“ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific, Șef lucr. dr. Dan BODESCU Absolvent, Ștefania… [619761]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat]

2020

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE

Impactul investițiilor realizate prin accesarea
fondurilor europen e la S.C PANIFCOM S.A

Coordonator științific ,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat]

2020

3

DECLARAȚIE

4

CUPRINS

Lista tabelelor și a figurilor …………………………………………………………………………………………6
Introducere ………………………………………………………………………………………………….. …………. ..7
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
Capitolul 1 ASPE CTE TEORETICE CU PRIVIRE LA FONDURI LE EUROPEN E ….9

Capitolul 2 METODOLOGIA DE CERCETARE ………………………. ………………………….. .23
2.1 Scopul și obiectivele cerc etării ……………………………………………… …………………… …23
2.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate …………………………. ……………………… 24

PARTEA a II -a – CONTRIBUȚII PROPRII
Capitolul 3 A PREZEN TAREA UNITĂȚII CERCETATE …………… …………………….. …27
3.1 Scurt istoric S.C PANIFCOM S.A ………… …………. ……………….. ……………………….27
3.2 Scopul și obiectul de activitate ……………. …………………………….. ……………………….28
3.3 Informații economice cu privire la S.C PANIFCOM S.A …………….. ……… ……… …30

Capitolul 4 IMPACTUL INVESTIȚIILOR REALIZATE PRIN ACCESAREA FONDURILOR
EUR OPENE LA S.C PANIFCOM S.A ……………………………………………………. …………. …..34
4.1 Analiza principalilor indicatori de performanță ………. ………………………………. …….. 34
4.2 Analiza eficienței economice a investiției ……………………………… ……………………… .38
Concluzii ……………………………………………………………………………………. ……………………… .43
Anexe …………………. …………………………………………………………………………………………….. ..44
Bibliografie ………………………………… …………………………………………….. ……………………….5 0

5

Lista figurilor

Figura 1.1 Rata de absorbție a României …………………….. …………………………………………. ……18
Figura 1.2 Rata de absorbție a fondurilor europene in UE ……………………………………………….19
Figura nr. 3 .1 Imagin e de promovare a mărcii PANIFCOM …………………………………………….27
Figura nr. 3.2 Unitatea cercet ată – imagine ansamblu – utilaje …………………………………………28
Figura nr. 3.3 Brutăria grupului de firme PA NIFCOM …………………………………… ………………29
Figura nr. 3.4 Produse oferite de grupul de firme PANIFCOM ……………………………………… ..30
Figura 3.6 Structura pe compartimente a personalului …………………. ………. ………………………..31
Figura nr. 3.7 Evoluția activelor fixe și imobilizate în perioada 2013 -2018 ……………………….32
Figura 3.8 Evolu ția cifrei de afaceri în perioada 2013 -2018 …………………. …………………………33
Figura nr. 4.1 Evoluția ratelor activelor fixe și imobilizate (%) în perioada 2013 -2018 ……….35
Figura nr. 4.2 Profitul brut și net (mii lei) în perioada 2013 -2018 …………. …………………………35
Figura nr. 4.3 Productivitatea muncii (mii lei/pers) în perioada 2013 -2018 ……………………….36
Figura nr. 4.4 Rata profitului brut și net (%) în perioada 2013 -2018 ………………………………. ..37
Figura nr. 4.5 Rata generală de rentabilitate (%) în perioada 2013 -2018 ……………………………3 7
Figura nr. 4.6 Relația de regresie dintre activele totale înregistrate la unitatea cercetată și PIB –
ul Românei 2013 -2018 ……………………………………………………………………………………………….. 38
Figura nr. 4.7 P reviziunea activelor totale la unitatea cercetată în perioad a 2019 -2022 după
PIB-ul Românei ……………………………………………………………………….. …………………………. ……39
Figura nr. 4.8 Previziunea profitului b rut la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022 ………..40
Figura nr. 4.9 Previziunea ratei profitului brut la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022 …41
Figura nr. 4.10 Previziunea ratei profitului net la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022 …41

Lista tabelelor

Tabelul 1.1 Structura fondurilor europene (%) …………………………………….. …………………………15
Tabelul 3.1 Principalii furnizori S.C Panifcom S.A cu valorile contractate ………………………. ..31
Tabelul 4.1 Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru relația dintre veniturile totale și
indicatorii de bilanț ………………………………………………………………………….. …………………………39

6

Introducere

Integrare a României in Uniunea Europeană este un proces care a început cu alăturarea României
la Uniunea Europeană . România este prima țară din Europa centrală si de est, care a avut relații oficiale
cu Comunitatea Europeană.
Europa este una dintre cele mai dezvo ltate regiuni din întreaga lume. Acest aspect este sesizat
atât la nivel social, cât și la nivel economic. Putem observa diferențele între veniturile si calitatea
nivelului de trai între cele 268 de regiuni din Uniunea Europeană. Aceste fapte reprezintă c auzele
adoptării unor politici de coeziune socială și economică, luând forma unor fonduri structurale, europene.
După cum vom vedea pe parcursul acestui proiect, ele au apărut, intr -o oarecare formă odată cu
Uniunea Eurpeană, urmând a se înmulți spre difer ite state. Este important să aflăm natura acestor
fonduri, apariția, dez voltarea lor, dar și cine sunt b eneficiarii și cum pot accesa.
Investițiile reprezintă cheltuielile realizate in scopul obținerii unor bunuri durabile prin care, în
viitor, se vor obț ine venituri purtătoare de profit.
Managerii întreprinderii trebuie sa facă apreicieri asupra investițiilor realizate in trecut, dar si
pentru nevoile de investiții din viitor. Astfel,se creează noi locuri de muncă, se asigură o creștere pe
termen lung, du când la evoluții pozitive pentru economia țării.
Lucrarea începe prin prezentarea mai detaliată a investițiilor și a fondurilor europene, apariția,
dezvoltarea ,clasificarea ,impactul acestora, e fecte, precum si cine sunt beneficiarii si cum pot fi
accesat e. Nu vor fi neglijate graficele, tabelele si cifrele pentru a evidenția faptele redactate.
Cercetările prezentate in această lucrare au ca scop det erminarea necesității investițiilor și
impactul acestora prin accesarea fondurilor europene la firma S.C PAN IFCOM S.A . Acestea pot
contribui la realizarea necesității investițiilor, acestea ducând la dezvoltarea economică și in final la
îmbună tățirea calității vieții în arealul în care activează unitatea .
Primul obiectiv al cercetării face referire la prezentare a generală a principalelor tipuri de fonduri
de finanțare , identificarea efectelor pozitive ale acestora și determinarea cauzelor care au condus la
posibilele efecte negative.
Al doilea obiectiv cons tă in realizarea unei analize despre investiții și i mpac tul acestora asupra
unității economice cercetate . Primul obiectiv face referire la id entificarea fondurilor europene și
stabilirea utilității accesării acestora pentru economia țării.
Necesitatea cercetării care a condus la realizarea acestei lucrări este data de siguranța investițiilor
în industria alimentară realizate prin fonduri europene, dar și îmbunătă țirea nivelului rentabilității.
Rezult atele obținute pot fi aplicate de către managerii firmei, care intenționează să realizeze
investiții prin accesar ea fondurilor europene .

7

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

8

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA FONDURILE
EUROPENE

Pentru a înțelege forma actuală a fondurilor europene, este necesar a privi procesul lor de
evoluț ie și dezv oltare pe parcursul anilor.

FONDURI LE EUROPENE DE PREADERARE
Începând cu anul 2000, Uniunea Europeană sprijină statele candidate din Europa Centrală și de
Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare:
Programul PHARE a fost lansat în 1989, iar obiectivele sa le au vizat dezvoltarea instituț iilor
prin sprijinirea țărilor cand idate a implementării legislaț iei UE (acquis -ul ț ț ț comunitar) și dezvoltarea
industriei și infrastructurii. Dintre prioritățile acestui pr ogram, se menț ioneză următoarele:
infrasctructura, dezvoltarea sectorului privat și sprijinirea întreprinderilor, educaț ia, formarea și
cercetarea, protecț ia mediului și securitatea nucleară , restructurarea agriculturii. A fost a doua țară, după
Polonia, ca volum al fondurilor alocate .
Programul ISPA (Instrumentul pentru Politicile Structurale) a fost lansat în 2000, vizând nouă
domenii: transportul și mediul. Privind primul domeniu, s – a elaborat o strategie generală de investiții,
iar pentru cel de -al doilea, finanțarea a vizat includerea sa în rețeaua transeuropeană de transport.
Programul SAPARD ( Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) a
fost lansat în 2000. Programul sprijină aceste țări în procesul de pregătire pentr u participarea la Politica
Agricolă Comună și Piața Internă și în rezolvarea problemelor specifice legate de agricultură și o
dezvoltare rurală durabilă (Tescașiu B ., 2009 ).

FONDURI LE NERAMBURSABILE
Fondurile nerambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acordă fără a mai fi restituite. Nu
sunt credite, nu se percep dobânzi pentru acordarea lor, nu trebuie sa restituiți nici măcar 1 euro.
Pentru ce sunt alocate aceste fonduri ? Fondurile nerambursabile au ca țintă foarte multe
activități și invest iții, precum :

9
– de la investiț ii în infrastruc tură (drumuri, canalizari, aducț iuni de apă, gaze , electricitate), până
la
– ferme – stupi de albine, ferme de melci, meșteșugărit, prelucrarea lemnului
– abatoare
– centre de prelucrare (carne, lapte – iaurt, brânză, ca caval, smântână)
– turism (pensiuni, cabane, hoteluri)
– sere (de flori, de legume), plantații de pomi fructiferi
– achiziții de utilaje agricole
– plantații de pomi fructiferi
– modernizare plantații de viță de vie
– laboratoare de pre lucrare și îmbuteliere miere
– centre de colectare și producere p lante medicinale
– azile de bătrâni, școli, grădiniț e, spitale, medicamente, laboratoare
– IMM -uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc) (Tescașiu B ., 2009 ).
După cum se p oate observa, fondurile nerambursabile pot fi utilizate pentru diferite sectoare de
activitate precum agricultura, apicultura, turismul, sere, etc , necesare pentru dezvoltarea economiei,
respectiv pentru calitatea bunurilor și a serviciilor întreprinderii .

FONDURI LE RAMBURSABILE
Finanțarea rambursabilă reprezintă finanțarea sub formă de credit pe care instituțiile bancare o
acordă persoanelor fi zice și juridice pentru activități economice, precum:
– credite pentru capital de lucru;
– credite pentru invest iții;
– credite pentru dezvoltarea activității:
– credite pentru firme nou înființate.
Avantajele finanțărilor rambursabile ar putea fi: timp mai scurt de acces la resursele financiare
necesare; accesibil e in orice moment; se poate obține un volum variabil de resurse financiare; posibilități
de negociere a condițiilor de rambursare.
Dezavantajele finanțărilor rambursabile ar putea fi: apariția unor obligațiuni suplimentare; garanții
sau dobînzi cerute; rapoarte; documentații; formalități oligatorii de înde plinit ; Finanțările rambursabile
sunt accordate de bănci (Oprea D., 2007 ).
FONDURI LE EUROPENE 2007 -20013
Bugetul alocat finanțării regionale pentru perioada 2007 -2013 reprezintă o treime din bugetul
UE, aproximativ 347 de miliarde de euro , România reușind performanța de 26,2 %.
În această perioadă se regăsesc 6 programe operaționale în accordarea fondurilor europene:

10
❖ FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA ( FEDR)
Finanțează infrastructura, investiții pentru locuri de muncă, proiecte de dezvoltare locală și
resurse pentru întreprinderi; Fondul european de dezvoltare regională . FEDR își propune să consolideze
coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile
sale. FEDR își concentrează investițiile pe mai multe domenii prioritare cheie. Aceasta este cunoscută
sub denumirea de „concentrare tematică”: Inovare și cercetare; Agenda digitală; Sprijin pentru
întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);Economia cu emisii reduse de carbon. Resursele FEDR alocate
acestor priorități vor depinde de categoria de regiune.
În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin două
dintre aceste priorități; În regiunile de tranziție, această atenție este de 60% din fonduri; Aceasta es te de
50% în regiunile mai puțin dezvoltate.
Mai mult, unele resurse FEDR trebuie să fie direcționate în mod special către proiecte cu
economie redusă de carbon: Regiuni mai dezvoltate: 20%; Regiuni de tranziție: 15%; și Regiuni mai
puțin dezvoltate: 12%.
Cooperarea teritorială europeană
În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană , cel puțin 80% din fonduri vor fi
concentrate pe aceste patru domenii prioritare menționate mai sus.
Caracteristici teritoriale specifice
FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acțiunea
FEDR este concepută pentru a reduce problemele economice, de mediu și sociale în zonele urbane, cu
un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt r ezervate pentru
acest domeniu, prin „acțiuni integrate” gestionate de orașe.
Zonele defavorizate în mod natural din punct de vedere geografic (zone îndepărtate, montane sau
cu o populație slabă) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ul traperiferice
beneficiază, de asemenea, de asistență specifică din partea FEDR pentru a aborda posibile dezavantaje
din cauza distanței lor (Stephen G., 1990).
❖ FONDUL SOCIAL EUROPEAN ( FSE)
Fondul social european (FSE) este principalul instrumen t financiar al U niunii Europene pentru
susținerea ocupării forței de muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru
promovarea coeziunii economice și sociale. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul
total al UE.
FSE este u nul dintre fondurile structurale și de investiții europene (FSE), care sunt dedicate îmbunătățirii
coeziunii sociale și bunăstării economice în regiunile Uniunii. Fondurile sunt instrumente financiare
redistributive care susțin coeziunea în Europa prin con centrarea cheltuielilor pentru regiunile mai puțin
dezvoltate.

11
Scopul particular al cheltuielilor FSE este de a sprijini crearea de locuri de muncă din ce în ce mai
bune în UE, ceea ce o face prin cofinanțarea proiectelor naționale, regionale și locale care îmbunătățesc
nivelul ocupării forței de muncă, calitatea locurilor de muncă și incluziunea piața muncii din statele
membre și din regiunile lor.
FSE este gestionat prin cicluri de programare de șapte ani. Strategia și bugetul FSE sunt negociat e între
statele membre ale UE, Parlamentul European și Comisia UE. Strategia definește obiectivele finanțării
FSE, pe care le împarte parțial sau integral cu alte finanțări structurale. Pentru ciclul actual de finanțare
FSE, aceste obiective sunt:
Obiectivul regional privind competitivitatea și ocuparea forței de muncă: consolidarea
competitivității regionale, a ocupării forței de muncă și atractivitatea investițiilor.
Obiectivul de convergență: stimularea creșterii economice și a oc upării forței de muncă în
regiunile cel mai puțin dezvoltate. Acest obiectiv primește mai mult de 80% din totalul fondurilor FSE.
Strategia stabilește, de asemenea, axe prioritare largi – acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor și
care sunt eligib ile pentru finan țare ( Jacky B., 2002) .
❖ FONDUL DE COEZIUNE
Fondul de coeziune se adresează statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe locuitor
este mai mic de 90% din media UE. Acesta își propune să reducă disparitățile economice și s ociale și să
promoveze dezvoltarea durabilă.
Acum este supus acelorași reguli de programare, gestionare și monitorizare ca FEDR și FSE, deși
Regulamentul privind prevederile comune.
Pentru perioada 2014 -2020, Fondul de coeziune se referă la Bulgaria, Croaț ia, Cipru, Republica Cehă,
Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.
Fondul de coeziune alocă în total 63,4 miliarde de euro activităților din următoarele categorii:
rețele transeuro pene de transport, în special proiecte prioritare de interes european, identificate de UE.
Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul facilității Conectare Europa;
Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie sau transport, atât timp cât
beneficiază clar de mediu în termeni de eficiență energetică, utilizarea energiei regenerabile, dezvoltarea
transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc.
Asistența finan ciară a Fondului de coeziune poate fi suspendată printr -o decizie a Consiliului (luată cu
majoritate calificată) dacă un stat membru prezintă un deficit public excesiv și dacă nu a rezolvat situația
sau nu a luat măsurile ade cvate pentru a face acest lucru (Cini M., 2003).
❖ POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
Politica agricolă comună (PAC) este politica agricolă a Uniunii Europene. Implementează un
sistem de subvenții agricole și alte programe. Acesta a fost introdus în 1962 și a suferit mai multe
modificări de a tunci pentru a reduce costurile (de la 73% din bugetul UE în 1985 la 37% în 2017 și

12
pentru a lua în considerare și dezvoltarea rurală în scopurile sale. costurile și impactul său asupra
mediului și umanitar. Sectoarele acoperite de PAC sunt:
Intervenția co mună privind prețurile politicii agricole acoperă doar anumite produse agricole:
cereale, orez, cartofi, ulei, nutrețuri uscate, lapte și produse lactate, vin, miere, carne de vită și vițel,
carne de pasăre și ouă, carne de porc, carne de oaie și de miel ș i capră carne, zahăr, fructe și legume,
bumbac, mazăre, fasole de câmp, lupin dulce, măsline, semințe de in, fibre de in, viermi de mătase,
cânepă, tutun, hamei, semințe, flori și plante vii, hrană pentru animale.
Obiectivele prevăzute la arti colul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sunt
următoarele:
creșterea productivității, prin promovarea progresului tehnic și asigurarea utilizării optime a
factorilor de producție, în special a forței de muncă;
să asigure un nivel de viaț ă echitabil pentru Comunitatea agricolă;
stabilizarea piețelor;
asigurarea disponibilității livrărilor; asigurarea consumatorilor cu produse alimentare la prețuri
rezonabile.
PAC a recunoscut necesitatea de a ține cont de structura socială a agriculturii ș i de disparitățile
structurale și naturale dintre diferitele regiuni agricole și de a efectua ajustările corespunzătoare pe
grade.
PAC este un sistem integrat de măsuri care funcționează prin menținerea nivelului prețurilor
mărfurilor în UE și prin subvenț ionarea producției ( Grant W., 1997).
❖ FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTA RE RUR ALĂ ( FEADR )
Îndeplinește obiectivele de creștere a competivității agricole și forestiere, management agricol și
mediu, îmbunătățirea calității vieții și diversificarea act ivităților economice în zonele rurale cu populație
redusă.
Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală (FEADR) sprijină politica europeană de
dezvoltare rurală. În acest scop, finanțează programe de dezvoltare rurală în statele membre și în
regiunile Uniunii. Programele sunt concepute în cooperare între Comisia Europeană și statele membre,
luând în considerare orientările strategice pentru politica de dezvoltare rurală adoptate de Consiliu și
prioritățile stabilite de planurile strategice naționale.
În perioada de programare 2014 -20, pentru prima dată, FEADR este inclus în mod specific în
cadrul politic al Fondurilor structurale și de investiții europene (ESIF) și este supus Regulamentului
privind dispozițiile comune (1303/2013).
Pentru perioada de prog ramare 2014 -20, Fondul se concentrează pe trei obiective principale:
• promovarea competitivității agriculturii
• asigurarea gestionării durabile a resurselor na turale și a acțiunilor climatice

13
• realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economi ilor și comunităților rurale, inclusiv
crearea și menținerea locurilor de muncă.
Bugetele FEADR din sunt utilizate pentru a realiza o varietate de obiective de dezvoltare rurală,
inclusiv îmbunătățirea competitivității întreprinderilor agricole, forestiere și agroalimentare; contribuind
la protejarea mediului natural; sprijinirea economiilor rurale; și asistarea ca lității vieții în zonele rurale (
Stoica V., 2000).
❖ POLITICA COMUNĂ DE PESCUIT (PCP)
Generează activitatea de pescuit și acvacultură, în condiții ce asigură dezvoltarea durabilă in
domeniile economic, social și mediu.
Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) este politica în domeniul pescuitului din Uniunea
Europeană (UE). Acesta stabilește cote pentru care statele membre au voie să prindă fiecare tip de pește,
precum și încurajează industria pescuitului prin diferite intervenții de pe piață. În 2004, avea un buget de
931 de milioane EUR, aproximativ 0,75% din bugetul UE.
Politica comună în domeniul pescuitului a fost creată pentru a gestiona stocul de pește pentru Uniunea
Europeană în ansamblu. Articolul 38 din Tratatul de la Roma din 1957, care a creat Comunitățile
Europene (acum Uniunea Europeană), afirma că piața comună ar trebui să se extindă la agricultură și
comerțul cu produ se agricole. Produse agricole din tratat, ceea ce înseamnă produse ale solului,
exploatarea animalelor și a pescuitului și produse de prelucrare pentru prima etapă direct legate de aceste
produse. Nu a făcut nicio altă mențiune specifică asupra pescuitului sau a zonelor comune de pescuit
(Sissenwine M., Symes D., 2007) .
❖ FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ( FEP)
Fondul european pentru pescuit (FEP) oferă finanțare industriei pescuitului și comunităților de
coastă pentru a le ajuta să se adapteze con dițiilor în schimbare din sector și să devină rezistente din punct
de vedere economic și durabile din punct de vedere ecologic.
O parte din finanțarea UE pentru pescuit se referă la dezvoltarea zonelor de pescuit. FEP are un buget de
4,3 miliarde EUR pentr u 2007 -2013. Finanțarea este disponibilă pentru toate sectoarele industriei –
pescuitul pe mare și interior, acvacultura (agricultura de pește, crustacee și plante acvatice) și procesarea
și comercializarea produselor pescărești. O atenție deosebită este a cordată comunităților de pescuit cele
mai afectate de schimbările recente din industrie.
Proiectele sunt finanțate pe baza planurilor strategice și a programelor operaționale elaborate de
autoritățile naționale. Există cinci domenii prioritare ( axe) pentru finanțarea FEP:
ajustarea flotei (de exemplu, pentru a sprijini desfacerea navelor de pescuit), acvacultură, prelucrare și
comercializare și pescuit interior (de exemplu, pentru a sprijini trecerea la metode de producție mai
ecologice), măsuri de interes comun (de exemplu, pentru a îmbunătăți trasabilitatea produselor sau
etichetarea) , dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (de exemplu, pentru a sprijini diversificarea

14
economiei locale), asistență tehnică pentru fi nanțarea administrării fond ului (Sellke P., Dreyer M .,
2011).

Tabelul 1.1
Structura fondurilor europene (%)
Perioada 2004 -2006 2007 -2013
Subvenție
(100%) FONDURI EUROPENE
75% FONDURI EUROPENE
85%
FONDURI NATIOANLE
25% FONDURI NATIONALE
15%

Structura fondurilor europene (ta b. 1.1) indică o creștere a încrederii in fondurile europene cu un procent
de 10% față de perioada anterioară (Ciocan V., 2007 )

FONDURI EUROPENE 2014 – 2020

Principalele obiective ale fondurilor europene sunt:
– Stimularea competivității întreprinderilor;
– Facilitarea accesului la finanțtare;
– Antreprenoriale;
– Crearea unui mediu favorabil pentru noi afaceri;
– Sprijinirea companiilor de a opera in plan extern și de a accesa noi piețe;
– Asigurarea unei forțe de muncă calificată.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a prevăzut încurajarea tuturor activităților din
spațiul rural. În ceea ce privește, agricultura, 75,000 de fermieri au beneficiat de fondurile alocate prin
PNDR iar, din sectoarele vegetal și animal au fost sprijinite 2,787 exploatațiilor a gricole (afir.ro, 2017).
Prin fondurile europene, sectorul economiei sociale a fost îmbunătățit prin înființarea unor structuri ale
economiei sociale, calificarea persoanelor vulnerabile (Cristea, M.P., Dona, I. 2017) și crearea de locuri
de muncă în econo mia socială și în alte ramuri ale economiei (Iova, A.R., Cretu, D. 2017). De asemenea,
participă la îmbunătățirea calității vieții populației (Nova, J., Strachova, M. 2017;Rusu, A. 2015) și
dezvoltarea comunităților locale (Matusescu, C. 2012).
În această perioadă se regăsesc urmatoarele programe operaționale în accordarea fondurilor europene:
❖ PROGRAMUL OPERAȚIONAL DE COMPETITIVITATE
Programul operațional de competitivitate (COP) va aborda provocările care decurg din sprijinul scăzut
pentru cercetare, dez voltare și inovare și serviciile și infrastructura informațiilor și comunicațiilor

15
subdezvoltate. Prin investiții în aceste domenii, COP își propune să contribuie la consolidarea
competitivității economiei românești.
Principala direcție a investițiilor est e construirea unui mediu de cercetare și dezvoltare mai compact și
mai modern, care să se concentreze pe nevoile întreprinderilor. Acesta va consolida capacitatea țării
(resurse și infrastructură), va stimula investițiile private, va dezvolta centre de exc elență, va consolida
legăturile dintre întreprinderi și instituțiile de cercetare și va stimula crearea de rețele și clustere pentru
dezvolt area de noi produse și servicii (Bălăceanu C., 2012).
❖ PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
Programul operațional regional 2014 -2020 (POR) este unul dintre programele prin care România va
putea accesa fonduri structurale și de investiții europene din Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER) în perioada actuală de programare.
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 este gestionat de Autoritatea de Management a POR
din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia
Europeană (CE) la 23 iunie 2015.
Programul abordează cele cinci provocări naționa le de creșt ere identificate în acordul de
parteneriat și anume: Competitivitate și dezvoltare locală, Populație și aspecte sociale, Infrastructură,
Resurse de administrare și guvernare.
POR 2014 -2020 își propune să crească competitivitatea economică generală și să îm bunătățească
condițiile de viață ale localelor și regionale ,sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii și
a serviciilor pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât să își poată gestiona eficient resursele și
să-și valorifice potențialul de inovare și asimilare a progresului tehnologic (Profiroiu M ., Profiroiu A.,
Popescu I., 2008).
❖ PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este programul care acordă fonduri din partea Uniunii
Europe ne și a Guvernului României pentru dezvoltarea zonelor rurale economice și sociale din România.
Investitorii au noi oportunități financiare pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală.
Fermierii, companiile private și autoritățile loc ale au furnizat aproape 8 miliarde de euro fonduri
europene pentru investiții conform standardelor europene.
Principalele priorități pentru dezvoltarea rurală pentru perioada de programare 2014 -2020 sunt:
-Modernizarea și creșterea viabilității fermelor, consolidându -le deschiderea către piață și prelucrarea
produselor agricole ;
-Încurajarea generațiilor de întinerire a fermierilor prin ajutorarea tinerilor ;
– Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca o condiție prealabilă pentru atragerea in vestițiilor în zonele
rurale și crearea de noi locuri de muncă ;

16
– Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM -urilor în
sectoarele non -agricole din zonele rurale ;
– Promovarea sectorului pomicol ca sector cu nevoi specifice printr -un subprogram dedicat ;
– Încurajarea dezvoltării locale conduse de comunitate prin abordarea LEADER. Abilități transversale
LEADER pentru îmbunătățirea competitivității, calității vieții și diversificării economiei rurale și
combaterea să răciei și excluziunii sociale (Rieger E., 2005).

❖ PROGRAMUL OPERAȚIONAL MARITIM ȘI DE PESCUIT
Acest program investește în economia maritimă și sprijină comunitățile de pescuit. Acesta este unul
dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europen e care se completează reciproc și încearcă să
promoveze o creștere și o recuperare bazată pe locuri de muncă in Europa, p romovarea de noi surse de
venit in interiorul sectorului dar și î mbunătățirea condițiilor de muncă legate se sănătate.
❖ PROGRAMUL OPERAȚ IONAL CAPITAL UMAN
Acest program reprezintă o sursă importantă de investiț ii în ocuparea forței de muncă, educație,
lupta împotriva sărăciei și sprijinirea serviciilor sociale .
Programul prezintă prioritățile și obiectivele de a investi aproxim ativ 5 miliarde de euro (din care 4,3
miliarde de euro din bugetul UE) în ajutorul românilor, inclusiv al tinerilor , să găsească un loc de
muncă, să își îmbunătățească educația și abilitățile, sărăcia și excluderea socială, să sprijine mai bine
serviciile sociale și instituțiile de pe piața muncii .
Acest Program Operațional Național își propune să îi ajute pe români, inclusiv pe tineri, să își găsească
un loc de muncă și să își îmbunătățească educația și abilitățile, reducând totodată sărăcia și excluderea
socială, sprijinind servicii sociale și instituții mai bune de pe piața muncii. O atenție specifică este
acordată tinerilor, romilor și populației rurale.
Pentru a atinge aceste obiective, p rogramul este împărțit în următoarele axe prior itare: Inițiativa
pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri , Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs ,
Locuri de muncă pentru toți , Includerea socială și lupta împotriva sărăciei , Dezvoltare locală sub
responsabilitatea comunității , Educație ș i abilități . (Dubois, Hans F. W., Fattore, Giovanni ., 2011).

EFECTELE FONDURILOR EUROPENE:
Efecte Pozitive : creșterea produsului intern brut,a veniturilor, a capitalului, a productivității, creșterea
economică și crearea infrastructurii pentru dezvolta re durabilă.
Un alt aspect este acela ca investițiile din fonduri europene sunt ieftine, deoarece partea de confinanțare
internă este de 15% din valoarea proiectelor.

17
Efecte negative : decalajele între regiuni prin lipsa infrastructurii, perioada de timp pentru accesarea
fondurilor. În plus problemele cu accesarea fondurilor europene influențează evoluția cursului valutar
lei/ euro.
În perioada 2007 -2017 , România a beneficiat de fonduri europene primite de la bugetul Uniunii
Europene in valoare de aproxim ativ 45,7 miliarde de euro, reprezentând , 2, 8% din PIB.
În perioada 2007 -2017 , România a înregistrat un deficit de cont curent de 4,7 % din PIB (Ciocan V.,
Tăut L., 2007 ).

BENEFICIARII FONDURILOR EUROPENE
Beneficiarii sunt persoane fizice sau juridic e care aplică pentru finan țare și implementează proiecte
individu ale prin Fondurile Europene.
Beneficiarii capătă bunuri,lucrări și servicii pentru implementarea proiectelor lor.
Beneficiarii pot fi reprezentanți ai:
-Sectorului privat; Autorități Public e Locale sau centre îm func ție de specificul domeniilor lor;
Organizațiilor guvernamentale sau neguvernamentale (Fonduri – Structurale.ro, 2019)

Figura 1.1 Rata de absorbție a României
Conform datelor prezentate , 8.5 mld. Euro au intrat in țara noast ră prin Politica de Coeziune, din
alocarea de 31 mld.euro (Badea M., Lupu M. M. , 2010 ).

18

Figura 1.2 Rata de absorbție a fondurilor europene in UE

Conform figurei prezentate mai sus (Fig 1.2 ) , se observă că r ata de absorbție a României este de 28% ,
față de 29% media UE.

INVESTIȚIIL E ȘI SURSELE DE FINANȚARE
Investițiile au o importanță deosebită pentru dezvoltarea interprinderii, pentru că ele pregătesc
capacitățile de producție viitoare, condiționează competitivitatea pe termen a interprinderii și in final
rezultatele și echilibrul financiar.
În teoria și practica economică se întâlnesc și alte abordări privind definirea investițiilor, astfel:
-din punct de vedere economic , investiții reprezintă ren unțarea la utilizarea unor resurse disponibile, cu
scopul obținerii de venituri viitoare;
– din punct de vedere contabil , investițiile reprezintă imobilizări de fonduri în valori mobile sau
imobilizate, destinate sau nu activității curente ;
– din punct de vedere financiar , investițiile reprezintă cheltuieli actuale, realiz ate pentru noi fluxuri de
venituri care să asigure recuperarea cheltuielilor iniți ale, dar și realizarea de profit suplimentar.

CLASIFICAREA INVESTIȚIILOR ȘI SURSE DE FINANȚARE
Clasificarea investițiilor se poate realiza:
1) După “nați onalitatea ” capitalului investit – investiții străine,mixte,autohtone ;
2) După sursa de proveniență a capitalului
– investiții din surse proprii ( din profit, din încasări,fondul de amortizare ) ;

19
– investiții din surse atrase ( credite banca re, fonduri obținute prin programe de finanțare ) .
3) După natura investițiilor
– investiții corporale ( elementele din capitalul fix și alte categorii de active in funcție de fonduri ) ;
– investiții necorporale ( clienți potențiali, formarea personalului, realizarea de analize, etc ) ;
– investiții financiare ( creanțe, acțiuni, obligațiuni ) .
4) După obiectul urmarit ( creșterea productivității, obiective noi, strategii ) .
5) După gradul de risc
– investi ții cu grad de risc minim ( realizate cu garanția statului) ;
– investiții cu grad de risc redus ( durată de recuperare scurtă 2 -3 ani : înlocuire utilaje uzate ) ;
– investiții cu grad de risc mediu ( durată de recuperare 3 -4 ani : moderni zare, dezvoltare ) ;
– investiții cu grad de risc ridicat ( durată de recuperare 6 -7 ani : creșterea productivității ) ;
– investiții cu grad de risc foarte ridicat ( soluții tehnice, lansare produse noi,etc ) .
6) După destinație – pentru activitatea de bază a firmei
7) După relația cu obiectul principal de investiții
– investiții directe ( pentru obiectul principal ) ;
– investiții conexe ( pentru ramurile situate in aval față de obiectul principal ) ;
– investiții colaterale ( pentru rețelele de comunicații interne, construcțiilor ) .
Investițiile se pot realiza din diverse surse, precum :
1) Capitalul propriu al firmei – influențează capacitatea de a obține credite și independență în relatiile
cu terții ) ;
2) Creditele – obținute de la bănci sau de la alte instituții financiar ;
3) Warrantul – posesorul are dreprul de a cumpăra actiuni ale emitentului intr -o perioadă determinată ;
4) Leasingul – instituțiile financiare achiziționează bunuri p e care le inchiriză clientului ;
5) Fondurile europene.

IMPACTUL ȘI EFECTELE INVESTIȚIILOR
Modificarea finanțării UE are un efect evident asupra schimbării nivelului de competitivitate al
unor sectoare precum turismul, agricultura, silvicultura și pesc uitul (Balzaraviciene, S., Pilinkiene, V.
2012).
Politicile europene de dezvoltare sunt criticate adesea cu privire la relevanța lor. De exemplu,
sprijinul acordat agriculturii are impact pozitiv pe termen scurt dar se reduce în timp (Rodriguez -Pose,
A., Fratesi, U. 2004). Investițiile din fondurile europene nu au efecte pozitive în vecinătatea lor iar
impactul lor este influențat de tratamentul politic, care afectează rata investițiilor inițiale (Dall'erba, S.,
Le Gallo, J. 2004; Esposti, R., Bussoletti, S. 2008).

20
Deoarece investițiile angajeză resurse financiare pe termen lung, ele prezintă riscuri deosebite, lansarea
lor având un caracter ireversibil. Investițiile reprezintă aspecte importante ale politicii interprinderii și
ale gestiunii financiare , d eterminând dezvoltările sale viitoare.
Perspectivele financiare pot fi obținute fie din activitățile actuale, fie făcând investiții prin accesarea
fondurilor europene și lansând noi activități, insă o eropare în legătură cu noile investiții pot afecta
competitivitatea viitoare și chiar viitorul interprinderii.
Gestionarii financiari ai interprinderii trebuie să facă aprecieri asupra investițiilor realizate în trecut, dar
și asupra nevoilor de investiții din viitor.
Dacă se iau in considerare aprecierile și motivațiile care stau la baza investițiilor de dezvoltare a
întreprinderilor, investițiile apar ca suport material al acestor procese pentru a adapta producția la
cererea pieței, totodata și consolidarea poziției acestora față de concurență.
Se consideră că in următorii ani, acestea vor dobândi un rol important în procesul de modernizare a
capacităților de producție și îmbunătățirea calității produselor și diversificarea acestora, corespunzător
economiei de piață.
Efectele investițiilor pot fi clasific ate în 2 categorii :
1) Efecte economice:
a) Creșterea cererii de bunuri și servicii;
b) Creșterea și diversificarea ofertei agenților economici;
c) Creșterea cifrei de afaceri, a veniturilor și a profitului;
d) Favorizarea circulației capitalurilor;
e) Stimularea creșterii eficenței in toate domeniile;
f) Accelerarea promovării progresului tehnic, a dezvoltării și innoirii capacităților de producție
existente.
g) Îmbunătățirea mediului economic,etc.
h)
2) Efecte sociale: Creșterea calității vieții și a nivelului de trai; Creștere a numărului de locuri de
muncă; Creșterea calității forței de muncă; Dezvoltarea culturii și a domeniului; Ocrotirea
sănătății (Chișiu V. A ., 2002).
Fondurile europene sunt destinate creșterii coeziuni economice și sociale și reducerii
disparităților în c adrul Uniunii Europene (UE). (Rodriguez -Pose, A. et al, 2004). Nenumărate cercetări
au realizat analize de impact a politicilor regionale în Comunitatea Europeană (Nijkamp, P., Blaas, E.
2004; Dall'erba, S., Le Gallo, J. 2004; Esposti, R., Bussoletti, S. 2 008; Cardenete Flores, M.A., Delgado,
M.C. 2015; Dall'Erba, S., Fang, F., 2017; Huliaras, A., Petropoulos, S. 2016).
Unele cercetări arată că fondurile europene au contribuit la dezvoltarea regională iar eficiența
utilizării lor pare să crească. (Lima, M.C ., Cardenete Flores, M.A. 2008). Impactul programelor

21
europene se extinde peste sfârșitul ajutorului. (Cancelo, J.R, A. et al, 2009). În agricultură, a determinat
o creștere a veniturilor beneficiarilor, o creștere a productivității muncii, au contribuit l a menținerea
locurilor de muncă și creșterea valoarii adăugate brute și bunăstării populației agricole (Buchta, S.,
Buchta, T. 2009; Zawojska, A. 2009).
Pe de altă parte, se pare că, efectele nu sunt evidente pentru toate regiunile beneficiare (Moreno –
Enguix, M.D.R., , A. et al, 2012; Enguix, M.D.M. , A. et al. 2012) iar estimările realizate sugerează că
nu au influențat procesul de convergență între unele regiuni (Agovino, M. , A. et al. 2016). Dependența
de fondurile slăbește resursele umane și financiar e interne. Crește vulnerabilitatea forței de muncă din
unele sectoare ale economiei și reduce tranziția tinerilor către locuri de muncă permanente(Samaluk, B.
2017).
România a atras, până la finalul anului 2017, aproape 17 miliarde de euro, fonduri europen e, din
cele 18.8 miliarde de euro alocate în exercițiul 2007 -2013, înregistrând astfel cea mai scăzută rată de
absorbție (90.4%), sub nivelul absolbit de alte state precum Bulgaria și Cehia, Polonia, Slovacia,
Slovenia sau Ungaria, se arată într -un raport publicat de Banca Națională a României. Două treimi au
fost direcționați către dezvoltarea infrastructurii de transport, protecția mediului, educației, a celei pentru
formare profesională continuă, și pentru dezvoltarea întreprinderilor mici. (Bărbuță F. 2 107;; Florescu I.
C. 2015) Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) susține că fondurile europene au
contribuit la creșterea nivelului de trai pentru populația din spațiul rural, prin dezvoltarea economiei
rurale.

22

CAPITOLUL 2 . METODO LOGIA DE CERCETARE

2.1 Scopul și obiectivele cercetării

Investițiile realizate pri n accesarea fondurilor europene, reprezintă un avantaj în aplicarea unor
noi ideei, strategii, fiind dedicate dezvoltării economiilor naționale și în final am eliorării bună stării
populației. Am ales această temă , deoarece traseul profesional pe care doresc să mi -l creez va fi
determinat pe termen mediu și lung de intervențiile organismelor naționale și internaționale asupra
economiei naționale și asupra economiei unităților în care voi activa.
În cadrul bunurilor de consum din țara noastră industria alimentară ocupă un loc important,
pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic. Impo rtanța alimentației in satisfacerea cerințel or de
hrană ale populației, reprezintă un fac tor care deter mină ca industria alimentară din România, alături de
celelalte ramuri ale industriei naționale,să se dezvolte in ritm accelerat. Cunoașterea impactului
politicilor europene asupra alimentației, identificarea punctelor tari și slabe, mă va aju ta să iau măsuri de
ameliorare a eventualelor efecte negative care ar putea interveni in viitor.
De asemenea conștientizarea în rândul populației, a importanței condițiilor impuse odată cu
accesarea fondurillor europene reprezintă o reala problemă legată in acceași masură de accesul limitat la
informație.
Scopul cercetărilor prezentate în cadrul acestei lucrări constă în determinarea impactului
investițiilor realizate prin accesa rea fondurilor europene la S.C . PAN IFCOM S.A.

Obiectivele cercetării prezenta te în lucrarea de față au contat în:
1. Realizarea unei documentări cu privire la importanța accesării fondurilor europene pentru
creșterea rentabilității si productivității firmei;
2. Realizarea unui diagnostic economic al firmei ;
3. Determinarea efectel or utilizării fondurilor europene asupra rentabilității firmei ;

23
2.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate

Metoda de cercetare este legată de explicație și reprezintă un mijloc de descoperire a unui aspect
al adevărului și caută să răspundă un or întrebări de tipul “cum?”. A mbivalența termenului este dată de
diferențele de nivel la care se situează metodele în cercetare, de amploarea explicațiilor pe care acestea
le comportă, dar și de diversele momente ale procesului de cercetare cărora li se a plică.
Pentru realizarea lucrării s -au folosit instrumente și metode de cercetare precum: studiul de caz,
documentare științifică, prezentarea datelor generale cu privire la fondurile europene, analize și
interpretarea rezultatelor, ordonarea, prelucrarea și prezentarea datelor sub formă de tabele,figuri,iar la
final elaborarea concluziilor.
Informațiile și datele utilizate au fost luate din cărți, date statistice provenite de la instituțiile
abilitate ale statului,de asemenea au mai fost folosite informați i din lucrări științifice și de pe sursele on –
line.
După studierea articolelor, am încercat să triez informațiile considerate de mine a fi relevante și
folositoare pentru lucrarea de față. La final am pus cap la cap informații rezultate, organizându -le într-o
formă finală.
Analiza diagnosticului economic s -a realizat prin determinarea principalilor indicatori economici
de rezultat, ratele de activitate și ratele de rentabilitate ale unității economice.
Rata activelor imobilizate este un indicator utilizat, în general, de către analiști pentru a măsura
performanța operațională. Acest raport de eficiență compară vânzările nete (situația veniturilor) cu
activele fixe (bilanț) și măsoară capacitatea unei companii de a genera vânzări nete din investițiile sale î n
active fixe, respectiv proprietăți, instalații și echipamente. Relația de calcul este:
RAi = 𝐴𝑖 / 𝐴𝑡 𝑥100, unde Ai – active imobilizate, At – active totale
Rata activelor circulante este un raport de lichiditate care măsoară capacitatea unei compa nii de a
plăti obligații pe termen scurt sau cele datorate în termen de un an. Acesta spune investitorilor și
analiștilor cum o companie poate maximiza activele curente din bilanțul său pentru a -și satisface datoria
curentă și alte datorii. Aceasta se dete rmină după relația de calcul:
RAc = 𝐴𝑐 / 𝐴𝑡 ⁄ 𝑥100 , unde Ac – active circulante, At – active totale
Eficiența economică se determină prin productivitatea muncii (pentru eficiența economică a
muncii) și diferite rate de rentabilitate (pentru eficienț a economică a capitalului) precum:
1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (Pb) și cifra de afaceri (CA) x 100
2. Rata profitului net (Rpn) – raport între profitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA) x 100
3. Rata generală de rentabilitate – raport între profitul brut (Pb) și cheltuielile totale (CT) x 100
Pentru a realiza studiul de caz pre zent, am accesat site -ul Ministerului Afacerilor Interne , dar și
unele site -uri ce conțin informații despre alocarea factorilor de producție ,la mod gen eral. Analiza

24
statistică a datelor obținute a concluzionat în procesarea rezultatelor culese , iar spre sfârșit s -a realizat
interpretarea rezultatelor.
După r ecepționarea datelo r și a informațiilor financiare și contabile din cadrul firmei, s -a realizat
prelucrarea acestora iar apoi am realizat o statistică necesară în indicarea sau infirmarea obiectivelor
definite pentru cercetarea prezentă. Informațiil e folosite au fost constituite de la instituțiile abilitate,
informații din interiorul unității luate în studiu, informații de pe pla tformele online dar și informații de la
managementul societății.
Astfel, cercetarea efectuată în cadrul studiului de caz în cadrul acestei lucrări de licență, s -a
efectuat cu respectarea metodologiilor, cu prevederea unui scop și de obiective strict legate de tema
lucrării, utilizându -se în același timp experiența cercetătorilor din acest domeniu.

25

PARTEA A II – A CONTRIBUȚII PROPRII

26

CAPITOLUL 3 .
PREZENTAREA UNITĂȚII TERITORIALE CERCETATE

3.1 SCURT IST ORIC S.C PANIFCOM S.A

S.C PANIFCOM S.A a fost înregistrată la Oficiul Comerțului în data de 14 noiembrie 2001, deținând
Nr. Registrului Comerțului J22/1036/2001, cu Codul Unic de Înregistrare RO14294291.

Figura nr. 3.1 Imagine de promovare a mărcii PAN IFCOM

Activitatea desfașurată de societate este reprezentată de Codul CAEN 0111 – Cultivarea
cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.
Societatea își desfașoară activitatea in localitatea Iași, având sediul în Calea Chișinăului nr 29,
Iași, România. Ea produce și comercializează anual pe piața internă peste 7000 de tone de făină de
diverse tipuri, 3000 de tone de pâine în diverse sortimente și 35 de tone de produse de patiserie.

27
3.2 SCOPUL ȘI OBI ECTUL DE ACTI VITATE

Scopul și domeniu de activitate a S.C PANIFCOM S.A este de a realiza și comercializa
produsele de panificație proprii.

Figura nr. 3.2 Unitatea cercetată – imagine ansamblu – utilaje

Firma beneficiază de utilaje performante și moderne ce asigură calitatea produselor fabricate.
Grupul de firme Panifcom deține 3500 ha de teren cultivat cu diverse culturi, dintre care 400 ha sunt
reprezentate de terenuri bio. De asemenea, Panifcom deține o fermă de vaci alcătuită din 750 vaci de
lapte Holstein, iar în ceea ce privește partea de cofetărie, cofetăriile Frișcot au o multitudine de produse,
fiind introduse pe piață pe data de 7 iunie 2012, odată cu deschiderea celor două locații ale lanțului
Frișcot.

PRINCIPALELE PRODUSE OFERITE
Cele cinci ramuri import ante pe care activează Panifcom sunt: cultivarea, recepția și depozitarea
cerealelor , morărit , panificație , creșterea animalelor , cofetărie și patiserie . Toate cele 5 ramuri sunt în
strânsă legatură și au înregistrat performanțe economico -financiare, făcân d ca acest brand Panifcom să
fie foarte cunoscut și apreciat.
Firma beneficiază de utilaje performante și moderne ce asigură calitatea produselor fabricate.
Grupul de firme Panifcom deține 3500 ha de teren cultivat cu diverse culturi, dintre care 400 ha s unt
reprezentate de terenuri bio. De asemenea, Panifcom deține o fermă de vaci alcătuită din 750 vaci de
lapte Holstein .

28
În ceea ce privește partea de cofetărie, cofetăriile Frișcot au o multitudine de produse, fiind
introduse pe piață pe data de 7 iunie 2012, odată cu deschiderea celor două locații ale lanțului Frișcot.

Figura nr. 3.3 Brutăria grupului de firme PANIFCOM

Baza materială a departamentului de panific ație este compusă din următoarele active principale:
– Moară de grâu – construită în 1912, a ajuns prin modernizări exclusive la o capacitate
de măciniș de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de proveniență românească (15 valțuri
tip Topleț) și turcea scă ( umidificatoare, mașini de griș ). În urma procesului de măcinare se
pot obține toate tipurile de făină, diferențiate în funcție de conținutul în cenușă și substanțe
minerale;
– Cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot orașul .

Grupul de firme Panifcom deține o gamă largă de produse de panificație, în cadrul firmei producându -se
diverse tipuri de pâine dintre și anume:
• Gama Benefic a ce cuprinde șapte tipuri de pâine ( feliuța cu semințe, 3 boabe î ntregi
franzelă, toas t albă, toast integrală, toast secară, 3 boabe – 5 semințe , franzelă cu secară
și nucă feliată ) ;
• Pâine proaspătă ( franzelă albă simplă , franzelă semialbă simplă ) ;
• Pâine specialități ( pâine împletită simplă, margaretă albă, baghetă albă cu oregano, pâine
neagră rotundă de casă, colacul cunună, pâinea lui Ștefan neagră neambalată, pâinea lui
Ștefan uriașă, pâine la metru neagră ) ;

29

Figura nr. 3.4 Produse oferi te de grupul de firme PANIFCOM

• Pâine specialități ambalate ( pâine împletită ambalată, pâine albă tavă feliată , pâine
graham feliată, franzelă albă feliată, franzelă secară feliată, pâine neagră rotundă cu
secară feliată, pâine secară specială, pâinea lu i Ștefan ambalată, mix de crutoane,
fibroslim ) ;
• Panificație Măruntă ( Japoneze albe, chifle cu secară ambalate, chifle cu mac neambalate,
chiflă cu unt neambaltă, chifle cu unt ambalate, chifle negre cu semințe ambalate, chiflă
albă ambalată individual, chifle albe ambalate, hot dog alb cu susan ambalat, turte cu
măsline, turte negre cu tărâțe, colăcei ) ;
• Panificație Cozonaci ( Cozonac cu nucă și cacao ambalat, cozonac moldovenesc ) ;
• Patiserie ( Gogoși, pachețel caise, pateu cu brânză, plăcintă cu brân ză, plăcintă cu
cașcaval, plăcintă cu vanilie, ștrudel ) .

3.3 INFORMAȚII ECONOMICE CU PRIVIRE LA S.C PANIFCOM S.A

Din structura personalului rezultă o importanță sporită acordată personalului care lucrează în
cadrul compartimentelor de producție și com ercializare, care au un rol esențial în activitatea societății.
Departamentul vânzări este inclus în cel de marketing.

30

STRUCTURA PE COMPARTIMENTE
18%
29%
5%29%2%7%10%Ateliera moara
Atelier panificatie
Atelier Patty-Bar
Compartimentul comert
Birou financiar-contabil
Compartiment transport
Personal auxiliar
Figura 3.6 Structura pe compartimente a personalului

Totodată se poate observa un management corect din punc t de vedere economic, există un număr
de conducere foarte restrâns, cu câteva persoane cheie, iar restul personalului se află pe prima linie de
producție, astfel se elimină problemele organizatorice în care există mai mulți manageri care iau decizii
diferi te și în contradictoriu.

Tabelul 3. 1
Principa lii furnizori S.C Panifcom S.A cu valorile contractate
Denumire furnizor Produse/servicii Valoare ( mil
lei )
S.C VINIFRUCT S.A Sare,amelioratori 20
S.C AGROMEC S.A Făină 60
S.C ROMPAN S.A Iași Drojdie 40
S.C DISCRET S.A Iași Amelioratori 40
S.C UNIREA S.A Iași Ulei, margarină 10
S.C ZEELANDIA S.A Iași Ingredienți pentru patiserie 5
S.C COCA COLA S.A Iași Băuturi răcoritoare 25
S.C LACTIS S.A Iași Brânzeturi 1
S.C KOSAROM S.A Pașcani Preparate carne 25
S.C BUCOVINA S.A Suceava Sortimente apă 20
S.C E -ON S.A Iași Energie electrică 70
S.C TERMOFICARE S.A Iași Energie termică 20
S.C ROMGAZ S.A Iași Gaz metan 28

31
Principalii clienți S.C Panifcom S.A sunt: S.C ALFA COMPLEX S.R.L Pașcani, S.C
ALIMENTA RA S.R.L Iași, S.C GRIGOSTAR S.R.L Iași, S.C PAGA S.R.L Iași, S.C TABI -IMPEX
S.R.L Iași, S.C ALIMENT -GELY S.R.L Iași, S.C CESA S.R.L Iași, S.C RADU OLMER S.R.L Iași,
S.C FAMILIAL S.R.L Iași, S.C TOP CARMIS S.R.L Iași, S.C LAVI RAL S.R.L Iași, S.C GRSM S.R. L
Iași, S.C TUDOR S.R.L Iași, S.C PROMPT MIX S.R.L Iași, S.C KAVALA S.R.L Iași, S.C
FLORIDAN S.R.L Iași, S.C SIMONA S.R.L Iași
Principalii furnizori S.C Panifcom S.A sunt (tab. 3.1) : S.C VINIFRUCT S.A, S.C AGROMEC
S.A, S.C ROMPAN S.A Iași, S.C DISCRET S.A Iași, S.C UNIREA S.A Iași, S.C ZEELANDIA S.A
Iași, S.C COCA COLA S.A Iași, S.C LACTIS S.A Iași,S.C KOSAROM S.A Pașcani, S.C BUCOVINA
S.A Suceava, S.C E -ON S.A Iași, S.C TERMOFICARE S.A Iași, S.C ROMGAZ S.A Iași cu o valoare
totală contractată de circa 364 mil. lei.
Principalii concurenți S.C PANIFCOM S.A sunt: S.C VEL PITAR S.A, S.C BOROMIR IND,
S.C TITAN S.A, S.C DOBROGEA GROUP, S.C BĂNEASA S.A, S.C MOPAN Suceava dar
managementul companiei consideră că întotdeauna competiția determină creșterea performanțe lor iar
creșterea performanțelor determină consolidarea firmei.

Figura nr. 3.7 Evoluția activelor fixe și imobilizate în perioada 2013 -2018

Cifra de afaceri reprezintă indicatorul din contul de profit și de pierdere. Aceasta exprimă forț a
de vânzare a firmei ș i cuprinde mărfurile, producția vândută , adaugându – se subvențiile pentru
exploatare. Dacă predomină mărfurile, firma are afaceri in zona de comerț. Dacă predomină producția,
firma are afaceri in zona de producție. Structura poate fi mixtă , comer ț- producție.

32

Figur a 3.8 Evolu ția cifrei de afaceri în perioada 2013 -2018

Din analiză rezultă că cifra de afaceri a firmei S.C. PANIFCOM S.A . are o valoare medie de 25,8 mil lei
și este in creștere de la an la an, față de anii anteriori cu cca. 35,7 mi l lei. Venituri le totale au înregistrat
o medie de 32,5 mil lei, cheltuieli le totale 2 9,0 mil lei, profit ul brut 32,9 mil lei și Profit net 3,1 mil lei.

33

CAPITOLUL 4. IMPACTUL INVESTIȚIILOR REALIZATE PRIN ACCESAREA
FONDURILOR EUROPENE LA S.C PANIFCOM S.A

4.1 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

Ratele echilibrului financiar se împart în două categorii și anume: rate de activ și rate de pasiv.
Pentru ratele de activ a fost determinată rata activelor imobilizate și rata activelor circulante iar pentru
datele de pasiv au fost determinate
Rata activelor imobilizate (fig. 4.1) este un indicator utilizat, în general, de către analiști pentru
a măsura performanța operațională. Acest raport de eficiență compară vânzările nete (situația veniturilor)
cu activele fixe (bilanț) și măsoară capacitatea unei companii de a genera vânzări nete din investițiile
sale în active fixe, respectiv proprietăți, instalații și echipamente . Soldul mijloacelor fixe este utilizat ca
net al amortizării acumul ate. În general, un raport mai mare al cifrei de afaceri a activelor fixe indică
faptul că o companie a utilizat mai eficient investiții în active fixe pentru a genera venituri . Relația de
calcul este:
RAi = 𝐴𝑖 / 𝐴𝑡 𝑥100, unde Ai – activ e imobiliza te, At – activ e totale
Rata activelor circulante este un raport de lichiditate care măsoară capacitatea unei companii de a
plăti obligații pe termen scurt sau cele datorate în termen de un an. Acesta spune investitorilor și
analiștilor cum o companie poat e maximiza activele curente din bilanțul său pentru a -și satisface datoria
curentă și alte datorii.
Raportul curent este uneori denumit „fondul de rulment” și îi ajută pe investitori să înțeleagă mai
mult despre capacitatea unei companii de a -și acoperi da toria pe termen scurt cu activele curente.
Punctele slabe ale raportului actual includ dificultatea de a compara măsura între grupurile de
industrie, supra generalizarea soldurilor specifice activelor și datoriilor și lipsa informațiilor în trend.
Aceasta se determină după relația de calcul :
RAc = 𝐴𝑐 / 𝐴𝑡 ⁄ 𝑥100 , unde Ac – activ e circulant e, At – active total e

34

Figura nr. 4.1 Evoluția ratelor activelor fixe și imobilizate (%) în perioada 2013 -2018

Raportul curent compară toate activele curente al e unei companii cu datoriile curente. Acestea
sunt definite ca active care sunt numerar sau vor fi transformate în numerar într -un an sau mai puțin,
precum și pasive care vor fi plătite într -un an sau mai puțin.
Profitul brut exprimă capacitatea firmei de a fructifica resursele consumate astfel încât să fie
posibilă recompensarea acestora și obținerea unei valori economice suplimentare. Acesta se determină
ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale. Profitul net reprezintă profitul rămas du pă plata
impozitului pe profit.

Figura nr. 4.2 Profitul brut și net (mii lei) în perioada 2013 -2018

Profitul brut (fig. 4.2) a înregistrat în anul 2013 o valoare de 1,38 mil lei și a înregistrat o
creștere semnificativă de 831,1 mii lei pe an ceea ce reprezintă în procente 25,3% față de valoarea medie
multianuală de 3.3 mil lei. Profitul net a crescut cu 795,7 mii lei pe an reprezentând cca. 25,9% din

35
profitul net mediu obținut în perioada analizată. În anul 2014 s -a înregistrat o abatere de la trendu l
general datorită unor condiții conjuncturale în care prețul unor materii prime au fost mai bine negociate
și s-au obținut unele contracte ferme avantajoase de desfacere. Acest avantaj competitiv nu s -a păstrat în
anii următori.
Eficiența economică se determină prin productivitate a muncii (pentru eficiența economică a
muncii) și diferite rate de rentabilitate (pentru eficiența economică a capitalului) precum:
1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (Pb) și cifra de afaceri (CA) x 100
2. Rata profitului net (Rpn) – raport între profitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA) x 100
3. Rata generală de rentabilitate – raport între profitul brut (Pb) și cheltuielile totale (CT) x 100
Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiz a profit în relația cu propriile
interese, în activitatea de producție.

Figura nr. 4. 3 Productivitatea muncii (mii lei/pers ) în perioada 2013 -2018

Productivitatea muncii (fig. 4.3) se determină ca raport absolut între cifra de afaceri (CA) și
numărul de angajați sau timpul lucrat. În acest caz s -a determinat productivitatea muncii în mii lei per
persoană angajată rezultând o valoare medie multianuală de 313,7 mii lei un indice mediu anual de 33.3
mii lei ceea ce reprezintă cca. 10,6 % din media multia nuală.

36

Figura nr. 4. 4 Rata profitului brut și net (%) în perioada 2013 -2018

Rata profitului brut (fig. 4.4) a înregistrat valoare a medie multianuală de 9,1 mii lei , indicele
mediu anual fiind de 1,0 mii lei , reprezentând cca. 10,5 din media multian uală. Rata profitului net are
valoare a medie multianuală de 8,4 mii lei , un indice mediu anual de 1,0 mii lei ceea ce reprezintă cca.
11,8 din media multianuală.

Figura nr. 4. 5 Rata generală de rentabilitate (%) în perioada 2013 -2018

În ceea ce p rivește r ata generală de rentabilitate (fig. 4.5 ) , din perioada 2013 -2018, media
multianuală înregistrează valoarea de 11,0 mii lei, indicele mediu anual este de 2,0 mii lei, astfel
indicând cca. 17,9 din media multianuală.

37
4.2 ANALIZA EFICIENȚEI ECO NOMICE A INVESTIȚIEI

Eficiența economică a investiției s -a determinat în funcție de nivelul investiției și impactul
acesteia asupra altor indicatori economici precum activele totale, cifra de afaceri, veniturile totale și
cheltuielile totale. Pe baza aces tora s -a determinat o evoluția indicatorilor economici de eficiență precum
productivitatea muncii și rentabilitatea.
Pentru previzionarea evoluției principalilor indicatori s -a procedat la determinarea relației de
determinare dintre indicatorii înregistraț i de unitatea cercetată și principalii indicatori macroeconomici.

Figura nr. 4.6 Relația de regresie dintre activele totale înregistrate la unitatea cercetată și PIB -ul
Românei 2013 -2018

Pentru relația dintre produsul intern brut și activele totale (fig. 4.6) coeficientul de corelație
Pearson a fost de 98,3, coeficientul de regresie R² = 0,9758 și ecuația de regresie y = -0,1092×2 +
241,18x – 76866. În consecință previzionarea activelor totale s -a făcut după evoluția previzionată a
produsului intern bru t.

38

Figura nr. 4.7 Previziunea activelor totale la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022 după PIB –
ul Românei
În anul 2019 a ctivele totale previzionate și produsul intern brut (fig. 4.7) înregistrează valorile de
52, 627 mii lei , respectiv 920, 86 ml d lei , media activelor totale ajungând în anul 2022 la 56, 301 mii
lei și PIB ul fiind de 1101,04, ceea ce reprezintă o creștere de la an la an, față de anii anteriori.
Tabelul 4.1
Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru relația dintre venitu rile totale și indicatorii de
bilanț
Corelație cu principalii indicatori economici corel cu VT corel cu CT
ACTIVE TOTALE (mii lei.) 0,95 0,98
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (mii lei.) 0,94 0,95
ACTIVE CIRCULANTE (mii lei) 0,89 0,94
Stocuri (mii lei.) 0,94 0,97
Creante (mii lei.) 0,13 0,20
Casa si conturi la banci (mii lei.) 0,24 0,28
CHELTUIELI IN AVANS (mii lei.) – 0,83 – 0,88
DATORII (mii lei.) 0,91 0,95
VENITURI IN AVANS (mii lei.) – 0,89 – 0,93
CAPITALURI (mii lei.) 0,94 0,97
Capital subscris varsat (mii lei.) – –

39
Veniturile și cheltuielile totale au fost previzionate după previziunea activelor totale pentru care
s-au înregistrat valori satisfăcătoare ale coeficientului Pearson și ale coeficientului de regresie (tab. 4.1) .
În consecință s -a procedat la determinarea valorii activelor totale, veniturilor totale și a
cheltuielilor totale pe baza acestor corelații și a funcțiilor de regresie rezultate.
Pentru veniturile totale ecuația de regresie a fost d e y = 6E -06×2 + 1,345x – 14457 la un
coeficient R² = 0,9021 iar pentru cheltuielile totale 3E-06×2 + 2,2835x – 32610 14457 la un coeficient R²
= 0,9614 .

Figura nr. 4.8 Previziunea profitului brut la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022

Profitul br ut fără investiție (fig. 4.8) va înregistra o valoare medie multianuală de 3,9 mii lei ,
indice le mediu anual de 0,5 mii lei, ceea ce înseamnă cca. 12,7 din media multianuală. Rata profitului
brut cu investiție a înregistrat valoarea medie multianuală de 4,0 mii lei, indicele mediu anual fiind de
0,6 mii lei, ceea ce reprezintă cca. 14,3 din media multianuală.

40

Figura nr. 4. 9 Previziunea ratei profitului brut la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022

Rata profitul ui brut fară investiție (fig. 4.9 ) are o valoare medie multianuală de 8,9 mii lei, un
indice mediu anual de 0,1 mii lei, reprezentând cca. 1,3 din media multianuală. R ata profitului brut cu
investiț ie a înregistrat o valoare medie multianuală de 9,2 mii lei, indice le mediu anual de 0,3 mii lei
ceea ce reprezintă cca. 2,9 din media multianuală.

Figura nr. 4. 10 Previziunea ratei profitului net la unitatea cercetată în perioada 2019 -2022

Rata profitul ui net fără investiție (fig. 4.10) are valoare a medie multianuală de 7,5 mii lei, u n
indice mediu anual de 0,1 mii lei, ceea ce re prezintă cca. 1,3 din media m ultianuală. Rata profitului net
cu investiție a înregistrat o v aloare medie multianuală de 7,7 mii lei , indice le mediu anual reprezentând
0,2 mii lei din media multianuală care e ste de cca. 2,9.

41
Deci investiția realizată prin fonduri europene poate conduce la o creștere a performanțelor
economice ale unității cercetate deoarece presupune costuri inferioare de finanțare față de variante
precum creditele dar condiția necesară ține de în primul rând de eficiența investiției: o investiție eficientă
va permite recuperarea costurilor de finanțare și va produce performanță.

42

Concluzii

Fondurile europene sunt destinate creșterii coeziuni economice și sociale și reducerii
disparită ților în cadrul Uniunii Europene (UE). Nenumărate cercetări au realizat analize de impact a
politicilor regionale în Comunitatea Europeană. Unele cercetări arată că fondurile europene au contribuit
la dezvoltarea regională iar eficiența utilizării lor pare să crească. Impactul programelor europene se
extinde peste sfârșitul ajutorului. În agricultură, a determinat o creștere a veniturilor beneficiarilor, o
creștere a productivității muncii, au contribuit la menținerea locurilor de muncă și creșterea valoari i
adăugate brute și bunăstării populației agricole .
Obiectivele cercetării prezentate în lucrarea de față au contat în: 1. Realizarea unei documentări
cu privire la importanța accesării fondurilor europene pentru creșterea rentabilității si productivității
firmei; 2. Realizarea unui diagnostic economic al firmei; 3. Determinarea efectelor utilizării fondurilor
europene asupra rentabilității firmei;
Cifra de afaceri a firmei S.C. PANIFCOM S.A. are o valoare medie de 25,8 mil lei și este in
creștere de la an la an, față de anii anteriori cu cca. 35,7 mil lei. Veniturile totale au înregistrat o medie
de 32,5 mil lei, cheltuielile totale 29,0 mil lei, profitul brut 32,9 mil lei și Profit net 3,1 mil lei.
Profitul brut a înregistrat în anul 2013 o valoare de 1,3 8 mil lei și a înregistrat o creștere
semnificativă de 831,1 mii lei pe an ceea ce reprezintă în procente 25,3% față de valoarea medie
multianuală de 3.3 mil lei. Profitul net a crescut cu 795,7 mii lei pe an reprezentând cca. 25,9% din
profitul net mediu obținut în perioada analizată.
Productivitatea muncii în mii lei per persoană angajată rezultând o valoare medie multianuală de
313,7 mii lei un indice mediu anual de 33.3 mii lei ceea ce reprezintă cca. 10,6 % din media multianuală.
Investiția realizată prin fonduri europene poate conduce la o creștere a performanțelor economice
ale unității cercetate deoarece presupune costuri inferioare de finanțare.

43

Anexa 1
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 201 3 depuse la unitățile terito riale ale
Ministerului Finanțelor Publice .
ENUMIRE INDICATORI

Indicatori din BILANT Lei
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 12202019
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 10041459
Stocuri (materii prine, materiale consumabile, productie in curs de executie ,
semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 5395333
Creante 4143972
Casa si conturi la banci 478529
CHELTUIELI IN AVANS 604845

DATORII 13786652
VENITURI IN AVANS 2152512
PROVIZIOANE –
CAPITALURI – TOTAL, din care: 6909159
Capital subscris v arsat 1160800
Patrimoniul regiei –
Patrimoniul public –

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 21889729
VENITURI TOTALE 24650689
CHELTUIELI TOTALE 23272009
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 1378680
-Pierder e 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 1158354
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 93
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor legum inoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase

44

Anexa 2
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 201 4 depuse la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice .
DENUMIRE INDICATORI
Indicatori din BILANT
ACT IVE IMOBILIZATE – TOTAL 15727720
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 12791654
Stocuri (materii prime, xclusiv , productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
marfuri etc.) 8898923
Creante 3690216
Casa si conturi la banci 195515
CHELTUI ELI IN AVANS 549985

DATORII 16804637
VENITURI IN AVANS 1619537
PROVIZIOANE 0
CAPITALURI – TOTAL, din care: 10645185
Capital subscris varsat 1160800
Patrimoniul regiei 0
Patrimoniul public –
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 25687420
VENITURI TOTALE 31594460
CHELTUIELI TOTALE 27469919
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 4124541
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 3736026
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFO RMATIVE
Numar mediu de salariati 94
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea cerealelor
( xclusive orez),
plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare
de seminte oleaginoase

45

Anexa 3
Indicatori din situațiile financiare anuale l a 31 decembrie 2015 depuse la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice.

DENUMIRE INDICATORI
Indicatori din BILANT
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 18109291
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 15584828
Stocuri (materii prime, xclusiv , productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
marfuri etc.) 10021865
Creante 5485982
Casa si conturi la banci 69981
CHELTUIELI IN AVANS 340105

DATORII 18372834
VENITURI IN AVANS 1108851
PROVIZIOANE 0
CAPITALURI – TOTAL, din care : 14552539
Capital subscris varsat 1160800
Patrimoniul regiei 0
Patrimoniul public 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 23585944
VENITURI TOTALE 29703740
CHELTUIELI TOTALE 27799379
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 1904361
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 1875159
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 81
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea cerealelor
( xclusive orez),
plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare
de seminte oleaginoase

46

Anexa 4
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2016 depuse la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice.

DENUMIRE INDICATORI
Indicatori din BILANT
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 19958199
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 16310172
Stocuri (materii prime, xclusiv , productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
marfuri etc.) 11361220
Creante 4787471
Casa si c onturi la banci 154481
CHELTUIELI IN AVANS 236724

DATORII 19129624
VENITURI IN AVANS 617567
PROVIZIOANE 0
CAPITALURI – TOTAL, din care: 16757904
Capital subscris varsat 1160800
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDER E
Cifra de afaceri neta 24465729
VENITURI TOTALE 31129208
CHELTUIELI TOTALE 28157395
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 2971813
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 2918522
-Pierdere 0
Indicatori din D ATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 70
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea cerealelor
( xclusive orez),
plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare
de seminte oleaginoase

47

Anexa 5
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2017 depuse la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice.

DENUMIRE INDICATORI
Indicatori din BILANT
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20864938
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 22400726
Stocuri (materii prime, xclusiv , productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
marfuri etc.) 15916807
Creante 3648568
Casa si conturi la banci 2828351
CHELTUIELI IN AVANS 245633

DATORII 23651255
VENITURI IN AVANS 126283
PROVIZIOANE –
CAPITALURI – TOTAL , din care: 19733759
Capital subscris varsat 1160800
Patrimoniul regiei –
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 26492962
VENITURI TOTALE 35852429
CHELTUIELI TOTALE 32025599
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 3826830
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 3582093
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 80
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea cerealelor
( xclusive orez),
plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare
de seminte oleaginoase

48

Anexa 6
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2018 depuse la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice.

DENUMIRE INDICATORI
Indicator i din BILANT
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 29051658
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 21447071
Stocuri (materii prime, xclusiv, productie in curs de executie, semifabricate,
produse finite, marfuri etc.) 16187146
Creante 5137135
Casa si conturi la ba nci 115735
CHELTUIELI IN AVANS 90478

DATORII 22983236
VENITURI IN AVANS –
PROVIZIOANE –
CAPITALURI – TOTAL, din care: 27605971
Capital subscris varsat 1160800
Patrimoniul regiei –
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de aface ri neta 32945802
VENITURI TOTALE 40590181
CHELTUIELI TOTALE 35056118
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 5534063
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 5136940
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 82
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cultivarea
cerealelor
( xclusive orez),
plantelor
leguminoase si a
plantelor
producatoare de
seminte oleaginoase

49

Bibliografie

Agovino, M., Casaccia, M., Crociata, A. (2016). The impact of European Regional Development Fund
on separate waste collection: Evidence from Italian regions, Elsevier SCI,LTD, Environmental
Science & Policy, Vol: 61, 97 -107.
Badea M, Lupu M.M. , Proiecte eligibile cu fonduri europene, Editura Gold, 2010 , București , p 127.
Balogh, M., Coros, M.M., Negrea, N., Coros, M.E. (2010). The impact of European funds upon the
tourism development in macroregion one from Romania, Babes -Bolyai Univ, Faculty Political,
Adminstrative & Communication Sciences, Public Adm in Dept, Center Res Public Adm,
Transylvanian Review of Administrative Sciences, Issue: 31E, 5 -27.
Balzaraviciene, S., Pilinkiene, V. (2012). Evaluation of competitiveness of lithuanian economic sectors
using competitiveness indices: impact of European uni on funding, Vilnius Univ, Transformations
In Business & Economics, Vol: 1, Issue: 2, 98 -116.
Bălăceanu C., Mecanisme fundamentale ale Pieței Unice Europene, Pro Universitaria, București,
2012, p. 81.
Bărbuță F. 2107. România, absorbție a fondurilor europen e sub cea consemnată în Bulgaria sau Cehia,
AGERPRE S.
Bodescu D., Ștefan G., 2019, Economie rurală – Sinteze și aplicații, Editura I.I. de la Brad, Iași, 238 –
242.
Buchta, S., Buchta, T. 2009. Impact of the investment grants from the European funds on the
development of agriculture and rural areas, Inst Agricultural Food Information, Agricultural
Economics -Zemedelska Ekonomika, Vol: 55, Issue: 2, 59 -66
Cancelo, J.R., Faina, J.A., Lopez -Rodriguez, J. (2009). Measuring the Permanent Impact of European
Struct ural Funds on Peripheral Objective 1 Regions: The Case of Galicia, Routledge Journals,
European Planning Studies, Vol: 17, Issue: 10, 1535 -1558
Cardenete Flores, M.A., Delgado, M.C. (2015). A simulation of impact of withdrawal European funds
on Andalusian economy using a dynamic CGE model: 2014 -20, Elsevier Science BV, Economic
Modelling, Vol: 45, 83 -92.
Ciocan V., Liviu Tăut L., Drept European.Politici europene. Fonduri structurale, Editura GrafNet, 2007,
Oradea, p. 281 – 282.
Cini M., European Union poli tics, Oxford University Press, 2003, p.298 .

50
Cristea, M.P., Dona, I. (2017). The social economy in Romania and the impact of nonreimbursable
European Funds over this sector, Univ Agricultural Sciences & Veterinary Medicine Bucharest,
Scientific Papers -Serie s Management Economic Engineering in Agriculture and Rural
Development, Vol: 17, Issue: 2, 75 -79.
Dall'erba, S., Le Gallo, J. (2004). Regional convergence and the impact of European structural funds
over 1989 -1999: A spatial econometric analysis, Blackwell Publishing, Vol: 87, Issue: 2, 219 –
244.
Dubois, Hans F. W.; Fattore, Giovanni, "Public Fund Assignment through Project Evaluation".
Regional & Federal Studies, 2011 p355 –374.
Enguix, M.D.M., Garcia, J.G. Gallego, J.C.G., (2012). An Impact Analysis of the European Structural
Funds on the Variation of the Rate of Employment and Productivity in Objective 1 Regions,
Routledge Journals, European Planning Studies, Vol: 20, Issue: 4, 685 -705.
Esposti, R., Bussoletti, S. (2008). Impact of Objective 1 funds on regi onal growth convergence in the
European Union: A panel -data approach, Routledge Journals, Vol: 42, Issue: 2, 159 -173.
Florescu I. C. (2015). The Regional Development in Romania Based On the European Union Funds for
2014 -2020, INT Business Information Manag ement Assoc -IBIMA, Vision 2020: Innovation and
Sustainable Economic Competitive Advantage: From Regional Development to Global Growth,
2015, VOLS I – VII, 963 – 973.
Ignat, N.D.,Motorga, R.A.( 2016). Theoretical and practical aspects regarding the managemen t of
project sustainability – The impact on European Union funded projects, INT Business
Information Management Assoc -IBIMA, Vision 2020: Innovation Management, Development
Sustainability, And Competitive Economic Growth, 2016, VOLS I – VII, 1731 -1737 .
Iova, A.R., Cretu, D. (2017). The impact of the European Funds on the development of the rural area.
Case study, Univ Agricultural Sciences & Veterinary Medicine Bucharest, Scientific Papers –
Series Management Economic Engineering in Agriculture and Rural Deve lopment, Vol: 17,
Issue: 2, 187 -192.
Lima, M.C., Cardenete Flores, M.A. (2008). The Impact of European Structural Funds in the South of
Spain, Routledge Journals, Vol: 16, Issue: 10, 1445 -1457 .
Matusescu, C. (2012). The Impact of Structural And Cohesion Fu nds of the European Union in
Romania's local authorities, Nicolae Balcescu -Land Forces Academy, 18TH International
Conference – The Knowledge -Based Organization: Economic, Social and Administrative
Approaches to the Knowledge -Based Organization, Conference Proceedings 2, Book Series:
Knowledge Based Organization International Conference, 162 -170.

51
Moreno -Enguix, M.D.R., Gomez -Garcia, J., Gomez -Gallego, J.C. (2012). An impact analysis of the
European Structural Funds on the variation of the rate of employment and productivity in
Objective 1 Regions, Routledge Journals, European Planning Studies, Vol: 20, Issue: 2, 321 -340.
Nijkamp, P., Blaas, E. (2004). Comparative regional policy impact analysis – ex-post evaluation of the
performance of the European Regional -Development Fund, Blackwell Publishers, Journal of
Regional Science, Vol: 35, Issue: 4, 579 -597.
Nova, J., Strachova, M. (2017). Assessing the impact of European Union Funding for sport facilities at
local level, Univ Zagreb, Fac Kinesiology, Conference: 8th International Scientific Conference
on Kinesiology, 456 -460.
Omidi -Arjenaki O., Ebrahimi R., Ghanbarian D., 2016. Analysis of energy input and output for honey
production in Iran (2012 –2013), Renewable and Sustainable Energy Reviews 59, 952 –957.
Oprea D., Fonduri Europene pentru România, Editura Libris, Iași , 2007, p. 97 .
Profiroiu M., Profiroiu A., Popescu I., Instituții și Politici Europene, Editura Economică, București,
2008, p.167.
Rieger E., „Politica agricolă – Reforme limitate”, în Helen Wallace , William Wallace, Mark A, Pollack
(Coordonatori), Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, Institutul European din România,
București 2005, p.155.
Rodriguez -Pose, A., Fratesi, U. (2004). Between development and social policies: The impact of
European Structural Funds in Objective 1 regions, Carfax Publishing, Vol: 38, Issue: 1, 97 -113.
Rusu, A. (2015). GIS tools for the evaluation of the territorial impact assessment of transportation
projects funded by the European Union in Romania, STEF92 Technology LTD, Informatics,
Geoinformatics and Remote Sensing, VOL II (SGEM 2015), Book Series: International
Multidisciplinary Scientific GeoConference -SGEM, 907 -914.
Samaluk, B. (2017). Austerity stabilised through European funds: the impact on Slovenian welfare
administration and provision, Wiley, Industrial Relations Journal, Vol: 48, Issue: 1, 56 -71.
Sellke, P.; Dreyer, M. , 2011, "Enhancing Regionalisation of the Common Fisheries Policy: An
Opportunity and Challenge for Participatory Fisheries Governance in th e EU", p 211.
Sissenwine, M.; Symes, D. , 2007 "Reflections on the Common Fisheries Policy" , p216.
Stephen G.,"An Awkward Partner: Britain in the European Community", 1990, Oxford University
Press. pp. 56 –67.
Stoica , 2000 , "Procesul și analiza politicilo r publice" , Editura Fides, Iași, p.13.
Tescașiu B., Instituții europene . Schimbări și adaptări din perspectiva extinderii UE, Editura C.H.
BECk, București 2009, p. 97 -105.
Zawojska, A. (2009). Impact Assessment of the European Union Funds to support rura l population and
economy in Poland, Latvia Univ Agriculture, Conference: 10th International Scientific

52
Conference on Economic Science for Rural Development, Economic Science For Rural
Development, Book Series: Economic Science for Rural Development, Issue: 18, 150 -156.
***AFIR, (2017). Selection Report, Measure 313 – Component A, https://portal.afir.info accesat
la data de 12.12.2019 .
www.europa.eu. accesat la data de 10.12.2019 .
www. Fonduricomunitare.ro accesat la data de 02.12.2019 .
www.Fonduri -Structurale.ro accesat la data de 15.12.2019 .
www.insideurope.eu accesat la data de 20.12.2019 .