8. Hoanță M., Finanțele firmei , Ed. Continent, 1996
9. Lăcătuș D. V., Finanțele întreprinderii – note de curs, Ed. Risoprint , Cluj -Napoca,
2013 , pag.37
10. Matiș D., Contabilitatea operațiunilor speciale , intelCredo, 2003
11. Molico T., E. Wunder, Leasingul, un instrument modern de investiții și finanțare ,
Ed. CECCAR, București, 2003
12. Negruș M., Finanțarea schimburilor internaționale , Politici. Tehnici, Ed.
Humanitas, București, 1991
13. Pârvu C. Bogdan, Despre operațiile de leasing , Tribuna Economică, 12/2010
14. Stancu I., Gestiunea financiară a agenților economici , Ed. Economica, București,
1994
15. Stoian I., Cartea specilistului în comerț exterior , Ed. Caraiman, București, 1994
54
16. Voicu lescu D., Leasing , Ed. Științific ă și Enciclopedică, 1985
17. Obligațiile părților în ca drul unei operațiuni de leasing , www.cdep.ro
18. www.leasingrom.net
19. http://alb -romania.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrare de licență [620197] (ID: 620197)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
