Caiet de evaluare [619706]

1
Caiet de evaluare

Specializarea Sport și Performanță M otrică
Anul III – Semestrul I

Conținutul portofoliului

1.Eseu de prezentare a activităților desfășurate la lecțiile de lucrări
practice.
2.Fișe indiv iduale de evaluare somatomotrică.
3.Fișe individuale de evaluare funcțională.
4.Fișe individuale de evaluare psihomotrică.
5.Fișe individuale de evaluare motrică.
6.Eseu de prezentare a unui materia l reprezentănd experiența
acumulată la cursul de “Evaluare motrică și somato -funcțională”.

2
1. Eseu de prezentare a activităților desfășurate la lecț iile de lucrări
practice
In domeniul educ ației fizice școlare, cat și in antrenamentul sportiv
cunoașterea elevului / sportivului pe baza aprecierii randamentului acestuia
capătă o semnifivație deosebită , care trebuie să surprindă caracteristicile
individuale in dinamica dezvoltării personalității.
Cunoscand capacitățile elevilor / sportivilor se poate stabili nivelul
indeplinirii obiectivelor educației fizice, se pot identifica inclinațiile, interesele,
aptitudinile, motivația și aspirațiile pentru a practica exerciții fizice.
In cadrul activităților desfășurate in lecțiile de lucrări practice, se prezintă
următoarele:
 noțiuni teoretice ale acțiunilor evaluative in procesul instructiv – educativ;
 exemple de măsurători somatice;
 probe pentru testarea capacităților funcționale;
 probe pentru testarea capacității motrice.
Lecțiile de lucrări practi ce trebuie să dispună de următoarele materiale:
calculator, instrumente de laborator, echipamente speciale etc.
In timpul procesului educațional trebuiesc respectate următoarele teme:
 Teste de motricitate ;
 Evaluarea capacității de efort aerob și anaerob;
 Măsurarea și evaluarea calităților motrice: viteză, indemanare, rezistență
și forță;
 Probe, norme și teste ca instrumente de evaluare in eforturile individuale
și in jocurile sportive.
2. Fișe individuale de evaluare somatometrică
“Somatometria este o metod ă obiecti vă de evaluare a dezvoltării fizice și
a stării de nutriție, pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul unor repere și
calculării indicilor antropometrici sau antropomorfi speciali.”( Moldovan, 2009,
P 141)
“Pe baza măsurătorilor corporale se sta bilește apoi tipul somatic, respectiv
proporțiile segmentelor corporale, definirea tipologică constituțională fiind

3
fundamentală atat in antropologie, cat și in activitatea de selecție sprtivă.”
(Moldovan, 2009, P 141)
Subiecții supuși evaluării sunt următ orii sportivi:
 S1: M . D.- sex feminin – Data nașterii: 29.08.1971
 S2: T . G.- sex feminin – Data nașterii: 01.04.1981
 S3: G. I. – sex feminin – Data nașterii:20.11.19 93
 S4:M.M -sex masculin -Data nașterii: 15.05.1995
 S 5: B. I. -sex masculin -Data nașterii: 07.01.1996

Fișă individuală nr 1 de evaluare somatometrică
Sportiv:S1 -F
Varsta: 45 ani
Nr crt Evaluare somatică Rezultat Unitate. de
măsură
1 Inălțime 1,68 m
2 Greutate 56 kg
2.1 IMC 19,23
3 Perimetrul toracelui 88 cm
3.1 Perimetrul toracelui in inspir 94 cm
3.2 Perimetrul toracelui in expir 86 cm
3.3 Elasticitatea toracelui 8 cm
4 Anvergura 1,64 m
5 Diametrul biacromial 39 cm

4
Fișă individuală nr 2 de evaluare somatometrică
Sportiv:S2 -F
Varsta: 3 5 ani
Nr crt Evaluare somatică Rezultat Unitate.de
măsură
1 Inălțime 1,65 m
2 Greutate 57 kg
2.1 IMC 20,17
3 Perimetrul toracelui 81 cm
3.1 Perimetrul toracelui in inspir 85 cm
3.2 Perimetrul toracelui in expir 80 cm
3.3 Elasticitatea toracelui 5 cm
4 Anvergura 1,62 m
5 Diametrul biacromial 40 cm

Fișă individuală nr 3 de evaluare somatometrică
Sportiv:S3 -F
Varsta: 23 ani
Nr crt Evaluare somatică Rezultat Unitate.de
măsură
1 Inălțime 1,58 m
2 Greutate 42 kg
2.1 IMC 15,3
3 Perimetrul toracelui 83 cm
3.1 Perimetrul toracelui in inspir 88 cm
3.2 Perimetrul toracelui in expir 81 cm
3.3 Elasticitatea toracelui 7 cm
4 Anvergura 1,55 m
5 Diametrul biacromial 35 cm

5
Fișă individuală nr 4 de evaluare somatometrică
Sportiv:S4 -M
Varsta: 21 ani
Nr crt Evaluare somatică Rezultat Unitate.de
măsură
1 Inălțime 1,71 m
2 Greutate 63 kg
2.1 IMC 22,17
3 Perimetrul toracelui 87 cm
3.1 Perimetrul toracelui in inspir 93 cm
3.2 Perimetrul toracelui in expir 82 cm
3.3 Elasticitatea toracelui 11 cm
4 Anvergura 1,7 m
5 Diametrul biacromial 43 cm

Fișă individuală nr 5 de evaluare somatometrică
Sportiv:S5 -M
Varsta: 22 ani
Nr crt Evaluare somatică Rezultat Unitate.de
măsură
1 Inălțime 1,75 m
2 Greutate 68 kg
2.1 IMC 21,37
3 Perimetrul toracelui 98 cm
3.1 Perimetrul toracelui in inspir 103 cm
3.2 Perimetrul toracelui in expir 98 cm
3.3 Elasticitatea toracelui 5 cm
4 Anvergura 1,73 m
5 Diametrul biacromial 44 cm

6

Tabel nr 1 – Centralizator cu r ezultate le inregistrate la evaluările somatice
individuale ale celor 5 subiecți

Nr
crt Evaluare
somatică / unit
de măsură Rezultat
S1-F Rezultat
S2-F Rezultat
S3-F Rezultat
S4-M Rezultat
S5-M Obs
1 Inălțime /m 1,68 1,65 1,58 1,71 1,75
2 G/kg -IMC 56 / 19,23 57 / 20,17 42 / 15,3 63 / 22,17 68 / 21,37
3 Perim etrul
toracelui /r.i.e/cm 88/94/86 81/85/80 83/88/81 87/93/82 98/103/9
8
3. Elasticitatea
toracelui /cm 8 5 7 11 5
4 Anvergura /cm 1,64 1,62 1,55 1,70 1,73
5 Diametrul
biacromial /cm 39 40 35 43 44

Legend ă:r-repaus / i-inspir / e -expir / F -feminin / M -masculin

7
2.1 Interpretarea indicilor som atici pe ntru cei 5 subiecti testați

 Sexul
Din c ei 5 subiecti testați 3 sunt de genul feminin și 2 de genul masculin.

Diagrama nr 1

 Varsta
Din cei 5 subiecți testați, 3 sunt sub 25 de ani și 2 peste 25 de ani

Diagrama nr 2

feminin
60%masculin
40%Sexul
feminin masculin
sub 25 ani
60%peste 25
ani
40%Varsta
sub 25 ani peste 25 ani

8
Indicatori somatici -descrierea și interpretarea probelor evaluate
1. Inălțimea – dimensiune longitudinală
„Este valoarea antropometrică in raport cu care se interpretează toți
ceilalți indici. Se măsoară intre vertex și planul plantelor. Subiectul se
poziționează in ortostatism, cu căl caiele, fesele și omoplații lipiți de perete sau
taliometru, bărbia in pi ept, astfel incat maginea superioară a conductului auditiv
extern și unghiul exter n al ochiului să se găsească pe orizontală.”(Moldovan,
2007, P143).
La noi in țară s -a ultilizat scara Rainer conform căreia subiecții cu valorile:
 pană in 159,9 au talie foarte mică ;
 160-163,9 – au talie medie ;
 164-169,9 – au talie mijlocie ;
 170-179,9 -au talie mare ;
 peste 180 cm -talie foarte mare.
Femeile sunt mai mici decat bărbații in medie cu circa 10 cm!
Subiecții pot fi:
 normosatural ;
 hipersatural ;
 subsatural (Moldovan, 2009, P143) .

Interpretare rezultate
Din cei 5 subiecți, unul (S3) are talie foart e mică, S1 și S2 au talie medie, iar S4 ș i
S5 au talie mare, conform scalei Rainer.

Diagrama nr 3 talie mică
64%talie
mijlocie
25%talie mare
11%Talia
talie mică talie mijlocie talie mare

9

Diagrama 3.1 – Datele comparative ale celor 5 subiecți după scara Rainer

2. Greutatea si Indice le da masă corporală – dimensiunea masei somatice
Se măsoară cu ajutorul cantarului medical. Unitate a de măsură este kilogramul
și gramul.
Subiecții pot fi:

 normoponderali ;
 hiperponderali (pană la obezi);
 hipoponderali (pană la debili fizic).
Indicele de masă corporală (IMC) reprezintă măsurarea masei corporale pe
baza inălțimii. IMC oferă indici foarte preciși referitor la cat de sănătoasă este
greutatea sportivului.
Valorile IMC pt adulți / Sursa: Nțional Institutes of Health, SUA.
 subponderabilitate < 18,5 ;
 normoponderal 18,5 -24,9 ;
 subponderabilitat e 25 – 29,9 ;
 obezitate>30. ( Moldovan, 2009, 153) .
Interpretare rezultate
Din cei cei 5 subiec ți, 4 sunt normopondera li și unul este subponderal conform
scalei Rainer și conform scalei IMC. 155160165170180185
168165
158171175
140150160170180190
foarte mică mică mijlocie mare foarte mareInălțimea
Series 1 S1 S2 S3 S4 S5

10

Diagrama nr 4

Tabel ale limitelor de greutate (kg) in funcție de inălțime (femei și bărbați)

Inălțime Obeză Supraponderală Robustă Ideală
157 >6 61-65 52-60 49-54
165 >72 6-72 57-65 53-59
168 >73 67-73 58-66 55-61
Femei
Bărbați
170 >81 74-81 65-73 61-67
175 >85 78-85 69-77 65-71

Tabel adaptat după Moldovan, curs 2009

Diagrama nr 4.1 – Datele comp arative ale S4 conform scalei Ra iner
normopon
deral
80%subponder
al
20%I.M.C
normoponderal subponderal
020406080
mică ideală robustă supraponderală obezăGreutatea
S3

11
3.Perimetrul toracic -dimensiune circulară
Se măsoară cu banda metrică, avand palmele la ceafă sau brațele
laterale. Pană la 9 -16 ani la fete și la băieți banda metrică este plasată in spate
sub unghiul inferior al omoplaților și in față sub aureola nervoasă, iar la fete la
nivelul articulației coastei a noua cu sternul supramamar. Se inregistrează
valorile in repaus, inspirație și expirație profundă forțată.
Diferența dintre aceste valori extreme ne arată elasticitatea toracelui.
Este in medie de 7 cm, atingand valori mai mari la persoanele care practică
sporturi ce solicită respirația toracală. Deci, elasticitatea toracică reprezintă
diferența dintre perimetrul toracic in inspir și cel in expir.
Valori normale > 9 cm. (Moldovan, 2009, P 151)
Interpretare rezultate
Din cei 5 subiecți, trei subiecți au elasticitate bună și doi au elasticitate scăzută.

Diagrama nr 5

4. Anvergura -dimensiune transversală
Reprezintă distanța dintre varful mediusului drept și cel al mediusului
stang, cu brațele intense orizontal la nivelul claviculelor .
Valoare: egală cu a taliei
Variațiile se notează cu +/ -“x” cm. ( Moldovan, 2009, P149)
Interpretare rezultate
Din cei 5 subiec ți nici unul nu are anvergura egală cu talia.
normoela
sticitate
60%hipoelasti
citate
40%elasticitate toracică
normoelasticitate hipoelasticitate

12

5. Diametrul biacromial -dimensiune transversală
Distanța dintre punctul distal al acromiului drept și cel al acromiului stang ( mare
este > 39 cm la femei și > 43 cm la bărbați) .(Moldovan, 2009, P149)
Interpretare rezultate
Cei 5 subiecți au valori normale ale diametrului biacromial.

3. Fișe individuale de evaluare funcțională

Proba funcțională este “un ansamblu de teste destinate determin ării și
evaluării capacităților funcționale ale unui organ sau a unui sistem ”(Moldovan,
2009, P 155)
 evaluare cardio -funcțională: frecvența cardiacă, tensiunea arterial ă,
capacitaea vitală, apnea etc
 evaluarea capacității de adaptare la effort -teste funcționale: testul
Ruffier, Lian, Harvard, Dorgo, Ast rand, testul Cooper (pentru rezistența
aerobă), etc.

Fișă individuală nr 1 de evaluare funcțională
Sportiv:S1 -F
Varsta: 45
Nr crt Evaluare funcțională Rezultat Unitate de
masură
1 VO2max 51,1 ml/kg/min
2.1 Tens. art sistolă 90 mmHg
2.2 Tens. art diastolă 70 mmHg
3 Frecvența cadriacă 42 Batăi/minut
4 Tesul Ruffie r 2,6
5.1 Apnee inspir 50
5.2 Apnee expir 3
6 Testul Dorgo 7
7 Testul Harvard excelent

13
Fișă individuală nr 2 de evaluare funcțională
Sportiv:S2 -F
Varsta: 35
Nr crt Evaluare funcțională Rezultat Unitate de
masură
1 VO2max 58,45 ml/kg/min
2.1 Tens. art sistolă 100 mmHg
2.2 Tens. art diastolă 60 mmHg
3 Frecvența cadriacă 58 Bătăi/mint
4 Tesul Ruffie 2,7
5.1 Apnee inspir 60
5.2 Apnee expir 26
6 Testul Dorgo 8
7 Testul Harvard excelent

Fișă individuală nr 3 de evaluare funcțională
Sportiv:S3 -F
Varsta: 23
Nr crt Evaluare funcțională Rezultat Unitate de
masură
1 VO2max 68,57 ml/kg/min
2.1 Tens. art sistolă 104 mmHg
2.2 Tens. art diastolă 59 mmHg
3 Frecvența cadriacă 88 Bătăi/minut
4 Tesul Ruffie 2,9
5.1 Apnee inspir 28
5.2 Apnee expir 19
6 Testul Dorgo 6
7 Testul Harvard excelent

14

Fișă individuală nr 4 de evaluare funcțională
Sportiv:S4 -M
Varsta: 21
Nr crt Evaluare funcțională Rezultat Unitate de
masură
1 VO2max 60,7 ml/kg/min
2.1 Tens. art sistolă 97 mmHg
2.2 Tens. art diastolă 59 mmHg
3 Frecvența cadriacă 85 Bătăi/minut
4 Tesul Ruffie 28
5.1 Apnee inspir 44
5.2 Apnee expir 27
6 Testul Dorgo 5
7 Testul Harvard bun

Fișă individuală nr 5 de evaluare funcțională
Sportiv:S5 -M
Varsta: 22
Nr crt Evaluare funcțională Rezultat Unitate de
masură
1 VO2max 42,19 ml/kg/min
2.1 Tens. art sistolă 120 mmHg
2.2 Tens. art diastolă 65 mmHg
3 Frecvența cadriacă 72 Bătăi/minut
4 Tesul Ruffie 2,9
5.1 Apnee inspir 49
5.2 Apnee expir 24
6 Testul Dorgo 6
7 Testul Harvard bun

15

Tabel nr 2 cu centralizarea rezultatelor inregistrate la evaluările funcționale
individuale ale celor 5 subiecți

Nr crt Evaluare
funcțională Rezultat
S1 Rezultat
S2 Rezultat
S3 Rezultat
S4 Rezultat
S5
1 VO2
max /ml/kg/min 51,1 58,45 68,575 60,7 42,19
2 Tensiunea
arterială 90/70 100/60 103/59 97/59 120/65
3 Frecvența
cardiacă 42 58 88 85 72
4 Testul Ruffier 2,6 2,7 2,9 2,8 2,9
5 Apnee/i/e 50/33 60/26 28/19 44/27 49/24
6 Testul Dorgo 7 8 6 5 6

Legendă : i-inspir / e – expir
Descriera probelor evaluate și interpretarea lor
1. VO2 max
Capacitatea aerobă maximă reprezintă nivelul maxim de consum de
oxigen al organismului. Aceasta depinde de capacitatea de adaptare a funcției
respiratorii și cardiovasculare.
Este unul din cele mai bune teste de măsurare cardiovasculare, deoarece
arată ca t de eficient este consumat O2 de către corp și reprezintă capacitatea
aerobică maximă a sportivului.
Modul cel mai precis de a testa VO2 max este prin exercițiile care
necesită un efort maximal, adică pană corpu l dă semne de epuizare completă
(Alergare montană -Enciclopedie).
La subiecții normali, VO2max este atinsă datorită imposibilității creșterii
debitului cardiac peste un anumit nivel. Calcularea VO2 max se face pe baza
monogramei Astrand, exprimarea se face fie in ml O2 / kg / minut, fie sub
forma de multiplu al MET. Rezultatele se compară cu valoarea teoretică, ca re
se calculează conform formule i:
VO2 max teoretic=45,8 -(0,17 x varsta) (Moldovan, 2009, P161) .

16

Tabel nr 3 VO2 max nivel femei (mm/kg/min )
Varstă 18-25 26-35 36-45
excelent 56 52 45
bun 47-56 45-52 38-45
peste medie 42-46 39-44 34-37
medie 38-41 35-38 31-33
sub medie 33-37 31-34 27-30
slab 28-32 26-30 22-26

Tabel adaptat după Alergare și maraton -Enciclopedie P184

Tabel nr 4 VO2 max nivel bărbați (mm/kg/min)
Varsta 18-25 26-35 36-45
Excelent 60 56 51
Bun 52-60 49-56 43-51
Peste medie 47-51 43-48 39-42
Medie 42-46 40-42 35-38
Sub medie 37-41 35-39 31-34
Slab 30-36 30-34 26-30

Tabel adaptat după Alergare și maraton P184

Interpretare VO2 max

17
Toți cei 5 subiecți testați au VO2max excelent, o condiție fizică foarte bună
conform tabelelor de mai sus.

2. Tensiunea arterială

Reprezintă presiunea exercitată de coloana de sănge asupra peretelui
vascular, in timul contracției și relaxării ritmice a inimii.
Există două componente ale presiunii sanguine:
1. presiunea sisto lică – este pre siunea exercitată asupra perețil or arteriali cand
inima se contr actă ( in sistolă) – cu valori normale intre 100 și 130 mm coloană
de Hg;
2. presinea diastolic ă – este presiunea exercitată asupra pereților arteriali cand
inima se relaxează intre două contracții (in diastolă) – cu valori normale sub 83 –
85 mmHg.
 T.A normală: intre 100 -130 / < 83-85 mmHg ;

 T.A. normală inaltă: 130 -139 / > 85-89 mmHg ;
 H.T.A. gradul 1: 140-149 / 90 -99 mmHg;
 H.T.A. gradul 2: 150 -159 / > 100 mmHg ;
 H.T.A. gradul 3: peste 160;
 H.T.A. sub 10 / <60 mmHg (Moldovan,2009,P 156) .

Interpretare T.A.

Din cei 5 subiecți testați 2 subiecți prezintă H.T.A și 3 subiecți au tensiunea
arterial a normală.

18

Diagrama nr 6

3. Frecvența cardiacă
Reprezintă numărul contracțiilor miocardului in unitatea de timp. Măsurarea se
face prin metoda palpatorie la vena carotidă, in ortostatism.
 valori normale: intre 60 -100 de batăi pe minut;
 bradicadrie: <60 de batăi pe minut;
 tahicardie: > 10 0 bătăi pe minut (Moldovan, 2009, P156) .
Interpretare frecvența cardiacă
Din cei 5 subiecți testați 2 subiecți prezintă bradicardie și 3 au valori normale
ale frecvenței cardiace.

Diagrama nr 7
40%
60%Tensiunea arterială
H.T.A tensiune normala
40%
60%Frecvența cardiacă
bradicardie frecvență normală

19
4. Testul Ruffier

„Ne oferă informații asupra adaptării aparatului circulator la efort. El se
bazează pe va loarea frecvenței cardiace luată in repaus, după 5 -6 minute de
odihnă sau dimineața după trezire, in poziția culcat sau șezănd (T1), după un
efort standard de 30 de genuf lexiuni executate in 30 de secun de. Se
inregistrează frecvența cardiacă imediat după efort (T2) și după un minut de
repaus (T3). Se masoară de regulă pe 15 secunde in poziția șezand. Se aplică
formula:
TR=[(T1+T2+T3) -200] / 10.
Interpretatrea probei se face in fu ncție de numărul de puncte obținute, astefl:
 valori intre 0 -5-foarte bine;
 valori intre 5,1 -10-bine;
 valori intre 10,1 -15-suficient;
 valori peste 15,1 -slab”(Moldovan,2009, P157) .
Interpretare testul Ruffier
Toți cei 5 subiec ți testați prezintă o adaptare bună la efort.

20

5. Apnee in inspir și expir
“Tipul de apnee reprezintă perioada de oprire voluntară a respira ției, in
cond iții de hipoxie și acumulare de CO2. Arată adaptarea aparatului respirator
la efort.
Proba este următoarea: subiectul aflat in ortostatism efectuează un
număr de respirații, după care va executa o inspirație maximă cu apnee, cat
este de posibil. In continuare va efectua un număr de respirații de repaus timp
de 2 -3 minute, după care va exexuta o expirație maximă cu apnee, cat este
posibil. Se notează timpii de apnee după inspirația maximă și după expirația
maximă.
Rezultatele normale sunt:
– după inspirația maximă: 60 secunde
– după expirația maximă : 20 secunde ” (Moldovan, 2009, PP156 -157) .
Interpretare testul apnee
Din cei 5 subiecți testați unul singur a inregistrat valori normale ale timpului de
apnee după inspirația maximă și expirația maximă.

Diagrama nr 8

6. Testul Dorgo
„Urmărește frecvența cardiacă prin palparea arterei radiale in
ortostatism după cum urmează:
-P1= puls inainte de antrenament;
-P2=puls in minutul 1 după antrenament; 20
80apnee
bun slab

21
-P3=puls in minutul 3 după antrenament;
-P4= puls in minutul 5 după antrenament.
Formula de calcul este:
I.D.= [(P1+P2+P3+P4) -200] / 10.
Interpretare:
– valori de -10, -5=foarte bine (FB);
– valori de -5, 0 =bine (B);
– valori de 0, 5=mediu (M);
– valori de 5, 10=satisdăcător (S);
– valori peste 10=nesatisfăcator (N)” (Moldovan, 2009,P165).

Interpretare testul Dorgo
Toți cei 5 subiecți testați au inregistrat valori foarte bune.

7. Testul Harvard
Oricine dorește să aibă o condiție bună poate folosi testul Harvard care
monitorizează sistemul cardiovascular.
Constă in urcarea și coborarea continua, o data la fiecare 2 secunde, pe o bancă
cu in ălțimea de 40 -50 cm, timp de 5 minute și inregistrarea ritmului cardiac.
Notează ritmul cardiac la 1 minut după terminarea testului, din nou după 2
minute și in cele din urmă, după 3 minute. Sefolosește următoarea formula
pentru evaluarea condiției fizice:
Nivelul condiției fizice=30 000/2x(R1+R2+R3).
Jocurile sportive necesită un si stem cardiovascular puternic și e ficient, care să
permit o recuperare rapidă intre inscrierile punctelor. (Alergare montană –
Enciclopedie)

22
Rezultatele testului Harvard:
 >90 condiție fizică excelentă;
 80-89 condiție fizică bună;
 65-79 condiție fizică peste medie;
 55-64 condiție fizică sub medie;
 <55 condiție fizică slabă.

Interpretare rezultate testul Harvard
Din cei 5 subiecți 3 au o condiție fizică excelentă și 2 au o condiție fizică
bună.

Diagrama nr 9

excelent
60%bună
40%Testul Harvard
excelent bună

23

4. Fișe individuale de evaluare psihomotrică

“Psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții
psihice care asigură atat re cepția informațiilor, cat și execuția adecvată a
actului de răspuns. Atat ca aptitudine, cat și ca funcție complex de reglare a
comportamentului individual.” ( Moldovan, curs 2009 )

Componentele psihomotricității:
 Sensibilitatea chinestezică;
 Lateralitatea;
 Ideomotricitatea;
 Cordonare dinamică și static ă– totală și
segmentală;
 Schema corporală;
 Echilibru;
 Orientarea spațio – temporală;
 Agilitatea.

Fiecare subiect a fost supus următoarelor evaluări psihomotrice:
Fișă individuală nr …. de evaluare psihomotrică
Sexul:
Varsta:
Nr crt Evaluare psihomotrică Rezultat
1 Test de coordonare psiho -motorie
2 Test pentru testarea echilibrului -testul Flamingo
3 Test pt echilibru -unipodal
4 Test de apreciere a perseverenței
5. Testul Benton

24
Descrierae și interpretarea testelor evaluate
1. Test de co ordonare psiho -motorie
“Acesta se realizează cu o probă de control de apreciere a distanței.
Subiectul este legat la ochi, cu o bandă netransparentă, la capătul unei linii
drepte cu o lungime de 7 m, trasată pe sol. Proba constă in parcurgerea lungimii
liniei, legat la ochi si se oprește in momentul in care apreciază că a ajuns la
capătul liniei. Se inregistrează cu x intre tălpi locul unde s -a oprit.
Evaluarea acestei probe se face in felul următor: dacă subiectul a depășit
lungimea liniei sau dacă nu a ajuns la capătul acesteia se inregistrează nr de cm,
diferența plus sau minus, se apreciază astfel:
 0-10 cm FB;
 11-30 cm B;
 31-50 cm S;
 Peste 50 cm N.” (Moldovan, 2009, P172).
Interpretare rezultate
Subiectul Descriere
S1 FB
S2 FB
S3 B
S4 S

Diagrama nr 10
Subiecții 1 și 2 au obținut cel mai bun calificativ.
40%
40%20%Coronare psihomotrică
FB B S

25
2. Testarea echilibrului – Testul Flamingo
Subiectul este pus să stea intr -un picio r pe o bară metalică de 3 cm și
inaltă de 4 -5 cm, timp de 30 de secunde, cu un membru superior ridicat, iar cu
celălalt ținand piciorul ridicat.
Interpretare rezultate
Subiectul Descriere
S1 A reusit să stea in echilibru 30 s
S2 S-a dezechilibrat
S3 S-a dezechilibrat
S4 A reusit să stea in echilibru 30 s
S5 S-a dezechilibrat
S6 S-a dezechilibrat

Diagrama nr 11
Subiecții 1 și 4 au reușit să treacă testul Flamingo.

3. Testarea echilibrului – Testul unipodal
Intr-un picior cu brațele incruciș ate pe piept s e cronometrează cat iși
poate ține echilibrul (30 -150 secunde)
Interpretare rezultate
Subiectul Rezultat
S1 35 s
S2 70 s
S3 39 s
S4 25 s
S5 28 s reusit
60%nereusit
40%Testul Flamingo

26

Diagrama nr 12

4.Testul Benton – de memorizare vizuală

Acest test are ca obiectiv evaluarea percepției vizuale , a memoriei vizuale și a
capacității de reconstituire vizuală. O serie de desene simple și complexe sunt
prezentate timp de 5 – 10 secunde. Subiectul trebuie să reproducă desenul
după diverse intervale de timp (copiere directă, reproducerea imediată și
reprod ucerea după un interval de 15 secunde) ( www.academia.edu.ro ).
Interpretare rezultate
Pe 5 coli format A4 au fost prezentate următoarele:

6040Testul unipodal
reușit nereusit

27

Din cei 5 subiecți unul singur a reușit să reproducă prezentările d upă 15
secunde.

5.Test pt dezvoltarea capacității cognitiv -intelectuale -Aprecierea
perseverenței

Se efectuează după testarea conform căreia cei examinați execută
alergarea pe distanța de 3 km.

a reusit
20%
nu au reusit
80%Test Benton
a reusit
nu au reusit

28
Interpretare rezultate :
 executarea alergării fără manifestarea emoțiilor negative -5puncte;
 executarea alergării fără manifestarea emoțiilor -4 puncte;
 excutarea a 0,75 % din alergarea propusă -3 puncte ;
 executarea a 0,5 % din alergarea propusă – 2 puncte;
 cedarea după executarea mai puțin de 0,5% -1 punct.

Subiectul Rezultat
S1 5 p
S2 5p
S3 2p
S4 1p
S5 3p

Diagrama nr 13

5. Teste de memorie -metoda memorării cifrelor
Subiecților le era prezentată o planșă pe care se aflau scrise, intr -o ordine
oarecare, cifrele de la 0 la 9. Planșa era expusă timp de 10 secunde, după care
subiecții trebuiau să reproducă in scris nr, in ordinea in care acestea erau pe
planșă. Timpul max im de gandire era de 60 secunde.( Moldovan, 2009).
Interpretare rezultate
40% dintre subiecți au reușit să treacă testul, iar 60% nu au reușit. 40
202020Aprecierea perseverenței
5p 2p 1p 3p

29

Diagrama nr 14

5. Fișe individuale de evaluare motrică

“Gradul de apreciere a pregătirii fizice poate fi determinat pe baza
testărilor efectuate la anumite probe care să scoată in relief nivelul de
dezvoltare al principalelor calități motrice (viteză, rezistență, forță,
mobilitate).”(Moldovan, curs)
Indicatori motrici
 Forța – se măsoară dinamometru Colin;
 Viteza- se măsoară cu cronometrul sau in laborator cu aparate speciale;
 Rezistența – proba Margaria;
 Indemanarea – măsurarea se face in funcție de modul in care se manifestă
in ramura de sport practicat.
„Cunoașterea nivelului capacității motrice a sportivilor e ste esențială pentru
evaluarea efectelor și rezultatelor procesului instructiv educativ.” (Moldova,
2009, P180).
Mobilitate:
 mobilitatea articulației coxo – femurale;
 mobilitatea articulației scapulo – humerale;
 mobilitatea coxo – femurală.
 elasticitate a, mobilitatea coloanei vertebrale (Moldovan, Evaluare
Motrică și Somato Funcțională, 2016).
Fiecare subiect a f ost supus următoarelor evaluări motrice: 6040test memorie
reusit nereusit

30
Fișă individuală nr…. de evaluare motrică
Subiectul:
Varsta:
Nr crt Evaluare motrică Rezultat
1 Testul Cooper
2 Test pentru evaluarea motricității -calități
motrice (V,R,I,F)
3 Test pt evaluarea
forței(spate,abdomen,membere)
4 Test de ev motrică la jocul de baschet
5 Elasticitatea, mobilitatea coloanei vertebrale

Descrierea probelor evaluate

1. Testul Cooper – test de teren
„Constă in parcurgerea in alergare a celei mai mari distanțe posibile in 12
minute, sunt utilizate pentru estimarea aptitudinii fizice in funție de
performanța realizată. ” (Moldovan, 2009, P184)
Măsoară capacitatea organismu lui de a utiliza oxigenul in timpul alergării.

31

Tabel nr 5 – Testul Cooper -Centralizarea rezultatelor celor 5 sportivi
Subiectul Testul Cooper Rezultat / m
S 1 3100 m
S2 3550 m
S3 3200 m
S4 3500 m
S5 3450 m

Diagrama nr 15 – Clasificarea sportivelor in urma evaluării motrice –
individual e la testul Cooper

Interpretare rezultate :
In urma testului Cooper se observă că cel mai bun rezultat inregistrat este
de 3550 m alergati in 12 minute, iar rezultatul cel mai slab este de 3100 m,
diferența fiind de 450 m.

31003550
32003500
3450
280029003000310032003300340035003600
s1 s2 s3 s4 s5

32
2. Test pentru evaluarea motrică individuală
Capacitatea evaluată Instrument de evaluare
Viteza Alergare de viteză 50 m (secunde)
Rezistența Alergare de durată 800 m(min și
secunde)
Forța Săritura in lungime de pe loc(cm)
Indemanare Aruncarea mingii de oină (m)

Descrierea probelor evaluate
Alergarea de viteză pe distanța de 50 m cu start din picioare :
 Se execută in linie dreaptă pe teren plat;
 Se trasează liniile de plecare și sosire;
 Cronometrul se pornește la mișcarea piciorului din spate;
 Se inregistrează timpul realizat in secunde și fracțiuni de secunde.
Săritura in lungime de pe loc :
 Din poziția stand inpoia liniei, tălpile depărtate la nivelul umerilor,
avantate prin indoirea și extensia picioarelor simult an cu balansarea
brațelor;
 Impulsia energică, săritura in lungime și aterizare pe ambele picioare;
 Se măsoară lungimea săriturii de la linie pană la călcaie.

Alergarea de durată :
 Se desfășoară pe teren plat fără denivelări;
 Alergarea este continuă, in ritm propriu, pe duratele corespunzătoare
fiecărui cali ficativ.
Aruncarea mingii de oină:
 Aruncarea este azvarlită cu o mană pe deasupra umărului, cu mingea de
oină;

33
 Se inregistrea ză numărul de incercări reușite

Nr crt Subiect Alerg . de V
50 m (s) Alerg . de R
800 m (min
și sec) Arunc .oinei
/ m Sărit . in L de
pe loc / m
1 S1 8,5 3,43 24 1,6
2 S2 6,9 3,29 17 1,56
3 S3 6,8 3,3 19 1,74
4 S4 8,1 3,31 27 2,05
5 S5 8,6 3,34 20 1,5

Tabel nr 6 cu centralizarea rezultatelor la evaluările motrice individuale –
grupa experiment

Diagrama nr 16
Subiectul nr 3 a obținut cel mai bun timp la alergarea de viteză, iar S5 cel
mai slab timp

Diagrama nr 17 8,5
6,9 6,88,18,6
0246810
s1 s2 s3 s4 s5Alergare de viteză 50 m
3,43
3,293,33,313,44
3,23,253,33,353,43,453,5
S1 S2 S3 S4 S5Alergare de rezistență

34
S2 a obținut cel mai bun timp și S5 cel mai slab la alergarea de rezistență.

Diagrama nr 18
Cea mai bună aruncare a obținut -o S4, iar cea mai slabă S2.

Diagrama nr 19
Cea mai bună săritură e realizată de S4 și cea mai slabă, de S2.

Interpretare rezultate:
 Alergare de rezistență: S2 cel mai bun timp, S5 cel mai slab;
 Alergare de viteză: S2 cel mai bun timp, S5 cel mai slab;
 Aruncarea mingii de oină: S4 cea mai bună aruncare, S2 cea mai slabă
aruncare;
 Săritura in lungime de pe loc: S4 cea mai bună săritură, S2 cea mai slabă
săritură. 24
171927
20
051015202530
S1 S2 S3 S4 S5Aruncarea mingii de oină
1,6 1,561,742,05
00,511,522,5
s1 s2 s3 s4 s5Săritura in lungime de pe loc

35
3. Test pentru evaluare motrică individuală a forței (spate, abdomen,
membre) – grupă experiment
Fiecare subiect a efectuat fiecare test de două ori.

Tabel nr 7 cu centralizarea rezultatelor individuale la testarea fortei – brațe,
forță – spate, abdomen și forță – picioare.

Nr crt Subiect Flotări (nr ex) Ti și Tf Ext t.culcat facial
spate(nr ex in
30s)Ti și Tf Ridicare tr culcat
dorsal(nr ex in 30
s)Ti și Tf abdomen Detentă pe
verticală / cm
Ti și Tf
1 S1 8 / 13 35 / 39 38 / 44 32 / 37
2 S2 17 / 21 38 / 43 39 / 45 43 / 50
3 S3 14 / 20 33 / 44 35 / 42 27 / 32
4 S4 21 / 27 23 / 30 42 / 45 32 / 37
5 S5 19 / 21 30 / 34 29 / 35 20 / 25

Legendă : Ti-testare inițială / Tf -testare finală

36

Digramă nr 20 privind evolutiile celor 5 subiecți la proba flotări

Digramă nr 21 privi nd evolutiile celor 5 subiecți la proba de extensie a
trunchiului din culcat facial spate( nr execuții in 30 secunde )

T.f.Column1
0102030
s1 s2 s3 s4 s5817142119 1321 2027
21Proba flotări
T.I.Column1
0204060
S1 S2 S3 S4 S53538
323303943
43034Proba extensia trunchiului culcat facial
spate

37

Digramă nr 22 privind evolutiile celor 5 subiecți la proba de ridicare a
trunchiului din culcat dorsal – abdomen , nr execuții in 30 secunde

Diagramă nr 23 privind detența pe verticală la cei 5 subiecți
Interpretre rezultate
Cele 4 diagrame reprezintă interpretarea rezultatelor la probele de efort ale
celor 5 subiecți de u nde reiese clasarea sportivilor, e xercițiile s -au executat
corect și de două ori, notăndu -se rezultatele la testările inițiale și finale.
Descrierea probelor de evaluare
Forță brațe
 Tracțiuni in brațe, prin aceasta se urmărește nivelul dezvoltării flexorilor
brațelor, la care se alătură și forța mușchilor centurii scapulare.
T.I.Column1
0204060
S1 S2 S3 S4 S538 393542
29
445 42 45Proba ridicare trunchi din culcat dorsal –
abdomen
T.IT.FColumn1
01020304050
S1 S2 S3 S4 S53243
2732
203750
3237
25Proba -detentă pe verticală

38
 Se execută din poziția atarnat la bara fixă, fără pauze intre execuții,
curespectarea ajungerii cu bărbia peste nivelul barei de susținere și
intinderea brațelor in atarnat. (Moldovan, 2009,p187)
Forța abdominală 30 ”
“Executantul se află initial culcat pe spate, cu m ainile la ceafă, coatele pe
saltea, genunchii indoiți, tălpile pe saltea, varfurile picioarelor fiind sprijinite
sub scara fixă. La semnal, executantul ridică trunchiul la vertical, in poziția
șezand, atingand genunchii cu coatele după ce revine imediat in poziția inițială
pentru a repeat execuția. Rezultatul se exprimă in nr de execuții corecte pe
parcursul a 30 de secunde.” (Moldovan, 2009,P186)
Detentă pe verticală
Elevul este plasat langă perete, in poziție stand, cu o latură a corpului
spre perete. Degetele mainii aflate spre perete sunt vopsite cu cretă colorată.
In primul moment elevul intinde mana, fără să se ridice pe varfuri și lasă pe
perete un semn. In al doilea moment va executa o impulsie puternică pe
ambele picioare, urmată de o desprindere si o aplicare a degetelor pe perete.
Distanța dintre cele două semen se măsoară cu rig la și se exprimă in centimetri

4. Test pentru evaluarea calităților motrice și deprinderilor motrice la jocul de
baschet – grupa experiment
Nr crt Subiect Naveta 5×10
m (sec)
Ti și T f Driblig printre
jaloane(sec)
Ti și Tf
5 jaloane la 4 m Aruncare la coș
de pe loc 10
aruncări
Ti și Tf Aruncare la
coș driblng
10 aruncări
TI și Tf
1 S1 14,6 / 12,3 30 / 27 7 / 9 6 / 9
2 S2 14,8 / 13 36,3 / 32,4 5 / 7 4 / 6
3 S3 16,8 / 15,2 26,7 / 24,3 4 / 5 5 / 7
4 S4 15,7 / 12,3 30,7 / 27,5 3 / 6 4 / 7
5 S5 17,2 / 14,6 32,9 / 30,7 5 / 8 6 / 8

Tabel nr 8 cu centralizarea rezultatelor individuale la testarea calităților
motrice și deprinderilor motrice specific e jocului de baschet
Legendă : Ti-testare inițială / Tf -testare finală

39

S1,S2,S3,S4,S5=15 ani (fete)

Interpretarea rezultatelor obținute de cei 5 subiecți se regăsesc in diagramele
de mai jos , probele s -au executat co rect si s -au efectuat de două ori.

Diagramă nr 24 privind rezultatele celor 5 subiecți la proba naveta 5×10 m
T.I.T.F.Column1
05101520
S1 S2 S3 S4 S514,6 14,816,815,717,2
12,31315,2
12,314,6Proba -naveta 5×10 m

40

Diagramă nr 25 privind rezultatele celor 5 subiecți la proba dribbling printre
jaloane

Diagramă nr 26 privind rezultatele celor 5 subiecți la proba aruncare la coș de
pe loc – 10 aruncări
T.I.T.F.Column1
010203040
S1 S2 S3 S4 S53036,3
26,630,732,9 2738,5
24,327,5Proba -dribling printre jaloane -circuit
T.I. T.F. Column1
T.I.T.F.Column1
0246810
S1 S2 S3 S4 S57
5
4
359
7
568Aruncare la cos de pe loc -10 aruncări
T.I. T.F. Column1

41

Diagramă nr 27 privind rezultatele celor 5 subiecți la proba aruncare la coș din
dribling – 10 aruncări

Descrierea probei “naveta 5×10 sau jocul de mișcare ”
Se trasează pe sol două linii paralele, la distanță de 10 cm una de alta. In
spatele liniei se desenează două cercuri tangent, fiecare cu diametru de 50 cm.
In cercurile situate in spatele uneia dintre linii se așează cate un obiect de mici
dimensiuni. Inițial, executantul se găsește in celelalte două cercuri, situate vis –
à-vis, stand cu cate un pic ior in fiecare.
La un semnal executantul pleacă cu maximum de viteză, ia și adduce
obiectul pe care -l plasează prin așezare, in unul din cercurile pe care le -a
părăsit, apoi, tot in viteză, pleacă să aducă și să plaseze și cel de -al doilea
obiect.
Cronome trul se oprește in momentul in care cel de -al doilea obiect a fost
pus in cerc.
Rezultatul se exprimă in secunde și zeci de secunde.” (Moldovan, 2009, P186).
5. Elasticitatea, mobilitatea coloanei vertebrale
“Din stand pe banca de gimnastică aplecarea corp ului inainte cu brațele
in jos, genunchii intinși, atingerea cu degetele mijlocii a celui mai scăzut nivel,
pe cat posibil sub nivelul orizontal al băncii și rămanand 2 secunde in poziția
maximă atinsă.
T.I.T.F.Column1
0246810
S1 S2 S3 S4 S56
45
469
67 78Aruncare la coș din dribling -10 aruncări
T.I. T.F. Column1

42
La nivelul băncii cifra este 0, sub nivelul băncii s e notează cu plus, peste aceasta
cu minus. Se măsoară in cm” (Moldovan, Evaluarea Motric ă și Somato
Funcțională, 2016).
Interpretare rezultate
Toți cei 5 subiecți au “+”.

6. Eseu de prezentare a unui material reprezentand experiența
acumulată la cursul de “Evaluare motrică și somato -funcțională”

Competențe dobandite prin absolvirea disciplinei :
 Conceptele și principiile insușite vor fi aplicate in cadrul activităților
specifice antrenamentului sportiv ;
 Inițierea in practica cercetării fenomenelor specific e antrenamentului
sportiv;
 Formarea limbajului de specialitate necesar in comunicare și intocmirea
documentelor de planificare;

43
 Oportunitatea de a aplica programe de cercetare pentru dezvoltarea
calităților motrice, evaluarea deprinderilor și price perilor motrice ;
 Valorificarea optima și creativă a propriului potential fizic.
Cursul a pus la dispoziție informații și tehnologii moderne de investigare și
evaluare a capacității de p erformanță, cu ajutorul videopro iectorului, laptop –
ului.
S-a intenționat dobandirea unui sistem de cunoștințe de specialitate necesar in
activitatea sportivă .
Prin intermediul cursului ne -am insușit noțiuni fundamentale ale evaluarii
motrice și somato -funcționale.
Abilitatea cursanților cu cunoștințe aplicabile in activitatea de cercetare
științifică in cadrul antrenamentului sportiv.

Bibliografie:

Elena Moldovan, Aspecte cognitive și de evaluare multicriterială in educație
fizică și sport;
Elena Moldovan, Evaluare Motrică și somato – funcțională;
Alergare m ontană – Enciclopedie .