Chestiuni organizatorice -se va face lista de prezenta, cate 6 coli o sa circule prin sala [620152]

Licență

Chestiuni organizatorice -se va face lista de prezenta, cate 6 coli o sa circule prin sala [620152]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Chestiuni organizatorice -se va face lista de prezenta, cate 6 coli o sa circule prin sala
Examne:
•20 de grile deschise — vor ﬁ unele inchise si va ﬁ precizat care sunt cele inchise
•1 pct din oﬁciu + “pt cei merituosi” maxim 2 pct din seminar — se paote lua si nota 11 12
•se poate obtine 10 si fara pct din seminar

Tematica/manuale:
-DUE si speciﬁcitatea acestuia MIhaela Dumitrascu
-manualul UE Fuerea
-DUE sinteze s iaplicatii — Roxana Popescu, Augustina Dumitrascu
-tratatele UE
— la referate va trebuie sa introducem bibliograﬁa obligatorie ca note de subsol
putem mentiona si site-ul UE, nu e voie wikipedia si alealalte…
,
Istoricul aparitiei comunitatilor europene
Aspecte introductive privind aparitia ideii de unitate europeana si a comunitatilor europene
Ideea europeana a aparut inca din antichitate, civilizatia greaca si imp roman contribuind in mod evident la dezvoltarea continentului european si la aparitia unor elemente de cultura care au stat la baza ideii de unitate europeana.
In doctrina se aﬁrma in acest sens ca "ideea de unitate a europei” se confunda cu cea de organizare a lumii. Este evident ca proiectele europene nu reﬂecta numai o constiinta a unui regionalism european, ci exprima in acelasi timp dorinta realizarii unei organizatii internationale de securitate colectiva
Ideea de unitate europeana aparuta din antichitate va traversa evul mediu si va deveni din ce in ce mai puternica incepand cu sec al XVIII. In 1712, abatele de Saint PIerre lanseaza ideea unui proiect de pace eterna, care prevede printre altele crearea “unui senat european”. Imperiul creat de Napolean 1 este considreat a reprezentqa la randul lui dorinta crearii uneui europe unite.
La mijl sec XIX, ideea de unitatea europeana se reﬂecta ny numai in gandirea politica, dar si in gnadirea oamenilor de cultura, care preiau inscrierile lor, aceasta dorinta de a infaptui atat pacea, cat si unitatea pe continentul european.
Spre sfarsitul sec XIX si inceputul sec al XX lea, ideea de unitate europeana se concretizeaza prin crearea diferitelor aliante intre marile puteri europene.
Dupa WW1, federalismul european prinde contur, in acest sens, initiativa ministrului francez al afacerilor externe Aristide Brien, constituie punctul de plecare in conditiile in care acesta aﬁrma “intre popoare grupate din punct de vedere geograﬁc, precum popoarele Europei, trebuie sa existe un anumit fel de legatura federala”, care in aceeasi opinie nu ar trebui “sa aduca atingere niciuneia dintre natiunile care ar putea face parte dintr-o asemenea asociere”.
Perioada interbelica evidentiaza in mod clar crearea de aliente pe teritoriul european, care insa nu au putut impiedica izbucnirea celei de a doua conﬂagratii mondiale.
Ideea europeana prinde un contur clar dupa WW2, in conditiiel i ncare liderii europeni urmaresc prin actiunile lor crearea unei unitati europene, care sa duca la inlaturarea oricarui risc de razboi pe continentul european. → In acest sens este bine cunoscut discursul lui Winston S.Churchill de la universitatea din Zurich, care propuner in mod clar realziarea “statelor unite ale europei”.⟾ din acel moment indeea euroipeana se concretizeaza sub forma aparitiei diferitelor organizartii internationale pe continentul european in paralel cu cu lansarea miscarii federaliste. →Organizatiiel care se creaza respecta regulile de DIP si reprezinta manifestari ale ideii de unitate europeana in domeniul politic, eonomic si social. In acelasi timp statele Europei erau in prim proces de reconstructie dupa WWII, beneﬁciind de sprijinul ﬁnanciar al SUA prin intermediul Planului Mareshal. In ceea ce priveste organizatiile create pe continentul europoean, acestea sunt urmatoarele:

-organizatii de tip economic: •Uniunea Vamala dintre statele benelux 1948•Organizatie pt cooperare economica europeana pt punerea in aplicare a planului mareshal 1948. In 1960 se transforma in Organizatia pt cooperare economica si dezvoltare.-organizatii de tip militar •1948 — Organizatia tratatului de la Bruxelles, din care faceau parte: Franta, UK, statele benelux. In 1954, tratatul este modiﬁcat odata cu aderarea Republicii Federale Germania si a Italie ⟾ Uniunea Europei Occidentale. In 2011 si-a incetat existenta. •1949 — Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), in baza art51 in Charta Natiunilor Unite. -organizatii de tip politic•1949 — Consiliul Europei prin semnarea la Londra a Statutului acestei organizatii regionale de cooperare, care urmarea apararea drepturilor omului, a democratiei si a statului de drept pe continentul european. La scurt timp, in cadrul acestei organizatii a fost semnata Conventia Europeana pt Apararea dr omului si a libertatilor fundamentale. Aceste organizatii au in principal un caracter de cooperare, ceea ce inseamna ca nu au reusit a crea pe deplin ideea de unitate europeana, care sa asigure acea integrare intre statele europene, care sa impiedice izbucnirea unei alte conﬂagratii mondioale. Dintre acestea numai NATO prezenta caracteristicile unei organizatii de integrare. La mamentul resoectiv insa continentul european era divizat intre europa occidentala si europa de est, aﬂate in asa numitul Razboi Rece. Totusi statele Europei Centrale si de Est s-au unit, la randul lor organizatii de tip economic. precum:-Consiliul de Ajutor Economic Reciproc — CAER -Pact de la Varsovia → prezenta un caracter militar ⟾In acest contrxt s-au creat cele 3 comunitati europene:•Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului •Comunitatea Economica Europeana •Comunitatea Europeana a Energiei Atomice — avand la baza declaratie din 9 mai a MAE din Franta, Robert Schumman, care propunea crearea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului, intre Franta si Germania, la care adere ulterior si alte state europene, pt a se crea o europa unita. Robert Schumman aﬁrma in mod clar ca Europa nu se va realzia “dintr-o data” si va ﬁ nevoie de realizari concrete, care nu vor reprezenta altceva decat punerea in aplciare a ideii de unitate europeana. Dupa cum vom observa comunitatile europene nou create prezinta caracteristicile unui subiect de DIP, respectiv ale unei organizatii internationale integuvernamentale, intrucat:
au fost create prin exprimarea acordului de vointa a 6 state fondatoare, prin intermediul tratatelor institutive, respectiv:- Tratatul de la Paris din 1951 intrat in vigoare in 1952 prin care s-a creat comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului. -Tratatele de la Roma 1957-1958 — care au instituit Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
reprezitna o asociere de state → prezinta organe comune sau o structura institutionala proprie, care ajuta la indeplinirea obiectivelir comune; → Se poate remarca ca ﬁecare dintre cele 3 comunitti europene prezitna o structura isntitutionala proprie, care se va uniﬁcca ulterior. Asocierea de state urmareste indeplinirea unor scopuri sau obiective comune, astfel duap cum ii spuen si numele

→ CECO s-a realizat in vederea cerearii unei pierte comune in domeniul respectiv intre statele fondatoare → CEE urmarea instituirea unei piete comune in toate sectoarele economice ale statelor membre → CEEA urmarea dezvoltarea in comun a statelor membre, a resurselor in domeniul energiei nucleare
sunt dotate comunitatile europene de personalitate juridica distincta de cea a statelor membre ★La prima vedere remarcam faptul ca cele 3 comunitati europene prezinta toate caracteristicile unei organizatii internationale interguvernamentale, insa urmarind dezvoltarea constructiei comunitare si ulterior unionale se vor identiﬁca si alte caracteristici care diferentiaza comunitatile, respectiv uniunea, de alte organizatii internationale si le/ii atribuie trasaturi speciﬁce unui stat federal. In doctrina analiza federalismului la nivelul comunitatilor europene a identiﬁcat elemente speciﬁce atat in ceea ce priveste oeganizarea si ﬁucntionarea acestora (a se vedea tipul de institutii si modul de luare a deciziilor) cat si in ceea ce priveste obiectivele uramrite si actiunile intreprinse intreprinse la nivel supranational.Crearea comunitatilor europene — contribuie la desavarsirea ideii de unitate europeana, intrucat constituirea CEE in 1957 a condus la realizarea unei integrari economice si nu a unei cooperari intre statele membre, care va ﬁ urmata treptat de o integrare politica.→ Aparitia CEE s-a realizat imediat dupa instituirea primei comunitati europene, intrucat liderii europeni au continuat in ritm accentuat eforturile pt puenrea in apicare in mod deplin a ideii de unitate europeana (a se vedea conferinta de la Messina din 1955 si Raportul Hentr P Spaak, care au stat la baza semnarii tratatului de la Roma din 1957).Celor 3 comunitatii europene, create pe continentul european, in domeniul economic, li se va alatura instituirea in 1960 a Asociatiei Europene a Liberului Schimb — la care au aderat state care inca nu devenisera membre ale comunitatilor europene. Ulterior, pe masura ce comunitatile europene se extind, aceste state parasesc AELS si si creaza la inceputul anilor 90, Spatiul Economic European — cuprindea statele membre ale comunitatilor si statele membre AELS.Constiutirea comunitatilor europene Inﬁintarea comunitatii europene s-a realizat in deplina conformitate cu DIP, acestea functionand dupa modelul unei organizatii internationael interguvernamentale. CECO → a uramrit punerea in comun a productiei de carbune si de otel intre cele 6 state fondatorare prin dezvoltarea unei piete comune in materie si cresterea nivelului de trai al populatiei implicate in acest efort economic. Dispinea de o structura organizationala proprie care cuprindea urmatoarele institutii:-Inalta Autoritate — institutie supranationala care avea rolul de a adopta decizii cu caracter obligatoriu -Adunarea Comuna — cuprindea reprezentanti doin Parlamentele nationale ale statelor membre cu rol consultativ -Consiliul special de MInistrii — erau reprezentate guvernele statelor membre-Curtea de Justitie — rolul de a asigura interpretarea si aplicarea deciziilor adoptate in cadrul comunitatii Tratatul de la Paris 1952, prin care s-a inﬁintat aceasta comunitate, a fost incheiat pe o perioada de 50 de ani, asadar CECO si-a incetat activitatea in anul 2003. CEE → a reprezentat ideea de integrare economica in toate sectoarele de activitate prin transferul de competente de al nivelul statelor membre la nivel supranational in domenii limitate de actiuni. Prin Tratatul de la Roma 1957–1958 s-au prevazut crearea:

•Uniunii Vamale → intre statele membre •realizarea pietei comune — in cadrul careia sa ﬁe respectate cele 4 libertati fundamentale  -libera circulatie a marfurilor, -libera circulatie a lucratorilor, -libera circulatie a serviciilor, -libera circulatie a platilor si capitalurilor  •instituirea a 4 politici comune:  -politica comericala comuna -politica agricola comuna -politica comuna in domeniul transporturilor -politica comuna in domeniul fertil  CEE dispuena de o structura institutionala proprie, care cuprindea:-Comisia → reprezenta interesele comunitatii -Consiliul → rol legislativ reprezentatnd interesele statelor menmbre-Adunarea → rol consultativ, reprezentand interesele popoareklir statelor membre -Curtrea de Justitie -Tratatul de la Roma a prevazut inﬁintarea Comitetului Economic si Social CEEA → urmarea dezvoltatrea in comun a politicii in domeniul nuclear a statelot membre, in vederea reducerii dependentei enrgetice de statele terte si pt identiﬁcarea metodelor adecvate pt a face fata necesitatilr energetice ale statelor membre Si aceasta comunitate dispunea la randul ei de o structura institutioanal proprie, identica cu cea a CEE.
◼ Ambele tratate de la roma care au inﬁintat cele 2 comunitati au fost inchetiate pe o perioada nelimitata de timp. ★In 1957 a fosit creata o conventie care prevedea uniﬁcarea celor 3 Adunari care functionau in cadrul celor 3 Comunitati ⟾ o Adunare Comuna, care la inceputul anilor 60 va lua numele de Parlamentul European. Aceesi conventie a prevazut si uniﬁcarea celor 3 Curti de Justitie ⟾Curtea de Justitie a comunitatilor europene Aparitia celor 3 comunitati europene, cuprinzand si alte state fondatoare s-a desfasurat in paralel cu propunerile de crearea a unei comunitati europene de aparare si a unei comunitati europene politice. De asemenea la inceputul anilor 60 ca a suprapondere la inﬁintarea celor 3 comunitati a luat ﬁinta Asociatia Europeana a liberului schimb(AS), o oragnizatie care cuprindea state ce nu erau membre ale comunitatilor si care urmarea crearea unei zone de liber schimb intre statele resepctive, in cadrul careia sa ﬁe suprimate taexele vamale. Pe masura ce statele membre AS, deveneau state membre ale cuminitatii euorupene, acestea paraseau AS. ★ In 1992 se semneaza Tratatul de Inﬁintare a Spatiului Economic European(SEE), care va cuprinde statele membre ale comunitatii europene si statele membre AS, Confederatia Elvetiana neﬁind membra nici AS si nici a comunitatii europene

Dezvoltarea cantitativa a consturciei comunitare si unionale — Extinderea comunitatii Europene Constructia comunitara s-a dezvoltat atat la nivel cantitativ cat si la nivel calitativ, urmarind atingerea obiectivelor prevazute de Tratatele de la Paris si Roma. Au existat etape pt dezvoltarea acestei constructii, care s-au focusat ﬁe numai pe dezvoltarea cantitativa, ﬁe numai pe crearea unei integrari cat mai puternice intre statele membre. Extinderea comunitatilor europene s-a realizat gradual, in prezent extinderea UE ﬁind reglementata de art.49 din Tratatul privind UE. In cadrul Consiliilor Europene de la Copenhaga —1993, si Madrid — 1995, s-au stabilit criteriile de aderare la UE:
criteriul geograﬁc → numai statele europene pot deveni state membre UE
criteriul politic → statele trebuie sa dispuna de institutii stabile care sa asigure respectarea democratiei, a statului de drept, a dr omului, astfel incat sa se respecte valorile UE → art 49 din Tratatul privind UE prevede in mod clar faptul ca orice stat candidat trebuie sa respecte valorile prevazute la art 2 din acelasi tratat → respectarea acestui criteriu implica in fapt o conditie care nu este prevazuta de tratat, respectiv, apartenenta statului in cauza la Consiliul Europei.
criteriul economic → aceleasi criterii de la Copenhaga au impus ca statul candidat sa faca dovada existentei unei economii de piata viabile, care sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei in cadrul uniunii.→ statul candidat va trebui sa intreprinda o serie de reforme structurale ale economiei sale astfel incat sa faca fata presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne, prin intermediul unui cadru administrativ si juridic adecvat acestui scop.→ art 49 din Tratatul privind UE nu prevede nicio referire la indeplinirea unui asemenea criteriu economic, insa el este avut in vedere in mod clar la momentul acceptarii candidaturii statukui respectiv.
criteriul juridic → acest criteriu presupune capacitatea statului membru de a accepta, de a prelua acquis-ul UE, respectiv totalitatea dr si obligatiilor prevazute de normele de dr comunitar— aquis = totalitatea normelor obligatorii adoptate la nivelul UE — → statul membru candidat trebuie sa dispuna de un cadru institutional administrativ si juridic, care sa aiba capacitatea de a prelua acqui-ul Uniunii(= principiile de dr a uniunii, legislatia adoptata le nivelul uniunii)Etapele extinderii UEI. Prima exitindere a avut loc in 1973, cand au aderat:-Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de N → s-a putut realiza numai dupa schimbarea regimului politic in Franta, Tratatul de Aderare prevazand conditii speciﬁce in acest sens. -Irlanda -Danemarca Odata cu aderarea acestor state si-a depus candidatura si Norvegia, insa populatia a respins prin referendum aderarea. → pe motivul pescuitului II. A doua etapa a extinderii a avut loc in 1981 cand a aderat:- Grecia →dupa instaturarea regimului democratic si cu acordarea unei perioade tranzitorii, de la 5 la 7 ani in diferite domenii, precum si a unei contributii ﬁnanciare imoortante III. 1986-Spania + Portugalia

⟾ A vizat doua state care la randul lor trecusera al democratie si al caror nivel economic nu era la fel de ridicat ca cel al statelor fondatoare, de aceea si aceste state au beneﬁciat de perioade tranzitorii.IV. 1995. Spre deosebire de cele 2 valuri de extindere anterioare, a patra extindere a vizat state cu un nivel de dezvoltare economic evident superior statelor deja membre.-Austria + Suedia + Finlanda Cu ocazia acestei aderari Norvegia si-a depus din nou candidatura, insa popoltia a respins prin referendum aderarea. V. 2004 au aderat 10 state:-Tarile Baltice — Letonia, Lituania, Estonia -Cehia si Slovacia -Slovenia -Ungaria si Polonia -Cipri su Malta ⟾ aderarea aceestor state a aratat in mod evident tendinta de extidnere a comunitatii europene si a marcat o etapa importanta in dezvoltatera cantitativa a constructiei comunitare, ﬁind insotita de o reforma a institutiilor comunitare. VI. Desi initial fusese stabilit ca Romania si Bulgaria sa adere in acelasi timp cu celelalte state din Europa Centrala si de SE, totusi aderearea acestora s-a produs la 1. Ianuarie. 2007 → tratatele de Aderare prevazand conditii speciﬁce, asa numitele cauze de salgardare, care veau rolul de a proteja statele membre de o eventiuala afectare a pietei interne prin aceasta aderare VII. 2013 -Croatia → principalele aspecte legate de aderarea Croatiei au vizat aspecte de DIP, repsectiv cooperarea Croatiei cu Tribunalul Penal International pt fosta Iugoslavie.★ In prezent statele candidate sunt:-Macedonia → nu a deschis niciun capitol de negociere -Albania → nu a deschis negocierile -Turcia, Muntenegru si Serbia → au deschis negocierile de aderare -Bosnia si Hertegovina si Kosovo → au primit statutul de tari potential candidate din partea UEPROCEDURA DE ADERARE★art 49 din tratatul UE★ si implica 2 etape1.Institutionala → statul care doreste sa adere, depunea cererea sa Consiliului, care se va pronunta dupa consultarea Comisiei si aporbarea Parlamentului European — cu unanimitate In aceasta etapa statul candidat trebuie sa demonstreze ca indeplineste drioteriile de aderare 2.Interguvernamentala → presupune desfasurarea efectiva a negocierilor cu statul in cauza, dupa ce acesta a primit statutul de stat candidat →statul candidat preia aquis-ul UE → Negocierile se desfasoara structurat in diferite domenii de actiune, grupate in capitole de negociere — policy areas (35 la numar)→ Comisia Europena are rolul esential in desfasurarea acestor negocieri, alaturi de statele membre → se va realiza un “screening" — se compara legislatia statului cu aquis-ul UE Etapele Aderarii Romaniei Romania a incheirat in 1993 acordul de asociere la comunitatile europene, care a intrat in vigoare in 1995.In 1995 Romania si-a depus cererea de candidatura la UE, iar in Dec.1999 Consiliul European de la Helsinki a decis descjhiderea negocierilor, care a inceput efectiv in Feb.2000. Acestea s-au ﬁnalizat in mod oﬁcial in Dec.2004.

★Tratatul de Aderare a fost inchietati in Aprilie.2001★Tratatul de la Lisabona — Procedura de Retragere •a introdus pt prima data o procedura de retrage din UE pt prima data → marcheaza sfarsitul caracterului ireversibil al aderarii la UE. Aceasta procedura este prevazuta la art.50 din Tratatul privind UE (TUE) si presupune:-notiﬁcarea Consiliului European de catre statul care doreste sa se retraga -incheierea unui Acord de Retragere intre Uniune si statul care doreste sa se retragaobs:In cazul in care nu se va incheia un acord de retragere, Tratatele inceteaza sa isi mai produca efectele in privinta statului respectiv, in termen de 2 ani de la notiﬁcare. Tratatul preved e si faptul ca in cazul in care statul care s-a retras depune o noua cerere de aderare → se va urma procedura de la art49.Dimensiunea calitativa a constructiei comunitare/unionale Crearea comunitatilor europene a fost urmata de evolutii in plan institutional si politic, care s-au cristaliat in adoptarea de teste cu caracter primar(Tratate) sau cu caracter legislativ. Aceasta evolutie, desi a aratat tendinta de instituire a unei integrari cat mai profunde, nu numai in plan economic, cat si in plan politic, totusi aceasta a fost marcata de crize si esecuri, care au fost depasite prin:a.refelectii cu privire la depasirea acestora b.adoptarea de texte de dr pozitiv → de natura sa revizuiasca sau sa dezvolte prevederile Tratatelor InstitutiveCrizele si esecurile in dezvlotarea comunitatior europene, UECele 3 Comunitait Europene inﬁintate in anii 50 au urmarit un scop integrator economic, care insa se impunea a ﬁ completat cu o integrare politica in functie de transferul de competente de la statele membre catre sturctura supranationala nou creata. In paralel cu cu instituirea celor 3 comunitati, in perioada 1952–1954, s-a prepus crearea unei comunitati europene de aparare (Initiativa Frantei), avand urmatorarele coordonate:-instituirea unei armate comune la nivel european → sub comanda NATO -alocarea unui buget propriu de catre statele mebre in acest scop Aceasta initiativa a fost respinsa(tot de Franta) din motive legate de suveranitatea statala in acest domeniu. Evolutia pt crearea unei uniuni de aparare este evidenta la nivelul UE, in special dupa 1992, in prezent UE avand competente “sa deﬁneasca treptat o politica de aparare comuna” — art.2 alin.4 din tratatul privind UE. •In aceeasi perioada s-a dorit ca integrarea economica sa ﬁe dublata si de o integrare politica ⟾ astfel incat s-a propus crearea unei comunitati europene politice. Aceasta comunitate europeana politica viza instituirea unei cooperari politice foarte stranse intre statele membre si instituirea unei politici externe si de aparare comuna.La inceputul anilor 70 conceptule de comunitate europeana este lansat in mod oﬁcial pt ca Actul Unic European(— tratat modiﬁcator intreat in voigare in 1986) sa consacre in mod oﬁcial aceasta cooperare politica.
Evolutia spre o uniune politica este din ce in ce mai evidenta incepand cu Tratatul de la Mastrich 1992-1993 — a instituit politica externa si de securitate comuna a UE ca unul din cei 3 piloni pe care se baza Uniunea. → Acelasi articol 2.alin4. din Tratatul privind functionarea UE prevede in prezent ca “uniunea este competenta sa deﬁneasca si sa puna in aplicare o politica externa si de securitate comuna” + Tratatul privind UE reglementeaza in Titlul 5 aspecte privind politica externa si de securitate comuna.

Crize notabile:
In ceea ce priveste evolutia comunitatilor, prima criza s-a numit “politica scaunului gol” — 1965 → Franta a refuzat sa participe la lucrarile consiliului de ministri din cauza faptului ca in 1966 urma sa se recurga la votul cu majoritate caliﬁcata in cadrtul Consiliului, ceea ce risca sa ii afecteze interesele, mai ales in domeniul politicii agricole comune. Pe fondul acestei pozitii a Frantei, in Ian.1966 s-a desfasurat la Luxemburg o conferinta interguvernamental ⟾ s-a stabilit ca se va aplica in continuare unanimitatea in cadrul Consiliului, in conditiile in care urma a se lua o decizie care ar ﬁ putut afecta un interes fundamental al unuia dintre statele membre. Un tip de compromis asemanator a fost incheiat la Ioanina in 1994 care viza de asemenea recurgerea la votul cu majoritate caliﬁcata{art16(4) TUE} intr-o Uniune cu 16 membri. Refuzul aderarii Norvegiei a fost luat in calcul in momentul in care s-a stabilit numarul de voturi speciﬁc luarii deciziei cu majoritate caliﬁcata, precum si in momentul stabilirii minoritatii de blocare (acel numar de voturi care ar ﬁ dus la blocarea adoptarii unui act).
Tratatul de la Nisa 2003, a pus capat compromisului de la Ioanina. NB. Consiliul a reprezentat institutia in cadrul careia s-au adoptat actele legislative la nivelul UE. Dupa Tratatul de la Mastrich → Consiliul a exercitat puterea legislativa impreuna cu Parlamentul European.
O alta criza in constructia comunitara a reprezentat-o refuzul aderarii UK la comunitatile europene. → acest stat si-a depus candidatura atat in 1961, cat si in 1967, Franta opunandu-se primei cereri de aderare( Charles de Gaulle se temea ca Marea Britanie va aduce in cadrul comunitatilor inﬂuenta SUA)Schimbarea regumului politic in Franta a determinat acceptarea aderarii UK, care in 1973 devine stat membru. In prezent, UK a notiﬁcat in mod oﬁcial Consiliul European, in baza art50 din Tratatul privind UE, cu privire al retragerea sa din UE → retragerea va ﬁ reglementata printr-un Acord de Retragere conf prevederilor aceluiasi art. ⟾ Dupa retragere UK va ﬁ stat tert.
Tratatul de instituirea a unei constitutii pt Europa → proiectul de tratat a fost elaborat in 2004, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa 2003⟾ nu ar ﬁ putut intra in vigoare ca urmare a faptului ca unele state membre, Franta si Olanda, au refuzat ratiﬁcarea acestuia. Proiectul de tratat prevedeea nu numai o reforma a institutiilor UE, dar aducea cu sine o serie de modiﬁcari, care reprezentau o sporire a integrarii in domeniul economic, dar si politic. Semnarea la Roma a Proiectului in 2004 → a reprezentat o tendinta evidenta de integrare politica aprofundata a statelor membre, insa in 2005 Consiliul European de la Bruxelles a luat decizia stoparii ratiﬁcarii acestui proiect de tratat. In 2007 liderii europeni au impulsionat negocierile pt adoptarea unui nou tratat modiﬁcator, care sa aiba la baza proiectul de tratat → instituind o constitutie pt Europa. Adoptarea unei "Constituii pt Europa” a reprezentat un esec in constructia Unionala, insa din prisma adoptarii unui nou tratat modiﬁcator ⟾ putem vorbi de o criza care s-a ﬁnalizat cu semnarea la Lisabona la 13.Dec.2007 a unui nou tratat modiﬁcator.

Criza ratiﬁcarii Tratatului de la Lisabona 2007 → desi Tratatul de la Mastich si ratiﬁcarea sa au cosntituit la momentul respectiv o criza in constructia comunitarii, totusi ratiﬁcarea Tratatului de la Lisabona pe o perioada de 2 ani a fost si ea marcata de negocieri intense cu statele membre — in special cu statele din Europa Centrala care aderasera in 2004. In acest sens trebuie mentionate pozitiile radicale pe care le-au avut Polonia — in ceea ce priveste Carta Dr Fundamentale— si Republica Ceha.O pozitie importatna in ratiﬁcarea tratatului a avut-o si Irlanda → a ratiﬁcat printr-un al doilea referendum Tratul de la Lisabona. Pana in prezent liderii europeni nu au adus in discutie modiﬁcarea Tratatului de la Lisabona, in vigoare in prezent.
🔷In prezent UE se aﬂa intr-un moment de reﬂexie, Comisia Europeana lansand in 2017 Cartea Alba privind viiotrul Europei. Reﬂexii si scenarii pt UE27 pana in 2025 → Scenariile au in vedere diferite cai de reformare a UE in domenii clar precizate, care demonstreaza tendinta de integrare economica, politica si de aparare la nivelul Uniunii cu 27 de state membre. Reﬂectii cu privire la depasirea crizelor si esecurilor in constructia unionala Evolutia comunitatilor europene si a UE a fost marcata de o serie de crize si de esecuri ce au fost depasite prin adoptarea de acte cu caracter obligatoriu sau de adoptarea anumitor masuri concrete de catre institutiile UE. In mod ﬁresc, acest proces a fost rezultatul unor reﬂectii la nivel European ale caror rezultate au determinat liderii europeni sa sa actioneze intr-un sens sau altul. A fost evident ca integrarea economica, obiectiv major al celor 3 comunitati europene, trebuia instotita de o integrare politica ⟾ care sa conduca spre crearea unei uniuni la nivelul statelor membre → in cadrul careia elementele federalismului sa poata ﬁ evidentiate in conformitate cu scopul crearii acestei asocieri de state — adoptarea de decizii in anumite domenii la nivel supranational.Din pct de vedere al organizatii si functionarii UE, uniﬁcarea membrilor acesotra a aratat in md clar ca aceasta structura supranationala urmarea atingerea integrarii economice prin mijloace unitare. •Uniﬁcarea adunarilor(parlamentare) si a Curtilor de Justitie din cadrul celor 3 comunitati s-a realizat printr-o conventie anexata taratatului de la Roma. •Tratatul de Fuziune de la Bruxelles(semnat in 1965 si intrati in vigoare in 1967) a consﬁntit uniﬁcarea executivelor si legislativelor ⟾ Comisia Comunitatilor Europene + Consiliul Comunitatilor Europene(consiliul de ministri) In ceea ce priveste modul in care constructia comunitara va evolua spre o integrare politica, trebuie subliniat ca aceasta vizeaza in primul rand crearea cadrului institutional speciﬁc adoptarii unor masuri cu caracter politic.
1961 a avut loc un prim Summit al liderilor europeni, in cadrul careia s-a propus instaurarea unei cooperari politice intre statele membre dupa metoda clasica a cooperarii interguvernamentale.
In 1974 — s-a institutionalizat practica reuniunii liderilor europeni( sef de stat/ de guvern), care ulterior va lua denumirea de CONSILIU EUROPEAN
1976 de catre Consiliu a deciziei prin care Parlamentul European( denumire dobandita la inceoputul anilor 60) urma a ﬁ ales prin vot universal, direct si secret. -Primele alegeri in acesst fel au avut loc in 1979, pana la acea data membri PE ﬁind desemnati din randul membrilor parlamentelor nationale.

-PE isi vede sporit rolul in materie ﬁnanciara/bugetara — Tratatele de la Luxemburg 1970 + T de la Bruxelles 1975 ⟾ asociaza PE Consiliului in exercitartea puterii bugetare, Parlamentul dobandind si competenta de a se pronunta asupra cheltuielilor nonobligatorii ale comunitatilor. •1970 — a fos adoptata decizia Conisliului → contributiile ﬁnacniare ale statelor membre au fost inlocuite cu resurse proprii ale comunitatilor •1975 — se va inﬁinta Curtea de ConturiIn aceeasi perioada, desi erau evidente modiﬁcarile aduse Tratatelor Institutive, totusi liderii europeni au continuat sa identiﬁce cele mai bune solutii pt realizarea unei depline unitati economice si politice. •1971 — in cadrul reuniunii repr statelor membre s-a discutat necesitatea transformarii relatiilor dinttre statele membre intr-o uniune europeana → reforme la niv institutional si la nivelul competentelor UE. Trebuie mentionate o serie de reﬂectii cu privire la modiﬁcarile ce ar ﬁ trebuit sa ﬁe aduse sistemului institutional:•Raportul Vedel 1972•Raportul Comisiei Europene 1973•Raportul Tindermans 1975 •Raportul “celor 3 intelepti” 1979 — carora li se adauga diferite initiative ale statelor membre sau ale institutiilor comunitare: -adoptarea in 1983 la consiliul european de la Stutgard a unei Declaratii Solemne cu privire la UE -adoptarea de catre Parlamentul European in 1984 a proiectului de tratat privind UE, denumit Raportul Spinelli Este evident ca aceste reﬂectii au urmarit crearea UE prin sporirea, in primul rand a atributiilor institutiilor comunitare, institutii in cadrul carora se adopta decizii obligatorii pt statele membre in domeniile in care acestea au inteles sa transfere anumite competente catre structura supranationala → atributiile acesttor institutii urmareau in primul rand indeplinirea obiectivelor comunitatilor europene. Crizele si esecurile in constructia comunitara au fost depasite in primul rand prin adoptarea de Tratate Modiﬁcatoare ale Tratatelor Institutive → prin care s-a urmarit realizarea ideii de unitate europeana la nivel economic si la nivel politic.
◼ACTUL UNIC EUROPEAN adpt 1986 si intr in vg 1987 — aduce importante modiﬁcari nu atat la nivelul institutiilor comunitare, ci mai ales in ceea ce privest competentele comunitatii econiomice europene. -Acest tratat modiﬁcator introduce sintagma de cooperare politica, precum si pe cea de UE. -prevede ca unul dintre obiectivele majore realizarea pietei interne + introduce noi domenii in aria de competenta a structurii supranationale → politica de ceretare si dezvoltare tehnologica, politica de mediu (in care se va manifesta principiul subsidiaritatii) si coeziunea economica si sociala Acesst tratat modiﬁcator:-oﬁcializeaza Consiliul European-sporeste atributiile decizionale ale Consiliului-instituie porcedura cooperarii prin care PE dobandeste atributii in amterie legislativa, pana la acea data ﬁind implicat numai prin intermediul procedurii consultative -se prevede inﬁintarea unui Tribunal de Prina Instanta → sa degreveze Curtea de Justitie de anumite litigii
◼Reforma substantiala a adus TRATATUL de la MASTRICH semnat in 1992, in vg 1993 ( Tratatul instituirii UE )— a prevazut:•instituirea UE fara personalitate juridica •transformarea comunitatii economice europene in comunitate europeana cu pers juridica.

UE nou creata era structurata pe 3 piloni:-pilonul I — pilonul comunitar-pilonul II — politica externa si de securitate comuna — PESC → art 2(4) TFUE-pilonul III — justitie si afaceri interne Instituirea UE a adus cu sine:→ instituirea cetateniei uniunii → nu o inlocuieste pe cea a statelor membre.→ acordarea de drepturi speciﬁce cetatenilor statelor membre ⟾Din acest moment dimensiunea dr fundamentale prinde contur la nivelul Uniunii. In ceea ce priveste reforma institutiilor, Tratatul de la Mastrich a prevazut:•sporirea comptentelor PE ⟾ va deveni colegislator alaturi de Consiliul → prin instituirea procedurii legislative a codeciziei. Din acest moment procedurile de adoptare a deciziilor vor ﬁ reprezentate in functie de domenii, de procedura consultativa, procedura de cooperare, de codecizie si de procedura avizului conform. •Consiliul European este consacrat printre institutiile UE, fara inssa ca Tratatul sa il deﬁneasca ca atare •Curtea de Conturi este consacrata la niv Tratatului → institutie comunitara •se prevede inﬁintarea Bancii Centrale Europene → in paralele cu atingerea obiectivului realizarii uniunii economice si monetare •Consiliul → isi vede sporite atributiile in ceea ce priveste adoptarea deciziilor la nivel comunitar •se inﬁintreaza Comitetul Regiuniilor — organ consultativ, alaturi de Comitetul Economic si Social inﬁintat prin T de la Roma
◼ TRATATUL de la AMSTERDAM semnat 1997, in vig. 1999 → a continuat seria modiﬁcarilor incepute prin T de la Mastrich prin:-sporind dimensiunea politica a cooperarii dintre statele membre → prin dimensiunea dr fundamentale a caror nerespectare atrage sanctionarea statelor in cauza -introducerea cooperarii consolidate intre anumite state — in vederea atingerii anumitor obiective comune -transferarea anumitor competente din pilon III — pilon de cooperare interguvernamentala → in pilon I— pilon de cooperare -crearea spatiului de libertate, securitate si justitie La nivel institutional:•stabilirea unui nr maxim de membrii ai PE (626)•sporirea domeniilor de adoptare a deciziilor in cadrul Consiliului → votul cu majoritate caliﬁcata •instituirea functiei de Inalt Reprezentant pt Politica Externa si de Securitate Comuna •repartizarea competentelor Curtii de Justitie si ale Tribunalului de prima instanta
◼Tratatul de la NISA semnat in 2001 si intrat in vig. 2003 → a adus importante modiﬁcari in ceea ce priveste structura institutionala a comunitatii europene, ca urmare a valului de extindere programat pt 2004 cand 10 state au devenit membre ale UE. Principale modiﬁcari institutionale:•nr membrilor PE a scazut — de la 626(T de la Amsterdam) la 536 ⟾ ulterior ca urmare a extinderii din 2004 nr acestora sa ajunga la 732•Comisia Europeana a suferit modiﬁcari → statele mari, care detineau cate un nr de 2 resortizanti in cadrul Comisiei, au renuntat la unul dintre locuri ⟾ Comisia va ﬁ condusa de cate un resortizant pt ﬁecare stat membri •repartizarea nr de voturi in Consiliu a fost modiﬁcata — pt a se aloca statelor noi membre un nr de voturi → conform modului de calcul stabilit in Tratat. Implicit modalitatea de calcul a majoritatii caliﬁcate si a minoritatii de blocaj a fost modiﬁcat.•s-a prevazut instituirea unui Tribunal Specializat → care sa aiba in competenta solutionarea litigiilor dintre UE si functionarii saiIn 2005 se va crea Tribunalul Functiei Publice — va ﬁinta pana in sept 2016

•nr membrilor organelor auxiliare — Comitetul Economic si Social(T de la Roma) si Comitetul Regiunilor(Tde la Mastrich) → va ﬁ modiﬁcat — cate 350 de reprezentanti din statele membre •sporeste domeniul votului cu majoritate caliﬁcata → PE ﬁind pe deplin asociat procedurii legislative, alaturi de Consiliu
◼TRATATUL de la LISABONA semnat 2007, vig 2009 → un tratat profund reformator, atat in ceea ce priveste structura institutionala a Uniunii, cat si mai ales in ceea ce priveste pozitionarea acesteia in raport cu statele membre, cat si cu celelalte subiecte de DIP.Modiﬁcarile: -Comunitatea Europeana devine Uniunea Europeana — a se vedea art 1 din TUE → Uniunea se substituie Comunitatii Europene si succede acesteia -UE are la baza 2 Tratate cu valoare juridica egala → TUE si TFUE -structura Uniunii pe cei 3 piloni se elimina → se stabileste o lista cu diferitele tipuri de competente de care dispun UE si statele membre — art.2 pana la art.6 TFU-competentele de care va dispoune UE in vederea atingerii obiectivelor comune ale stelor membre sunt consacrate prin Tratat, luand in considerare in anumite cazuri si jurisprudenta Curtii de Justitie a UE -UE dobandeste personalitate juridica — art.47 TUE -se modiﬁca procedura de revizuire a tratatelor — art.48 TUE-se introduce o noua prevedere privind procedura de retragere a unui stat membru din UE— art50 TUE -aderarea UE la conventia europeana a dr omului — art.6 din TUE + protocolul nr.8-Carta dr fundamentale ale UE, adoptata in 2000 si modiﬁcata in 2007, dobandeste valoarea juridica a unui tratat — art.6 TUEImportatnte modiﬁcari in ceea ce priveste organizarea, functionarea si atributiile institutiilor UE: •se instituie o lista cu institutiile UE — art.13 din TUE → sunt sprijinite, la randul lor, de cele 2 organe auxiliare, agentii si oﬁcii •PE ajunge la un nr maxim de 750 de membrii + presedintele → alaturi de Consiliu si impreuna cu acesta va exercita functia legislativa la nivelul Uniunii• Consiliul European ⟾ va ﬁ condus pt prima data de un Presedinte — mandat de 2,5 ani→ in fapt acesta va exrcita functia de presedinte al uniunii•se modiﬁca componenta Comisiei Europene — art.17 TUE → ar ﬁ trebuit sa ﬁe compusa dintr-un nr de membrii resortisanti ai statelor membre, corespunzator cu 2/3 din nr statelor membre → ca urmare a negocierilor pt ratiﬁcarea tratatelor, Consiliul European va modiﬁca acest numar, in prezent Comisia este formata din cate un resortisant pt ﬁecare stat membru •inaltul reprezentant pt politica externa si de securitate comuna devine inaltul reprezentant al uniunii pt afaceri externe si politica de securitate

→ va ﬁ sprijnit in activitatea sa printr-o structura nou creata — Serviciul European pt Actiunea Externa — art.27 TUE•Procedura de adoptare a cooperarii, consultarii codeciziei si a avizului conform sunt inlocuite de procedura legislativa ordinara si de procedura legisaltiva speciala — art.288 TFUE•PE nu mai emite avize conforme pt incheierea acordurilor internationale, ci le aproba, iar pt altele emite avize consultative •se introduce sintagma de “acte juridice” = actele adoptate la nivelul Uniunii → in ceea ce priveste izoarele de drept derivat — art.288 TFUE ⟾ aduce o modiﬁcare deﬁnitiei deciziilor— art.290, 291 TFU ⟾ introduc noi categorii de acte: acte delegate + acte de punere in aplicare •procedura de negociere si incheiere a acordurilor internationale se modiﬁca:→ Inaltul Reprezentat — devine negociator alaturi de Comisie, dar numai in materia PEST(politicii externe si de secutitate comuna)→In cazul in care Curtea de Justitie a UE constata ca un proiect de acord international nu este compatibil cu tratele se poate apela nu numai la modiﬁcarea tratatelor, ci si la modiﬁcarea proiectului de acord •se prevede instituirea Parchetului European — atributii → cercetarea faptelor de natura sa aduca atingere intereselor ﬁnanciare ale Uniunii⟾ Este evident ca Tratatul de la Lisabona reprezinta un tratat profund modiﬁcator, care preia anumite prevederi din proiectul de tratat pt instituirea unei constitutii pt europa, apropiind structura uniunii de cea a unui stat federal. → In acest sens se poate remarca cresterea caracterului democratic si transparent a institutiilor UE, care se apropie din ce in ce mai mult e cetatenii statlor membre — a se vedea:-Initiativa Cetateneasca; -sporirea situatiilor in care un particular poate formula o actiune in anularea unui act adoptat la nivelul UE in fata Curtii de Justitie a UEIn ceea ce priveste raportul dintre DUE si dreptul national al statelor membre, Tratatul de la Lisabona nu preia din proiectul de constitutie dispozitia referitoare la prioritatea DUE, insa anexeaza Declaratia Statelor Membre "cu privire la suprematie” — Declaratia nr.17Evolutia pilonilor UE si personalitatea juridica a acesteia Comunitatile europene au fost constituite ca subiecte de DIP → o asociere de state cu caracter regional si de integrare. Avand in vedere modalitatea de aderare la aaceste comunitati, in doctirna se aﬁrma ca “acestea au un caracter semideschis”.Caracterul de integrare rezulta din modul de organizare, functionare si din atributiile institutiilor UE, dar mai ales din modul de luare al deciziilor → conform jurisprudentei CJUE, comunitatile au reprezentat o ordine juridica speciﬁca de DIP, careia statele membre au inteles sa ii transfere o parte din competentele lor. Acest trasnfer de competente a condus la adoptarea de decizii la nivel supranational, decizii care au caracter obligatoriu pt statele membre, se aplica prioritar in raport cu legislatia interna a acestora si in fucntie de tipul de act adoptat, in anumite cazuri se aplica direct in dr intern al statelor membre, fara a mai ﬁ necesara o norma nationala de preluare. In cazul organizatiilor internationale interguvenramentale, deciziile adoptate in cadrul acestora devin obligatorii pt statele membre, numai dupa ratiﬁcare.

UE instituita prin Tratatul de la Mastrich, fara personalitate juridica, se va manifesta ca entitate juridia sui generis alaturi de Comunitatea Europeana, care se bucura de personalitate juridica. → UE astfel creata, se baza pe o structura formata din 3 piloni:I.Pilonul Comunitar / Pilonul Comunitatilor — in cadrul caruia deciziile adoptate deveneau obligatorii pt statele membre Cuprindea: -CECO-Comunitatea Europeana → inﬁintata prin T de la Mastrich — ca sucesoare a CEE -CEEAII.Pilonul PESC III.Pilonul Justitie si Afaceri Interna( JAI) Tratatul de la Amsterdam modiﬁca structura Pilonului III, comunitarizand o parte din acesta, respectibv domeniile:-vize-azil -imigratie -cooperare in materie civila ⟾ Pilonul III va ﬁ constituit din cooperarea judiciara si politieneasca in materie penala.Tratatul de la Lisabona → elimina sau absoarbe cei 3 piloni, domeniile respective devenind domenii de competenta ale Uniunii, pe care o exercita de la caz la caz cu statele membre, conform prevederilor din TUE + TFUE. Urmarind evolutiv cele 3 Comunutati Europene, se poate constata ca:-prima comunitate(CECO) → si-a incetat existenta in 2002 -CEE → Comunitatea Europeana, prin tratatul de la Mastricht → UE, prin Trattul de la Lisabona -CEEA — functioneaza si in prezent PERSONALITATEA JURIDICA a UE Dobandirea de catere UE a personalitatii juridice — art.47 TUE — o transforma intr-o organizatie internationala interguvernamentala de integrare, avand insa, datoritat speciﬁcitatii DUE, un caracter atipic/special.Persoanlitatea juridica a UE se manifsta: -la nivel international→ incheierea de acorduri international, participarea la anumite organizatii internationael -la nivel intern → in raport cu statele membre Art. 47 din TUE → nu distinge cu privire la caracterul acesteia: personalitatea juridica manifestata in interiorul UE in relatia cu statele membre sau personalitatea juridica manifestata pe scena internationala.In ceea ce priveste analiza personalitatii juridice in plan intern, art. 335 din TFUE — UE are cea mai larga capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice de dreptul intern al statelor membre. ⟾ Uniunea poate sa dobandeasca sau sa instraineze bunuri mobile si imobile si poate sta in justitie. ⦿ In acest plan, Uniunea este reprezentata de Comisie ⦿ deciziile se luau prin metoda cooperarii interguvenramentale ⟾ sunt transferate in pilonul I

Protocolul nr. 7 privind privilegiile si imunitatiile UE instituie reguli speciﬁce cu privire la:•Patrimoniul, bunurile ﬁxe, activele si operatiuniile UE → prevazandu-se in mod clar ca patrimoniul si activele UE nu pot face obiectul niciunei masuri administrative sau judiciare de constrangere, fara autorizatie din partea Curtii de Justitie;•Comunicarea si permisele de libera trecere → mentionandu-se printre altele ca informatiile si corespondenta oﬁciala a UE nu pot ﬁ cenzurate;•Imunitatile acordate membrilor Parlamentului European;•Reguli aplicabile reprezentantilor statelor membre care participa la lucrarile institutiilor UE;•Reguli cu privire la imunitatile acordate functionarilor si agentilor UE•Aspecte cu privire la privilegiile si imunitatiile misiunilor statelor terte acreditate pe langa UEDobandirea personalitatii juridice nu va determina UE “sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de catre statele membre prin Tratat”, potrivit Declaratiei nr. 24 cu privire la personalitatea juridica a UE.⟾ Asadar introducerea art. 47 din Tratatul privind UE nu aduce atingere modului in care s-a realizat repartizarea de competente intre Uniune si statele membre, in vederea atingerii obiectivelor comune.Potrivit tratatelor, orice competenta care nu este atribuita prin tratate Uniunii apartine statelor — a se vedea art. 5 din Tratatul privind UE, art. 2-6 din TFUE — • In ceea ce priveste consecintele pe plan extern ale dobandirii personalitatii juridice de catre UE, acestea isi au restortul in regulile de drept international public, potrivit carora personalitatea juridica reprezinta o trasatura a oricarei organizatii internationale interguvernamentale, inscrisa sau nu, in mod explicit in actul constitutiv al acesteia.• Manifestarea UE pe plan international ca urmare a dobandirii personalitatii juridice se evidentiaza, in primul rand, prin posibilitatea pe care UE o are de a incheia acorduri internationale cu una sau mai multe tari terte sau organizatii internationale “pentru a crea o asociere caracterizata de drepturi si obligatii reciproce, de actiuni comune si proceduri speciale” — art. 217 TFUETratatul de la Lisabona → reglementeaza pentru prima data “actiunea externa a UE” in ceea ce priveste:-politica externa si de securitate comuna (art. 2 TFUE) -politica comerciala comuna (art.3 TFUE) -cooperarea pentru dezvoltare, cooperarea economica ﬁnanciara si tehnica cu tarile terte, ajutorul umanitar (art. 4 TFUE) + clauza de solidaritate.In concluzie, dobandirea personalitatii juridice de catre UE contribuie printre altele la: •ameliorarea perceptiei uniunii si a capacitatii sale de actiune → facilitand activitatea politica si contractuala a uniunii la nivel bi- si multilateral pe scena internationala, precum si in cadrul altor organizatii internationale;•vizibilitatea uniunii si confera cetatenilor statelor membre o identitate in raport cu uniunea;•corectarea disfunctionalitatilor care rezultau din structura pe piloni.Nu in ultimul rand, personalitatea juridica inscrisa ca atare in tratat are un rol esential in stabilirea unui sistem eﬁcace de protectie a drepturilor fundamentale la nivelul uniunii.

VALORILE SI OBIECTIVELE UE Tratatul de la Lisabona → a sporit caracterul democratic al UE prin prevederi speciﬁce referitoare la rolul Parlamentului European si al partidelor politice, la democratia participativa a cetatenilor si nu in ultimul rand prin consacrarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, ca drept primar si prin posibilitatea oferita UE de a adera la Conventia Europeana a drepturilor omului.Pornind de la prevederile inscrise in Proiectul de tratat instituind o Constitutie pentru Europa, Tratatul de la Lisabona contine prevederi distincte privind valorile UE, valori care au un rol determinant in modul in care UE isi duce la indeplinire obiectivele comune statelor membre.Art. 2 din TUE — enumera valorile pe care se intemeiaza uniunea: ⟾ respectarea demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilorArt. 49 din TUE — face referire in mod direct la obligativitatea respectarii acestor valori de catre statul european care intentioneaza sa devina stat membru UE. → se poate observa ca valori precum respectarea statului de drept, a democratiei si a drepturilor omului reprezinta elemente fundamentale ale criteriului politic, care trebuie indeplinit in procesul de aderare la UE ( a se vedea criteriile de la Copenhaga – 1993).Potrivit Tratatului, aceste valori “sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati”. Cu alte cuvinte, statele membre au obligatia respectarii valorilor uniunii si de a contribui la promovarea acestora, alaturi de principiile speciﬁce unei societati care respecta prevederile din tratate si din actele adoptate la nivelul UE. — In sens contrar, se declanseaza aplicarea art. 7 din TUE, care prevede doua categorii de masuri ce pot ﬁ luate impotriva statelor care nesocotesc aceste valori, respectiv:•In cazul unui risc clar de incalcare grava a valorilor — Consiliul audiaza statul membru in cauza si ii poate adresa recomandari.•In cazul in care se constata existenta unei incalcari grave si persistente a valorilor — Consiliul poate sa decida sa suspende anumite drepturi care revin statului membru in cauza, inclusiv dreptul de vot in Consiliu.⟾ art.269 TFUE — poate sa se apare statul in cauza Valorile UE reprezinta, de asemenea, unul din obiectivele generale ale UE, potrivit art.3 din TUE, care prevede ca UE “urmareste sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor sale”.
Art. 3 enumera, asadar, obiectivele UE care, in functie de diferite criterii, pot ﬁ catalogate ca obiective speciﬁce si obiective generale / obiective interne si obiective cu caracter extern.
Insa, art. 1 din TUE face trimitere directa la faptul ca statele membre i-au atribuit UE competente “pentru realizarea obiectivelor lor comune”.
art. 13 din TUE mentioneaza ca UE dispune de un cadru institutional care vizeaza “urmarirea obiectivelor sale”, cu alte cuvinte, institutiile UE au rolul de a indeplini obiectivele UE.(daca institutiile nu respecta valorile in intocmirea unui act/regulament => anularea actului)⦿ Obiectivele UE la nivel intern, art. 3 prevede urmatoarele:-Crearea spatiului de libertate, securitate si justitie — care include, printre altele, libera circulatie a persoanelor;-Instituirea unei piete interne — in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a Europei;-Combaterea excluziunii sociale si a discriminarilor — promovandu-se egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si protectia drepturilor copilului;-Promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale;-Respectarea bogatiei diversitatii culturale si lingvistice;-Instituirea uniunii economice si monetare a carei moneda este euro.

⦿ In plan extern, UE urmareste:•Sa contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabila a planetei si la respectul reciproc intre popoare;•Sa contribuie la comertul liber si echitabil, eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului;•Sa respecte in mod strict si sa contribuie la dezvoltarea dreptului international, inclusiv sa contribuie la respectarea principiilor Cartei ONU.Potrivit Tratatului, UE urmareste indeplinirea acestor obiective ”in functie de competentele care sunt atribuite prin tratat”INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE Delimitari Conceptuale DUE cunoaste o serie de notiuni juridice, care ii sunt proprii si care sunt deﬁnite in:-Tratatele Uniunii-actele legislative sau in alte acte obligatorii adoptate de institutiile uniunii -jursirpudenta CJUEIn ceea ce priveste analiza institutiilor UE se impun anumite delimitari conceptuale, in corelare cu DIP si dr comun al statelor membre. Astfel trebuie avute in cvedere urmatoarele:Consiliul UE si Consiliul Europei:— reorezinta 2 insittutii ale UE, care au un mod de organizare si functionare propriu, speciﬁc ﬁecareia dintre ele, dar si atriibutii speciﬁce Aceste institutii nu trebuie confundate din punct de vedere al denumirii, organizarii atributiilor.Banca Centrala Europeana — institutie a UE → nu trebuie confundata cu Banca Europeana de Investitii — prevazuta in TFUE cu atributii speciﬁce, fara a ﬁ catalogata ca institutie a UE → Trebuie operata distinctia fata de Banca Mondiala — creata sub egida ONU Curtea de justitie a UE — CJUE — o institutie a UE cu atributii jurisdictionale→ nu trebuie confundata cu Curtea de Conturii — care nu are atributii jurisdictionale, ci numai atributii de contriol ﬁnanciar la nivelul Uniunii →Este evident ca aceste 2 institutii ale UE nu se confunda cu alte 2 instante jurisdictionale si cu atributii speciﬁce:-Curtea Internationala de Justitie (CIJ) — ONU-Curtea Europeana a Dr Omului (CEDO) — Consiliul O alta delimitare conceptuala trebuie operata in ceea ce priveste cadrul functional al uniunii, respectiv trebuie avute in vedere diferentele esentiale in ceea ce priveste organizarea, functionarea si atributiile intre: -instittiile — inﬁintate sau mentionate in Tratatele Uniunii, precum si 2 organe auxiliare→ art 13 TUE — mentioneaza pot prima data in tratat o lista a insitutiilor uniunii( 7 ), dar si cele 2 organe auxiliare, cu functii consultative: Comitetul Economic si Social + Comitetul Regiunii -agentiile + oﬁciile — au luat ﬁinta prin acte legislative adoptate de institutiile uniunii -organele Delimitari conceptuale pot ﬁ avute in vedere si in ceea ce priveste organizarea si functionarea institutiilor, dar si in ceea ce priveste atributiile pe care ﬁecare le exercita.Se poate observa ca desi in principal la nivelul uniunii sunt exercitate cele 3 mari functii existente la nivel stata, totusi aceste institutii nu se suprapun schemei clasice.

Trebuie mentionat ca Instituiile Uniunii nu au personalitate juridica, insa exista o singura institutie care prezinta personalitate juridica — Banca Centrala EuropeanaBanca Europeana de Investitii — are personalitate juridica, insa aceasta nu este mentionata de art 13 TUE. → In anumite situatii, unele agentii ale uniunii au personalitate juridica, in baza actului legislativ de inﬁintare, adoptat de institutiile uniunii ⟾ Agentia Europeana a Medicamentului Diferentele intre institutii, in termeni de denumire, organizare si functionare pot ﬁ intalnite si in privinta sediilor institutiilor, care in prezent sunt reglementate la nivelul dr primar in protocolul nr.6, dupa cum urmeaza:a. PE — sediul la Strasburg → au loc sesiunile plenare lunare, inclusiv sesiunea bugetara.→ sesiunile plenare suplimentare se desfasoara la Bruxelles Comisiile PE — isi desfasoara activitatea la Bruxelles Secretariatul PE — sediul la Luxemburgb. Consiliul — sediul la Bruxelles → aprilie, iunie si octombrie ⟾ isi tine reuniunile la Lxuemburg c. Comisia — sediul la Bruxelles d. CJUE — sediul la Luxemburge. Curtea de Conturi — Luxembrugf. Banca Centrala Europeana — BCE — Frankfurt→ Banca Europeana de INVestitii — Luxemburg Protocolul nr6. — sediul celor 2 organe auxiliare ⟾ Bruxelles EUROPOL — functioneaza la Haga Dupa cum am mentionat, structura institutionala a UE reprezitna in instusi modul de creare si organizare a UE, ca organziatie internationala interguvernamentala regionala de integrare. Avand toate trasaturile unei organizatii internationale interguvernamentale, implicit si pe aceea de a dispune de organe proprii, UE prezinta si anumite elemente care o fac speciala in radul celorlalte organizatii internationele interguvenramentale si care sunt speciﬁce unei structuri statale:-fucntia de presedinte — persedinte al Consiliului European -cetatenia europeana -moneda unica, etc. Institutiile UE exercita atributii legislative in baza metodei de integrare, adoptand acte avand caracter obligatoriu pt statele membre si in anumite conditii avand caracteristica de a se aplica in mod direct in oridnea juridica a statelor membre. → Aplciarea unitara si interpretarea actelor institutiilro Ue este asigurata de CJUE, hotararile sale avand caracter obligatoriu atat pt institutiile umiunii, cat si pt statele membreIn privinta PRINCIPIILOR care guverneaza activitatea instituiilor UE, trebuie mentionat ca acestea au caracter obligatoriu si ca isi au baza legala in tratatele uniunii dar si in jurisprudenta curtii de la luxemburg. 1. Principiul autonomiei de vointa = institiile uniunii au posibilitatea de a-si elabora propriile reguli sau regulamente de organizare si fucntionare ( statute ), precum si de a numi si selecta proprii fucntionari.

→ oﬁciul european de selectie a personalului — realizeaza selectia persoanlului isntitutiilor UE, conform conditiilor stabilite de ﬁecre institutie •Regulile interne de organziare si fucntionare ⟾ au caracter obligatoriu pt institutiile in cauza, iar in conditiile in care produc efecte fata de tert, pot face obiectul unei actiuni in anulare. → Numai BCE orezitna personalitate juridica2. Principiul atribuirii de competente = institutiile exercita atributii speciﬁce mentionate in mod expres in tratate, neﬁind permisa indeplinirea atributiilor implicite sau deduse — este mentionat in mod clar in art13 (2) TUE → ﬁecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratatex:•art.14 + art. 16 TUE → prevad in mod clar ca PE si Consiliul exercita fucntia legislativa si bugetara•art 19 TUE → mentioneaza ca la nivelul UE, CJUE asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor 3. Principiul echilibrului isntitutional — curpinde 2 componente:
separatia puterillor intre institutii → in fucntie de atributiilor acestora
cooperarrea loiala intre institutii Prima componenta rezida in modul de exercitare a competentelor ﬁecarei institutii, cea de a doua componenta are in vedere cooperarea loiala intre institutii, asa cum este prevazut in art. 13 (2) teza ﬁnala TUE — institutiile coopereaza unele cu altele in mod loial Trebuie mentionat ca acest principuu este un pricnipiu fundamental la nivelul UE, care se analizeaza sub 2 aspecte: -cooperearea loiala ibtre UE si statele membre — art4 (3) TUE-cooperarea loiala intre institutiile UE — art13 (2) TUE Institutiile UE coopereeza si isi exercita proipriile atributii in vederea atingerii obiectivelor uniunii, precum si pt sustinerea intereselor uniunii, acle cetatenilor si ale statelor membre. Cooperarea loiala la nivel insittutional → poate ﬁ evidentiata in cadrul derularii procedurii legislative ordinare — art. 294 TFUE — are in cvedere colaborarea in cadrul triunghiului institutional: Cpmisie, Consiliu, PE ⟾ pt adoptarea actelor legisaltive ale UE→ poate ﬁ intalmit si in cadrrul procedurii bugetare — art.314 TFUE •art. 295 TFUE → prevede in mod clar ca in procedura de adoptare a actelor la nivelul UE, PE, Consiliul si Comisia se consulta reciproc si organizeaza de comun acord conditiile cooperarii lor; In acest scop pot incheia acorduri interinstitutionale obligatorii Cooperarea loiala intre institutii poate reprezenta si o reﬂectare a principiului reciprocitatii conduitei avantajate. ⟾ Instituiile colaboreaza sau coopereaza in limitele atributiilor speciﬁce stabilite prin tratate, in vederea indeplinirii obiectivelor UE si cu respectarea valorilor acesteia. → In anaumite cazuri si in conditiile stabilite de tratate, conduita institutiilro UE — poate face obiectul unui litigiu inb fata CJUE, ﬁe pt ca au adoptat un act cu nerespectarea tratatelor( actoiunea in anulare artr 263 TFUE ), ﬁe pt ca nu au actionat, desi aveau oblgatia de a o face, potrivit tratatului( actiunea in carenta art.265 TFUE). Structura institutionala a UE este una porprie, speciﬁca, care reﬂecta speciﬁcitatea UE ca irganizatie internationala interguvernamentala.

Parlamentul European — art 13 TUE→ isi are originea in institutiile Adunarilor, prevazute in ﬁecare dintre cele 3 tratate isntitutive. In prezent PE reprezinta puterea legislativa la nivelul UE, alaturi de ConsiliuOrganizare si FunctioanreIn urma deciziei Consiluilui Comunitatilor Europene din 1976:→ PE va ﬁ ale prin vot universal, direct si secret de catre cetatenii statelor membre ⟾Parlamentul reprezinta interesele cetatenilor uniunii sau äle poparelor uniunii” Structura:•Presedinte•Birou — la randul lui este format din Presedinte, 14 vicepresedinti si 5 chestori(nu au dr de vot) •Conferinta Presedintilor Grupurilor Politice → La nivelul PE s-au constituit o serie de grupuri politice, care nu urmeaza in mod strict denumirea, ideologia sau forma partidelor nationale, existente in parlamentele nationale. Art 10TEU→ partidele politice la nivel european contribuie la formarea constiintei politice europene •Conferinta Presedintilor Comisiilor Permanente → La nivelul PE functioneaza 20 de Comisii Permanente la care s pot adauga comisii temporare sau comisii temporare de ancheta •Delegatiile Intreparlamentare — rol in cooperarea interparlamentara externa •Comisiile Parlamentare Mixte — rol in colaborarea cu statele asociate sau cu statele candidate Durata mandatului PE — 5 aniNr paralmentari europeni — nu poate depasi 750 + Presedinte → este stabilit pt ﬁecare stat membru in parte (Romania are 32)
Functioanrea PE: — art.229 TFUE → PE se intruneste in sesiune anuala — (se intruneste de drept in a doua zi de marti a lunii martie)
PE se poate intruni si in sedinte sau in sesiuni extraordinare Sediile PE:-Strasburg-Luxemburg-Bruxelles Atributiile PE: — L33/2007 alegerea membrilor PE + art.39 Carta dr fundamentale a UE art14 TUE — PE exrcita impreuna cu Consiliul fucntiile LEGISLATIVA si BUGETARA In prezent procedura legisaltiva — art.289.TFUE:A.Procedura legislativa ordinara = presupune adoptarea in comun, PE + Consiliu, a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea deciziei.Aceasta procedura ordinara este reglem in art.294.TFUE, ce a inlocuit procedura legislativa a codeciziei→ PE se aﬂa pe picior de egalitate cu Consiliul, in ceea ce priveste adoptarea actelor legislativeB.Procedura legislativa speciala = adoptarea unui regulament, unei directive sau a unei decizii, la initiativa Comisiei, de catre PE, cu participarea Consiliului sau de catre Consiuliu cu participarea PE.→ cazurile de utilizare a procedurii legsilative speciale sunt strict prevazute inj tratat:

In ceea ce priveste procedura bugetara — art.314.TFUE → PE + Consiliul hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala, adopta bugetul anual al uniunii, conform unor dispozitii speciale.→ Tratatul prevede inca din art13.TUE ⟾ PE, Consiliul, Comisia sunt asistate e un Comitet Economic si Social si de Comitetul Regiunilor, caare exercita functii cosnultative Numarul membrilor Comitetului Economic si Social → <350 ⟾ format din reprezentanti ai organizatilor patronale, salariale si ai altor reprezentanti ai societatii civile, in special in domeniile socio-economic, civic, profesional si cultural Numarul membrilor Comitetului Regiunilor → <350 ⟾ reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale care sunt ﬁe titulari ai unui mandat electoral in cadrul unei autoritati regionale sau locale, ﬁe raspund dpdv politic in fata unei adunari alese. Atat membrii Comitetului … cat si cei ai Comitetului … sunt numiti pt un mandat de 5 ani → consiliul aduna lista membrilor potrivit propunerilor ﬁecarui stat membru Functia de Control Politic Asupra Altor Institutii — in special auspra Comisiei → In acest caz trebuie mentionat ca PE aproba Comisia ca organ colegial inainte de numirea sa de catre Consiliul European→ Comisia rasponde oral sau in scris la intrebarile PE sau ale membrilor acestuia •PE poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatorare pt elaboirarea unui act al uniunii. •Comisia prezitna anual un raport al PE. •PE adopta, la recomandarea Consiliului descarcarea Comisiei de executia bugetara — descarcare de buget. •PE poate adopta impotriva Comisiei, ca organ colegial, o motiune de cenzura, adoptarea careia determinand olbigativitatea demisionarii in mod colectiv a membrilor comisiei — art.8TUE + art 234TFUEart.230TFUE — Cosniliul European si Consiliul sunt audiate de PE, conform normelor lor interne.Presedintele Consiliului European prezitna PE un raport dupa ﬁecare renumire a Consiliului European. Presedintele Bancii Centrale Europene + ceilalti membrii ai Comitetului Executiv al acestei institutii — pot sa ﬁe audiati de comisiile de specialitate din cadrul PE Atributie importanta — respecatarea si promovarea drepturilor cetatenilor UE — in acest sens PE primeste petitii din poartea cetatenilor uniunii prividn un subiect care tien de domeniile de actibvitate ale uniunii si care ii priveste pe cetateni In mod direct. PE alege ombusmanul european — imputerniciy sa porimeasca plangeri din partea oricarui cetatean al uniunii care privesc cazuri de adminsitrare defectuoasa in administrarea organoler, oﬁciilor sau agentiilor uniunii, cu exceptia CJUE in execritarea functiilro acestora. art. 228 TFUE In materie externa are atributii de a se pronunta prin aprobare asupra incheierii de catre Consiliu a anumitor acorduri international, potrivit art.218 (3) + (6) TFUE sau prin consultare in celelalte cazuri.In materie de politica externa rolul PE nu este atat de evident intrucat in acesasta materie se precizeaza foarte clar ca nu se pot adopta acte legislative, iar Consiliul si Consiliul European,a alaturi de Inaltui Reprezentantul al Uniunii pt Afaceri Externe si Politica de Secritate, joaca rolul central.

Parlamentul European exercita un rol important in procedura legsialtiva, contribuind la sporirea caracterului democratic al UE. De altfel, art10 TUE ⟾ prevede ca functionarea UE se intemeiaza pe princpiul democratiei reprezentative. In mod ﬁresc PE exercita si alte atributii speciﬁce conform prevederilor din tratate, in limitele compententelor sale si ale uniunii. Membrii PE se bucura, asadar, in exrcitarea atributiilor lor de privilegii si imunitati conferite de protocolul nr7. Carta Dr Fund a UE contine in titlul 5 dr a a alege si de a ﬁ ales in PE, precum si alte dispozitii speciﬁce referitoare la la dreptul la petitionare si la competentele Ombusman-ului European.CONSILIUL EUROPEAN A aparut pe parte neconventionala, consolidand dimensiunea politica la nivelul uniunii. NB → A nu se confunda cu Consiliul Europei(o entitate delimitata de UE) si Consiliul(institutie a UE) Organizare si functionare art.15.TUE → Consiliul European ete compus din seﬁi de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si din Presedintele sau/si Presedintele Comisiei Inaltul Reprezentant .. participa la lucrarile Consiliului European. CE se intruneste de 2 ori pe semstru. — la convocarea presedintelul sau care la randul lui poate convoca o reuniune extraordinara CE se prununta prin consens(nu prin vot), cu exceptia cazurilor cand tartatele prevad altfel.
Presedintele CE este ales pe un mandat de 2,5 ani, care poate ﬁ reinnoti.
Presedintele CE este de facto presedintele UE. Atributii:art.15.TUE → CE ofera UE impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si deﬁneste orientarile si prioritatile politice generale — CE nu exercita fucntii legislative — alte atributii:•stabilirea formatiunilor Consiliului •pote modiﬁca componenta comisiei•numeste comisia europeana ca organ colegial, dupa aprobarea PE •numeste Inaltul Reprezentat al Uniunii pt Afaceri Externe si POlitica de Secutitate — CE poate pune capat mandatului acestuia •exercita competente speciﬁce in materie de politica externa si de securitate comuna, astfel “CE identiﬁca interesele strategice ale Uniunii, stabileste obiectivele Uniunii si deﬁneste orientarile generale ale politicii externe si de secutritate comuna(PESC), inclusiv in ceea ce priveste chestiunile avand implicatii in materie de aparare. •in relatia cu BCE, Consiliul European numeste presedintele, vicepreseintele si ceilalti 4 membrii ai Comitetului Executiv •poate invita Presedintele Parlamentului European pt a ﬁ audiat •constata potrivit art.7TUE existenta unei incalcari grave si persistente a valorilor Uniunii de catre un stat membru ⟾ in celel mai mutle cazuri in execritarea acestor atributii se recurge la votIn limitele competentelor generale ale CE, Presedintele acestuia exercita atributii speciﬁec:-prezideaza si impulsioneaza lucrarile CE -asigura pregatirea lucrarilor CE, in cooperare cu Presedintele Comisiei si in baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale din cadrul Consiliului -actioneaza pt facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul CE

-prezinta PE un raport duap ﬁecare reuniune a CE – asigura reprezentarea externa a uniunii fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Repr …
In exercitarea functiilor sale Presedintele CE nu poate exrcita un mandat national.
In caz de culpa grava sau impiedicare, CE poate pune capat mandatului Presedintelui sau cu majoritate caliﬁcata, ca si in cazul alegerii sale.
Presedinrele CE nu este ales din randul membrilor CE, nu este nici presedinte si nici premier de stat. Tratatul de la Lisabona a reintrodus asadar cateva modiﬁcari importante in ceea ce priveste CE, consolidand cooperarea politica la nivelul UE si sporind, conform anumitor opinii doctrinare caracteristiceile federatiste ale uniunii. ⟾ CE ﬁgureaza pt prima data expresis verbis ca Institutie a UEEste instituita pt prima data functia de preseditne al CE cu un mandat si atributii clar precizate. Crste nr reuniunilor obligatorii ale CE. Aceasta institutie se pronunta prin vot, ceea ce ii consolideaza rolul in randul institutiilor fundamentale ale UE. Precuzarea in mod clar a atributiilor in materia politicii externe si de aparare comuna subliniaza rolul CE in deﬁnirea si punerea in aplicare a acestei politici carea dobandit o noua dimensiune prin Tratatul de la LIsabona. ⟾ In concluzie, CE devine o insittuie importanta in consolidarea diemnsiulnii politice in plan intern a UE, dar si a diemsiunii sale externe, ca actor pe scena internationala CONSILIUL / CONSILIUL de MINISTRI / CONSILIUL UE— una dintre institutiile europene care a aparut pe cale conventionalaIn 1965 prin Tratatul de Fuziune de la Bruxelles a aviut loc uniﬁcarea institutiilor cu rol legislativ din cadrul celor 3 comunitati europene Dupa cum rezulta din modul de organizare si functionare, dar din atributii ⟾ Consiliul reprezinta interesele statelor membre la nivelul UE. Organizare si functionareart16 TUE → consiliul este compus din cate un reprezentant al nivel ministerial al ﬁecarui stat membru Este format din 10 formatiuni statbilite de CE, dintre acestea 2 sunt mentioante in mod expres in tratat:- Consiliul Afaceri Generale – Consiliul Afaceri Externe formatiuni = consiliu — sunt mici consilii Lucrarile consiliului, in speta ale ﬁecarei formatiuni a consiliului sunt conduse de reprezentantii statelor membre, conform unui sistem de rotatie la 6 luni in cadrul asa numitei presedintii a consiliului( presedintia consiliului = presedintia UE) In activitatea sa, Consiliul este sprijinit de COMITETUL REPREZENTANTILOR PERMANENTI AI STATELOR MEMBRE( COREPER) si de un SECRETARIAT GENERAL

FUNCTIONARE→ se intruneste in sedinta publica atunci cand delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ ⟾ Ca regula Consiliul hotaraste cu majoritate caliﬁcata, cu exceptia cazurilor in care Tratatele dispun altfel Potriuvit tratatelor, ﬁecare stat membru dispune de un anumit nr de voturi in Consiliu, — RO 14 voturi In prezent, majoritatea caliﬁcata = cel putin 55% din membrii Consiliului, cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand state membre care intrunesc cel putin 65% din populatia UE. Minoritatea de blocare → trebuie sa cuprinda cel putin 4 membrii ai Consiliului. Referitor la formatiunile Consiliului, Tratatele prevad 2 dintre acestea:- consiului afaceri generale — asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale Consiliului – consiliul afaceri externe — elaboreaza actiunile externe ale UE si care este condus de Inaltul reprezentatn al Uniunii pt Afaceri Externe si politica de securitate→ celellate formatiuni sunt in diferite domenii Dupa cun se mentioneaza in art16 TUE ⟾ Consiliul exericta impreuna cu PE functia legislativa (art.289 TFUE) si functia bugetara (art314.TFUE)Potrivit aceleiasi dispozitii Consiliul exercita ﬁunctii de deﬁnire a politicilor si de coordonare.Atributii:1.Consiliul poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pt realizarea obiectivelor comune si sa ii prezinte orice propuneri corespunzatoare 2.Adopta statutul comitetelor prevazute de Tratat — Consiliul adopta lista membrilor Comitetuluieconomic si Social si ai Comitetului regiunilor, in baza propunerilor statelor membre 3.Stabileste impreuna cu Presedintele ales al Comisiei lista celorlalti membrii ai Comisiei, in baza propunerilor statelor mmbre 4.Adopta lista membrilor Curtii de Conturi, conform celor transmise de ﬁecare stat membru 5.Stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile Presedintelui COnsiliului Euriopean, Presedintelul Comisiei, Inaltul Repre … , Ale membrilor Comisiei, ale Presedintilor, Membrilor si greﬁerilor CJUE si ale Secretarului General al Consiliului — Stabileste toate indemnizatiile care ii tin loc de remuneratie 6.In planul actiunii externe, Consiliul se manifesta in cadrul a 2 coordonate forate importantea) Consiliul elaboreaza politica externa si de securitate comuna a uniunii (PESC) si adopta deciziile necesare pt deﬁnirea si punerea acesteia in aplicare, in baza orientarilor generale si a liniilor strategice, stabilite de catre Consiliul European b). Aproba mandatul de negociere a acordurilor internationale de catre Comisie sau de catre Inaltul Repr …, in domeniile or de actiune 7.Consiliul este institutia care incheie acordurile internationale in numele UE. 8.Consiliul poate exercita si alte atributii in diferite domenii si politic la nivelul UE:•poate excrita misiuni speciﬁce privind politiice in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si a altior insittutii ﬁnanciare, cu exceptia celor de asigurari •adopta masuri, in special orientari generale in doemniul coordonarii politicilor economice in cadrul uniunii

COMISIA EUROPEANA — una ditnre institutiile UE inﬁintata pe cale conventionala, cu rol de a reprezenta interesele UE art 17 TUE → prezietna modul de numire a Comisiei Europene si etapele speciﬁce: I — Acesta propune un candidat la funcția de Președinte al Comisiei. Acest candidat e ales de Parlament cu majoritatea membrilor care îl compun. II —Președitele astfel ales și Consiliul stabilesc lista celorlalți membri ai Comisiei în baza propunerilor transmise de statele membre.III — Președintele, Înaltul Reprezentant al UE și ceilalți membri ai Comisiei sunt supuși, în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European.IV — În baza acestei aprobări, Comisia este numită de Consiliul European.Membrii Comisiei sunt alesi dintre resortisantii statelor membre, astfel incat acesta sa ﬁe formata din cate un reprezentant pt ﬁecare stat membru — a se vedea art17.alin 5 TUEMandatul Comisiei — de 5 ani → poate inceta in aczurile:-demisie volunrtara-demisie la cererea presdedintelul Comisiei -adoptarea unei moriuniu de cenzura de catre PE → Comisia demisioneaza in bloc in baza principiulului colegialitatii -demitere sau destituire de catre Curtea de Justitie — art.245 + art247 TFUE -ajungerea la termen a mandatului -deces ATRIBUTII:
Comisia este “gardianul tratatelor” ⟾ asigura aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora
asigura aplicarea dr UE sub controlul CJUE (art 258, 260TFUE)
promoveaza interesul general al UE cu decarcare de la PE
functii de gestionare, coordonare, de administrare in conformitate cu conditiile stabilite de Tratat
adopta initiativele de programare anuala si multianuala in scopul incheierii unor acorduri interinsitutionale
in materie legislativa actele legsialtive ale uniunii pot ﬁ adoptate doar la prounuerea Comisiei, cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel Tratatul de la Lisabona consolideaza atributiile Comisiei in ceea ce priveste initierea si adoptarea de acte juridice al nivelul UE, in sensul in care Comisia poate adota:•acte delegate fara acaracter legislativa — art 290 TFUE•acte de punere in aplcare a actelor obligatorii, — art 291 TFUE.In materie de actiune externa, Comisia exercita atributiile:-asigura reprezentarea externa a Uniunii, cu excpetia PESC → Inaltul reprezentatn al … ﬁind unul dintre vicepresedintii Comisiei-Comisia initiaza incheierea de acorduri internationale de catre UE, propune linii directoare in acest sens spre aprobare Consiliului si este negociator la nivelul UE, alatiri de Inaltul repre.. care negociaza numai in domeniul PESC Atributiile Presedintelul Comisiei:-deﬁneste orientarile in cadrul carora Comisia isi exercita misiunea -decide oganizarea interna a Comisiei pt a asigura coerenta, eﬁcacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia -numeste vicepresedintii dintre membrii comisiei cu exceptia Inaltului repr

BANCA CENTRALA EUROPEANA — a aparut in urma Tratatului de la Maastricht, in vederea relizarii Uniunii Economice si Monetare Banca Cetrala Europeana si Bancile Centrale Nationale constituie SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILO CENTRALE, iar impreuna cu bancile centrale nationale ale statelor membre care au adoptat menneda euro, fromeaza EUROSISTEMUL ORGANIZARE si FUNCTIONARE: — este singura institutie cu personalitate juridica — Sructura BCE:1. Consiliul Guvernatirilor BCE — constituit din membrii Comitetului executiv al BCE si din guvernatorii bancilor centrale nationale din zona euro2. Comitetul executiv — format din Presedinte, Vicepresedinte si alti 4 membrii numiti de Consiliul European, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea PE si a Consiliului Guvernatorilor → mandatul acestora este de 8 ani si nu poate ﬁ reinnoit. Doar resortisantii statelor membre pot ﬁ membrii ai Comitetului Executiv 3. Consiliul General — format din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile consiliului guvernatorilor bancii centrale europene.Presedintele BCE este invitat sa participe la reuniunile consiliului si sfatuiestei in domeniul sistemului europena al bancilor centrale. BCE difera si prin atributii de Banca Europeana de Investitii , care au ca membrii statele membre ale Uniunii. Si aceasta are personalitate juridica, iar statutul sau face obiectul unui protocol anexat treatatelor si exercita atributii speciﬁce conf art.309 TFUE ATRIBUTII BCE: Trebuie operata inca de la inceput distinctia intre:-Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) care cuprinde BCE + bancile centrale nationale ale statelor memnbre -EUROSISTEMUL, care cuprinde BCE + bancile centrale nationale din zona euro art.128 TFUE → BCE este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de bancnote euro in Uniune; BCE si bancile centrale nationale pot emite astfel de bancote •BCE aproba volumul emisiunii de moneda metalica euro de catre statele membre •BCE poate indeplini misiuni speciﬁce incerdintate de Consiliu prin procedura legislativa speciala , privind politicile in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si a altor institutii, cu exceptia celor de asigurari •BCE are obligatia de a prezenta anual PE, Consiliului, Comisiei si CE → un raport prividn activitatea sistemului european al bancilor centrale (SEBC) si politica monetara •BCE este consultata asupra oricarui proiiect de act al uniunii si asupra oricarui de reglementare al nivel national si poate emite aviz— Avand personalitate juridica BCE este independenta in executarea competentelor si in adminsitaratea ﬁanntelor sale — •BCE si bancile centrale nationale — emit bancote euro•Statele membre cu aviz BCE — monede euro •Sediul — Frankfurt

CURTEA de CONTURI — “constiinta ﬁnanciara a uniunii europene” ORGANIZARE si FUNCTIONARE A fost inﬁintata in 1975 si este formata din cate un resortisant din ﬁecare stat membru, lista acestora ﬁind stabilita de CONSILIU in baza propunerilor transmise de statele membre.OBS → resortisantii nu au mandat national Mandat — 6 aniMembrii Curtii de Conturi isi aleg un Presedinte pt un mandat de 3 ani, care poate ﬁ reinnoit.Sediul — Luxemburg Membrii CC:•pot ﬁ destituiti din fucntiile lor •pot ﬁ decazuti din dr la pensie ca la alte avantaje echivalente numai in cazul in care CJUE constata la cerere CC ca au incetat sa corespunda conditiilor cerute sau sa indeplineasca obligatiile care decutrg din functia lor. FUNCTIOANRE:Este organizata in CAMERE, in functie de diferitele atributii pe care le exrcita la nivelul Uniunii Atribtutii CC:art 287 TFUE ⟾ CC veriﬁca totalitatea conturilor de venituri si de cheltuieli ale uniunii -Preszitna PE si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea corturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si inregistrarea acestora in conturi – examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor + asigura buna gestiune ﬁnanciara -Intocmeste un raport anual dupa incheierea exercitiuului foinanciar, care se transmite celorlelte institutii ale uniunii -sprijina PE si Consiliul in exercitarea fucntiei de control al executiei bugetare (PE da descarcarea de gestiune Comisiei in acest sens) CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE (CJUE) Isi are originea in Curtea de Justitie a Comunistaitlor Europene, care a rezultat din uniﬁcarea in 1957 a celo 3 curti de justitie existente la nivelul ﬁcearei dintre cele 3 comunitati. art. 19 TUE → CJUE cuprinde: CURTEA de JUSTITIE + TRIBUNALUL + TRIBUNALELE Specializate ⟾ are rolul de a asigura respectarea drepotului in interpretarea si aplicarea tratatelor Organizara si Functionare:★ Curtea de Justitie — Compusa din cate un judecator pt ﬁecare stat membru si 11 avocati generali. JUDECATORII si A VOCATII — alesi dintre persoanlitatile care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pt exercitatrea in tarile de origine a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. Acestia sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre pt un mandat de 6 ani si dupa consultatrea unui comitet special, introdus ptin tratatlul de la Lisabona (art.255 TFUE). Judecatorii → desemneaza un Presedinte — 3 ani — CJ isi numeste propriul greﬁer si ii stabileste statutul.

★ TRIBUNALUL — format din cel putin care un judecator pt ﬁecare stat membru, in prezent avand un nr de 46 de judecator, iar avocatii generali sunt numiti de la caz la caz din randul judecatorilor. Membrii tribunalului sunt alesi dintre persoanel care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pt exercitarea unor ianlte fucntii jurisdictionale.Mandat — 6 ani → numiti de comun acord de catre guvenele statelor membre, dupa consultarea aceluiasi comitat instituit in mod special in acelasi scopTRIBUNALUL isi numeste propriul gereﬁer, caruia ii stabileste statutul FUNCTIOANREA CJ si a TRIBUNALULUIProtocolul nr.3 — stabileste statutul CJ, regulamentul de procedura ﬁind publicat in mod distinct in jurnalul uniunii pe site-ul uniunii. → inﬁinteaza in cadrul ei Camere — formate din 3 si din 5 judecatori; ⟾ in cadrul acestei instante poate functiona MAREA CAMERA — din 15 judecatori, prezidata de presedintele curtii★ CJ se intalneste in Marea Camera la cererea unui stat membru sau a unei institutii a Uniunii parte la Proces Curtea se poate intalni si in sedinta plenara in uramtorarele situatii:-in cazul destituirii ombusmanului european -in cazul destituirii unui membru al Comisiei, in situatiile prevazute la art 245 si 247 TFUE -in cazul destituirii unui membru al CC -cand cauza cu care este sesizata are o importante exceptionala ★ TRIBUNALUL se intalneste in camere compuse din 3 sau 5 judecatori, in anumite cazuri se poate intalni:-in sedinta plenara-in sedinta cu judecator unic-in Marea Camera Competenta CJUE poate ﬁ sintetizatta rationae materiae si rationae personae, dupa cum urmeaza in art 19 TUE:•CJUE hotaraste cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o isntitutie, ori de PF sau PJ •CJUE hotaraste cu titlu preliminar la solicitarea instantelor judecatoresti, nationale, cu privire la interpretarea dr Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de institutii •CJEU hotaraste in celelalte cazuri prevazute in TratatORGANELE AUXILIAREart 13 TUE ⟾ PE, Consiliul si Comisia sunt asitate de un Comitet Economic si Social si de un Comitet al regiunilor, care exercita fucntii consultative
CES — format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si ai altor reprezentanti ai societatii civile. Numarul < 350Lista lor este adoptata de Consiliu, la propunerea statelor membre

CR — format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale, care detin un mandat electoral sau care rapsud politic in fata unei adunari alese Numarul < 350Lista adoptata de Consiliu in baza propunerii statelor membre In cazul ambelor Comitete, Mandat — 5 ani — Romanai are 15 membrii in ﬁecare dintre comitete AGENTIILE UNIUNII Formeaza un element al structurii fucntionale a UE, inﬁintate de institutiile acesteia si care au personalitate juridica. Tipuri de agentii:-agentii descentralizate ⟾ pun in aplciare politicile UE, sprijinind cooperarea dintre UE si statele membre. Create pe o durata nedeterminata s ifunctioneaza pe cuprinsul intregii uniuni. -agentiile executive ⟾ create pt o durata limitataa de catre Comisia Europeana, avand rolul de a idneplini anumite sarcini speciﬁce privind implementarea programelor uniunii -agentii din domeniul politicii externe si de aparare comune ⟾ indeplinesc sarcini precise in domeniul pliticii exteren si de securitate comuna de natura tehnicca, stiintiﬁca sau administrativa TUE mentioneaza in mod clar Agentia Europeana de Aparare -agentiile si organele EURATOM ⟾ create cu scopul de a contribui la relizarea obiectiuvelo comunistatii europene a energiei atomice CEEAOFICIILE UNIUNII Create in diferite domenii:-in ceea ce priveste dr dr proprietate intelectuala -IT-oﬁciul European pt antifrauda -oﬁcil European de protectie a persnalului EUROPOL — ese incadrat ca oﬁciu al UE , ﬁind mentionat in TFUE cu atributii speciﬁe in ceea ce priveste cooperarea politieneasca sediu — Haga ALTE TIPIURI DE ORGANISME La nielul UE au fost create o serie de organisme sau mecanisme, prin acte legislative, care au rolul de a sprijini activitatea institutiilro si de a spori apropierea acestora de autoritatile statelor membre sua de cetatenii acestoraCreate in diferite domenii:-piatea interne -cercetare-sanatate -etc.

In domeniu pietei interne, in ceea ce priveste punerea in apkicare a circulatiei persaonelor, pot ﬁ mentionate urmatorarele mecanisme, care functioneaza ﬁe la nivelul Uniunii, ﬁe la nivelul statelor membre, dar in baza unor norme adoptate la nivelul Uniunii-SOLVIT (MAE) — sesizam SOLVIT cand o autoritate a unui stat membru nu duce la indeplinire o norma a DUE -YOUREUROPE — informatii care faciliteaza exercitarea unei profesii dintru-u stat membru in altul. La nivelul statelor membre -PCUE (punctul de contact unic electronic) — la nivelul statelor membre-site-ul INFOEUROPA → creat in scopiul s[rijiniruii liertatii circulatii a persoanelor — In ﬁecare stat membru exsita un reprezentatnt al Comisie — Agent guvernamental — are rolul de a reprezneta statele membte in fata CJUE.ORDINEA JURIDICA A UE Ordinea juridca la nivelul UE cuprinde totalitatea izvoarelor de drept ale Uniunii Europene.Terminologia juridica folosita in acest context este una speciﬁca. Pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, ordinea juridica era deﬁnita ca oridne juridica comunitara. → dupa intrarara in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in conditiile in care UE se substituie Comunitatii Europene, ordinea juridica comunitara sa devina ordinea juridica Unionala sau Europeana.Tratatul de la LIsabona — inlocuieste din punct de vedere terminologic orice terminologie referitoare la legislatie comunitara, prevederi sau norme comunitare. In stransa legatura cu notiunea de ordine juridica este folosita si notiunea de acquis al UE = drepturile si obligatiile care leaga ansamblul statelor membre in cadrul uniunii si/sau statele candidate si care se aﬂa intr-o evolutie constanta. → normele obligatorii adoptate la nivelul UE In ceea ce priveste ierarhia izvoarelor de drept al UE, aceasta nu este precizata expresis verbis in tratate sau in alte acte de drept al UE, cu toate incercarile de codiﬁcare anterioare, ea rezultand din interpretarile oferite de-alungul timpului de CJ de Luxemburg.1. izvoarele primare — Tratat 2. Principiile generale de drept →desi acestea au caracterul unor izvoare nescrise 3. Acordurile internationale → incheiate la nivelul UE4. Izvoarele secundare/derivate → ocupa cel mai mare loc din pct de vedere cantitativ in ordinea juridica a UE 5. Izvoarele compelmentare/ soft—lawDreptul UE se bucura de anumite caracteristici:-aplicabilitatea imediata — directa -aplicabilitatea prioritara ⟾ confera speciﬁcitatea DUE

I. Dreptul primar Izvoarele primare cuprind urmatorarele categorii de tratate:
Tratatele Institutive — TCECO, TCEE, TCEEA
Tratatele modiﬁcatoare — tratatul de fuzuiune de la Bruxelles, din anii 70 in materie bugetara, Maastricht, Amsterdam, Nisa, Lisabona … si altele
Tratatele de aderare
Carta dr fundamentale a UE Tratate modiﬁcatoare — In prezent sunt in vigoare:-TUE-TFUE -Carta dr fudnamentale a UE -TCEEATratatele reprezinta izoarele fundamental la nivelul UE deoarece acesta au creat prevederi noi in baza vointei statelor de a crea si dezvolta constructia Comunitara/Unionala.CJUE ⟾ a sublimiat in jurisprudenta sa ca tratatele institutive au creat “o ordine juridica proprie” (hotararea in cauza Costa vs Enel) si ca statele membre si institutiile sunt obligate sa respecte DUE ﬁind supuse “controlului de constitutionalitate” + “ controlului de conformitate al actelor lor” cu CARTA CONSTITUTIONALA de BAZA — care este tratat Este evident ca Protocoalele si Anexele aferente au caracter obligatoriu, cu exceptia Declaratiilor, care desi sunt anexe la tratate, au valoare politica si nu juridicaReferitor la caracteristicile tratatelor, trebuie mentionat ca acestea NU se bucura de aplicabilitate imediata ⟾ patrund in ordinea juridica a statelor membre numai dupa ratiﬁcare, insa se bucura de aplicare prioritara + de aplicabilitate prioritatra si efect direct numai in anumite conditii. — CJUE este cea care a stabilit caracteristicile taratatelor ca izvoare primare — Revizuirea tratatelor la nivelul UE prezinta la randul ei o anumita speciﬁcitate, care rezida in insasi speciﬁcitatea UE ca organizatie internationala, interguvernamentala ⟾ art. 48 TUE → Tratatele pot ﬁ modiﬁcate in conformitate cu o procedura de revizuire ordinara sau cu o procedura de revizuire simpliﬁcata Procedura de Revizuire Ordinara — initiativa apartine:•oricarui stat membru •PE •Comisia Europeana Initiativa se prezenta Consiliului, care o transmite Consiliului European.Elaborarea propunerii de revizuire revine unei conventii formata din reprezentanti ai:-parlamentelor nationale-seﬁlor de stat sau guvern -PE-Comisia

Carta dr fundamentale a UE — reprezinta in prezent un izvor primar de DUE → art.6 TUE•cuprinde un catalog al dr fundamentale consacrate in tratate sau in jurisprudenta sau consacrate pt prima data prin acest instrument juridic obligatoriu •important de subliniat este faptul ca aceasta este obligatorie pt instituiile, organele, oﬁciile si agentiile UE, precum si pt statele membre →numai in cazul in care acestea pun in aplicare DUE •nu aduce nicio modiﬁcare competentelor UE si in cazul in care contine dr ce corespund unor drepturi garantate prin Conventia Europeana a Dr Omului, acesta se interpreteaza numai in lumina conventiei ⟾ Carta este obligatorie la nivelul UE | CJUE ii asigura aplicarea in mod unitar la nivelul statelor membre si de asemenea noua valoare juridica a Cartei nu impiedica aderarea UE la Conventia Europeana a Dr Omului II. Principiile generale de drept⟾ reprezitna izvoare nescrise ca si jurisprudenta Jurisprudenta CJUE a palsat pe locul al doilea in ierarhia izvoarelor de drept, avand in vedere importanta care le este acordata indeplinind potrivit doctrinei anumite functii:-constituie un sprijin in interpretare — fucntia de ajutor-reprezitna un argument in vederea sustinerii unei cereri in anulare la nivelul UE— functia de argument -reprezinta un motiv intemeiat pt activarea raspunderii institutiilor UE Principiile generale de drept la nivelul UE curpind urmatorarele categorii:1.Principiile DIP — sunt utilizate numai daca sunt compatibile cu natura juridica si structura institutionala a UE → de exemplu, aplicarea principiului potrivit caruia o incalcare substantiala a unui tratat multilateral de catre una dintre parti autorizeaza partea afectata de incalcare sa suspende aplicarea respectivului tratat. → La nivelul UE o asemnea situatie nu este posibila intrucat aplciarea tratatelor determina sanctionarea statului in cauza Exista principii de DIP care sunt compatibile cu DUE:•Principiul Efectului Util•Principiul Pacta sunt servanda•Principiul cooperarii loiale 2.Principiile generale ale dreptului intern al statelor membre — acesta sunt principii comune statelor membre, unele dintre acestea avand si o consacrare legislativa -Principiul securitatii juridice-Pricnipiul dr la aparare -Dreptul la recurs / la o cale de atac impotiva unei decizii a unei autoritati-Principul egalitatii in fata legii art 340 TFUE → in materie de raspundere extracontractuala UE este obligata sa repare in conformitate cu Principiile Generale Comune ordinilor juridice ale statelor membre prejudiciile cauzate de institutiile sale sau de agentii sai in exercitiul functiilor lor Doctrina a aratat ca exista o inﬂuenta reciproca intre ordinea juridica a UE si ordinea juridica a statelor membre, ajungandu-se la un jus comunae care se dezvolta si evolueaza in mod constant.

3.Principiile proprii DUE — aceste principii isi au sursa in insusi DUE si sunt marcate de speciﬁcitatea acestuia -Principiul liberei circulatii -Principiul nediscriminarii -Principiul echilibrului institutional -Principiul preferintei in domeniul politicii agricole -Principiul solidaritatii intre state 4.Drepturile fundamentale — art 6 TUE → drepturile fundamentale, asa cum sunt garantate prin Conventia Europeana a Dr Omului si astfel cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre, constituie principii generale ale DUE
au caracteristica unui izvor de drept primar, ﬁind incluse in Carta, dar in acelasi timp ele si-au pastrat statutul de principii generale de drept, ﬁind interpretate in lumina dreptului primar III. Acordurile internationale ⟾ consacrarea in Partea a 5-a din TFUE — Actiunea Externa a UE
Tratatul de la Lisabona foloseste pt prima data sintagma de “actiunea externa ”prevazandu-se o priocedura speciﬁca de negociere si incheierea a caestora la nivelul UE
Incheierea acordurilor internationale de catre UE trebuie analizata in stransa legatura cu tipurile de comeptenta pe care aeasta o are in diferitele domenii de actiune
Reglementarea competentelor dintre UE si statele membre, pt prima data prin tratatul de la Lisabona, a adus o clariﬁcare si in ceea ce priveste competenta UE de a incheia diferite acorduri internationale. Anterior jutrisprudenta CJ de la Luxemburg a fost cea care a stabilit competenta UE / COmunitatii Europene sde a incheia acorduri internationale in diferite domenii Procedura de incheiere a acordurilor internationale
Comisia Europeana sau Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate propun Consiliului recomandari in vederea incheierii de acorduri internationale cu state terte sau organizatii internationale interguvernamentale.
Consiliul adopta o decizie de autorizare a inceperii negocierilor si numeste negociatorul, care poate ﬁ Comisia sau Inaltul Reprezentant.
La nivelul UE, acordurile sunt negociate de Comisie sau Inaltul Reprezentant in domeniile lor de actiune→ Consiliul propunand constituirea, de la caz la caz, a unui comitet special care sa sprijine cei 2 negociatori.

Anterior adoptarii deciziei de incheiere a acordurilor, Consiliul poate consulta Parlamentul European sau are nevoie de aprobarea sa in urmatoarele cazuri:
-pentru incheierea acordurilor de asociere
-pentru incheierea acordului de aderare a UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului; acordul este prevazut de Protocolul nr. 8 in baza art. 6 din TUE
-acord de instituire a unui cadru institutional speciﬁc prin organizarea procedurilor de cooperare
-pentru incheierea de acorduri care au implicatii bugetare importante
-pentru incheierea acordurilor in domeniile in care se aplica procedura legislativa ordinara sau speciala, in cazul in care este necesara aprobarea PE

Art. 218 TFUE → in cazurile prevazute de tratate, Consiliul hotaraste cu majoritate caliﬁcata, unanimitatea ﬁind strict prevazuta de tratat (art. 218 (8) TFUE).
Anterior incheierii unui acord, un stat membru, PE, Consiliul sau Comisia poate solicita avizul CJUE cu privire la compatibilitatea acordului preconizat cu prevederile tratatelor.

In cazul in care Curtea constata ca prevederile acordului/tratatului/conventiei etc. nu sunt compatibile cu tratatele Uniunii, se impune ﬁe modiﬁcarea tratatelor, ﬁe modiﬁcarea proiectului de acord (a se vedea avizul CJUE 2/2013 prin care s-a statuat ca prevederile acordului de aderare la Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu sunt compatibile cu prevederile tratatelor).
BCE este consultata in cazul in care se intentioneaza incheierea de acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei Euro in raport cu monedele statelor terte.
Un alt aspect important privind incheierea acordurilor internationale vizeaza competenta Curtii de a incheia astfel de acorduri in diferite domenii de actiune. Pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a stabilit o serie de competente si domenii de competenta ale Uniunii si statelor membre in art. 2 – 6 TFUE, i-a revenit CJUE sarcina de a interpreta prevederile tratatelor pentru a identiﬁca competenta Comunitatii/Comunitatilor Europene de a incheia acorduri internationale in diferite domenii.
•Astfel, in hotararea pronuntata in cauza 22/1970, asa-numita doctrina a AETR (Acordul European in domeniul Transportului Rutier) sau ERTA, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene/Curtea de la Luxemburg a stabilit competenta Comunitatii Economice Europene (CEE) de a incheia acorduri internationale (competenta externa) in domeniile in care detinea competenta interna; ulterior, in alte decizii, Curtea a statuat ca aceasta competenta externa poate ﬁ exercitata si in situatia in care nu s-a exercitat competenta interna.

Asadar, in baza teoriei competentelor externe implicite (daca are competenta interna, atunci are si competenta externa si poate sa si-o exercite pe cea externa chiar daca nu si-a exercitat-o pe cea interna), CEE/Comunitatea Europeana (CE) a dobandit competenta de a incheia acorduri internationale in diferite domenii de actiune. Alte avize privind competenta – 1/75, 1/76, 1/94, 2/94 etc.
IV. Dreptul derivat/ izvoarele secundare
Acestea reprezinta cele mai numeroase izvoare la nivelul DUE.
-De ce izvoarele secundare/derivate sunt sub acordurile internationale — Art. 216 (2) TFUE
-Acordurile sunt obligatorii pentru institutiile Uniunii. – art. 12
Tratatul de la Lisabona a inclus pentru prima data izvoarele derivate in categoria „actele juridice ale Uniunii”. astfel, art. 288 TFUE cuprinde nomenclatura actelor adoptate la nivelul Uniunii – „pentru exercitarea competentelor Uniunii, institutiile adopta regulamente, directive, decizii, recomandari si avize”.
regulamentele, directivele si deciziile — caracter obligatoriu
avizele si recomandarile — fara caracter obligatoriu.
art. 289 TFUE → catalogheaza ca acte legislative regulamentele, directivele si deciziile adoptate conform procedurii legislative ordinare sau speciale, la initiativa Comisiei Europene.
Tratatul de la Lisabona a introdus, de asemenea, notiunea de acte fara caracter legislativ:-actele delegate → art. 290 TFUE
-actele de punere in aplicare → art. 291 TFUE

Regulamentele
Regulamentele sunt prevazute de art. 288 TFUE, avand urmatoarele caracteristici:
•sunt acte juridice cu caracter obligatoriu ⟾ obligativitatea are in vedere toate elementele sale, respectiv atat scopul de atins, cat si mijloacele urmarite, cu alte cuvinte regulamentul este un act complet si este interzisa aplicarea sa incompleta sau selectiva
•are caracter general ⟾ se adreseaza intotdeauna tuturor statelor membre (este similar legii din dreptul intern)
•se aplica direct in ﬁecare stat membru ⟾ se bucura de aplicare directa, nu necesita preluare printr-o norma interna si implicit are si efect direct, in sensul in care resortisantii statelor membre pot invoca in fata autoritatilor sau instantelor judecatoresti din statele membre dispozitiile unui regulament, daca acestea sunt clare, precise si neconditionate, respectiv perfecte
→ regulamentul nu se transpune in ordinea juridica a statelor membre, ci se aplica in mod direct, ﬁind posibile, in anumite situatii, norme nationale care vin sa puna in aplicare anumite dispozitii din regulament numai in sensul clariﬁcarii acestora, pentru a se bucura de efect deplin la nivel national
— Regula este ca regulamentul nu se transpune, cu exceptia statelor care vin sa sprijine aplicarea acestuia. —
Decizia
Decizia, a carei deﬁnitie a fost modiﬁcata prin Tratatul de la Lisabona, se bucura de urmatoarele caracteristici:
•este, ca si regulamentul, obligatorie in toate elementele sale, respectiv in ceea ce priveste scopul si mijloacele folosite pentru atingerea acestuia
•are aplicare directa, ca si regulamentul si efect direct; decizia nu se transpune in legislatia statelor membre, ci poate crea drepturi si obligatii in mod direct pentru resortisantii statelor membre
•decizia are, in esenta, caracter individual
→ desi modiﬁcarea introdusa prin Tratatul de la Lisabona „in cazul in care se indica destinatarii…”, ar induce un caracter general deciziei, exceptia ﬁind caracterul individual (in cazul in care se indica)
Directiva Este un act de drept derivat, care are urmatoarele trasaturi:
•are un caracter individual ⟾ in sensul in care are destinatar precis — statele membre; nu si resortisantii;
→ in practica, directivele se adreseaza tuturor statelor membre
•are caracter obligatoriu ⟾ numai in ceea ce priveste scopul de atins, mijloacele, formele de atingere a obiectivului ﬁind lasate la latitudinea statelor membre→ spre deosebire de regulament, directiva este un act juridic incomplet
→ practica institutiilor europene este aceea de a adopta directive cat mai detaliate, ceea ce ar diminua marja de manevra a statelor membre (se critica transformarea practica a unei directive intr-un regulament
•directiva se transpune in legislatia statelor membre, este preluata dintr-o norma de drept intern si in consecinta → dispozitiile sale nu se bucura de efect direct sau aplicare directa; totusi, dupa cum vom vedea, in cazul in care directiva nu este transpusa de statul membru in termenul de transpunere prevazut de textul sau sau este transpusa in mod incorect sau incomplet, directiva se poate aplica in mod direct si poate capata efect direct, putand ﬁ invocata de resortisanti in raport cu autoritatile statului respectiv

Recomandarile si avizele
Nu sunt obligatorii (sunt acte fara caracter obligatoriu) potrivit art. 288 TFUE, insa, in virtutea principiului cooperarii loiale, statele membre trebuie sa respecte si aceste tipuri de acte juridice.Dupa cum am mentionat, Tratatul de la Lisabona a introdus 2 noi categorii de acte juridice in art. 290 si 291 TFUE, respectiv:
1.Actele delegate = care sunt adoptate de Comisia Europeana in baza unei delegari printr-un act legislativ→ nu au caracter legislativ si nu pot modiﬁca decat elemente neesentiale ale unui act legislativ;
→ tratatul prevede limitele delegarii acordate Comisiei
→ acestea pot ﬁ regulamente delegate, decizii delegate, directive delegate
2.Actele de punere in aplicare = adoptate de Comisia Europeana sau, in anumite situatii, de Consiliu, in scopul aplicarii unitare de catre statele membre a actelor obligatorii adoptate la nivelul Uniunii → statele membre sunt implicate in procedura de control al exercitarii competentelor de executare de catre Comisie – regulamentul 130/2011
In concluzie, in doctrina se arata ca actele legislative si actele delegate reprezinta acte de baza, in timp ce actele de punere in aplicare care, la randul lor, sunt regulament de punere in aplicare, directiva de punere in aplicare etc. reprezinta acte de executie sau drept tertiar.
V. Dreptul complementar Dreptul complementar sau actele de soft-law sunt, in principiu, acte fara forta obligatorie.
Se mai numeste si drept tertiar.
Dreptul complementar cuprinde reguli de conduita prevazute in instrumente carora nu li se atribuie forta juridica obligatorie ca atare, dar care pot avea, totusi, efecte juridice (indirecte) si care au ca scop producerea sau care pot produce efecte practice.
Totodata, in doctrina se face diferenta intre actele atipice, care imprumuta numele de la cele existente in tratate fara sa pastreze si caracteristicile acestora si actele nenumite, care nu se incadreaza in nicio categorie prevazuta de tratate.
Doctrina a fost cea care a clasiﬁcat aceste acte de drept complementar in diferite categorii, respectiv:
-Instrumente preparatorii (Carti verzi, Carti albe, programe de actiune)
-Instrumente informative (comunicari informative, comunicari interinstitutionale)
-Instrumente interpretative si decizionale (reguli administrative, ghiduri, coduri etc.)
Curtea de Justitie de la Luxemburg a aratat in anumite situatii ca aceste acte pot ﬁ supuse controlului jurisdictional si pot produce efecte juridice. Totodata, doctrina considera ca recomandarile si avizele din art. 288 pot ﬁ catalogate ca acte de drept complementar, in aceeasi categorie ﬁind incluse si conventiile incheiate intre statele membre.
Jurisprudenta ca izvor de DUE
Jurisprudenta CJUE reprezinta un izvor de drept obligatoriu la nivelul Uniunii, avand o inﬂuenta considerabila asupra dezvoltarii DUE si bucurandu-se, in cea mai mare parte, de efect erga omnes.
Sunt 4 roluri pe care le indeplineste CJUE:
-ca un tribunal international
-constitutional
-administrativ
-Curte de Casatie

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Chestiuni organizatorice -se va face lista de prezenta, cate 6 coli o sa circule prin sala [620152] (ID: 620152)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Chestiuni organizatorice -se va face lista de prezenta, cate 6 coli o sa circule prin sala [620152]

Copyright Notice

Licență Ciublea B. [304991]

Efectele desenelor animate și a le televiziunii asupra [629616]

Termenul de Business Intelligence ɑ fost introdus de către Gɑrtner Group lɑ mijlocul [618833]

FACULTY OF MEDICINE AND HEALTH SCIENCE HUNGARY POSTCHOLECYSTECTOMY SINDROME MARIANA UNGUR A THESIS SUBMITTED IN FULFILMENT OF THE REQUIREMENT FOR THE… [310305]

Specializare: MANAGEMENT FINANCIAR [626347]

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE ȘTIINȚE DEPARTAMENTUL DE CHI MIE ȘI BIOLOGIE Specializarea: ȘTIINȚA MEDIULUI LUCRARE DE LICENȚĂ… [612834]

Copyright Notice

Similar Posts