EFECTELE INFLUENȚEI TERAPIEI PRIN STIMULARE CU [619968]

1
EFECTELE INFLUENȚEI TERAPIEI PRIN STIMULARE CU
REALITATE VIRTUALĂ ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII PACIENȚILOR
CU ACCIDENT V ASCULAR CEREBRAL
Lazăr Liviu, Butuc Lavinia Raluca
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ORADEA
ABSTRACT
Cel mai complex organ din corpul uman este creierul, atât în ceea ce privește compoziția
chimică cît și în structura sa anatomică. Acest articol prezintă beneficiile influenței utilizării terapiei
prin stimulare cu realitate virtuală în tratamentul accidentului vascular cerebral asupra calității vieții
pacienților iar un element important al utilizării acestei terapii virtuale este ac ela de a determina senzații
și sentimente cât mai aproape de cele reale și totodată de a reproduce prezența acestora în pacienț i.
Cuvinte cheie: accident vascular cerebral, real, terapii virtuale
INTRODUCERE
Recuperarea medicală în continuă de zvoltare în sec. XXI s -a dovedit dintotdeauna o
metodă de tratament benefică pacientului prin aceasta urmărindu -se de fapt refacerea acelor
funcții motorii pierdute. Învățarea motorie prin definiție reprezintă ”un set de procese interne
asociate cu experiența sau practica care duc la transformări relativ permanente în capacitatea de a
avea abilități motorii.” (1) Tehnologiile și calculatoarele de comunicare au fost folosite timp
îndelungat în diverse domenii mai ales în domeniul medical astfel de disp ozitive medicale fiind
foarte răspâ ndite.(2)
Pentru ca pacientul să aibă impresia că se află realmente în mediul virtual, și anume să
fie într -un loc diferit de cel situat fizic teleprezența sau prezența poate fi definit ca fiind o
impresie .(Baños, 2000) . Pe de altă par te sensul prezenței depinde nu n umai de funcțiile fizice
(realism, rezoluție, interactivitate și timpul de răspuns) dar și de ceea ce aduce pacientul însuși ca
bagaj psihologic. Astfel fiecare pacient: [anonimizat].(Bañ os, 2000). Un grup de cercetători din UERJ și UFRJ au
arătat experimente cu medii virtuale 3D cu scopul de a stimula realizarea activităților din viața de
zi cu zi a pacienților și cu continua rea percepției și a atenției cauzate de accidentul vascular

2
cerebral. Pacienții au acceptat cu mult interes munca în mediile virtuale iar rezultatele finale au
indicat o recuperare semnificativă a nivelurilor de concentrare și de atenție în activitățile vi eții
zilnice a pacienților. (Cardoso, 2006).(2 )
Înțelegerea calității vieții din punct de vedere cognit iv, indică faptul că unii pacienți – în ciuda
faptului că au trecut prin episoade de boală – pot fi optimiști , proactivi încrezători în ei înșiși iar
aceasta include aceste caracteristici la capitolul predispoziției genetico -dispoziționale a
caracterului . (Lăzărescu, 1999) (3)
OBIECTIVE
Obiectivele urmărite în acest studiu au fost creșterea și îmbunătățirea calității vieții dar și
ameliorarea și îmbunătățirea tulburărilor mentale și de comportament prin intermediul terapiei
multisenzoriale cu realitate virtuală .
MATERIAL ȘI METODĂ
Pentru evaluarea calității vieț ii după AVC am utilizat scala de evaluare cuantificată
Quality of Life Scale – QOLS (după Flanangan modificată – instrument agreat de OMS) cu
întrebări grupate în 16 itemi. (4) Studiul prospectiv randomizat a fost alcătuit din două loturi
omogene de pacienți cu accident vascular cerebral și anume: lotul studiu alcătuit din 30 de
pacienți care au urmat tratament fiziokinetoterapeutic și terapie prin stimulare multisenzorială cu
realitate virtuală respectiv lotul martor în care a u fost 36 de pacienți cu tratament
fiziokinetoterapeutic dar fără terapie prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală.
Studiul a inclus perioada noiembrie 201 6 – august 2017 și s -a desfășurat la Spitalul de
Recuperare Medicală Băile F elix. În cadrul studiului pacienții au fost evaluați atât la introducerea
în studiu cât și la 6 luni.
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Din datele prelucrate statistic s-a observat la pacienții din lotul studiu modificările
importante prezente atât inițial cât și la 6 luni în urma tratamentului fiziokinetoterapeutic asociat
cu terapia prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală dar și evoluția la lotul martor care
nu a efectuat această terapie.

3
Lot studiu Lot control
Inițial 91,60±8,20 97,00±10,33
La 6 luni 95,80±11,13 99,40±11,03
ES 0,51 0,23

Tabel 1 Evoluția valorilor medii ale scorurilor QOLS
91,6095,80 97,0099,40
Initial La 6 luni Initial La 6 luniScala QOLSLot studiuLot control

Grafic 2 Evoluția valorilor medii ale scorurilor QOLS
Evaluarea calității vieții pacienților cu accident vascular cerebral a fost realizată prin
scorul QOLS care a evidențiat la lotul de studiu efectul terapiei prin stimulare multisenzorială cu
realitate virtuală ca fiind unul moderat (ES=0,51) iar la lotul de control efectul a fost mic
(ES=0,23) ceea ce confirmă impactul eficient al terapiei asupra pacienților din lotul studiu față
de pacienții care nu au efectuat această terapie din lotul martor .
Conform cercetătorilor de la Harvard, sănătatea împreună cu medicina reflectă fără
îndoială una din cele mai importante direcții practice ce constă în aplicarea tehnologiilor pentru

4
realitate augmentată și realitate virtuală, atît de la metode de intervenț ii chirurgicale în ansamblu
cît și la metodele de învățare și tratare a tulburărilor psihologice și a fobiilor. În prezent,
abordarea acestui subiect constă în ideea propriu -zisă de a perfecționa mecanismele medicale
curente cu ajutorul mijloacelor RV/AR ș i a le face mai eficace. În momentul de față, unele din
aceste instrumente și produse sunt utilizate nu doar în clinici dar și în spitale iar altele sunt în
curs de testare.
Evident, realitatea virtuală funcționează și ca un excepțional mijoc de evadare nu doar
din realitatea neplăcută cu care pacientul este nevoit să se confrunte în cazul persoanelor cu
dizabilități, dar și din cotidian. Iar acest concept nu este într -adevăr nou. Astfel calitatea vieții
este îmbunătățită apreciabil la nivel me ntal cu ajutorul RV, conferindu -le diverse alternative
captivante la cameră, în patul în care aceștia sunt nemișcați sau chiar în camera unde se
desfășoară procedura. (5, 6)
Asupra calității vieții impactul terapiei prin stimulare mult isenzorială cu realitate virtuală
s-a dovedit pozitiv nu doar prin îmbunătățirea dar și prin creșterea rezultatelor activităților vieții
de zi cu zi a pacienților. Astfel s -a îmbunătățit domeniul privind alimentarea, igiena zilnică,
îmbrăcarea membrului s uperior și inferior, transferurile, deplasarea dar și capacitatea de a vorbi
și capacitatea de reținere sau memoria, față de pacienții din lotul martor care nu au efectuat
această terapie . Un element esențial al identității unui pacient sau individ este munca, datorită
faptului că aceasta determină nu doar locul său în societate dar și identitatea socială. Identitatea
unui pacient sau individ este potrivit teoriilor psihologiei ocupaționale dată la naștere de către
părinți, cultura dar și țara sa. Prezenț a sentimentului de pierde această muncă sau chiar absența ei
poate duce în final la apariția sentimentului de pierdere a stimei de sine.(7 )
Faptul că depresia a fost însoțită de anxietate sau invers dovedește impactul dizabilității
și amprent a pe care accidentul vascular cerebral a lăsat -o asupra psihicului pacienților și totodat ă
efectele influenței pozitive terapiei prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală observată
în parametrii psihologici ai pac ienților care au dus în final la diminuarea acestor a.
Din discuțiile avute cu pacienții s -a observat faptul că în cadrul terapiei cu realitate
virtuală un rol important în monitorizarea fiziologiei și a feedback -ului l -a avut feedback -ul
vizual și auditiv oferit de terapie acesta dovedind a fi un instrument facil și foarte util în creșterea

5
capacităților de relaxare a pacienților. Faptul că pacientul observă schimbările apărute în funcțiile
motorii ale membrelor în special celor hemiplegice, îi permite acestuia și terapeutului să fie
convins de gradul de anxi etate sau dimpotrivă de relaxare. (8) Durerea reprezintă simptomul
principal care interferează cu cele mai multe dintre activitățile efectuate zilnic iar unul dintre
scopurile esențiale în managementul durerii acute este acela de a diminua afectarea durerii
asupra calității vieții dar și a fu ncției pacientului.(9 )
Deseori pacienții cu accident vascular cerebral pot prezenta tulburări de echilibru
semnificative care determină efecte semnificative asupra diminuării mobilității membrelor
superioare și inferioare dar și asupra capacității de a desfășura activitățile de z i cu zi și totodată
frecvența prezenței riscului de cădere. La aproximativ 70% dintre pacienții după accident
vascular cerebral problema locomoției poate fi ușor observ ată și prin urmare ameliorarea funcției
de mers reprezintă unul din obiectivele principa le ale tratamentului balneofiziokinetoterapeutic
post-accident vascular cerebral.(10 )
CONCLUZII
Recuperarea dizabilității, a deficitelor motorii pierdute dar și reintegrarea socială au fost
elementele importante urmărite în acest studiu. Progr amul de recuperare medicală cu mișcările și
exercițiile din cadrul terapiei prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală au arătat faptul
că activitatea fizică a prezentat rezultate satisfăcătoare și importante în ameliorarea scorului
QOLS la pacie nții cu accident vascular cerebral.
Ameliorarea calității vieții ce a inclus și terapia prin stimulare cu realitate virtuală a
reprezentat un tratament comprehensiv în recuperarea pacienților cu hemiplegie. De asemenea
am constatat căci chiar sentimentul de conștientizare a propriilor rezultate și totodată de
performanță observat de fiecare pacient i-a adus acestuia o puternică încredere în sine.
Așadar pe baza studiului prospectiv clinic rando mizat efectuat în domeniul efectelor
influenței terapiei prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală asupra calității vieții
pacienților cu accident vascular cerebral bazată fiind totodată și pe performanțele funcției motorii
s-a observ at analizar ea a două loturi omogene, respectiv lotul studiu care a efectuat tratament
fiziokinetoterapeutic plus terapie prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală și lotul
martor care a efectuat doar tratamentul clasic fiziokinetoterapeutic.

6
Prezența anxietății și a depresiei la p acienți a dus la o diminuare a calității vieții în
activitățile vieții zilnice însă în urma terapiei prin stimulare multisenzorială cu realitate virtuală
valorile scorurilor din statistica prezentată mai sus au suferi t schimbări importante rezultând un
progres favorabil pacienților.
REFERINȚE:
1. Montgomery Patricia, Connolly Barbara, Clinical applications for motor control, ISBN 1 -55642 –
545-7 , 2003 by SLACK Incorporated, Printed in the United States of America, pg. 24 5.
2. Fátima L. S. Nunes, Rosa M. E. M. Costa, Ana Cláudia M. T. G. Oliveira, Sérgio R. Delfino,
Larissa Pavarini, Ildeberto A. Rodello, José Remo F. Brega e Antônio C. Sementille, Aplicações
Médicas usando Realidade Virtual e Realidade Aumentada, Claudio Kirner, Robson Siscoutto –
editores. – Petrópolis – RJ, Realidade Virtual e Aumentada: Conceitos, Projeto e Aplicações,
Editora SBC – Sociedade Brasileira de Computação, Porto Alegre, 2007, 224 – 226, 239 – 240.
3. David Adriana Mihaela , Năstase Sorina , Calit atea vieții la pacienții cu afecțiuni oncologice și
patologie depresiv -anxioasă comorbidă, CALITATEA VIEȚII, XXIII, nr. 1, 2012, pg. 46.
4. Onose Gelu , Ghid de evaluare Clinico – Funcțională în RMFB, Platforma de ghiduri de practică
profesională pentru spe cialitatea Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Editura
Universitară „Carol Davila” București 2011, pg. 72.
5. Dulcan – Constantin Dumitru , În căutarea sensului pierdut Creierul și noua spiritualitate, Editura
Eikon, Cluj -Napoca, 2008, pg. 28, 33, 3 8, 211 .
6. http://stiintasitehnica.com/realitatea -virtuala -si-realitatea -augmentata -rolul-lor-medicina -si-
sanatate/
7. Lembège – Varache Martine , Dépression et travail, Bull. Soc. Pharm. Bordeaux, 2006, 145,
107-152, pg 121.
8. http://vrphobia.eu/files/cucerirea -panicii -romanian -translation -2-1.pdf
9. Wells N ancy, Pasero Chris , McCaffery Margo, Improving the Quality of Care Through Pain
Assessment and Management , Hughes G. Ronda , M.H.S., R.N., Patient Safety and Quality: An
Evidence -Based Handbook for Nurses , AHRQ Publication No. 08 -0043 April 2008 , pg 5.

7
10. Banaś Alicja , Majchrzycki Marian, Stryła Wanda , Kruszyński Mateusz, Piotrowska Sylwia
Technologie wirtualnej rzeczywistości w procesie usprawniania funkcji chodu oraz równowagi u
osób po przebytym udarze mózgu, Majchrzycki Marian, Trzaskowska – Łańczak Magdalena,
Gajewska Ewa, Diagnostyka i usprawnianie pacjentów z dysfunkcjami narządów ruchu,
Uniwersytet Medyczny im. Karola Marcinkowskiego w Poznaniu, Poznań 2013, pg 114.