Documente de evidență contabilă . În alegerea tipurilor de itemi și formularea lor am [620091]

1
CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I Considerații generale privind documentele și registrele obligatorii în
derularea afacerii
1.1 Cadrul legal și elementele definitorii pentru documentele contabile
1.1.1 Cadrul legislativ general si importanta documentelor
1.1.2 Concept, structura, formă, funcții, clasificare, întocmire, verificare,
corectare, circuit, clasare, păstrare și arhivare
1.1.3 Completarea documentelor și registrelor obligatorii în derularea unei afaceri
1.1.3.1 Documentele financiar -contabile privind activel e imobilizate.
1.1.3.2 Documentele utilizate pentru evidenta operativa a stocurilor
1.1.3.3 Documente privind evidența decontărilor cu terții
1.1.3.4 Documentele privind operațiile de încasări și plăți
1.2 Înregistrarea tranzacțiilor(jurnalizarea)

CAPITOLUL 2 Metode și strategii didactice utilizate în predarea documentelor și
registrelor contabile
2.1 Delimitări conceptuale privind strategiile didactice
2.2 Rolul strategiilor didactice în cadrul procesului de învățare – predare
2.3 Dimensiuni ale proiectării didactice
2.3.1 Planificarea – etapă importantă în proiectarea didactică
2.3.2 Proiectarea unități de învățare
2.3.3. Proiectarea lecțiilor
2.4 Metode didactice utilizate în predarea disciplinei contabilitate -aspecte teoretice și
practice
2.4.1 Exemplificări de metode utilizate în predarea contabilității
2.5. Sistemul mijloacelor de învățământ –caracteristici teoretice și practice
2.6 Strategii de predare
2.6.1 Relația predare – învățare – evaluare
2.6.2 Predarea – metode moderne
2.6.3 Învățarea – învățarea vizibilă
2.6.4 Evaluarea unității de învățare Echipamente, softuri și documente contabile .

2
2.6.4.1 Proiectarea unui test în Google Classroom
CAPITOLUL 3 Utilizarea documentelor în format fizic și format electronic. Studiu
comparativ în activitatea de instruire practică .
3.1.Utilizarea documentelor în format fizic – aspecte teoretice
3.2.Utilizarea documentelor în format electronic – aspecte teoretice
3.3 Studiu comparativ în activitatea de instruir e practică.
3.3.1 Analiza rezultatelor – avantajele și dezavantajele folosirii documentelor în format
fizic și electronic
CAPITOLUL 4 Cercetarea și investigarea pedagogică a activității didactice
4.1 Obiective și ipoteze de cercetare
4.2 Descriere i nstituție de învățământ
4.3 Descriere eșantion
4.4 Instrumente
4.5 Procedura
4.6 Analiza datelor
4.7 Limitele cercetării
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
ARGUMENT
,,Copilul poate și știe să învețe din orice situație
de viață: avantajoasă sau dezavantajoasă,
reușită sau nereușită, favorabilă sau nefavorabilă,
autentică sau inautentică, firească sau nefirească.”
Gabriel Albu

Lumea afacerilor a fost și este dintotdeauna fascinantă și cel care vrea să pătrundă
în aces t labirint fără să se rătăcească, trebuie să fie capabil să -și asume anumite riscuri, să
știe să gestioneze bunurile societății, făcând în același timp distincția între bunurile sale și
cele ale unității economice pe care o reprezintă. E important să poți face un adult să
conștientizeze aceste lucruri, dar e o adevărată provocare să poți face acesta cu un
adolescent, un adult în devenire, cum este elevul de liceu.
Pe baza experienței practice acumulate în munca instructiv -educativă cu elevii,
precum și pe b aza bibliografiei în lucrarea ,,Strategii didactice utilizate în predarea
documentelor și registrelor contabile obligatorii în derularea unei afaceri” îmi propun să
demonstrez că utilizarea unor strategii, metode moderne accelerează însușirea
cunoștințelor , formarea priceperilor și deprinderilor, capacităților, contribuind la
dezvoltarea tuturor proceselor psihice.
Tema aleasă vizează demersurile desfășurate pentru inovarea și modernizarea
strategiilor didactice pe predare – învățare – evaluare în vederea c reșterii motivației și
interesului elevilor pentru învățare, valorificare a potențialului creativ și intelectual.
În activitatea mea profesională desfășurată până acum și din interacțiunea cu elevii,
mi-am dat seama că unul din lucrurile pe care generația actuală pune foarte mare preț este
libertatea. Vor să aibă ocazia să își facă programul cum vor ei și să aibă suficient timp
pentru viața personală astfel încât să își cultive hobby -urile, la care nu sunt dispuși să
renunțe, muncind peste program sau acasă . Mai mult decât libertate, tot mai mulți elevi
refuză ideea de a avea un șef înainte să apuce să aibă unul. Sună puțin a scenariu de teatru
al absurdului, însă nu e.
E realitatea tinerilor care se pregătesc să intre în câmpul muncii, care vor încerca să
convingă că merită salariul unui manager, deși nu au nici un fel de experiență. E rău să
visezi? Categoric, nu.

4
Însă cred că e foarte importantă responsabilitatea pe care o avem noi, profesorii. Ei
vor ajunge să se maturizeze, să revină cu picioarele pe păm ânt, să se calibreze la realitate,
doar că mai durează și trebuie să avem răbdare, de aceea e foarte important ce facem până
atunci.
Vestea proastă e că nu există rețete, vestea bună e că ni le putem scrie noi! Acesta
este motivul pentru care am ales aceas tă temă. O voi transforma într -un cârlig, cu ajutorul
căruia să conectez elevii cu realitatea sau cel puțin o parte a ei.
Prin intermediul acestei cercetări voi încerca să descopăr prin mai multe metode și
anume metoda testelor, aplicată atât pe parcursul primului semestru, cât și pe parcursul
celui de -al doilea semestru și metoda chestionarului măsura în care prin laboratorul
tehnologic se ating competențe cheie prevăzute în curriculumul de specialitate. Astfel, am
pornit de la nivelul inițial în competenț ele vizate al elevilor clasei a noua, la începutul
anului școlar prin aplicarea unui test inițial și încheind cu un chestionar aplicat elevilor de
clasa a noua, a zecea și a unsprezecea.
Ulterior am urmărit pe parcursul anului școlar dobândirea competențel or cheie și de
specialitate. Am folosit metode tradiționale pe parcursul primului semestru, iar în decursul
celui de -al doilea semestru, datorită contextului pandemic actual mi -a impus să desfășor
orele online cu ajutorul platformei Google Classroom.
Scopu l prezentei lucrări este de a stabili importanța calculatorului în desfășurarea
orelor de contabilitate, de a vedea care este impactul folosirii acestuia și asupra claselor din
ciclul inferior, de a face cât mai atractivă disciplina contabilitate și pentru clasele de
comerț, mai ales că din multe studii rezultă faptul că elevii de astăzi sunt mai
întreprinzători, le place să caute și să descopere singuri, dețin aptitudini lucrative și acestea
trebuie cultivate.
Având în minte aceste repere, îmi doresc ca p rin intermediul lucrării să aduc o
perspectivă proaspătă asupra relației elev -profesor, relație care se poate redefini și ajusta
doar în tandem.

5
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DOCUMENTELE ȘI
REGISTRELE CONTABILE OBLIGATORII ÎN
DERULAREA UNE I AFACERI
1.1 Cadrul legal și elementele definitorii pentru documentele contabile
Evidența contabilă implică obligația unităților patrimoniale de a consemna operațiile
economice și financiare, în momentul efectuării lor, în documentele justificative, iar pe
baza acestora se inserează în evidența operativă (registre, fise, cartele) și se înregistrează în
instrumentele de evidență contabilă (registrul jurnal, cartea mare, fișe de cont, balanțe de
verificare). Evidența operativă, de exemplu, înregistrează feno menele și procesele
economice în mod operativ, adic ă în cel mai scurt timp de la producerea lor, în unele cazuri
simultan cu desfășurarea operațiilor, și la locul apariției acestora. Evidența operativă este
folosită îndeosebi pentru a urmări mișcarea stocuri lor, a numerarului și documentelor,
prezența la lucru a angajaților, folosirea timpului de lucru, derularea contractelor cu
furnizorii și beneficiarii, consumul de energie. În schimb, verificarea presupune:
activitatea economico -financiară și
deciziile conducerii, iar, pe de altă parte, dintre decizii și legi, norme, standarde, previziuni,
programe ș i altele;

reale , neeconomice și nelegale

dificultăților care încetinesc desfășur area optimă a activității economico -sociale.
În sfera verificării financiar -contabile se cuprind obiective privind atât întocmirea
documentelor primare conform condițiilor de formă și de conținut, cât și organizarea,
realizarea și conducerea evidenței ope rative și contabile în vederea determinării cât mai
exacte a situației reale existente. Totodată, datele consemnate în documentele primare și în
evidența operativă și contabilă au cea mai largă utilizare în efectuarea verificărilor, întrucât
aceasta reflec tă întreaga activitate economică, financiară și gestionară a entităților
patrimoniale și pe baza lor organele de control își susțin constatările .

6
1.1.1 Cadrul legislativ general și importanța documentelor
o Legea contabilității nr.82/1991
o Ordinul nr. 3512/2008 privind documentele financiar -contabile.
o Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar
conta
bile (Anexa nr.1 din OMEF 3512/2008 )
o Ordinul MFP nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar
contabile
o Legea nr. 16 din 02.02.1996 a Arhivelor Naționale
o Legea nr. 358/06.06.2002 pentru modificarea și completarea Legii
Arhivelor Naționale nr. 16/1996
Conform legii contabilității nr.82/1991 republicată, art.1 societățile comerciale
societățile/companiile naționale, regiile au tonome, institutele naționale de cercetare –
dezvoltare,societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze
și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei
legi, și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității. Acest lucru se realizează
conform art. 2.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea,
gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rez ultatelor
obținute din activitatea persoanelor juridice și fizice prevăzute la art. 1 trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu
privire la poziția financiară, performanța financiară ș i fluxurile de trezorerie, atât pentru
cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali,
creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.
Procesul cunoașterii contabile încep e în mod obligatoriu cu activitatea de observare
și consemnare a datelor privind patrimoniul unității. Această acțiune asigură datele de
intrare în sistemul contabil privind existența, starea și mișcarea elementelor patrimoniale.
Documentarea – procedeu al contabilităț ii.
Document area, ca procedeu al contabilităț ii, este acțiunea de observare și
consemnare în documente a datelor privind operațiile economice din cadrul unității, în
momentul și la locul efectuă rii operațiilor. Documentele trebuie întocmite cl ar, precis, să
reflecte realitatea, trebuie într -o formă unitară în privința conținutului, structurii, numărului
de exemplare , denumirea și circulația lor. Dată fiind importanța deosebită a informațiilor
contabile în conducerea unității patrimoniale, oper ațiunea de consemnare și culegere a

7
datelor contabile este organizată după criterii precise și în funcție de necesitățile practice,
ele constituind baza întregului sistem de evidență din unitatea patrimonială.

1.1.2 Concept, structura, form ă, func ții, clasificare, î ntocmire, verificare, corectare,
circuit, clasare, pă strare și arhivare
Datele și informațiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate
în cadrul documentelor contabile. Toate evenimentele și tranzacțiile economice trebuiesc
înregistrate în documente, prin care se dovedește efectuarea operațiilor economico –
financiare din cadrul unității economice.
Documentele de evidență financiar -contabile sunt acte scrise în care se
consemnează și se p relucrează informațiile generate de tranzacțiile economice ale
entității.
Legea contabilității1 prevede că „ orice operațiu ne economică efectuată se
consemnează într -un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ ”. Este interzisă efectuarea de operații economice
fără să fie înregistrate în contabilitate. Dator ită rolului pe care il au în circuitul economic,
documentele de evidență financiar -contabile se grupează în documente justificative,
documente de sinteză și registre contabile. (fig.1.1)2

Fig. 1.1 Clasificarea documentelor financiar -contabile și relația cu formele de evidență
Documentele de evidență din sfera contabilității, numite documente financiar –
contabile² asigură realizarea între cele două forme ale evidenței economice, evidența

1 Legea contabilității nr.82/1992, modificată și completată
2 Maria Popan, 2016, p. 113 Documente
financiar -contabile a.
Documente
justificative
b.
Registre contabile
c.
Situații financiare
anuale Evidența
operativă
Evidența
contabilă
Documente de
sinteză și raporta re

8
operativă sau evidența primară și evidența contabilă sau contabilitatea. A treia formă a
evidenței economice, statistica folosește datele din evidența operativă și documentarea
proprie. Ca și importanță documentele, prin datele pe care le conțin, acestea fac dovada
înfăptuirii operațiilor economico -financiare, instituind baza înregistrării în cont abilitate. De
asemenea prin intermediul documentelor se poate realiza un control economico -financiar,
constituind astfel un mijloc pentru descoperirea unor nereguli. Docume ntele au o
importanță juridică, putând fi folosite ca probă în justiție în cazul uno r litigii.
Structura documentelor :
Consemnarea și culegerea datelor contabile este realizată după criterii precise ,
acestea constituind baza întregului sistem de evidență din cadrul unei entități. Structura
documentelor este diferită în funcție de caracterul operației consemnate și domeniul de
activitate al unității economice. În felul acesta structura documentelor se referă la
elementele principale , de conținut ale formularului.
Elementele principale3 pe care trebuie sa le cuprindă orice document sunt enumerate la fig.
1.2

Fig. 1.2 Principalele elemente ale documentelor
– denumirea documentului;
– denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei
fizice care întocmește documentul;
– numărul documentului și data întocmirii acestuia;

3 Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.2634/5.11.2015 privind documentele financiar -contabile Elementele
principale ale
documentelor Denumirea
unității și
adresa Date
cantitative și
valorice Denumirea
docume ntului
Menționarea
părților Numărul și
data Nume,
prenume și
semnături
Conținutul
operației Date
fiscale

9
– date fiscale
– menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico -financiare (când
este cazul);
– conținutul operațiunii economico -financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
– datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico -financiare efectuate, după
caz;
– numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operațiunii economico -financiare.

Forma și funcțiile documentelor .

Documentele simple, pot îmbrăca mai multe forme:
 Documente în formă tabelară , în această categorie sunt cuprinse documentele ce
apar sub forma unor tabele cu linii și coloane. La intersecția unei coloane cu un rând iau
naștere rubricile care conțin date ce fac obiectul prelucrării în contabilitate ( Exemple:
Bonul de consum, fișa de maga zie, stat de plată salarii) ;
 Documente sub formă de chestionar, datele furnizate de aceste documente se obțin
în urma răspunsului la anumite întrebări:
o Cu răspuns închis (întrebări de tip grilă):
o Cu răspuns deschis (declarația de inventar, chitanța);
 Docum ente grupate , îmbină forma tabelară și cea sub formă de chestionar, fiind
alcătuite din mai multe părți(factura, ordinul de deplasare) .
Formularele folosite ca documente pot fi : tipizate și netipizate .
Formularele tipizate sunt suporturi de informații în care conținutul, forma și formatul
sunt prestabilite și tipărite, acestea sunt imprimate cu elemente obligatorii precizate în
reglementări legal emise d e Ministerul Finanțelor Publice (Exemple: jurnalul de
cumpărături, stat ele de salarii, jurnalul de vânzări, factura, chitanța, ordinul de plată ).
Formularele netipizate sunt documente în care conținutul, forma și formatul nu sunt
prestabilite și imprimate, iar folosire lor este la latitudinea entității (Exemple: registre de
evidență a datelor extracontabile, liste, procese verbale, rapoarte de producție ).

10

În demersul lor aplicativ, documentele j ustificative îndeplinesc următoarele funcții :

Fig. 1.3 Funcțiile documentelor
Clasificarea documentelor
Având în vedere faptul că în activitatea unității patrimoniale sunt utilizate numeroase
și variate documente de evidență în raport cu operațiunile economice și/sau financiare pe
care le consemnează, în funcție de trăsăturile caracteristice ale operațiilor economice și
financiare, documentele de evidență se clasifică după următoarele criterii:
1. După caracterul și funcția pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:
o documente de dispoziție – care cuprind ordinul de executare a unei
operații/prin care se transmite ordinul de a efectua o operație economică sau financiară
precum și indicațiile necesare executării ei (ordinul de plată, comanda, dispoziția de
încasare, dispoziția de plată); Funcția de
consemnare
Funcția juridică Funcția de
calculație Funcția de asigurare
a integrității
patrimoniului Funcția de acte
justificative
Funcția de
verificare a
activităților
desfășurate Funcțiile
documen
telor Potrivit căreia orice operație economică,
efectuată în cadrul entității, se consemnează în
documente letric și cifric, cantitativ și valoric
Potriv it căreia documentele justifică
înregistrarea în contabilitate a operațiilor
consemnate în ele
Potrivit căreia documentele asigură urmărirea
activității economico financiare a entității în
cele mai mici detalii și efectuarea controlului,
privind respectarea disciplinei financiare și
fiscale de către organele cu atribuții
Potrivit căreia documentele angajează drepturi,
răspunderi și obligații în sarcina persoanelor
care le -au întocmit, cu privire la mișcările de
valori produse în averea entității
Potrivit căreia documentele referitoare la
cheltuielile de producție stau la baza calculării
costului produselor obținute, al lucrărilor și al
serviciilor prestate
Potrivit căreia documentele asigură stabilirea
drepturilor și a obligațiilor bănești ale entități;
în cazul unor litigii, lipsuri, documentele
contabile stau la baza efectuării expertizelor și
cercetărilor .

11
o documente justificative sau de execuție – consemnează operații economice
efectuate (factură, factura fiscală, bonul de consum, chitanță);
o documente combinate (mixte) – cuprind atât ordinul de executare a unei
operații , cât și confirmarea efectuării ei (bonul de consum, dispoziție de livrare, aviz de
însoțire a mărfii);
2. După natura operațiilor economice, documentele de evidență se împart în
documente privind:
a. imobilizările:
 corporale: Proces -verbal de predare -preluare;
 necorporale: Proce s-verbal de recepție și punere în funcțiune;
 financiare: Proces v erbal de scoatere din funcțiune.
b. active circulante:
 materiale – notă de recepție și constatare de diferențe, Bonul de consum, Fișa limită
de consum;
c. disponibilități bănești: Chitanță, Dispoziție de plată -încasare, Proces -verbal de
plăți
d. salarii și alte drepturi cuvenite angajaților: statul de salarii, lista de avans
chenzinal, ordinul de deplasare, decontul de cheltuieli etc.
e. vânzările: Factură fiscală, dispoziții de livrare, Aviz de însoțire a mărfii.
f. corespondență;
g. arhivă.
3. După numărul operațiilor economice pe care le cuprind:
 documente singulare – conțin date privind o singură operație (factură, chitanță,
bonul de consum);
 documente cumulative sau centralizatoare – cuprind date privind mai multe operații
de același fel și cumulează, generează datele din documentele singulare (Jurnal de
cumpărături, Jurnal de vânzări);
4. După momentul întocmirii:
o documente primare – se întocmesc, de regulă, în momentul și la locul
efectuării operațiilor economice și în care se consemnează pentru prima dată operațiile
economice sau financiare (factură, chitanță);
o documente secundare – se întocmesc pe baza documentelor primare.
5. După locul întocmirii:

12
 documente interne – circulă doar î n interiorul unității economice. O parte din aceste
documente rămân în interiorul întreprinderii, ca de exemplu: Bonul de consum. Alte
documente interne circulă în interiorul întreprinderii, ca de exemplu: Facturile întocmite
pentru produse livrate, lucrăr ile executate și serviciile prestate, ordinul de plată, cecul etc.;
 documente externe – circulă la terți sau sunt întocmite de către terți. Aceste
documente reflectă relațiile unității patrimoniale cu terții persoane fizice sau juridice, de
exemplu: Factur a primită de la furnizor, Extrasul de cont primit de la bancă etc.
6. După regimul de tipărire și utilizare:
o documente cu regim special – pentru care sunt stabilite reguli stricte de
tipărire, numerotare, întocmire, păstrare (chitanță, factură, cecul, avize d e însoțire, foi de
parcurs, efecte de comerț), pentru aceste documente există precizări exprese privind modul
de circulație și păstrare cu reguli pentru evidența și păstrarea lor. Astfel, pentru
documentele care se prezintă sub formă de carnete se impune ș i urmărirea, sigilarea și
certificarea numărului de exemplare, iar pentru cele sub formă de foi volante se impune
numerotarea și parafarea lor;
o documente cu regim uzual/fără regim special sunt documente care se
folosesc cu respectarea normelor generale de întocmire, circulație și păstrare: bonul de
consum, Ordinul de plată, Borderoul de achiziție, Notă de contabilitate etc.
o documente cu reglementări exprese – sunt acele documente care se folosesc
numai pentru anumite operații economice: Mărci poștale, Cert ificate medicale, Carnete de
muncă, Mărci fiscale etc.
7. După sfera de aplicare:
 documente generale sau comune – care sunt utilizate de către toate unitățile (facturi,
chitanțe)
 documente specifice – utilizate pentru operațiuni specifice anumitor ramuri de
activitate.
8. După forma de prezentare:
o documente tipizate – care se întocmesc pe formulare – tip (facturi, chitanțe)
o documente netipizate – care se întocmesc pe formulare specifice unor
ramuri sau se improvizează în funcție de necesități.
9. După modul de î ntocmire și rolul pe care -l îndeplinesc in cadrul sistemului
informațional, contabil, documentele de evidentă se grupează astfel:

13
a) documente justificative sunt acele documente care se întocmesc la locul și în urma
executării operațiilor economice sau fin anciare, prin semnarea lor de către persoanele care
le-au întocmit, vertical și înregistrat. Ele asigură certitudinea și realitatea efectuării
operațiilor respective.
b) documentele de evidență contabilă sunt registrele contabile în care se
consemnează și păstrează informațiile în structura proprie contului în cadrul registrelor
contabile propriu -zise intră: Registrul – Jurnal, Registrul Cartea mare, Registrul -inventar.
De asemenea registrele contabile pot fi însoțite și de registre de evidență operativă c are se
întocmesc pentru stocare informațiilor de un anumit fel, pe locuri de gestionare, și anume:
Registrul cheltuielilor, Registrul stocurilor, Registrul veniturilor, Jurnalul de vânzări,
Jurnalul de cumpărări,etc.
c) documente de sinteză și raportare co ntabilă sunt acele documente prin care se
cumulează și se transmit informațiile în exteriorul unității patrimoniale și din care amintim:
Bilanțul contabil semestrial și anual, și Notele explicative, Balanța de verificare sintetica la
sfârșitul lunii, Buget ul de venituri și cheltuieli, Declarația privind impozitul de profit la
sfârșitul trimestrului (anului).

Întocmirea documentelor
În orice unitate economică, întocmirea documentelor pentru fiecare operație
economică și financiară reprezintă o cerință majoră pentru cunoaș terea și managementul
activității, întrucât aceasta reclamă un control riguros atât a supra integrității și modului de
gestionare a patrimoniului în totalitate sau părților componente, cât și a fi ecărei operații în
parte. Întocmirea docu mentelor se poate face manual sau cu ajutorul sistemelor
informatice, în conformitate cu regulile stabilite de normele legislative în domeniu4 .
Întocmirea manuală se poate face prin folosirea cernelii sau pix cu pastă albastră. În
documentele justificativ e și în cele contabile nu sunt admise ștersături, modificări, precum
și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă.
Regimul juridic al documentelor în formă electronică este stabilit de Legea
nr.260/2007 privind înregistr area operaț iunilor comerciale, regim care conține date privind
operațiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care
emit și primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanțe în formă electronică.

4 Legea contabilității nr.82/1991, Ordinul Ministerului Finanțelor publice nr. 2635 din 5.11.2015 privind
documentele financiar – contabile

14
Verificarea documentelor

Verificarea docu mentelor de evidență este operaț ia premergătoare înregistrării
operațiilor economice și financiare în conturi și constă în controlul respectării condiți ilor
de formă și de fond pe care acestea trebuie să le î ndeplinească. Verificarea documentelor
are ca scop respectarea regulilor de întocmire, corectitudinea și realitatea datelor înscrise în
documente.
Verificarea documentelor constă în:
a) verificarea formei – urmărește da că a fost folosit formularul corespunzător,
dacă documentul a fost completat clar, cite ț, dacă au fost întocmite toate exemplarele
cerute, dacă el conține semnăturile celor în drept, dacă nu prezintă corecturi și ștersături;
b) verificarea calculelor aritmeti ce constă în controlul preluării corecte în
documente a datelor cifrice și a efectuării corecte a calculelor;
c) verificarea de fond presupune urmărirea legalității, necesității, realității și
oportunității evenimentelor și tranzacțiilor economice pentru car e acestea s -au întocmit:
– legalitatea are în vedere respectarea legislației referitoare la evenimentele și
tranzacțiile consemnate;
– necesitatea evenimentelor și tranzacțiilor consemnate se apreciază prin
raportarea acesteia la cerințele activității unității economice;
– oportunitatea urmărește dacă operația economică s-a efectuat in momentul
oportun.

Corectarea documentelor
Corectarea erorilor din documente presupune respectarea unor reguli prin care să
se permită recunoașterea momentului când s -a produs greșeala; să se efectueze prin tăierea
cu o linie a textului sau a sumei greșite, în așa fel încât să se poată citi ce s -a greșit, ia r
alăturat se trece textul sau cifra corectă; să se aducă la cunoștință celor care au întocmit
documentul; datele corecte să fie certificate prin semnăturile persoanei care a completat
inițial documentul; corecturile se fac în toate exemplarele în care a f ost întocmit
documentul și se confirmă prin semnături.
Documentele referitoare la mijloacele bănești nu se corectează. În eventualitatea
constatării unor erori, acestea se anulează. Documentele anulate nu se distrug, ci se
păstrează în carnetele respective .

15
În cazul completării documentelor utilizând tehnica de calcul, corecturile sunt
admise numai înaintea prelucrării lor, cu menționarea datei când s -a efectuat rectificarea și
semnate de cel care a făcut modificarea .
Circuitul documentelor:
Prin circuitul documentelor se înțelege mișcarea s uccesivă a acestora prin diferite
verigi ale un ității economice din momentul întocmirii și până în momentul arhivării.
Asigurarea unei circulații a documentelor presupune respectarea urătoarelor condiții:
 să se facă pe c ăile cele mai scurte, printr -un număr redus de verifi care,
parcurgând un traseu bine stabilit;
 în mișcarea documentelor să se asig ure continuitate pentru a nu gen era
cheltuieli inutile;
 să se asigure posibilitatea prelucrării datelor din documente, iar ace stea să
fie realizate corect, complet și la termenul prevăzut.
Organizarea circulației documentelor se face prin intermediul graficul ui de
circulație , care poate fi reprezentat grafic prin trase ul de la fig. 1.4

Fig. 1.4 Circuitul documentelor contabile
După rezolvarea completă și definitivă a documentelor, acestea ajung la punctul final al
circuitului, ș i anume clasarea la dosar. CIRCUITUL
DOCUMENTELOR ÎNTOCMIRE
PRELUCRARE
ANALIZA
CONTABILĂ
ÎNREGISTRAREA
ÎN
CONTABILITATE CLASAREA ARHIVAREA

16
Clasarea documentelor se referă la aranjarea lor într -o anumită ordine strict
determinată, c are să asigure o păstrare și o găsire ușoară atunci când sunt căutate pentru
obținerea informațiilor. Clasarea poate fi definitivă sau provizorie, în funcție de durata de
timp.
Criteriile după care se efectuează clas area pot fi:
 Criteriul cronologic, const ă în gruparea documentelor în ordinea întocmirii lor;
 Criteriul alfabetic, constă în așezarea documentelor după denumirea unităților
economice ;
 Criteriul geografic , documentele sunt aranjate după localitatea în care se află
corespondenții
 Criteriul privind natura operațiilor economice conform căruia documentele se
grupează pe categorii de activități.

Arhivarea (păstrarea ) documentelor :
Persoanele prevăzute la articolul 1 din Legea contabilității nr.82/1991,
republicată, au obligația păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte
documente contabile, precum și a documentelor justificative care stau la baza înregistrării
lor în contabilitate.
Arhivarea documentelor este operația de păstrare a documentelor d in anii anteriori .
Arhiva se constituie la domiciliul fiscal al unității economice sau la sediile secundare.
Conform legii, agenții economici au obligația de a păstra documentele justificative,
registrele contabile și situațiile financiare anuale pe o per ioadă de 10 ani, iar documentele
salariale 50 de ani. Termenul se calculează începând cu data încheierii exercițiului
financiar pentru care au fost întocmite.
Păstrarea documentelor se face în dosare prin operația de clasare și trebuie să
asigure o integri tate deplină a acestora. Păstrarea documentelor se realizează pe o perioadă
mai îndelungată sau mai scurtă de timp, conform normelor legale în vigoare. Păstrarea
documentelor se realizează pentru anul curent în arhiva curentă a fiecărui sector sau
comparti ment unde s -au întocmit sau s -a efectuat clasarea documentelor și pentru anii
precedenți în arhiva generală a entității .
Activitatea de arhivare a documentelor se face în conformitate cu prevederile legale
și cu respectarea următoarelor reguli:
 Documentele se grupează în dosare, numerotate, șnuruite și parafate;

17
 Documentele se păstrează in spații special amenajate în acest scop;
 Gruparea documentelor se face sistematic (relația dintre conturi și operații)
și cronologic;
 Evidența documentelor de analiză se ține cu ajutorul Registrului de
evidență, în care sunt ținute evidențele dosarelor și documentelor intrate și
ieșite din arhivă..
Opțional, pe lângă arhivarea obișnuită conform legislației, documentele speciale se
mai pot arhiva cu ajutorul microfilmelor, m icrofișelor sau altor sisteme suplimentare5.
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar -contabile
trebuie consemnate , în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului entității. Se vor
lua măsuri de reconstituire în termen de 30 de zile, iar în caz de forță majoră în termen de
90 de zile de la încetarea acestei situații, documentul nou întocmit va purta mențiunea de
,,Duplicat”.

1.1.3 Completarea documentelor și registrelor obligatorii în derularea unei afaceri
Legea contabilității 82/1992 prevede că unitățile economice consemnează
operațiunile economico -financiare, în urma efectuării lor, în documente justificative, pe
baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fișe și alte documente contabile.
Tabelul nr.1 Documente privind activitatea contabilă
Documente de evidență contabilă
Documente cu
regim special  Aviz de însoțire a
mărfii
 Factura
 Chitanța
 Bonul de comandă
 Fișa de magazie a
formularelor cu
regim special
Documente fără
regim special Documente de evidență a
imobilizărilor Proces -verbal de recepție
Registrul numerelor de inventar
Fișa mijlocului fix

5 Legea nr.138/2013 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996, Legea
nr.135/2007 privind arhivarea electronică a documentelor(modificată și completată) .

18
Documente de evidență a
stocurilor Notă de recepție și constatare de
diferențe
Bon de consum
Bon de predare, transfer, restituire
Fișa de magazie
Raportul de gestiune
Documente de evidență a
salariilor Statul de salarii
Lista de avans chenzinal
Ordin de deplasare
Documente de evidență a
mijloacelor bănești Documente privind decont ările în
numerar(dispoziția de î ncasare -plată
către casierie, bonul de vânzare si
monetarul, registrul de casă).
Documente privind decontările fără
numerar(cec, ordin de plată, bilet la
ordin)
Documente de
evidență
contabilă Registrul –jurnal
Registrul – inventar
Cartea mare
Documente de
sinteză și
raportare
contabilă Balanța de verificare
Situații financiare anuale Bilanț
Contul de profit și pierdere
Note explicative
Sursa: Contabilitate, manual pentru clasa a IX -a, Aureliana Guoadelia Cojoce a, Doina Ana Maria Petre, p.
124

1.1.3.1 Documentele financiar -contabile privind activele imobilizate
Evidența activelor imobilizate necesită circuitul rațional al acestora pentru toate
operațiile, indiferent de natura lor.
Tabelul nr.2 Documentele privind activele imobilizate
IMOBILIZĂRI CORPORALE ȘI NECORPORALE
a) cumpărare – contract de vânzare – cumpărare
– factură
– registrul numerelor de inventar
– proces -verbal de recepție

19
– fișa mijlocului fix
b) aport de la asociați
în natură – contract de societate
– statutul societății
– expertiza tehnică
– declarația de subscriere
c) concesionare, locații
de gestiune, închiriere – contract de concesiune, locație de gestiune, închiriere
– caiet de sarcini al concesiunii
– expertiza tehnică
– proces -verbal de predare primire
d) producție proprie – proiecte și devize pentru cercetare, st udii, lucrări executate
– proces -verbal de recepție
e) donații – proces -verbal de recepție
f) plusuri la inventar – proces -verbal de inventariere
– liste de inventariere
h) din producție
proprie

i) executate cu ajutorul
terților – documente de evidență a consumurilor de valori materiale (bonuri
de consum)
– documente privind decontările cu terți (facturi, state de plată a
salariilor)
– documente privind plățile (chitanțe, cecuri efecte comerciale)
– proiecte și devize ale lucrărilor
– procese ve rbale privind producția nedeterminată
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
a) achiziționate – documente privind tranzacțiile de bursă (ordin de cumpărare dat
agenților, brokerilor, mijlocitorilor, privind cumpărarea titlurilor de
valoare)
– oferta publică de vânzare a acțiunilor
– prospectul de vânzare a acțiunilor
– cereri de acțiuni
– contract de vânzare -cumpărare
b) plătite din
disponibilități bănești – documente de plată a titlurilor (chitanțe dispoziții de plată, cecuri
etc.)
c) aduse ca aport – contractul de societate
– statutul societății

Factura /factura fiscală
Este un formular cu regim special de tipărire, în seriere, numerotare . Factura fiscală
se întocmește de către unitățile plătitoare de T VA, iar factura de către unități le neplătitoare
de TVA. Servește ca: document pe baza căruia se întocmește documentul de decontare a
produselor și a mărfurilo r livrate , document de însoțire a mărfii, document justificativ în
contabilitate, document de încărcare în gestiunea beneficiarului.

Furnizor ……………………..
(denumirea, forma juridică) Seria…………. nr……………………..
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ……………….. FACTURĂ FISCALĂ
C.U.I…………………….. . …….
Sediul (localitatea, str. nr.) Nr. facturii………………………………
……………………………………… Data(ziua, luna, anul)……………….
Județul:… ………………………. Nr. aviz însoțire a mărfii…………… Cumpărător ………………………
(denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ………………….
Nr. de înregistrare fiscală ……….
Sediul (localitatea, str. Nr.)
……………………………………….
Județul …………………………….

20
Cod IBAN:… ………………….
Banca: ……………………………. Cod IBAN: ……………………….
Banca: ………………………………
Cota T.V.A. ……………%

Nr.
crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără T.V.A.)
– lei – Valoarea
– lei – Valoarea
T.V.A.
– lei –
0 1 2 3 4 5 6

Semnătura și
ștampila
furnizorului Date privind expediția
Numele delegatului ………………………..
Buletinul/cartea de identitate seria ….. nr.
………………. eliberat/ă ………………
Mijlocul de transport …….. nr. ………….. ..
Expedierea s -a efectuat în prezența noastră la
data de …….. ora …………….
Semnăturile …………….. TOTAL
din care:
accize
X
Semnătura
de primire

Registrul numerelor de inventar
Se întocmește intr-un singur exemplar pentru atribuirea de numere de inventar
imobilizărilor corporale intrate în patrimoniu prin achiziționare , construire, confecționare,
donație, transfer . Numerotarea imobilizărilor în cadrul registrului se face pe grupe de
mijloace fixe, în ordinea succesivă a numerelor.
Unitatea ……………………..

REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

Fișa mijlocului fix
Servește ca document pentru evidența analitică a imobilizărilor corporale. Se
întocmește pentru fiecare mijloc fix în parte, în ordinea codurilor din clasificarea
imobilizărilor corporale. Se completează pe baza documentelor privind mișcarea,
Nr. de
inventar Codul de
clasificare Denumirea mijlocului fix și
caracteristici tehnice Locul unde se
află Alte
mențiuni
1 2 3 4 5

21
modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe. Fișele mijloacelor fixe scoase din funcțiune
sau transferate se păstrează separat.

FIȘA MIJLOCULUI FIX

Nr. inventar ……………………………….
Nr. data document proveniență ……..
Valoare de inventar……………………………….
Amortizare lunară …………………………..

Denumirea mijlocului f ix și caracteristici tehnice

Accesorii Grupa

Codul
de clasificare ………………………
Data dării în folosință
Anul ……………………………..
Luna ……………………………..
Data amortizării complete
Anul ……………………………..
Luna ……………………………..
Durata normală de funcționare

Cota de amortizare
………………………..%

1.1.3.2 Documentele utilizate pentru evidența operativă a stocurilor
Stocurile care circulă în cadrul unei întreprinderi, precum și în afara acesteia sunt
evidențiate în documentele primare, dintre care le amintim pe cele mai importante, grupate
astfel:
Pentru intră rile de stocuri se foloses c urmă toarele documente:
– Avizul de însoțire a mă rfii, care se întocmește de furnizor și servește ca
document de însoțire a m ărfurilor pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea
facturii, precum și ca document de intrare a stocurilor în gestiu nea cumpă rătorului;
– Factura ( factura fiscală ), care se întocmește în momentul livr ării stocurilor cu
sau fără existența avizului de însoțire a mă rfii. Factura confirm ă trecerea m ărfurilor din
proprietatea vânzătorului în proprietatea cumpă rătorului, fiind, în același timp, actul
justificativ în vederea decontării livră rilor;
– Nota de intrare – recepție (NIR) care se întocmește de către cumpără tor pe baza
avizului de însoțire sau a facturii vânză torului;
– Nota de constatare de diferențe se întocmește de c ătre cumpă rător atunci când
se costată diferențe cantitative, calitative sau valorice;

22
– Procesul – verbal de custodie temporar ă se întocmește de că tre cump ărător
pentru stocurile respinse;
– Fișa de magazie se întocmește pentru fiecare fel de stoc de c ătre gestionarul
magaziei sau depozitului pe baza Notei de intrare – recepție;
– Bonul de predare – transfer – restituire se înto cmește pentru evidențierea
intrării în gestiune a produselor obținute din producție proprie, pentru transferul stocurilor
între magazii sau pentru restit uirea lor la locurile de depozitare inițiale.
Pentru ieșirile de stocuri se folosesc urmă toarele documente:
– Bonul de consum sau fișa limit ă de consum se întocmește pentru materiile
prime și materialele avansate în procesul de produc ție care au frecvența mai redusă
respectiv mai mare la eliberarea din magazie;
– Avizul de însoțire a mă rfii și factura (factura fiscal ă) se întocmește pentru
livrarea mă rfurilor și a produselor;
– Bonul de casă (de vânzare) se întocmește de c ătre unit ățile comerciale cu
amănuntul, acesta fiind remis cumpără torului.
Pentru evidenta tehnico – operativa a stocurilor se realizeaz ă folosind în
principal :
– Registrul stocurilor în care se înregistrează existentul la începutul exerci țiului,
precum și operațiile de intrare și ieșire , făcând posibil ă astfel determinarea , în orice
moment , a stocurilor existente;
– Fișa de magazie , întocmită în cadrul fiecărei gestiuni, separat pentru fiecare fel
de stoc p e baza documentelor de intrare ș i ieșire corespunzătoare fiecărei operații ;
– Lista de inventariere , întocmită atunci când se efectuează operația de
inventariere, cuprinzând cantitățile, prețurile și valorile ș i valorile corespunzătoare
Notă de recepție și constatare diferențe
Servește ca: document pentru recepția bunurilor aprovizionate; document
justificativ pentru încărcarea în gestiune; probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii, pentru
difere nțele constatate la recepție; document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Nota de recepție și constatare diferențe se întocmește în două exemplare , la locul de
depozitare sau în unitatea cu amănuntul. În cazul în care la recepție se constată diferențe,
acest document se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție c onstituită.

23
Unitatea …………………….
NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

Număr document Data Factură Nr.
Aviz de însoțire a mărfii Ziua Luna Anul

Subsemnații, membrii comisiei de recepție, am procedat la recepționarea valorilor materiale furnizate de ………….
………………………………….. din …………………… cu vagonul/auto nr. ……………………………. ………………………………………………
documente însoțitoare ……………………………. delegat ……………………. constatându -se următoarele:
Nr.
crt. Denumirea bunurilor
recepționate U/M Cantitatea conform
documente Recepționat
Cantitate Preț unitar Valoare

Comisia de recepție Primit în gestiune
Numele și prenumele Semnătura Data Semnătura

Bonul de consum (colectiv)

Servește ca:
– document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai
multor materiale,
– document justificativ de scădere din gestiune,
– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
Se întocmește pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiași cont de
materiale, loc de depozitare și loc de consum. În condițiile utilizării tehnicii de clacul,
bonul de consum se poate întocmi într -un exemplar.

Unitatea ………….. ………………….. Produs, lucrare (comandă)
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Număr
document Data Predător Primitor Nr. comandă
Ziua Luna Anul Cod produs

Nr.
crt. Denumirea materialelor (inclusiv
sortiment, marca, profil, dimensiune) Cantitatea
necesară Cod U/M Cantitatea
eliberată Prețul
unitar Valoarea

Data și semnătura Șef compartiment Gestionar Primitor

24

Fișa de magazie
În scopul ținerii corecte a evidenței la magazie, persoanele desemnate de
compartimentul financiar contabil verifică inopinat , modul cum se fac înregistrările în
fișele de magazie, acestea se fac document cu document. Stocul se poate stabili după
fiecare operație înregistrată și obligatoriu zilnic.
Fișa de magazie servește ca sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil
al stocurilor de valori materiale, servește ca document de evidență la locul de depozitare a
intrărilor, ieșirilor și stocurilor de materiale, document de contabilitate analitică în cadrul
metodei operativ -contabile (pe solduri).

Unitatea
…………………….
FIȘĂ DE MAGAZIE
Pagina
……..
Magazia Materialul (produsul), sortiment, calitate, marcă, profil, dimensiune
Cod U/M Preț unitar
Document Intrări Ieșiri Stoc Data și semnătura de
control Dată Număr Fel

1.1.3.3. Documente privind evidența decontărilor cu terții
Documentele primare care reflectă creanțele și datoriile față de terți diferă în
funcție de categoria în care se încadrează terții (furnizori,sa lariați ) și de natura juridică a
relațiilor economice (datorii sau creanțe).
În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente datorii și documente le în care
acestea se reflectă, precum și cele mai frecvente creanțe și documentele în c are acestea se
reflectă :
Tabelul nr.3 Documentele financiar – contabile
Categoria de
terți Natura
creanțelor Natura datoriilor Documente privind
Angajarea
datoriilor Plata
datoriilor Crearea
drepturilor Încasarea
drepturilor
Furnizori Datorii din
operațiuni de
aprovizionare cu
bunuri,lucrări și
servicii factura
, aviz de
însoțire a
mărfii ordin de plată
cec
bilet la ordin
cambie
chitanță

25
Furnizori Avansuri
acordate ordin de plată, cec, bilet la
ordin, chitanță, factură
fiscală
Clienți Avansuri primite Ordin de plată, cec, bilet la
ordin, chitanța, factură
fiscală .
Clienți Creanțe din
operațiuni de
livrare de
bunuri,lucrări
și servicii factura
, aviz de
însoțire a
mărfii OP
cec
bilet la ordin
cambie
chitanță .

Aviz de însoțire a mărfii
Se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrarea
produselor, lucrărilor și serviciilor, de către compartimentul de desfacere, atunci când, din
motive obiective, cu totul excepționale, nu se poate întocmi factura, făcându -se
mențiunea ”Urmează factura”
În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași unități, dispersate teritorial,
avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea : ”Fără factură”
Pe avizul de însoțire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare
la terți sau pentru vânzare în regim de consignație se face mențiunea ”pentru prelucrare la
terți”, respectiv ” Pentru vânzare în regim de consig nație” .
În celelalte situații decât cele prevăzute mai sus se face mențiunea cauzei pentru
care s -a întocmit avizul. Servește ca :
 Document de însoțire a mărfii pe timpul transportului :
 Document care stă la baza întocmirii facturii ;
 Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,în cadrul
aceleiași unități.

Furnizor ……………………..
(denumirea, forma juridică) Seria…………. nr……………………..
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ……………….. AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII
C.U.I…………………….. ……..
Sediul (localitatea, str. nr.) Nr. facturii………………………………
……………………………………… Data(ziua, luna, anul)……………….
Județul:… ……………………….
Cod IBAN:… ………………….
Banca: ……………………………. Cumpărător ………………………
(denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ………………….
Nr. de înregistrare fiscală ……….
Sediul (localitatea, str. Nr.)
……………………………………….
Județul .. …………………………..
Cod IBAN: ……………………….
Banca: …………………. ………….

Nr.
crt. Specificația
(produs, ambalaje, etc) U.M. Cantitatea livrată Prețul unitar
(fără T.V.A.)
– lei – Valoarea
– lei –
0 1 2 3 4 5

26

Statul de salarii
Servește ca document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților,
precum și al contribuției privind protecția socială și al altor datorii. Document justificativ
de înregistrare în contabilitate și disp oziție către casierie pentru pla ta sumelo r cuvenite.
Fișa de evidență a salariilor
Constituie documentul cu ajutorul căruia se tine evidența timpului lucrat si a
salariilor pentru calcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă. Este document de
evidență a sumelor reținute din drepturile de personal și datorate terților.

1.1.3.4 Documentele privind operațiile de încasări și plăți.
În func ție de modul de efectuare a opera țiunilor bănești între societăț ile comerciale
și între acestea ș i alte persoane fizice sau juridice, documentele utilizate se grupe ază în:
Documente de încasări și plăț i în numerar (pentru operaț iuni prin casierie) sunt:
 Chitanț a – utilizat ă pentru î ncasarea sumelor prin casierie iar în cazul
cumpă rărilor f ără factur ă se folosește chitanț a fiscal ă;
 Foaia de vărsămâ nt, utilizat pentru depunerea numerarului la banc ă;
 Dispoziți a de plat ă-încasare c ătre casierie, utilizat pentru plata avansurilor de
deplasare respectiv pentru î ncasarea avansurilor neutilizate;
 Procesul – Verbal de pl ăți, utilizat pentru predarea sumelor de casierul
societ ății către casierii pl ătitori;
 Împuternicirea, este documentul prin care se autorizeaz ă o persoan ă pentru a
încasa drepturile b ănești de la casieria societăț ii;

Semnătura și
ștampila
furnizorului Date privind expediția
Numele delegatului ………………………..
Buletinul/cartea de identitate seria ….. nr.
………………. eliberat/ă ………………
Mijlocul de transport …….. nr. …………….
Expedierea s -a efectuat în prezența noastră la
data de …….. ora …………….
Semnăturile …………….. TOTAL

Semnătura
de primire

27
 Registrul de cas ă, în lei sau î n valut ă, este documentul centralizator al
încasărilor ș i plăților în numerar efectuate prin casieria societ ății pe baza
actelor justificative.
Documente de î ncasări și plăți fără numerar (decont ări pe baza unor instrume nte de plată
fără numerar) sunt:
 Cecul: este un instrument cu care se poate pl ăti valoarea uno r bunuri primite
fără a avea nevoie de numerar; este utilizat de titularii de cont cu disponibilit ăți în cont;
circul ă între trei persoane: trăgă tor – tras – beneficiar.

 Cambia – este un instrument de plat ă dar ș i un titlu de credit prin care
trăgătorul (emitentul) plă tește o datorie față de beneficiar prin intermediul altei pers oane
(tras) care era datoare trăgă torului . Plata se face la ordinul trăgătorului sau al
beneficiarului.
 Biletul la or din, este un instrument de plată prin care emitentul își ia
angajamentul de a plăti beneficiarului la scadență o sumă de bani. Este ș i un ti tlu de credit
creat de emitent î n calitate de debitor care se oblig ă să plătească o suma de bani la un
anumit termen sau la pre zentarea unui beneficiar aflat î n calitate de creditor.
 Ordinul de plată – este o dispoziție necondiț ionat ă dată de emitent unei
bănci de a pl ăti unui beneficiar , la o anumit ă dată, o sumă de bani.

28

1.2 Înregistrarea tranzacțiilor (jurnalizarea)6
Înregistrarea în contabilitate se realizează prin analiza fenomenului economic
pentru a stabili conturile ce reflectă realitatea operației. Stab ilirea conturilor poartă
denumirea de contare . Informațiile privind operațiile economice și financia re consemnate
în documentele justificative se înregistrează grupat într -o anumită ordine în registrele
contabile în ordine cronologică prin respectarea succesiunii documentelor după data de
intrare în unitate sau de întocmire a acestora și în ordine sistem atică în registrele desc hise
pe feluri de conturi.
Procedura de înregistrare în contabilitate a tranzacțiilor și evenimentelor se
deruleaz ă în trei etape:
 Pe baza documentelor justificative se analizează tranzacțiile și evenimentele.
 Înregistrarea operaț iunilor în Registrul Jurnal.
 Articolele se transferă din Registrul Jurnal în Cartea Mare.
Activitatea desfășurată în contabilitate prin parcurgerea unor etape operaționale, în
vederea întocmirii situațiilor financiare, pornind de la apariția informațiilor contabile și
până la prezentarea acestora în formă finală, unde societatea trebuie să efectueze o serie de
lucrări cunoscute sub denumirea de inventariere. Aceste etape de prelucrare a informațiilor
contabile formează ciclul contabil de prelucrare a infor mațiilor.

6 Mihaela Dumitrana, 2010, p.129

29

Fig. 1.5 Abordarea sistemică a contabilității
Așa cum prevede Legea contabilității și Regulamentul privind aplicarea legii
contabilității, principalele registre care se folosesc în procesul de evaluare și recunoaștere a
tranzacțiilor sunt Registrul Jurnal, Registrul C arte Mare și Registrul Inventar
Registrul Jurnal
Document contabil obligatoriu care servește la înregistrarea zilnică, în mod
cronologic a operațiilor economice și financiare în ordinea efectuării lor în timp. Se
întocmește de către toate unitățile economice într -un singur exemplar, prin respectarea
succesiunii documentel or după data de întocmire sau de intrare în unitatea patrimonială .
Pentru evidențierea fiecărei tranzacții se întocmește câte un articol contabil separat, iar
procesul de înregistrare a acestora se numește jurnalizare sau înregistrare cronologică.
REGISTRU L-JURNAL
Nr. pagină 1

Nr.
crt. Data
înregistrării Documentul Explicații Simboluri conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 05.01.2011 Factura 195 Achiziție
mărfuri %
371
4426 = 401

10.000
2.400
12.400

2 05.01.2011 Nota de
recepție 197 Înregistrarea
adaosului
comercial 371 = 378 3.000 3.000
3 15.01.2011 Ordin de
plată 270 Achitare
furnizori 401 = 5121
12.400
12.400

De reportat 27.800
27.800

30
Registrul Cartea Mare
Reprezintă un document contabil obligatoriu, de sinteză și sistematizare, care
servește la înregistrarea și gruparea operațiilor economice în raport de natura lor, iar în
cadrul fiecărei grupe, în ordinea succesiunii lor în timp și în sensul modificării contului.
Registrul cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare și se păstrează la
compartimentul financiar -contabil. Nu se numeroteaz ă, nu se șnuruiește și nu se vizeaz ă de
organele teritoriale fiscale, indiferent de versiunea utili zată. Formularele de carte m are se
pot prezenta în mai multe forme:
Fișa de cont pentru operațiuni diverse : se utilizează de unitățile mici care aplică
forma de contabilitate clasică sau jurnal unic; nu dezvolt ă pe conturi corespondente rulajul
debitor și creditor .
Cartea mare șah – este utilizat de unitățile care aplică forma de contabilitate maestru
șah; servește pentru organizarea contabilit ății sintetice, în care scop se deschid câte d ouă
fișe: una pentru debit și una pentru credit.

Registrul inventar
Se prezintă sub formă de registru, numerotat și parafat de organul fiscal teritorial.
Se întocmește într -un singur exemplar, la sfârșitul anului, f ără ștersă turi și f ără spații libere, FIȘA DE CONT PENTRU OPERAȚII DIVERSE
Simbol
cont Pagina
401 1
Data Document EXPLICAȚII Simbol
cont
coresp. DEBIT CREDIT DEBIT/
CREDIT SOLD
Felul Nr.
05.01.2020 Fact. 195 Achiziții
mărfuri 371,
4426 – 12.400 C 12.400
15.01.2020 O.P. 270 Achitarea
furnizorilor 5121 12.400 – – –
DE REPORTAT

CARTEA MARE (ȘAH) Denumirea contului: furnizori Simbol cont
401 Credit Pagina 1

Nr. din
registrul
jurnal Data oper.
………
(anul) Suma Conturi corespondente
371 4426
1 05.01.2020 12.400 10.000 2.400

31
pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și a proceselor verbale de inventariere a
elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi conform
posturilor din bilanț. Servește la stabilirea inventarierii patrimoniului și ca prob ă în litigiu.
Nu circul ă, fiind un document obligatoriu de înregistrare contabil ă, se arhiveaz ă și se
păstreaz ă în unitate împreun ă cu documentele justificative ce au stat la baza întocmirii lui.

Unitatea Pag. 1
Registrul -inventar
la data de …31.12.200N

Nr.
crt. Recapitulația
elementelor inventariate Valoar ea
contabilă Valoarea de
inventar Diferențe din evaluare
(de înregistrat)
Valoarea Cauze diferențe
1. 2. 3. 4. 5. 6.
1 Stocuri 60.500 60.500 – –
2 Creanțe 10.000 10.000 – –
3 Disponibilități bănești 120.000 120.000 – –

32
CAPITOLUL II
METODE ȘI STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN
PREDAREA DOCUMENTELOR ȘI REGISTRELOR
CONTABILE

2.1 Delimitări conceptuale privind strategiile didactice
Una din cerințele majore ale învățământului modern este aceea a formării la elevi a
deprinderilor de studiu individual, care să fructifice capacitatea de a gândi și acționa liber
și creativ.
Ca urmare, predarea și învățarea se vor realiza prin activarea ș i utilizarea celor mai
adecvate metode, procedee și mijloace didactice care să provoace/să stimuleze gândirea și
trăirile elevului. Elevul trebuie să -și asume un rol activ, dezvoltându -și tehnici de învățare
eficientă care sporesc șansele de reușită școlar ă și profesională. „O lecție modernă, activ –
participativă, se distinge prin caracterul ei solicitant, ceea ce presupune implicarea
personală și deplină a subiectului, până la identificarea lui totală cu sarcinile de învățare în
care se vede antrenat”. Pe ntru ca demersul profesorului și elevilor să aibă rezultat pozitiv
este necesară adoptarea unei strategii de acțiune cât mai adecvate obiectivelor propuse,
vârstei elevilor și specificului conținuturilor de însușit. Astfel, metodele și procedeele
active .. .”se situează pe primul plan al creativității, putând fi utilizate cu un real succes”.
Metoda didactică: grecesul odos – cale și metha – spre, către , lat. methodus – cale
drum, mod de lucru; se înțelege că metoda desemnează acel drum sau cale pe care
educato rul o urmează în activitatea comună cu educații pentru îndeplinirea obiectivelor
pedagogice.
I. Cerghit definește metoda ca fiind "o cale pe care profesorul o urmărește pentru a -i
determina pe elevi să ajungă la atingerea obiectivelor prestabilite sau pen tru a le da
posibilitatea să găsească ei înșiși calea proprie de urmat în vederea redescoperirii unor
noi adevăruri, a însușirii unor noi cunoștințe și forme comportamentale, a găsirii unor
răspunsuri la situațiile problematice de învățare cu care se văd c onfruntați" (Ioan Cerghit,
1976 ).
În practica pedagogică există o distincție clară între metodă și metodologie între
acestea și procedee și tehnici didactice .

33
Metodologia didactică – reprezintă combinația metodelor prin care se realizează
efectiv actul ed ucativ; dată fiind complexitatea procesului, practic el presupune, cu fiecare
secvență a lui, derularea unei metodologii în cadrul căreia una sau alta dintre metodele
didactice poate fi dominantă; termenul de "metodologie" semnifică și "teoria care sudează
între ele aceste metode, o anumită concepție pedagogică, proprie epocii și școlii" (I oan
Cerghit,1982).
Procedeul didactic – reprezintă un "detaliu", o particularizare sau o componentă a
metodei; un ansamblu organizat de procedee desemnează o metodă; alt fel spus,
"procedeele didactice sunt practici (soluții didactice practice) însoțite după caz, de tehnici
și mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice" (I. Bontaș, 1994).
Spre exemplu: în cadrul metodei cubul, procedeele subsumate pot fi: an aliza,
argumentarea, exemplul, exercițiul.
În ceea ce privește funcțiile metodei didactice, acestea sunt deosebit de complexe și
importante.
1) Funcția cognitivă – de organizare a învățării, de elaborare a noi cunoștințe; totodată
metoda devine exercițiu mental supunând exersării funcții psihomotorii, stimulându -le
dezvoltarea și influențând formarea deprinderilor intelectuale și însușirea de noi cunoștințe;
2) Funcția formativ -educativă – adică de exersare și dezvoltare a proceselor psihice și
motorii, concomitent cu însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor; de influențare și
modelare a opiniilor, convingerilor, atitudinilor, sentimentelor, calităților morale;
3) Funcția motivațională – apare atunci când o metodă provoacă interesul și curiozitatea
epistemică, reușește să amplifice satisfacțiile învățării generând un suport motivațional
necesar oricărui act instructiv -educativ;
4) Funcția instrumentală (operațională) – derivă din faptul că o metodă didactică, este o
cale de atingere a unor obiective , transformând aceste obiective în performanț e, în acest fel
servește drept ,,instrument de lucru” , mijloc de desfășurare a procesului instructiv –
educativ;
5) Funcția normativă – se referă la calitatea metodei de a indica totdeauna, modalitatea în
care trebuie procedat pentru a ajunge la performanță.
Optimizarea desfășurării procesului de învățământ presupune realizarea unitară a
funcțiilor metodologiei didactice.
Tabloul actual al metodelor de învățământ se caracterizează printr -o mare diversitate și
printr -o tendință continuă de diversificare. Explicația acestei situații se află, în primul rând,
în caracterul cumulativ ascendent al procesului prin care s -a constituit, în timp, sistemul

34
actual al metodelor. Astfe l, metodele clasice, numite și ,, tradiționale”, cu toate criticile ce li
s-au adresat, au continuat să rămână în actualitate și să fie larg fol osite. Noile metode,
numite și ,, moderne” nu le -au înlocuit pe cele clasice, ci s -au adăuga t acestora, în diferite
combinații dintre clasic și modern.
În privința clasificării metodelor, se consideră că cea mai bună soluție este o
combinație de criterii 7care să pună în evidență principalele categorii de metode relevante
pentru acțiunea practică a profesorului. În această combinație, criteriul central poate fi cel
propus de I. Cerghit8 și anume sursa principală a învățării.
Tabelul nr. 2.1 Clasificarea metodelor de învățământ

A. Metode de
transmitere și
însușire a
cunoștințelor

Metode de
comunicare orală expozitive Povestirea,
descrierea,
explicarea
conversative Conversația,
conversația
euristică, discuția
colectivă
Metode de
comunicare bazată pe
lectura textului scris Munca cu manualul
Lectura explicativă,
Lectura
independentă

B. Metode de
explorare a
realității Metoda de explorare
directă Observarea
sistematică și
independentă,
Efectuarea de
experiențe și
experimente, studiul
de caz

Metoda de explorare
prin intermediul
substitutelor realității Demonstrația cu
ajutorul imaginilor,
graficelor,
proiecțiilor fixe și
dinamice,
înregistrărilor
magnetice,
modelelor,
machetelor

C. Metode bazate pe
acțiune
Reale Exercițiul,
Studiul de caz,
Metoda proiectelor

Simulative
Jocurile dinamice
Jocurile simulative

7 Vasile Burja, Camelia Burja, Florea Voiculescu, Elisabeta Voiculescu, op. cit., p.259
8 I. Cerghit , op.cit. , p. 93 -96.

35
(Sursa:Ioan Cerghit, Prelegeri pedagogic – Clasificarea metodelor de învățare, p.165)
Strategia didactică desemnează un demers acțional și operațional flexibil (ce se
poate modifica, adapta), racordat la obiective și situații prin care se creează condițiile
predării și generării învățării, ale schimbărilor de atitudini și de conduite în contexte
didactice diverse, particulare. Strategia r eprezintă o schemă procedurală care vizează
eficientizarea demersurilor didactice și este dimensionată astfel încât să prefigureze o
realitate educațională generatoare de cunoaștere, mobiluri, credințe, valori, în condiții care
se pot schimba.
Termenul de strategie didactică desemnează “ modalitățile mai complexe de
organizare și conducere a procesului de instruire pe baza combinării metodelor, a
mijloacelor de învățământ și a formelor de grupare a elevilor, în scopul realizării
obiectivelor ped agogice” (Marin Stoica, 1996).
Alegerea unei anumite strategii didactice se face în funcție de:
• concepția didactică – se aleg metodele care răspund nevoilor metodice de proiectare și
realizare a demersului didactic pentru formarea competențelor din cu rriculum;
• obiectivele instructiv -educative specifice unei activități de învățare; pentru competențe
specifice diferite se pot adopta strategii diferite;
• natura conținutului – unul și același conținut poate fi predat în moduri diferite la
colective di ferite de elevi și la vârste diferite;
• experiența de învățare – vârsta elevilor și nivelul de instruire la matematică sau economie
influențează opțiunea referitoare la modul de conducere a învățării.
Strategia oferă soluții de ordin structural -procesual și metodic și generează
combinații ale metodelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de organizare a învățării.
Strategiile inductive sunt bazate pe un proces de abordare a realității economice, de la
particular la general. Prin observare și acțiune, e levii dobândesc capacitatea de a
generaliza. Din analiza faptelor economice se ajunge, prin percepție intuitivă și acțiune, la
familiarizarea cu noțiuni noi: materii prime, produse finite, mărfuri. Acest tip de învățare
constituie premisa pentru raționamen tele de tip deductiv.
Strategiile deductive sunt bazate pe un proces de abordare a realității economice, de la
general la particular. Ciclul inferior și cel superior al liceului sunt nivele de învățământ în
care aceste strategii sunt dominante și metoda d emonstrației constituie un demers util
pentru a dezvolta la elevi capacitatea de a susține raționamente de tip deductiv. În general,
îmbinarea învățării inductive cu cea deductivă realizează fundamentul logic al instrucției.

36
Ambele forme de raționament sun t prezente în activitatea cognitivă a elevilor în toate
situațiile de învățare și se sprijină pe metodele verbale și intuitive. Învățarea inductivă
facilitează organizarea percepțiilor și creează premise pentru ca elevul să descopere relații
constante într e elementele structurilor noi cu care operează. Prin comparații și clasificări, ei
învață să desprindă însușirile esențiale ale claselor de obiecte, să sintetizeze datele care
fundamentează reprezentările simbolice și să le exprime prin limbaj.
Strategiil e analogice se sprijină pe calitatea gândirii de a crea analogii, ca formă de
manifestare a procesului de abstractizare, discriminări multiple și asociații verbale.
Strategia didactică încorporează astfel o suită de metode și procedee ordonate logic și
selectate pe criteriul eficienței pedagogice. Eficiența unei metode este dată de calitatea
acesteia de a declanșa acte de învățare și de gândire prin acțiune, de măsura în care
metodele determină și favorizează reprezentări specifice etapelor de formare a no țiunilor și
conceptelor specifice, într -un demers didactic coerent care pun accentul pe formarea de
competențe curriculare disciplinare și interdisciplinare
Principiile curriculumului bazat pe competențe are în vedere definirea rezultatelor învățării
sau a competențelor care trebuie dobândite, favorizarea primordială a procesului de
învățare, în defavoarea celui de predare.
Tabel nr. 2.1 Strategiile didactice din perspectiva tradițională și din cea
modernă

Strategii didactice
centrate pe predare Strategii didactice
centrate pe învățare
PROFESORUL ”TRADIȚIONAL” PROFESORUL MODERN
Expune, ține prelegeri Facilitează și moderează învățarea.
Impune puncte de vedere Ajută elevii să înțeleagă șă să explice
punctele de vedere.
Se consideră și se manifestă în
permanență ca un parinte. Este partener în învățare.

ELEVUL ”TRADIȚIONAL” ELEVUL MODERN
Încearcă să rețină și să reproducă ideile
auzite. Exprimă puncte de vedere proprii.
Urmărește, prelegere, expunerea, Realizează un schimb de idei cu ceilalți.

37
explicația profesorului.
Acceptă în mod pasiv ideile auzite. Argumentează, pune și își pune întrebări
cu scopul de a înțelege.
Lucrează izolat. Cooperează în rezolvarea sarcinilor de
lucru.

”TRADIȚIONAL” MODERN

Competiție între elevi, cu scopul de
ierarhizare.

Predominant prin memorare și
reproducere de cunoștințe, prin apel
doar la exemplele clasice, validate .

Învățare prin cooperare.

Predominant prin formare de
competențe și deprinderi practice .

Sursa Iulia Georgescu – Didactica în contabilitate , p.39
În concluzie, o strategie didactică poate f i apreciată ca eficientă dacă:
 îl implică pe cel care învață într -o situație de reală de învățare;
 este centrată pe obiective și adaptată la conținuturile vehiculate
 este aplicată conform parametrilor psihoindividuali;
 este elaborată în raport cu motivația pentru instruire a agenților.
Realitatea educațională impune înlocuirea manierelor strict deterministe de abordare a
câmpului pedagogic cu viziuni flexibile centrate pe acțiunea creatoare a elevilor, pe
interesele și posibilitățile lor concrete.
Deoarece contabilitatea are un pronunțat caracter aplicativ, cu impact pozitiv și imediat
asupra personalității elevului, în prezenta lucrare mă voi opri asupra acelor metode și
procedee didactice care facilitează participarea conștientă și activă a elevului în învățare.
Voi prezenta îndeosebi metode active (clasice și moderne) destinate implicării directe a
elevului în demersul didactic.
Astfel elev ul este ajutat să înțeleagă lumea în care trăiește și aplică în diferite
situații de viață ceea ce a învățat. Opțiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relație
și cu personalitatea profesorului și gradul de pregătire, predispoziția și stilurile de învățare
ale grupului de elevi cu care se lucrează.

38
2.2 Rolul strategiilor didactice în cadrul procesului de învățare – predare
Strategiile didactice interactive au un rol determinant în activitatea instructiv –
educativă, fiind prezente în toate etapele conceperii și realizării efective a acesteia în faza
proiectării, în cea de desfășurare efectivă a activității și în faza de auto -evaluare. În
procesul actual de învățământ se acordă strategiilor didactice un rol esențial, ele deținând o
poziție privilegiată în ansamblul factorilor responsabili pentru succesul școlar al elevilor.
Introducerea în școală a internetului și a tehnologiilo r moderne duce la schimbări
importante în procesul de învățământ. Astfel, actul învățării nu mai este considerat a fi
efectul demersurilor și muncii profesorului, ci rodul interacțiunii elevilor cu calculatorul și
al colaborării cu profesorul.
Avantajele utilizării activităților pe calculator sunt numeroase. Menționăm câteva dintre
acestea: creșterea motivației, învățarea eficientă, controlul asupra unor variabile multiple,
prezentări dinamice și reluarea simulării în ritmul propriu al elevului, atât timp cât este
necesar, pentru înțelegerea fenomenului.
Ioan Cerghit privește strategiile didactice ca:
– ,,adoptare a unui anumit mod de abordare a învățării ” (prin problematizare
euristică, algoritmizată, factual – experimentală etc.);
– ,,opțiune pentru un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor,
mijloacelor de învățământ, formelor de organizare a elevilor”;
– ,,mod de programare (selectare, ordonare și ierarhiz are) într -o succesiune
optimă a fazelor și etapelor (evenimentelor) proprii procesului de desfășurare a lecției
date” (1983, p. 59);

2.3 Dimen siuni ale proiectării didactice

2.3.1 Planificarea – etapă importantă în proiectarea didactică
A instrui înseamnă a planifica, a organiza, a proiecta, a dirija și controla . Pentru
atingerea obiectivelor urmărite pentru fiecare disciplină studiată învățarea nu poate fi
întâmplătoare, ci organizată, planificată. Planificarea asigură structura învățării unei
discipline, pornind de la programa școlară (obiective de referință, c ompetențe, conținuturi,
strategii didactice). Planificarea reprezintă, practic, prima operație pe care o realizează
cadrul didactic la începutul anului școlar .9

9 Ion Albulescu, Mirela Albulescu, 2000, p.36

39
Planificarea calendaristică 10 reprezintă documentul administrativ ce cuprinde
succesiunea unită ților de învățare și asociază, într -un mod personalizat, elemente ale
programei (obiective de referință/competențe specifice și conținuturi) cu alocarea de timp
considerată optimă de către cadrul didactic pe parcursul unui semestru, respectiv an
școlar.
Pentru realizarea planificărilor calendaristice (semestriale și anuale) se structurează
conținutul programei în unități de învățare. O planificare anuală corect întocmită trebuie să
acopere integral programa școlară atât în ceea ce privește obiectivele de r eferință, cât și în
ceea ce privește competențele specifice și conținuturi organizate pe unități de învățare.
Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă formată
din obiective de referință/competențe generale, conținuturi, activități de învățare și resurse
educaționale care are următoarele caracteristici:
 determină formarea unui comportament specific prin integrarea unor competențe
specifice din programă;
 este unitară din punct de vedere tematic;
 se desfășoară pe o perioadă de timp și se finalizează prin evaluare.
La Anexa 1 există un model de planificare calendaristică anuală pentru modulul Bazele
contabilității .
2.3.2 Proiectarea unități de învățare
Proiectarea unei unități de învățare impune un demers didactic personalizat, proiectat
de fiecare cadrul didactic pentru a răspunde nevoilor de învățare a fiecărui colectiv de
elevi . Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată și presupune
structurarea proiectării în modul următor:

Unitatea școlară…………………
Disciplina………………………..
Profesor…………………………..
Clasa/Nr. ore pe săpt./ …………..
Proiectul unității de învăța re
Nr. de ore alocate………………..
Tabel nr. 2.2 Structura proie ctării unei unități de învățare
Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare Observații

10 Andra Seceleanu, Adrian Cristian Papari, 2012, p.51

40
specifice învățare
Sunt alese
din programa
școlară Sunt alese
din programa
școlară, fără
modificări Sunt
selectate,
adaptate,
propuse
pentru
fiecare
competență.
Cuprinde
strategii
didactice,
resurse de
timp, resurse
curriculare,
forme de
organizare a
clasei,
materiale
didactice Evaluarea
inițială și
evaluări
colective
asociate
fiecărei
activități de
învățare

O unitate de învăț are constituie o structur ă didactic ă deschis ă și flexibil ă ce prezintă
următoarele caracteristici:
 determin ă formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
unor obiective de referința /competen țe specifice;
 este unitar ă din punct de vedere tematic;
 se desf ășoară în mod sistematic și continuu pe o perioadă de timp ;
 se finalizează prin evaluare.
În vederea proiectării unității de învățare , profesorul trebuie s ă identifice elementele
necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge următoarele etape:
1. identificarea obiectivelor/ competentelor de referință, ( Î n ce scop voi face?);
2. selectarea conținuturilor , ( Ce voi face ?);
3.analiza resurselor și a restricțiilor ( Cu cine ? )
4.stabilirea strategiilor predare – învățare : metode de predare – învățare , mijloace
didactice, locul de desfășurare a activității didactice, forme le de organizare ș i desfășurare a
activității didactice, timp ( Cu ce voi face ?);
5. determinarea activităților de învățare (Cum voi face ?);
6. stabil irea instrumentelor de evaluare (Cat s -a realizat ?).
La Anexa 2 există un model de proiectare a unității de învățare pentr u modulul
Bazele contabilității.

41
2.3.3. Proiectarea lecțiilor11
Algoritmul proiectării didactice se bazează pe o succesiun e relativ stabilă de operații:
1. Precizarea scopurilor instructiv -educative (stabilirea obiec tivelor de referință sau
competențele specifice corespun zătoare unității de conținut);
2. Cunoașterea resurselor și a condițiilor de desf ășurare a procesului didactic;
3. Organizarea și pregătirea conținutului;
4. Identificarea obiectivelor pedagogice concrete ;
5. Stabilirea activităților de predare -învățare;
6. Modalități de evaluare a rezultatelor și a activității care le -a produs .
R. Gagné grupează multiplele aspecte și detalii pe care le include proiectarea în
jurul a trei elemente -cheie, formulate interogativ, la care profesorul trebuie să răspundă
prin pr oiectul pe care îl elaborează:
1. Spre ce tind ?
2. Cum să ajung acolo?
3. Cum vo i ști când am ajuns?
Întrebarea a doua a cunoscut de -a lungul timpului nuanțări, fiind foarte cunoscute
următoarele patru întrebări prin ale căror răspunsuri punem în evidență etapele proiectării
didactice:
1. Ce voi f ace? (precizarea obiectivelor)
2. Cu ce voi face? (mijloacele de învăță mânt)
3. Cum voi face? (metodele didactice)
4. Cum voi ști că ceea ce am vrut să fac s -a realizat? (stab ilirea tehnicilor de evaluare)
Metodologia aplicării noului curriculum privind atât proiectarea unei unități de
învățare, cât și proiectarea unei lecții, sugerează parcurgerea următoarei scheme:

11Bogdan B.,Ștefan B.,Andrei C.Teodor C.,Carmen C.,Constantin C.,Ion D.,Luminița I.,Constantin
M.,Momanu M.,Adrian N.,Tiberiu R.,2005,p.210 -216
În ce scop
voi face? Ce voi
face? Cu ce voi
face? Cum voi
face? Cât s -a
realizat?
Selectarea
conținuturilor Identificarea
obiectivelor Analiza
resurselor Determinarea
activităților de
învățare Stabilirea
instrumentelor
de evaluare

42
Practica didactică a identificat trei moduri de organizare a activității didactice, în
funcție de maniera de desfășurare, fiecare configurând conținuturi, relații, suporturi și
resurse specifice: activități frontale, activități de grup și activități indivi duale.
1. Activitățile frontale cuprind: lecția, seminarul, laboratorul, activitățile în cabinetele pe
specialități, vizita, excursia, spectacolul etc.
2. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultații, meditații, exerciții independente,
vizita în gr upuri mici, cercul de elevi, întâlniri cu specialiști (oameni de știință, scriitori),
concursuri și dezbateri școlare, sesiuni de comunicări și referate, reviste școlare.
3. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru ac asă,
studiul în biblioteci, lectură suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate,
desene, scheme, alte lucrări scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice.
Cele trei forme de desfășurare a activității didactice sunt complemen tare și se pot desfășura
concomitent, în funcție de obiectivele și conținutul didactic. Dintre ele, lecția este
considerată cea mai importantă, fiind cea mai eficientă formă de organizare a activității
de predare – învățare – evaluare. Totuși profesorul va organiza activitățile didactice astfel
încât să sporească șansele de reușită a atingerii obiectivelor propuse, adoptând o varietate
de activități la specificul și potențialul elevilor săi.
Lecția este considerată forma de bază , formă fundamentală a procesului de învățământ. Ea
reprezintă unitatea didactică funcțională, centrată pe obiective și implicând conținuturi
didactice și strategii de desfășurar e și evaluare bine determinate .12
Termenul provine din latinescul lecțio care înseamnă a studia , a audia , a lectura , a
medita . Adoptat în didactica modernă termenul desemnează un mod specific de organizare
a procesului didactic care presupune obiective specifice, conținuturi , metode de predare –
învățare – evaluare clare și bine delimitate și cunoscute. Din acest punct de vedere lecția
reprezintă chintesența procesului didactic, deoarece exprimă modul de articulare a tuturor
componentelor și experiențelor didactice.
Ioan Cerghit p ropune un model tridimensio nal13 al coordonatelor lecției,
identificând următoarele dimensiuni :
➢ funcțională – orice lecție presupune un scop și obiective bine determinate;
➢ structurală – orice lecție angajând resurse umane, materiale și de conț inut;
➢ operațională – lecția pres upune selectarea mijloacelor di dactice adecvate de realizare.

12 Constantin Cucoș , 2002, p.305
13 Ioan Cerghi t, 1983, p.41

43
Ca unitate didactică de bază lecția impune derularea unor etape , evenimente, într -o
anumită ordine . Acestea sunt:
 captarea atenției elevilor și trezirea interesului acestora,
 informarea cu privire la obiectivele de atins,
 reactualizarea unor capacități formate anterior
 prezentarea elementelor de conținut specifice,
 dirijarea învățării
 obținerea performanței,
 asigurarea feedbackului,
 evaluarea performanțelor,
 consolidarea cunoștințelor și a c apacității de transfer.
În didactica modernă există o serie de modalități de optimizare a lecției14. Acestea
privesc o serie de disfuncții ale didacticii tradiționale și răspund dorinței de modernizare a
procesului de învățământ.
1) Acordarea unui grad mai mare de autonomie elevilor, cadrului didactic revenindu -i un
rol de mediator, îndr umător în procesul de învățare.
2) Organizarea conținutului informațional după ceri nțele și necesitățile elevilor.
3) Stimularea motivației învățării și evidențierea potenți alului forma tor și pragmatic al
disciplinei.
4) Antrenarea tuturor elevilor, în sarcini de învățare care să le solicite efortul de cunoaștere
și să le stimuleze forțele creatoare (imaginația, gândire a critică).
5) Crearea momentelor propice pentru stimul area strategiilor cognitive, deprinderil or
intelectuale, creativității.
6) Raționalizarea timpului disponibil, astfel încât accentul să poată fi deplasat de la tema
pentru acasă spre tema în clasă.
7) Dezvoltarea unei atitudini și gândiri pozitive de către toți elevii, prin crearea unui climat
favorabil în clasă.
Tipul de lecție desemnează un mod de concepere și realizare al activității de
predare –învățare – evaluare, o unitate structurală și funcțională care se structurează după
diferite criterii: obiect iv central, conținut, treapta de învățământ etc. cel mai frecvent se

14 Ion Albulescu, Mirela Albulescu , op.cit, p. 37

44
afirmă că tipul lecției se determină în funcție de sarcina dominantă a acesteia. Cea mai
cunoscută taxonomie a lecțiilor după sarcina dominantă este următoarea:
1) lecția de transmitere și însușire a noilor cunoștințe;
2) lecția de formare a deprinderilor și priceperilor;
3) lecția de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor;
4) lecția de verificare, evaluare, notare;
5) lecția mixtă.
Optarea pentru o formă de lecție sau alta are loc în funcție de o varietate de factori
între care: conținutul temei sau unității de învățare, obiectivele operaționale ale temei,
nivelul acumulărilor elevilor, particularitățile clasei, mărimea ei, resursele disponibile, de
stilul propriu al profesorului.
1) Lecția de transmitere și însușire a noilor cunoștințe are ca obiectiv didactic
fundamental însușirea de noi cunoștințe, iar celelalte obiective prezente în lecția mixtă
există, dar au o pondere mai mică. Cele mai cunoscute variante ale lecției de comuni care a
noilor cunoștințe sunt:
✓lecția introductivă care are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline
sau capitol și de a -i sensibiliza pe elevi în scopul mai bunei receptări a cunoștinț elor;
✓lecția prelegere practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predare
este vast iar puterea de receptar e a elevilor este foarte mare;
✓lecția programată, concepută pe baza manualului sau a programei, se realizează pr in
parcurgerea de către elevi a materialului în avans pentru facilitarea învățării;
✓lecția seminar se realizează prin dezbaterea subiectului anunțat; este posibil de
realizat tot la clasele mari când interesul elevilor pentru disciplină este sporit.
La Anexa 3 există un model de lecție de transmitere și însușire a noilor cunoștințe .
2) Lecția de formare de deprinderi și priceperi se realizează în cadrul unor domenii de
studiu diverse arte, tehnic, educație fizică, gramatică, literatură, științe aplicative și are
drept scop formarea unor abilități pract ice, automatisme în rezolvarea unor sarcini
didactice. Variantele ei, adaptate pentr u disciplinele economice sunt:
✓lecții pe bază de exerciții aplicative. Se utilizează în special la contabilitat e, elevii
dobândind capacitatea de a rezolva exerciții și probleme specifice meseriei, cum ar fi:
înregistrarea în conturi, întocmirea documentelor justificative, a registrelor contabile, a
situațiilor financiare anuale, calcule economice, analize economic e;

45
✓lecția de formare a deprinderi intelectuale privește rezolvarea de exerciții și probleme,
realizarea unor lucrări practice, cum ar fi, de exemplu, algoritmul de calcul al amortiză rii
pe baza metodei degresive;
✓lecția de formare a unor deprinderi teh nice are drept obiectiv dobândirea deprinderii de
a opera pe calculator sau utilizarea altor instrumente tehnice, cum ar fi, spre exemplu,
utilizarea unui program contabil informatizat;
✓laboratorul, ca și lecția de deprinderi tehnice, are drept scop apli carea cunoașterii prin
experiment și lucrări practice;
La anexa 4 există un model de lecție formare priceperi și deprinderi .
3) Lecția de fixare și sistematizare vizează în principal consolidarea cunoștințelor,
aprofundarea și completarea unor lacune. Se realizează prin recapitulare, iar condiția
fundamentală pentru reușita acestei lecții este redimensionarea conținuturilor în jurul unor
idei de valoare cognitivă r elevantă , pentru ca elevii să poată face conexiuni cognitive și să
realizeze aplicații optime și operative în contexte din ce în ce mai largi. Ea are mai multe
etape:
 precizarea conținutului, obiectivelor și a planului de recapitulare înaintea începerii
lecției,
 recapitularea conținutului în baza planului stabilit
 realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate,
 aprecierea rezultatelor acti vității elevilor.
Variantele posibile a le acestui tip de lecție sunt:
– lecția de repetare curentă se realizează după câteva lecții de comunicare în care au fost
prezentate cunoștințele de bază;
– lecția de recapitulare în baza unui plan dat sau alcătuit de către profesor împreună cu
elevii, se realizează la sfârșitul unui capitol s au temă mai mare din programă;
– lecția sinteză se realizează la sfârșitul unor unități mari de conținut : capitol, trimestru, an
școlar.
La Anexa 5 există un model de lecție de fixare și sistematizare .
4) Lecția de verificare, evaluare și notare urmărește în principal constatarea nivelului de
pregătire a elevilor, dar și actualizarea cunoștințelor. Variantele ei sunt:
 lecția de evaluare orală
 lecția de evaluare prin lucrări scrise ,
 lecția de evaluare prin lucrări practice

46
5) Lecția mixtă vizează realizarea, în măsură aproximativ egală, a tipurilor anterioare.
Este tipul cel mai frecvent de lecție întâlnit în practica didactică, datorită sarcinilor ei
multiple ș i diversității activităților care pot stimula și antrena elevii. Este în mod special
adecvată disciplinelor economice, datorită numărului redus de ore afectate acestor
discipline, dar și capacității ei de antrenare a elevilor și de combatere a monotoniei, de
stimulare a elevilor pentru pregătirea continuă. Structura ei are câteva etape, care trebuie
parcurse într -o manieră cât mai atractivă:
– momentul organizatoric,
– verificarea conținuturilor însușite, a temei pentru acasă,
– pregătirea pentru receptarea noilor cunoștințe (conversație introductivă, prezentarea unor
situații problemă),
– precizarea titlului și a obiectivelor,
– comunicarea noilor cunoștințe,
– fixarea și sistematizarea noilor cunoștințe,
– explicații pentr u continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei pentru acasă.
La Anexa 6 există un model de lecție mixtă.
Tipurile de lecții nu trebuie absolutizate sau înțelese ca scheme imuabile, șabloane
obligatorii. Dimpotrivă, cadrul didactic are libertatea de inova, de a perfecționa continuu
activitatea didactică, de a combina diferitele forme de activități, pentru a atinge cât mai
bine obiectivele didactice și de a acoperi materia prevăzută în programă, într -o manieră cât
mai atractivă și stimula toare. Profesorul are posibilitatea de a găsi cele mai adecvate și mai
eficiente modalități de organizare a lucrului la clasă, în funcție de rezultatele vizate și de
specificul și nivelul elevilor.
2.4 Metode didactice utilizate în predarea disciplinei con tabilitat e – aspecte
teoretice și practice.
Metoda de învățământ este „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării,
un mod comun de a proceda care reunește într -un tot familiar eforturile profesorului și ale
elevilor săi” ( I. Cerghit & Neacșu, Iași, 2001).
A. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor
 Metode de comunicare orală
Metodele expozitive (de comunicare orală) se enumeră printre metodele de învățământ
cu cea mai îndelungată utilizare. Expunerea sistematică se folosește sub următoarele
forme:

47
 Povestirea – constă în nararea unor fapte, relatarea sau descrierea lor fă ră
explicarea cauzelor. Profesorul poate fi ajutat în expunerea sa de materiale vizuale, care
pot stimula receptarea și perceperea fenomenelor relatate.
 Descrierea – este o formă de expunere, care prin prezentarea de trăsături și detalii
poate evidenția aspectele fizice ale unui obiect sau, proces.
 Explicația – constă în clarificarea; justificar ea unui fenomen prin cauzele și
legitățile care l -au determina t. Este o formă de expu nere care se aplică în toate st rategiile
de predare .
Metodele conversative (interogative, dialogale) fac parte din categoria metodelor
fundamentale de învățământ.
În cadrul acestora se includ:
 Conversația euristică contribuie la căutarea adevărului prin efortul unit al celor
doi factori ai relației profesor -elevi, întrebările adresându -se judecății elevilor, stimulându –
le și orientându -le gândirea. Acestea se folosesc , dominant, în lecțiile de învățare de noi
cunoșt ințe și în lecțiile de formare a unor priceperi și deprinderi.
 Conversația catehetică urmărește constatarea însușirii de către elevi a unor
cunoștințe dobândite anterior. Se adresează preponderent memoriei și se poate utiliza fie în
partea inițială a lecț iilor, în momentul activizării cunoștințelor, fie în partea finală a
acestora , când se verifică retenția cunoștințelor acumulate pe parcursul studierii unei teme.
 Discuția presupune un schimb reciproc de idei, cu scopul de a consolida și
sistemati za
conce pte, teorii etc. Profesorul trebuie să ofere mai întâi informații, după care va solicita
participarea elevilor, începând cu observarea, analiza și compararea.
 Dezbaterea este tot o metodă conversativă pr in care se examinează deschis o
problemă teoretică sau practică, având ca scop influențarea convingerilor, atitudinilor și
comportamentelor elevilor, pe fondul unei argumentări polemice dirijate de către profesor.
 Problematizarea este o metodă didactică activă, dialogată, menită să rezolve
întrebări
problemă, probleme și situații -problemă.
 Metode de comunicare scrisă: se disting aici munca cu manualul , lectura
explicativă , lectura independentă, etc.

48
B. Metode de explorare a realității
 Metode de explorare directă
 Observarea sistematică și independentă constituie una din metodele de explorare
a realității, care constă în punerea elevilor în contact direct cu procesul sau fenomenul de
studiat și urmărirea (observarea) independentă a modului de producere și desfășurare a lor.
 Experimentul reprezintă dovedi rea unor caracteristici sau ipoteze, în mod practic,
prin testare.
 Studiul de caz este o metodă care mijlocește o confruntare directă cu o situație din
viața reală. Analiza unui caz oferă posibilitatea de cunoaștere a generalului, este deci o
trecere de la particular la general.
 Metode de explorare prin intermediul substitutelor realității
 Metoda demonstrației constă în folosirea unui șir de raționamente logice, însoțite
de utilizarea concomitentă a unor mijloace intuitive (scheme, planșe etc.), pentru a pr oba
un proces sau o legitate economică, pentru a confirma consistența unor adevăruri.
 Metoda modelării poate fi considerată atât ca metodă de predare -învățare, cât și ca
o modalitate de investigație științifică.
C. Metode bazate pe acțiune
 Metode bazate pe acțiune reală
 Metoda exercițiului constă în crearea unor situații în care elevul este pus să repete
anumite acțiuni, în vederea perfecționării mijloacelor de realizare ale acestora.
 Metoda lucrărilor practice răspunde în primul rând principiului integrării teoriei
cu practica și apoi aceluia de a -i atrage pe elevi în activitatea de investigare a realității
obiective.
 Metode bazate pe acțiune fictivă (metoda de simulare)
 Simularea este modalitatea de predare -învățare prin intermediul unor acțiuni, roluri
sau mijloace similare, realizate la o scară redusă, care le imită pe cele originale.
 Jocurile didactice – Jocurile se prezintă într -o paletă diversificată: jocuri de
raționament, jocuri de orientare (în turism), jocuri pregătitoare pe ntru înțelegerea unor noi
noțiuni jocuri aplicative, jocuri demonstrative, jocuri de creație, jocuri simbolice.
 Jocurile de rol se bazează pe simularea unor activități, procese, funcții, relații, în
cadrul cărora elevii devin „actori” ai vieții economico -sociale în care se vor integra.

49

Figura nr. 2.1 – Clasificarea metodelor clasice de învățământ
(Sursa:Ioan Cerghit, Prelegeri pedagogic – Clasificarea metodelor de învățare, p.167)
Este bine ca metodele prezentate mai sus să se combine, să se întrepătrundă, să fie
alese și dozate corespunzător obiectivelor pe care dorim să le atingem, competențelor pe
care dorim să le realizăm, dar și să le adaptăm la nivelul și caracteristicile individuale și de
grup ale elevilor.

2.4.1 Exemplificări de metode utilizate în predarea contabilității
1) Metoda ”Diamantul” este o strategie modernă de instruire care are la bază
împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ. Prin aplicarea
acestei metode se urmărește antrenarea în activitate a fiecărui elev, astfel încât î ntreaga
clasă să participe la soluționarea sarcinilor date. Este o metodă care stimulează
interacțiunea între elevi, dezvoltă abilitățile de comunicare, dezvoltă gândirea.
Exemplu de utilizare a meto dei ,,Diamantul” :
Pentru lecția ,,Documente contabile” , ca noțiuni centrale, se po t lua ,,Factura” și ,,Nota de
recep ție și constatare de diferențe”.
Modalitatea de realizare:
Se vor completa casetele goale de sus în jos după indicațiile următoare:
– Pe rândul 1 : se pornește de la denumirea celor două documente de evidență operativă
(cele studiate);
– Pe rândul 2: trei cuvinte/ text scurt care să reflecte importanța documentelor
exemplificate la rândul 1;
– Pe rândul 3: patru cuvinte/ text scurt care să reflecte asemănări între cele două
documente;
– Pe rândul 4: trei cuvinte/ text scur t care să reflecte deosebiri între cele două documente;
– Pe rândul 5: un cuvânt/ text scurt care să reflecte locul arhivării celor două documente. Metode de
învățământ Metode bazate pe
acțiune
Metode de transmitere și
însușire a cunoștințelor
Metode de
explorare a realității

50
În final, casetele vor fi unite între ele cu segmente care vor reliefa structura
diamantului.
Metoda este fo arte atractiva pentru elevi și valoroasă deoarece prin ea, elevii realizează
corespondențe care îi fac să înțeleagă importanța, asemănările , deosebirile, caracteristicile
legate de una sau mai multe noțiuni.

Fig. 2.2 Metoda ,, Diamantul” – Factura și Nota de recepție și constatare diferență
2) Metoda Cubul . Scopul acestei strategii este lărgirea orizontului de idei al elevului,
prin înscrierea pe fiecare față a cubului a câte o sarcină de lucru sub diferite forme:
descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare. Avantajul major al acestei
metode de lucru este acela de a implica activ fiecare membru al grupului, după rolul
atribuit în prealabil. P e lângă acesta, alte avantaje pot fi considerate lucrul în grup,
desemnarea de roluri, posibilitatea folosirii atât pentru transmiterea de cunoștințe cât și ca
joc/concurs între grupuri.
Exemplu de aplicare a metodei cubului în predarea documentelor contab ile:
Compartimentul
financiar -contabil
Regim de
tipărire Elemente
specifice
Reguli de
completare Documente de
înregistrare în
contabilitate Acte
scrise Elemente
comune
Probă în
justiție Formulare
Sursă
informativă
Nota de
recepție Act
justificativ
Factura
fiscală

51
Tabel 2.3 Documente contabile. Recapitulare
DESCRIE
Descrieți modalitatea de corectare și
păstrare a documentelor. Exemplificați. COMPARĂ
a. Documentele tipizate cu documentele
netipizate.
b. Documentele primare cu documentele
centralizatoare.
c. Documentele interne cu documentele
externe.
ARGUMENTEAZĂ
Argumentați importanța și funcțiile
documentelor contabile justificative
conform legislației în vigoare . ANALIZEAZĂ
Analizați aspectele referitoare la verificarea
documentelor. Exemplificați.
ASOCIAZĂ
Asociați informațiile de mai jos cu
elementele structurale ale unui document:
1.SC Arca S.R.L; NRC J29/256/2019; CIF
RO10886562; Mun. Ploiești, str. Lalelelor,
nr.43, jud. Prahova; BCR Ploiești;
RO85RNBC1000210011112121; Capital
social:15000 lei
2.Factura AR28513264/9.05.2019
3.Popescu Dan
4.Vânzare ciocolată”Poiana” 200bucX4,5;
TVA 9%; total factura fără TVA =900lei;
total factură inclusiv TVA 981 lei
5.PX 487753 eliberat de SPCLEP Ploiești
Ce informație lipsește pentru ca
documentul să fie compl et? APLICĂ
Înregistrați articolele contabile î n ordine
cronologic ă în Registrul Jurnal.
Întocmește Registrul Jurnal pe baza
următoarelor operații:
În cursul lunii octombrie 2019 societatea
efectuează următoarele o perații economico
– financiare:
1. Confo rm facturii fiscale nr. 12 -/05.10
2019 se achiziționează un mijloc de
transport în valoare de 40. 000 lei și
T.V.A.19%.

2. Se cumpără materii prime în valoare
de1.000 lei și mărfuri în valoare de 2000
lei, co nf. facturii fiscale nr.11/12.10.2019 ;
3. La data de 15.1 0. se achită factura fiscală
nr .12/05.1 0.2019 față de furnizorii de
imobilizări, conf. Ordinului de plată nr.
50/15.1 0.

52
3) Metoda Studiului de caz
Metoda studiului de caz are un pronunțat caracter activ – participativ, formativ și
euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesionale,
oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme sau situații – probleme
teoretice și practice, solicită o intensă activitate personală sau de echipă, multiplică relațiile
profesor – elev. Reprezintă o metodă de confruntare directă a participanților cu o situație
reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezent ativ pentru un set de situații și
evenimente problematice.
Scopurile acestei metode interactive, valoroasă din punct de vedere euristic și aplicativ
constau în:
− realizarea contactului participanților cu realitățile complexe, autentice dintr -un domeniu
dat, cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile și pentru a le dezvolta
capacitățile decizionale, operative, optime și abilitățile de a soluționa eventualele
probleme;
− verificarea gradului de operaționalitate a cunoștințelor însușite, a price perilor și
deprinderilor, a comportamentelor, în situații limită;
− sistematizarea și consolidarea cunoștințelor, autoevaluarea din partea fiecărui participant
în parte, a gradului de aplicabilitate a acestora în situațiile create;
− educarea personalități i, a atitudinilor față de ceilalți participanți și față de cazul respectiv,
tratarea cu maturitate a situațiilor;
− exersarea capacităților organizatorice, de conducere, de evaluare și decizie asemeni unei
situații reale;
În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg șase etape și anume:
• Etapa 1.: Prezentarea cadrului general în care s -a produs evenimentul și a cazului
respectiv.
• Etapa 2.: Sesizarea nuanțelor cazului concomitent cu înțelegerea necesității rezolvării lui
de către participanți.
• Etapa 3.: Studiul individual al cazului propus:
documentarea participanților;
găsirea și notarea soluțiilor de către participanți;
• Etapa 4.: Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului.
• Etapa 5.: Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
• Etapa 6.: Evaluarea modului de rezolvare a situației -caz și evaluarea grupului de

53
participanți , analizându -se gradul de participare. Totodată se fac predicții asupra
importanței reținerii modalităților de soluționare în ved erea aplicării lor la situații similare.
Exemplu de aplicare a metodei în cadrul studiului documentelor și registrelor
contabile:
Societatea Orizont SA are următoarea situație la 28 martie 2020:
Clienți 19.000 lei
Conturi la bănci 15.000 lei
Echipa mente tehnologice 28.000 lei
Capital social 45.000 lei
Furnizori 17.000 lei
În cursul lunii aprilie societatea efectuează următoarele tranzacții:
1) 6.04.2020 achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 9.000 lei și
mărfuri în valoare de 4.000 lei pe baza facturii;
2) 7.04.2020 achită 10.000 lei din datoria față de furnizori , conform extrasului de
cont și ordinului de plată;
3) 9.04.2020 prestează servicii clienților în valoare de 12.000 lei, pe baza facturii:
4) 13.04.2020 primește de la clienți 7.000 lei, conform extrasului de cont și
ordinului de plată;
5) 22.04.2020 consumă materii prime în valoare de 7.500 lei;
6) 28.04.2020 contractează de la bancă un credit pe termen lung în valoare de
15.000 lei pe baza contractul ui de credit și a notei de contabilitate.
Se cere:
a) Completați documentele aferente și efectuați analiza contabilă a tranzacțiilor pe luna
aprilie;
b) Completați Registrul Jurnal;
c) Completați fișele de cont cu informațiile din tranzacțiile lunii aprilie și calculați
indicatorii: rulaje, total sume și solduri finale;
d) Completați Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru luna aprilie.

a) Analiza contabilă a tranzacțiilor:
6.04.2020 Document: Factura

54
Furnizor: ALFA SA
(denumirea, forma juridică) Seria…………. nr……………………..
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul J40/576/2002 FACTURĂ
C.U.I: 4578910
Sediul (localitatea, str. nr.) Nr. facturii 2492
BUCUREȘTI Data(ziua, luna, anul) 6.04.2020
Județul: BUCUREȘTI Nr. aviz însoțire a mărfii.
Cod IBAN:
RO31RNCB2400000002430001
Banca: BCR Cumpărător:ORIZONT SA
(denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul: J29/1245/2006
Nr. de înregistrare fiscală: 1234567
Sediul (localitatea, str. Nr.)
PLOIEȘTI
Județul: PRAHOVA
Cod IBAN:RO31RNCB2400025005780001
Banca: BCR.
Nr.
crt. Denumirea produselor sau a serviciilor U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără T.V.A.)
– lei – Valoarea
– lei –
0 1 2 3 4 5

1,
2.
VAR
GRESIE
KG
m2

450
50

20
80

9.000
4.000

Semnătura și
ștampila
furnizorului Date privind expediția
Numele delegatului Ionescu L.
Buletinul/cartea de identitate seria PX nr.482631 eliberat/ă
SPCLEP Ploiești Mijlocul de transport furgonetă. nr. PH 22
ORZ
Expedierea s-a efectuat în prezența noastră la data de
6.04.2020 ora 11.30
Semnăturile …………….. TOTAL de plată

13.000
Semnătura
de primire

Analiza. Se achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 9.000 lei și mărfuri
în valoare de 4.000 lei pe baza Facturii.
 401 Furnizori, crește valoarea datoriei comerciale, D+ Credit
 301 Materii prime, crește valoarea stocului, A+ Debit
 371 Mărfuri, crește valoarea stocului, A+ Debit
% = 401 furnizori 13.000 lei
301 materii prime 9.000 lei
371 mărfuri 4.000 lei
7.04.2020 Document: Ordin de plată
ORDIN DE PLATĂ NR. 3 PLĂTIȚI 10.000 LEI, ADICĂ
zecemiilei
PLĂTITOR ORIZONT SA

COD FISCAL 1234567 DIN CONT PRIMIREA/
ACCEPTAREA CĂTRE BENEFICIAR ALFA SA

ÎN CONT
RO31RNCB2400025005780001 RO31RNCB2400000002430001
DE LA BANCA

BCR DE LA BANCA
BCR

SEMNĂTURA PLĂTITORULUI DATA
EMITERII REPREZENTÂND
Contravaloare factură nr. 2492 /06.04.2020 plată parțială
VEȚI PLĂTI NUMAI PRIN: LA DATA DE: 8.04.2020.

55
Analiza. Achită o datorie față de furnizori în valoare de 10.000 lei, conform Ordinului de
plată.
 512 Conturi curente la bănci, scade valoarea disponibilului din bancă, A -Credit
 401 Furnizori, scade valoarea datoriei comerciale, D -Debit
401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei
9.04.20 20 Document: Factura

Furnizor: ALFA SA
(denumirea, forma juridică) Seria…………. nr……………………..
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul J40/576/2002 FACTURĂ
C.U.I: 4578910
Sediul (localitatea, str. nr.) Nr. facturii 5648
BUCUREȘTI Data(ziua, luna, anul) 9 .04.2020
Județul: BUCUREȘTI Nr. aviz însoțire a mărfii.
Cod IBAN:
RO31RNCB2400000002430001
Banca: BCR Cumpărător:ORIZON T SA
(denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul: J29/1245/2006
Nr. de înregistrare fiscală: 1234567
Sediul (localitatea, str. Nr.)
PLOIEȘTI
Județul: PRAHOVA
Cod IBAN:RO31RNCB2400025005780001
Banca: BCR.
Nr.
crt. Denumirea produselor sau a serviciilor U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără T.V.A.)
– lei – Valoarea
– lei –
0 1 2 3 4 5
1. Servicii întreținere
Scadența pe data de 13.04.2020 12.000

Semnătura și
ștampila
furnizorului Date privind expediția
Numele delegatului Ionescu L.
Buletinul/cartea de identitate seria PX nr.482631 eliberat/ă
SPCLEP Ploiești Mijlocul de transport furgonetă. nr. PH 22
ORZ
Expedierea s -a efectuat în prezența noastră la data de
6.04.2020 ora 11.30
Semnăturile …………….. TOTAL de plată

12.000
Semnătura
de primire

Analiza. Se prestează servicii clienților în valoare de 12.000 lei.
 411 clienții, crește valoarea creanței comerciale, A+ Debit
 704 venituri din prestarea de servicii, crește valoarea venitului, C+ Credit
411 Clienți = 704 Venituri din p restarea serviciilor 12.000 lei
13.04.2020 Document: Ordin de plată
ORDIN DE PLATĂ NR. 7 PLĂTIȚI 7.000 LEI, ADICĂ
șapte miilei
PLĂTITOR GAMA SRL

COD FISCAL 897856 7 DIN CONT PRIMIREA/
ACCEPTAREA CĂTRE BENEFICIAR ORIZONT SA

ÎN CONT
RO31RNCB 546700002340001 RO31RNCB24000 25005970001
DE LA BANCA

BCR DE LA BANCA
BCR

SEMNĂTURA PLĂTITORULUI DATA
EMITERII REPREZENTÂND
Contravaloare factură nr. 5648 /09.04.2020 plată parțială
VEȚI PLĂTI NUMAI PRIN: LA DATA DE: 13.04.2020.

56

Analiza. Primește de la clienți 7.000 lei, conform Ordinului de plată.
 411 Clienți, scade valoarea creanței comerciale, A -Credit
 512 Conturi curente la bă nci, crește valoarea disponibilului din bancă, A+ Debit
512 Conturi curente la bănci = 411 Clienți 7.000 lei
22.04.2020 Document: Bon de consum

Analiza . Consumă materii prime în valoare de 7.500 lei pe baza Bonului de consum.
 601 Cheltuieli cu materiile prime, crește valoarea cheltuielilor, A -Credit;
 301 Materii prime, scade valoarea stocului de materii prime, A+ Debit
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 7.500 lei
28.04.2020 Document: Notă de contabilitate
Unitatea
ORIZONT SA NOTĂ DE
CONTABILITATE Nr.doc.1 Data
Zi
28 Lună
04 An
2020
Nr.crt. Explicații Simbol cont Suma
Debitor Creditor
1. Contractare credit 512 162 15.000

Întocmit Verificat Total
15.000

Analiza. Contractează de la bancă un credit pe termen lung în valoare de 15.000 lei pe baza
contractului de credit și a Notei de contabilitate.
 512 Conturi curente la bănci , crește valoarea disponibilului din bancă A+ Debit;
 162 Credite bancare pe termen lung, crește valoarea datoriei financiare
D+Credit.
512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare 15.000 lei
pe termen lung
Unitatea : ORIZONT SA Produs, lucrare (comandă)
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Număr
document Data Cod
predător
Mag.1 Cod
primitor
S.P.1 Nr. comandă
Ziua Luna Anul Cod produs

Nr.
crt. Denumirea materialelor (inclusiv sortiment,
marca, profil, dimensiune)
Cont Cantitatea
necesară Cod U/M Cantitatea
eliberată Prețul unitar Valoarea
Debitor Creditor
1. Var 601 301 375 V114 kg 375 20 7.500

Data și semnătura Șef compartiment Gestionar Primitor

57
30.04.2020 Transferarea cheltuielilor în contul de Profit și pierdere:
121 Profit și pierdere = 601 Cheltuieli cu materiile prime 7.500 lei
30.04.2020 Transferarea veniturilor în contul de Profit și pierdere:
704 venituri din prestarea serviciilor = 121 Profit și pierdere 12.000 lei

b) Întocmirea Registrului Jurnal
S.C. ORIZONT SA
REGISTRU JURNAL
pentru luna APRILIE anul 2020

c) Întocmirea Registrului Cartea Mare
SC ORIZONT SA
REGISTRUL CARETEA MARE – simplificat
Pentru luna APRILIE 2020

D 162 Credite bancare t.lung C

RD 0
TSD 0
SFC 15.000

SI 0
6/512 15.000

RC 15.000
TSC 15.000

Nr.
crt. Data
înreg. Documentul Explicații Simboluri conturi Sume
D C D C
1 05.04
Factură Achiziție materii
prime și marfă %
301
371 = 401

9.000
4.000 13.000

2 7.04 Ordin de plată Plată furnizori 401 512 10.000 10.000
3 9.04 Factură Prestare servicii 411 704 12.000 12.000
4 13.04 Ordin de plată Încasare creanță 512 411 7.000 7.000
5 22.04 Bon de consum Consum de materii 601 301 7.500 7.500
6 28.04 Notă contabilă Contractare credit 512 162 15.000 15.000
7 30.04 Notă contabilă Închidere cheltuieli 121 601 7.500 7.500
8 30.04 Notă contabilă Închidere venituri 704 121 12.000 12.000
TOTAL 84.000 84.000
D 101 Capital social C

RD 0
TSD 0
SFC 45.000

SI 45.000

RC 0
TSC 4 5.000

58
D 301 Materii prime C

SI 0
1/401 9.000

RD 9.000
TSD 9.000

5/601 7.500

RC 7.500
TSC 7.500
SFD 1.500

D 401 Furnizori C

2/512 10.000

RD 10.000
TSD 10.000
SFC 20 .000

SI 17.000
1/301 13.000
371
RC 13.000
TSC 30.000

D 512 Conturi la bănci C

SI 15.000
4/411 7.000
6/162 15.000
RD 22.000
TSD 37.000

2/401 10.000

RC 10.000
TSC 10.000
SFD 27.000

D 704 Venituri servicii C

8/121 12.000

RD 12.000
TSD 12.000

3/411 12.000

RC 12.000
TSC 12.000

D 213 Echipamente tehnologice C

SI 28.000

RD 0
TSD 28.000

RC 0
TSC 0
SFD 28.000
D 371 Mărfuri C

SI 0
1/401 4.000

RD 4.000
TSD 4.000

RC 0
TSC 0
SFD 4.000
D 411 Clienți C

SI 19.000
3/704 12.000

RD 12.000
TSD 31.000

4/512 7.000

RC 7.000
TSC 7.000
SFD 24.000
D 601 Ch. cu materiile prime C

5/301 7.500

RD 7.500
TSD 7.500

7/121 7.500

RC 7.500
TSC 7.500

59
D 121 Profit și pierdere C

7/601 7.500

RD 7.500
TSD 7.500
SFC 4.500

8/704 12.000

RC 12.000
TSC 12.000

e) Întocmirea Balanței de verificare
SC ORIZONT SA
BALANȚA DE VERIFICARE la data de 30.04.2020
Simbol
cont Denumire cont Solduri inițiale Rulaje Total sume Solduri finale
D C D C D C D C
101 Capital social – 45.000 – – – 45.000 – 45.000
121 Profit și pierdere – – 7.500 12.000 7.500 12.000 – 4.500
162 Credite bancare pe termen lung – – – 15.000 – 15.000 – 15.000
213 Echipamente tehnologice 28.000 – – – 28000 – 28.000 –
301 Materii prime – – 9.000 7.500 9.000 7.500 1.500 –
371 Mărfuri – – 4.000 – 4.000 – 4.000 –
401 Furnizori – 17.000 10.000 13.000 10000 30.000 – 20.000
411 Clienți 19.000 – 12.000 7.000 31000 7.000 24.000 –
512 Conturi la bănci 15.000 – 22.000 10.000 37000 10.000 27.000 –
601 Cheltuieli cu materiile prime – – 7.500 7.500 7.500 7.500 – –
704 Venituri din prestări servicii – – 12.000 12.000 12000 12.000 – –
TOTAL 62.000 62.000 84.000 84.000 146000 146.000 84.500 84.500

4) Metoda ciorchinelui
Ciorchinele este o metodă care stimulează: evidențierea conexiunilor dintre idei;
realizarea unor noi asociații de idei; relevarea unor noi sensuri ale ideilor. Se poate realiza
frontal, pe grupe, în asociere cu brainstormingul, cu texte sau imagini, etc. Spre exemplu,
tema este notată pe mijlocul tablei, în cazul nostru ,, Clasificarea documentelor de
evidență” , elevii fiind solicitați să -și noteze ideile trăgând linii între acestea și tema inițială.
Pot fi astfel realizate conexiuni între temă și idei noi sau chiar între ideile prezentate
ulterior . Anexa 7 – exemplificare metoda ciorchinelui.
5) Metoda rezolvării exercițiilor și problemelor constă î n efectuarea repetat ă,
sistematic ă a unor operații și activ ități, în vederea formării unor deprinderi ș i pricep eri
(motorii sau intelectuale) ș i a consolidării lor. Tipuri de exerciții și probleme:
 Probleme – întrebări :

60
 Care este rezultatul curent al firmei daca se cu nosc rezultatul din exploatare
și rezultatul financiar?
 Probleme de calcul:
 Cunoscând veniturile totale și cheltuielile totale ale firmei s ă se determine
impozitul pe profit.
 Probleme practice:
 Înregistrarea în contabilitate a închiderii veniturilor și cheltuielilor la
sfârșitul lunii prin contul 121’’Profit și pierdere’’ precum și î nregist rarea
impozitului.
7) Metoda Mozaicul
Mozaicul se bazează pe distribuirea de sarcini de învățare unor grupuri de elevi, fiecare
devenind expert în anumite aspecte ale subiectului studiat. Metoda presupune învățarea
prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către fiecare
membru al grupului unui alt grup. Se poate aplica în cadrul lecțiilor ce pot fi ușor împărțite
în subteme, fiecărui membru al unui grup fiindu -i desemnată o astfel de subtemă, care după
ce a fost studiată împreună cu ceilalți „experți” din celelalte grupe, poate fi „predată ”
propriului grup. Este o metodă complexă, care poate dezvolta sentimentul de
responsabilitate, poate exersa deprinderi de prezentare și comunicare a propriilor idei,
creează deprinderi de ascultare activă, dezvoltă abilități de interrel aționare, stimulează
cooperarea.
8) Metoda brainstorming prin care se dezvolta spiritul creativ, se formează
componente creative prin exersarea gândirii divergente, care invit ă la elaborarea unor
soluții personale pentru problemele iden tificate.
Rolu l profesorului este acela de a asculta cu atenție , fără a intervenii î n discuțiile lor,
urmând ca în final s ă construiasc ă împreun ă cu elevii o schem ă ce cuprinde informații
concentrate. Sugestii de î ntreb ări prin care introducem brainstorming -ul:
 Ce știți despre documentele contabile ?
 Când am mai întâlnit noțiunea de registru ?
 Cum credeți că putem construi o schema general recapitulativ ă a informațiilor
privind circuitul documentelor ale agentului economic?
 Ce s -ar putea realiza folosind informațiile din capitolul “ Bazele contabilității ”
studiat in clasa a IX -a?
 Ce ar trebui sa conțin ă tema “ Documente de evidență contabilă ”? .

61
8) Proiectul poate fi utilizat pentru conținuturile privind „ Completarea documentelor
pentru principalele tranzacții comerciale ”, profesorul oferind elevilor teme diferite de
proiect în concordanță cu diferite tranzacții comerciale , iar elevii vor finaliza și susține
proiectul.

2.5. Sistemul mijloacelor de învățământ –caracteristici teoretice și
practice
Pentru a asigu ra o cât mai deplină asimilare a informației, se apelează la o varietate
de mijloace de învățământ: obiecte reale, obiecte substitutive, cărți, mijloace audiovizuale,
mijloace informaționale, documente. Ele contribuie la crearea situațiilor de învățare, la
favorizarea unei învățări rapide, conștiente, accesibile, sistematice și temeinice. Mijloacele
de învățământ se folosesc diferențiat în funcție de categoria de vârstă, de nivelul intelectual
al celor care învață, de specificul modulelor, de scopurile și o biectivele urmărite. După
natura și funcționalitatea lor, distingem mai multe categorii de mijloace de învățământ (
Jinga I., 2005,p.380) :
1) Mijloacele de învățământ reale:
 mijloace naturale – obiecte, plante, animale, roci, substanțe chimice, caiete
didactice pentru exerciții.
2) Mijloacele de substituție sunt modele obiectuale, grafice, schematice:
 mijloace obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete, steme, peceți etc.;
 mijloace iconice (figurative): fotografii, desene didactice, scheme, diagram e,
planșe, hărți, panouri etc.
3) Mijloace ideative – conceptele, raționamentele, teoriile. Învățarea interdisciplinară
obligă la deplasarea învățării în planuri diferite de cunoaștere.
4) Mijloace acționale :
o modele experimentale, de organizare a experienț elor;
o modele de concepere și realizare a lucrărilor de laborator, atelier, de proiectare,
practică în producție;
o modele pentru simulatoare;
o modele informatice – calculatoarele.
Conceperea și calitatea realizării lor contribuie la însușirea cunoștințelor, formarea
priceperilor și deprinderilor și, mai cu seamă, la formarea atitudinilor de cunoaștere.
5) Mijloacele „Gutenberg” – cărțile, cursurile, îndrumătoarele, culege rile de texte,

62
culegerile de exerciții și probleme, revistele de specialitate. Se recomandă pentru:
o formarea deprinderilor de lectură, de studiu individual;
o formarea sentimentului de respect față de cărți;
o formarea deprinderilor de folosire a sistemului bi blioteconomic, pentru o receptare
rapidă, eficientă actuală a informațiilor.
6) Mijloacele informatice: calculatoarele . Sunt folosite pentru:
o instruirea asistată de calculator necesară pentru însușirea cunoștințelor, formarea
priceperilor și deprinderilor;
o exersarea asistată de calculator : pentru fixarea cunoștințelor;
o verificarea asistată de calculator ; se realizează cu ajutorul programelor pentru
testarea nivelului de învățare / evaluarea răspunsurilor pe baza algoritmilor.
7) Mijloace de e valuare:
modele de evaluare orală – chestionarea individuală și de grup;
modele de evaluare scrisă – lucrări de control, teze, teste de cunoștințe;
modele de evaluare practică – de apreciere și notare a activităților desfășurate;
modele de evaluare informatizată – cu ajutorul calculatorului.
8) Mijloace tehnice audiovizuale:
auditive: discuri, benzi, imprimări radio, casete, compact -discuri,
vizuale: folii transparente, diapozitive, diafilme;
audiovizuale: filme și montaje de televiziune și prin sate lit, videocasete.

2.6 Strategii de predare
2.6.1 Relația predare – învățare – evaluare
Ideea de proces de învățământ invocă întotdeauna o dualitate, existența unor ființe
care provoacă, impun o schimbare (educatorii), precum și existența unor ființe aflate în
dezvoltare, care nu numai că suportă schimbarea, dar chiar se implică activ în actu l
schimbării (educații). Este vorba de schimbarea experiențelor de cunoaștere, afectiv –
emoționale și acționale ale elevului, astfel încât să determine schimbări în comportament,
în structura cunoștințelor, a abilităților intelectuale sau motrice.
În cadrul acestui proces unitar, se disting trei categorii de acțiuni specifice ( Pan țuru
S., Necș oi D., 2014, p.117) : predarea , învățarea și evaluarea , acestea contopindu -se într –
un întreg, care asigură realizarea sarcinilor învățământului, chiar dacă au finalități,
motivație și metodologie distincte.

63
Predarea nu are sens decât în măsura în care determină un efort corespunzător de
învățare din partea elevilor, după cum și învățarea pierde legătura dintre profesor și elev
dacă nu este determin ată de predare. Predarea singură, nu duce în mod automat, la efectele
de învățare așteptate, ci rezultatele predării sunt condiționate de calitatea învățării, precum
și de intervenția altor factori implicați în desfășurarea procesului. Astfel, succesele și
eșecurile trebuie puse atât pe seama muncii cadrelor didactice, cât și pe seama efortului
individual al elevilor și pe seama influențelor altor factori, cu rol pozitiv sau negativ.
În accepțiunea didacticii moderne, procesul de învățământ încorp orează și o a treia
activitate, cea de evaluare , care completează demersul întreprins de cadrul didactic asupra
elevilor. Prin evaluare se determină valoarea rezultatelor învățării, dar și valoarea
proceselor de predare și de învățare, având un rol de ghid are a activității profesorilor și a
elevilor.
O afirmație susținută cu tărie de pedagogii contemporani se referă la necesitatea
mutării accentului de pe activitatea de predare, pe activitatea de învățare . Perspectiva
clasică asupra învățământului , preocupată mai mult de conținuturi, de calitatea și cantitatea
cunoștințelor transmise, considera predarea ca activitate primordială, cu rol hotărâtor în
obținerea rezultatelor școlare. În virtutea acestei priorități, actul învățării era tratat ca o
consecință naturală a predării, lăsând elevului sarcina de a se adapta predării.
Concepția modernă inversează ordinea lucrurilor, privind elevul în dublă ipostază,
cea de obiect al instruirii, concomitent cu cea de subiect al propriei formări, datori tă
implicării în activitatea de învățare. Astfel, se consideră că rezultatele școlare reflectă, mai
întâi, efortul de învățare depus de elevi, prestația profesorului rămânând în plan secund.

2.6.2 Predarea – metode moderne

De ce să folosim strategii de „prezentare” activă?
Procesul de predare are trei faze, iar fiecare necesită metode adecvate. (metoda PAR )
1. Prezintă : Metode de prezentare de noi cunoștințe ele vilor sau de încurajare în
a le găsi singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, po vestiri etc.
2. Aplică : Metode care să îi oblige pe elevi să aplice noile cunoștințe care le -au
fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura că elevii formulează
concepte despre noul material pentru a îl înțelege, a și -l aminti și a îl folosi corect pe viitor.

64
3. Recapitulează : Metode de încurajare a elevilor să își amintească vechile
cunoștințe în vederea clarificării și concentrării asupra punctelor cheie, asigurării unei bune
înțelegeri și punerii în practică și verificării cunoștinț elor mai vechi.
Este necesar să se pună accentul pe metodele active de prezentare a noilor cunoștințe
elevilor.
Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/ dictarea (discursul neîntrerupt
al profesorului), îi pot plictisi pe elevi dacă dureaz ă prea mult; strategiile active actuale
sunt cu atât mai folositoare, în consecință. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activă să
includă o activitate de „aplicare” care să fie urmată de o strategie de recapitulare activă
scurtă. Astfel, toate nevoile elevilor sunt atinse într -un mod activ.
Cercetările arat ă că funcționează :
Toate studiile arată că învățarea vine în urma exercițiului, adică punând în practică ceea
ce am învățat pentru a putea, de exemplu, răspunde la întrebări. Acest lucru îi determină pe
elevi să prelucreze informația și să îi confere un sens găsit de ei. Acest proces este numit
„constructivism’’. Studiile subliniază faptul că metodele active:
 Creează o învățare mai profundă și o mai bună aplicare a cunoștințelor
 Elevii dau dovadă de o mai bună memorare
 Elevii dezvoltă aptitudini de gândire mai bune
 Sunt mai apreciate de elevi
Învățarea activă determină elevii să -și formeze propria înțelegere a materialului, propria
perspectiva.

 Verifică nivelul de învățare
 Se poate obține feedback asupra măsurii în care elevii în țeleg materialul și pot
corecta
aspectele înțelese greșit.
 Elevii își dezvoltă propriile aptitudini de gândire și de înțelegere propriu zisă a
temei, exersând în același timp și aptitudinile care le vor fi verif icate.

 Ușurează munca
 Sporește participarea activă, constructivă a elevilor;
 Lecțiile vor avea un impact mai puternic și vor fi mult mai interesante;
 Poate oferi o clipă de răg az și posibilitatea de a evalua

65

Predarea constructivă presupune formarea unor conexiuni mentale pe terenul
unor achiziții mai vechi , la prezentarea unor noi informații, presupune urmărirea unei
„scheme logice”, care are elemente de intrare și elemente de ieșire, care se interconectează
cu alte noțiuni .

Cunoștințe noi

2.6.3 Învățarea – învățarea vizibilă

Cunoștințe
existente Învățare superficială – nu
există nicio legatură între
cunoștințele noi și cele deja
existente
Cunoștințe noi Cunoștințe
existente Învățare profundă –
elevul face conexiuni între
cuno ștințele existente și
cele noi:
Se creează “ Înțelegerea” ,
ceea ce înseamnă că:
Elevul poate să jongleze cu
cunoștințele noi
Ceea ce a fost reținut e mai
puțin probabil să fie uitat

 Învățarea presupune construirea activă a propriilor gânduri și presupune conexiuni
mentale
 Doar elevul poate să facă aceste conexiuni mentale
 Cunoștințele existente ale fiecărui elev sunt unice
 Doar metodele active necesită aceste conexiuni din partea elevilor
 Elevii fac greșeli și omisiuni în procesul de învățare, iar acestea trebuie să fie depistate și
corectate. Acest proces presupune de asemenea învățare activă.
 Există mai multe conexiuni în creierul uman decât toți atomii din întregul univers
cunoscut! (În concluzie schema e o simplificare evidentă)
 Conexiunile creează învățarea, memorarea și inteligența. Ele sunt cele care practic
dezvoltă creierul
 Creierul este asemănător cu un mușchi, cu cât e exersat mai mult, cu atât se dezvoltă și
devine mai puternic.

Cunoștințe noi

66
2.6.3 Învățarea – învățarea vizibilă
Învățarea școlară poate fi privită în triplă ipostază: ca proces, ca produs și în funcție
de diverși factori ( Crețu D., Nicu A., 2014, p.261).
a) Învățarea ca proces este o succesiune de operații, acțiuni, stări, evenimente
interne, finalizate în transformări ale sistemelor de cunoștințe, operații mentale, moduri de
reflectare a realității și de comportare a elevilor. Învățarea generează schimbări în modul
de a gândi, de a simți și acționa, reflectându -se cu timpul în profilul personalității elevului.
Sarcina profesorului este de a determina participarea activă a elevului, preocupându -se de
organizarea și desfășurarea cât mai atractivă a situațiilor de instruire pe car e acesta le va
parcurge.
b) Învățarea ca produs reprezintă un ansamblu de rezultate exprimate sub formă de
noi cunoștințe, noțiuni, idei, norme, priceperi, deprinderi, modalități de gândire,
comportamente, atitudini. Aceste rezultate corespund schimbărilo r intervenite față de
stadiul anterior, în funcție de efortul de învățare depus de elevi.
c) Învățarea în funcție de diverși factori se referă la multiplele condiții și factori
care influențează procesul învățării, facilitându -l sau făcând dificilă desfăș urarea lui. Se iau
în considerare atât condițiile interne, ce țin de particularitățile și disponibilitățile celui care
învață, precum și de condițiile externe, ce țin de specificul situației de învățare.
În ceea ce privește tipurile de învățare , se remarcă tendința de a se trece de la
tipurile de învățare tradiționale , care pun accentul pe înregistrarea de cunoștințe deja
elaborate, pe solicitarea memorării și a reproducerii, spre tipuri de învățare moderne ,
bazate pe elaborarea personală a cuno ștințelor, pe solicitarea efortului de gândire, de
imaginație, de exprimare liberă ( învățarea prin acțiune directă asupra obiectelor și
fenomenelor, prin observare sistematică, prin experimentare, prin descoperire, prin
rezolvarea de probleme, prin cooper are, prin trăire afectivă, învățare creativă ).
Învățarea vizibilă
John Hattie, profesor și cercetător, formator a peste 3000 de profesori din peste
1000 de școli, majoritatea din Noua Zeelandă și Australia, a efectuat peste 800 de
metaanalize care au stat la baza editării lucrării “Visible Learning” , în 2009. Lucrarea se
constituie într -o poveste despre puterea și influența profesorilor și a feedback -ului în
învățare, construind un model de învățare și înțelegere foarte modern.
Învățarea vizi bilă se referă la atributele de bază ale școlarizării de succes și nu
pune în discuție programele sau echipamentele școlarizării, ci, mai degrabă, se axează pe
caracteristicile școlarizării care au cel mai mare impact în procesul de învățare, adică

67
atribu tele care fac învățarea vizibilă, pentru a putea spune că ,,școala este dotată cu
învățare vizibilă”.
Când profesorii și școlile evaluează impactul lor asupra învățării elevil or, avem un
sistem educațional ,,dotat cu învățare vizibilă” .15
John Hattie rezumă principiile și ideile care susțin conceptul de învățare vizibilă,
prin principiile susținute pe parcursul întregii cărți.
VĂD ÎNVĂȚAREA PRIN OCHII ELEVILOR MEI
SISTEME DE
GÂNDIRE
 Sunt un
evaluator/acti vator;
 Sunt un agent al
schimbării;
 Sunt un
solicitant de
feedback;
 Folosesc mai
mult dialogul decât
monologul;
 Îmi plac
provocările;
 Am așteptări
mari de la toți;
 Erorile sunt bine
venite;
 Sunt motivate și
promovez limbajul
învăță rii. UN
PLANIFICATOR
COOPERANT ȘI
CRITIC
 Folosesc obiectivele
educaționale și
criteriile de
performanță;
 Vizez rezultate de
suprafață și de
profunzime;
 Iau în considerare
achizițiile și
atitudinile anterioare;
 Stabilesc așteptări și
obiective înalte;
 Reduc d ecalajul din
învățarea elevului. UN EXPERT ÎN
ADAPTAREA
ÎNVĂȚĂRII
 Creez medii de
învățare securizate ;
 Știu
să folosesc
beneficiile
colegialității dintre
elevi;
 Folosesc
diverse strategii;
 Știu când și
cum să
individualizez
 Stimulez
exercițiul practic și
concentrarea;
 Știu că pot
dezvolta încrederea
în reușită. UN BENEFICIAR
AL
FEED -BACKULUI

Știu cum se folosesc
trei întrebări de
feedback
(1. Spre ce mă
îndrept?, 2. Cum voi
ajunge acolo?, 3. Ce
urmează?);
Știu cum să folosesc
cele trei niveluri de
feedback
(1.sarcină,2.metodă
3. autoreglare);
Primesc și dau
feedback;
Îmi monitorizez și
semnific învățarea/
predarea.
ÎMI AJUT ELEVII SĂ DEVINĂ PROPRII LOR PROFESORI
Sursa: John Hattie – Învățarea vizibilă – ghid pentru profesori, Editura TREI, București 2014, pag. 24)

2.6.4 Evaluarea unității de învățare Echipamente, softuri și documente contabile .

Prin conținutul său, evaluarea , urmărește să determine modul în care obiectivele
stabilite se înfăptuiesc în practică . Întrucât această înfăptuire este un proces continuu și de
durată, evaluarea se poate efectua pe parcurs, secvențial sau în final . Practic area unui

15 John Hattie ,2014, pag. 36

68
sistem de evaluare continuă a nivelului de pregătire a elevilor, dă posibilitatea reglării și
dezvoltării procesului de instruire prin intermediul rezultatelor obținute.
Problematica evaluării poate fi concentrată în întrebările cunoscute: ce? de ce? cum?
când? pe cine? cui îi folosește?
Evaluarea poate fi:
a) Predictiv ă ( inițială ),
b) Formativ ă ( continuă ),
c) Sumativ ă ( finală, cumulativă ).
a) Evaluarea predictivă se realizează la începutul anului școlar , după perioada de
recapitulare, indiferent daca s -a lucrat cu clasa respectiva și în anul anterior sau nu. Se face
pentru a estima gradul de însușire a cunoștințelor din anii anteriori, cunoștințe ce se pot
folosi î n anul școlar în curs, și pentru a observa niv elul general de pregătire al clasei (
pentru a putea alege o strategie didactica î n funcție de nivelul fiecărei clase).
Eu folosesc l a clasa metoda test cu itemi î nchiși cu alternative binara ( adevărat /fals)
și de tip alegere multipl ă precum și itemi deschiși de completare a unor propoziții lacunare.
Testul cuprinde 9 itemi fiecare cate un punct, oferindu -se un ul din oficiu pentru nota
maximă .
De exemplu:
 Documentele cu regim special au un regim deosebit de tipărire, numerotare,
folosire, justif icare, păstrare . ( A/ F )
 Este considerat activ patrimonial:
– Obligația față de furnizor
– Cheltuiala de constituire
– Creditul bancar
 Factura servește ca document ……………….. a mărfii pe timpul …………….. .
b) Evaluarea formativă ( continuă) – este important ca aceast ă evaluare pe parcurs s ă nu
se facă la intervale prea mari de timp ( așadar , se impune un anumit ritm). Aceasta
ritmicitate a evaluării formative nu trebuie să fie aceeași pentru toate clasele.
Pentru a putea obține cat mai m ulte date rel evante privind învățarea eu folosesc la
clasa pe lâ ngă metodele tradiționale și instrum ente complementare de evaluare ș i anume:
 Observarea sistematic ă folosind fi șe de evaluare
 Exemplu:
Competenț a 1: Întocmește situațiile financiare anuale

69
Tabel nr. 2.4 Criterii de performanță
Criterii de performanță Precizări privind aplicabili tatea
criteriilor de performanță Probe de
evaluare
Utilizarea de echipamente,
softuri și documente de
evidență contabilă . Documentele de evidență contabilă:
definiție, importan ță, structură .
Elaborarea tras eului de întocmire a
documentelor de evidență contabilă .
Completarea documentelor de evidență
contabil ă. Proba scrisă /
orală.

Fișa de lucru /
proba practic ă.

Fișa de lucru
Solicit elevilor să întocmească Registrul Jurnal, parcurg ând lucr ările
premerg ătoare acestuia. Sarcinile elevului sunt:
 Parcurgerea etapelor premergătoare pentru întocmirea documentului.
 Complet area documentelor tipizate î n format electronic

Tabel nr. 2.5 Fișa de evaluare

 Portofoliul elevului
Este un instrument de evaluare complex , care include rezultatele relevante obținute
prin diverse metode și tehni ci de învăța re. Aceste rezultate vizează probele orale, scrise și
practice, observarea sistematic ă a comportamentului elevului, evaluarea / autoevaluarea
proiectelor, a sarcinilor specifice fiecărei discipline. Portofoliul demo nstrează progresul în Sarcini Realizarea sarcinilor Data
Parcurgerea etapelor premerg ătoare pentru î ntocmirea
documentului :
 Analiza contabilă a tranzacțiilor.
 Întocmirea documentelor aferente.
 Înregistrarea operațiunilor în Registrul Jurnal. Da sau Nu
Completarea documentelo r tipizate în format
electronic.

70
instrui re conform rezultatelor ș i efortului depus, după produsele materiale ale activității
instructiv -educative. Portofoliul va cuprinde documente de lucru sau de evaluare.
Componența portofoliului :
– Sumarul/cuprinsul port ofoliului;
– Probe scrise inițiale , formative sau finale ( minim – 2lucră ri corectate de profesor pe
parcursul anului școlar );
– Proiecte/fi șe de lucru individuale sau î n grupuri mici, cercetări ale unor aspecte
complicate, rezolvări ale unor probleme cu grad sporit de performanta;
– Produse rezultate prin aplicarea conținutului studiat î n situații practice, din
rezolvarea unor probleme aplicative, lucrări grafice ș i de laborator;
– Referate;
– Articole publicate în revista scolii, simpozioane sau î n alte reviste;
– Un dicționar de termeni specifici disciplinei;
– Fișe de lucru, diplome obținute la concursurile școlare ;
– Materiale realizate pentru diverse concursuri școlare , simpozioane etc.;
– Documente contabile;
– Plan de conturi;
– O fișă de autoevaluare (dovada a implicării elevului î n procesul de evaluare);
– Surse bibliografice;
c) Evaluarea sumativă ( evaluarea finală ) este mai amplă, deoarece trebuie sa furnizeze
informații relevante despre nivelul de pregătire al elevilor, raportat la obiectivele propuse
de profesor sau de instituție .
Cele mai răspândite forme de evaluare sumativ ă în cazul acestui modul sunt
proiectele / monografiile contabile, program informatizat de contabilitate, care trebuie
precedate de lecții speciale de recapitulare ș i sistematizare a cunoștințelor .
Proiectul poate fi utilizat atât ca metod ă de evaluare, c ât și ca strategie de predare –
învăț are, fiind monitorizat / evaluat pe baza unei fișe.
Exemplu:
Să se înregistreze în contabi litate următoarele operații economice și financiare.(î n
general 10 operații sunt suficiente deoarece volumul de munc ă este mare).Se cere:
– să se completeze R egistrul Jurnal;
– să se întocmească Fișele de cont;
– să se realizeze balanța de verificare cu 4 serii de egalit ăți;

71
Metodele tradiționale de evaluare au căpătat această denumire datorită consacrării
lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din aceast ă categorie fac parte : probele orale ,
probele scrise, p robele practice. Pentru asigurarea unui consens din punct de vedere
conceptual vom adopta în continuare următoarea definiție de lucru . Proba – orice
instrument de evaluare proiectat, administrat și corectat de către profesor.

1. Probele orale reprezintă metoda de evaluare cea mai des utilizată la clasă.
Datorită fidelității și validității lor scăzute, aceste probe nu sunt recomandabile în
situații de examen, ele fiind caracteristice în principal disciplinelor care presupun
demonstrarea unor capacitate și abilități dificil d e surprins prin intermediul probelor scrise
(de exemplu, capacitatea de comunicare verbală).
Avantaje Dezavantaje
 flexibilitatea și adecvarea individuală a
modului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul întrebărilor și gradul
lor de dificultate în funcție de calitatea
răspunsurilor oferite de către elev ;
 posibilitatea de a clarifica și corecta
imediat eventualele erori sau
neînțelegeri ale elevului în raport cu un
conținut specific ;
 formularea răspunsurilor, urmărind
logica și dinamica unui di scurs oral,
ceea ce oferă mai multă libertate de
manifestare a originalității elevului, a
capacitații sale de argumentare ;
 nu în ultimul rând, tipul de interacțiune
directa creată între evaluator și evaluat
(profesor și elev), de natură să
stimuleze modul de structurare a
răspunsurilor de către elev, încurajând
și manifestări care permit evaluarea
comportamentului afectiv – atitudinal .  diversele circumstanțe care pot
influența obiectivitatea evaluării
atât din perspectiva profesorului,
cât și din cea a el evului .De
exemplu, gradul diferit de
dificultate al întrebărilor de la un
elev la altul, variația
comportamentului e valuato rului,
pot genera o puternică varietate
interindividuala și intraindividuală
între evaluatori,sau la același
evaluator în momente di ferite, la
fel cum starea emoțională a
elevului în momentul răspunsului
influențează performanța acestuia
din punct de vedere al calității
prestației sale ;
 nivelul scăzut de validitate și
fidelitate ;
 consumul mare de timp, având în
vedere că elevii sunt evaluați

72
individual .

Sursa: www.stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2016/07/29 -30-METODE -CLASICE -DE-EVALUARE –
VERSUS.pdf
Decizia profesorului de a utiliza probele orale în anumite situații ale practicii școlare
curente trebuie să se întemeieze pe rațiuni care țin de :
– obiectivele evaluării în situația concretă;
– tipul de evaluare promovat ;
– numărul elevilor ;
– tipul de informație pe care profesorul dorește să o obțină prin răspunsurile elevilor
– natura și specificul disciplinei.
2. Probele scrise
Avant aje Dezavantaje
 economia de timp pe care o realizează în cadrul bugetului
alocat relației predare – învățare – evaluare. Probele scrise
permit evaluarea unui număr mare de elevi într -un timp
relativ scurt
 acoperirea unitară ca volum și profunzime, pe care acest tip
de probe o asigură la nivelul conținutului evaluat. Probele
scrise fac posibilă evaluarea tuturor elevilor asupra aceleiași
secvențe curriculare, ceea ce face comparabile rezultatele
elevilor, i ar evaluarea în sine mai obiectivă.
 Posibilitatea evaluatorului de a emite judecăți de valoare
mult mai obiective, întemeiate pe existenta unor criterii de
evaluare clar specificate și prestabilite .
 Posibilitatea elevilor de a -și elabora răspunsul în mod
independent, reflectând cunoștințe și capacități demonstrate,
într-un ritm propriu.
 Diminuarea stărilor tensionale, de stres, care pot avea un
impact negativ asupra performanței elevilor timizi sau cu alte
probleme emoționale .  Dezavantajul
major este
presupus de
relativa
întârziere în
timp a
momentului în
care se
realizează
corectarea unor
greșeli sau
completarea
unor lacune
identificate .
Sursa: www.stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2016/07/29 -30-METODE -CLASICE -DE-EVALUARE –
VERSUS.pdf

73
Testul este un instrument de măsurare a rezultatelor școlare care asigură o
obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. Un bun test trebuie să permită verificarea
nu numai a gradului de asimilare a informației de către elevi, ci și capacitatea acestora de a
opera cu aceste cunoștințe. Tocmai de aceea este bine ca în test să fie incluse atât întrebări
cu răspunsuri închise, cât și cu răspunsuri deschise, ultimele stimulând creativitatea,
judecata și spiritul critic, prin faptul că sunt formulate în întregime d e elevi.
Întrebările cu răspunsuri închise presupun alegerea unui răspuns dintre mai multe
soluții oferite – itemi cu alegere multiplă, precizarea gradului de adevăr al răspunsului dat
– itemi tip adevărat -fals, sau găsirea corespondenței între noțiunile s au ideile prezentate –
itemi „pereche”.
3.Probele practice
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica
anumite cunoștințe teoretice, precum și a nivelului de stăpânire a priceperilor și
deprinderilor de ordin prac tic. Cu toate că activitățile practice oferă posibilitatea elevului
de a-și dezvolta atât competențele generale (comunicare, analiza, sinteză, evaluare),cât și
pe cele specifice, aplicative (utilizarea datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea
rezultatelor),evaluarea elevilor prin probe practice, atât în situații de examinare curentă, cât
și în situații de examen, este foarte puțin pusă în valoare .
Pentru realizarea cu succes a unei activități practice, este normal ca încă de la începutul
anului ș colar, elevii să fie avizați asupra:
 tematicii lucrărilor practice;
 modului în care vor fi evaluate (baremele de notare);
 condițiilor care le sunt oferite pentru a realiza ace ste activități (aparate, unelte )
Forme de optimizare a evaluării față d e modalitățile tradiționale16 :
1. Testele docimologice .
2. Evaluarea prin discuții libere, pe baza unei tematici stabilită anterior .
3. Evaluarea cu ajutorul mijloacelor electronice – calculatoarele .
4. Evaluarea de tip DELPHI.

16 Adăscăliței A., 2014, p.13

74
2.6.4.1 Proiectarea unui test în Google Classroom:
Testele se pot administra întregului colectiv de elevi într -un timp bine precizat ca
întindere și poate verifica atât conținuturi cât și deprinderi.
Instrumentul de evaluare propus, cuprinde o serie de ite mi construiți pe baza conținuturilor
predate la clasa a IX – a, modulul ” Bazele contabilității ” în vederea verificării gradului de
însușire a cunoștințelor și formare a deprinderilor de rezolvare de probleme la tema:
„Documente de evidență contabilă ” . În alegerea tipurilor de itemi și formularea lor am
ținut cont de scopul propus, de a realiza o evaluare obiectivă, dar și de tipul de
comportament cognitiv solicitat. Am folosit itemi obiectivi (cu alegere multiplă) adaptat
conform situației actuale de lucru.
Prin aplicarea testului online am urmărit corelarea competențelor cu unităț ile de conținut
predate:
C1. Cunoașterea și clasificarea documentelor de ev idență după diferite criterii.
C2. Întocmirea, verificarea, cor ectarea, circuitul și arhivarea.
C3. Utilizarea documentelor specifice diferite lor tipuri de unități economice.
Tipul de test ales este testul scris , pentru că:
❖ Permite evaluarea unui număr mare de el evi într -un timp relativ scurt.
❖ Face posibilă evaluarea tuturor elevilor asupra ace leași secvențe curriculare, ceea ce
face comparabile rezultatele elevilor, iar evaluarea, în sine, mai obiectivă .
❖ Permite evaluatorului emiterea unor judecăți de evaluare mult mai obiective, întemeiate
pe existenta unor criterii de evaluare cl ar specifi cate și prestabilite.
❖ Dă posibilitatea elevilor de a -și elabora răspunsurile în mod independent, în ritm
propriu.
Obiectivele sunt selectate în concordanță cu conținuturile temei vi zate și le
abordează integral.
Test de evaluare
Nume și prenume elev……………..
Data…………………
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru 45 min .

1.Factura se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul în : *
o două exemplare
o un exemplar

75
o trei exemplare
o patru exemplare
2.După forma de prezentare, documentele de evidență se împart în: *
 Documente cu regim special
 Documente tipizate
 Documente netipizate
 Documente fără regim special
3.Monetarul este: *
 document justificativ de înregistrare în contabilitate
 document justificativ de încărcar e în gestiune
 document justificativ pentru evidențierea la sfârșitul zilei a numeralului existent în
casierie
 document ce stă la baza întocmirii facturii
4.Raportul de gestiune este documentul în baza căruia se ține evidența: *
o operativă a mărfurilor și ambalajelor
o bunurilor materiale procurate de la persoane fizice
o mărfii pe timpul transportului
o operativă a mărfurilor
5.Factura servește ca: *
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a
cumpărătorului
 document de însoțire a m ărfii pe timpul transportului
 document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului numerarul încasat
 document pentru recepția bunurilor aprovizionate
6. Registrul jurnal este: *
o documentul în care se înregistrează intrări și ieșiri de materiale d in magazie
o documentul care evidențiază înregistrările sistematice în conturi
o documentul în care se înregistrează elementele patrimoniale inventariate
o documentul în care se înregistrează cronologic operațiile economice, prin
respectarea succesiunii document elor
7. Răspunderea pentru elaborarea documentelor se atribuie: *
o persoanelor care au aprobat documentele
o persoanelor care au întocmit documentele

76
o persoanelor care au înregistrat în contabilitate documentele
o persoanelor care au întocmit, vizat, aprobat și înregistrat documentele în
contabilitate
8. Documentele specifice operațiilor cu mărfuri sunt: *
o factura fiscală, nota de recepție și constatare diferențe, fișa de magazie, bonul de
consum
o extrasul de cont, nota de recepție și constatare diferențe, fișa de magazie, monetarul
o registrul numerelor de inventar, factura fiscală, extrasul de cont, monetarul
o factura fiscală, raportul de gestiune, monetarul, fișa mijlocului fix
9. Verificarea de fond a documentelor se referă la: *
o exactitatea calculelor
o legalitatea , realitatea operației consemnate
o oportunitatea, necesitatea operației
o legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea și economicitatea operației
consemnate
10. Corectarea greșelilor în documente: *
o se realizează prin sublinierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca
acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă
o se realizează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea
să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sa u cifra corectă
o trebuie să asigure depozitarea și conservarea acestora în siguranță, deoarece servesc
la controlul operațiilor economice efectuate
o are scopul să descopere eventualele erori, acțiunile ilegale sau incorecte,
asigurându -se astfel exactitatea și realitatea datelor înregistrate în contabilitate
Barem de evaluare
1. trei exemplare
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte.
2. documente tipizate
documente netipizate
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
3. document justificativ de înregistrare în contabilitate

77
document justificativ pentru evidențierea la sfârșitul zilei a numeralului existent
în casierie
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
4. operativă a mărfurilor și ambalajelor
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
5. docu ment justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a
cumpărătorului
document de însoțire a mărfii pe timpul transportului
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
6. documentul în care se înregistrează cronologic operațiile economice, prin
respectarea succesiunii documentelor
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
7. persoanelor care au întocmit, vizat, aprobat și înregistrat documentele în
contabilitate
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
8. factura fiscală, nota de recepție și constatare diferențe, fișa de magazie, bonul
de consum
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte

9. legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea și economicitatea operației
consemnate
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, inco mplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte
10. se realizează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca
acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect, incomplet
sau lipsa acestuia, 0 puncte

78

Odată cu aplicarea testului, s -a realizat și cronometrarea timpului. S -a constatat o
îmbunătățire a eficienței folosirii timpului, dar în același timp au fost și dezavantaje.
Datorită conexării slabe a internetului, doi elevi au finalizat testul după expirarea timpului,
iar un elev nu a reușit deloc s ă intre online.
Cu toate acestea este evident că folosirea demersului în care mijloacele tehnice de
instruire bazate pe folosirea calculatorului au un apor t mare, au determinat stimularea
pozitivă a elevilor, acești a fiind activi și interesați , obținând o performanță școlară.

79
CAPITOLUL III
Utilizarea documentelor în format fizic și format electronic. Studiu
comparativ în activitatea de instruire practică.

3.1.Utilizarea documentelor în format fizic – aspecte teoretice
Utilizarea și evidența documentelor contabile ridică probleme cu privire la
gestionarea lor. Pentru toate formularele folosite ca documente se organizează o evidență
operativă și contabilă, potrivit aceleași metodologii ce stă la baza organizării evidenței
bunurilor.
Documentele contabile se întocmesc manual, conform politicilor contabile aprobate
de către conducerea entității. Astfel, documentele contabile (registre, jurn ale, fișe, note
etc.) care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a
operațiunilor economico -financiare consemnate în documentele justificative, întocmite
manual, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: denumirea entităț ii; data întocmirii
documentului contabil; felul, numărul și data documentului justificativ; sumele
corespunzătoare operațiunilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și
creditoare; semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentel or contabile.
(punctul 10 din Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar –
contabile aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015). Înscrierea datelor în documente se
face cu cerneală, cu pix cu pastă. (punctul 13 din Normele generale de întocmire și
utilizare a documentelor financiar -contabile aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).
În situația în care activitatea de întocmire a documentelor financiar -contabile este
încredințată în baza unui contract de prestări de servicii unor persoan e fizice sau juridice,
normele proprii interne de întocmire și utilizare a documentelor respective se adaptează în
mod corespunzător, fiind obligatoriu să se prevadă în contract clauze referitoare la
întocmirea și utilizarea formularelor în aceste condiții . Entitățile pot stabili norme proprii
de întocmire și utilizare a documentelor financiar -contabile, cu condiția ca acestea să nu
contravină reglementărilor legale în vigoare. (punctul 23 din Normele generale de
întocmire și utilizare a documentelor financ iar-contabile aprobate prin Ordinul MFP nr.
2634/2015).
Arhivarea documentelor financiar -contabile în format hârtie se face în conformitate
cu prevederile legale și cu respectarea următoarelor reguli generale: (i) documentele se

80
grupează în dosare, numerot ate și șnuruite; (ii) gruparea documentelor în dosare se face
cronologic și sistematic, în cadrul fiecărui exercițiu financiar la care se referă acestea.
Dosarele astfel arhivate se păstrează în spații amenajate în acest scop, asigurate împotriva
degradări i, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.
Evidența documentelor în arhivă se ține cu ajutorul Registrului de evidență, potrivit Legii
Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate dosarele și
documentele intrate în arhivă, precum și mișcarea acestora în decursul timpului. (punctul
42 din Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar -contabile
aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).
Eliminarea din arhiva entității a document elor financiar – contabile, al căror termen
de păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită
potrivit procedurilor proprii ale entității. În această situație se întocmește un proces -verbal
și se consemnează scădere a documentelor eliminate din Registrul de evidență al
arhivei.(punctul 43 din Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor
financiar -contabile aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).

3.2.Utilizarea documentelor în format electronic – aspecte teoretice
Potrivit art. 23 din Legea contabilității nr. 82/1991, entitățile care utilizează sisteme
informatice de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure prelucrarea datelor
înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementă rile contabile aplicabile, controlul
și păstrarea acestora pe suporturi tehnice timp de 10 ani. Aceste persoane au obligația să
asigure autorităților fiscale accesul la datele păstrate pe suporturi tehnice.(punctul 55 din
Normele generale de întocmire și u tilizare a documentelor financiar -contabile aprobate
prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).
Programele informatice utilizate în activitatea financiar – contabilă trebuie să
asigure listarea în orice moment a documentelor financiar -contabile solicitate de organel e
de control.(punctul 56 din Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor
financiar -contabile aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).
Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar –
contabil trebuie să răspundă l a următoarele criterii considerate minimale: a) să asigure
concordanța strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative
care le reglementează;b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în
condiții de s iguranță;c) fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în

81
conținutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât și organele de
control; d) să asigure listele operațiunilor efectuate în contabilitate pe bază d e documente
justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându -se inserări,
intercalări, precum și orice eliminări sau adăugări ulterioare etc. (punctul 58 din Normele
generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar -conta bile aprobate prin Ordinul
MFP nr. 2634/2015).
Semnătura nu este obligatorie pe documentele electronice. Astfel, în condițiile în
care documentele financiar -contabile (documentele justificative și documentele contabile)
sunt întocmite și preluate în contab ilitate prin utilizarea sistemelor informatice de
prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie element obligatoriu. În astfel de
situații trebuie să se stabilească prin proceduri proprii modalități de identificare a
persoanelor care au inițiat, d ispus și aprobat, după caz, efectuarea operațiunilor respective.
(punctul 11 din Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar –
contabile aprobate prin Ordinul MFP nr. 2634/2015).

3.3 Studiu comparativ în activitatea de instruire prac tică.

Obiectivul fundamental al activității experimentale desfășurate în perioada 9. IX.
2019 – 12.VI. 2020 în cadrul Colegiului Economic ,,Virgil Madgearu ” din Ploiești a fost
evidențierea avantajelor și dezavantajelor metodelor tradiționale și moderne folosite în
formarea unor priceperi și deprinderi temeinice în domeniul contabilității.
În urma acestui experiment pedagogic am urmărit măsurarea efectului produs ca
urmare a introducerii unui factor experimental, anume – instruirea cu calculatorul și
datorită contextului pandemic actual prin care trece învățământul românesc, și nu numai.
Experimentul l -am desfășurat folosind tehnica grupelor paralele (experimentală și de
control) la clasa a IX – a S5, calificarea ”T ehnician în achiziții și contractări”, car e va
îndeplini atât funcția de eșantion experimental, cât și de eșantion de control. Se vor urmări
rezultatele elevilor pe primul semestru utilizând documentele contabile în format fizic și
rezultatele pe semestrul al doilea utilizând documentele în format electronic.
Ca și alte obiective urmărite au fost: creșterea interesului pentru disciplina
contabilitate pentru elevii care au ajuns întâmplător la profilul comerț, creșterea generală a
nivelului la învățătură a tuturor elevilor la disciplina de profil („ Bazele contabilității”),
utilizarea în condiții de eficiență sporită a materialelor didactice.

82
Cunoașterea elevilor este una dintre cele mai importante condiții pentru asigurarea
eficienței predării –învățării, prin observarea directă a comportamentului la oră și din fișele
psihopedagogice. Clasa a – IX-a S5 este formată (la începutul anului școlar) din 28 de
elevi (10 băieți și 18 fete), având vârste cuprinse între 15 și 16 ani. Din punctul de vedere
al provenienței socioprofesionale, marea majoritate prov in din familii de muncitori, cu sau
fără studii medii, șomeri, casnice, liber profesioniști. Un elev are unul din părinți decedat,
iar alți trei provin din familii dezorganizate. Ca mediu de proveniență col ectivul este
destul de omogen (8 elevi provin din mediu urban și 20 elevi din mediu rural). Pentru o
mai bună cunoaștere a colectivului de elevi s -au avut în vedere dimensiunea socială și
dimensiunea psihologică.
La începutul anului școlar 2019 -2020, în primele ore desfășurate la modulul
”Bazele contabil ității” am aplicat un test predictiv pentru identificarea nivelului
cunoștințelor, precum și diagnosticarea stilului de învățare al fiecărui elev. Am continuat
predarea pe parcursul semestrului cu ”Documente specifice imobilizărilor corporale”,
folosind me todele tradiționale, iar la sfârșitul primului semestru am aplicat o probă scrisă și
una practică pentru măsurarea nivelului de priceperi, deprinderi și cunoștințe însușite
printr -o predare tradițională și utilizând documente în format fizic.

Modulul: BAZELE CONTABILITĂȚII
Numele și prenumele elevului ……………………………………………….
Clasa: a IX – a S5
Data:
TEST DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR
❖ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
❖ Timpul efectiv de lucru este 40 min.
Subiectul I 30 puncte
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.După momentul întocmirii, documentele pot fi:
a) manuale
b) primare
c) interne
d) tipizate
2.Verificarea documentelor poate fi:

83
a) de formă și de fond
b) de formă și cifrică
c) de formă, fond și cifrică
d) de fond și cifrică
3.La aprovizionarea cu mărfuri a unei întreprinderi se utilizează ca document justificativ:
a) nota de recepție și constatare diferențe
b) factura
c) monetarul
d) registrul de cumpărări
Subiectul II 45 puncte
A. Completați spațiile libere cu cuvin tele potrivite astfel încât să obțineți enunțuri
adevărate: 15 puncte
Documentele justificative sunt acte ……(1)……… întocmite în momentul
…….(2)…….. prin care se ………(3)…….efectuarea acestor operații.

B. Răspundeți prin adevărat(A) sau fals(F) la următoarele enunțuri: 15 puncte
1. Prin circuitul documentelor înțelegem parcursul urmat de acesta din momentul
întocmirii și până în momentul arhivării.
2. Bonul de consum servește ca document justificativ pentru intrarea în gestiune.
3. Chitanța se întocmește în două exemplare.

C. În coloana A sunt enumerate documente specifice operațiilor cu mărfuri, iar în
coloana B, caracteristici ale acestor documente. Asociați c ifrele din coloana A cu
literele din coloana B. 15 puncte
A. Document B. Caracteristici
1. Factură fiscală. a) se întocmește în 2 exemplare de către gestionar, pentru
fiecare gestiune în parte
2. Raport de gestiune
zilnic. b) nu circulă, fiind document de înregistrare
3. Fișă de magazie. c) document justificativ pentru depunerea unei sume în
numerar la casierie
d) se întocme ște, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3
exemplare, de către compartimentul desfacere

84

Subiectul III 25 puncte
Completați următorul rebusx:
A
1
2
3
4
5
6
7
B

1. Document întocmit de ……………………….
2. Cumpărătorului i se dă exemplarul ………………….
3. Servește ca document de ……………………..în gestiune.
4. Se întocmește în ……………exemplare.
5. La furnizor rămân exemplarele ……………… și verde.
6. Se întocmește la compartimentul………………al furnizorului.
7. Se poate întocmi ……………..sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I 30 puncte
1. b) 10 puncte
2. c) 10 puncte
3. a) 10 puncte
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.

Subiectul II 45 pu ncte
A. 15 puncte
(1) scrise
(2) efectuării operației e conomice
(3) ateste

85
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
B. 15 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte, pentru răspuns incorect sa u lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
C. 15 puncte
1 – d; 2 – a; 3 – b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul III 25 puncte
A
1 F U R N I Z O R
2 A L B A S T R U
3 I N C A R C A R E
4 T R E I
5 R O S U
6 D E S F A C E R E
7 M A N U A L
B

Punctajul se distribuie astfel:
Câte 3 puncte pentru fiecare soluție corecta de la 1 la 7, adică 3puncte*7=21puncte. Pentru
răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
Pentru soluția corectă pe coloana verticala A – B se acorda 4 puncte.

86
Modulul: BAZELE CONTABILITĂȚII
Numele și prenumele elevului ……………………………………………….
Clasa: a IX – a S5
Data:

FISĂ DE LUCRU
PROBĂ PRACTICĂ

Agentul economic SC ,,Spicul” SRL achiziționează de la furnizorul SC ,,Alfa” SA
următoarele utilaje de panificați e. Malaxor aluat monofazic cu bol fix IBM 50 la prețul
unitar de achiziție de 6.350 lei – 1 bucată și un Cuptor de pâine Polin pe vatră la prețul
unitar de 26.150 lei – 1 bucată. Aprovizionarea se face conform facturii nr.285 din
22.10.2019, cota TVA 19%. La primirea în unitate, utilajele se recepționează de către o
comisie de recepție și li se atribuie numerele de inventar aferente. Conform normelor
legislative, durata de utilizare pentru utilaje: malaxor 8 ani, Cuptor 10 ani.
Pentru înregistrarea în conta bilitate a operației de aprovizionare imobilizări
corporale, avem nevoie de următoarele documente:
a) Factura fiscală

Furnizor ……………………..
(denumirea, forma juridică) Seria…………. nr……………………..
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ……………….. FACTURĂ FISCALĂ
C.U.I…………………….. ……..
Sediul (localitatea, str. nr.) Nr. facturii………………………………
……………………………………… Data(ziua, luna, anul)……………….
Județul:… ………………………. Nr. aviz însoțire a mărfii……………
Cod IBAN:… ………………….
Banca: ……………………………. Cumpărător ………………………
(denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ………………….
Nr. de înregistrare fiscală ……….
Sediul (localitatea, str. Nr.)
……………………………………….
Județul …………………………….
Cod IBAN: ……………………….
Bamca: ………………………………

Cota T.V.A. ……………%

Nr.
crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără T.V.A.)
– lei – Valoarea
– lei – Valoarea
T.V.A.
– lei –
0 1 2 3 4 5 6

Semnătura și
ștampila
furnizorului Date privind expediția
Numele delegatului ………………………..
Buletinul/cartea de identitate seria ….. nr.
………………. eliberat/ă ………………
Mijlocul de transport …….. nr. …………….
Expedierea s -a efectuat în prezența noastră la
data de …….. ora …… ……….
Semnăturile …………….. TOTAL
din care:
accize
X
Semnătura
de primire

87
b) Proces – verbal de recepție .

UNITATEA ………………
Bunurile supuse recepției…………………
Concluzia …………………………………………….
PROCES -VERBAL DE RECEPȚIE NR…….din………

I. DATE GENERALE
1. Comisia de recepție convocată la data de …………………………. și -a desfășurat activitatea
în intervalul: ………………………. ……..
II. CONSTATĂRI
În urma examinării documentației prezentate și a cercetării pe teren a lucrărilor executate
s-au constatat:
1. Documentația tehnico -economică a fost prezentată comisiei de recepție cu următoarele
excepții: …………………….. ………………………….
Comisia constată că lista documentației prevăzute mai sus nu împiedică/ împiedică
efectuarea recepției.
2. Recepția punerii în funcțiune a fost efectuată la data de ……, iar până la recepția
obiectivului de la data puneri i în funcțiune au trecut ……. luni.
3. Valoarea lucrărilor supuse recepției conform documentelor de decontare este de
…………………. lei.
4. La data recepției, nivelul atins de indicatorii tehnico -economici aprobați se prezintă
astfel: ……… …………………………………..
5. Următorii factori au influențat nefavorabil realizarea indicatorilor care n -au atins nivelul
aprobat: ……………………………………………
6. La data recepției se constată următoarele disponibilități de capacități ale utilajelor
tehnologice și de spații construite care pot conduce la îmbunătățirea indicatorilor tehnico –
economici: …………………………..
7. S-a constatat că sunt/nu sunt luate măsurile pentru menținerea nivelului aprobat al
indicatorilor tehnico -economici în ceea ce privește:

88
a. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă etc. (se vor arăta cele ce
nu sunt asigurate);
b. lucrări conexe, utilități, deserviri etc.;
c. forța de muncă;
d. ………………………………………………………………..
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatărilor și concluziilor consemnate mai sus, comisia de recepție hotărăște
în unanimitate/cu majoritatea de păreri:
SE ADMITE RECEPȚIA OBIECTIVULUI DE INVEST IȚII ȘI SE ACORDĂ
CALIFICATIVUL
…………………………………………………………………..
2. Comisia de recepție stabilește că, pentru menținerea nivelului aprobat al indicatorilor
tehnico -economici aprobați și pentru o cât mai bună exp loatare a capacităților ce se
recepționează, mai sunt necesare următoarele măsuri:
…………………………………………………………………..
…………………………………………………………………..
3. Prezentul proc es-verbal, care conține ……….. file și ………….. anexe numerotate cu un
total de ……….. file, care fac parte integrantă din cuprinsul acestuia, a fost încheiat azi
………………… în trei exemplare originale.
COMISIA:
Președinte:
Membr i:
Asistenți la recepție:
Secretar:

c) Registrul numerelor de inventar
Unitatea ……………………..

REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

Nr. de
inventar Codul de
clasificare Denumirea mijlocului fix și
caracteristici tehnice Locul unde se
află Alte
mențiuni
1 2 3 4 5

89

d) Fișa mijlocului fix

FIȘA MIJLOCULUI FIX

Nr. inventar ……………………………….
Nr. data document proveniență ……..
Valoare de inventar……………………………….
Amortizare lunară …………………………..
Denumirea mijlocului fix și caracteristici tehnice
Accesorii Grupa
Codul de clasificare
Data dării în folosință
Anul ……………………………..
Luna ……………………………..
Data amortizării complete
Anul ……………………………..
Luna ……………………………..
Durata normală de funcționare
Cota de amortizare……….%

Nr. de
inventar
(de la
nr.la nr.) Documente(felul,
nr…, data) Operații privind mișcarea
mijlocului fix(creșteri
sau diminuări de valoare) Buc. Debit Credit Sold

În urma evaluărilor în această perioadă s -au înregistrat următoarele rezultate:
A. Proba scrisă B. Proba practică(utilizând
documente în format fizic)
Media(M) = ∑X i / N = 213/28= 7,60 Media(M) = ∑X i / N =
234/28= 8,35

Ceea ce se observă la clasele a noua este că, aceștia nu sunt argumentativi, nu pot
urmări un raționament matematic simplu. Totuși lecțiile de laborator tehnologic, partea Nota Frecvența Procentaj
Sub 5 1 3,57%
5 1 3,57%
6 3 10,71%
7 6 21,43%
8 11 39,29%
9 4 14,29%
10 2 7,14%
Total 28 100% Nota Frecvența Procentaj
Sub 5 – –
5 – –
6 – –
7 7 25%
8 9 32,14%
9 7 25%
10 5 17,86%
Total 28 100%

90
practică, demonstrează că ei dețin aptitudini lucrative și acestea trebuie cultivate . Acest
lucru este scos în evidență în urma susținerii unor probe practice.
La sfârșitul semestrului I s -au înregistrat următoarele medii generale cumulate,
obținute prin coroborarea răspunsurilor scrise, cât și a celor practice la laborator tehnologic
(deși prin instruirea pe module mediile nu se finalizează decât la sfârșitul modulului,
pentru a avea o situație cât mai clară am calculat mediile pe semestru).
Media(M) = ∑M x / N = 447/28 = 7,98

Se poate observa că în această perioadă predomină notele aflate în jurul nivelului
mediu și bun(7) și cele sub nivelul mediu (6), apoi notele aflate la nivel bun și foarte bun
(8, 9, 10), apoi la pragul promovării (5) și sub nivelul minim a cceptabil (sub 5).
Graficul privind repartiza rea rezultatelor pe semestrul I

Frecvența nootelor
05101520
sub 5nota 5nota 6nota 7nota 8nota 9nota 10NoteleNota Frecvența
(la cele două tipuri de
probe) Procentaj
Sub 5 1+0=1 3,57%
5 1+0=1 3,57%
6 3+0=3 10,71%
7 6+7=13 21,43%
8 11+9=20 39,29%
9 4+7=11 14,29%
10 2+5=7 7,14%
Total 28 100%

91
Analizând rezultatele la învățătură obținute de elevi în această perioadă s -a dedus că
acestea se datorează mai multor motive, printre care: lacune instrucționale acumulate în
pregătirea anterioară a elevilor ( calcule matematice simple, conversație pe teme date); o
slabă sau c hiar lipsă de motivație a învățării, ca și lipsa exercițiului învățării; elevii nu au
un ritm propriu de învățare și nu fac față ritmului de activitate impus de disciplina de
studiu; randament scăzut datorită plasării orelor de specialitate la sfârșitul u ltimei zile a
săptămânii de lucru. Pentru elevii clasei a IX -a S 5 (clasa experimentală), dar și a întregii
generații, dascălii trebuie să vină în sprijinul lor, cu metode și tehnici noi de lucru, cu
abordarea procesului instructiv – educativ într -o mani eră cât mai responsabilă și cu mult
efort.
Așa cum s -a mai precizat, administrarea factorului experimental s -a realizat în cel
de-al II-lea semestru.
Investigația experimentală pe care am întreprins -o, are ca punct de pornire intenția
de a verifica în ce m ăsură utilizarea metodelor didactice interactive în predarea
contabilității la liceu, influențează realizarea performanțelor superioare ale elevilor ca
urmare a impactului pozitiv pe care aceste metode îl au asupra învățării conștiente și
eficiente, precu m și intenția de a identifica exigențele și limitele utilizării acestor metode.
Cercetarea abordează o problematică de actualitate, încadrată în noile orientări ale
pedagogiei contemporane, preocupată de înlocuirea metodologiilor nivelatoare, nefirești,
cu metodologii diferențiatoare, de individualizare sau personalizare a procesului de
instruire, dând șanse egale tuturor elevilor, promovând metode cu potențial formativ mare,
care să conducă la optimizarea demersurilor acționale ale elevilor privind propria lor
învățare. Intervenția pedagogică s -a realizat în cadrul acti vităților didactice la modulul
,,Bazele contabilității”, desfășurate cu eșantioanele experimentale, provenite din atât din
mediul rural cât și din urban, toți având acces la tehnologie. Pent ru testele aplicate, au fost
stabilite conținutul și structura cunoștințelor pe care elevii trebuie să le dobândească, în
conformitate cu programele școlare, procesele necesare a fi performate, contextele în care
sunt aplicabile cunoștințele și competențel e vizate și anume utilizarea documentelor în
format electronic.
Rezultatele înregistrate în urma testelor aplicate în Google Classroom desfășurate în
timpul celui de -al doilea semestru au fost următoarele:
A. Proba scrisă B. Proba practică(utilizând
documente în format electronic)
Media(M) = ∑X i / N = 229 /28= 8,18 Media(M) = ∑X i / N = 241 /28= 8,61

92

S-a constatat că numărul elevilor care se apropie sau chiar depășesc nivelul
standard al performanțelor școlare (care au obținut note de 7, 8, 9 și 10) este în creștere.
Prin urmare s -a considerat că elevii care au depășit consecutiv nivelul standard pot s ă fie
trecuți la programul de îmbogățire, în cadrul căruia itemii testelor de progres au fost
modificați.
Calculând o medie generală cumulată a rezultatelor obținute de elevi la cele două
probe formative de progres (ținând cont și de ”abaterea de la tendin ța centrală ”) – indicele
variabilității, ce intervine în calcularea mediei tuturor notelor obținute de fiecare elev în
parte, a rezultat:
Media(M) = ∑M x / N = 470/28 = 8,40

Nota Frecvența Procentaj
5 3 10,71%
6 1 3,57%
7 4 14,29%
8 6 21,43%
9 8 28,57%
10 6 21,43%
Total 28 100% Nota Frecvența Procentaj
5 – –
6 – –
7 5 25%
8 8 21,43%
9 8 32,14%
10 7 21,43%
Total 28 100%
Nota Frecvența
(la cele două tipuri de
probe) Procentaj
5 3+0=3 3,57%
6 1+0=1 10,71%
7 4+5=9 21,43%
8 6+8=14 39,29%
9 8+8=16 14,29%
10 6+7=13 7,14%
Total 28 100%

2
Graficul privind repartizarea rezultatelor
pe semestrul al II – lea

Frecvența notelor
După cum se observă din prezentarea și prelucrarea matematico -statistică a
rezultatelor obținute de eșantionul experimental în această perioadă, aplicarea modelului
ameliorator a condus la anularea procentelor de submediocritate și mediocritate, ducând la
creșterea numărului elevilor cu rezulta te medii, mulți chiar cu note de 9 și 10. Efectele
benefice ale aplicării modelului s -au resimțit pe toată perioada administrării factorului
experimental, la marea majoritate a subiecților. Astfel, în urma parcurgerii întregii materii
planificate pentru se mestrul al II -lea și îmbinând învățarea în mediul online cu mai multe
tipuri de lecții (lecții de recapitulare, fixare și consolidare a cunoștințelor, lecții mixte,
lecții de formare de priceperi și deprinderi, etc.) s -au obținut rezultate încurajatoare,
înregistrându -se pe rând medii generale de 8,17; 8,40 și 8,61.

0246810121416
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10Frecvenț …

3
3.3.1 Analiza rezultatelor – avantajele și dezavantajele folosirii documentelor în
format fizic și electronic

Graficul comp arativ pentru semestrul I și II

Frecvența notelor

Documente format fizic Documente format electronic
Avantaje:
 Ușurința lecturii.
 Simțul tactil face ca acel document să
fie perceput mai puternic ca parte
coexistentă a realității Avantaje:
 Aport semnificativ protejării
mediului.
 Nu este necesar un spațiu fizic
dedicat.
 Eliminarea arhivării pe hârtie ,
respectiv costurile de imprimare
și stocare.
 Au aceeași valoare juridică cu
cele păstrate în format hârtie, cu
respectarea legii și folosirii
semnăturii electronice.
 Documentele sunt ușor
înregistrate și conv enite.
 Se efectuează o căutare on -line
02468101214161820
nota
sub 5nota 5 nota 6 nota7 nota 8 nota 9 nota 10frecvența notelor sem I
frecvența notelor sem II

4
pentru documentele necesare,
datorită stocării bine structurate
și fiabile.
 La nevoie, se poate face în câteva
secunde o copie a documentelor.
Dezavantaje:
 Necesitatea unui spațiu dedicat Dezavantaje:
 Acreditarea administratorului
arhivei electronice.
 Obținerea de certificate digitale
pentru semnături electronice.
 Lipsa modulelor worklofw al
documentelor la un preț
accesibil.
 Menținerea unei arhive fizice a
documentelor în condițiile în
care normele de aplicare a L egii
arhivării electronice nu sunt
definitivate
 Dubla arhivare – costisitoare

5
CAPITOLUL IV
CERCETARE A ȘI INVESTIGAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂȚII
DIDACTICE

4.1 Obiective și ipoteze de cercetare
Scopul general al prezentei cercetări este de a chestiona elevii și a stabili importanța
utilizării computerului în contabilitate. Tehnologia de care dispunem în prezent a schimbat
pe deplin nu doar mediul economic, ci întreaga noastră viață. Pentru a păst ra același ritm
de dezvoltare, este necesar ca atât sistemul educațional, cât și peisajul contabil să se
actualizeze constant pentru viitorii specialiști în economie. În prezent, elevii din clasele IX
– XI fac parte din generația Z, prima generație a nativ ilor digitali. Multe studii relevă
faptul că membrii generației Z au atitudini diferite față de generațiile precedente, sunt mai
întreprinzători, le place să caute și să descopere singuri conținut care le satisface nevoile, le
place să fie implicați în pro cese și să găsească soluții.
Pornind de la această realitate, prin prezenta cercetare cantitativă, mi -am propus să
observ cât de importantă este folosirea calculatorului la școală, în rândul elevilor din
clasele a IX -a, a X -a și a XI -a, în special la mat eriile de contabilitate.
Obiectivele cercetării sunt:
Obiectiv 1: Creșterea atractivității materiei de contabilitate pentru clasele de
comerț.
Obiectiv 2: Adaptarea stilului de predare, în acord cu programa școlară, astfel încât
să răspundă nevoilor el evilor.
Obiectiv 3: Pregătirea cât mai temeinică a elevilor pentru piața muncii din punct de
vedere practi c, al uzanței softurilor necesare desfășurării activităților contabile.
Cercetarea pornește de la următoarele ipoteze:
Ipoteza 1: Elevii sunt atr ași de tehnologie, iar procesul tradițional didactic poate fi
înlocuit de mijloacele de predare online.
Ipoteza 2: Utilizarea computerului la orele de contabilitate are un impact major
asupra învățării pentru clasele din ciclul inferior (clasele a IX -a și a X -a).

6
Ipoteza 3: Introducerea unui modul de utilizare a computerului la modulele de
„Bazele Contabilității” și „Contabilitate Generală” ar ajuta elevii să înțeleagă mai bine
capitolele dedicate documentelor contabile.
4.2 Descriere instituție de învățăm ânt
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Ploiești este recuno scut la nivel local și
județean pentru dezvoltarea unui sistem de educație orientat spre excelență, ghidat de un
mix inedit de creativitate și rigoare, care asigură tinerilor un mediu propice pentru
dezvoltarea cunoștințelor și abilităților necesare pentru a cuceri lumea afacerilor.
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Ploiești oferă instruire în domeniile:
informatică, economic, comerț, turism și alimentație. Procesul de învățământ din C.E.V. M.
este structurat astfel:
– clasa a IX -a – pregătire economică de bază
– clasa a X -a – pregătire economică generală
– clasa a XI -a și a XII -a – specializare pe profilurile: economic (tehnician în activități
economice), turism (tehnician în turism), comerț (t ehnician în achiziții și
contractări), alimentație (organizator banqueting/ tehnician în gastronomie).
La sfârșitul clasei a XII -a, elevii susțin Examenul de Calificare Profesională în
specializarea aleasă. Pregătirea practică se realizează în cabinetel e de informatică de
gestiune, cabinet de merceologie, în complexul de instruire practică, în agenția de turism,
dar și la agenții economici cu care s -au încheiat parteneriate.

4.3 Descriere eșantion
Cercetarea a fost realizată pe un număr de 245 de elevi, dintre care 163 aparțin
genului feminin și 81 apa rțineau genului masculin, iar 1 genului neutru.

7

Chestionarul s -a aplicat la profilele economic (E.) și comerț (C.), iar răspunsurile
colectate sunt după cum urmează:
Profil Clasa Nr. elevi
Economic 9 50
Comerț 9 41
Economic 10 50
Comerț 10 43
Economic 11 39
Comerț 11 22

Participanții la studiul de caz sunt elevi ai Colegiului Economic „Virgil Madgearu”
Ploiești, în anul de studiu prezent (2019 -2020) din clasele a IX -a, a X -a și a XI -a, profil
economic și comerț. Aceste clase selectate pentru a participa la prezenta cerce tare au în
programa școlară materii despre și asociate contabilității – bazele contabilității,
contabilitate generală, așadar uzanța respectării protocoalelor de lucru se cristalizează pe
măsură ce avansează în materia parcursă la orele de curs. Deci, part icipanții aleși pentru
cercetare sunt familiarizați cu terminologia folosită în domeniu și au dobândite minimum
de cunoștințe despre contabilitate.
4.4 Instrumente
În cadrul cercetării ce s -a desfășurat cu elevii din clasele a IX -a, a X -a și a XI -a,
profil economic și comerț ai Colegiului Economic „Virgil Madgearu” Ploiești s -a folosit un
chestionar format din întrebări închise (cu variante de răspuns) și deschise, adaptat unor
răspunsuri punctuale. Sarcinile de lucru pot fi consultate în anexa 8.

8
4.5 Procedura
În ceea ce privește procedura de administrare a chestionarelor, deoarece contextul
pandemic actual ne -a impus să desfășurăm orele online, am administrat chestionarul prin
intermediul platformei Google Forms, elevii fiind informați cu privire la tema
chest ionarelor și la scopul acestora. Înainte de administrare, a fost solicitat acordul fiecărui
respondent, atât pentru completare, cât și pentru analizarea datelor. De asemenea,
participanții la cercetare au fost asigurați de anonimatul chestionarelor și de
confidențialitatea datelor.
4.6 Analiza datelor
Prima întrebare din chestionar măsoară cât de mult le place elevilor să utilizeze
computerul la orele de clasă. În mod surprinzător, răspunsul majoritar a fost „așa și așa”,
iar această incertitudine se poate explica prin faptul că elevii nu sunt obișnuiți cu acest mod
de predare -învățare. O corelație pozitivă a fost reprezentată de răspunsul „Mult” cu o
diferență de aproximativ 3 puncte procentuale. Este interesant se observat faptul că cele
12,3 % din totalul de 245 de elevi care au completat chestionarul , afirmă că utilizarea
computerului la orele de la clasă le -ar displăcea. Aceste aprecieri negative sunt atipice
generației din care elevii fac parte, o generație înzestrată în mod nativ cu o predilecție către
tehnologie.

Cea de a doua întrebare din instrumentul de cercetare enunță un aspect mai specific
și face trecerea de la întrebările de deschidere la cele de profunzime: „Ce module de
specialitate credeți că ar fi mai ușoare dacă s -ar integra computerul în programa școl ară?”.

9
Dacă analizăm graficul de mai jos, putem afirma cu ușurință faptul că un număr foarte
mare (147), din totalul respondenților, a spus că ar crede că studiul contabilității prin
intermediul calculatorului ar fi mai simplu. Aceste răspunsuri vin în ant iciparea următoarei
întrebări. Sunt de luat în calcul și materii precum economie, etică și turism.

Cel de -al treilea item din sarcinile de lucru face referire la importanța utilizării
computerului la orele de contabilitate. Am văzut deja faptul că maj oritatea consideră că
orele de contabilitate reprezintă un proces greoi în învățare, că materia este dificilă, iar
răspunsurile sunt predictibile. 0 20 40 60 80 100 120 140 160ContabilitateToateEconomieNu stiuCalitatea produselorProtectia consumatoruluiEticaTurismFirma de exercitiuMatematicaNimicAdministrativeIstorieMarketingPsihologieTICOrganizarea agentiei de turismFizicaAdministrarea firmeiFrancezaStudiul marfurilorProtectia mediuluiCe module de specialitate credeți că ar fi mai ușoare dacă s -ar
integra computerul în programa școlară?

10

Așadar, aproximativ 88% dintre elevii chestionați consideră că utlizarea
computerului la orele de contabi litate este importantă și foarte importantă. Deci, în mod
ideal strategiile didactice trebuie să ia în seamă acest aspect, pentru a transforma procesul
de predare -învățare -evaluare într -un proces adaptat nevoilor elevilor.

În planificarea didactică est e inclusă folosirea unui soft de contabilitate, SAGA, la
clasele a XI -a, învățământ liceal tehnologic, calificarea Tehnician în activități economice.
Având în vedere faptul că formularul de chestionar a fost construit ținând cont de aceleași
repere pentru toate clasele și profilele (clasele a IX -a, a X -a, a XI -a, profil Economic, profil
Comerț) răspunsurile de tip „nu știu”, „nu folosim”, „mi -ar plăcea să folosim” sunt
relevante în co ntext, însă nu reprezintă o corelație semnificativ pozitivă. Acest aspect ar
putea constitui una dintre limitele cercetării. Cu toate acestea, în cazul celor care îl
folosesc, un procent semnificativ afirmă că nu înțelege acest soft. Modulul „Utilizarea
calculatorului în contabilitate” este o componentă a ofertei educaționale(cu rriculare) pentru
domeniul de pregătire Economic, calificarea profesională Tehnician în activități

11
economice. Modulul face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică
săptămânală (laborator tehnologic) aferente clasei a XI -a, învățământ liceal tehnologic,
calificarea Tehnician în activități economice.
,,Utilizarea calculatorului în contabilitate” are o structură flexibilă, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Conținuturile modulului trebuie să fie abordate într -o manieră flexibilă, diferențiată ținând
cont de particularitățile colectivului cu care se lucrează și de nivelul inițial de pregătire, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asim ilare
a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Activitățile de învățare presupun însușirea unor metode de informare și de
documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare
continuă; îmbinarea și alternanța sistematic ă a activităților bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul
personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe)
cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului
de idei; folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete .
La întrebarea „Ați dori ca un număr mai ma re de lecții să se desfășoare utilizând
tehnicile de instruire asistată de calculator?”, 65,3% dintre elevi au răspuns afirmativ.
Totuși, este interesant de observat că un procent semnificativ a oferit un răspuns imparțial.
O motivație ar fi că asociid con tabilitatea cu o materie dificilă, este posibil să creadă că și
utilizarea acestui soft poate fi la fel de dificilă.

12
Pentru întrebarea deschisă „Crezi că va fi mai ușoară însușirea cunoștințelor
teoretice dacă se va utiliza computerul la orele de curs? ” răspunsurile sunt majoritar
afirmative. Elevii chestionați consideră că utilizarea computerului îi va ajuta să înțeleagă
mai ușor materia, orele ar fi mai interactive, materialele pregătite de profesori pentru ore
vor fi mai atractive din punct de vedere vizual, iar atenția le -ar fi captată mai ușor,
informațiile ar fi mai ușor de accesat și arhivat, iar procesul de învățare per -total ar fi mai
facil.
În ceea ce privește răspunsurile de „nu”, elevii consideră că modul tradițional de
predare funcționează cel mai bine pentru ei, deoarece scrisul de mână reușește să le
mențină atenția la constantă, iar un calculator le -ar distrage atenția.
Aceste răspunsuri diametral -opuse oferite de un grup relativ omogen, aspect
determinat de profilul socio -educațional al fiecărui respondent, demonstrează faptul că
nevoile elevilor nu pot fi segmentate foarte clar, iar în aceeași clasă, de exemplu, unii
preferă stilul clasic de predare, iar alții se simt mai atrași de tehnologie. Pornind de la
această premisă și de la ex pertiza pe care o am din relația cu elevii, pot concluziona faptul
că este nevoie de o metodă integrativă, care să alterneze aceste stiluri, în concordanță cu
feedback -ul direct oferit de elevi.
Cercetarea continuă cu o altă întrebare care face referir e stict la utilizarea
computerului în predarea contabilității. În proporție de 55,9%, elevii consideră că utilizarea
computerului în predarea contabilității ar fi utilă pentru a pregăti materialele de predare, ca
suport în predare și ca suport în evaluare. Procentul nu este surprinzător dacă corelăm
răspunsurile cu întrebarea precedentă, unde majoritatea își dorește includerea computerului
în predare.
La polul opus însă, doar 9 elevi (3,7%) cred că utilizarea calculatorului ar fi utilă ca
suport în evalua re. Nu se poate determina cu exactitate dacă acest procent este
reprezentativ, deoarece forma chestionarului a permis selectarea unori opțiuni multiple.
Acest aspect poate constitui una din limitele cercetării.

13

Plecând de la premiza că deja se utilize ază computerul la clasă, indiferent că
vorbim despre pregătirea materialelor de predare sau folosirea lui ca suport în predarea
efectivă și evaluare, chestionarul continuă cu o întrebare legată de aplicațiile folosite.
O majoritate de 64,1 puncte procentuale preferă lecțiile în format multimedia de tip
prezentări, jocuri, filmulețe explicative. Deci, putem corela acest răspuns cu faptul că ar
prefera această metodă în binomul predare -învățare. Pentru partea de evaluare, programele
de testare nu sunt în topul preferințelor, ceea ce indică faptul că aici evaluarea tradițională
(test scris, evaluare orală, evaluare practică) ar putea funcționa mai bine. Atfel, pornind de
la această realitate, se creează un prim mix de metod e alternative care pot aplicate la clasă.

Această concluzie primară realizată strict pe corelația dintre răspunsurile
precedente vine în a nticiparea următoarei întrebări foarte specifice: „Lecțiile, activitățile de
instruire practică, precum și evaluar ea cunoștințelor ar trebui realizate: doar online,
interactiv, combinat”. Măsurabila „combinat” este în topul preferințelor elevilor.

14

Următoarele două întrebări sunt construite pe scale de măsurare de la 1 la 5, unde
„1” măsoară dezacordul puternic cu variabila prezentată, iar „5” măsoară acordul puternic.
Prima dintre ele este: „exprimați -vă acordul sau dezacordul pentru următoarele aspecte
referitoare la sistemul de învățământ, cu aplicabilitate la Colegiul Economic.” Cele 5
variabile prezentate fac r eferire la „profilul ales”, „așteptările de dinainte de admiterea la
liceu față de cele de acum”, „modul de predare”, „curriculă supra -încărcată”, exerciții
practice”. De această dată, răspunsurile nu mai sunt exprimate în procente, ci în numere,
după cum urmează:
1 2 3 4 5
Profilul ales 2 14 61 80 91
Așteptările de dinainte de admiterea la liceu față de cele de
acum 7 23 89 68 64
Modul de predare 7 8 61 122 54
Curriculă supra -încărcată 18 52 83 57 42
Exerciții practice 13 32 75 76 60

Aspectele care nemulțumesc elevii țin de așteptările pe care și le setaseră în ainte de
admiterea la liceu și care acum nu se mai ridică la același nivel. Scala nu măsoară toate
motivele care pot aduce nemulțumiri, însă unul dintre ele ar putea fi curricula supra –
încărcată, după cum rei ese din tabelul de mai sus.

15
Cea de a doua scală face referire la strategia didactică modernă: „În ce măsură
sunteți de acord cu afirmațiile de mai jos cu privire la strategia didactică modernă?
Răspundeți pe o scală de la 1 la 5, unde „1” = dezacord puternic, iar „5”= acord puternic.”
1 2 3 4 5
Profesorul ține prelegeri 11 47 104 49 37
Profesorul impune un punct de vedere 15 35 83 63 53
Profesorul facilitează și modernizează învățarea 8 23 57 79 83
Profesorul ajută elevii să înțeleagă și să își exprime
punctul de vedere 7 21 47 73 106
Profesorul se consideră și se manifestă în permanență ca un
părinte 20 48 65 65 51
Profesorul este partener în învățare 10 34 63 61 80

În opinia elevilor, o strategie didactică modernă ar trebui să aibă următoarele
caracteristici: profesorul ar trebui să faciliteze și să modernizeze învățarea; profesorul ar
trebui să ajute elevii să înțeleagă și să își exprime punctul de vedere și, nu în ultimul rând,
să fie partener în învățare.
La limita incertitudinii se află următoarele caracteristici: profesorul ține prelegeri;
profesorul își impune punctul de vedere și profesorul se manifestă ca un părinte. Aceaste
răspunsuri pot constitui un punct de plecare pentru cercetări viitoare.
Chestionarul de încheie cu întrebarea: „Considerați că educația din domeniul
contabil ar trebui să sufere modificări astfel încât să răspundă schimbărilor care au loc în
contextul actual?“ care aduce un val de răspu nsuri de „da” și „nu”. Printre acestea se
remarcă o recomandare din partea unui elev care e de părere că un programator ar putea
realiza, la indicațiile profesorului, un soft care să fie dedicat educației în acest domeniu.

4.7 Limitele cercetării
Cerc etarea a fost realizată la nivelul Colegiului Economic „Virgil Madgearu”
Ploiești, pe un eșantion de 245 elevi din clasele a IX -a, a X -a și a XI -a, profilul Economic
și Comerț, ceea ce înseamnă că rezultatele nu au aplicabilitate la nivelul liceelor cu ace lași
profil din județ, ci că sunt relevante doar pentru adaptarea stilului de predare în cadrul
colegiului la care sunt profesor. Ar fi oportun ca aces t demers să fie aplicat la scară largă,

16
pentru a colecta date despre modul în care percep elevii de pe te ritoriul întregii țări
predarea contabilității, indiferent de ciclul inferior sau superior.
O a doua limită a cercetării este constituită de faptul că, pentru a atinge un nivel de
profunzime al subiectului, ar fi necesară și o componentă calitativă de ti pul unui interviu
semi -structurat, prin intermediul căruia elevii să se exprime cât mai liber cu privire la
așteptările pe care le au de la stilul de predare.
O altă limită a cercetării este reprezentată de forma sub care a fost redactată
întrebarea numă rul 7, deoarece procentul de 3,7% care reprezintă selectarea opțiunii
„utilizarea calculatorului ar fi utilă ca suport în evaluare” nu poate fi considerat
reprezentativ, deoarece chestionarul a permis selectarea opțiunilor multiple, ceea ce
înseamnă ce ac est răspuns poate fi dublat de altul.
Ca o concluzie generală, elevii au nevoie de o adaptare a programei școlare care să
răspundă nevoii lor de educație, informare și adaptabilitate la realitatea angajatorului. Își
doresc un set de măsuri care să se impl ementeze gradual, nu brusc, cum a fost cazul orelor
online, pentru că aceste schimbări majore îi debusolează și contribuie la estomparea
funcției de autoritate pe care o are instituția școlii, în general.

17
CONCLUZII GENERALE/ CONSIDERAȚII FINALE

Interpretarea rezultatelor
Cercetarea de față a pornit din dorința de a descoperi care este importanța folosirii
computerului la orele de contabilitate. Am pornit de la mai multe ipoteze de cercetare, iar
una dintre ele a apărut pe parcursul re dactării lucrării, în momentul în care peisajul social a
fost redefinit și reorganizat din cauza măsurilor impuse pentru a trece de criza sanitară
mondială cauzată de SARS COV2 – COVID19.
În luna martie (a.c.), sistemul de învățământ românesc a trecut pr intr-o transformare
conceptuală care a destabilizat regulile de predare pe care le știam cu toții. Măsurile de
izolare socială, adoptate pentru a încetini nivelul de contagiune al noului coronavirus, s -au
reflectat și în mediul școlar. Interacțiunea din să lile de clasă a fost înlocuită în interacțiunea
online, ceea ce m -a condus către ipoteza: „Elevii sunt atrași de tehnologie, iar procesul
tradițional didactic poate fi înlocuit de mijloacele de predare online.” Orele realizate online
au decurs bine, dacă n e raportăm la o experiență pe care am construit -o zi după zi,
incomparabilă cu alte experiențe similare. Observația participativă din timpul orelor online
mi-a demonstrat că mijloacele de predare online sunt insuficiente într -un proces didactic
100% eficie nt. Ulterior, după aplicarea chestionarului, acest lucru s -a confirmat prin faptul
că, deși elevii sunt atrași de tehnologie, am nevoie de componenta umana, iar în procesul
de învățare i -ar ajuta foarte mult un mix de metode tradiționale și moderne.
În ce ea ce privește ipoteza doi: „Utilizarea computerului la orele de contabilitate are
un impact major asupra învățării pentru clasele din ciclul inferior (clasele a IX -a și a X -a)”
răspunsurile cercetării nu pot confirma sau infirma această ipoteză, deoarece s-au luat în
calcul mai multe elemente, însă, ca o concluzie generală, utilizarea computerului la orele
de contabilitate predate claselor din ciclul inferior ar fi oportună, deoarece elevii consideră
că i-ar ajuta să înțeleagă mai bine bazele acestei mater ii.
Cea de a treia ipoteză: „introducerea unui modul de utilizare a computerului la
modulele de „Bazele Contabilității” și „Contabilitate Generală” ar ajuta elevii să înțeleagă
mai bine capitolele dedicate documentelor contabile se confirmă în totalitate, mai ales în
cazul elevilor cu profilul „Comerț” care au răspuns în unanimitate că, pentru a fi adaptați la
viitorul câmp al muncii, au o nevoie stringentă de a înțelege documentele contabile. Ei sunt
de părere că acest proces ar fi mai facil dacă s -ar insera î n programa școlară un modul care
să coreleze studiul documentelor contabile cu utilizarea calculatorului.

18
BIBLIOGRAFIE
1. Albu Gabriel, Mecanisme psihopedagogice ale evaluării școlare , Ploiești, Editura
Universității din Ploiești, 2001.
2. Albu Gabriel, O abordare umanistă a educației , Editura Paralela 45, 2017.
3. Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio -umane ,
Editura Polirom, Iași, 2000.
4. Bleotu Vasile, Contabilitate – fundamentele de bază , Editura Pro Universitaria,
Bucureș ti, 2011
5. Bontaș Ioan, Pedagogie , Editura All, București, 1994.
6. Burja Vasile, Burja Camelia, Voiculescu Florea, Voiculescu Elisabeta, Didactica
științelor economice, Ghid metodologic cu caracter aplicativ , Editura Irecson, București,
2006.
7. Capotă V., Dinesc u M., Ionescu R., Lixandru F., Popa I., Bazele contabilității , Editura
Niculescu, București, 2007.
8. Cerghit Ioan, Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București,
1974.
9. Cerghit Ioan, Perfecționarea lecției în școala modernă , Editura Didacti că și
Pedagogică, București, 1983
10. Cerghit Ioan, Metode de învățământ , Editura Polirom, Iași, 2008.
11. Cerghit I., Cristea S., Pânișoară O., Metodologia procesului de învățământ , Editura
Polirom, Iași, 2008
12. Cojocea Aureliana, Petre Doina, Contabilitate , Manual pentru clasa a X -a, Editura
Economică Preuniversitaria, București, 2005
13. Crețu Carmen – Mihaela, Costandache Nicoleta, Bazele contabilității , Editura
Universitară ,,Danubius”, Galați, 2010.
14. Crețu D., Nicu A., Pedagogie și elemente de psihologie pentru form area continuă a
cadrelor didactice , Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2014.
15. Cucoș Constantin, Pedagogie , Editura Polirom, Iași, 2002
16. Druță Maria Elena, Grunberg Cornelia, Didactica disciplinelor economice , Editura
ASE, București, 2003.
17. Druță M.E., Badea F ., Mihai N., Didactica disciplinelor economice. Considerații
teoretice și aplicații , Editura ASE, București, 2004.

19
18. Dumitrana Mihaela, Caraiani Chirața, Bazele contabilității , Editura Universitară,
București, 2010.
19. Epuran M., Băbăiță V., Bazele contabilităț ii, Editura de Vest, Timișoara, 1994.
20. Feleagă N., Ionașcu I., Contabilitate financiară , Vol I, Editura Economică, 1993.
21. Hattie John, Învățarea vizibilă – ghid pentru profesori , Editura Trei, București, 2014
22. Ionescu M., Bocoș M., Cercetarea pedagogică și in ovația în învățământ , Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2001.
23. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2005.
24. Jinga Ioan, Istrate Elena(coord), Manual de pedagogie , Editura All, București,
25. Jinga I., Pedagogie , Editura ASE, București, 2005
26. Moroșan Ioan, Contabilitatea financiară a firmei , Editura ,,Evcont Consulting”,
Suceava, 2008
27. Popan Maria, Bazele contabilității , clasa a IX -a, Filiera Tehnologică, Profil Servicii,
Domenii de pregătire profesională: Comerț/Eco nomic, turism și alimentație, Editura Oscar
Print, București, 2016.
28. Ristea Mihai, Contabilitate financiară , Editura Universitară, București, 2005
29. Seceleanu Andra, Papari Adrian Cristian, Papari George Daniel, consultant științific
Constantin Cucoș, ,, Curs pentru formarea continuă a profesorilor de matematică și științe
economice în societatea cunoașterii ”, Editura Fundației ,,Andrei Șaguna”, Constanța, 2012
30. Țegledi Adriana Monica, Contabilitate financiară , Editura Pro Universitaria,
București, 2014.
31. *** Leg ea contabilității nr.82/1991, modificată și republicată în 2016
32. *** Legea societăților comerciale nr.31/1990, republicată și actualizată în 2016.
33. *** Legea nr.138/2013 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale
nr.16/1996.
34. *** Le gea nr.135/2007 privind arhivarea electronică a documentelor(modificată și
completată).
35. *** OMEF nr.3512/27.11.2008 privind documentele financiar – contabile
36. *** OMFP nr.2634/05.11.2015 – Documentele financiar contabile.
37. *** Didactica contabilității ,Supor t de curs în cadrul proiectului ,,Perfecționarea
cadrelor didactice, din învățământul liceal, care predau discipline economice”
38. http://www.tvet.ro/index.php/ro/dezvoltarea -invatamantului –
profesionalsitehnic/curriculum -pentru -ipt/1351.html

20
39. https://edict.ro/experiente -si-rezultate -obtinute -prin-aplicarea -metodei -inovative –
invatarea -prin-proiecte/
40. https://cyd.ro/didactica -stiintelor -economice/
41. http://geoffpetty.com/for -team -leaders/downloads/
42. www.codfiscal.net
43. www.conta.money.ro
44. www.edu.ro
45. www.google.ro