Raportul de convergență pe 2018: evaluarea progreselor înregistrate de [619982]

Raportul de convergență pe 2018: evaluarea progreselor înregistrate de
statele membre în direcția adoptării monedei euro

Bruxelles, 23 mai 2018
Comisia Europeană – Fișă informativă
Ce este raportul de convergență?
Raportul de convergență stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat
membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Raportul evaluează dacă statele membre
care încă nu îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro (așa numitele „state
membre care fac obiectul unei derogări”) au atins un nivel înalt de convergență economică durabilă,
măsurat prin stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și
convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Totodată, raportul evaluează compatibilitatea legislației
naționale a acestor state cu normele uniunii economice și monetare (UEM) prevăzute în Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la independența băncilor centrale naționale,
interzicerea finanțării monetare și compatibilitatea cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).
Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu Raportul de
convergență întocmit de BCE. Cele două rapoarte sunt întocmite independent și publicate în paralel.
Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere expresă din
partea unui stat membru de a se evalua nivelul său de pregătire pentru aderarea la zona euro, cum a
fost cazul Letoniei în 2013.
Cu excepția Marii Britanii și a Danemarcei, toate statele membre au obligația de a adopta moneda euro
și de a adera la zona euro. Prin urmare, Marea Britanie și Danemarca nu fac obiectul raportului.
Ce înseamnă „stat membru care face obiectul unei derogări”?
Statele membre care încă nu îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro sunt
denumite în TFUE „state membre care fac obiectul unei derogări”. Aceste state membre sunt diferite de
Danemarca și de Regatul Unit, care au negociat clauze de neparticipare în cadrul Tratatului de la
Maastricht.
Raportul de convergență pe 2018 vizează cele șapte state membre care fac obiectul unei derogări:
Bulgaria, Croația, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia și Ungaria.
Care sunt principalele concluzii ale raportului?
Bulgaria
Raportul a concluzionat că Bulgaria îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea
finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Bulgaria nu îndeplinește criteriul
legat de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.
Republica Cehă
Raportul a concluzionat că Republica Cehă îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii
economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de soliditatea finanțelor
publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Republica Cehă nu îndeplinește criteriile
legate de stabilitatea prețurilor și de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este
compatibilă în întregime cu tratatul.
Croația
Raportul a concluzionat că Croația îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea
finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Croația nu îndeplinește criteriul
cursului de schimb. Legislația din Croația este pe deplin compatibilă cu tratatul.
Ungaria
Raportul a concluzionat că Ungaria îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de soliditatea finanțelor publice și

convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Ungaria nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea
prețurilor și de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu
tratatul.
Polonia
Raportul a concluzionat că Polonia îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor și de
finanțele publice. Polonia nu îndeplinește criteriile legate de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe
termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.
România
Raportul a concluzionat că România îndeplinește în prezent unul dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriul legat de finanțele publice. România nu
îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe
termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.
Suedia
Raportul a concluzionat că Suedia îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice
necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea
finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Suedia nu îndeplinește criteriul
legat de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.
În plus, din examinarea altor factori reiese că țările evaluate sunt în general bine integrate economic și
financiar în UE. Totuși, unele dintre ele încă au o serie de vulnerabilități macroeconomice și/sau se
confruntă cu dificultăți legate de mediul lor de afaceri sau de cadrul lor instituțional, care pot prezenta
riscuri la adresa durabilității procesului de convergență.

ÎNTREBĂRI GENERALE DESPRE ADOPTAREA MONEDEI EURO
Ce sunt criteriile de convergență?
Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergență economică
durabilă, care este examinat în raportul de convergență pe baza criteriilor de convergență. Aceste
criterii (denumite și „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.
Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că
progresele înregistrate în materie de convergență trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le
garantează durabilitatea și nu pe factori temporari.
Iată care sunt criteriile ilustrate într-un mod simplificat:
CE SE
MĂSOARĂCUM SE MĂSOARĂ CRITERIILE DE CONVERGENȚĂ
Stabilitatea
prețurilor
Armonizarea inflației prețurilor
de consumO stabilitate durabilă a nivelului prețurilor și o
rată medie a inflației, pe o perioadă de un an
înaintea examinării, care nu depășește cu mai
mult de 1,5 puncte procentuale rata înregistrată
de cele trei state membre ale UE care au cele
mai bune rezultate
Finanțe publice
solideDeficitul public și datoria
publicăSă nu facă obiectul procedurii aplicabile
deficitelor excesive la momentul examinării

Stabilitatea
cursului de
schimbEvoluția cursului de schimb în
cadrul MCS IIParticiparea la Mecanismul cursului de schimb
(MCS II) pe o perioadă de doi ani fără a
înregistra tensiuni grave
Caracterul
durabil al
convergențeiRatele dobânzilor pe termen
lungÎn anul precedent examinării, nu depășesc cu
mai mult de două puncte procentuale rata
înregistrată de cele trei state membre ale UE
care au cele mai bune rezultate

Tratatul prevede, de asemenea, examinarea altor factori relevanți pentru integrarea economică și
pentru convergență. Printre aceștia se numără integrarea piețelor și evoluția balanțelor de plăți
curente. Evaluarea acestor factori suplimentari este văzută ca fiind un indicator important al integrării
fără probleme a unui stat membru în zona euro.
Ce este MCS II?
Succesor al primului mecanism al cursului de schimb (MCS), MCS II a fost creat la 1 ianuarie 1999 cu
scopul de a garanta că fluctuațiile cursului de schimb dintre euro și alte monede UE nu afectează
stabilitatea economică în cadrul pieței unice și cu scopul de a ajuta țările care nu fac parte din zona
euro să se pregătească pentru participarea la zona euro. Criteriul de convergență privind stabilitatea
cursului de schimb necesită participarea la MCS II.
Participarea la MCS II este voluntară, însă unul dintre criteriile de convergență pentru aderarea la zona
euro este participarea țării respective la mecanism pe o perioadă de cel puțin doi ani fără a înregistra
tensiuni grave.
În MCS II, cursul de schimb al monedei unui stat membru din afara zonei euro se stabilește în raport
cu euro, iar fluctuația lui este permisă în anumite limite prestabilite. Decizia privind admiterea în MCS
II este luată, la cererea unui stat membru, prin consens de către toți participanții la MCS II (statele
membre care fac parte din zona euro, BCE și miniștrii și guvernatorii băncilor centrale din statele
membre din afara zonei euro care participă la mecanism, cum este în prezent cazul Danemarcei).
Care este procesul de aderare odată ce statul membru îndeplinește toate criteriile necesare?
Pe baza raportului de convergență, Comisia înaintează o propunere Consiliului ECOFIN, care – în urma
consultării Parlamentului European și a discuțiilor purtate cu șefii de stat și de guvern – decide dacă
țara respectivă îndeplinește condițiile necesare și dacă poate adopta moneda euro. Dacă decizia este
favorabilă, Consiliul ECOFIN face demersurile juridice necesare și, pe baza unei propuneri din partea
Comisiei și după consultarea BCE, adoptă cursul de schimb la care va fi înlocuită moneda națională cu
moneda euro și care va rămâne stabilit în mod irevocabil.
Care dintre țările care au aderat la UE în 2004 sau în 2007 au adoptat deja moneda euro?
Până în prezent, șapte dintre cele 12 state membre care au aderat la UE în 2004 sau în 2007 au
adoptat deja moneda euro. Slovenia a adoptat-o în 2007, Cipru și Malta în 2008, Slovacia în 2009,
Estonia în 2011, Letonia în 2014, iar Lituania în 2015. În momentul de față, peste 338 de milioane de
persoane din 19 state membre ale UE folosesc moneda euro. Statele membre care fac parte din zona
euro sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.
Sunt statele membre obligate să adopte moneda euro?
În principiu, toate statele membre pentru care nu se prevăd clauze de neparticipare (ca în cazul
Danemarcei și al Regatului Unit) s-au angajat să adopte moneda euro imediat ce îndeplinesc condițiile
necesare. Este însă la latitudinea fiecărei țări cum își planifică parcursul către moneda euro, nefiind
prevăzut niciun calendar în acest sens.
Statele membre care au aderat la UE în 2004, în 2007 și în 2013, după lansarea monedei euro, nu
îndeplineau condițiile pentru intrarea în zona euro la momentul aderării lor. Prin urmare, tratatele lor
de aderare le dau timp să facă ajustările necesare.
Cum sprijină Comisia statele membre aflate pe calea aderării la zona euro?
Comisia sprijină statele membre care converg către aderarea la zona euro prin intermediul sprijinului
tehnic oferit de actualul Serviciu de sprijin pentru reforme structurale, printre altele. Printre propunerile
înaintate de Comisie în vederea aprofundării Uniunii economice și monetare a Europei pentru perioada
2018-2020, s-a numărat și crearea, în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS),
a unui flux de lucru destinat să ofere, la cerere, sprijin tehnic statelor membre care nu fac parte din
zona euro, dar care doresc să devină membre ale zonei euro. În cadrul propunerii sale de cadru
financiar multianual pentru perioada de după 2020, Comisia și-a anunțat intenția de a propune crearea
unui mecanism special de convergență.

În perioada de după 2020, acest mecanism de convergență va oferi sprijin financiar și tehnic specific
statelor membre care au luat măsuri demonstrabile în direcția adoptării monedei unice într-un anumit
interval de timp. Obiectivul său este să sprijine punerea în aplicare a reformelor menite să contribuie la
o pregătire reușită a participării la zona euro. Acest mecanism nu interferează cu criteriile în vigoare
pentru aderarea la zona euro, ci va facilita pregătirea practică și convergența, pe baza unui proces
specific de angajament și parteneriat.
Care sunt avantajele adoptării monedei euro?
Avantajele monedei euro sunt variate și se fac resimțite la diferite scări, de la nivel individual și de
companie până la scara întregii economii. Printre acestea se numără:
– Prețuri stabile: În anii 1970 și 1980, s-au înregistrat rate ale inflației foarte înalte, unele chiar de
20 % sau mai mult, în numeroase țări din UE. Pe măsură ce aceste țări au început să se pregătească
pentru moneda euro și odată cu introducerea acesteia, nivelul inflației din zona euro a fost, în medie,
sub 2 %. Stabilitatea prețurilor înseamnă că sunt protejate puterea de cumpărare a cetățenilor și
valoarea economiilor lor.
– O piață mai transparentă și mai competitivă: Euro contribuie la transparența prețurilor pe piața
unică. Consumatorii pot să compare cu ușurință prețurile la nivel transfrontalier și să găsească cel mai
bun preț pentru un anumit produs sau serviciu. Transparența sporită a prețurilor stimulează totodată
concurența între magazine și furnizori, punând presiune asupra prețurilor în sensul scăderii lor.
– Costuri de călătorie mai mici: În zona euro a dispărut costul schimbului valutar la granițe,
călătoriile devenind astfel mai ieftine și mai simple.
– Mai multe schimburi comerciale transfrontaliere: În zona euro companiile nu trebuie să lucreze
cu monede diferite. Înainte de introducerea monedei euro, o companie trebuia să țină seama de riscul
fluctuațiilor de curs valutar, iar costurile schimbului valutar erau estimate la 20-25 de miliarde de euro
pe an în UE. Faptul că nu mai există riscuri și costuri valutare facilitează comerțul transfrontalier în
interiorul zonei euro. Companiile nu doar beneficiază de o piață internă mult mai mare, ci își și pot găsi
mai lesne noi furnizori care oferă servicii mai bune sau costuri mai mici.
– Mai multe schimburi comerciale internaționale: Zona euro este totodată un bloc comercial mare
și deschis. Afacerile în moneda euro sunt astfel o propunere atractivă pentru alți parteneri comerciali,
care pot accesa o piață mare folosind o singură monedă. Și companiile din zona euro sunt avantajate
deoarece pot face exporturi și importuri în cadrul economiei mondiale cu ajutorul monedei euro. Se
reduce astfel riscul de pierderi cauzate de fluctuațiile valutare la nivel mondial.
– Acces mai ușor la capital: Moneda euro a dat un mare avânt integrării piețelor financiare din zona
euro. Capitalul circulă mai ușor deoarece au dispărut riscurile de schimb valutar. Această situație
permite investitorilor să circule capitalul către acele părți ale zonei euro în care poate fi folosit cel mai
eficient.
Apartenența la zona euro înseamnă mult mai mult decât folosirea aceleiași monede. Înseamnă
apartenența la o comunitate bazată pe responsabilitate, solidaritate și beneficii reciproce. Trebuie
subliniat și că beneficiile monedei euro nu sunt necondiționate și depind de capacitatea unui stat
membru de a funcționa fără probleme în uniunea economică și monetară, pe baza unor politici solide.
Pregătirea temeinică pentru aderarea la zona euro este esențială.
Care sunt rezultatele sondajului Eurobarometru în privința atitudinilor din statele membre
din afara zonei euro care fac obiectul raportului de convergență?
Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, sprijinul pentru aderarea la zona euro în statele
membre care nu fac parte din aceasta și care fac obiectul raportului de convergență este cu 4 puncte
procentuale mai mare decât anul trecut, și anume de 51 %.
Textul complet al raportului analizează:
nivelurile de cunoștințe și de experiență în ceea ce privește moneda euro în rândul cetățenilor din
cele șapte țări care au făcut obiectul anchetei;-
cât de bine consideră cetățenii că au fost informați despre moneda euro și care sunt canalele de
informare preferate ale acestora pentru a afla mai multe despre moneda unică;-
cum percep cetățenii moneda unică și care este sprijinul pe care îl oferă introducerii monedei euro;-
precum și așteptările lor cu privire la adoptarea monedei euro, atât în ceea ce îi privește pe ei
înșiși, cât și în ceea ce le privește țara, și eventualele consecințe pozitive sau negative pe care le
întrevăd.-
Un sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2017 a arătat că sprijinul pentru introducerea monedei
euro în rândul cetățenilor din zona euro înregistrează cel mai ridicat nivel din 2004.

MEMO/18/3827
Pentru mai multe informații:
Comisia publică Raportul de convergență pe 2018 – comunicat de presă
Raportul de convergență pe 2018
Raportul de convergență al BCE pe 2018
Sondajul Eurobarometru Flash 465: Introducerea monedei euro în statele membre care nu au adoptat
încă moneda unică
Rapoartele de convergență anterioare
Moneda euro
Uniunea economică și monetară

Persoane de contact pentru presă:
Christian SPAHR (+32 2 295 61 53)
Annikky LAMP (+32 2 295 61 51)
Enda MCNAMARA (+32 2 296 49 76)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin
email