CONTROLUL SECVENȚIAL AL UNUI ASCENSOR UTILIZÂND AUTOMATUL PROGRAMABIL I. ENUNȚUL TEMEI: Implementarea algoritmului de control secvențial al unui… [619779]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ din CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ

CONTROLUL SECVENȚIAL AL UNUI ASCENSOR
UTILIZÂND AUTOMATUL PROGRAMABIL

I. ENUNȚUL TEMEI:
Implementarea algoritmului de control secvențial al unui ascensor utilizând
automatul programabil și interfațarea printr-un panou operator

II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă/lucrării de disertație
a) Piese scrise
b) Piese desenate
c) Anexe

III. LOCUL DOCUMENTĂRII:
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Inginerie Electrică

IV. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. dr. ing. Dan-Cristian POPA

V. Data emiterii temei: …… …………………………….

VI. Termen de predare: ……….………………………….

Conducător științific Absolvent: [anonimizat]. Dan-Cristian POPA

Mihai Adrian LAZĂR

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 2

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 3
Declarație-angajament : Deoarece acest proiect de diplomă nu ar fi putut fi finalizat(ă) fără
ajutorul membrilor departamentului de Mașini si Acționări electrice și a echipamentelor de la
departament, mă angajez să public informațiile conținute în lucrare numai cu acordul scris al
conducătorului științific și al directorului de departament.

Data: ………… Semnătura

Declarație : Subsemnatul Mihai Adrian Lazăr declar că am întocmit prezentul proiect de
diplomă/lucrare de disertație prin eforturi proprii, fără nici un ajutor extern, sub îndrumarea
conducătorului științific și pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: ………… Semnătura

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 4

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 5 Cuprins

1 Introducere în problematica temei …………………………………………………………………………. 9
1.1 Scopul lucrării și prezentarea strategiei de lucru …………………………………………….. 9
2 Considerații teoretice …………………………………………………………………………………………. 11
2.1 Descrierea instalației …………………………………………………………………………………… 11
2.2 Automatele programabile ……………………………………………………………………………. 13
2.2.1 Descriere tehnică………………………………………………………………………………………………………………. 13
2.2.2 Principiul constructiv ………………………………………………………………………………………………………… 15
2.2.3 Modul de funcționare al automatelor programabile ……………………………………………………………….. 16
2.2.4 Limbaje de programare pentru automatele programabile ……………………………………………………….. 17
2.3 Panouri operator ………………………………………………………………………………………… 21
2.3.1 Generalități ……………………………………………………………………………………………………………………… 21
2.3.2 Structura panourilor operator ……………………………………………………………………………………………… 21
2.3.3 Configurarea panourilor operator ……………………………………………………………………………………….. 22
2.4 Tehnologia Ethernet ……………………………………………………………………………………. 23
2.4.1 Generalități ……………………………………………………………………………………………………………………… 23
2.4.2 Adresa IP ………………………………………………………………………………………………………………………… 23
2.5 Senzori fotoelectrici …………………………………………………………………………………….. 24
2.5.1 Construcția ………………………………………………………………………………………………………………………. 24
2.5.2 Tipuri de senzori fotoelectrici: ……………………………………………………………………………………………. 25
2.5.3 Modurile de detecție a undei luminoase……………………………………………………………………………….. 25
2.6 Relee ………………………………………………………………………………………………………….. 26
2.6.1 Definiție și clasificări ………………………………………………………………………………………………………… 26
2.6.2 Caracteristicele releelor …………………………………………………………………………………………………….. 26
2.6.3 Construcția și principiul de funcționare ……………………………………………………………………………….. 27
2.7 Motorul de curent continuu cu magneți permanenți ………………………………………. 28
2.7.1 Noțiuni generale ……………………………………………………………………………………………………………….. 28
2.7.2 Construcția și principiul de funcționare ……………………………………………………………………………….. 28
2.8 Puntea H ……………………………………………………………………………………………………. 30
2.9 Surse de alimentare (AC-DC) ………………………………………………………………………. 32
3 Dezvoltarea programului software pentru automatizare ………………………………………….. 34
3.1 Prezentarea mediului de lucru ……………………………………………………………………… 34
3.2 Construcția programului software ……………………………………………………………….. 36
3.2.1 Configurarea unui PLC ……………………………………………………………………………………………………… 36
3.2.2 Definirea etichetelor …………………………………………………………………………………………………………. 38
3.2.3 Instrucțiunile bloc utilizate ………………………………………………………………………………………………… 40
3.2.4 Construirea logicii de control ……………………………………………………………………………………………… 44
3.2.5 Configurarea panoului operator ………………………………………………………………………………………….. 52
3.3 Simularea aplicației …………………………………………………………………………………….. 57
4 Concluzii ………………………………………………………………………………………………………….. 60
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………… 62

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 6

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 7
MULȚUMIRI

Mulțumesc dlui. ș.l. dr. ing CLAUDIU OPREA pentru că mi-a pus la dispoziție o mare parte din
echipamentele care s-au dovedit a fi necesare pentru implementarea acestei lucrări de diplomă.

Mulțumiri companiei Saint Gobain Construction Products Romania, divizia Rigips, și în special
a inginerilor Cristian Hrdlicska și Cosmin Șerbănescu cu ajutorul cărora, în timpul stagiului de
practică, am deprins cunoștințele și abilitățile necesare pentru a putea dezvolta această lucrare de
diplomă.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 8

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 9 1 Introducere în problematica temei
1.1 Scopul lucrării și prezentarea strategiei de lucru
Ascensorul electric este un sistem extrem de popular și utilizat în întreaga lume. Odată cu
apariția ascensoarelor, înălțimea clădirilor și a numărului de trepte între etajele acestora nu a mai
fost o problemă, astfel limita superioară a clădirilor crescând considerabil. Într-o vreme, acest tip
de ascensor a fost pus în umbră de popularitatea lifturilor hidraulice, însă progresele tehnologice
de care s-au bucurat ascensoarele electrice le-au menținut în topul preferințelor consumatorilor.
Numele acestui ascensor este inspirat de principala sa componentă, motorul electric. Acesta este,
fără îndoială, componenta definitorie si esența identității ascensorului electric. În afară de
motorul electric, o altă componentă importantă a acestui tip de ascensor este sistemul electronic
de comandă. Sistemele tradiționale de comandă ale ascensorului erau bazate pe logici controlate
de contacte și relee, acest tip de comandă având mai multe dezavantaje precum rata de
defecțiune ridicată și complexitatea instalației electrice care ducea la îngreunarea depanării și a
înlocuirii echipamentelor defecte. O soluție mult mai avantajoasă de control a ascensoarelor este
folosirea automatului programabil. Aceste este un sistem electronic digital, care utilizează
memorie programabilă pentru stocarea internă a instrucțiunilor necesare implementării unor
funcții specifice (logice, secvențiale, temporizare, contorizare etc.), pentru a controla prin
intrările și ieșirile sale digitale sau analogice diferite procese, substituind astfel configurația
cablată printr-o structură programabilă.
Principalul obiectiv urmărit în această lucrare este de a crea un control secvențial al
ascensorului condus de către un automat programabil SIMATIC S7-1200, acesta fiind un
dispozitiv electronic destinat programării și controlului sistemelor în timp real. Pentru a demonstra
funcționalitatea algoritmului de control, s-au făcut două simulări. Prima a fost simulată software
cu ajutorul instrumentului „PLCSIM” pus la dispoziție de către programul „TIA Portal” iar apoi,
după ce s-a confirmat corectitudinea algoritmului de control s-a realizat un ascensor in miniatură
cu 4 nivele, care conține toate categoriile de elemente din construcția unui ascensor (mecanice,
electrice și electronice). Un al doilea obiectiv al lucrării este proiectarea instalației electrice a
ascensorului, care implică conexiunile dintre sursele de alimentare, motorul de curent continuu și
automatul programabil, precum și conectarea senzorilor și a elementelor de execuție la intrările
respectiv ieșirile digitale ale automatului programabil.
Prima parte a lucrării este dedicată prezentării elementelor din construcția ascensorului, atât
mecanice cât și electrice. După ce se face o scurtă prezentare a ansamblului electromecanic din
componența ascensorului se prezintă în detaliu principiul de funcționare a dispozitivelor
electronice de comandă și control, precum și a senzorilor și a elementelor de execuție.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 10

În cea de-a doua parte a lucrării sunt descriși toți pașii care au fost parcurși pentru a dezvolta
întreaga aplicație. Conținutul programului software este alcătuit din algoritmul dezvoltat în limbaj
Ladder Diagram pentru controlul procesului secvențial, modul de configurare a unui panou
operator, comunicația între automatul programabil, panoul operator și calculator iar în final, o
simulare a întregului proces automatizat.
Lucrarea de diplomă este întregită de concluziile generale care s-au conturat în urma muncii
depuse. Având în vederea complexitatea proiectului la ora actuală, s-au propus câteva dezvoltări
ulterioare care ar putea îmbunătății controlul motorului și siguranța pasagerilor.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 11 2 Considerații teoretice
2.1 Descrierea instalației
Structura ascensorului prezentat în lucrarea de diplomă este compusă din 3 categorii de
elemente principale:
 Instalația electrică, compusă din motorul de acționare, relee de comandă, un senzor
fotoelectric, limitatori pentru capetele de cursă, elemente de semnalizare vizuală și
acustică, butoane, surse de alimentare de curent continuu și cabluri pentru
conexiunea acestora.
 Elemente de comandă și control, în această categorie găsindu-se automatul
programabil și panoul operator.
 Structura mecanică, aceasta este formată din sistemul de transmisie direct de tip
șurub-piuliță și reductor, ghidaje, camera ascensorului și stâlpi metalici pentru
susținerea platformei și motorului.

Figura 1. Structura mecanică a unui ascensor cu transmisie de tip șurub piuliță

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 12

Figura 2. Diagrama bloc a ascensorului

Diagrama bloc de control a ascensorului care se va implementa în această lucrare este
ilustrată în figura de mai sus. Aceasta se compune din:
 Un PLC care reprezintă principalul element de control al ascensorului. Acesta citește
starea intrărilor, care practic înseamnă semnalele primite de la senzori, butoane și panoul
operator (HMI) la interfața de intrări. După aceea, execută programul de control stocat în
memoria internă, urmărind fiecare instrucțiune din liniile acestuia, și pe baza condițiilor
impuse în programare și a datelor preluate la intrări va activa sau nu semnalele pe diferite
canale de la ieșiri;
 HMI-ul sau panoul operator este utilizat pentru realizarea interfețelor și conectarea
operatorului uman prin intermediul acestora la proces și pot fi considerate dispozitive de
intrări/ieșiri pentru automatele programabile.
 Senzorul fotoelectric utilizat pentru a detectat obstacole. Acesta emite o undă infraroșie
care atinge un obiect iar o parte din undă se reflectă înapoi la senzor. În funcție de
intensitatea undei recepționate, ieșirea senzorului își poate schimba sau nu starea.
 Limitatorii pentru capetele de cursă și butoanele funcționează după același principiu și
anume, când sunt apăsați, se închide un contact normal deschis și astfel se transmite un
semnal către intrarea PLC-ului. Diferența dintre aceste tipuri de contacte este doar din
punct de vedere constructiv.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 13  Dispozitivul pentru controlul motorului este format dintr-o punte de tip H care conține 4
relee. Numele de punte H provine de la forma în care sunt așezate contactele și motorul în
schema circuitului electric. Aceste contacte se închid 2 câte 2 în diagonală, permițând astfel
rotirea motorului in ambele sensuri.
 Motorul utilizat pentru acționarea platformei este un motor de curent continuu cu magnet
permanent. Acest tip de motor se pretează aplicație deoarece nu este necesar să se dezvolte
o putere mare și datorită faptului că nu există înfășurare de excitație, consumul de energie
al motorului scade, salvând astfel o bună parte a energie furnizate de bateria care îl
alimentează.
 Elementele de semnalizare sunt de două tipuri: vizuale și acustice. Elementele de
semnalizare vizuală sunt două led-uri de culori diferite cu rol de a semnaliza faptul că
platforma ascensorului este în mișcare, fiecare led indicând un sens diferit de mișcare.
Elementul de semnalizare acustică este un buzzer, care are ca rol să anunțe utilizatorul că
platforma ascensorului a ajuns la destinație prin generarea a 3 pulsuri intermitente de durată
diferită.
 Categoria surselor de alimentare este formată din 3 tipuri: 24Vcc, 5Vcc și un acumulator
Li-Ion, acestea servind la alimentarea PLC & HMI, senzorului fotoelectric respectiv a
motorului de curent continuu.
2.2 Automatele programabile
2.2.1 Descriere tehnică
Automatele programabile (AP) sunt calculatoare simple dedicate realizării sarcinilor de
automatizare in medii industriale și care au apărut inițial cu scopul de a înlocui automatizările
secvențiale realizate cu contacte și relee. Denumirea de PLC înseamnă în engleză Programmable
Logic Controller care se traduce: controller logic programabil. Într-o formă generală, automatul
programabil poate fi considerat ca un echipament, care permite legături logice între intrările și
ieșirile acestuia, fără a folosi circuite de interfață suplimentare. Aceste echipamente simulează
software structuri de porți integrate, substituind astfel configurația cablată printr-o structură
programabilă.
Automatele programabile sunt construite special pentru a funcționa în medii industriale,
având protecțiile necesare împotriva mediului poluat din industrie și interfețe adaptate pentru
traductoare și elementele de acționare. În general, automatele programabile mai simple sunt
construite pentru a înlocui circuitele cu contacte si relee. Ele lucrează doar cu variabile booleene,
având o unitate centrală simplă. Pentru a dezvolta aplicații cu o complexitate mai ridicată, există

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 14

pe piață automate programabile care se aproprie de calculatoare, acestea lucrează cu cuvinte de 8,
16 și 32 de biți și pot efectua operații aritmetice în virgulă mobilă.
O primă clasificare a automatelor programabile se poate face în funcție de numărul de
intrări și ieșiri cu care sunt prevăzute:
 Automate programabile de clasă redusă, acestea având un procesorul simplu de 8
biți, au un număr mic de intrări și ieșiri (16-128), construite să lucreze fără
echipamente auxiliare și care, odată ce programul a fost încărcat, să înlocuiască
circuitele cu contacte si relee.
 Automate programabile de clasă medie, care au procesoare mai performate de 8 sau
16 biți și sunt construite pentru aplicații care necesită între 100 si 500 de intrări și
ieșiri.
 Automate programabile de clasă ridicată, acestea se aproprie de complexitatea
calculatoarelor de proces și pot trata mii de intrări și ieșiri.
O altă clasificare a automatelor programabile este în funcție de construcție:
 Automate programabile compacte, care au un singur procesor și număr fix de intrări
și ieșiri, toate acestea fiind într-o construcție compactă.
 Automate programabile modulare, cu o construcție modulară, unul sau mai multe
procesoare și un număr expandabil de intrări și ieșiri.
 Automate programabile Soft care utilizează direct procesorul calculatorului.[1]

Figura 3. Structura unui automat programabil compact

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 15
Figura 4. Structura unui automat programabil modular

2.2.2 Principiul constructiv
Din punct de vedere constructiv un automat programabil se compune din:
 Microsistem de calcul, de obicei implementat cu ajutorul unui μcontroller;
 Memorie;
 Set de interfețe digitale și/sau analogice, care conțin circuite de adaptare pentru
semnalele achiziționate;
 Modul de alimentare electrică;
 Diferite module cu funcții speciale (comunicație, achiziții, etc.);
 Carcasă protectoare.
Aceste elemente constructive se grupează formând grupuri cu roluri bine determinate:
procesorul împreună cu memoria și alimentarea alcătuiesc unitatea centrală de prelucrare, iar
separat, la exterior, este dispus sistemul de intrări/ieșiri. În această ordine de idei procesorul din
unitatea centrală de prelucrare este partea care realizează interpretarea informației provenită din
exterior. Memoria servește atât la stocarea codului de program de control, cât și la memorarea
informațiilor culese. Alimentarea are rol în aprovizionarea cu energie electrică, necesară
funcționării tuturor elementelor electrice și electronice din componența echipamentului. Sistemul
de intrări/ieșiri reprezintă modalitatea de interfațare a tuturor echipamentelor de tip senzor,
comutator, actuator, releu, semnalizator, etc, conectate la un automat programabil. Datorită
diferitelor tipuri de semnale trimise sau primite de dispozitivele cuplate pe intrările, respectiv
ieșirile unui AP, intervine o diferențiere a sistemelor de intrări/ieșiri, astfel acestea se pot clasifica

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 16

în digitale sau analogice. Carcasa este un element important datorită faptul că oferă protecție și
include într-o formă cât mai robustă elementele constructive ale unui AP.[8]

2.2.3 Modul de funcționare al automatelor programabile
Un mod simplu și practic de a prezenta principiul de funcționare a unui automat
programabil este de a considera că automatul programabil este un aparat construit din sute sau mii
de relee separate, numărătoare, temporizatoare și locații de memorie. În realitate aceste
temporizatoare, relee și numărătoare nu există. Ele sunt simulate software de programul rulat intern
în AP, cu excepția unui număr redus de relee electrice, care totuși pot fi incluse în realizarea fizică
a aparatului. Făcând această analogie pe care am ilustrat-o și în figura următoare, modul în care
funcționează un automat programabil devine mult mai clar de înțeles.

Figura 5. Analogia componentelor software a AP

Releele de intrare (contacte) sunt montate la exterior, în sistemul de intrări și au rol în
preluarea semnalelor de la întrerupătoare, senzori etc. Releele cu funcții interne (contacte) nu
primesc semnale din exterior și nici nu există fizic fiind simulate software. Ele exprimă
capacitatea unui PLC de a elimina schemele cu relee. Prin urmare există relee simulate care
îndeplinesc funcții speciale și care pe urmă se împart în două tipuri: normal închise și normal
deschise.
Numărătoarele, la rândul lor, nu sunt piese fizice ci sunt simulate în programul de control
pentru a fi folosite la numărarea unor semnale puls. Ele au funcții de numărare crescătoare sau
descrescătoare sau în ambele sensuri.
Temporizatoarele sunt simulate prin diferite metode sau variante de incrementare, care
pot varia, spre exemplu, de la o milisecundă până la câteva sute de secunde.
Releele de ieșire (cunoscute și sub denumirea de bobine) sunt piese care există fizic și
sunt folosite pentru a trimite semnale spre diferite circuite de activare la sistemul de ieșiri ale AP.
Locațiile de memorie sau registrele stochează temporar date, sau au o rol extrem de
important în operațiile de prelucrare realizate de către UCP-ul automatului programabil, sub

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 17 coordonarea algoritmului software. Stocarea datelor este o necesitate ce intervine de obicei în
modul de funcționare al PLC-urilor.
În conformitate cu principiul de funcționare al unui AP, algoritmul software este astfel
conceput, încât realizează interogarea intrărilor și ieșirilor în tot timpul de funcționare al
aparatului, după o anumită regulă prezentată mai jos.
În timpul funcționării, CPU-ul presupune 3 pași importanți:
I. Citește starea intrărilor, care practic înseamnă semnalele primite de la senzori și
alte dispozitive conectate la interfața de intrări, și verifică dacă există sau nu
semnale pe canalul respectiv din modulul de intrări;
II. Execută programul de control stocat în memoria internă, urmărind fiecare
instrucțiune din liniile acestuia, și pe baza condițiilor impuse în programare și a
datelor preluate la intrări se vor activa sau nu semnalele pe diferite canale de la
ieșiri;
III. Actualizarea stării ieșirilor în urma rezultatului prelucrărilor inițiale.
Așadar acest proces de prelucrare secvențială: citirea intrărilor, execuția programului din
memorie și actualizarea ieșirilor este cunoscut sub denumirea de scanare său timp de scanare,
prezentat în figura 6. Cu cât timpul în care se rulează aceste cerințe este mai scurt, cu atât
performanța automatului programabil este mai mare și poate realiza un control cât mai apropiat
de timpul real. [3]

Figura 6. Ciclul de execuție a unui program

2.2.4 Limbaje de programare pentru automatele programabile
2.2.4.1 Introducere
Cei mai mulți producători de AP oferă aceleași tipuri de instrucțiuni de bază, dar pot exista
diferențe de formă sau operații de la un producător la altul. Comisia Electrotehnică Internațională
(IEC) este o organizație care dezvoltă standarde pentru diferite domenii ale inginerie electrică iar
in ultimii ani, s-au dezvoltat și publicat standarde pentru programarea AP.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 18

Astfel, standardul internațional IEC 61131-3 a devenit larg acceptat de către utilizatori și
de comunitatea internațională de producători și este un standard recunoscut la nivel mondial pentru
programarea și configurarea dispozitivelor de control industrial.
În ceea ce privește limbajele de programare în standard sunt definite:
 Două limbaje literale:
1. IL (Instruction List) sau STL (StaTement List), care au o structură
asemănătoare cu limbajele de asamblare ale microprocesoarelor.
2. ST (Structured Text), care folosește instrucțiuni de atribuire, de selecție și de
control a subprogramelor având o structură apropiată limbajului de nivel înalt
PASCAL.
 Trei limbaje (semi)grafice:
1. LD (Ladder Diagram), care permite programarea aplicațiilor într-o manieră
asemănătoare cu proiectarea unui circuit cu contacte și relee.
2. FBD (Function Block Diagram), care este o extensie a limbajului LD, conținând
blocuri complexe.
3. SFC (Sequential Function Chart), care se bazează pe reprezentarea sub formă
de rețea GRAFCET a acțiunilor secvențiale

IEC 61131-3 nu descrie doar limbajele de programare, standardul oferă și o descriere a
conceptelor și modalităților de realizare a unui proiect. Termenul POU (Program Organization
Unit) este o unitate independentă a unui program scris de utilizator.
Un POU pentru un automat programabil poate fi compus din mai multe feluri de unități:
1. Funcții (Function), care realizează calcule programate în oricare din cele cinci
limbaje și acceptă mai multe intrări și au o singură ieșire. Apelarea ei se face prin
numele cu care a fost creată și utilizarea funcției nu consumă memorie
suplimentară.
2. Funcții Bloc (Function Block), care au propriile date și pot memora informații de
stare.
3. Program (PROG), care reprezintă unitatea superioară de program și are
posibilitatea de a accesa intrările și ieșirile automatului programabil și de a le face
accesibile și altor unități de program.
Orice POU este alcătuit din două părți:
 Partea de declarații a variabilelor, unde se definesc toate variabilele utilizate.
 Partea de cod, conține instrucțiuni destinate automatului programabil.
Identificarea datelor se face utilizând atât adrese absolute cât și adrese simbolice.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 19 Adresarea absolute utilizează denumirea zonei de memorie pentru identificarea adresei.
Denumirile zonelor de memorie pot cuprinde două prefixe:
Primul prefix poate sa fie:
 %I, pentru intrări.
 %Q, pentru ieșiri.
 %M, pentru variabile interne.
Al doilea prefix:
 x.y, pentru variabile de tip Boolean. Valoare x reprezintă octetul și valoarea y
reprezintă bitul.
 B, pentru octet (Byte).
 W, pentru cuvânt (Word).
 D, pentru dublu cuvânt (Double Word). [1]

2.2.4.2 Limbajul LD (Ladder Diagram)
Cel mai accesibil mod de a edita programe pentru controlul AP este limbajul Ladder,
deoarece se bazează pe reprezentarea grafică folosită pentru schemele electrice de comandă. Acest
stil de limbaj a fost dezvoltat pentru a ușura crearea programelor și menținerea facilă a acestora.
Simbolurile grafice ale unui program în limbajul Ladder (LD) sunt plasate în diagramă
asemănător cu plasarea contactelor si releelor într-o schemă electrică (Figura 7). Astfel, elementele
componente ale diagramei modelează funcționarea unei astfel de scheme.

Figura 7. Reprezentarea in limbaj Ladder a unei scheme electrice cu contacte si relee

Elementele de bază utilizate în limbajul LD sunt contactele și bobinele (figura 8). În afara
acestor simboluri mai pot apărea într-o rețea LD și o serie de blocuri care realizează funcții mai
complexe precum sunt temporizatoarele, numărătoarele și blocurile funcționale.
Contactele sunt elemente de programare care simulează contactele aparatelor electrice de
comutație. În acest fel, acestea pot fi:
 Contactul normal deschis (figura 8.a)
 Contactul normal închis (figura 8.b)

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 20

Pe lângă contactele obișnuite, unii producători pun la dispoziția programatorului și alte
echipamente de programare corespunzătoare intrărilor AP precum:
 Contactul de sesizare pe front crescător (figura 8.c)
 Contactul de sesizare pe font descrescător (figura 8.d)
Bobinele sunt elementele de programare care simulează funcționarea bobinelor,
contactoarelor și a releelor electromagnetice. Bobinele de bază sunt:
 Bobina normal deschisă (figura 8.e)
 Bobina normal închisă (figura 8.f)
 Bobina de setare (figura 8.g)
 Bobina de resetare (figura 8.h) [1]

Figura 8. Simboluri grafice de bază ale limbajului LD

Temporizatoarele sunt elementele care modelează funcționarea releelor de timp și a
contactelor temporizate. De regulă sunt utilizate pentru a realiza acțiuni întârziate sau care durează
un anumit interval de timp. Valoare de timp după care acestea reacționează se exprimă în unități
de timp, de obicei secunde sau milisecunde.
Numărătoarele sunt elemente de programare care pot primi o serie de impulsuri ce se
analizează în cadrului programului LD pentru a detecta numărul de apariții ale unor evenimente.
Blocurile funcționale sunt folosite pentru ușurarea muncii programatorului și cuprind sub
o formă simplificată structuri mai complexe de program. [2]
Execuția unui program LD se face de sus in jos, iar o rețea este executată de la stânga la
dreapta. De exemplu, conform figurii 5, dacă contactul %I0.0 sau %I0.1 este închis, tensiunea
barei de alimentare drepte se consideră aplicată punctului A, iar dacă și contactul %I0.2 este închis,
atunci tensiunea barei de alimentare stângi se aplică în punctul B. Bobina %Q0.0 va fi acum
conectată la sursă.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 21 2.3 Panouri operator
2.3.1 Generalități
Panourile operator (OP) sunt utilizate pentru realizarea interfețelor și conectarea
operatorului uman prin intermediul acestora la proces și pot fi considerate dispozitive de
intrări/ieșiri pentru automatele programabile. OP pot fi folosite pentru îndeplinirea unei singure
funcții, de exemplu monitorizarea procesului, sau pot efectua operații mai complexe precum
comutarea echipamentelor ON/OFF sau creșterea vitezei de producție.
În trecut, operatorii trebuiau spre exemplu să se deplaseze în zonele de acțiune ale
echipamentelor industriale pentru a examina progresul producției și pentru a-l înregistra pe o
hârtie. Permițând automatelor programabile să comunice informații in timp real către un afișaj
HMI (Human machine interface) se elimină necesitatea acestor practice neplăcute și depășite, și
totodată, reducerea numeroaselor probleme costisitoare cauzate de lipsa informațiilor sau de
eroarea umană. [1], [9]
2.3.2 Structura panourilor operator
Structura hardware a unui OP cuprinde un controller, memorie, tastatura și display care pot
fi de tip touch screen. În figura 9 se prezintă structura unui sistem de automatizare cu panou
operator cu rol de monitorizare și control. Automatul programabil are două porturi, un port de
programare, prin intermediul căruia este încărcat programul automatizării dintr-un mediu de
programare care rulează pe un PC și un port de comunicație, prin intermediul căruia automatul
este legat la rețea. Panoul operator are și el două porturi, portul de comunicație, care are un rol
similar cu cel portul automatului programabil și un port de configurare, prin intermediul căruia
este configurat prin medii de configurare care rulează pe PC. [1]

Figura 9. Structura unui sistem de automatizare cu panou operator

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 22

2.3.3 Configurarea panourilor operator
Pentru că un panou operator are o unitate de control proprie cu rol de coordonare a
funcțiilor și a comunicație cu automatul programabil, înainte de a fi utilizat, acesta trebuie
configurat. După programarea automatului și configurarea panoului operator acestea se leagă într-
o rețea și vor intra în conversație, masterul fiind panoul operator.
În general, funcțiile OP sunt:
 Funcția de afișare de informații asupra procesului condus.
 Funcția de setare și monitorizare a unor variabile ale programului încărcat în AP.
Configurarea panourilor operator se realizează cu programe destinate acestui scop și care
pot fi înglobate sau nu în mediile de programare utilizate pentru AP respectiv.
Setarea/monitorizarea variabilelor programului și afișarea informațiilor asupra procesului se face
prin utilizarea ecranelor parametrizabile. În cadrul ecranelor se pot crea diferite câmpuri sau
obiecte precum:
 Câmpuri simbolice sau grafice de intrare/ieșire
 Câmpuri numerice de intrare/ieșire
 Afișare de obiecte grafice
 Obiecte dinamice
 Butoane sau comutatoare pentru acțiuni asupra procesului sau cu funcții de
comutare la alte ecrane
 Afișare de alarme
Configurarea unei interfețe om-mașină presupune definirea următoarelor date:
 Ecrane de proces.
 Taguri (etichete) pentru transferul datelor de la automatul programabil
 Alarme
 Jurnale
Ecranele sunt folosite pentru afișarea obiectelor numerice sau grafice și realizarea interfeței
și se configurează astfel încât să fie cât mai reprezentative pentru operatorul uman. Pentru a se
putea naviga între ecrane se folosește metoda grafică care înseamnă plasarea ecranelor într-o
structură ierarhică sau utilizarea unor butoane cu funcții de navigare.
Tagurile sunt de două tipuri: interne și externe. Un tag intern nu are nici o legătură cu
variabilele din automatul programabil, sunt memorate doar de memoria internă a OP și pot fi orice
tip de variabilă. Tagurile externe permit comunicația între panoul operator și automatul
programabil. Un tag de genul acesta reprezintă imaginea unei locații de memorie din automatul
programabil și au valorile din ciclul anterior citirii. [1]

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 23 2.4 Tehnologia Ethernet
2.4.1 Generalități
Ethernet este o familie de protocoale de rețele de calculatoare bazată pe transmisia de date
și utilizată la dezvoltarea rețelelor locale de tip LAN (în engleză, Local Area Connection).
Ethernetul este definit ca fiind un șir de standarde pentru cablare și semnalizare electrică
aparținând primelor două niveluri, nivelul fizic și nivelul legătură, din modelul de referință OSI
(Open System Internconnection).
Ethernet-ul este standardizat de IEEE în seria de standarde IEEE 802.3. Aceste standarde
permit transmisia datelor prin mai multe medii fizice, cum ar fi:
• cabluri coaxiale, folosite în primele rețele Ethernet, în topologie bus;
• cabluri torsadate, pentru conectarea sistemelor individuale la rețea, în topologie stea;
• cabluri de fibră optică, pentru viteză și debit mare de date.
Protocoalele care fac ca această tehnologie să funcționeze au următoarele principale
caracteristici:
•Sunt ușor de implementat, gestionat și întreținut.
•Permit construirea de rețele cu costuri minime.
•Asigură instalarea și modificarea rapidă a arhitecturii rețelei.
•Asigură conectivitate cu echipamente similare, indiferent de producătorul acestora. [4]
2.4.2 Adresa IP
Adresa IP (Internet Protocol) este o adresă numerică alocată fiecărui calculator conectat în
Internet. Adresa IP permite identificarea expeditorului și destinației unui mesaj. Prima versiune
apărută care este folosită și astăzi este IPv4 în care adresa este pe 32 de biți. Reprezentarea
canonică a IP-ului IPv4 este pe grupe de 8 biți, în zecimal, separate de punct (figura 10). Creșterea
numărului de calculatoare cuplate în Internet a făcut ca IP-urile în această versiune să fie
insuficiente și astfel a apărut IPv6, pe 128 biți.

Figura 10. Formatul unei adrese IP în format zecimal și binar

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 24

Adresele IPv4 sunt împărțite în cinci categorii, numite clase. După cum se poate vedea în
tabelul de mai jos, diferența principală dintre clase o reprezintă numărul de biți alocați pentru
identificarea rețelei și a stației de lucru. De asemenea, clasa din care o adresă IPv4 face parte poate
fi identificată conform primilor biți din scrierea binară a primului număr din notația zecimală. De
exemplu, adresa IP din imaginea de mai sus este o adresă de clasă B deoarece primii biți din forma
binară a lui 172 (10101100) sunt 10. [10]

Figura 11. Împărțirea adreselor IPv4 în clase de adrese
2.5 Senzori fotoelectrici
2.5.1 Construcția
Un senzor fotoelectric este folosit într-o mare varietate în procesele industriale
automatizate. Acesta funcționează prin detectarea unei surse vizibile sau invizibile de lumină, și
răspunde printr-un semnal la schimbarea intensității de lumină captate.
Componentele unui senzor fotoelectric și rolul lor:
 Emițătorul, conține sursa de lumină, de obicei un LED, și un oscilator care
modulează LED-ul la o viteză ridicată. Emițătorul transmite un fascicol de lumină
către receptor.
 Receptorul, decodifică fascicolul de lumină primit de la emițător și comută o ieșire
care este interfațată cu sarcina.

Figura 12. Componentele unui senzor fotoelectric

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 25 2.5.2 Tipuri de senzori fotoelectrici:
 Senzori autonomi: un senzor fotoelectric de acest tip conține atât partea optică, cât
și partea electronică. Acești senzori efectuează propria modulație, demodulație,
amplificare și comutarea semnalului.
 Senzori divizați: conțin numai componentele optice ale unui senzor. Circuitul de
alimentare, amplificare și comutare a semnalului sunt localizați într-un panou de
control. Acest fapt permite ca dimensiunea senzorului să fie foarte mică
 Senzori cu fibră optică: folosiți in zone ostile unde chiar și dimensiunea senzorilor
divizați este mult prea mare.
2.5.3 Modurile de detecție a undei luminoase
O modalitate de a clasifica senzorii fotoelectrici este după tipul de detecție, mai exact,
modul în care un senzor emite și recepționează sursa de lumină. Astfel, ei sunt divizați in trei tipuri:
opuși, retroreflexivi și de proximitate.
Modul opus: emitorul senzorului și receptorul sunt încapsulați în două unități diferite,
așezate opus una față de cealaltă. Detecție obiectului are loc când acesta întrerupe unda luminoasă.

Figura 13. Modul opus
Modul retroreflexiv: senzorul conține emitorul și receptorul în aceeași capsulă. Fascicolul
de lumină transmis de emitor se întoarce la receptor cu ajutorul unui obiect reflectorizant. La fel
ca la modul opus de detecție, obiectul este detectat când acesta întrerupe fascicolul de lumină.

Figura 14. Modul retroreflexiv

Modul de proximitate: și aici senzorul conține in aceeași capsulă ambele componente.
Senzorul de proximitate detectează în momentul în care lumina emisă este reflectată din obiect,
înapoi în receptor. [5]

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 26

Figura 15. Modul de proximitate
2.6 Relee
2.6.1 Definiție și clasificări
Relee fac parte din una din cele mai importante categorii de aparate din cuprinsul unei
instalații electrice de protecție și comandă automată. În general, prin releu se înțelege, un
dispozitiv, care produce anumite modificări (cum ar fi închiderea și deschiderea unui circuit) pe
baza unui parametru care variază (precum tensiunea electrică aplicată), permițând controlarea unui
curent de intensitate mare cu ajutorul unui curent de intensitate mică.
Relee pot fi clasificate după mai multe criterii, precum:
 după natura elementului de comutare: relee cu contacte, relee fără contacte (statice).
 după mărimea de intrare: relee de curent, de tensiune, de impedanță, de putere, de
frecvență etc.
 după principiul de construcție și funcționare a elementului sensibil: relee
electromagnetice (nepolarizate sau polarizate), relee electrodinamice, relee
magnetoelectrice, relee magnetice, relee electronice.
 după valoarea mărimii de intrare la care acționează: relee maximale, a căror
acționare se produce când mărimea de intrare depășește o anumită valoare maximă,
anterior stabilită, relee minimale a căror acționare se produce când mărimea de
intrare scade sub o anumită valoare minimă, relee direcționale și relee diferențiale.
2.6.2 Caracteristicele releelor
Caracteristica de bază a unui releu este caracteristica intrare-ieșire.
Caracteristica intrare-ieșire este una neliniară, discontinuă. La relee cu contact normal
deschis, figura 16.a, până la o anumită valoare a mărimii de intrare U a, numită valoare de acționare,
valoarea mărimii de ieșire este y=0. Când u=U a, valoarea mărimii de ieșire y se modifică brusc la

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 27 valoare y1și rămâne constantă chiar dacă valoarea mărimii de intrare continuă să crească. La
micșorarea mărimii de intrare, mărimea de ieșire rămâne constantă până la valoarea de revenire
u=ur, când se modifică brusc până la valoarea 0.
La releele cu contact normal închis, figura 16.b, pentru u<u a și y=y 1 releul este în stare
neacționată (conduce), apoi mărimea de ieșire, y=0 pentru u ≥u a. Când mărimea de intrare se
micșorează până la u=u r<ua are loc revenirea la starea inițială.

Figura 16. Caracteristica statică a releelor

Factorul de revenire este definit ca fiind raportul dintre valoarea de revenire și valoarea de
acționare. Calitatea releelor este cu atât mai bună cu cât acest factor este mai apropiat de valoare
1. [11]
𝑘௥=𝑢௥
𝑢௔ (1)
2.6.3 Construcția și principiul de funcționare
După cum se poate vedea în figura de mai jos, un releu electromagnetic este compus dintr-
un electromagnet, armătură, resort, contacte basculante și contacte fixe. De obicei, un releu
electromagnetic are două circuite, unul de comandă și altul de forță. Controlul circuitului de
comandă include bobina releului electromagnetic, o sursă de alimentare de tensiune scăzută și un
întrerupător. Circuitul de forță cuprinde o sursă de alimentare de tensiune ridicată, o sarcină ( de
exemplu un motor, bec etc.) și contactele releului electromagnetic.
Principiul de funcționare al releului este simplu și funcționează pe baza principiului
inducției electromagnetice. Prin închiderea întrerupătorului circuitului de comandă se alimentează
bobina și se generează un câmp magnetic. Apoi, miezul magnetic creează o forță de atracție făcând
ca armătura să fie atrasă și contactul basculant să atingă contactul fix. Astfel, circuitul de forță este
alimentat și motorul începe să funcționeze. Când întrerupem alimentarea circuitului de comandă,
curentul din bobină dispare și armătura sub acțiunea resortului va separa contactul basculant de
cel fix urmând ca alimentarea circuitului de forță să se întrerupă.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 28

Dacă valorii 0 a mărimii de intrare îi corespunde valoarea 0 a mărimii de ieșire, releul se
numește cu „contacte normal deschise”, iar dacă valorii 0 a mărimii de intrare îi corespunde
valoarea maximă a mărimii de ieșire, releul se numește „cu contacte normal închise”. [12]

Figura 17. Construcția releului electromagnetic

2.7 Motorul de curent continuu cu magneți permanenți
2.7.1 Noțiuni generale
Un motor de curent continuu este un dispozitiv electromecanic ce transformă energia
electrică în energie mecanică. Una dintre categoriile cele mai puțin scumpe de motoare de curent
continuu, și totodată cea mai populară, este motorul de curent continuu cu magneți permanenți.
Motorul utilizează fenomenul descris de ecuațiile lui Maxwell care spun că un conductor
parcurs de un curent electric produce un câmp magnetic în jurul acelui conductor. Prin plasarea
unui conductor electric și câmpul său magnetic în interiorul altui câmp magnetic, se generează o
forță datorată interacțiunii dintre cele două câmpuri magnetice. Construcția motorului de curent
continuu cu magneți permanenți utilizează aceste forțe pentru a crea un cuplu asupra rotorului,
care este constrâns de lagărele motorului astfel încât singura mișcare posibilă fiind rotația. [6]
2.7.2 Construcția și principiul de funcționare
Construcția motoarele de curent continuu cu magnet permanent conține o serie de elemente
care pot varia în funcție de tipul aplicație în care este folosit motorul dar, există o câteva elemente
comune tuturor motoarelor. Figura 18 arată o secțiune a unui motor clasic de curent continuu cu
magnet permanent. Acesta se compune dintr-un stator (partea imobilă a motorului) care conține
magneți permanenți și au rolul de a genera un câmp magnetic static, un rotor (partea mobilă),
având ca elemente constructive principale miezul rotoric, care prezintă la periferie crestături
uniform repartizate, iar în interior jugul rotoric fixat pe arbore, înfășurarea rotorică distribuită

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 29 uniform în crestăturile miezului rotoric și colectorul (comutatorul). Carcasa are rolul de a ține toate
aceste elemente într-o structura fixă și compactă. [13], [7]

Figura 18. Elementele constructive ale motorului de c.c cu magnet permanent

Pentru o înțelegere mai ușoară a principiului de funcționare a motorului de curent continuu
cu magnet permanent vom considera că armătura rotorică este compusă dintr-o singură înfășurare.
Statorul asigură un câmp magnetic constant datorită magneților permanenți. Armătura este
conectată la o sursă de curent continuu printr-o pereche de inele de comutare. Atunci când curentul
străbate înfășurarea rotorică, conform legii Lorentz, o forță electromagnetică este indusă. Astfel,
bobina va începe să se rotească. Inelele comutatoare sunt conectate la sursa de alimentare având o
polaritate opusă. După cum rezultă, în partea stângă a bobinei curentul electric va curge
întotdeauna spre exterior, iar în partea dreaptă spre exterior. Acest fapt asigură că acțiunea cuplului
produs este, de asemenea, în aceeași direcție pe toată durata mișcării și bobina va continua să se
rotească.

Figura 19. Producerea cuplului de rotație

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 30

În momentul în care bobina este aproape perpendiculară pe fluxul magnetic, cuplul rezultat
este aproape de valoarea 0 și, ca urmare, va exista o mișcare neregulată a rotorului. Pentru a elimina
această neregularitate, se adaugă încă o înfășurare cu o pereche de comutatoare separate. În acest
aranjament, atunci când prima înfășurare este în poziție verticală, a doua buclă va fi conectată la
sursa de alimentare, astfel încât forța motorului este întotdeauna prezentă în sistem. Adăugând mai
multe înfășurări, rotația motorului va deveni tot mai fină. Toate aceste înfășurări sunt montate în
interiorul fantelor mai multor perechi de tole care sunt confecționate din straturi de oțel foarte
permeabil, această proprietate sporind interacțiunea fluxului magnetic. Periile colectorului sunt
presate de un arc cu rolul de a menține contactul cu sursa de alimentare. [14]

2.8 Puntea H
O punte H este un circuit electronic care are rolul de a schimba polaritatea unei tensiuni
aplicate unei sarcini. Aceste tip de circuit este adesea folosit in robotică pentru a permite
motoarelor de curent continuu să ruleze în ambele sensuri de rotație (orar și trigonometric).
Numele termenului “punte H” este derivat din reprezentarea grafică a circuitului (figura 20).

Figura 20. Structura unei punți H

O punte H este construită din 4 comutatoare. Când comutatoarele S1 și S4 (conform
figurii..) sunt închise, o tensiune pozitivă este aplicată motorului. Prin deschiderea comutatoarelor
S1 și S4 și închiderea comutatoarelor S2 și S3, această tensiune este inversată permițând motorului
să ruleze în sensul opus. Astfel, dacă comutatoarele S1 și S2 sunt închise în același timp, se va
produce un scurt circuit la sursa de alimentare, acest fapt aplicându-se și pentru comutatoarele S3
și S4.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 31
Figura 21. Cele 2 stări de bază a punții H

Comanda comutatoarelor punții H este folosită în general pentru a schimba
polaritatea/direcția motorului, dar, se poate folosi de altfel și cu rol de frână. Tabelul de mai jos
centralizează toate operațiile posibile de realizat cu ajutorul comutatoarelor S1-S4 conform
schemelor prezentate anterior. [15]

S1 S2 S3 S4 Rezultat
1 0 0 1 Rulare sens orar
0 1 1 0 Rulare sens anti-
orar
0 0 0 0 Motor nealimentat
1 0 0 0 Motor nealimentat
0 1 0 0 Motor nealimentat
0 0 1 0 Motor nealimentat
0 0 0 1 Motor nealimentat
0 1 0 1 Frânare
1 0 1 0 Frânare
1 1 0 0 Scurt-circuit
0 0 1 1 Scurt-circuit
0 1 1 1 Scurt-circuit
1 1 0 1 Scurt-circuit
1 1 1 0 Scurt-circuit
1 1 1 1 Scurt-circuit

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 32

2.9 Surse de alimentare (AC-DC)
Sursele de alimentare de curent continuu folosesc curentul alternativ provenit de la priză ca
sursă de energie. Majoritatea surselor de alimentare conțin un transformator coborâtor de tensiune,
un redresor folosit pentru conversia tensiunii de ieșire a transformatorului intr-o tensiune continuă
și un filtru electronic (Figura 22). Din motive de siguranță, transformatorul mai are rolul și de a
separa circuitul secundar de circuitul primar. [16]

Figura 22. Construcția unei surse de alimentare (AC-DC)

Figura 23, figura 24 și figura 25 ilustrează principiul general de transformare a curentului
alternativ în curent continuu.
Forma undei curentul alternativ, provenit de la priză, este una sinusoidala în domeniul timp,
tensiunea alternând de la o valoare pozitivă la una negativă.

Figura 23. Tensiune alternativă

În primii pași ai procesului de conversie, tensiunea este redresată folosind un redresor
monofazat dublă alternantă care conține 4 diode și transformă undele sinusoidale într-o serie de
alternanțe pozitive.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 33
Figura 24. Tensiune redresată

Totuși deșii tensiunea a fost redresată, încă mai există fluctuații în formele de undă care
trebuie îndepărtate cu ajutorul unui filtru capacitiv, condensatorul având rolul unui rezervor.
Energia absorbită este înmagazinată de condensator în timpul frontului crescător al alternanței și
eliberată pe celălalt front. Acest procedeu are ca și efect reducerea semnificativă a căderii de
tensiune și netezirea acesteia. [17]

Figura 25. Tensiune redresată + filtrată

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 34

3 Dezvoltarea programului software pentru automatizare
3.1 Prezentarea mediului de lucru
În trecut, controlul diferitelor procese era realizat cu controlere logice programabile (PLC)
individuale fiecărei mașinării din interiorul unui proces. Astăzi, pentru companii nu este suficient
să automatizeze fiecare mașinărie individual pentru a-și menține competitivitatea pe piața de
dezvoltare. Flexibilitatea și productivitatea automatizărilor este sporită atunci când toate mașinile
de lucru programate individual sunt integrate cu succes în întregul sistem.
Pachetul software TIA Portal (Totally Integrated Automation Portal) constituie mediul de
lucru pentru configurarea, programarea, comunicarea și dezvoltarea integrată a aplicațiilor cu
SIMATIC STEP 7 si SIMATIC WinCC. Acesta oferă o interfață intuitivă utilizatorului și
simplifică astfel programarea controlerului, dezvoltarea interfeței pentru operatorul uman sau
parametrizarea echipamentelor.
STEP 7 (TIA Portal) pune la dispoziție un set integrat de unelte pentru toate componentele
sistemului și asigură crearea, testarea, punere în funcțiune, operarea și mentenarea sistemului de
control. O serie de avantaje pe care le prezintă Simatic STEP 7 sunt:
 Programarea intuitivă și rapidă care se realizează cu editoarele de program: SCL,
LAD, FBD, STP și GRAPH;
 Performanță crescută datorită funcțiilor integrate: simulare cu PLCSIM, sistem
integrat de diagnosticare
 Securitate, protecție la copiere, acces și manipulare
 Mediu comun de configurare cu dispozitivele HMI și alte unități din cadrul TIA
Portal
SIMATIC WinCC este un sistem de supervizare, control și achiziție de date (în engleză
”supervisory control and data acquisition” (SCADA)) și totodată poate fi o interfață cu operatorul
uman (human machine interface (HMI)). Acest program este folosit pentru a monitoriza si controla
procese industriale de la distanță, comunicația HMI-ului cu PLC-ul făcându-se printr-un protocol
de comunicație. Software-ul joacă rolul de mediu de dezvoltare proiecte / configurare și totodată
execuția acestora (Runtime).
Pentru a dezvolta și configura proiecte, mediul de dezvoltare WinCC este prevăzut cu
editoare special, care pot fi accesate din TIA Portal. Cu fiecare editor, un subsistem specific din
WinCC este configurat.
Subsistemele importante ale WinCC-ului sunt:
 Subsistemul de grafică
 Subsistemul de alarmă

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 35  Subsistemul de arhivare
 Subsistemul de raport
 Subsistemul de comunicare
Cu softwaare-ul de runtime (execuție), operatorul poate executa și monitoriza procesul.
Programul de execuție are următoarele atribuții:
 Citirea datelor stocate în baza de date
 Afișarea pe ecrane
 Comunicarea cu sistemul de automatizare
 Arhivarea datelor de rulare actuale
 Rularea unui process
Un proiect tipic de automatizare cuprinde următoarele componente:
 Un controler logic programabil (PLC) cu rolul de a controla procesul prin crearea
unui program după care să ruleze
 Un panou operator (HMI) pe care să vizualizezi procesul și să-l operezi
Programul software TIA portal te ajută să creezi o astfel de soluție pentru automatizarea
unui proces. Cei mai importanți pași de configurare sunt:
 Crearea unui proiect nou
 Configurarea componentelor hardware
 Introducerea acestor componente într-o rețea de comunicație
 Programarea PLC-ului
 Configurarea ecranului de vizualizare
 Încărcarea datelor în dispozitivele hardware
 Folosirea funcțiilor de diagnosticare și online

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 36

3.2 Construcția programului software
În imaginea de mai jos se observa pașii care trebuie respectați pentru a crea un proiect.
Respectând ordinea de mai jos, primul pas în crearea proiectului este de a adaugă și configura
PLC-ul.

Figura 26. Pașii unui proiect

3.2.1 Configurarea unui PLC
Fiecare dispozitiv se etichetează pe carcasa cu numele și codul produsului. Selectând
”Controllers” apare o listă cu diferite PLC-uri fabricate de compania ”SIEMENS”. Cunoscând
dispozitivul pe care îl folosim, se alege din lista de produse un PLC din gama ”SIMATIC S7-
1200” cu numele ”CPU 1212C AC/DC/Rly” și seria ”6ES7 212-1BE40-0Xb0” versiunea 4.2. În
partea stânga jos a imaginii apare o scurtă descriere a dispozitivului. După ce s-a ales PLC-ul
potrivit aplicației, se face click pe butonul ”Add”.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 37
Figura 27. Alegerea PLC-ului

Următorul pas este configurarea interfeței PROFINET a PLC-ului adăugat anterior.
Pentru aceasta, este nevoie să selectăm interfața PROFINET din ”graphic view”. Proprietățile
interfeței sunt afișate în fereastra ”Inspector”.

Figura 28. Interfața grafică a PLC-ului S7-1200

Înainte de a seta o adresă IP plc-ului, se verifică adresa IP a calculatorului de pe care se
face configurarea întregului proiect, și apoi, se setează o adresă IP plc-ului care să aparțină
aceleași clase cu cea a calculatorului.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 38

Figura 29. Setarea adresei IP
3.2.2 Definirea etichetelor
Un tag (etichetă) este o variabilă utilizată in proiect care poate lua diferite valori. În funcție
de dimensiunea proiectului, etichetele sunt împărțite în două categorii:
 ”Local Tag”, aplicabile doar în blocurile în care sunt definite
 ”PLC tag”, aplicabile în toată întregimea proiectului
Etichetele au avantajul că pot schimba în mod centralizat o adresare folosită în program.
Fără această adresare simbolică prin etichete, o adresă care este folosită în mai multe locuri in
program trebuie schimbată în fiecare punct în care e folosită atunci când are loc o modificare în
configurația adreselor de intrare și ieșire ale PLC-ului.
Construcția unei etichete prezintă următoarele componente:
 Numele, (ex. Buton_Etaj_1)
 Tipul de dată, (ex. BOOL), definește formatul de reprezentare și intervalul de valori
pe care le poate primii data. Spre exemplu, selectând o dată de tip Boolean, eticheta
poate accepta doar valorile de tip binar ”0” sau ”1”.
 Adresa, este absolută și definește zona de memorie de unde eticheta citește sau scrie
valoarea.
Pentru a realiza controlul secvențial al ascensorului, am utilizat mai multe dispozitive cu
rol de intrări sau de ieșiri pentru automatul programabil. Astfel spus, dispozitivele cu rol de intrare
pentru automatul programabil sunt:
 4 butoanele (push button) corespunzătoare fiecărui etaj.
 1 senzor fotoelectric cu rol de detectare a fantelor din dreptul fiecărui etaj.
 2 limitatori pentru capătul de cursă cu rol de genera un semnal de întrerupere a
alimentării motorului în cazul defecțiunii senzorului fotoelectric.
 1 buton cu rol de ”ciupercă de avarie” care întrerupe alimentarea în orice moment
a motorului.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 39 Dispozitivele care joacă rolul de ieșiri ale automatului programabil sunt:
 4 relee, comandate 2 câte 2 sub forma unei punți de tip H, astfel încât să permită
schimbarea sensului de rotație a motorului.
 2 lămpi de semnalizare, lampa de culoare verde fiind utilizată pentru semnalizarea
deplasării pe axa verticală în sens pozitiv, respectiv lampa de culoare roșie fiind
utilizată pentru semnalizarea deplasării pe axa verticală în sens negativ.
 1 buzzer utilizat pentru semnalizarea acustică a finalizării comenzii de deplasare.
Din meniul ”Project Tree”, selectând ”PLC Tags” se deschide un tabel în interiorul căruia
se completează cu numele, tipul și adresa fiecărei etichete după cum urmează:

Figura 30. Lista cu etichetele adreselor I/O din proiect

Cunoscând faptul că automatul programabil este un aparat construit din sute sau mii de
relee separate, numărătoare, temporizatoare și locații de memorie care în realitate acestea nu
există și pot fi simulate software de programul rulat intern în AP, am definit următoarele etichete
care sunt folosite în program:

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 40

Figura 31. Lista cu etichetele memorilor din proiect

3.2.3 Instrucțiunile bloc utilizate
Înainte de a explica logica de control a automatului programabil folosită pentru a dezvolta
un control secvențial al ascensorului este nevoie să se facă o scurtă prezentare a instrumentelor
utilizate și a modului în care este organizat programul în blocuri.
3.2.3.1 Blocurile organizaționale (OB)
Un program trebuie să conțină cel puțin un bloc organizațional (Organization Block OB).
Aceste blocuri formează interfața dintre sistemul de operare al PLC-ului și programul utilizatorului
și sunt apelate de către sistemul de operare și control.
Cel puțin un OB trebuie să fie prezent într-un proiect. Programul care determină
comportamentul PLC-ului este scris în aceste OB-uri . Sistemul de operare apelează blocul
organizațional în fiecare ciclu și prin acesta începe execuția programului din conținutul blocului
organizațional. Ciclul de execuție reîncepe la finalul fiecărui ciclu anterior al programului.
Execuția programului dintr-un bloc organizațional poate fi întreruptă prin apelarea altui bloc
organizațional. Într-un proiect mai complex de automatizare, programul este structurat și divizat
în mai multe blocuri și sunt apelate și executate în funcție de priorități. Datorită faptului că
programul pentru controlul ascensorului nu necesită să fie organizat în mai multe blocuri, s-a

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 41 folosit doar blocul organizațional OB1 care este executat în mod continuu de către sistemul de
operare o dată la 1 ms. Acest OB este creat în mod automat când se adaugă un PLC în structura
hardware a proiectului.

Figura 32. Ciclul de rulare a unui program

3.2.3.2 Contactul normal deschis

Figura 33. Simbol contact NO

Activarea contactului normal deschis (NO) depinde de semnalul de stare al operandului
asociat. Când valoarea semnalului operandului este ”1” logic, contactul normal deschis se închide
și ieșirea primește valoarea ”1”. Pentru valoarea ”0” logic a operandului, contactul normal deschis
nu este activ iar ieșirea instrucțiunii este resetată la valoarea ”0”.
Două sau mai multe contacte NO înseriate formează o poartă logică de tip ”Și” iar ieșirea
este activă când toate contactele NO sunt închise. Dacă 2 sau mai multe contacte NO sunt legate
în paralel acestea formează o poarta logică de tip ”Sau” și ieșirea e activă când cel puțin un contact
e activ.
3.2.3.3 Contactul normal închis

Figura 34. Simbol contact NC

Activarea contactului normal închis (NC) depinde de semnalul de stare al operandului
asociat. Când valoarea semnalului operandului este ”1” logic, contactul normal închis se deschide
și ieșirea este resetată la valoarea ”0”. Pentru valoarea ”0” logic a operandului, contactul normal
închis nu este activ iar starea semnalului de intrare este transferată ieșirii.
Două sau mai multe contacte NC înseriate formează o poartă logică de tip ”Și” iar ieșirea
este activă când toate contactele sunt închise. Dacă 2 sau mai multe contacte NC sunt legate în
paralel acestea formează o poarta logică de tip ”Sau” și ieșirea e activă când cel puțin un contact
este închis.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 42

3.2.3.4 Bobina de atribuire

Figura 35. Simbol bobină

Bobina se folosește pentru a seta bitul unui operand. Dacă rezultatul unei operații logice
are semnalul de stare „1” logic la capătul de început al bobinei, valoarea semnalului operandului
specific bobinei este setată la „1” logic. Dacă semnalul de stare al operație de dinaintea bobinei
are valoare „0”, operandul specific bobinei este resetat la valoarea „0”.
3.2.3.5 Instrucțiunea Set – Reset (SR)

Figura 36. Simbol instrucțiune SR

Această instrucțiune este utilizată pentru setarea sau resetarea unui bit a operandului, în
funcție de semnalul de stare a intrării S și R1. Dacă semnalul de stare are valoarea „1” la intrarea
„S” și valoarea „0” la intrarea „R1”, valoarea operandul asociat este setată la „1”. Dacă starea
semnalului este „0” la intrarea „S” și „1” la intrarea „R1”, operandul va fi resetat la valoarea „0”.
Intrarea „R1” este prioritară față de intrarea „S”. Când semnalul de stare este „1” pentru
ambele intrări, semnalul operandului este resetat la valoarea „0”. Instrucțiunea nu este executată
dacă ambele stări ale semnalelor au valoarea „0” și în concluzie semnalul operandului rămâne
neschimbat. Starea semnalului operandului este transferată către ieșirea „Q”.
3.2.3.6 Instrucțiunea Count up (CTU)

Figura 37. Simbol instrucțiune CTU

Instrucțiunea „Count up” este utilizată pentru a incrementa valoarea ieșirii „CV”. Când
starea semnalului la intrarea „CU” se schimba de la „0” la „1” instrucțiunea este executată iar
valoarea curentă „CV” este incrementată cu o unitate. „CV” este incrementat de fiecare dată când
este detectat un semnal pe front crescător, până când atinge limita superioară specificată la ieșirea

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 43 „CV”. Când limita maximă este atinsă, starea semnalului la intrarea „CU” nu mai are nici un efect
asuprea instrucțiunii.
Starea semnalului de la ieșirea „Q” este determinată de către parametrul „PV” (preset
value). Dacă valoarea curentă „CV” este mai mare sau egală cu valoarea parametrului „PV”,
ieșirea „Q” este setată cu valoarea „1”. În orice alt caz, „Q” are valoarea „0”.
Valoarea ieșirii „CV” este resetată la 0 când starea semnalului de intrare „R” se schimbă
la „1”. Atâta timp cât „R” are valoarea „1”, valoarea semnalului de intrare „CU” nu are efect
asuprea instrucțiunii.
3.2.3.7 Instrucțiunea Time Pulse (TP)

Figura 38. Simbol instrucțiune TP

Instrucțiunea pentru generarea pulsului este utilizată pentru setarea ieșirii „Q” pentru o
perioadă de timp programată. Instrucțiunea este setată când logica operației de dinaintea intrării
„IN” își schimbă starea de la „0” la „1”(semnal pe front crescător). Scurgerea din timpul programat
„PT” începe o dată cu activarea instrucțiunii. Ieșirea „Q” este setată pe toată durata timpului „PT,
indiferent de cursul ulterior al semnalului „IN”. Chiar dacă un nou semnal pe front crescător este
detectat, semnalul ieșirii „Q” nu este afectat atâta timp cât timpul „PT” este în curs de scurgere.
Cu ajutorul ieșirii „ET” putem vizualiza valoarea timpului curent. Valoarea
temporizatorului începe la T#0s și se termină când valoarea parametrului „PT” este atinsă. Când
timpul „PT” s-a scurs și semnalul intrării „IN” are valoare „0”, ieșirea „ET” este resetată.

Figura 39. Diagrama pulsurilor de timp pentru instrucțiunea TP

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 44

3.2.3.8 Instrucțiunea On-delay Timer (TON)

Figura 40. Simbol instrucțiune TON

Instrucțiunea On-delay Timer este utilizată pentru a întârzia setarea ieșirii Q cu o perioadă
de timp programată „PT”. Instrucțiunea începe când rezultatul operației logice de dinaintea intrării
„IN” se schimbă de la valoarea „0” la „1”. Timpul „PT” începe când odată cu activarea
instrucțiunii. După ce timpul „PT” s-a scurs, ieșirea „Q” ia valoarea „1”. „Q” rămâne activă atâta
timp cât intrarea are valoarea „1”. Când valoarea semnalului de stare se schimbă de la „1” la „0”,
ieșirea „Q” este resetată.
Valoarea timpului curent poate fi vizualizată la ieșirea „ET”. Valoarea temporizatorului
începe la T#0s și se termină când valoarea parametrului „PT” este atinsă. Ieșirea „ET” este resetată
dacă starea semnalului „IN” se modifică la „0”.

Figura 41. Diagrama pulsurilor de timp pentru instrucțiunea TON

3.2.4 Construirea logicii de control
Pentru a crea logica de control a automatului programabil se utilizează editorul
programului „TIA Portal”. Acesta conține mai multe câmpuri care asigură suportul pentru
realizarea sarcinilor de automatizare.
În cadrul acestui proiect, s-a utilizat doar blocul organizațional OB1 care este apelat în mod
continu de către sistemul de operare. El este divizat în mai multe rețele cu rolul de a structura

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 45 programul. Limbajul de programare utilizat pentru construirea logicii este „Ladder”. Execuția
programului se face de sus în jos și de la stânga la dreapta.
3.2.4.1 Logica programului pentru comanda motorului
În continuare, se va prezenta logica programului pentru una dintre situațiile care pot avea
loc și anume, comanda de deplasare a ascensorului de la etajul 0 la etajul 1. Logica de programare
pentru celelalte situații este asemănătoare, diferențele pot fi observate în anexa lucrării de diplomă.
Prima rețea (figura 45) care se prezintă are 2 roluri. Un rol este de a seta comanda care
permite ascensorului să se deplaseze de la etajul 0 la etajul 1. Cel de-al doilea rol este de a reseta
comanda. Activarea intrării „S”/„R” a instrucțiunii se face dacă toate condițiile de dinaintea
intrării sunt îndeplinite.
O primă condiție ca intrarea „S” să fie activă este ca una din cele 4 memorii:
“Snz_Capat_JOS”, “Snz_ET#1_0”, “Snz_ET2_0”, “Snz_ET#3_0” să fie active. Memoria cu
eticheta „Snz_Capat_JOS” reprezintă imaginea intrării limitatorului de capăt de cursă care este
plasat la etajul 0.

Figura 42. Copierea imaginii intrării I0.4 într-o memorie

Celelalte memorii cu etichetele “Snz_ET#2_0”, “Snz_ET#3_0”, sunt construite după o
logică similară cu cea a memorie “Snz_ET#1_0” care se prezintă in figura de mai jos. Această
memorie corespunde acțiunii de coborâre a ascensorului de la etajul 1 la etajul 0 și reprezintă un
senzor fictiv construit cu ajutorul unei instrucțiuni „Count Up” și a senzorului fotoelectric.
Memoria “Snz_ET#1_0” este activă dacă ieșirea „Q” este și ea activă. Condiția ca ieșirea „Q” să
fie activă este ca valoarea numărată „CV” sa fie egală cu valoarea parametrului „PV”, mai exact
cu valoarea 1 deoarece senzorul fotoelectric detectează o singură fantă pe parcursul deplasării
ascensorului de la etajul 1 la 0. Pentru ca ieșirea „CV” să fie incrementată este nevoie ca starea
semnalului la intrarea „CU” să se schimbe de la „0” la „1”, acest eveniment având loc când
contactul „NO” al memorie „CMD_ET#1_ET#0”, ieșirea temporizatorului și contactul „NO” al
senzorului fotoelectric sunt în același timp active.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 46

Temporizatorul „On-delay” a fost utilizat deoarece motorul, după ce i se întrerupe
alimentarea, din cauza inerției mai coboară/urcă 1 cm și depășește fanta detectată de senzorul
fotoelectric care comandă oprirea acestuia. Când o nouă comandă este activă, din cauza faptului
ca senzorul fotoelectric nu se află în dreptul fantei la startul deplasării, citește din nou fanta și
comandă oprirea alimentării. Pentru a evita acest eveniment, s-a utilizat un interval de timp de 5
secunde suficient pentru a depășii fanta etajului de la care se face startul deplasării.

Figura 43. Conținutul rețelei destinată senzorului fictiv

După ce s-a stabilit dacă una din cele 4 condiții aflate în paralel se verifică ca memoria
butonul din dreptul etajului 1 este și ea activă. Această memorie se activează prin apăsarea
butonului și transmiterea unui semnal de tip „1” logic pe intrarea digitală I0.1 a automatului
programabil.

Figura 44. Copierea imaginii intrării I0.1 într-o memorie

În continuarea, pentru a activa intrarea „S” a instrucțiunii „Set-Reset” mai este nevoie și
ca nici una din celelalte comenzi de deplasare să fie active.
Resetarea memoriei comenzii de deplasare de la etajul 0 la etajul 1 se face când memoria
senzorului fictiv „Snz_ET#0_1” este activă. Logica de activare a acestei memorii este

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 47 asemănătoare cu cea prezentată anterior. O altă posibilitate de resetare a comenzii de deplasare
este ca butonul de avarie să fie apăsat sau, în cazul defectării senzorului fotoelectric care duce la
neindentificarea fantelor și imposibilitatea de a activa memoriile senzorului fictiv, semnalul
provenit de la limitatorul de capăt de cursă superior resetează comanda deplasării de la etajul 0 la
1.

Figura 45. Conținutul rețelei destinată comenzii de deplasare a ascensorului

În final, activarea memoriei comenzii de deplasre a motorului pe axa verticală în sens
pozitiv se face dacă una din comenzile din figura de mai jos este activă și butonul de avarie nu
este apăsat (figura 47).
Acestei memorii îi corespunde ieșirea digitală Q0.0 care comandă închiderea contactelor
releelor corespunzătoare deplasării în sens pozitiv (figura 46).

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 48

Figura 46. Copierea memoriei în imaginea ieșirii Q0.0

Figura 47. Conținutul rețelei pentru comanda activării ieșirii Q0.0

3.2.4.2 Semalizarea vizuală

Pentru a semnaliza vizual momentul deplasării ascensorului s-au utilizat două lămpi, una
de culoare verde și cealaltă culoarea roșie. Lampa verde are rolul de a semnaliza deplasarea în sens
pozitiv, lampa roșie deplasarea în sens negativ. Acestea sunt alimentate direct de la pinul de ieșire
digital Q0.2 pentru lampa verde, respectiv Q0.3 pentru lampa roșie. Semnalizarea se face prin

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 49 impulsuri timp de o 1 secundă și o durată între impulsuri tot de aceeași perioadă de timp, pe toată
perioada în care comanda de deplasare a motorului este activă. În figura de mai jos se poate observa
secvența de program corespunzătoare lămpii de culoare verde. Inițial, ambele temporizatoare sunt
în starea „OFF”. Când comanda pentru deplasarea ascensorului în sens pozitiv e activă,
„Timer_BlinkVerde1” devine activ. După 1 secundă, temporizatorul activează ieșirea „M60.1” și
totodată ieșirea „Q0.2”. Când acest eveniment are loc, „Timer_BlinkerVerde_2” din rețeaua
următoare devine și el activ iar după 1 secundă activează ieșirea „M60.2”. La următoarea scanare
a programului se va produce o reacție în lanț. Starea activă a memoria „M60.2” face ca condițiile
activării intrării temporizatorului 1 să nu mai fie îndeplinite, ceea ce duce la resetarea acestuia și
implicit la dezactivarea ieșirii „M60.1” și „Q0.2”. Starea inactiva a memoriei „M60.1” resetează
la rândul ei temporizatorul 2, în acest moment ambele temporizatoare fiind în starea „OFF”. La
următoare scanare a ciclului, condițiile sunt din nou identice cu cele inițiale și acest ciclu se repetă
până când comanda pentru deplasarea ascensorului în sens pozitiv e dezactivă.
Pentru lampa de culoare roșie, semnalul care declanșează funcționarea intermitentă este
memoria pentru comanda de deplasare în sens negativ, secvența de program fiind aproximativ
identică cu cea prezentată.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 50

Figura 48. Conținutul rețelelor pentru semnalizarea vizuală intermitentă

3.2.4.3 Semanalizarea acustică

Semnalizarea acustică se face cu ajutorul unui buzzer piezoelectric alimentat direct de la
pinul de ieșire digital Q0.5. Acesta are rolul de a atenționa că ascensorul a ajuns la etajul pentru
care s-a făcut comanda prin generarea a 3 impulsuri. Primele două impulsuri au o durată de 1
secundă, al treilea având o durată mai mare de 3 secunde. Diferența de timp dintre două semnale
acustice este de o jumătate de secundă.
După cum se poate observa în figura de mai jos, când nici una din cele doua comenzi de
deplasare nu este activă, se generează un prim semnal de 1 secundă cu ajutorul unui temporizator
de tip puls. Semnalul activ al ieșirii primului temporizator face ca temporizatorul de pe linia 2 să
fie inactiv. După ce s-a încheiat perioada activă a semnalului ieșirii primului temporizator, al doilea
temporizator cu rol de întrerupere a semnalului acustic este activ timp de o jumătate de secundă.
Pentru ca al doilea semnal acustic să fie activ este nevoie ca ambele semnale de ieșire ale
temporizatoarelor precedente să fie inactive. Apoi, urmează din nou o perioadă de jumătate de
secundă în care semnalizatorul acustic e inactiv. În final, când semnalele de ieșire a celor 4
temporizatoare sunt inactive, ultimul semnal acustic este activ timp de 3 secunde.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 51
Figura 49. Structura rețelei pentru semnalizarea acustică

Figura 50. Activarea ieșirii digitale Q0.5

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 52

3.2.4.4 Poziția de bază
Aducerea ascensorului în poziție de bază se face când nici o memorie a senzorilor fictivi
nu este activă, sau a celor doi limitatori de capăt de cursă. Această situație se regăsește atunci când
se descarcă un nou program în memoria PLC-ului care duce la resetarea tuturor memoriilor.
Pentru a realiza această acțiune s-a utilizat instrucțiunea „Set – Reset”, ieșirea „Q” fiind
activă dacă toate condițiile de la intrarea „S” sunt îndeplinite. Pentru a aduce ascensorul în poziție
de bază acesta trebuie să se deplaseze până in dreptul limitatorului inferior care resetează comanda
motorului.

Figura 51. Conținutul rețelei pentru comanda ascensorului în poziția de bază
3.2.5 Configurarea panoului operator
Un HMI (Human Machine Interface) reprezintă interfața dintre operator și proces.
Operațiile care au loc într-un proces sunt controlate în cea mai mare măsură de către PLC.
Operatorul folosește dispozitivul HMI pentru a monitoriza procesul sau pentru a interveni în unele
situații.
3.2.5.1 Adăugarea HMI-ului și stabilirea comunicație cu PLC-ul
Înainte de a începe configurarea panoului operator, acesta trebuie introdus în proiect. Din
meniul „Project Tree” se accesează „Add a new device”. Se deschide o nouă fereastră în
interiorul căreia avem posibilitatea de a introduce în proiect un nou PLC, HMI sau PC system. În
cazul de față avem nevoie doar de un nou HMI. După selecția HMI-ului, acestuia i se atribuie un
nume și, din lista de produse, se alege produsul cu numele, seria și versiunea identică cu cea
inscripționată pe produs.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 53
Figura 52. Alegerea HMI-ului

După ce s-a selectat produsul potrivit, prin apăsarea butonului „Ok” se deschide o nouă
fereastră din care se realizează conexiunea HMI-ului cu PLC-ul prin interfața de comunicație
„PROFINET (X1)”. Următorii pași din interiorul acestei ferestre au ca și scop crearea unui
șablon personalizat pentru ecranul HMI-ului. În cadrul acestui proiect, câteva mici modificări au
fost realizate ulterior, șablonul fiind aproape identic cu cel standard.

Figura 53. Stabilirea interfeței de comunicație între PLC și HMI

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 54

Prin adăugarea unei interfețe între PLC și HMI, HMI-ul primește automat o adresă IP
care corespunde aceleași clase cu cea a PLC-ului. În cazul în care se dorește schimbarea adresei
Ethernet, din „Device & Networks” se accesează portul de comunicație a HMI-ului sau a PLC-
ului și din fereastra de proprietăți se poate schimba adresa acestor dispozitive.

Figura 54. Arhitectura hardware a sistemului

3.2.5.2 Construcția obiectelor vizuale și atribuirea etichetelor

S-au utilizat două ecrane pentru a construi interfața cu operatorul uman. Pe ecranul
principal se regăsește un singur buton care face trecerea de la ecranul principal la ecranul în care
se află toată interfața cu utilizatorul. Ambele ecrane folosesc același șablon personalizat, prezentat
în figura de mai jos. Adăugarea siglelor cu „Facultatea de Inginerie Electrică” și ”Universitate
Tehnică din Cluj-Napoca” s-a făcut cu ajutorul opțiunii „Graphic View” din meniul „Basic
Objects”. Adăugând un obiect grafic în șablon, se deschide un meniu în partea de jos a ecranului
cu 4 ferestre (figura 55). Din fereastra „Properties”, prin accesarea butonului punctat în figură, se
deschide un navigator prin fișierele din memoria calculatorului în care sunt salvate obiectele
grafice.

Figura 55. Meniul pentru configurarea șablonului

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 55 După ce s-a finalizat șablonul, se trece la construirea și adăugarea obiectelor grafice în
cel de-al doilea ecran a HMI-ului. Rezultatul interfeței grafice este cel din figura de mai jos.

Figura 56. Interfața grafică a panoului operator

Butoanele corespunzătoare celor 4 etaje s-au adăugat din lista de elemente. Fiecare buton
are o proprietate sub formă de eveniment care setează sau resetează un bit al PLC-ului. Astfel,
apăsarea butonului „Parter” setează memoria bitului I0.0, corespunzătoare acestui etaj, cu
valoarea „1” logic. Când se eliberează buton, memoria acestui bit se resetează la valoarea „0”
logic. În acest fel, se poate comanda urcarea/coborârea ascensorului și de pe HMI, nu doar din
butoanele fizice.

Figura 57. Proprietatea pentru Setare/Resetarea bitului

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 56

Dreptunghiurile au rolul de a reprezenta poziția ascensorului, prin schimbarea culorii
dreptunghiului. Această proprietate se realizează din meniul „Animations”. La schimbarea stării
memorie din „0” în „1”, interiorul dreptunghiului își schimbă culoarea în verde, atâta timp cât
memoria este activă, astfel indicând poziția în care se află ascensorul.

Figura 58. Proprietatea pentru schimbarea afișajului culorii

Ultima proprietate a obiectelor grafice este vizibilitatea acestora când memoria asociată
este activă. Spre exemplu, obiectul grafic al semnalizatorului acustic este vizibil de fiecare dată
când ieșirea digitala Q0.5 a PLC-ului este și ea activă.

Figura 59. Proprietatea pentru vizibilitatea obiectelor

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 57 3.3 Simularea aplicației
Pachetul software TIA Portal pune la dispoziția un simulator pentru a simula procesul și a
indentifica anumite erori de programare care sunt posibile să apară. Acesta conține mai multe
instrumente precum tabela de monitorizare sau funcțiile de diagnosticare online. În cadrul acestui
proiect s-a folosit simulatorul pe tot parcursul timpului de dezvoltare a aplicație, astfel încât, în
momentul încărcării programului software în dispozitivele hardware , să nu apară nici o eroare care
să compromită buna funcționare a tuturor echipamentelor electrice și mecanice utilizate.
Pentru început, se va prezenta simularea comportamentului PLC-ului. Din meniul „Project
Tree” se selectează PLC-ul și apoi, din bara de instrumente se apasă pe butonul „Start Simulation”.

Figura 60. Pornirea simulatorului

Simularea începe prin crearea unui PLC virtual. Fereastra „Extended download to
device” se deschide automat odată cu începerea simulării. În interiorul acesteia se va selecta
„PN/IE” ca tip de interfață cu PC-ul iar la „PC/PG interface” se va selectat „PLCSIM”. După ce
s-a ales ca tipul conexiunii să fie „PN/IE_1” se va începe căutarea PLC-ului virtual prin apăsarea
butonului „Start search”. După ce căutarea s-a finalizat, se selectează dispozitivul și se apasă pe
butonul „Load”.
De fiecare dată când se face o încărcare a întregului proiect în memoria PLC-ului acesta
intră în modul „STOP”. Înainte de a finaliza încărcarea proiectului în PLC-ul virtual, trebuie
selectată acțiunea de repornire a PLC-ului.
În figurile de mai jos se poate observa că PLC-ul virtual a primit implicit adresa ethernet
192.168.0.1 iar indicatorul luminos este de culoare portocalie, ceea ce semnifică ca PLC-ul se
află în modul „STOP”. După încărcarea întregului proiect și repornirea PLC-ului, acesta are
adresa setată în proiect și anume 192.168.0.100 iar indicatorul luminos este de culoare verde,
corespunzător modului „RUN”.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 58

Figura 61. Descărcarea proiectului în memoria PLC-ului

Figura 62. Interfața grafică a PLC-ului aflat în „Run Mode”

Prin apăsarea butonului din dreapta sus a interfeței grafice a PLC-ului virtual, se deschide
o nouă fereastră în care se pot adăuga adresele intrărilor și ieșirilor digitale ale automatului
programabil. Prin activarea intrărilor se poate face o simulare a procesului pe care automatul
programabil trebuie să îl controleze.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 59
Figura 63. Tabelul simulatorului cu adresele I/O

În imaginea de mai sus s-a activat intrarea I0.1 care corespunde butonului pentru etajul 1.
După citirea intrării, PLC-ul pe baza logicii de comandă a motorului activează ieșirea Q0.0 care
comandă închiderea releelor corespunzătoare deplasării în sens pozitiv a ascensorului. Totodată,
pentru că ieșirea Q0.0 este activă, începe generarea de pulsuri intermitente pentru lampa de
semnalizare verde (Q0.2) corespunzătoare sensului pozitiv de deplasare.
Imaginea acestei secvențe se poate observa și pe HMI-ul virtual prin activarea
simulatorului și executarea programului în modul „Runtime”.

Figura 64. Interfața grafică a HMI-ului în „RunTime”

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 60

4 Concluzii
Această lucrare propune o soluție de control secvențial a unui ascensor implementată cu
ajutorul unui automat programabil. Capitolul în curs urmează să prezinte o sinteză a ceea ce s-a
prezentat în această lucrare cu privire la controlul și comanda ascensoarelor electrice.
Prima parte a lucrării prezintă elementele din construcția ascensorului, atât mecanice cât și
electrice, apoi continuă cu detalii suplimentare asupra construcției și a modului de funcționare a
echipamentelor electronice de comandă și control, precum și a senzorilor și a elementelor de
execuție.
După ce s-a prezentat în detaliu ansamblul de componente utilizate în structura ascensorului,
se trece la implementarea programului de control. Instrumentul software folosit pentru dezvoltarea
aplicație poartă denumirea de „TIA Portal”, acesta fiind singurul instrument compatibil cu
automatul programabil S7-1200 pe care îl utilizam în aplicație. Limbajul de dezvoltare a
programului este „Ladder logic”, acest limbaj este bazat pe reprezentarea grafică a echipamentelor
dintr-o instalație electrică și conține elemente precum contacte NO, NC, temporizatoare, contoare.
Programul software este astfel dezvoltat încât ascensorul să poată funcționa pentru 4 nivele. În
lucrare se prezintă conceptul programului pentru o singură tranziție, între parter și etajul 1. Pentru
detalii asupra celorlalte situații, se pot consulta anexele lucrării unde se găsește întregul conținut
al programului de control. Următorul obiectiv a fost dezvoltarea unei interfețe grafice cu
utilizatorul. Pentru aceasta s-a utilizat un panou operator KTP 400 compatibil cu automatul
programabil și integrabil în proiectul nostru. Această interfață redă în timp real starea elementelor
din instalație și totodată, permite utilizatorului să trimită comenzi automatului programabil. În
final, înainte ca întregul program să fie descărcat în automatul programabil și panoul operator, s-a
făcut simularea aplicație care validează corectitudinea logicii de control.
Avantaje principale ale soluției propuse pentru dezvoltarea controlului secvențial al
ascensorului utilizând automatul programabil sunt următoarele:
 Numărul echipamentelor necesare funcționării instalației este mic, marea majoritate a
echipamentelor fiind substituite de funcțiile automatului programabil.
 Timpul de dezvoltare a aplicației este relativ scurt datorită programării grafice.
 Instrumentele de diagnoză ale aplicației permit detectarea mult mai ușor a erorilor de
programare.
 Prin testarea programului cu ajutorul simulatorului se evită evenimentele nedorite care
ar putea distruge echipamentele.
 Costurile întregului sistem conceput este redus.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 61 Pentru a îmbunătății și eficientiza prototipul prezentat în această lucrare se pot face
dezvoltări ulterioare atât pe parte mecanică cât și pe partea de siguranță a pasagerilor sau a
bunurilor transportate de ascensor.
În momentul de față, transmisia mișcării motorului asupra platformei se face prin
intermediul unui ansamblu de tip șurub piuliță. Pentru a reduce energia consumată de motor în
timpul deplasării, se propune ca pe viitor să se utilizare în schimbul acestui tip de transmisii, o
transmisie prin cablu și contragreutate. Singura măsură de protecție a siguranței pasagerilor sau a
mărfurilor transportate de ascensor sunt limitatoarele capetelor de cursă care sunt folosite în
program pentru a opri alimentarea motorului în cazul defecțiunii senzorului fotoelectric. O măsură
suplimentară ar fi introducerea unui sistem automat de deschidere/închidere a ușilor cabinei, însă
pentru aceasta este necesar un automat programabil modular cu mai multe intrări și ieșiri,
automatul folosit în lucrare fiind unul compact, cu un număr de intrări/ieșiri fix, folosite în
totalitate.

Controlul secvențial al unui ascensor utilizând automatul programabil

Pagina 62

Bibliografie
[1] Ioan Mărgineanu, „Utilizarea automatelor programabile în controlul proceselor”, Ed.
Albastra, Cluj-Napoca 2010
[2] Haba Cristian-Gyozo, Curs „Limbajul de programare de tip „Scheme cu contacte””
[3] Greg P. Zimmerman, „Programmable logic controllers and ladder logic”, Deparment of
Humanities, South Dakota School of Mines and Technology, Technical Communicatioon I,
April 2008
[4] Florin Drăgan, Protocoale de comunicații, Cursul 9, „Tehnologia Ethernet”, UTCN
[5] Guide to sensing, „An Overview of Banner’s Extensive Knowledge-base for Photoelectrics,
Lasers, Ultrasonic and Vision Sensing”
[6] Constantin Ghiță, „Mașini electrice”, Ed. Matrix Rom, București, 2005
[7] Aurel Câmpeanu, Vasile Iancu, Mircea M. Rădulescu, „Mașini în acționări electrice”, Ed.
Scrisul Românesc, Craiova, 1996
[8] http://masserv.utcluj.ro/~florind/cursuri
[9] https://www.inductiveautomation.com/resources/article/what-is-hmi
[10] https://ro.wikipedia.org/wiki/Adresă_IP
[11] http://www.ac.tuiasi.ro/~lmastacan/wp-content/uploads/L3-Relee-si-contactoare.pdf
[12] https://www.ato.com/electromagnetic-relay-working-principle-testing
[13] http://blog.espol.edu.ec/melucero/files/2010/06/ch19_DCMotor.pdf
[14] https://www.patreon.com/LearnEngineering
[15] https://en.wikipedia.org/wiki/H_bridge
[16] https://en.wikipedia.org/wiki/Power_supply
[17] https://www.teamwavelength.com/power-supply-basics/

Totally Integrated
Automation Portal
Main [OB1]
Main Properties
General
Name Main Number 1 Type OB
Language LAD Numbering Automatic
Information
Title "Main Program Sweep
(Cycle)"Author Comment
Family Version 0.1 User-defined
ID
Name Data type Default value
Input
Initial_Call Bool
Remanence Bool
Temp
Constant
Network 1:
"Buton_Etaj_0"%I0.0%I0.0
"Buton_ET#0"%M0.0%M0.0
Network 2:
"Buton_Etaj_1"%I0.1%I0.1
"Buton_ET#1"%M0.1%M0.1
Network 3:
"Buton_Etaj_2"%I0.2%I0.2
"Buton_ET#2"%M0.2%M0.2
Network 4:
"Buton_Etaj_3"%I0.3%I0.3
"Buton_ET#3"%M0.3%M0.3

Totally Integrated
Automation Portal
Network 5:
"Senzor_Etaj_0"%I0.4%I0.4
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
Network 6:
"Senzor_Etaj_3"%I0.5%I0.5
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
Network 7:
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"Motor_SUS"%Q0.0%Q0.0
Network 8:
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"Motor_JOS"%Q0.1%Q0.1
Network 9: Memorie Senzor Urcare Etaj0->Etaj1
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0"IEC_Timer_
Wait_0_1"%DB20%DB20
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et0_1"%DB1%DB1
1…"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt

Totally Integrated
Automation Portal
Network 10: Memorie Senzor Urcare Etaj0->Etaj2
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1"IEC_Timer_
Wait_0_2"%DB21%DB21
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et0_2"%DB2%DB2
2…"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 11: Memorie Senzor Urcare Etaj0->Etaj3
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2"IEC_Timer_
Wait_0_3"%DB22%DB22
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et0_3"%DB14%DB14
3…"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 12: Memorie Senzor Urcare Etaj1->Etaj2
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0"IEC_Timer_
Wait_1_2"%DB23%DB23
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et1_2"%DB3%DB3
1…"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 13: Memorie Senzor Urcare Etaj1->Etaj3

Totally Integrated
Automation Portal
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1"IEC_Timer_
Wait_1_3"%DB24%DB24
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et1_3"%DB15%DB15
2…"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 14: Memorie Senzor Urcare Etaj2->Etaj3
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0"IEC_Timer_
Wait_2_3"%DB25%DB25
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et2_3"%DB16%DB16
1…"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 15: Memorie Senzor coborare Etaj3->Etaj2
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2"IEC_Timer_
Wait_3_2"%DB26%DB26
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_ET3_2"%DB9%DB9
1…"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 16: Memorie Senzor coborare Etaj3->Etaj1

Totally Integrated
Automation Portal
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1"IEC_Timer_
Wait_3_1"%DB27%DB27
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_ET3_1"%DB10%DB10
2…"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 17: Memorie Senzor coborare Etaj3->Etaj0
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0"IEC_Timer_
Wait_3_0"%DB28%DB28
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_ET3_0"%DB17%DB17
3…"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 18: Memorie senzor coborare Etaj2->Etaj1
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1"IEC_Timer_
Wait_2_1"%DB29%DB29
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et2_1"%DB12%DB12
1…"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 19: Memorie senzor coborare Etaj2->Etaj0

Totally Integrated
Automation Portal
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0"IEC_Timer_
Wait_2_0"%DB30%DB30
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et2_0"%DB18%DB18
2…"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 20: Memorie senzor coborare Etaj1->Etaj0
TON
TimeCTU
Int"CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0"IEC_Timer_
Wait_1_0"%DB31%DB31
t#5s …"Senzor_Optic"%I0.6%I0.6"Counter_Et1_0"%DB19%DB19
1…"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
IN
PTQ
ETTime
CU
R
PVQ
CVInt
Network 21: Comanda Etaj0->Etaj1

Totally Integrated
Automation Portal
Network 21: Comanda Etaj0->Etaj1
SR1
12
2"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Buton_ET#1"%M0.1%M0.1 "CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
S
R1Q S
R1Q
Network 22: Comanda Etaj0->Etaj2

Totally Integrated
Automation Portal
Network 22: Comanda Etaj0->Etaj2
SR1
12
2"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Buton_ET#2"%M0.2%M0.2 "CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
S
R1Q S
R1Q
Network 23: Comanda Etaj0->Etaj3

Totally Integrated
Automation Portal
Network 23: Comanda Etaj0->Etaj3
SR1
12
2"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Buton_ET#3"%M0.3%M0.3 "CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 24: Comanda Etaj1->Etaj2

Totally Integrated
Automation Portal
Network 24: Comanda Etaj1->Etaj2
SR1
12
2"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"Buton_ET#2"%M0.2%M0.2 "CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
S
R1Q S
R1Q
Network 25: Comanda Etaj1->Etaj3

Totally Integrated
Automation Portal
Network 25: Comanda Etaj1->Etaj3
SR1
12
2"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"Buton_ET#3"%M0.3%M0.3 "CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 26: Comanda Etaj2->Etaj3

Totally Integrated
Automation Portal
Network 26: Comanda Etaj2->Etaj3
SR1
12
2"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"Buton_ET#3"%M0.3%M0.3 "CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 27: Deplasare Ascensor +

Totally Integrated
Automation Portal
"CMD_ET#0_
ET#1"%M2.0%M2.0
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"CMD_ET#0_
ET#2"%M2.1%M2.1
"CMD_ET#0_
ET#3"%M2.2%M2.2
"CMD_ET#1_
ET#2"%M3.0%M3.0
"CMD_ET#1_
ET#3"%M3.1%M3.1
"CMD_ET#2_
ET#3"%M4.0%M4.0
Network 28: Comanda Etaj1->Etaj0

Totally Integrated
Automation Portal
Network 28: Comanda Etaj1->Etaj0
SR1
12
2"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"Buton_ET#0"%M0.0%M0.0 "CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 29: Comanda Etaj2->Etaj0

Totally Integrated
Automation Portal
Network 29: Comanda Etaj2->Etaj0
SR1
12
2"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"Buton_ET#0"%M0.0%M0.0 "CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 30: Comanda Etaj2->Etaj1

Totally Integrated
Automation Portal
Network 30: Comanda Etaj2->Etaj1
SR1
12
2"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"Buton_ET#1"%M0.1%M0.1 "CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
S
R1Q S
R1Q
Network 31: Comanda Etaj3->Etaj0

Totally Integrated
Automation Portal
Network 31: Comanda Etaj3->Etaj0
SR1
12
2"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Buton_ET#0"%M0.0%M0.0 "CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
S
R1Q S
R1Q
Network 32: Comanda Etaj3->Etaj1

Totally Integrated
Automation Portal
Network 32: Comanda Etaj3->Etaj1
SR1
12
2"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Buton_ET#1"%M0.1%M0.1 "CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
S
R1Q S
R1Q
Network 33: Comanda Etaj3->Etaj2

Totally Integrated
Automation Portal
Network 33: Comanda Etaj3->Etaj2
SR1
12
2"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
"Buton_ET#2"%M0.2%M0.2 "CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
S
R1Q S
R1Q
Network 34: Deplasare Ascensor –

Totally Integrated
Automation Portal
"CMD_ET#1_
ET#0"%M7.0%M7.0
"Buton_Avarie"%I0.7%I0.7
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"CMD_ET#2_
ET#0"%M6.0%M6.0
"CMD_ET#2_
ET#1"%M6.1%M6.1
"CMD_ET#3_
ET#0"%M5.0%M5.0
"CMD_ET#3_
ET#1"%M5.1%M5.1
"CMD_ET#3_
ET#2"%M5.2%M5.2
"CMD_Homing"%M10.2%M10.2
Network 35: Blinking Lampa Verde
TON
Time "CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"Tag_8"%M60.2%M60.2"Timer_
BlinkVerde1"%DB4%DB4
t#1s …"Tag_6"%M60.1%M60.1
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
Network 36:
TON
Time "Tag_6"%M60.1%M60.1"Timer_
BlinkVerde_2"%DB5%DB5
t#1s …"Tag_8"%M60.2%M60.2
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
Network 37:

Totally Integrated
Automation Portal
"Tag_6"%M60.1%M60.1
"Lampa_Verde"%Q0.2%Q0.2
Network 38: Blinking Lampa Rosie
TON
Time "CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"Tag_3"%M50.2%M50.2"Timer_
BlinkRosu_1"%DB6%DB6
t#1s …"Tag_1"%M50.1%M50.1
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
Network 39:
TON
Time "Tag_1"%M50.1%M50.1"Timer_
BlinkRosu_2"%DB7%DB7
t#1s …"Tag_3"%M50.2%M50.2
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
Network 40:
"Tag_1"%M50.1%M50.1
"Lampa_Rosie"%Q0.3%Q0.3
Network 41: Avertizare sonoră

Totally Integrated
Automation Portal
TP
Time
TP
Time
TP
Time
TP
Time
TP
Time"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1"Timer_Buzzer"%DB13%DB13
t#1s …"Tag_18"%M101.0%M101.0
"Tag_18"%M101.0%M101.0"Timer_Buzzer1"%DB8%DB8
t#500ms …"Tag_19"%M101.1%M101.1
"Tag_18"%M101.0%M101.0
"Tag_19"%M101.1%M101.1"Timer_Buzzer2"%DB11%DB11
T#1s …"Tag_20"%M101.2%M101.2
"Tag_18"%M101.0%M101.0
"Tag_19"%M101.1%M101.1
"Tag_20"%M101.2%M101.2"Timer_Buzzer3"%DB32%DB32
t#500ms …"Tag_21"%M101.3%M101.3
"Tag_18"%M101.0%M101.0
"Tag_19"%M101.1%M101.1
"Tag_20"%M101.2%M101.2
"Tag_21"%M101.3%M101.3"Timer_Buzzer4"%DB33%DB33
t#3s …"Tag_22"%M101.4%M101.4IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTimeIN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
IN
PTQ
ETTime
Network 42: Avertizare sonoră
"Tag_18"%M101.0%M101.0
"Buzzer"%Q0.5%Q0.5
"Tag_20"%M101.2%M101.2
"Tag_22"%M101.4%M101.4
Network 43: Memorie utilizată pentru HMI

Totally Integrated
Automation Portal
"Snz_ET#1_0"%M30.7%M30.7
"Senzor_ET#0"%M100.0%M100.0
"Snz_ET#2_0"%M30.6%M30.6
"Snz_ET#3_0"%M30.1%M30.1
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0
Network 44: Memorie utilizată pentru HMI
"Snz_ET#0_1"%M1.1%M1.1
"Senzor_ET#1"%M100.1%M100.1
"Snz_ET#2_1"%M1.6%M1.6
"Snz_ET#3_1"%M1.4%M1.4
Network 45: Memorie utilizată pentru HMI
"Snz_ET#0_2"%M1.2%M1.2
"Senzor_ET#2"%M100.2%M100.2
"Snz_ET#1_2"%M1.7%M1.7
"Snz_ET#3_2"%M1.5%M1.5
Network 46: Memorie utilizată pentru HMI

Totally Integrated
Automation Portal
"Snz_ET#0_3"%M30.0%M30.0
"Senzor_ET#3"%M100.3%M100.3
"Snz_ET#1_3"%M30.2%M30.2
"Snz_ET#2_3"%M30.3%M30.3
"Snz_Capat_SUS"%M1.3%M1.3
Network 47: Comanda ascensor în pozitie de bază
SR "Senzor_ET#0"%M100.0%M100.0
"Senzor_ET#1"%M100.1%M100.1
"Senzor_ET#2"%M100.2%M100.2
"Senzor_ET#3"%M100.3%M100.3
"CMD_Motor_JOS"%M10.1%M10.1
"CMD_Motor_SUS"%M10.0%M10.0"CMD_Homing"%M10.2%M10.2
"Snz_Capat_JOS"%M1.0%M1.0S
R1Q S
R1Q

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deAlimentare 230V1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
112 Alimentare PLC4
14.06.2019
1 Alimentare 230V2
=
Nume5
1 /Alimentare 230V 50Hz-U1
L:1 N:2 PE:33×1.5-W1
BN BU GNYEL
N
PE

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.1 Alimentare 230V
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deAlimentare PLC1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
113 Alimentare HMI4
08.07.2019
2 Alimentare PLC2
=
Nume5
2 /-+
+
+
– –
L(+)N(-)
~_
L(+)N(-)
~_~SIE.6ES7212-1BE40-0XB0//11 Semnale Input/Output PLC.3-S7_1200
SIEMENS 6ES7212-1BE40-0XB0 CPU 1212C AC/DC/RLY S7-12007DI a.0IX.0RESERVE
8DI a.1IX.1RESERVE
9DI a.2IX.2RESERVE
10DI a.3IX.3RESERVE
11DI a.4IX.4RESERVE
12DI a.5IX.5RESERVE
13DI a.6IX.6RESERVE
14DI a.7IX.7RESERVE
-X10 1L1
2N
3FE
4L+
5M
61M
3
DQ a.1QX.1RESERVE4
DQ a.2QX.2RESERVE5
DQ a.3QX.3RESERVE6
2L7
DQ a.4QX.4RESERVE8
DQ a.5QX.5RESERVE2
DQ a.0QX.0RESERVE1
1L-X12-X11 12M
2AI 0IWXRESERVE
3AI 1IWX+2RESERVE1
23
4-F1
10A
1-X2
1-X33x1.5-W2
BN BU GNYEL
NL
N
PE PE
24+PB /5 Semnale Butoane.0
24+LCC /6 Semnale Limitatori Capat.0
24+RFS /7 Semnal Senzor fotoelectric.0
24+1L_PLC /2 Alimentare PLC.1
24+2L_PLC /2 Alimentare PLC.2
24+EMB /8 Buton Avarie.0
24+1L_PLC2 Alimentare PLC.8
24+2L_PLC2 Alimentare PLC.8M_R1/3/ 9 Comanda de alimenate motor.7M_R2/4/ 9 Comanda de alimenate motor.7M_LV/ 10 Comanda Lampi si Buzzer.1M_LR/ 10 Comanda Lampi si Buzzer.1M_Bz/ 10 Comanda Lampi si Buzzer.1

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.2 Alimentare PLC
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deAlimentare HMI1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
114 Alimentare Fotosenzor4
14.06.2019
3 Alimentare HMI2
=
Nume5
3 /Profinet1
23
4-F2
10A
-U2
Input 100-240 Vac 1,5A 50Hz
Output 24V 2ALNPE
V+V+ V-V-HMI
KTP400
X80:LMP1X1:BN BU GNYE 3×1.5-W3L
NL
N
PE PE

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.3 Alimentare HMI
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deAlimentare fotosenzor1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
115 Semnale Butoane4
15.06.2019
4 Alimentare Fotosenzor2
=
Nume5
4 /-U3
Input 100-240 Vac 1,5A 50Hz
Output 5V 500mALNPE
V+ V-
2
31
-B1
Senzor Fotoelectric cu IR+ -GNYE BU BN 3×1.5-W4L
NL
N
PE PE
B1/7 Semnal Senzor fotoelectric.1L_5V/7 Semnal Senzor fotoelectric.0
M_5V /7 Semnal Senzor fotoelectric.0

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.4 Alimentare Fotosenzor
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deSemnale butoane1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
116 Semnale Limitatori Capat4
08.07.2019
5 Semnale Butoane2
=
Nume5
5 /13
14-PB113
14-PB213
14-PB313
14-PB424+PB /2 Alimentare PLC.8 24+PB /
DI0.0 DI0.1/11 Semnale Input/Output PLC.5
DI0.2/11 Semnale Input/Output PLC.5
DI0.3/11 Semnale Input/Output PLC.5

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.5 Semnale Butoane
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit de Semnale limitatori capăt de cursă1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
117 Semnal Senzor fotoelectric4
14.06.2019
6 Semnale Limitatori Capat2
=
Nume5
6 /13
14-LCC113
14-LCC224+LCC /2 Alimentare PLC.8 24+LLC /
DI0.4
/11 Semnale Input/Output PLC.5DI0.5
/11 Semnale Input/Output PLC.5

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.6 Semnale Limitatori Capat
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deSemnal senzor fotoelectric1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
118 Buton Avarie4
26.06.2019
7 Semnal Senzor fotoelectric2
=
Nume5
7 /-K1
+5VGNDSGN
COMNC NOL_5V/4 Alimentare Fotosenzor.8 L_5V/
24+RFS /2 Alimentare PLC.8 24+RFS /M_5V /4 Alimentare Fotosenzor.8 M_5V /
B1
4 Alimentare Fotosenzor.8
DI0.6
/11 Semnale Input/Output PLC.6

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.7 Semnal Senzor fotoelectric
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deButon Avarie1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
119 Comanda de alimenate motor4
14.06.2019
8 Buton Avarie2
=
Nume5
8 /13
14-EMB
Ciuperca Avarie24+EMB /2 Alimentare PLC.8 24+EMB /
DI0.7
/11 Semnale Input/Output PLC.6

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.8 Buton Avarie
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deAlimentare motor cc și comandă relee1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
1110 Comanda Lampi si Buzzer4
08.07.2019
9 Comanda de alimenate motor2
=
Nume5
9 /-Baterie
14V
1 2-M1M
1 -X42 3 4
A1A2
B1B2
-R2
A1A2
B1B2
-R1
A1A2
B1B2
-R3
A1A2
B1B2
-R4
D1 D2 D3 D4
DQ0.0/ /11 Semnale Input/Output PLC.3
DQ0.1/ /11 Semnale Input/Output PLC.4M_R1/3 /2 Alimentare PLC.8
M_R2/4 /2 Alimentare PLC.8

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.9 Comanda de alimenate motor
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit deComandă lămpi si buzzer1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
11/11 Semnale Input/Output PLC4
15.06.2019
10 Comanda Lampi si Buzzer2
=
Nume5
10 /x1
x2-LVx1
x2-LRx1
x2-Bz
M_LV/2 Alimentare PLC.8
M_LR/2 Alimentare PLC.8
M_Bz/2 Alimentare PLC.8M_LR/
M_Bz/M_LV/DQ0.2
DQ0.3
DQ0.5DQ0.2
DQ0.3
DQ0.5

Filă
PaginăSchemă Electrică AscensorEd.10 Comanda Lampi si Buzzer
Orig.IEC_tpl001EPLAN
DELL +
DataData
Înlocuit de Semnale Input/Output PLC1
Modificare0 7 6
Ver.
Înlocuit cu8 9 3
114
08.07.2019
/11 Semnale Input/Output PLC2
=
Nume5
11 /-+
+
+
– –
L(+)N(-)
~_
L(+)N(-)
~_ +~SIE.6ES7212-1BE40-0XB0/2 Alimentare PLC.1S7_1200
SIEMENS 6ES7212-1BE40-0XB0 CPU 1212C AC/DC/RLY S7-12007DI a.0IX.08DI a.1IX.19DI a.2IX.210DI a.3IX.311DI a.4IX.412DI a.5IX.513DI a.6IX.614DI a.7IX.7
3
DQ a.1QX.1
4
DQ a.2QX.2
5
DQ a.3QX.3
7
DQ a.4QX.4
8
DQ a.5QX.5
2
DQ a.0QX.0-X11 12M
2AI 0IWXRESERVE
3AI 1IWX+2RESERVE
-X10 1L1
2N
3FE
4L+
5M
61M
1
1L-X12 6
2LDI0.0DI0.1
DI0.2DI0.3
DI0.4DI0.5DI0.6DI0.7
DQ0.1DQ0.0 DQ0.2
DQ0.3DQ0.5