LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR [619966]

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

2

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ – NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZARE: INGINERIE ECON OMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ
PROIECT DE DIPLOMĂ
ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE – O
AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

ÎNDRUMĂTORI ȘTIINȚIFICI:
CONF. DR. Cristina Bianca POCOL
LECT. DR. Marius Mircea SABĂU

CLUJ – NAPOCA 2017

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
PARTEA I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII PRIVIND TEMA ABORDATĂ …………….. 8
CAPITOLUL I . FENOMENUL GLOBAL AL ACAPARĂRII TERENURILOR AGRICOLE …… 8
1.1 CONTEXT GENERAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 8
1.2 FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE …………….. 10
CAPITOLUL II. FENOMENUL ACAPARĂRII ȘI CONCENTRĂRII TERENURILOR LA
NIVELUL UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.1 SITUAȚIA ACTUALĂ A FENOMENULUI ………………………….. ………………………….. ……………… 12
2.2 PRINCIPALII ACTORI IMPLICAȚI ÎN ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE ………. 16
2.3 IMPLICAȚIILE FENOMENULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
CAPITOLUL III. FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ FENOMENUL DE ACAPARARE A
TERENURILOR AGRICOLE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
3.1 PREȚURILE DIFERENȚIATE ALE TERENURILOR, SPECULA CU TERENURI ȘI
ARTIFICIALIZAREA TERENURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
3.2 PROCESELE DE PRIVATIZARE ȘI CONSOLIDARE A TERENURILOR ………………………….. 22
3.3 POLITICI AGRICOLE, ALIMENTARE ȘI ENERGETICE ALE UE ………………………….. ……….. 24
3.3.1 Politica Agricolă Comună (PAC) ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
3.3.2 Piața alimentară, lanțurile de aprovizionare în UE și amprenta acestora asupra fenomenului de
acaparare a terenurilor agricole ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
3.3.3 Politica energetică a UE și ro lul acesteia în acapararea terenurilor agricole ……………………….. 27
CAPITOLUL IV. IMPACTUL FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR ASUPRA
UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
4.1 MARGINALIZAREA AGRICULTURII FAMILIALE ȘI PROBLEMA OBSTRUCȚIONĂRII
ACCESULUI FERMIERILOR MICI PE PIAȚĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 28
4.2 APARIȚIA ÎNTREPRINDERILOR DE TIP CORPORATIST ………………………….. ………………….. 29
4.3 AMENINȚĂRI PRIVIND SECURITATEA ALIMENTARĂ, SUVERANITATEA
ALIMENTARĂ ȘI TRADIȚIILE ALIMENTARE LOCALE ………………………….. ………………………… 30
4.4 ȘOMAJ, EMIGRARE, DECLIN ÎN ZONELE RURALE ………………………….. …………………………. 32
4.5 DEGRADAREA SOLURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
PARTEA a II -a: MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE ………………………….. ……………….. 35
CAPITOLUL V. ASPECTE PRACTICE PRIVIND METODOLOGIA ………………………….. …….. 35

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

4
5.1 AREALUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
5.1.1 Comuna Alma, județul Sibiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
5.2 METODE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 36
PARTEA a III -a: REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
CAPITOLUL VI. ELABORAREA REZULTATELOR PE BAZA ANCHETEI, ÎN
CONCORDANȚĂ CU OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …… 39
6.1 GRUPELE DE TERENURI EXPLOATATE ÎN MOD PREDOMINANT DE CĂTRE FERMIERII
COMUNEI ALMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 39
6.2 REPARTIȚIA TERENURILOR DUPĂ SUPRAFEȚELE AFLATE ÎN PROPRIETATEA
FERMIERILOR SAU ÎN ARENDĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 40
6.3 TRANZACȚIILE EFECTUATE ÎN ULTIM II 2 ANI, ÎN ZONA COMUNEI ALMA, CONFORM
DECLARAȚIEI FERMIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 42
6.4 PROFILUL CUMPĂRĂTORULUI TIPIC CONTURAT ÎN URMA ANCHETEI …………………… 43
6.5 NIVELUL PREȚURILOR UTILIZATE PE PIAȚA FUNCIARĂ DIN ZONA COMUNEI ALMA
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 44
6.6 CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA MĂSURA ÎN CARE FERMIERII SE SIMT AFECTAȚI DE
PRELUAREA TERENURILOR DE CĂTRE STRĂINI ………………………….. ………………………….. ……. 45
6.7 MOTIVE PENTRU CARE FERMIERII CONSIDERĂ CĂ PRELUAREA TERENURILOR DE
CĂTRE STRĂINI SE REALIZEAZĂ ÎN DETRIMENTUL LOR ………………………….. ………………….. 46
6.8 ORDINEA REZULTATĂ ÎN URMA ACORDĂRII DIFERITELOR PRAGURI DE
IMPORTANȚĂ PENTRU NOȚIUNILE IMPLICATE ………………………….. ………………………….. …….. 47
6.9 MEDIA IMPORTANȚEI FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR, DIN
PERSPECTIVA FERMIERILOR C OMUNEI ALMA ………………………….. ………………………….. ………. 47
6.10 DISPONIBILITATEA FERMIERILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE TRANZACȚIILE DE
TERENURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 48
6.11 FACTORII CARE DEȚIN CELE M AI MARI PONDERI ÎN DECIZIA DE A ACHIZIȚIONA
SAU NU, UN TEREN, ÎN PERSPECTIVA FERMIERILOR ………………………….. ………………………… 50
6.12 CAPACITATEA SAU PUTEREA DE CUMPĂRARE A TERENURILOR AGRICOLE A
FERMIERILOR, APRECIATĂ DE EI ÎNȘI ȘI………………………….. ………………………….. …………………. 50
6.13 DISPONIBILITATEA FERMIERILOR DE A VINDE TEREN STRĂINILOR …………………….. 51
6.14 GENUL RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
6.15 STATISTICA RESPONDENȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ ………………………….. …………… 53
6.16 STUDIILE RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
CONCL UZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 56
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 59
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ……………………….. 62
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 63

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

5
ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE DIN ROMÂNIA

Autor: Ligia Maria Constanța CISMAȘ

Îndrumători științifici: Conf. Dr .Cristina Bianca POCOL , Lect. Dr.Marius Mircea SABĂU

Universita tea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj -Napoca, Calea Mănăștur, n r.3-5 ,
400372, Cluj -Napoca, România;
ligia.cismas@yahoo.com

REZUMAT

Prin prezentul studiu, s -a încercat în primul rând, exam inarea fenomenului de acaparare a
terenurilor, atât la nivel global cât și la nivelul Uniunii Europene, prin evidențierea situației actuale a
fenomenului, cu ajutorul datelor disponibile cât și prin sublinierea factorilor care favorizează acest
fenomen.
Obiectivele urmărite pe tot parcursul studiului sunt acelea de a demonstra că acest
fenomen are repercursiuni atât în mediul economic cât și în cel natural, prin impactul produs la
nivelul agriculturii familiale, securității alimentare, suveranității alim entare, tradițiilor locale,
șomajului, dar și în ceea ce privește degradarea solului.
În al doilea rând, prin studiul întreprins s -a încercat demonstrarea faptului că acapararea
terenurilor se bucură de o amploare crescândă, deci ar trebui să i se acorde i mportanța cu venită
deoarece, deja a deveni t unul dintre subiectele fierbinți ale Uniunii Europene, dar și ale lumii,
pământul reprezentând o resursă limitată.
Pentru a sublinia nivelul amplorii acestui fenomen, în partea practică, s -a întreprins o
cercetar e pe baza unui chestionar, destinat fermierilor, menit să evidențieze ati tudinea acestora față
de acest proces și totodată importanța pe care aceștia o acordă fenomenului în sine, importanță care
derivă din cunoașterea caracteristicilor fenomenului și a i mpactului acestuia.
CUVINTE CHEIE: acaparare a terenurilor , piața funciară, impactul fenomenului ,
spațiul rural, agricultura familială.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

6
LAND GRABBING IN ROMANIA

Author: Ligia Maria Constanța CISMAȘ

Scientific guides: Conf. Dr. Cristina Bianca POCOL , Lect. Dr. Marius Mircea SABĂU

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj -Napoca, Calea Mănăștur, nr.3 -5 , 400372, Cluj –
Napoca, România;
ligia.cismas@yahoo.com

ABSTRACT

In this study, was tri ed, first, to examinate the phenomenon of land grabbing, both globally and
at the level of European Union, by highlighting the actual situation of the phenomenon, with the help of
the available data, and also by highlighting the factors that favors this pr ocess.
The objectives of this study were, firstly to demonstrate that this phenomenon has
consequences, both in the economic environment and natural environment, via the impact produced in the
family farming area, food security, food sovereignty, local tra ditions, unemployment, but also regarding
the soil degradation.
Secondly, this study was meant to demonstrate the fact that land grabbing has increased in the
past years, so this should be considered a very important phenomenon, because it already became one of
the hot topics of the European Union, and also of the world, because the land is a limited resource.
For highlighting the level of extent of the phenomenon, in practice, was undertaken a research
based on a questionnaire, for the farmers, meant to highlight the attitude of the farmers about this
phenomenon, but also the importance that they attach to this process, importance based on their
knowledge about the phenomenon and its characteristics.

KEYWORDS : Land grabbing, land market , the impact of t he phenomenon , rural area,
family farming

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

7

INTRODUCERE

Acap ararea terenurilor agricole reprezintă un fenomen complex, care înregistrează o amploare din
ce în ce mai mare, devenind astfel o problemă foarte gravă cu care se confruntă societatea rurală a zilelor
noastre, prin urmare, am considerat că este un subiect foarte interesant de abordat în cadrul proiectului de
diplomă. Prin această lucrare, s -a încercat în primul rând, definirea clară și concisă a noțiunilor legate de
acapararea terenurilor agricole și evidențierea efectelor pe care acestea le pot provoca asu pra societății
rurale. În prezent, fenomenul implică milioane de hectare și continuă să se răspândească fără control,
generând panică la nivelul comunităților locale, după cum se va demonstra pe parcursul lucrării. S -au
realizat numeroase studii atât la ni velul Uniunii Europene cât și la nivel global, toate concluzionând cu o
serie de efecte negative înreg istrate în urma acestui fenomen, care gravitează în jurul amenințărilor
privind securitatea și suveranitatea alimentară, distrugerea biodiversității și a mediului ambiant și totodată
periclitarea activității fermierilor mici.
Lucrarea este structurată pe trei părți mari și anume:
 Partea teoretică , care cuprinde un număr de 4 capitole, în care este tratat stadiul actual al acestui
fenomen, atât la nive l global cât și la nivelul Uniunii Europene, factorii care favorizează
incidența fenomenului și impactul înregistrat de acesta în diferite domenii.
 Partea practică, care se axează în principal pe materialul și metoda utilizate la nivelul comunei
Alma, jude țul Sibiu, bazată pe o anchetă realizată prin intermediul unui chestionar aplicat pe un
eșantion format din 100 de fermieri. Această secțiune descrie succint arealul în care a fost
realizată cercetarea, metodele de cercetare utilizate, printre care se numă ră studiul bibliografic,
analiza și sinteza și ancheta și rezultatele obținute, evidențiate prin intermediul graficelor.
 Partea intitulată „Concluzii și recomandări”, subliniază cu precădere impactul fenomenului în
societate și importanța inițierii unor mă suri de combatere a acestor distorsiuni care se creează pe
piață din cauza acaparării terenurilor agricole și a concentrării acestora.
În concluzie, importanța acestei lucrări derivă , în principal, din faptul că nu au fost întreprinse studii
asemănătoa re în zonă și din faptul că, cercetarea a avut loc în timp real, fiind bazată pe i nteracțiune și
discuții directe cu fermierii din zonă.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

8
PARTEA I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII PRIVIND TEMA
ABORDATĂ

CAPITOLUL I . FENOMENUL GLOBAL AL ACAPARĂRII
TERENURILOR AGRICOLE

1.1 CONTEXT GENERAL

Deși s -au întreprins numeroase încercări pentru a defini termenul, inclusiv prin
utilizarea unor dispozitive juridice, acapararea de terenuri rămâne un ul dintre termen ii foarte
contestaț i (Cotula L., 2014) . În prezent, n u există nici o definiție, unanim acceptată la nivel
internațional, în ceea ce privește fenomenul de acaparare a terenurilor agricole. Premisa de la
care putem porni este reprezentată de definiția terenului agricol și anume, terenul agricol
reprezintă o re sursă limitată, finită, motiv pentru care utilizarea acestui a si drepturile de
proprietate ar trebui să fie supuse unor reglementări mai stricte. Totodată, terenul agricol
reprezintă resursa de bază pentru producția aliment ară, formând, prin urmare, un fac tor decisiv
pentru asigurarea securității alimentare, unul dintre drepturile prevăzute în Declarația Universală
a Drepturilor Omului.
„ În medie, există aproxim ativ 2 000 m² de teren agricol pe cap de locuitor al planetei.
În diversele țări din întreaga lu me, suprafețele utilizabile pentru agricultură sunt repartizate în
mod ine gal pe cap de locuitor, astfel că , unele țări încearcă să -și extindă suprafețele utilizabile
pentru producția agricolă prin achiziționarea de terenuri în alte țări ” (Sursa: Comitetul Economic
și Social European , 2015 ).
Astfel pot fi menționate o serie de definiții legate de acest subiect, care corelate, pot conduce la
definiția mult căutată, după cum urmează:
 În primul rând, termenul de acaparare a terenurilor agricole se referă, î n general, la
procesul de achiziționare sau cumpărare , pe scară largă a terenurilor agricole, fără
consultarea populației locale în prealabil sau fără a obține vreo aprobare sau vreun acord
din partea acesteia.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

9
 În al doilea rând, fenomenul acapară rii tere nurilor agricole presupune concentrarea unor
suprafețe mari de teren, în mâinile unor mari investitori neag ricoli sau mari companii
agrare.
 În al treilea rând, acapararea terenurilor agricole reprezintă un proces foarte complex,
care nu se referă la o simp lă rutină a funcționării piețelor de terenuri, ci ea impli că și
acțiunea forțelor „extra -economice”, care permit dobândirea și concentrarea terenurilor în
tot mai puține mâini (Sursa: Van der Ploeg, J., 2013 ).
 În al patrulea rând, acapararea terenurilor es te un fenomen global, care transcende
emisferele și decalajul de dezvoltare și care, deși ia diferite forme, este uni tar în esența
sa, având la bază dinamica comună a acumulării de capital.
 În al cincilea rând, acapararea terenurilor agricole implică o mod ificare radicală a
destinației terenurilor și, în consecință, a dinamicii relațiilor sociale și ecologice.
Obținerea unor date fiabile în sensul amplorii acaparării terenurilor, e ste dificilă, în condițiile în
care nu toate tranzacțiile funciare sunt înre gistrate, iar tranzacțiile fu nciare între persoane juridice
denotă deseori o lipsă de transparență, un bun exemplu fiind cazul achizițiilor de teren prin filiale
și de către întreprinderi partenere. Cu toate acestea, unele ONG -uri și inst itute de cercetare au
întreprins cercetări pe această temă. În conformitate cu acestea și cu estimările Băncii Mondiale,
acapararea terenurilor a cuprins, în intervalul 2008 -2009, o suprafață totală de 45 de milioane de
hectare. Un raport Land Matrix descrie mod ul în care, în cadrul a 1 217 tranzacții comerciale
majore, au fost comercializate 83,2 milioane de hectare de teren agricol în țările în curs de
dezvoltare, echivalând cu 1,7 % din totalul suprafeței care poate fi utilizată în agricultură (Sursa:
http://www.landmatrix.org/en/get -the-detail/ )

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

10
„O asemenea acaparare a terenurilor agricole are loc la scară largă în Africa, America
de Sud și în alte regiuni, inclusiv în unele părți ale Europei, unde, prin compa rație cu țările
industrializate și prețul mediu pe plan mondial, terenurile sunt relativ ieftine. Majoritatea
cazuri lor de acaparare a terenurilor agricole au fost consemnate în Africa (56,2 milioane hectare,
respectiv 4.8 % din terenurile agricole ale con tinentului, urmate de Asia (17,7 milioane de
hectare) și America Latină ( 7 milioane de hectare). Preferințele investitorilor se îndreaptă
întotdeauna către suprafețe b ine situate, ușor accesibile, având o sursă de alimentare cu apă , cu
fertilitate ridica tă și condiții cât mai simpliste pentru valorificarea producției , respectiv terenuri
pretabile pen tru cultivarea legumelor și cerealelor, care oferă randamente crescute . Investitorii
sunt de asemenea interesați în suprafețele silvice ” (Comitetul Econ omic și Social European,
2015) . Majoritatea investitorilor provin din China, India, Coreea de Sud , Brazilia, Egipt și Africa
de Sud, dar și din SUA și statele membre ale UE. Cumpărătorii nu sunt interesați de țările care
prezintă un preț ridicat al terenurilor. În aceste țări, concentrarea terenurilor îmbracă , de obicei,
forma unor ferme mai mari prin care a u fost achiziționate terenuri de la micii fermieri.

1.2 FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE

Fenomenul de acaparare a terenurilor agricole este influențat pe parcursul diferitelor
sale stadii, de o diversitate de factori dintre care putem menționa:
 Nivelul scăzut al prețurilor terenurilor din anumite țări în comparație cu altele, a fost și
este unul din tre factorii majori , care i -a încurajat pe investitori să achiziționeze tere n
agricol în țările care înregistrează un nivel scăzut al acestor prețuri și totodată a î ncurajat
specula cu terenuri .
 Amplific area fenomenului de globalizare, cu principiile aferente referitoare la libera
circulație a mărfurilor , a persoanelor . Prin intermediul acestui fenomen se pierde treptat
și identitatea națională a unui stat, prin uniformizarea și amestecarea tradițiilor,
obiceiurilor și culturii, elemente de o importanță colosală în unicitatea și personalitatea
statului.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

11
 Creșterea continuă a numărului populației și implicit a cerințelor în ceea ce privește
calitatea și cantita tea hranei necesară asigurării suveranității și securității alimentare .
 Amplificarea procesului de urbanizare, din care derivă o cerere crescândă în ceea ce
privește necesarul de resurse naturale și deci o nevoie din ce în ce mai pregnantă pentru
bioenergii.
 Posibilitatea de a specula cu produse alimentare pe piața internațională sau cel puțin pe
piața europeană .
 Artificia lizarea terenurilor agricole, reprezintă unul dintre factorii de influență , tot mai
des întâlniți în situa ția actuală. Acesta presupune, în principal, schimbarea destinației
terenurilor, de la activități agricole la altele, neagricole. Spre exemplu, pierde rea
anumitor terenuri agricole din cauza extinderii urbane și a intereselor imobiliare, în
folosul enclavelor turistice sau al altor întreprinderi comerciale. Această artficializare a
terenurilor generează cele mai mari profituri, fapt demonstrat deja de n umeroase situații
în care un teren agricol cu prețul de 5 000 €/ha, a fost vândut la un preț de cel puțin 100
ori mai mare datorită faptului că a fost scos din circuitul agricol (Ody , M., 2013).
 Procesele de privatizare și consolidare a terenurilor nu au p rezentat întotdeauna cele mai
bune rezultate, în multe cazuri, acestea defavorizându -i pe micii fermieri. Dacă luăm
drept exemp lu, cazul Bulgariei, în legătură cu acești factori, putem remarca faptul că
reformele funciare post -comuniste din acest stat, au fost marcate de două procese corelate
și anume:
a) dizolvarea cooperativelor de stat de dimensiuni mari, în special privatizarea
capitalului, așa numita lichidare;
b) un program de restituire a terenurilor, care a urmărit retrocedarea acestora
„proprieta rilor inițiali”, dinaintea colectivizării agriculturii, care a avut loc în anul 1946 .
În această situație s -au regăsit mai multe țări, printre care și Ungaria sau România.
Rezultatele acestor procese sunt reprezentate de apariția unor structuri agrare dual iste, în
care utilizarea terenurilor este foarte conce ntrată dar și extrem de fragmentată (Medarov,
G., 2013) .

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

12
 Tendința marilor investitori de a investi sumele ajunse disponibile ca urmare a crizei
financiare din 2008 în terenuri agricole, ca investiții ma i sigure , pământul fiind un bun
care se depreciază foarte lent, valoarea acestuia stagnând sau înregistrând creșteri destul
de semnificative.

CAPITOLUL II. FENOMENUL ACAPARĂRII ȘI CONCENTRĂRII
TERENURILOR LA NIVELUL UE

2.1 SITUAȚIA ACTUALĂ A FENOMENULU I

După cum bine știm, Europa este parte integrantă a proceselor de globalizare care au loc
și sunt perceptibile și în interiorul Uniunii Europene, desfășurându -se în unele regiuni mai acut,
iar în altele mai lent. Distribuția geografică a fenomenului în U E este neuniformă și se
concentrează în special în statele membre din Europa de Est. Primele observații indică faptul că
state precum România, Polonia, Bulgaria, Ungaria sunt vizate în mod special de acest fenomen.
Ca un element susținător al acestei afirm ații, putem observa cu ușurință, în tabelul de
mai jos, interesul arătat de o diversitate de state, în investițiile în terenuri agricole, cu diferite
scopuri, într -o țară precum România. Danemarca și Germania, ocupă locuri fruntașe în
clasamentul țărilor , pe baza interesului arătat spre achiziția de terenuri în România, interes care
în cele din urmă s -a materializat în achiziția diferitelor suprafețe de teren, tranzacții realizate în
diferite scopuri, cum ar fi înființarea de culturi alimentare, utilizate p entru producerea de lemn
sau fibră, dar există și numeroase investiții a căror motiv nu este specificat.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

13
Tabelul 2.1: Tranzacțiile raportate de Land Matrix în România până în anul 2017

(Sursa : Land Matrix, prelucrare proprie , ultima accesare: 17.02.2017,13:30 AM )

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

14
Având în vedere faptul că în tratatele de aderare ale noilor state membre din Europa de
Est, au fost acordate derogări și abateri de la libera circulație a capitalurilor în privința terenurilor
agricole, în cursul perioadei de tranziție, putem afirma că fenomenul acaparării teren urilor
agricole si totodată concentrarea acestuia în Europa de Est, repr ezintă un semnal de alarmă,
destul de îngrijorător . Aceste derogări au fost puse în practică, prin intermediul unor norme
stricte, dacă nu chiar moratorii , pentru o perioadă de timp determinată în privința posesiei de
terenuri agr icole de către străini. Majoritatea derogărilor au expirat în perioada 2011 -2016
Bulgaria, România, Ungaria, Lituania, Slovacia, respectiv Polonia și Croația, (Wiedmann, T.,
2014).
Pe lângă achiziționarea cla sică a terenurilor, se înce arcă și o preluare a controlului
asupra terenur ilor, prin cumpărarea de întreprinderi care dețin sau închiriază teren sau prin
încercarea de a poseda , prin achiziție, acțiuni ale acestor societăți comerciale. Ca și consecință,
proprietatea funciară se concentrează din ce în ce mai mult în mâna unui num ăr limitat și redus
de companii de mari dimensiuni, ceea ce a generat constituirea unei agriculturi industrializate.
„În timp ce suprafața terenurilor agricole disponibile este în scădere în întreaga Europă, unele
companii mari concentrează în mâinile lor suprafețe din ce în ce mai importante. 1 % din
întrepri nderile agricole controlează 20 % din totalul terenurilor agricole din UE. 3 % din
întreprinderile agric ole controlează 50 % din totalul terenurilor agricole din UE. Pe de altă parte,
80% din exploatațiile agricole dispun de doar 14,5% din terenurile agricole existente ” (Comit etul
Economic și Social, 2015). De menționat este și faptul că, în Europa, se evidențiază o
interdependență între numărul descrescător , al unităților de producție agricol ă și numărul î n
continuă scădere , al persoanelor angrenate în agricultură. Astfel între 2005 și 2010 , în special în
țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania), numărul unități lor de producție a scăzut, cunoscând
în același timp cele mai semnificative reduceri ale num ărului de lucrători (8,9% pe an în
Bulgaria și România și 8,3% pe an în țările baltice). În schimb, țări precum Irlanda și Malta s -au
bucurat de o creștere a numărului de explo atații agricole și, simultan , o creștere a cererii de forță
de muncă în agricul tură. Acapararea terenurilor agricole din UE implică o diversitate enormă de
actori, inclusiv o nouă categorie de investitori, alcătuită din mari grupuri bancare și fonduri de
asigurări și de pensii, care controlează o cotă tot mai mare din terenurile agri cole europene.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

15
Există trei categ orii de investitori care se conturează la nivelul cumpărării de terenuri și
concentrării acestora : investitori din țări terțe, din UE și din interiorul țării în cauză.
Concentrarea și acapararea terenurilor agricole, atât î n Europa cât și în UE, se găsește în
cea mai aprofundată și mai amănunțită formă, în raportul „Concentration, land grabbing and
people's struggles in Europe” („Concentrarea și acapararea terenurilor și eforturile populare în
Europa”), publicat de Via Camp esina și rețeaua Hands off the Land în aprilie 2013. Potrivit
acestui raport, UE se confruntă cu un proces latent de acaparare și concentrare a terenurilor, care
are impact asupra drepturilor omului, mai ales asupra securității și suveranității alimentare.
Acapararea de terenuri agricole în UE interacționează c u procesele mult mai durabile legate de
concentrare a funciară, ceea ce constituie o chestiune de intensă preocupare socială și politică.
Dimensiunea cea mai mare a acestor fenomene a fost atinsă în Un garia și România, dar și
celelalte țări din Europa Centrală și de Est se confruntă cu aceeași experiență.
Pe baza datelor preluate din diferite surse, î n prezent, în România până la 40 % din
suprafețele agrare au ajuns în posesia unor investitor i din țări t erțe, iar alte 10 -20% sunt
controlate de investitori din UE. În Ungaria, un milion de hectare de terenuri au fost achiziționate
de către investitori din UE, în principal prin acorduri secrete. În Polonia, cu toate că străinii nu
au avut dreptul de a cumpă ra terenuri până în mai 2016, este bine cunoscut faptul că societățile
străine, în principal din statele membre ale UE, au dobândit deja 200 000 de hectare de teren prin
diverse metode ilicite (Burgerne,A., 2016) . În regiunea fra nceză Bordeaux , au fost ac hiziționate
aprox imativ 100 de exploatații vitivinicole de către investitori din China. După reunificarea
Germaniei, pe teritoriul fostei RDG au fost desființate cooperative le agricole de producție, fiind
urmată de apariția de exploatații familiale și înfi ințarea unor persoane juridice. Între timp se
confirmă supozițiile că persoanele jurid ice sunt deosebit de vulnerabile și sensibile la ofertele
unor investitori din afara domeniului agricol și la alți furnizori de capital.
Amploarea acestei concentrări în întreprinderi este subliniată de o serie de exemple
grăitoare dintre care: în România, întreprindere a care ocupă locul fruntaș își desfășoară
activitatea pe aproximativ 65 000 de hectare de teren ag ricol, în Germania, întreprindere a situată
pe locul 1 dispune de 38 000 de hectare. Cea mai mare fermă de produse lactate din Estonia are
2 200 de vaci de lapte, cifră ce urmează să crească la 3 300 de animale.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

16
„Schema de plată unică pe suprafață , din cadrul primului pilon al PAC este unul dintre
motivele pentr u concentrarea terenurilor în Europa, deoarece conferă marilor producători o
putere financiară sporită și, prin urmare, beneficii și un surplus de capital disponibil pentru
achiziționarea de terenuri. În statele aparținând UE -15 se aplică, în principal, pl ata unică pe
exploatație, iar în țările din UE -12, schema de plată unică pe suprafață. În același timp,
concentrarea de terenuri crește într -un ritm mult m ai lent în UE -15 decât în UE -12” (Comitetul
Economic Social European, 2015).
Concentrarea terenurilor agricole duce, la rândul ei, la o concentrare a subvențiilor
PAC. În 2009, 2% din exploatațiile familiale au beneficiat de 32% din subvențiile acordate în
cadrul PAC. Există, în acest sens, diferențe între țările din Europa de Vest și cele din Europa de
Est. Astfel, în 2009, întreprinderile agricole mari din Bulgaria, reprezentând 2,8% din totalul
exploatațiilor agricole, au be neficiat de 66,6% din ajutoare. Pentru Estonia, cifrele
coresp unzătoare sunt 3% și, respectiv 53%, în Danemarca 3% și, respectiv 25%, iar în Austria,
5,5% și 25%.

2.2 PRINCIPALII ACTORI IMPLICAȚI ÎN ACAPARAREA
TERENURILOR AGRICOLE

Generalizarea anumitor concluzii legate de actorii implicați în acapararea terenurilor
agricole și achiziționarea pe scară largă a acestora în UE, este d estul de dificilă, fenomenul fiind
asociat cu o mare varietate de actori, atât interni, cât și externi, statali și nestatali, persoane fizice
și juridice. Acest lucru evidențiază diversitatea de motive și scopuri pentru care sunt
achiziționate terenuri agr icole în UE, printre acestea numărându -se industria agroalimentară,
energia, mineritul, turismul, afacerile imobiliare și specula. Legat de această diversitate, putem
identifica o serie de tendințe globale privind act orii implicați în cumpărarea de terenu ri agricole
în UE.
În primul rând, expansiunea, la nivel mondial , a interesului față de terenurile agricole și
trecerea generală către un model alimentar global mai flexibil și policentric a dus la fo ndarea
unor mari exploatații agroalimentare în Europa, cu participarea unor capitaluri din întreaga lume.
De exemplu, sectorul agricol din Bulgaria a beneficiat în ultimii ani de investiții străine directe
din China, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Israel (Medarov, G., 2013).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

17
Unele din tre aceste exploatații agroalimentare au dimensiuni nemaiîntâlnite, care
depășesc proporțiile standard de la nivel european. De exemplu, c ea mai mare fermă din
România , care aparține firmei libaneze Maria Group, cunoscută mai ales prin firmele Agro
Chirnog i și Maria Trading, are 65 000 ha. Deținând propriul său port și abator, aceasta exportă
carne și cereale, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Est (Nurm, K., 2014). În mod
similar, Bardeau Holding, care controlează 21 000 ha în județele Arad, Tim iș, Caraș Severin, și
Argeș, deține o infrastructură de transport proprie și se ocupă direct de stocarea propriilor
produse (având două depozite de cereale, cu cap acitate de 20 000 și, respectiv de 12 000 de
tone), de prelucrarea și de comerci alizarea lor (Eco Ruralis, 2015 , Agrointel, 2016 ). Numele
exploatației provine de la contele austriac von Bardeau, care este al cincilea cel mai mare
proprietar de t erenuri din România și se regăsește printre primii zece deținători de exploatații
agricole din această ț ară. În al doilea rând, datorită faptului că terenurile agricole se pot bucura de
o creștere a valorii comerciale sub acțiunea diverșilor factori, și-a făcut apariția o nouă categ orie
de investitori, neangrenați în mod tradițional în sectorul agricol, alcăt uită din traderi individuali,
fonduri de investiții (printre care unele dintre cele mai mari fonduri de pensii și de asigurări din
Europa) și societăți cu capital privat. Un exemplu elocvent în acest sens, este reprezentat de
situația traderului de pe Wall Street, care a înființat fondul de investiții privat Black Sea
Agriculture și care controla 113 ha de teren în Bulgaria, în 2011 (Medarov, G., 2013). Deși
dimensiunea investiției este încă relativ mică în comparație cu unele dintre tranzacțiile funciare
de mari dimensiuni , încheiate în prezent în Europa, ea prezintă însem nătate pentru că este un
semn al unei noi tendințe care se profilează, mai ales că obiectivul firmei pe termen lung constă
și în procurarea, prin achiziție, de suprafețe mult mai mari de t eren de -a lungul coastei Mării
Negre din România și Bulgaria, prezentate pe piață sub egida Black Sea Farm Belt (Centura
agricolă Marea Neagră).
O serie de grupuri bancare și de fonduri de pensii și de asigurări din Europa, au înființat,
sub sloganul „di versificarea portofoliului ”, fonduri de investiții specializate în agricultură, pentru
a-și risipi riscurile și a profita de pe urma interesului crescut față de materiile pr ime agricole, în
special ca urmare a crizei f inanciare din 2008. Majoritatea acesto r fonduri de investiții
funcționează prin intermediul unor filiale naționale și presupun tranzacții de cumpărare și
leaseback, adesea pe termen limitat. Un exemplu tipic operațiunilor desfășurate de această
categor ie de investitori este reprezentat de i nvestițiile efectuate de Rabo Farm Europe Fund, un

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

18
vehicul de investiții instituționale în valoar e de 315 milioane EUR, creat în anul 2008 de firma
olandeză Rabobank Group. Acest veh icul acționează pe baza a 14 societăți comerciale
înregistrate la nivel națio nal în Polonia și a altor 3 în România. Rabo Farm Europe Fund cumpără
terenuri agricole prin medierea unor intermediari din țările respective și le încredințează unor
fermieri și unor întreprinderi agricole de a colo, prin contracte de arendare . Investitori lor fondului
li se promite un profit anual de 8 -9%, pe baza creșterii consolidate a prețului terenurilor. Alte
exemp le includ, societatea italiană de asigurări Generali, care controlează aproximativ 4 500 ha
în zona de vest a României prin intermediul unei filiale (Eco Ruralis, 2015 ), compania germană
Allianz, care deține un sfert din acțiuni le unui fond care investește în terenuri agricole din
Bulgaria (Fri ends of the Earth Europe, 2012) și politici le structurale și de coeziune al e grupului
bancar și de asi gurări KBC din Belgia, care are sub control 30 000 ha în Germania de Est și în
Lituania (ibidem).
În al treilea rând, majorarea numărului de tranzacții funciare pe scară largă în Europa a
făcut ca o anumită gamă de actori să devină vitali pentru facilitar ea și eficientizarea acestor tipuri
de operațiuni. În studiul efectuat de Borras et al. (2013) se vorbește despre „întreprinzători
specializați în acapararea de terenuri” : este vorba despre o nouă categorie de brokeri, speculato ri
sau chiar escroci, care mediază interesele statelor sau ale companiilor în materie de terenuri,
uneori cu rezultat e neașteptate. Un caz care prezintă interes, sub acest aspect , a avut ca
protagonist o societate comercială chineză din domeniul agricol, Tianjin Farms Agribusin ess
Group Company, care a încheiat, în anul 2011 , un contract de arendare cu un investitor
important, prin care închiria 2 000 ha în satul Boinița din Bulgaria pentru producția de porumb,
plănuind să achiziționeze încă 10 000 ha (Medarov, G., 2013). Deși guvernu l bulgar a susținut
înțelegerea, nici comunitatea locală și nici autoritățile municipale nu au fost consultate în
prealabil . În noiembrie 2012, com pania chineză și -a publicat decizia conform căreia, rezilia subit
contractul și devenea interesată de o altă zonă din regiune. Chiar dacă motivele exacte ale
rezilierii contractului rămân neclare, discuțiile cu sătenii din partea locului au dezvăluit că așa –
numiții arendatori locali (termenul bulgar pentru o serie de actori cu mare pondere, care s -au
impus în dom eniul acaparării terenurilor) au înșelat compania, transferând teren mai puțin și de
calitate mai proastă decât se promisese. Exempl ul descris mai sus este foarte elocvent pentru
importanța actorilor naționali în acapararea terenurilor, precum și pentru ro lul complicat al
statului ca intermediar esențial al acestor tranzacții cu terenuri. Această realitate este ilustrată de

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

19
cazul Ungariei, în care s -au înregistrat transferuri ilegale de terenuri și deposedări ale vechilor
proprietari prin utilizarea unor „c ontracte d e buzunar” sau „pocket contracts”, termeni utilizați
inițial pentru niște tranzacții a căror dată de achiziție rămânea neprecizată și contractele erau
puse „în buzunar”, până la ridicarea moratoriului. În cadrul acestor contracte, deși înscrisuri le
oficiale arată că proprietarul este un cetățean maghiar, în practică cel care deține proprietatea este
un cetățean străin. În societatea actuală, termenul este utilizat pentru a descrie o diversitate de
contracte care urmăresc să ocolească restricțiile juridice privind tranzacționarea terenu rilor
agricole. S -au descoperit peste 16 tipuri de contracte „de buzunar”. ( Sursa: Ciaian, P. Et al.,
2012). Deși statul ungar a luat măsuri împ otriva acestor contracte ilegale (de exemplu pr in
introducerea acestora în Codul Penal din 2012), guvernul a fost la rândul lui implicat în diverse
licitații controversate vizând arendarea de terenuri, în județele Fejér și Borsod, printre altele
(Fidrich, R., 2013). În studiul menționat, se afirmă că „rolul statului maghiar î n acest proces
[acapararea de terenuri] a fost ambiguu. Pe de o parte, acesta a încercat să elimine aspectele cele
mai rele ale acestei acaparări a terenurilor, incriminând diversele practici întâlnite. Pe de altă
parte, există o alianță între stat și capi tal, implicată activ în facilitarea acestor tranzacții dubioase
și obținer ea de beneficii de pe urma lor” . Același lucru este valabil și pentru Agenția Domeniilor
Statului din România, care s -a confruntat cu acuzații de neglijență profesională ca urmare a unor
nereguli în închirierea terenurilor aflate în proprietatea statului (Bodeanu, 2012).

2.3 IMPLICAȚIILE FENOMENULUI

Modelul agricol industrial, la scară largă înlocuiește modelul agrar multifuncțional
european, care favorizează agricultura famili ală și susține exploatațiile mici, în statele în care s –
au observat fenomenele concentrării și acaparării terenurilor . Studiile sugerează că produsele
alimentare și cult urile de materie primă obținute pe terenurile achiziționate sunt exportate în
special î n țările din care provin investitorii, beneficiile acestui proces întorcându -se, cu
preponderență, în locul de origine. Doar o parte infimă a acestor culturi este destina tă piețelor
interne. Așadar , securitatea alimentară se regăseș te într-un raport de in vers proporționalitate cu
gradul de acaparare a terenurilor. Goana după terenuri agricole și concentrarea proprietății asupra
terenurilor , face ca exploatațiile agricole care au utilizat suprafețele de teren până în preze nt, să
fie eliminate. Repercursiune a acestei situații constă în reducerea numărului de locuri de muncă

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

20
sau chiar pierderea acestora și implicit, reducerea diversității posibilităților de v iață în zonele
rurale. În mod normal, acest proces este iremediabil și irevocabil, pentru că, în absenț a unor
disponibilități financiare satisfăcătoare , micii producători sau întreprinderile nou înființate (și
tineri i fermieri) se confruntă cu dificultăți majore la ac hiziționarea de terenuri și succesul
economic în acest sector. Chiar dacă, acest fenomen se bucură de susținere din partea Băncii
Mondiale, care a încercat să sublinieze caracteristicile pozitive legate de acapararea terenurilor,
cum ar fi sporurile de eficiență, inovarea și dezvoltarea, expansiunea și progresul, numeroase
organizații și mișcări aparținând societății civile dezaprobă acest fenomen, criticându -l prin
prisma diferitelor consecințe negative pe care le înregistrează. Din perspectiva lor, fenomenul
duce la daune ecologice, la degradarea și distrugerea solului și la o pierdere a posibi lităților de
viață în zonele rurale, făcând ca, în locul unei agriculturi durabile, prietenoasă cu mediul
înconjurător, să se dezvolte o uriașă industrie agrară bazată pe monoculturi. Acapararea
terenurilor are un impact negativ asupra dezvoltării comunită ții rurale. Un efect negativ al
culturilor pe suprafețe mari constă în creșterea șomajului în zonele rurale, cu costurile sociale
aferente. Willis Peterson, cercetător la Universitatea din Minnesota, susține chiar că micile
exploatații agricole familiale s unt cel puțin la fel de eficace ca și întreprinderile agricole de mari
dimensiuni. Nici afirmația că o concentrare a terenurilor duce la o creștere a recoltelor nu
corespunde realității ( http://familyfarmingahap.weebly.com/family -vs-corporate -farming.html ):
datele FAO demonstrează contrariul, având în vedere că 90% din exploatațiile agricole sunt
exploatații familiale care prelucrează 75% din suprafețele agricole și prod uc 80% din alimentele
de la nivel mondial (Comitetul Economic și Social European, 2015)
Un model reprezentativ pentru consecințele acaparării de terenuri îl reprezintă Scoția,
unde, acum 200 de ani, echivalentul, ca mărime, al Țărilor de Jos a fost împărț it în terenuri cu
suprafețe cuprinse între 8 000 și 20 000 de hectare și vândut e investitorilor. În această zonă au
locuit, atunci, între 1,5 și 2 milioane de persoane; până în prezent, această zonă a rămas slab
populată ca urmare a agriculturii la scară i ndustrială practicată acolo. Parlamentul scoțian are pe
ordinea de zi măsuri de repopulare a zonei, dar acest lucru se dovedește a fi mult mai scump
decât dacă s -ar fi păstrat modelul agricol bazat pe exploatații mai mici.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

21
CAPITOLUL III. FACTORII CARE FAVO RIZEAZĂ FENOMENUL
DE ACAPARARE A TERENURILOR AGRICOLE

3.1 PREȚURILE DIFERENȚIATE ALE TERENURILOR, SPECULA CU
TERENURI ȘI ARTIFICIALIZAREA TERENURILOR

Unul dintre factorii majori, care au influențat comportamentul investitorilor în ceea ce
privește achiz iția de terenuri în alte țări, mai ales în noile state membre ale UE, este reprezentat
de nivelul scăzut al prețurilor terenurilor acestor țări comparativ cu statele m embre mai vechi ale
UE. P rețurilor terenurilor înregistrate în diferitele state membre al e UE, a u avut o evoluție
fluctuantă de -a lungul timpului, diferențele înregistrate în c adrul diverșilor ani fiind
considerabile.
Nu doar statele din Europa de Est sunt vizate de acest fenomen de acaparare și
concentrare a terenurilor, ci pe întreg teritori ul UE, se înregistrează presiuni inflaționiste care
alimentează specula cu terenuri și încurajează achiziția acestora. Majoritatea statelor prezintă
transparență în ceea ce privește datele cu privire la prețurile de vânzare ale terenurilor, excepție
făcând Polonia și Germania, car e sunt foarte rezervate în legătură cu acest subiect.
Apariția unei noi categorii de investitori în terenuri agricole, categorie care întreține
puține legături cu agricultura sau cu exploatarea pământurilor, a determinat și inflați a rapidă a
acestor prețuri . Poate fi specificat faptul că, o metodă foarte eficientă în generarea de profituri
mai mari sau chiar cele mai mari, este reprezentată de modificarea destinației terenurilor, de la
activități agricole la altele, neagricole. Aces t proces, prin intermediul activiștilor francezi din
domeniile agricol și ecologic, a căpătat numele de „artificializarea terenurilor ”. Această
denumire se traduce și prin faptul că se pierd o serie de terenuri agricole, cauzate de expansiunea
urbană și in teresele imobiliare, în avantajul enclavelor turistice și al altor întreprinderi
comerciale (Borras, S. Et al., 2013). Spre exemplu, în Franța , se irosesc în fiecare an, peste 60
000 ha terenuri, cele mai multe , terenuri agricole fertile, din cauza transfo rmării terenurilor
agricole în terenuri neagricole (Centrul de Studii Politice Europene, 2013) . Acest fenomen este
încurajat, în principal, de valoarea foarte mare de revânzare a terenurilor foste agricole, a căror
destina ție de utilizare a fost schimbată. Nu este un caz singular și neobișnuit, ca un teren , după
scoaterea lui din circuitul agricol și schimbarea destinației acestuia, să -și marească valoarea de

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

22
cel puțin 100 ori (Ody, M., 2013). În același mod, extinderea în domeniul construcțiilor din
Irland a, a generat modificări în încadrarea funcțională a terenurilor pentru proiecte de locuințe,
centre comerciale, zone industriale și alte proiecte comerciale, mai ales la periferia marilor orașe.
Amenajarea teritoriului s -a dovedit a fi una haotică, acest f enomen stimulând și mai mult
modificarea destinației de utilizare a terenurilor agricole.
Concentrarea funciară de la nivelul UE este favorizată de specula cu terenuri și
artificializarea acestora, prin majorarea mizei și consolidarea barierelor din calea viitorilor
fermieri, ceea ce nu reprezintă altceva decât o formă de obstrucționare a accesului.

3.2 PROCESELE DE PRIVATIZARE ȘI CONSOLIDARE A
TERENURILOR

În majoritatea statelor membre ale Europei de Est, foste socialiste, în care s -a impus
instituire a și organizarea unor procese post -comuniste, prin care să se restituie și să se privatizeze
terenurile, nu s-au înregistrat întotdeauna rezultatele scontate, pozitive, în multe cazuri, micii
fermieri fiind discriminați.
Dacă vorbim despre reformele funciare post -comuniste, întreprinse în Bulgaria, putem
evidenția faptul că acestea au fost marcate de două procese care se află în strânsă legătură: În
primul rând, un proces care presupunea dizolvarea cooperativelor de stat de dimensiuni mari, în
special privatizarea capitalului deținut de acestea (clădiri, mașini, terenuri), asa -numita l ichidare;
În al doilea rând, un proces prin care se întreprindea un program de restituire a terenurilor, care a
urmărit retrocedarea terenurilo r proprietarilor inițiali, dinaintea colectivizării agriculturii, care a
avut loc în anul 1946.
Pe parcursul ambelor procese s -au înregistrat dificultăți și probleme. Lichidarea a fost
efectuată într -un mod alert, fiind în mare măsură finalizată până la mi jlocul anilor 90 și a fost
caracterizată de o corupție masivă. În ceea ce privește procesul de retrocedare a terenurilor,
acesta a fost înglobat de un haos birocratic, astfel că terenurile au fost mai degrabă retrocedate pe
baza genealogiei familiei, decât celor care exploatau de fapt terenurile. În practică, acest lucru se
traduce prin faptul că parcele mai mici de 1 ha, au fost redistribuite unor persoane care fie nu
erau interesate să le dețină fie nu știau ce să facă cu ele, având în vedere că nu prea a veau de -a

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

23
face cu agricultura. După cum a afirmat și Medarov „Rezultatul a fost o schimbare duală a
structurii agriculturii din Bulgaria, care s -a desfășurat prea repede (lichidarea), dar și prea încet
(retrocedarea terenurilor)” (Medarov, G., 2013). Ulter ior, s -a conturat o perioadă de declin
economic în mediul rural și totodată segmentarea pronunțată a proprietății funciare, ceea ce a
generat, mai târziu, o reconcentrare, prin programe de consolidare a terenurilor.
În același mod, agricultura din Ungaria a fost dominată de cooperative și conglomerate
agricole aflate în proprietatea statului. Colectivizarea agriculturii din Ungaria a fost un exercițiu
coercitiv întreprins de către stat, fermierii fiind constrânși să -și „ofere” terenurile noilor
cooperative. După destrămarea Uniunii Sovietice, membrii cooperativelor și-au primt înapoi
terenurile deținute inițial. Acest lucru a condus la crearea unei multitudini de parcele mici de
teren, necompetitive din acest punct de vedere, majoritatea lor fiind vizate ult erior de diferite
forme de acaparare (Fidrich, R., 2013).
Situația României s -a prezentat în felul următor: în anul 1989, când s -a trecut la
desființarea fostelor cooperative agricole de producție și a întreprinderilor agricole de stat, care
reprezentau 90 % din suprafața agricolă, s -a trecut la polarizarea agriculturii românești între
micile exploatații familiale și marile concerne agroindustriale (Bouniol, J.,2013). În procesul de
decolectivizare, multe IAS-uri și CAP -uri au fost dobândite de foști funcțio nari ai regimului, care
s-au folosit de relațiile lor pentru a obține acces privilegiat la programele de privatizare a
terenurilor.
După cum a fost subliniat și mai sus, ca și o consecință a acestor procese de privatizare
putem menționa, apariț ia structuri lor agrare dualiste , în care folosirea terenurilor este foarte
concentrată, dar și extrem de fragmentată. Acest fenomen a pregătit calea pen tru acapararea
terenuri lor agricole, întrucât noua categorie de proprietari particulari cu capital semnificativ și
legături politice adesea puternice, îi pot manevra cu ușurință pe micii fermieri, care trebuie să
concureze pe parcele de teren necorespunzătoare din punct de vedere economic. Pentru a
evidenția și sublinia acest aspect, putem observa modelul Bulgariei, leg at de așa -zisele „zone
albe”. Prin acest model, a apărut o noua categorie de brokeri, numiț i și arendatori, la nivel local.
Acest model presupunea obligativitatea fiecărui proprietar de terenuri de a -și declara intenția de
a utiliza terenul, în fiecare an. În caz contrar, terenul este redistribuit către un arendator care va
plăti o „chirie regională medie”, către administrația locală, iar proprietarii inițiali a u la dispoziție
3 ani pentru a -și cere banii. Nu se știe nici în acest moment ce suprafață cuprin de aceste „zone

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

24
albe”, dar Ministerul Agriculturii declară necesitatea acestui model pentru a concentra și grupa
terenurile. Cu toate acestea, mulți fermieri și -au exprimat dezacordul față de acest model,
motivând prin faptul că sunt constrânși de marii ar endatori să -și piardă terenurile.

3.3 POLITICI AGRICOLE, ALIMENTARE ȘI ENERGETICE ALE UE

3.3.1 Politica Agricolă Comună (PAC)

Politica agricolă comună a Uniunii Europene (PAC) reprezintă structura centrală de
reglementare a UE în domeniul agr iculturii. De -a lungul deceniilor, aceasta a suferit numeroase
schimbări, totuși obiectivul acesteia a rămas constant și anume, încercarea de a orienta
agricultura mai mult spre piață, oferind producătorilor, simultan, condiții de siguranță și sprijin
financiar, iar referitor la obiectivele legate de mediu și cele legate de dezvoltarea rurală, acestea
au fost integrate armonios în obiectivele generale ale politicii.
PAC are la bază 2 obiective primordiale: Primul obiectiv urmărește distribuirea unor
subvenț ii sub forma plăților directe, către fermieri, cu scopul de a se dezvolta viabilitatea,
competitivitatea, productivitatea și durabilitatea agriculturii UE. Al doilea obiectiv, presupune o
gamă de programe de sprijinire, formare, consultanță, consiliere, în noire și gestionare și
administrare a riscurilor, în concordanță cu diverse caracteristici sociale și ecologice menite să
susțină expansiunea rurală în UE. Aceste obiective, conlucrează și comunică pentru îndeplinirea
celor 3 obiective pe termen lung ale P AC:
1. Asigurarea unei producții alimentare fiabile, constante și sigure;
2. Stimularea gestionării sustenabile a resurselor naturale și a politicilor climatice;
3. Sprijinirea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Pornind de la acestea, se conturează o serie de el emente ale PAC care influențează mai
mult sau mai puțin folosirea terenurilor și accesul la acestea în Europa. Moștenirea întreprinsă
între anii 2007 -2013, concentrarea funciară și structura duală reprezintă câ teva dintre elementele
care au influențat folo sirea terenurilor . Relația dintre PAC și acapararea terenurilor agricole se
referă la dist ribuirea beneficiilor PAC, care a generat concentrarea exploatațiilor agricole din

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

25
perspectiva suprafeței agricole utilizate (SAU) și a capitalului, și prin urmare, l a concentrare
funciară. Distribuția terenurilor în UE este extrem de inegală și se corelează cu distribuția extrem
de inegală a subvențiilor acordate în cadrul PAC, astfel că printre statele membre, distribuirea
plăților directe este foarte problematică , în anumite părți statele primind 82% din plățile directe,
iar în altele doar 18%.
La fel, în urma unor studii comandate de CE, PAC a stimulat concentrarea funciară în
UE, prin reducerea numărului exploatațiilor mici și expansiunea exploatațiilor mari. În pl us,
această politică a încurajat schimbarea structurală a suprafețelor agricole utilizate ale
exploatațiilor, în favoarea exploatațiilor de dimensiuni mari și profesioniste (Agrosynergie,
2013). Astfel că, s -a conturat un proces de ajustare structurală, în cadrul căruia, exploatațiile care
au decis să -și reducă dimensiunea, au ajuns să se dezvolte iar cele care și -au propus dezvoltarea,
au o dimensiune mai mică. S-a evidențiat de -a lungul timpului, reducerea drastică a numărului de
exploatații agricole în E uropa, în special a celor mici, deci, concentrarea funciară și subvențiile
PAC se definesc și se restructurează reciproc în timp: pe măsură ce terenurile se grupează în
exploatații mai puține ș i mai mari, se concentrează tot mai mult și subvențiile PAC ( B orras, S.
Et al.,2013). Totuși se sugerează că schimbările întreprinse de PAC vor avea un efect de
redistribuire în favoarea exploatațiilor agricole mai mici (CEPS,KUL & JRC, 2013), dar aceasta
depinde foarte mult de modul în care fiecare stat pune în apli care politica proprie.

3.3.2 Piața alimentară, lanțurile de aprovizionare în UE și amprenta acestora
asupra fenomenului de acaparare a terenurilor agricole

Piața alimentară a Uniunii Europene se fondează pe o rețea vastă de lanțuri de
aprovizionare cu alimente, alcătuită din sectorul agricol, indus tria de prelucrare a a limentelor și
sectorul de dist ribuție , care poate fi cu amănuntul sau cu ridicata. Nivelul prețurilor acestor
lanțuri este stabilit într -un mod complex și depinde de costuri și de parcursul produselor de la
producător la consumator (Comisia Europeană. 2008). Structura pieței alimentare a UE
influențează utilizarea terenurilor și indirect, distribuția acestora, ceea ce afectează implicit și
distribuția profiturilor de -a lungul lanțului alimentar și valoarea adăugată acumulată pentru
fermieri și producători agricoli.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

26
Pe piețele concentrate, există pericolul ca operatorii dominanți să poată abuza de puterea lor de
cumpărare, diminuând prețurile la poarta fermei și veniturile fermierilor, a stfel în cât fermierii să
fie obligați să-și desfășoare activitatea cu marje de profit foarte mici, ceea ce îi face mai
vulnerabili la acapararea terenurilor agricole sau îi exclude din activitățile agricole.
În acest context, gradul de concentrare pe piaț a alimentară a UE este alarmant de mare:
doar 10 comercianți cu amănuntul controlează 40% din lanțul european de aprovizionare cu
alimente (Friends of the Earth Europe, 2014). În majoritatea statelor membre, cei mai mari cinci
comercianți cu amănuntul deți n peste 50% din cota de piață. Gradul de concentrare este mai
ridicat în vechile state membre, în care, la nivel național, o mână de comercianți cu amănuntul
controlează piețele alimentare respective după cum urmează: în Austria, tr ei societăți controlează
82 %; în Germania, pa tru societăți controlează 85 %; în Finlanda, trei supermarketuri
controlează 88 %; în Portugalia, trei societăți controlează 90 %; în Regatul Unit, patru societăți
controlează 76 %; în Spania, cinci supermarketuri controlează 70 % (Comitetul Economic și
Social European, 2015).
Uniunea Europeană și gradul ridicat de concentrare a pieței alimentare din UE pot
conduce la dezechilibre în ceea ce privește buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu
alimente. S -a desfășurat printre a ltele și un studiu legat de efecte le concentrării supermarketurilor
în UE, în urma căruia s-a constatat că practicile de cumpărare abuzive sunt răspândite în cel
puțin 17 state membre, fiind în creștere în statele membre în care comercianții cu amănuntul s e
consolidează sau au fost preluați de diferite lanțuri de supermarketuri străine (Vander Stichele,
M. Young, B.). Există dovezi cum că aceste practici îi împiedică pe fermieri să obțină venituri
echitabile.
Totodat ă, concentrarea din ce în ce mai acută a pieței alimentare a evoluat în paralel cu
scăderea cotei din valoarea adăugată acumulată a sectorului agricol și a fermierilor europeni.
Toate acestea știrbesc constant capacitatea micilor fermieri de a rezista fenomenului acaparării
terenurilor și capacit atea acestora de a -și menține sau păstra poziția în domeniu.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

27
3.3.3 Politica energetică a UE și rolul acesteia în acapararea terenurilor agricole

Potrivit directivei UE, referitoare la energia din surse regenerabile, elaborată în 2009,
până în an ul 2020, cel puțin 20 puncte procentuale din totalul consumului de energie de la
nivelul UE și 10% din consumul energetic din sectorul transporturilor la nivelul statelor membre
trebuie să provină din surse regenerabile. Aceste obiective pot fi îndeplinite prin intermediul unei
game de tehnologii din domeniul s urselor regenerabile de energie, dar se preferă comunicarea
între organele de specialitate, întrepătrunzându -se cu Strategia UE în materie de bioenergie, care
prevede că o parte din ce în ce mai însem nată din consumul final de energie al Europei să
provină din surse bioenergetice. S-au realizat numeroase studii pentru a se cunoaște impactul
acestei Directive și s -a constatat că la nivelul UE, Directiva a avut implicații în folosirea și
repartizarea ter enurilor, având ca efect o concentrare funciară crescândă ( Raboni, Massimo ;
Viotti, Paolo ; Capodaglio, Andrea, 2015)
De menționat este faptul că, în Germania, unde folosirea agrocarburanților are tradiție,
în anul 2007, peste 10% din terenurile arabile su nt angrenate în producția de culturi energetice,
mai ales rapiță, a cărei su prafață cultivată a ajuns la aproximativ 1,5 milioane ha (Franco, J., et
al, 2010). Aceeași situație se regăsește și în Marea Britanie, unde se estimează că va crește cu
peste 100 000 ha până în 2020 (Monbiot, G.,2013). Creșterea continuă a numărului de culturi
energetice de pe teritoriul UE reprezintă o amenințare pentru agricultura familială și pentru
exploatațiile mici, datorită mai multor motive (Carroccio, Anna ; Crescimanno, Maria ; Galati,
Antonino ; Tulone, Antonio, 2016) . Printre acestea se numără, în primul rând, pierderea unor
mari suprafețe , cu componență diversificată, care au fost utilizate anterior pentru producția de
alimente și alte activități agricole , asociate agr iculturii tradiționale, în favoarea monoculturilor,
inclusiv a celor de culturi energetice, controlate de întreprinderi agricole de mari dimensiuni și
care au un impact semnificativ în angrenarea în muncă a populației din mediul rural (Aparicio,
M. et al., 2013). În al doilea rând, expansiunea bioenergiei își pune amprenta asupra majorării
prețurilor terenurilor din diferite state ale UE. Acest lucru pune în pericol rezistența micilor
fermieri pe piață și periclitează intrarea pe aceasta a micilor producăto ri agricoli, încurajând
concentrarea funciară. În al treilea rând, politicile UE referitoare la bioenergie și agrocarburanți,
au făcut ca interesul comercial pentru terenuri să crească, apărând din ce în ce mai mulți
investitori.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

28
CAPITOLUL IV. IMPACTUL FEN OMENULUI DE ACAPARARE A
TERENURILOR ASUPRA UE

4.1 MARGINALIZAREA AGRICULTURII FAMILIALE ȘI PROBLEMA
OBSTRUCȚIONĂRII ACCESULUI FERMIERILOR MICI PE PIAȚĂ

Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă UE, în domeniul agriculturii, se
numără și elimina rea în mod categoric a condițiilor echitabile pentru achiziționarea unui anumit
teren, capitalul fiind considerat element esențial care determină accesul la terenuri. Fermierii
mari, care dispun de un capital substanțial și care se bucură de posesia unor r esurse financiare
importante sunt favorizați în achiziționarea terenurilor, în detri mentul celor mai mici dintre ei ,
care nu dispun de resurse numeroase. Ca și consecință, „modul de funcționare a l piețelor de
terenuri agricole din mai multe state membre al e UE, a devenit extrem de exclusivist,
discriminând exploatațiile familiale mai mici” (Levesque, R., 2014).
Dacă vorbim despre eventualele repercursiuni, care se pot resimți la nivelul UE, cu
privire la marginalizarea agriculturii familiale, poate fi menți onată crearea de bariere și obstacole
în calea tinerilor și viitorilor fermieri, îngreunându -se accesul și reușita, în acest d omeniu,
datorită fondurilor limitate de care dispun (Springer, 2011). Comitetul Economic și Social
European evidențiază faptul că „goana după terenuri agricole și concentrarea proprietății asupra
terenurilor face ca exploatațiile agricole care au utilizat terenul până în prezent să fie eliminate
De obicei, acest proces este ireversibil, deoarece, în lipsa unui capital suficient, mic ii producători
sau întreprinderile nou înființate (și tinerii fermieri) se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce
privește achiziționarea de terenuri și reușita economică în acest sector”( Comitetul Ecnomic și
Social European). Atât concentrarea funciară , cât și acapararea de terenuri și obstrucționarea
accesului fermierilo mici pe piață , se află în strânsă legătură , reprezentând cele trei componente
ale „triunghiului problematicii terenurilor agricole” din Europa, acestea interacționând și
susținându -se reciproc (Parlamentul European, 2015). Borras et al., în studiul elaborat în anul
2013 afirmă: „cele trei tendințe sunt inextricabil legate, chiar dacă nu se manifestă în măsură
egală în Europa”(Borras et al., 2013) .
Obstrucționarea accesului tinerilor și viitorilor fermieri, ia amploare, transformându -se într -o
serioasă problemă generațională în agricultură, pretutindeni în UE. După cum afirmă și Claros,

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

29
în condițiile în care, în anul 2010, doar 7,5% dintre exploatații erau gestionate de persoane sub
35 an i și mai mult de jumătate din terenurile agricole erau exploatate de fermieri peste 50 de ani,
„continuarea activității agricole este o chestiune presantă de natură socială”(Claros, E., 2013).
Totodată, simultan cu marginalizarea agriculturii la scară mică în Europa și cu obstacolele care
apar în calea tinerilor și viitorilor fermieri, dispar și beneficiile multiple, specifice acestui tip de
sistem ag ricol și acestui stil de trai. Dintre multiplele beneficii, se pot menționa următoarele:
întărește securitat ea alimentară, contribuie la suveranitatea alimentară, protejează mediul și
biodiversitatea locală , conferă dinamism zonelor rurale și contribuie la viața comunității rurale
bazate pe cultură și tradiții alimentare locale (Comitetul Economic și Social Euro pean, 2015), cu
toate acestea, însă, aceste beneficii pierd teren, amenințarea provocată de concentrarea funciară
luând o amploare din ce în ce mai mare.

4.2 APARIȚIA ÎNTREPRINDERILOR DE TIP CORPORATIST

Apariția întreprinderilor agricole de tip corporati st favorizează și stimulează procesul de
concentrare funciară și cel de acaparare a terenurilor agricole. Apariția unor astfel de
întreprinderi este problematică din mai multe motive (Parlamentul European, 2015):
În primul rând, exploatațiile de acest tip se dovedesc a fi foarte fragile, din punct de
vedere economic și mult mai expuse riscului de a da faliment (Van der Ploeg, J.,2014). Motivele
sunt diverse, unul dintre cele mai des întâlnite, fiind datoriile, care se acumulează în timp. Există
numeroase aspecte negative cu privire la acest subiect , după cum urmează: în Rusia mai mult de
jumătate din întreprinderi se confruntă cu pierderi de venituri, în timp ce în Danemarca și Țările
de Jos, numeroase ferme mari au dat deja faliment, fiind foarte sensibile la volatilitatea pieței
(Van der Ploeg, J., 2013 ).
În al doilea rând, aceste ferme mari desfășoară o activitate bazată pe monoculturi,
utilizând intensiv substanțele agrochimice și medicamentele preventive. Acest lucru are
repercursiuni atât asupra mediulu i și a bunăstării animalelor, cât și asupra ocupării forței de
muncă în zona rurală. Un exemplu elocvent în acest sens, este reprezentat de Genagricola,
exploatație agricolă înființată de societatea italiană de asigurări, Generali și care exploatează
4500 ha în România, a generat doar 62 de locuri de muncă în 2013 (Eco Ruralis, 2015).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

30
În al treilea rând, în cadrul întreprinderilor care înregistrează o concentrare funciară
foarte mare, randamentul la hectar sau per animal, scade, deci productivitatea este ma i scăzută
(Van der Ploeg, J., 2014 ). Acest lucru este întărit și prin datele furnizate de EUROSTAT, care
mai subliniază că aceste înreprinderi agricole pot începe cu produse cu valoare ridicată, dar odată
cu extinderea, se reprofilează, trecând pe scară la rgă la culturi cu valoare redusă, cum ar fi
lemnul sau biocombustibilii (Van der Ploeg,J., 2014).
În cele din urmă, ireversibilitatea este una din caracteristicile cele mai importante ale
aceste i apariții ale întreprinderilor de tip corporatist. Europa dev ine din ce în ce mai dependentă
de aceste întreprinderi, care știrbesc la scară din ce în ce mai largă suveranitatea alimentară.

4.3 AMENINȚĂRI PRIVIND SECURITATEA ALIMENTARĂ,
SUVERANITATEA ALIMENTARĂ ȘI TRADIȚIILE ALIMENTARE
LOCALE

Atât securitatea alim entară, cât și suveranitatea alimentară și tradițiile alimentare locale,
sunt afectate de acapararea terenurilor agricole și implicit de concentrarea funciară și
capitalizarea agriculturii, din mai multe perspective, și anume:
În primul rând, aceste proces e fac ca, o parte importantă a terenurilor agricole din
Europa, să ajungă, din punct de vedere economic, în posesia băncilor (Parlamentul European,
2015). În studiul efectuat de Borras et al., din anul 2013, este evidențiat faptul că „un astfel de
scenariu rămâne deocamdată ipotetic, dar nu este deloc imposibil. Problema este că atunci când
el s-ar produce, Europa ar fi lipsită de apărare”( Borras et al., 2013). Acest lucru este așteptat să
se întâmple, întrucât, în anul 2008, în Irlanda, ca urmare a crizei bancare, Agenția Națională de
Administrare a Activelor din Sectorul Locuințelor, NAMA – National Asset Management
Agency, a devenit peste noapte cel mai mare proprietar de terenuri din țară (Anderson, F.,2013).
În al doilea rând, consecințele acaparării terenurilor și ale concentrării funciare, pot fi
resimțite și la nivelul securității și suveranității alimentare europene. Achiziționarea de terenuri
de către marile exploatații agricole și intrarea lor pe piețele agricole, poate cauza uneori
diminuarea pr ețurilor produselor agricole de bază, vândute în mod direct. Astfel, fermierii sunt
obligați să -și adapteze și ei prețurile, la nivelul pieței, acest lucru reprezentând o condiție

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

31
esențială pentru a face față concurenței, chiar dacă această diminuare va fi făcută în detrimentul
situației lor financiare. Totodată, economiile la nivelul costurilor de producție acumulate de
întreprinderi sunt captate de marii comercianți cu amănuntul și de distribuitorii din sectorul
alimentar. Astfel, putem observa că în Span ia, unde 60% din distribuția cu amănuntul, este
deținută de cele mai importante 5 grupuri de la nivel național, „structurile prețurilor prezintă
diferențe importante între prețurile de la poarta fermei și cele cu amănuntul: numai în 2009,
diferența de preț de la poarta fermei la consumator, a crescut cu 490%” (Aparicio, M., 2013).
În al treilea rând, artificializarea terenurilor poate avea efecte negative asupra securității
alimentare. Astfel problema acaparării terenurilor nu ține doar de cine deține teren urile și de
modul în care acestea sunt distribuite, ci și de modul în care acestea sunt întrebuințate (Laurens,
H., 2014). La nivel mondial, există o creștere spectaculoasă a numărului terenurilor agricole
destinate așa numitelor „culturi flexibile” (Borra s, S., et al.,2014). Aceste culturi îș i pot găsi
întrebuințarea în diferite domenii, de la alimentație și până la carburanți, destinația lor finală
fiind decisă în funcție de marja de profit care poate fi obținută de pe urma lor. Extinderea
„culturilor fle xibile” este strâns legată de financiarizarea crescândă a agriculturii, rentabilitatea
unui teren fiind din ce în ce mai legată de posibilitatea exploatării flexibile a acestuia. Spre
exemplu, Germania este una dintre țările în care agricultura ecologică s e află în declin, pentru că
cei care o practică se află într -o imposibilitate de a mai obține terenuri, care sunt utilizate în
favoarea unor culturi extinse de porumb, destinat producției de biogaz (Laurens, H., 2014).
Nu în ultimul rând, acapararea teren urilor și concentrarea funciară determină degradarea
constantă a culturilor și a tradițiilor alimentare europene. Prin faptul că se preferă monoculturile,
în detrimentul unui sistem agricol diversificat, este agravat decalajul existent între producători și
consumatori și face ca „produsele alimentare să pară din ce în ce mai rupte de locul și de
condițiile lor de producție”, prețul devenind principalul criteriu de selecție, în detrimentul valorii
nutri tive sau a gustului. Pe lângă de calajul între producăt ori și consumatori, este adâncit și
decalajul dintre populația rurală și cea urbană, eliminându -se piețele și magazinele alimentare
locale în favoarea supermarketurilor tra nsnaționale, care furnizează produse alimentare aparent
fără proveniență (Parlamentul European, 2015).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

32
4.4 ȘOMAJ, EMIGRARE, DECLIN ÎN ZONELE RURALE

În ceea ce privește structura agriculturii UE și transformarea acesteia datorată
concentrării funciare spectaculoase, putem menționa impactul, cât se poate de evident, asupra
modului în car e se desfășoară activitatea economică agricolă, vitalitatea acesteia și ocuparea
forței de muncă. În ultimii 30 de ani, a dispărut mai mult de jumătate din populația agricolă, din
cele 6 țări fondatoare ale Comunității Economice Europene, ea reducându -se de la 10,4 milioane
în 1960 la 4,8 milioane în 1990 (Gardner, B.,1996). Diminuarea aceasta este reflectată mai ales
în importanța acordată agriculturii în economia europeană, astfel că, în timp ce în anul 1995 ,
agricultura reprezenta 11,5% din PIB -ul total și 21,2% din totalul locurilor de muncă din cele
șase țări, până în 2007 cifrele acestea au înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la numai
2%, respectiv 6,2%. În anul 2010, existau doar 12 milioane de exploatații agricole în UE, care
asigurau 10 mi lioane de locuri de muncă , ceea ce reprezenta doar 5% din totalul locurilor de
muncă din UE (Friends of the Earth Europe, 2014). În ultimii 8 ani, în Europa, s -au pierdut 3
milioane de exploatații agricole, acestea reprezentând aproximativ 20% din total, c ele mai multe
dintre ele fiind de dimensiuni mici. Din cauza faptului că, exploatațiile familiale mici nu rezistă
pe piață și sunt nevoite să o părăsească, se face simțită prezența declinului sub aspectul ocupării
forței de muncă în mediul rural. Avizul Co mitetului Economic și Social European privind
acapararea de terenuri agricole evidențiază faptul că „în Europa există o corelație între numărul
în scădere al unităților de producție agricolă și numărul – în continuă scădere – al persoanelor
care lucrează î n agricultură. Astfel, între 2005 și 2010, în Europa de Est, în special în țările
baltice (Estonia, Letonia, Lituania), numărul unităților de producție a scăzut, cunoscând în
același timp cele mai semnificative reduceri ale numărului de lucrători (8,9% pe an în Bulgaria și
România și 8,3% pe an în țările baltice)”. În intervalul de timp 2000 -2012, 4,8 milioane de locuri
de muncă cu normă întreagă au dispărut din agricultura UE (Friends of the Earth Europe, 2014).
După cum s -a menționat în capitolele anterio are, apariția întrepri nderilor de tip
corporatist nu f ace decât să accelereze procesul de emigrare a forței de muncă rurale, deoarece în
comparație cu agricultura de tip familial, cerințele în materie de forță de muncă ale activității
întreprinderilor agri cole intensive sunt minime. Există numeroase exemple î n acest sens, după
cum urmează: întreprinderea agricolă Emiliana West Rom, situată în vestul României, asigură
locuri de muncă pentru 99 de persoane, iar activitatea ei se desfășoară pe o suprafață de 1 1 000

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

33
ha (Bouniol, J.,2013). În mod similar, Transavia, care controlează 12 000 ha în județul Cluj,
generează doar o duzină de locuri de muncă pentru activitățile desfășurate în împrejurimile
satului Aiton, în principal pentru conducerea tractoarelor, supr aveghere și întreținere tehnică a
echipamentelor (ibidem).
Frapantă este și corelația care apare între trecerea terenurilor în mâna marilor
întreprinderi de tip corporatist și nivelul ridicat al șomajului și al sărăciei din mediul rural. Un
exemplu demn d e menționat în acest sens îl reprezintă regiunea Andaluzia, din Spania, care
înregistrează cea mai mare rată a șomajului din UE, care afectează la nivel economic 35% – 40%
din populația activă aflată în zonele rurale (Aparicio, M. Et al, 2013). „În Andaluz ia,
concentrarea funciară și reticența proprietarilor de terenuri în a crea locuri de muncă în zonele
puternic afectate de șomaj și sărăcie cronică, au determinat exodul rural. Combinat cu
schimbările demografice, acest fenomen stimulează și mai mult aband onarea terenurilor, ceea ce
duce la pierderea cunoștințelor tradiționale în materie de agricultură ecologică, care nu se mai
transmit de la o generație la alta” (Aparicio, Marco, Flores, Landeros, Ortega et al, 2013).
Toate cele menționate mai sus afecteaz ă afectează dinamismul agriculturii și al
sectorului rural. Pe fundalul dispariției agriculturii țărănești și al faptului că exodul rural ia o
amploare deosebită, acaparările de terenuri pe scară largă, prin controlul asupra acestora,
privatizarea resursel or naturale și pierderea posesiunii asupra acestora, au contribuit în mod activ
la deteriorarea în continuare a vitalității socioeconomice a sectorului rural (Borras, S. Et al,
2013). Odată ce se declanșează aceste procese de acapar e a terenurilor, în valu ri, se va înregistra
declinul economic și totodată d epopularea zonelor rurale și va fi foarte greu să se revină la starea
de dinainte dacă nu imposibil. Suntem pândiți de pericolul , ca în urmă să rămână „un frumos
peisaj gol”, cum se întâmplă deja în Scoți a. Aici, datorită unui ciclu anterior de acaparare a
terenurilor, înregistrat între anii 1745 -1750, pământurile au fost considerate neproductive si au
fost date de către marii proprietari, crescătorilor de oi. Însă, ca urmare a importurilor ieftine de
lână de oaie din Austra lia, sectorul ovin s -a prăbușit , deci a scăzut cererea pentru forța de muncă,
iar populația a început să plece masiv din acele zone. După 200 ani, în anul 1950, a fost
recunoscut oficial eșecul cauzat de politicile aplicate cu 200 de ani în urmă, de atunci
încercându -se repopularea zonelor prin diferite investiții, atât la nivelul turismului cât și în
hidrocentrale. Cu toate acestea, densitatea populației din aceste zone este de 0,1 locuitori/ha.
Acest lucru nu face decât să demonstreze c ât de dificil și nerentabil este, odată ce o anumită zonă

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

34
s-a deteriorat, să se încerce revenirea la situația anterioară. „A rămas în urmă un frumos peisaj
gol”(Burns, 2014).

4.5 DEGRADAREA SOLURILOR

Relația dintre acapararea, concentrarea terenurilor ag ricole și degradarea solurilor se
referă, în principal, la substituția modelului de agricultură familială diversificată, care implică
practici agricole sănătoase, cu modelul unui sistem de agricultură industrială, aflat în dependență
față de produsele agro chimice și tehnica monoculturilor.
Dacă preluăm exemplul societății agroindustriale Transavia din România, putem
menționa faptul că aceasta produce până la 50 000 tone de carne și 30 de milioane de ouă pe an,
folosind dejecțiile păsărilor ca și îngrășămâ nt natural, chiar dacă astfel se difuzează substanțe
poluante, ca urmare a conținutului de azot din hrana furnizată păsărilor în perioada de creștere
(Bouniol, J.,2013) . Odată administrate solului, aceste dejecții se infiltrează în pânza freatică,
astfel c ă deja s -au înregistrat în zona respectivă plângeri cu privire la mirosul neplăcut al apei de
fântână. Deci, practicile acestei societăți, Transavia, generează o serie de amenințări la adresa
mediului și a sănătății.
În general, producția bazată pe monocul turi degradează biodiversitatea și distruge
ecosistemele existente, în timp ce practicarea agriculturii intensive, precum aratul la mare
adâncime, crește riscul de eroziune prin distrugerea structurii s olului. Totodată, dezvoltarea
culturilor energetice a produs efecte negative asupra mediului, multe dintre suprafețele de teren
fiind scoase din circuitul agricol (Franco et al.,2010) și în multe zone, din cauza acestor culturi
energetice se înregistrează pierderi substanțiale din stratul superficial de sol, în medie 5 tone/ha
(Monbiot, G.,2014). În ceea ce privește speciile sălbatice, acestea depind de terenurile agricole,
care fiind accelerate pe monoculturi, mecanizare și specializare, au fost foarte afectate și implicit
și habitatele acestora au fost distr use, acest lucru conducând la dispariția fermelor mixte și la
creșterea dimensiunii ogoarelor în Europa (ibidem).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

35
PARTEA a II-a: MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE
CAPITOLUL V. ASPECTE PRACTICE PRIVIND METODOLOGIA
5.1 AREALUL CERCETĂRII

5.1.1 Comuna Alma, județul Sibiu

Fig 5.1 Localizarea comunei Alma, județul Sibiu
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Alma,_Sibiu , 3.06.2017/13:13 PM)

Date geografice: Comuna Alma se situează în Podiș ul Dumbrăveni, în partea de Nord –
Est a județului Sibiu, pe malul drept al râului Târnava Mare, la 13 km de municipiul Mediaș
(http://www.comunaalma.ro/despre -alma , ultima accesare 31.05.2017, 11:05) .
Satele componente sunt: Alma, Șmig, Geacăș. În ceea ce privește suprafața actuală
teritorială administrată de această comună, putem menționa faptul că deține 0,6% din suprafața
județului Sibiu, respectiv 3762 ha. Dacă vorbim despre populația comunei, aceasta este in număr
de 1886 persoane, care locuiesc în aproximativ 797 de locuințe și întreprind activități în
următoarele sectoare: activități de comerț cu amănuntul, agricole, cu caracter industrial
(https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+ALMA/201316 ,
ultima accesare 31.05.2017,11:03).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

36
5.2 METODE DE CERCETARE

 Studiul bibliografic reprezintă o cercetare amănunțită realizată la nivel ul lucrărilor
referitoare la o anumită problemă. Prin urmare , pentru această temă s-a încercat în primul
rând diseminarea amănunțită a cunoștințelor de specialitate disponibile în scopul
cunoașterii realizărilor existente pe tema acaparării terenurilor agr icole și totodată
realizarea unei com parații cu alte studii deja pub licate deja. Pentru partea de
documentare, a u fost utilizate numeroase surse bibliografice cum ar fi articole științif ice,
site-uri de specialitate, diferite hotărâri de Guv ern cu privire la acest subiect și cărți care
au servit la definirea termenilor de specialitate. Totodată, datele de actualitate legate de
amploarea acestui fenomen , la scară mai largă, au fost preluate de site -uri statistice
precum EUROSTAT .
 Ancheta reprezintă principal a metodă de cercetare științifică, potrivit căreia datele sunt
culese prin intermediul unui chesti onar, interviu, experiment, etc ( Rotariu, T. ,Iluț, P.,
1997 ). Ancheta specifică acestei lucrări s -a desfășurat pe o perioadă de 8 luni, mai precis
din Octombr ie 2016 până în mai 2017, la nivelul comunei Alma, județul Sibiu, pe un
eșantion format din 100 de fermieri din această zonă. Acest eșantion este considerat
reprezentativ, întrucât această comună are o populație de 1886 persoane, fiind incluși atât
copiii. Chestionarul prin intermediul căruia s -a realizat cercetarea, a fost distribuit către
100 de fermieri, având loc și discuții legate de întrebările acestuia.
Obiectivul general al acestei lucrări constă în identificarea amplorii fenomenului de
acaparare a terenurilor. Obiectivele specifice se referă în principal la gradul de afectare al
comunei Alma, județul Sibiu, de către acest fenomen și totodată identificarea tendinței
fenomenului în comuna respectivă.
 Eșantionul este reprezentat de un număr de 100 de f ermieri activi din cadrul comunei
Alma. Aceștia sunt fermieri mici, cu vârste cuprinse între 20 și 90 ani, dispuși să -ți
exprime părerea în legătură cu acest subiect.
 Chestionarul a fost mijloc ul preferat de colectare a datelor urmărite în cadr ul anchetei .
Acest chestionar a fost compus din 17 întrebări, cifră care include și întrebările legate de

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

37
de caracteristicile socio -demografice. Pe lângă acestea, chestionarul a cuprins întrebări
legate de următoarele aspecte:
 Dimensiunea exploatației agricole deținu tă de către fiecare fermier.
 Structura procentuală exploatației în funcție de modul de proprietate prin
intermediul căruia utilizează terenul, respectiv dacă deține acte de proprietate,
dacă este arendat sau utilizat printr -un contract de comodat.
 Transpar ența pieței funciare, prin menționarea numărului de tranzacții efectuate în
ultimii 2 ani în zonă.
 Detalii cu privire la caracteristicile cumpărătorului tipic din zona respectivă,
pentru conturarea unui profil al acestuia în comuna Alma.
 Aspecte legate de importanța pe care o acordă aceștia diferitelor noțiuni legate de
domeniul securității și suveranității alimentare, agriculturii familiale sau
protejarea solurilor și implicit a mediului.
 Opinia fermierilor în legătură cu gradul în care se simt afectați de către procesul
de acaparare a terenurilor agricole și motivele pentru care consideră aceasta.
 Aspecte referitoare la disponibilitatea fermierilor de a efectua tranzacții funciare,
mai precis vânzări sau achiziții de terenuri și mai ales deschiderea acesto ra sprea
vânzarea de terenuri către străini.
 Vârstă, sex și educație (întrebări de identificare).

 În ceea ce privește ancheta pilot, a fost realizată o pretestare a chestionarului pe un
eșantion de 10 fermieri pentru a identifica eventualele erori de fund amentare a
întrebărilor, precum și pentru determinarea modalității optime de implementare a
chestionarlui. Astfel, în urma pretestării, au fost aduse diferite modificări și îmbunătățiri
de structură chestionarului, pentru a fi evitate neînțelegerile.
 Anali za și sinteza au fost alte două operații de bază în elaborarea acestei lucrări, întrucât
prin intemediul analizei, fenomenul a fost descompus în părți componente în vederea
determinării caracteristicilor specifice, iar prin intermediul sintezei s -au format legături

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

38
logice între caracteristicile specifice fenomenului obținute în urma analizei. Aceste două
procese au avut un rol esențial în prelucrarea datelor furnizate de către ancheta
întreprinsă. Analiza datelor obținute s -a realizat cu ajutorul unor metod e statistice cum ar
fi corelația sau testul Hi -pătrat, ca test de asociere, care își propune să demonstreze faptul
că înre structura frecvențelor abservate și structura frecvențelor teoretive există diferență
semnificativă (Merce și Merce, 2009) .

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

39
PARTEA a III-a: REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL VI. ELABORAREA REZULTATELOR PE BAZA
ANCHETEI , ÎN CONCORDANȚĂ CU OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele prezentului proiect de diplomă cuprind , în primul rând , realizarea unei
activități de cercetare -docume ntare la nivelul comunei Alma din județul Sibiu cu privire la
nivelul amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din această zonă. Cercetarea și -a
propus să evidențieze măsura în care această comună a fost afectată de proces și totodată să
sublinieze atitudinea fermierilor față de fenomenul de acaparare a terenurilor agricole și factorii
care determină expansiunea acestui proces. Cercetarea nu se oprește doar la stadiul de observare
a situației, în urma analizării acesteia emițându -se o serie de concluzii și recomandări, bazate pe
situația actuală înregistrată. În urma acestei analize întreprinse la nivelul com unei Alma, județul
Sibiu , s-au înregistrat următoarele rezultate, după cum urmează:
6.1 GRUPELE DE TERENURI EXPLOATATE ÎN MOD
PREDOMINAN T DE CĂTRE FERMIERII COMUNEI ALMA

Prin intermediul figurii 6 .1, putem observa că majoritatea fermierilor din
această comună dețin între 2 -5 ha, deci fermele de la nivelul acestei comune sunt mici,
chiar sub media națională, familiale și există o ofertă diversificată de produse agro-
alimentare , fiecare fermier cultivând mai multe tipuri de culturi, pe suprafețe extrem de
mici, fermele fiind unele de semi/subzistență. Media țării noastre, în ceea ce priveste
mărimea suprafețelor cultivate de fermieri, deci a fermelor existente, se află undeva la 9
hectare, Malta ocupând locul fruntaș la categoria celor mai mici ferme, media acesteia
fiind de 1,2 hectare. Totuși, datorită numărului mare de ferme de subzistență din țara
noastră, asocierea pe plan local a mici lor fermieri este cea mai bună modalitate de a
rezista pe piață.
(Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ef_m_farmleg&lang=en ,
ultima accesa re 9.06.2017,8:07AM ).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

40

Fig 6 .1 Reprezentarea mărimii suprafețelor exploatate de către fermierii din
comuna Alma

6.2 REPARTIȚIA TERENURILOR DUPĂ SUPRAFEȚELE AFLATE ÎN
PROPRIETATEA FERMIERILOR SAU ÎN ARENDĂ

Legat de modalitat ea prin care fermierii ajung să utilizeze anumite terenuri, putem
observa că majoritatea au în proprietate suprafețe cuprinse între 1 -5 ha, preferă să arendeze
suprafețe cuprinse între 1 -5 ha, foarte puțini încumetându -se să arendeze suprafețe mai mari de
15ha , iar prin comodat, doar 2 fermieri utilizează terenuri aparținând rudelor, în folosință
gratuită.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

41

Figura 6.2 Reprezentarea grafică a terenurilor aflate în proprietatea fermierilor

Figura 6.3 Principalele grupe de terenuri arendate de fermieri

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

42
6.3 TRANZACȚIILE EFECTUATE ÎN ULTIMII 2 ANI, ÎN ZONA
COMUNEI ALMA, CONFORM DECLARAȚIEI FERMIERILOR

Figura 6 .4 reprezintă grafic numărul de tranzacții efectuate la nivelul comunei Alma , pe
parcursul ul timilor 2 ani. Conform acestei reprezentări, putem împărți eșantionul studiat
în 2 grupe, relativ egale, în legătura cu cantitatea și calitatea informațiilor de care dispune
fiecare fermier în parte, unii dovedindu -se a fi mai informați și mai interesați d e ceea ce
se întâmplă pe piața agricolă din zonă, iar alții mai puțin. Totodată se formează o idee de
ansamblu în ceea ce privește transparența pieței funciare caracteristică acestei zone,
întrucât există o mare posibilitate ca accesibilitatea la aceste inf ormații să nu fie egală
pentru toți fermierii, conturându -se astfel un cadru inechitabil de desfășurare a
activităților, atât agricole, cât și neagricole.

Figura 6.4 Reprezentarea numărului tranzacțiilor din comuna Alma

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

43
6.4 PROFILUL CUMPĂRĂTORULUI TIPIC CONTURAT ÎN URMA
ANCHETEI

Cu ajutorul răspunsurilor furnizate de fermieri pentru această întrebare, s -a conturat un
profil al cumpărătorului tipic in zona comunei Alma, cele mai selectate variante fiind fermierul
de 45 de an i, mare, român dar nu local, organizat ca și firmă. Cumpărătorul și arendatorul cel
mai potent din această zonă, este un fermier care exploatează aproximativ 7000 ha și care este în
continuă expansiune, încercând să concentreze totalitatea terenurilor din zonă în mâinile lui,
acaparând prin diferite mijloace cât mai mult teren. Activitatea exploatației pe care o deține este
una intensivă, cultivând la scară largă sfeclă de zahăr, hibrizi de porumb, grâu, rapiță și floarea
soarelui. Profilul cumpărătorului t ipic conturat la nivelul țării noastre se află în concordanță cu
cel rezultat în urma analizei la nivel local, cu excepția caracteristicii potrivit căreia cumpărătorul
este un fermier român dar nu local, cel de la nivel național fiind în marea majoritate a cazurilor
investitor străin cu un grad ridicat de potență financiară, România fiind una dintre țările care
oferă și susținere politică străinilor în procesul de achiziție a terenurilor, iar legislația cu privire
la aceste aspecte este foarte permisivă.
(Sursa: http://2celsius.org/ecoalmanah/2016/03/23/acapararea -terenurilor -agricole -in-romania/ ,
ultima accesare 9.06.2017, 8:11AM ).

Figura 6.5 Profilul cumpărătorului tipic din zona comunei Alma

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

44
6.5 NIVELUL PREȚURILOR UTILIZATE PE PIAȚA FUNCIARĂ DIN
ZONA COMUNEI ALMA

În zona Alma, prețul terenului se află în continuă majorare, situându -se undeva între
2500 – 3000€/ha în anul 2016, crescând substanțial față de anii anteriori după spusele fermierilor.
Fermierii subliniază faptul că prețul acestuia oscilează în funcție de zona în care se află, dacă
dispune sau nu de utilități sau în funcție de actele doveditoare ale proprietății dețin ute de un
potențial vânzător. În legătură cu tranzacțiile funciare, fermierii și -au exprimat nemulțumirea
legată de imposibilitatea de a -și achiziționa terenuri noi, datorită lipsei în primul rând a
resurselor financiare și totodată a concurenței provocată de fermierul cel mai mare din zonă, care
comasează terenuri la scară largă.
Putem menționa faptul că Alma este una dintre comunele care întăresc și susțin media națională,
care este și ea situată la aprovimativ 2500 – 3000 Euro/ha. Astfel, după cum s -a și demonstrat
într-un studiu la nivelul UE, realizat de Universitatea Catolică din Leuven și Centrul Comun de
Cercetare, în anul 2013, putem afirma că România este una dintre țările cu cele mai scăzute
prețuri/ hectar, impreună cu țări precum Lituania sau B ulgaria. La polul opus, însă, se află țări
precum Belgia sau Olanda, unde prețul unui hectar de teren poate ajunge și la 30 000 €/ha.

Figura 6.6 Prețul mediu al terenului arabil extravilan în comuna Alma, conform
declarației fe rmierilor

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

45
6.6 CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA MĂSURA ÎN CARE FERMIERII SE
SIMT AFECTAȚI DE PRELUAREA TERENURILOR DE CĂTRE
STRĂINI

Mai mult de 70 % dintre fermieri consideră că vânzarea terenurilor către străini
cauzează prejudicii în ceea ce privește activit atea pe care o întreprind micii fermieri și eventuale
dezvoltări a fermelor mici, întrucât ei nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a
reprezenta o concurență pentru străini în achiziția de terenuri. Totodată, gradul în care fermierii
se simt af ectați de fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, derivă și din inegalitatea de
șanse cu privire la concurența pe piață, întrucât aceștia nu au acces la credite bancare pentru
modernizare, băncile fiind foarte reticente în ceea ce privește acordarea creditelor către micii
fermieri, dec i se află într -o imposibilitate de a accesa echipamente moderne care le -ar asigura o
creștere a eficienței și a competitivității pe piață.

Figura 6.7 Reprezentarea grafică a atitudinii fer mierilor față de fenomenul preluării
terenurilor de către străini

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

46
6.7 MOTIVE PENTRU CARE FERMIERII CONSIDERĂ CĂ PRELUAREA
TERENURILOR DE CĂTRE STRĂINI SE REALIZEAZĂ ÎN
DETRIMENTUL LOR

Când li s -a cerut să -și motiveze răspunsul de la întreb area prin inter mediul căreia se
intenționa a se afla gradul în care aceștia se simt afectați de către fenomenul de acaparare a
terenurilor, fermierii, au oferit diverse motive, dintre c are s -au evidențiat cele potrivit cărora se
pierd obiceiurile și tradițiile specifice țării noastre, ne pierdem identitatea ca și popor și cel mai
important, pierdem controlul atât asupra terenurilor cât și asupra resurselor de pe teritoriul țării
noastre.

Figura 6.8 Motivația atitudinii fermierilor față de fe nomen ul de acaparare a terenurilor

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

47

6.8 ORDINEA REZULTATĂ ÎN URMA ACORDĂRII DIFERITELOR
PRAGURI DE IMPORTANȚĂ PENTRU NOȚIUNILE IMPLICATE

Figura 6.9 Ordinea rezultată în urma cercetărilor efectuate
Ordinea de mai jos , este și ordinea care s -a conturat î n funcție de importanța pe care
fermierii o acordă factorilor menționați. Putem observa cum securitatea și suveranitatea
alimentară ocupă locurile cele mai importante, deci fermierii sunt conștienți atât de importanța
existenței unui acces nemijlocit al tu turor oamenilor la hrana de care au nevoie pentru a -și
satisface funcțiile vitale și pentru a duce o viață activă și sănătoasă, cât și de importanța dreptului
fiecărui om, al fiecărei țări și al fiecărui stat de a -și crea propria politică alimentară și agr icolă.
Conform acestei ordini, putem afirma că fermierii se interesează atât de starea lor, ca și comună,
cât și de soarta țării, poziția și situația acesteia reprezentând un punct de mare interes în
perspectiva lor .

6.9 MEDIA IMPORTANȚEI FENOMENULUI DE A CAPARARE A
TERENURILOR , DIN PERSPECTIVA FERMIERILOR COMUNEI ALMA

Prin intermediul întrebării legate de importanța pe care fermierii o acordă
fenomenului în sine, s -a conturat o medie a importanței de 8,5, cifră satisfăcătoare, având
în vedere că ne confru ntăm cu acest fenomen în prezent, iar continua lui creștere ridică și
prețurile funciare, stabilindu -le la niște valori mult peste puterea de cumpărare a
fermierilor mici sau a celor tineri, care deja au resimțit aceste efecte negative, după cum s –
a mențio nat mai sus și nu doar în ce ea ce privește prețurile, ci acest fenomen are implicații
și asupra concurenței ce se formează pe piața funciară .

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

48

Figura 6.10 Reprezentarea importanței acordată de fermieri fenomenului de acaparare a
terenurilor agricole

6.10 DISPONIBILITATEA FERMIERILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
TRANZACȚIILE DE TERENURI

În ceea ce privește disponibilitatea fermierilor în vânzarea sau cumpărarea de terenuri,
putem menționa următoarele aspecte:
– Legat de vânzarea terenurilor, putem menționa că fermie rii s-au declarat în
proporție de 95% indisponibili . Astfel se evidențiază încăpățânarea și dorința fermierilor
de a-și păstra cel puțin terenurile care deja se află în proprietatea lor.
– Dacă vorbim despre cumpărarea de terenuri, observăm că 92% dintre
fermieri sunt dispuși să -și mărească exploatația. Fermierii par a fi dispuși să cumpere
terenuri și își doresc acest lucru, singurele inconveniente în această privință fiind lipsa
disponibilităților bănești suficiente și concurența de pe piața funciară.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

49

Figura 6.11 Reprezentarea grafică a disponibilității fermierilor în legătură cu vânzarea
terenurilor

Figura 6.12 Reprezentarea grafică a disponibilității fermierilor în privința achiziției de
terenuri agricole

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

50
6.11 FACTORII CARE DEȚIN CELE MAI MARI PONDERI ÎN DECIZIA
DE A ACHIZIȚIONA SAU NU , UN TEREN , ÎN PERSPECTIVA
FERMIERILOR

Cu privire la caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un teren pentru a
trezi i nteresul și dorința unui fermier pentru a -l achiziționa, putem observa cum
fertilitatea, destinația anterioară a terenului, distanța față de o sursă de apă sau față de un
drum național, constituie elemente care cântăresc aproape egal în decizia une achiziț ii de
teren, pentru fermierii din această zonă.

Figura 6.13 Repartiția procentuală a răspunsurilor privind factorii care
determină achiziția unui teren

6.12 CAPACITATEA SAU PUTEREA DE CUMPĂRARE A
TERENUR ILOR AGRICOLE A FERMIERILOR , APRECIATĂ DE EI
ÎNȘIȘI

În ceea ce privește modul în care fermierii își apreciază puterea de cumpărare de
terenuri, având în vedere nivelul prețurilor din zona respectivă și concurența de pe piața
funciară, putem observa că mar ea majoritate a acestora, mai exact 76 % dintre ei,

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

51
consideră că au o putere de cumpărare slab ă, urmând ca 20% dintre ei să -și descrie
capacitatea de a cumpăra ca fiind foarte slabă. Această autocaracterizare realizată de
fiecare fermier nu denotă altceva d ecât realismul cu care este tratat acest subiect la nivel
de comună.

Figura 6 .14 Reprezentarea grafică a capacității fermierilor de a achiziționa
terenuri agricole

6.13 DISPONIBILITATEA FERMIERILOR DE A VINDE TERE N
STRĂINILOR

Vis-a-vis de disponibilitatea fermierilor de a vinde teren străinilor, răspunsul a
fost aproape în unanimitate unul categoric negativ, întrucât aceștia și -ar dori să fie mai
întâi satisfăcută cererea și nevoia de terenuri pe plan local și mai apoi să se ia în
considerare vânzarea acestora către străini.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

52

Figura 6 .15 Reprezentarea grafică a disponibilității fermierilor din comuna Alma de a vinde teren
străinilor

6.14 GENUL RESPONDENȚILOR

După cum se poat e observa în figura de mai jos , genul masculin este
predominant în rândul fermierilor din comuna Alma, județul Sibiu . Această repartiție se
află în concordanță cu media pe țară, întrucât România, figurează în cercetările statistice
cu apro ximativ 3.5 milioane ferme de dimensiuni mici și foarte mici, administrate în
proporție de 90% de fermieri de genul masculin (Sursa:
http://www.insse.ro/cms/files/RGA2010/Rezultate%20definitive%20RGA%202010/rezul
tate%20definitive%20RGA%202010.htm , 7.06.2017/14:36PM).
Acest rezultat era unul așteptat, având în veder e că se pornește de la premisa
conform căreia exploatarea pământul ui este o muncă grea, care se pretează bărbaților.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

53

Fig 6 .16 Reprezentarea genului eșantionului studiat

6.15 STATISTICA RESPONDENȚILOR ÎN FUNCȚIE DE
VÂRSTĂ

În ceea ce privește vârsta eșan tionului studiat, putem observa ca marea majoritate a
acestora au vârste peste 45 de ani, fapt care nu denotă altceva decât că agricultura nu
reprezintă un domeniu de interes crescut pentru majoritatea tinerilor din ziua de azi, lucru
care determină imbătr ânirea forței de muncă din spațiul rural. Situația rămâne relativ
stagnantă, întrucât în anul 2013, Claro susținea că majoritatea terenurilor agricole erau
exploatate de fermieri de peste 50 de ani, t otuși numărul vocilor care susțin agricultura și
mai ale s pe cea sustenabilă, familială sunt tot mai numeroase, la fel ca și numărul tinerilor
care își îndreaptă atenția asupra acestui domeniu, oamenii acordând o importanță din ce în
ce mai mare locului de proveniență și modului de cultivare a fructelor și legu melor pe care
le consumă, ba mai mult, își doresc tot mai mult să fie pa rte integrantă din acest proces
(Sursa: http://2celsius.org/ecoalmanah/2016/03/23/ac apararea -terenurilor -agricole -in-
romania/ , 7.06.2017/14:35).

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

54

Fig 6 .17 Repartiția procentuală a fermierilor după vârstă

6.16 STUDIILE RESPONDENȚILOR

Dacă vorbim despre pregătirea profesională a fermierilor chestionați, p utem observa
(Figura 6.17 ) că marea majoritate au 12 clase/școală profesională, deci fac parte din
categoria persoanelor care nu dețin o pregătire universitară în domeniu. Demn de
menționat este totuși, faptul că o parte din categoria oamenilor cu studii superioare , în
domeniu și nu numai, își îndreaptă atenția și își canalizează efortul și investițiile în sectorul
agricol, lucru cu influențe pozitive asupra viitorului agriculturii familiale și totodată asupa
mediului.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

55

Figura 6.18 Repartiția procentuală a fe rmierilor după nivelul studiilor

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

56

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

La nivel de țară, concluziile și recomandările pot fi privite și abordate din patru
puncte de vedere. Dacă vorbim din perspectiva Politicii Agr icole Comune, putem afirma
că aceasta a avut un impact major asupra situației actuale a terenurilor în Europa,
structurând în mare măsură accesul la terenuri, controlul asupra acestora și utilizarea lor,
prin următoarele moduri: influența direct ă asupra di mensiunilor exploatațiilor agricole
prin intermediu l schemei de plată unică, impact ul asupra valorii economice a
exploatațiilor agricole și prin extensie și asupra terenurilor acestora (CEPS, KUL și JRC,
2013), impact ul asupra modelelor de proprietate func iară și de transfer al terenurilor ,
creearea cadrul ui întregii piețe funciare . Deci PAC a fost clar asociată cu procesele de
concentrare a terenurilor, după cum a subliniat și Borras et al., în lucrarea publicată in
2013, ratând clar împlinirea obiectivelo r declarate de aceasta, de a oferi sprijin fermierilor
în activitatea agricolă și ajutor în intenția acestora de a -și păstra terenurile, precum și în
promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Pentru a îndrepta lucrurile și a le aduce pe făgașul corec t și normal, este necesară
o direcție politică solidă, o convergență a plăților prin regionalizarea acestora, în
detrimentul alocării lor pe principiul istoric, o plată redistributivă obligatorie, ceea ce
înseamnă că ajutorul oferit exploatațiilor agricole va fi alocat diferențiat în funcție de
mărimea exploatației agricole, exploatațiile agricole mai mici primind un ajutor mai mare
decât cele mari, deci acestea vor avea aceleași avantaje pe piață și o eventuală limitare a
numărului de he ctare deținute de o exploatație și nu în ultimul rând, toate aceste avantaje
și schimbări, să se răsfrângă doar asupra fermierilor activi.
Dacă ne referim la domeniul mediului, susținem spusele lui Potocnik, din anul
2014, în opinia căruia, proprietatea funciar ă ar trebui să fie parte integrantă a politicii de
mediu a UE. UE, ar trebui să elaboreze un Cadru de Mediu, prin intermediul căruia să fie
furnizate informații referitoare la efectele acaparării terenu rilor agricole, din mai multe
motive, două dintre acestea fiind mai importante: primul motiv ar fi acela că pământul
este o resursă transnațională, ceea ce subliniază faptul că degradarea terenurilor dintr -o
țară, ar putea înregistra efecte și dincolo de limitele țării respective. Al doilea motiv
gravitează în jurul faptu lui că pământul nu poate fi tratat ca o marfă obișnuită, întrucât

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

57
acesta este una dintre cele mai importante resurse de care dispunem și este o resursă finită,
deci trebuie utilizată cu chibzuință (Delsalle,J., 2014). Totodată, modelul durabil de
agricultu ră, ancorat în realitățile locale, sociale și ecologice, opus celui focusat pe
producția de biocombustibili, poate reprezenta unul dintre răspunsurile posibile și
salvatoare în estomparea degradării terenurilor înregistrate la nivelul UE.
În ceea ce priveș te politica teritorială, există o legătură foar te strânsă între
subdezvoltarea și marginalizarea anumitor zone rurale și procesele de a caparare a
terenurilor agricole, deci se recomandă integrarea și consultarea zonelor rurale în
strategiile și planurile m ai ample de dezvoltare teritorială.
Referitor la piața internă, în cadrul acesteia un teren poate fi definit ca fiind o
marfă care poate fi cumpărată, fără discriminare, de către orice ce tățean sau întreprindere
din UE, iar piața internă înglobează un spaț iu lipsit de frontiere interne, în cadrul căruia,
libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată în
conformitate cu dispozițiile tratatelor. Chiar dacă piața internă se bazează pe principiul
liberei circulați i ar trebui să existe o serie de limitări impuse acestui principiu, de natura
autorizărilor prealabile necesare, calificărilor necesare pentru activitatea agricolă, drepturi
de preemțiune corecte și transparente, care să favorizeze țăranul, cerințe privind reședința
investitorului, plafoane aplicabile achizițiilor, privilegii acordate cumpărătorilor locali
(Wiedmann,T.,2014). Există numeroase țări care au luat deja măsuri pozitive pentru a
reglementa piețele funciare pr oprii și pentru a remedia distorsiunil e de pe piața agricolă și
de a crea condiții echitabile și durabile pentru structurile agrare. Printre aceste țări se
numără Franța, care dispune de un sistem de aprobare sau respingere a vânzărilor de
terenuri, astfel asigurându -se transparența și buna fu ncționare a piețelor funciare rurale
(Ciaian, P. Et al, 2013) sau Germania, unde funcționează o serie de dispoziții juridice prin
care se verifică exercitarea diferitelor drepturi de preemțiune, tranzacțiile putând fi
refuzate sau blocate dacă se constată o acumulare nesănătoasă de terenuri (Herre,R.,
2013).
În urma studiului efectuat la nivelul acestei comune, s -a demonstrat faptul că
fermierii se simt amenințați de acest fenomen deși încă acesta nu se manifestă în mod
deosebit în această zonă. Cu toate a cestea, Alma se confruntă, în prezent, cu un proces de
concentrare a terenurilor în mâinile a cât mai puțini fermieri, datorat în principal, prezenței
în acea arie a doi fermieri mari care încearcă să condenseze suprafețe mari de teren.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

58
Totodată acapararea terenurilor agricole de către străini pândește această zonă, întrucât
unul dintre cei doi fermieri mari este asociat cu un investitor francez, care și -a manifestat
deja dorința de a -și extinde exploatația prin achiția a cât mai multe terenuri. Cu privire la
măsurile care pot fi luate de fiecare fermier, majoritatea acestora și -au exprimat
indisponibilitatea de a vinde teren și mai ales de a -l vinde străinilor, deci aceștia refuză
intrarea pe piața funciară din zonă a persoanelor care provin din alte țări.
La nivel local, cu precădere la nivelul comunei Alma, județul Sibiu, unde a fost
efectuat studiul, putem menționa și o serie de măsuri care pot fi adop tate pentru ajutorarea
fermierilor mici din această zonă.
În primul rând, pot lua naștere așa -zisele ini țiative ale societății civile, prin care
se pot înființa asociații, a căror membri să fie persoanele care și -au exprimat dorința de a
susține agricultura familială și producția alimentară locală. Prin intermediul acestor
asociații, pot fi cole ctate donații , care constau în bani, terenuri , care vor fi mai ap oi
direcționate către fermierii mici sau cei care practică agricultura ecologică pentru a le
utiliza. Aceste inițiative au înregistrat rezultate peste așteptări în Franța, unde s -au colectat
36 milioane Euro, utilizați pentru achiziționarea a 2 600 ha de terenuri agricole (Rioufol,
V., 2014).
În al doilea rând, ar trebui să existe o autoritate locală competentă care să
monitorizeze în permanență piața funciară din zonă și să asigure o transparență a
tranz acțiilor de terenur i, piață care, după spusele fermierilor se află în plin proces de
mușamalizare.
În al treilea rând, la nivel de județ, se recomandă inițierea unei analize în ceea ce
privește repartiția terenurilor între fermierii activi și care sunt pro blemele cu privire la
acest aspect, pentru a se satisface nevoile fermierilor cu privire la terenuri, deoarece s -a
demonstrat mai sus faptul că fermierii sunt dispuși să achiziționeze terenuri noi și foarte
deschiși în ceea ce privește creșterea eficienței și competitivității exploatației pe care o
dețin, pe piață, însă aceștia se află într-o imposibilitatea financiară de a face acest lucru și
nici nu dispun de un sprijin în acest sens pe plan local, ulterior pe pl an național, pentru ca
mai apoi să se încu rajeze utilizarea rezonabilă a acestora prin ușurarea achiziției sau
utilizării de terenuri de către fermierii dornici să -și extindă exploatația. Se recomandă și
adoptarea unor privilegii acordate cumpărătorilor locali, materializate prin consultarea
acest ora cu privire la diferite tranzacții.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

59
ANEXE

CHESTIONAR

1. Încadrați totalul terenului agricol pe care îl exploatați in una din grupele de mai jos.
o Sub 1 ha
o 1-5 ha
o 5- 200 ha
o + 200 ha
2. Din totalul terenului agricol lucrat, menționat mai sus, câte ha dețineț i și câte sunt
arendate sau concesionate?
 În proprietate …….. ha
 Arendate ……….ha
 În folosință gratuită ( Comodat) … ha
3. În ultimii 2 ani, s -au vândut / cumpărat terenuri agricole in zona dvs?
o Sub 10 tranzacții
o Peste 10 tranzacții
4. Dacă da, care este cumpărătorul tipic? ( Adăugați x in căsuța aflată pe aceeași linie cu
răspunsul dvs)

Fermier mare
Fermier mediu
Fermier mic
Individual
Firmă
Fermier local
Fermier român, dar nu local
Fermier străin
Fermier până în 45 ani
Fermier pe ste 45 ani

5. Cu cât s -a vândut, în medie, terenul arabil extravilan, în zona dvs, în anul 2016?
o Sub 1500 e/ ha
o 1500 -2000 e /ha
o 2000 -2500 e/ha
o 2500 -3000 e/ha
o +3000 e/ha

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

60
6. Considerați că vânzarea terenurilor către străini se face în dauna dumneavoastră?
 Da, în mare măsură
 Da, în mică măsură
 Nu știu
 Nu cred
 Nu mă afectează deloc

7. Explicați răspunsul de la întrebarea 7.

…………………………………………………………………………………………………………….. ………….. ….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
……………………………………………………………..

8. Ordonați, în funcție de importanța pe care le -o acordați, următoarele noțiuni ( poziția 1
reprezintă noțiunea cea mai importantă)
 Agricultura familială
 Securitate alimentară (se referă la asigurarea disponibilităților alimentare
îndestulătoare și la accesul populației la acestea)
 Suveranita te alimentară (dreptul oamenilor la hrană sănătoasă, furnizată de
producători locali și nu numai)
 Tradiții
 Protejarea solurilor

9. Știind că fenomenul vânzării terenurilor către străini are un impact asupra tuturor
noțiunilor menționate la punctul 9 și se b ucură de o amploare din ce în ce mai mare, ce
importanță i -ați acorda pe o scală de la 1 -10, unde 1 e foarte puțin important iar 10 foarte
important.

1 10

10. În ce măsură sunteți dvs dispus să vindeti/ cumpărați teren arabil, pe o scală de la 1-5,
unde 1 inseamnă că nu sunteți dispus să faceți acest lucru iar 5 foarte dispus?

 Să vindeți
1 5

 Să cumpărați
1 5

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

61
11. La cumpărarea unui teren agricol, care sunt factorii care vă influențează cel mai mult?
 Fertilitatea
 Distanța acestuia față de un drum național
 Distanța față de o sursă de apă
 Distanța față de alte terenuri pe care le dețineți
 Dacă este sau nu irigat
 Destinația anterioară a acestuia
 Altele ………………………………………..
12. Cum apreciați cap acitatea sau puterea dumneavoastră de a cumpăra terenuri?
 Foarte slabă
 Slabă
 Mare
 Foarte mare

13. În ce măsură vă apreciați disponibilitatea de a vinde teren STRĂINILOR, pe o scală de
la 1-5, unde 1 inseamnă că nu sunteți dispus să faceți acest lucru, iar 5 foarte dispus?

1 5

14. Sexul dvs:
o Masculin
o Feminin
15. Vârsta dvs:
o 20-35
o 35-45
o +45
16. Studiile dvs.
 8 clase
 10 clase
 Profesionale
 12 clase
 Postliceală
 Studii superioare

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

62

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

1. Tabelul 2.1: Tranzacțiile raportate de LAND MATRIX în România până în anul 2017
2. Figura 5.1: Localizarea comunei Alma, județul Sibiu
3. Figura 6.1 : Reprezentarea mărimii suprafețelor exploatate de către fermierii din comuna Alma
4. Figura 6.2 : Reprezentarea grafică a terenurilor aflate în propriet atea fermierilor
5. Figura 6.3 : Principalele grupe de terenuri arendate de fermieri
6. Figura 6.4 : Reprezentarea numărului de tranzacții întrprinse în comuna Alma
7. Figura 6.5 : Profilul cumpărătorului tipic din zona comunei Alma
8. Figura 6.6 : Prețul mediu al terenul ui arabil în extravilan în comuna Alma, conform declarației
fermierilor
9. Figura 6.7 : Reprezentarea grafică a atitudinii fermierilor față de fenomen ul preluării
terenurilor de către străini
10. Figura 6.8 : Motivația atitudinii fermierilor față de fenomen
11. Figura 6.9: Ordinea noțiunilor rezultată în urma cercetărilor efectuate
12. Figura 6.10 : Reprezentarea grafică a importanței acordată de fermieri fenomenului de
acaparare a terenurilor agricole
13. Figura 6.11 : Reprezentarea grafică a disponibilității fermierilor față de vânzarea terenurilor
14. Figura 6.12 : Reprezentarea grafică a disponibilității fermierilor în privința achiziției de
terenuri agricole
15. Figura 6.13 : Repartiția răspunsurilor privind f actorii care determină achiziția unui teren
agricol
16. Figura 6.14 : Reprezentar ea grafică a capacității fermierilor de a achiziționa terenuri agricole
17. Figura 6.15 : Reprezentarea grafică a d isponibilității fermierilor din comuna Alma de a vinde
teren STRĂINILOR
18. Figura 6.16 : Reprezentarea genului eșantionului studiat
19. Figura 6.17 : Repar tiția procentuală a fermierilor după vârstă
20. Figura 6.18 : Repartiția procentuală a fermierilor după nivelul studiilor.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

63

BIBLIOGRAFIE

1. Agrosynergie (2013), Evaluation of the structural effect of Direct Support, raport comandat de
Comisia Europeană.
2. Ande rson, F. (2013), „Land struggles in Ireland: «The land of Ireland for the people of Ireland»”,
în Franco, J.C. și Borras, S.M. (editori), Land concentration, land grabbing and people’s struggles
in Europe, Transnational Institute, Amsterdam, pp. 230 -339.
3. Aparicio, Marco, Manuel Flores, Arturo Landeros, Sara Mingorría, Delphine Ortega și Enrique
Tudela (2013), „Access to Land and Struggles in Andalusia, Spain”, în Franco, J.C. și Borras,
S.M. (editori), Land concentration, land grabbing and people’s struggle s in Europe, Transnational
Institute, Amsterdam, pp. 36 -65.
4. Bouniol, J. (2013), „Scramble for Land in Romania Jeopardizes Rural Territories Development”,
în Franco, J.C. și Borras, S.M. (editori), Land concentration, land grabbing and people’s struggles
in Europe, Transnational Institute, Amsterdam, pp. 158 -181.
5. Blum, W. (2014), Potential and limits of sustainable intensification of agriculture, Rise, Viena.
6. Borras, S., Franco, J., Van der Ploeg, J. (2013), „Land concentration, land grabbing and people’s
struggles in Europe: introduction to the collection of studies”, in Franco, J.C. și Borras, S.M.
(editori), Land concentration, land grabbing and people’s struggles in Europe, Transnational
Institute, Amsterdam, pp. 6 -30.
7. Borras, S., Franco, J., Isakson, R. , Levidow, L., Vervest, P. (2014), Towards understanding the
politics of flex crops and commodities: implications for research an policy advocacy,
Transnational Institute, Amsterdam.
8. CEPS, KU Leuven și JRC (2013), Possible Effects on Land Market of new CAP Direct
Payments, studiu elaborat la solicitarea Parlamentului European, PE 495.866.
9. Ciaian, P., Kancs, D. și Swinnen, J. (2010), EU Land Markets and the Common Agricultural
Policy, CEPS, Bruxelles.
10. Cotula, L. (2014), Addressing the Human Rights Impacts of «Land Grabbing», studiu elaborat la
solicitarea Parlamentului European, EXPO/B/DROI/2014/06, PE 534.984.
11. Delsalle, J. (2014), prezentarea „Communication on Land as a Resource”, din cadrul conferinței
organizate de Friends of the Earth Europe la Bruxelles, la 24 noiembrie 2014.
12. Fidrich, R. (2013), „The Return of the White Horse: Land Grabbing in Hungary”, în Land
Concentration, Land Grabbing and People’s Struggles in Europe, editat de J. Franco și S. Borras,
Transnational Institute, Amsterdam, p. 138 -157.
13. Franco, J.C. și Borras, S.M. (editori) (2013), Land concentration, land grabbing and people’s
struggles in Europe, Transnational Institute, Amsterdam.

LIGIA MARIA CONSTANȚA CISMAȘ ACAPARAREA TERENURILOR
AGRICOLE – O AMENINȚARE PENTRU ZONELE RURALE?

64
14. Friends of the Earth Europe (2014), Broken Food Chains. Why European food and farming needs
to change, Fri ends of the Earth Europe, Bruxelles.
15. Levesque, R. (2014), prezentarea „Evolution of the farming production units in France and
Europe” din cadrul audierii publice pe tema „Acapararea de terenuri/ Achiziționarea de terenuri la
scară largă din Europa”, organ izată de Comitetul Economic și Social European la 4 noiembrie
2014, la Bruxelles
16. Medarov, G. (2013), „Land concentration, land grabbing and land conflicts in Europe: The case
of Boynitsa in Bulgaria”, în Franco, J.C. și Borras, S.M. (editori), Land concent ration, land
grabbing and people’s struggles in Europe, Transnational Institute, Amsterdam, pp. 182 -210
17. Monbiot, G. (2014), prezentarea pe tema PAC de după 2020 din cadrul Oxford Farming
Conference, 8 ianuarie 2015.
18. Nurm, K. (2014), prezentare în cadrul au dierii publice pe tema „Acapararea de terenuri/
Achiziționarea de terenuri la scară largă din Europa”, organizată de Comitetul Economic și Social
European la 4 noiembrie 2014, la Bruxelles.
19. Ody, M. (2013), „Land grabbing, Artificialisation and Concentratio n in France Today: Causes,
Consequences and Challenges”, în Franco, J.C. și Borras, S.M. (editori), Land concentration, land
grabbing and people’s struggles in Europe, Transnational Institute, Amsterdam, pp. 32 -35.
20. Potočnik, J (2014), comisar european pent ru mediu, 'They ain't making it any more': managing
our land sustainably', intervenție în cadrul Conferinței „Land as a resource”, Bruxelles.
21. Rioufol, V. (2014), prezentarea „European citizen based initiatives promoting access to land for
ecological farmer s” din cadrul audierii publice pe tema „Acapararea de terenuri/ Achiziționarea
de terenuri la scară largă din Europa”, organizată de Comitetul Economic și Social European la 4
noiembrie 2014, la Bruxelles.
22. Van der Ploeg, J., Franco, J.C., Borras, S.M. (în curs de publicare), „Land concentration and land
grabbing in Europe: a preliminary analysis”, Canadian Journal of Development Studies.
23. Wiedmann, T. (2014), prezentarea „Land grabbing and freedom of investment” din cadrul
audierii publice pe tema „Acaparar ea de terenuri/ Achiziționarea de terenuri la scară largă din
Europa”, organizată de Comitetul Economic și Social European la 4 noiembrie 2014, la Bruxelles
24. Rotariu, T., Iluț, P., Ancheta sociologică și sondajul de opinie , Ed. Polirom, Iași, 1997, p. 47
25. *** – http://slowfood.com/filemanager/landgrabbing/FRA_landgrabbing -2.pdf 13/13 (ultima
accesare 7.06.2017,2:51PM)
26. ***-
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540369/IPOL_STU(2015)540369_R
O.pdf – 78/78, ultima accesare 2.06.2017,4:04PM)
27. ***- http://bibliothek -univie -ac-at.uaccess.univie.ac.at/english/ – (ultima accesare 06.06.2017/
9:51 AM)
28. ***- Land Matrix Global Observatory (2015), [resursă online], disponibil la adresa:
http://www.landm atrix.org (ultima accesare 13.05.2017/ 14:23AM)