Teoria Inteligentelor Multiple (3) [619989]

INTELIGENȚELE MULTIPLE
Dacă ne raportăm la TIM ( teoria inteligențelor multiple),
putem spune că omul se naște cu un anumit „profil ” de
„start” al inteligențelor multiple care îl definește – cu alte
cuvinte , se naște cu un anumit nivel de dezvoltare a
acestor inteligențe , iar experiențele diverse de -alungul
vieții , pot determina care dintre aceste inteligențe se
dezvoltă și în ce măsură .

INTELIGEN ȚELE MULTIPLE ȘI INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ
Cadrele didactice , profesorii , educatorii pot juca, deci,
un rol semnificativ în identificarea , dezvoltarea și
exploatarea acestor inteligențe în contexte
educaționale formale , nonformale sau informale cu
scopul de a eficientiza procesul de predare -învățare –
evaluare .
Teoria inteligențelor multiple constituie o altenativă a
muncii diferențiate, o strategie modernă de instruire
interactivă care poate contribui la îmbunătățirea
performanțelor școlare.

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂȚĂRII
“Individualizarea” definește acțiunea de adaptare a procesului
didactic la particularitățile individuale ale elevilor.
Învățământul modern are în vedere faptul că:
fiecare elev este unic și are o individualitate proprie;
fiecare elev dorește să se simtă respectat;
nu pretinde atitudini și comportamente similare din partea
tuturor elevilor;
respectă diferențele individuale;

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂȚĂRII
incurajează diversitatea;
exprimă deschis încrederea în capacitatea de schimbare
pozitivă;
nu face economie în aprecieri pozitive la comportamentelor
elevilor;
subliniază rolul stimei de sine ca premisă în dezvoltarea
personală;

INTELIGENȚ ELE MULTIPL E
În accepțiunea lui H.Gardner, inteligențele reprezintă
capacitatea cognitivă a individului, descrisă printr -un set de
abilități, talente, deprinderi mentale pe care le deține orice
persoană dezvoltată normal, ele fiind grupate în opt categorii.
Inteligența lingvistică – capacitatea de a rezolva și dezvolta
probleme cu ajutorul codului lingvistic, sensibilitate la
sensul și ordinea cuvintelor.

INTELIGENTELE MULTIPLE
Inteligența logico -matematică – capacitatea de a opera cu modele, categorii
și relații, de a grupa, ordona și a interpreta date, capacitatea de a
problematiza.
Inteligența spațial -vizuală – capacitatea de a forma un model mental spațial,
de a rezolva probleme prin intermediul reprezentărilor spațiale și ale imaginii,
simțul orientării în spațiu, capacitatea de a citi hărți, diagrame, grafice
Inteligența muzicală – capacitatea de a rezolva probleme și de a genera
produse prin ritm și melodie, sensibilitate la ritm, capacitatea de a recunoște
diverse forme de expresie muzicală;

Inteligența corporal -kinestezică – capacitatea de a rezolva probleme și
de a genera produse cu ajutorul mișcării coprului, îndemânarea în
manipularea obiectelor;
Inteligența interpersonală – capacitatea de a rezolva probleme prin
interacținea cu ceilalți, abilitatea de a discrimina și răspunde adecvat la
manifestările și dorințele celorlalți;
Inteligența intrapersonală – capacitatea de a rezolva probleme și de a
genera produse prin cunoașterea de sine, capacitatea de acces la
propriile trăiri și abilitatea de a le discrimina și exprima, conștientizarea
propriilor cunoștințe, abilități, dorințe.

Inteligența naturalistă – capacitatea de a rezolva probleme și de a
dezvolta produse cu ajutorul taxonomiilor și a reprezentărilor mediului
înconjurător.
Inteligența existențială – este identificată de H. Gardner ca fiind
responsabilă de cunoașterea lumii, (specifică filozofilor), însă nu s -a
reușit localizarea zonei cerebrale care o activează

Aplicarea teoriei inteligențelor multiple presupune următoarele principii
educaționale:
Subiecții care învață trebuie încurajați să își cunoască și să utilizeze în
învățare inteligențele cele mai potrivite structurii lor.
Activitățile de învățare să fie proiectate în așa fel încât să implice diferite
tipuri de inteligență.
Evaluare învățării trebuie să măsoare multiple forme ale inteligenței (M.,
Bocoș, pag.164)

Inteligența interpersonal ǎ
Inteligența interpersonal ǎ se manifest ǎ prin abilitatea de a forma și de a menține diverse
relații. Copiii care au abilitatea de a se juca împreun ǎ, de a empatiza, de a privi lucrurile
din p erspectiva celuilalt, c ǎrora le place sa fie în echip ǎ și vor sǎ îi ajute pe cei din echip ǎ
au inteligenț ǎ interpersonal ǎ.

Un copil cu inteligenț ǎ interpersonal ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligența
interpersonal ǎ
 își dǎ seama cum se simt alții;
 înțelege punctele de vedere ale
celorlalți;
 inițiazǎ, dezvolt ǎ și menține relații
sociale cu ceilalți;
 se joacǎ cu ceilalți;
 se simte confortabil și în ipostaza de
colaborare și în cea de competiție.  organizați cercuri sau alte modalit ǎți de
încurajare a cooper ǎrii;
 variați grupele;
 prezentați criteriile de constituire ale
grupelor, explicați modul de grupare;
 învǎțați-i jocuri pe copii;
 stabiliți împreun ǎ cu ei reguli ale
grupului;
 stabiliți obiectivul grupei și modul de a –
l atinge.

Inteligența intrapersonal ǎ
Copiii cu inteligent ǎ intrapersonal ǎ își înțeleg propriile sentimente și emoții. Pot s ǎ se
izoleze pentru a -și explora sentimentele și emoțiile. Pot fi încap ǎțâți cand li se cere s ǎ
acționeze în contradicție cu propriile lor sentimente. Pot fi mai deschiș i decât colegii lor
atunci când li se cere s ǎ își exprime sentimentele. Uneori conveseaz ǎ cu un prieten
imaginar c ǎruia îi povestesc cum se simt. Pot pune întrebari de natur ǎ filozoficǎ.

Un copil cu inteligenț ǎ intrapersonal ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligența
intrapersonal ǎ
 este constient de propriile sale ganduri,
sentimente si emotii;
 gaseste modalitati de exprimare a
gandurilor, sentimentelor si emotiilor
sale;
 poartǎ conversații interioare;
 încearcǎ sǎ înțeleagǎ motivatiile si
comportamentele ce lorlalti;
 este independent si motivat;
 este preocupat de intrebari de natur ǎ
filozoficǎ.  acordați timp de gândire și de reflecție;
 aveti rǎbdare și r ǎspundeți la
întrebǎrile cu rǎspuns deschis și de
natura filozofic ǎ;
 gǎsiți cǎrți pe teme filozofice pentru
copii si folosiți -le la clasǎ;
 folosiți -vǎ de sentimentele și dorințele
copiilor la activitatiile tip cerc;
 creați panoul dorințelor;
 folosiți harta amintirilor;
 folosiți cartonașe de apreciere.

Inteligența lingvistic ǎ
Copii cǎrora le place s ǎ scrie și sǎ vorbeascǎ au inteligenț ǎ lingvisticǎ. Prind nuanțele din
sensurile cuvintelor, ordoneaz ǎ corect cuvintele, identific ǎ sunetele, ritmul și inflexiunile
limbii și îțeleg capacitatea limbajului de a informa, de a convinge, de a reda st ǎri de spirit.

Un co pil cu inteligenta lingvistic ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligenta
lingvistic ǎ a copiilor
 învațǎ prin ascultare, scriere, citire și
discuții;
 imitǎ sau maimuț ǎrește vocile
prietenilor și familiei;
 se joacǎ/experimenteaz ǎ cu cuvintele;
 se descurc ǎ mai bine decât cei de vârsta
lui cu citit -scrisul și exprimarea oral ǎ;
 vorbește de la vârsta mic ǎ.  vorbiți mai puțin și acordați timp mai
mult copiilor s ǎ vorbeascǎ;
 formulați sarcini care presupun
schimb verbal focalizat, structurat;
 organizați jocuri „spun -ce-fac” „fac -și-
spun”;
 folosiți cuvinte cheie și tehnici de
grupare tematic ǎ a vocabularului;
 folosiți scrierea ghidat ǎ (scriere cu
structura dat ǎ);
 explorați variatele utiliz ǎri ale limbii în
scopuri diverse folosind multiple
mijloace (c ǎrți, filme, specta cole,
emisiuni radio).

Inteligența logico -matematic ǎ
Copiii cu inteligenț ǎ matematic ǎ și logicǎ sunt cei care pot rezolva probleme și pot da
soluții non -verbale. Le place ordonarea logic ǎ, claritatea și v ǎd cu ușurinț ǎ tiparele și
conexiunile din jurul l or. Sorteaz ǎ jucǎriile în sertar. Caut ǎ sǎ explice cauza și efectul.
Cautǎ sǎ gǎseascǎ elemente comune, clasific ǎ, speculeaz ǎ și fac predicții și încep s ǎ
descopere regulile matematice și logice ale lumii în care tr ǎim.

Un copil cu inteligenț ǎ logico -mate maticǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligenta
logico -matematic ǎ
 cunoaște de mic concepte cum ar fi
timp, spațiu, cantitate, num ǎr, cauzǎ și
efect;
 înțelege semnificația simbolurilor și
poate sǎ creeze simboluri;
 este fascinat de tiparele din jur;
 face cu plǎcere activit ǎți de
ordonare/aranjare;
 îi place sǎ colecționeze și s ǎ clasifice;
 își aranjeaz ǎ obiectele din jur.  atrageți atenția asupra regulilor și
obiceiurilor pe care le folosiți și
explicați în ce scop le folosiți;
 faceți activit ǎți cu numere la diverse
discipline astfel încât numerele s ǎ
incite;
 gǎsiți conexiunile dintre matematic ǎ și
viața de zi -cu-zi;
 învǎțați copiii cum se alc ǎtuiesc
categoriile, clasific ǎrile, listele de
prioritǎți și cum se fac predicții;
 folosiți tipare de rezolvare de
prob leme la diverse discipline;
 stimulați interesul pentru logic ǎ, de
exemplu creînd un „club de puzzle”,
de „scrabble” sau de „rebus”.

Inteligența vizual ǎ și spațialǎ
Copiii cu inteligenț ǎ vizualǎ și spațialǎ bine dezvoltat ǎ vor fi capabili s ǎ creeze sau s ǎ
recreeze cu ușurinț ǎ imagini sau obiecte. Iși amintesc cum ar ǎtau obiectele și unde le -au
vǎzut. Pot sǎ se imagineze sau s ǎ imagineze un obiect într -un context total diferit. Știu s ǎ
ghideze (s ǎ dea îndrum ǎri) și înțeleg indicațiile de orientare și se pot imagina urmând un
anumit traseu. Își amintesc unde și -au pus lucrurile. Pot vizualiza obiectele în mișcare în
spațiu tridimensional și prin spațiu și timp.

Un copil cu inteligenț ǎ vizualǎ și spațial ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligen ța vizualǎ și
spațialǎ
 învațǎ vǎzând și observând
 își amintește cum arat ǎ obiectele și cum
sunt așezate
 poate vizualiza cu ușurinț ǎ scene imaginare
 își amintește cum erau scrise cuvintele pe
paginǎ
 poate sǎ vadǎ cum aratǎ formele dac ǎ sunt
desfǎcute sau rotite
 pentru a re da literele unui cuvânt își
amintește cum era scris cuvântul  utilizați postere de înv ǎțare și memorare
expuse în sala de clas ǎ și faceți trimiteri la
ele;
 schimbați cu regularitate imaginile expuse;
 adǎugați materialelor scrise și orale tehnici
de înțelege re vizual ǎ cum sunt h ǎrți,
diagrame, reprezent ǎri schematice, grafice
cu adnotǎri, postere;
 aduceți planșe și mulaje și utilizați -le în
lecție
 deveniți prin mișc ǎrile pe care le faceți un
suport vizual care stimuleaz ǎ învǎțarea
captând atenția prin gesturi , mișcǎri
expresive.

Inteligența kinestetic ǎ
Copiii având inteligenț ǎ kinesteticǎ vor da dovad ǎ de dexteritate de la o vârst ǎ fragedǎ. Își
mișcǎ cu ușurințǎ propriul corp sau alte obiecte cu ajutorul unor manevre complicate.
Umblǎ de mici și au dexterita te în mânuirea juc ǎriilor. Își coordoneaz ǎ simultan mișc ǎrile
în partea dreapt ǎ și stângǎ a corpului. Pot fi agitați în clas ǎ. Aspectul fizic poate fi robust
– aleargǎ, se cațǎrǎ, lovesc mingea, se leag ǎnǎ. Memoria le va fi ajutat ǎ de activitǎți care
impli cǎ mișcare.

Un copil cu inteligenț ǎ vizualǎ și spațial ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligen ța vizualǎ și
spațialǎ
 învațǎ fǎcând
 are dexteritate în activit ǎți motorii care
presupun mișcǎri ample și de finețe
 își amintește mai bine ce s -a fǎcut decât ce
s-a spus sau v ǎzut
 este interesat în a -și îmbun ǎtǎți
performanțele fizice
 dǎ dovadǎ de creativitate în construire,
mișcare și expresie fizic ǎ
 are coordonare bun ǎ, simț al mișc ǎrii,
ritmic, echilibru și dexteritate.  Includeți activit ǎți practice zilnic;
 Fixați învǎțarea prin mișcare, joc de rol,
simulǎri și activit ǎți practice;
 Exersați abilit ǎți care implic ǎ dexteritate
fizicǎ și relaxeaz ǎ creierul;
 Includeți scurte activit ǎți fizice ca pauze de
efort intelectual;
 Învǎțați copiii jocuri de exterior și juc ați-le.

Inteligența muzical ǎ
Copiii cu inteligenț ǎ muzicalǎ observǎ modele de sunete și sesizeaz ǎ diferențele de la
vârstǎ micǎ. Tonalitǎți, ritmuri și melodii le r ǎmân în minte. Vor fi atrași de orice
activitate legat ǎ de muzicalitate, vor avea talent l a instrumente muzicale de mici. Vor dori
sǎ asculte muzic ǎ în orice împrejurare.

Un copil cu inteligenț ǎ muzic alǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligen ța muzical ǎ
 improvizeaz ǎ și experimenteaz ǎ cu plǎcere
cu sunete și sonorit ǎți;
 sesizeazǎ și reacționeaz ǎ la stǎrile de spirit
redate în muzic ǎ;
 au simț ritmic și reacționeaz ǎ artistic la
muzicǎ;
 sunt interesați s ǎ afle informații despre
muzicǎ și își creeaz ǎ preferințe și categorii;
 țin minte melodii și cântece.  utilizați muzic ǎ pentru a delimita timpul de
îndeplinire al unei sarcini, marcând
începutul și sfârșitul, alegeți o tem ǎ
muzicalǎ pentru schimbarea st ǎrii –
dinamicǎ, reflexivǎ, relaxantǎ, energizant ǎ;
 folositi muzic ǎ pentru a ajuta
rememorarea con ținutului;
 folosiți ritmuri pentru a -i învǎța sǎ
identifice schimb ǎrile de în ǎlțime, variație
și modulare a sunetelor;
 stimulați interesul în diferite modalit ǎți de
a produce muzic ǎ și de a gusta muzica;
 creați ocazii de a tr ǎi experiențe muzicale
ca activitǎți participative la nivelul clasei.

Inteligența naturalist ǎ
Copiii cǎrora le place s ǎ fie afarǎ și sunt curioși s ǎ gǎseascǎ modele și leg ǎturi în natur ǎ au
inteligențǎ naturalistǎ. Acești copii manifest ǎ uimire faț ǎ de și afinitate cu mediul
înconjurǎtor. Aceast ǎ manifestare poate fi legat ǎ de mediul im ediat – parcul, malul râului,
curtea școlii sau legat ǎ de spații deschise mai vaste. Acest tip de inteligenț ǎ se manifest ǎ
prin observarea detaliilor, curiozitatea faț ǎ de speciile observate, speculații legate de
existența diferitelor specii.

Un copil cu inteligenț ǎ naturalist ǎ Pentru a dezvolta la școal ǎ inteligen ța
naturalist ǎ
 este sensibil la armonia și disarmonia din
mediul înconjur ǎtor;
 vede tiparele relațiilor dintre și în cadrul
speciilor;
 observǎ legǎtura dintre mediu, schimbare
și timp (anotimp) ;
 se simte bine în orice mediu natural;
 îi plac și îl intereseaz ǎ tot soiul de creaturi;
 îl preocup ǎ efectele ac țiunilor omului
asupra mediului.  vizitați cu copiii locuri din mediul
înconjurǎtor;
 responsabilizați copiii faț ǎ de mediu prin
crearea unui loc în clasǎ sau școalǎ pe care
sǎ îl întreținǎ (îngrijeasc ǎ);
 studiați impactul omului asupra mediului în
termeni de cauz ǎ și efect;
 desfǎșurați activit ǎți de num ǎrare și
observare a speciilor;
 fiți un model de comportament responsabil
în mediul social și nat ural în școal ǎ și în
afara școlii.

TIP DE
INTELIGENȚĂ
DOMINANT ACȚIUNI / SARCINI
Verbală /
lingvistică a citi, a scrie , a vorbi , a cere, a explica , a informa , a transmite , a raporta , a
articula , a adresa , a conferi , a cere, a povesti , a lectura , a prezenta , a
anunța , a dezbate , a discuta , a conversa , a recita , a cita, a descrie , a
clarifica .
Logico –
matematică a rezolva , a întreba , a formula ipoteze , a teoretiza , a examina , a investiga ,
a experimenta , a analiza , a deduce, a dovedi , a verifica , a descifra , a
determina , a prezice , a estima , a măsura , a calcula , a cuantifica , a
simplifica
Vizuală a observa , a simboliza , a trage , a schița , a proiecta , a ilustra , a vopsi , a
colora , a contura , a rearanja , a aranja , a rearanja , a inventa , a crea, a
concepe , a inova , a imagina , a vizualiza , a desena , a prezenta vizual (ex.
prezentare powerpoint )

TIP DE INTELIGENȚĂ DOMINANT
Kinestezic
ă a construi , construi , a ridica , a asambla , a face, a fabrica , a structura , a
imita , a juca un rol, a efectua , a merge, a alerga , a sări, a dansa , a colecta ,
a aduna , a compila , a modela , a formata , a duplica , a diseca , a exersa , a
muta , a transporta .
Muzicală a asculta , a auzi, a deduce, a nota, a recepta un model, a cânta , a bate, a
repeta , a replica, a reproduce, a copia , a imita , a mima , a compune , a
armoniza , a orchestra, a rezona .
Intraperso
nală a exprima , a implica , a sprijini , a promova , a consilia , a încuraja , a justifica ,
a raționaliza , a caracteriza , a apăra , a valida , a reabilita , a evalua ,
a judeca , a provoca , a studia , a realiza un sondaj .

TIP DE
INTELIGENȚĂ
DOMINANT ACȚIUNI / SARCINI
Interpersonală a partaja /împărtăși , a coordona , a ghida , a direcționa , a ajuta , a media, a
gestiona , a conduce, a colabora , a coopera , a intervieva , a influența , a
convinge , a realiza un compromis , a realiza un joc de rol, a improviza , a
arbitra , a concilia .
Naturalistă a sorta , a organiza , a clasifica , a compara , a contrasta , a diferenția , a
separa , a detalia , a alinia , a ordona , a aranja , a secvențializa , a
inventaria , a cataloga , a grupa , a îndosaria , a indexa , a consemna , a
crea grafice .
Existențială a reflecta , a contempla , a delibera , a cugeta , a rezuma , a sintetiza , a
asocia , a relaționa aspecte , întreba .a recapitula , a încapsula , a elabora ,
a aprecia , a evalua , a critica , a specula, a explora , a visa,

Prin urmare , Gardner (1983 ) accentuează faptul
că, și evaluarea trebuie să fie adaptată cerințelor
modelului TIM, în sensul că, evaluarea tradițională
vizează doar inteligența lingvistică și cea logico –
matematică , iar preocupările noastre ar trebui să
vizeze modalitățile alternative de evaluare