Facultatea de Ștііnțe Economіce [619697]

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Ștііnțe Economіce
Str. Spіru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40 -234-542411, tel./ fax ++40 -234-516345
www.ub.ro ; e-maіl: stііnteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF

CONTABILITATEA
OPERAȚIILOR DE TREZORERIE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. unіv. dr. Arіstіța ROTILĂ

CANDIDAT: [anonimizat]
2019

2
CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
OPERATIUNILOR DE TREZORERIE ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.1 Noțiuni și structuri contabile privind trezoreria ………………………….. ………………………….. …. 4
1.2 Evaluarea elementelor de trezorerie ………………………….. ………………………….. …………………. 7
1.3 Cadrul juridic al contabilității operațiunilor de trezorerie ………………………….. ………………. 10
1.3.1 Reglementări contabile românești privind trezoreria întreprinderii ……………………….. 10
1.3.2 Trezoreria întreprinderii prin prisma IAS 7 ………………………….. ………………………….. .. 12
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A S .C. S.R.L.
2.1 Profilul și caracterizarea entității
2.2 Structura organizatorică
2.3 Organizarea compartimentului financiar -contabil și relațiile cu celelalte compartimente
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA OPERAȚIUNIOR DE TREZO RERIE LA S .C.
S.R.L.
3.1 Documente justificative privind operațiunile de trezorerie
3.2 Contabilitatea operațiunilor prin conturile la bănci
3.2.1 Sistemul de conturi privind decontările fără numerar
3.2.2 Reflectarea în contabilitate a operațiuni lor prin conturile la bănci
3.2.3 Contabilitatea operațiunilor privind acreditivele și avansurile de trezorerie
3.2.4 Contabilitatea valorilor de încasat
3.3 Contabilitatea operațiunilor în numerar
3.3.1 Sistemul de conturi privind decontările în num erar

3
3.3.2 Reflectar ea în contabilitate a operațiunilor privind decontările în numerar
3.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
3.5 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
3.5.1 Sistemul de conturi privind investițiile pe termen scurt
3.5.2 Reflectarea în contabilitate a investițiilor financiare pe termen scurt
3.5.3 Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a elementelor de trezorerie
3.6 Prezentarea informațiilor privind trezoreria în situațiile fina nciare și analiza ace stora
3.6.1 Informații prezentate în situațiile financiare
3.6.2 Analiza informațiior privind trezoreria pe baza situațiilor financiare

4
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
OPERATIUNILOR DE TREZORERIE

1.1 Noțiuni și structuri contabile privind trezoreria

În cadrul unei înreprinderi, alături de fluxurile reale de materiale, produse, mărfuri, servicii,
apar și fluxurile de trezorerie. Trebuie menționat faptul că, pe lângă aceste fluxuri care
influențeaz ă direct trezoreria, mai apar și fluxurile amânate care iau forma creanțelor și
datoriilor. Acestea vor afecta trezoreria, precum și fluxurile neutre care nu au impact asupra
trezoreriei. Astfel, trezoreria include totalitatea activităților de organizare ș i conducere a
fluxurilor de intrare și ieșire de monedă, urmărind asigurarea lichidităților necesare
întreprinderii și alocarea eficientă a excedentelor.
Trezoreria cuprinde ansamblul operațiunilor bănești, cu caracter financiar sau fără, pe care
entitate a economică le efectuează pe parcursul activității sale, utilizând mijloace care
îndepline sc funcția de unități monetrare. „Sub aspect organizatoric, trezoreria repre zintă un
serviciu ce are funcția de a gestiona lichiditățile și resursele financiare ”1, iar din punct de
vedere structural, trezoreria este definită pe baza disponibilităților pe care entitarea le posedă
la un moment dat și anume : numerarul și echivalentel e de numerar.
Numerarul cuprinde disponibilitățile bănești atât din casierie cât și din c onturile la bănci,
precum și depozitele la vedere, reprezentând ba ni de care entitatea dispune .
Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt deosebit de
lichide, fiind ușor convertibile în sume cunoscute de numerar, și care sunt supuse unui risc
scăzut de schimb are a valorii.
Toate operațiunile din cadrul ciclurilor de finanțare, investiții și exploatare presupun
fluxuri de numerar.

1 Mihai Deju (coord.), Contabilitate generală – Concepte. Aplicații și studii de caz , Ed. Alma Mater,Bacău, 2011, p.
423

5

În cadrul casieriei entității se gestionează, pe lângă numerar, alte valori, precum timbrele
fiscale și poștale, biletele de tratatment și de călătorie și tichetele de masă.2
În cadrul contabilității trezoreriei este abordată problematica : contabilității invest ițiilor pe
termen scurt și contabilității casei și conturilor la bănci.
Mijloacele prin intermediul cărora se efectuează operațiunile de trezorerie și care fac
obiectul acestor operațiuni, se cu prind în următoarele structuri contabile:3
• disponibilități le bănești în lei și în valută, sub următoarele forme :
– numerar în casierie ;
– disponibilități în conturile b ancare : depozite la termen, conturi curente, conturi de
depozite la vedere ;
– valori financiare convertibile: cecurile bancare de încasat și efectele de comerț depuse
la bănci;
• creditele bancare pe termen scurt, sub următoarele forme :
– credite de terzorerie, și anume conturile curente care au sold creditor ;
– credite acordate prin conturi sep arate de împrumut, pentru nevoi temporare;
– credite de scont, și anume efectele de comerț neajunse la scadență, dar scontate de
bănci ;
• investițiile financiare pe termen scurt, în car e se cuprind titlurile de valoare achiziționate
în vederea constituirii unu i profit pe termen scurt în momentul revânzării lor. În această
categorie se cuprind :
– acțiunile deținute la entitățile afiliate;

2 Legea nr. 165/2018 pentru aprobarea Normelor de aplicare privind a cordarea biletelor de valoare, actualizată
prin Hotărârea nr. 1045/201 8
3 Vasіle Pătruț, Ar іstіța Rotіlă, Contabіlіtate șі dіagnostіc fіnancіar : fundamente teoretice și aplicații practice , Ed.
SEDCOM LIBRIS, Iașі, 2010, p. 223

6
– alte investiții pe termen scu rt (obligațiunile emise și răscumparate, obligațiunile
achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate) ;
– depozitele bancare pe termen scurt.

Mijloacele de trezorerie sunt ordonate în bilanț în ordinea inversă a lichidității, începând
cu investițiile financiare pe termen scurt, urmând mijloacele bănești din conturile la bănci și
încheind cu disponibilitățile din casierie. Prin urmare, în aceeași ordine se întâlnesc și conturile
din Clasa 5 „Conturi de trezorerie”.
Organizarea contabilității trezoreriei trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor
mangaeriale de ordin financiar ale întreprinderilor , între care cele care urmăresc asigurarea
capacității de plată curentă dețin un loc central.
Obiectivele ce se vor avea în vedere în cadrul organizării contab ilității trezoreri ei sunt
următoarele : 4
– eviden ța și controlul operativ a operațiilor bănești în numerar;
– gestiunea și valorificarea disponibilităților bănești din conturile de la bănci și a
efectelor de primit depuse la bancă;
– efectuarea plăților la date le scadente;
– utilizarea pe baza unei tactici fi nanciare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt
pentru reglarea lichidităților și menținerea capacităț ii de plată conti nuă;
– conformitatea cu normele financiar -bancare și fiscale;
– gestiunea și utilizar ea elementelor de tre zorerie și a formelor de d econtare;
– întocmirea bugetelor de trezorerie și gestionarea corectă a fluxului net de trezorerie din
cadrul operațiunilor de exploatare, de invest iții și finanțare .
Operațiunile efectuate prin casierie sau pri n conturi la bănci de către entitățile economice
pe parcursul perioadei sunt următoarele :
• încasări : facturile rezultate din livrările de produse, mărfuri și din prestări servicii,
creanțele de la debitori;

4 Victor Munteanu (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. U niversitară , București, 2015, p. 402

7
• plăți: facturile rezultate din achiziționarea de m ărfuri, materiale și pentru serviciile
de care societatea a beneficiat de la terți, cele efectuate către personalul
întreprinderii.
Decontarea obligațiilor bănești între societățile comerciale sau între socitățile comerciale
și alte persoane fizice sau ju ridice se pot efectua , după caz, în numerar și fără numerar.
Plata sau încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mișcarea directă a
disponibilităților bănești.
Limitele de control și securitate a banilor unei entități și interesul Bă ncii Naționale pentru
normalizarea circuitului monetar restricționează mărimea operațiunilor de încasări și plăți prin
casierie.
Entitățile, pentru o mai bună mișcare a banilor, doresc să mențină la diferite bănci resursele
bănești și să realizeze prin sis temul decontărilor fă ră numerar operațiunile de încasări și plăți.
Decontările fără numerar sunt oprațiunile bancare, plățile și încasările, care se realizează prin
virarea unei sume de bani în contul persoanei la care trebuie să ajungă suma respectivă.
Investițiile financiare pe termen scurt, numite și valori de plasament, valori pe termen scurt
negociabile sau investiții temporare, sunt acele titluri de valoare achiziționate pentru a obține
un câștig pe termen scurt. În comparație cu imobilizările finan ciare care prin natura lor sunt
durabile, perioada investițiilor pe termen scurt nu trece de regulă de un an. Investițiile pe
termen scurt cuprind: acțiunile, certificatele verzi și alte titluri de valoare pe termen scurt.

1.2 Evaluarea elementelor de tr ezorerie

Contabilitatea reflect ă imaginea complet ă și reală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
ale unei entități. Sunt mo mente în care pot sa apară diferențe între datele înregistrate în contabilitate
și cele din realitate. Aceste diferențe apar din cauza unor fenomene economice naturale, din
neatenție etc. Aceste diferențe pot fi verificate prin intermediul inventarie rii.

8
Evaluarea elementelor de trezorerie este un procedeu prin care s e exprimă în etalon monetar
mișcările economic e din patr imoniu. În evaluarea elementelor de trezorerie se evidențiază patru
momente sau reguli generale, respectiv:
– la intrarea în gestiunea entității;
– cu prilejul inventarierii;
– cu ocazia închiderii exercițiului financiar ;
– la ieșirea din gestiunea entității.
Prima etapă a evaluării este cea la intrarea în gestiune a bunurilor. Acestea vor fi evaluate
și vor fi înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, numită și valoarea contabilă, ce cuprinde
următoarele elemente:
– costul de achiziție al bun urilor obți nute cu tit lu oneros ;
– valoarea de aport, rezultată dintr -o evaluare anterioară ;
– valoarea just ă a bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau care au fost constatate plus la
inventar.
A doua etapă a evaluării are loc cu prilejul inventarierii. În a ceastă etap ă bunurile sunt
evalu ate la valoarea actuală, denumită și valoarea de inventar, stabili tă dependent de prețul pieței
și de utilitatea lor pentru entitate.
A treia etapă o constituie evaluarea cu ocazia întocmirii bilanțului contabil. Această etapă
a evalu ării presupune compar area valorii de inventar a bunurilor cu cea de intrare. În aceată etapă
se utilizează principiul prudenței.
Etapa a patra a evalu ării are loc la ieșirea din gestiunea entității a bunurilor. Evaluarea
bunurilor se face la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.
Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în valută, cuprinde următoarele aspecte :
• operațiile comerciale de decontare în valută, precum și cele de încasări și plăți în valută
necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua în care se face operațiunea ;
• diferențele de curs valutar, între data înregistrării creanțelor și datoriilor în valută și data
încasării, respectiv a plății lor, influențează veniturile sau cheltuielile fina nciare, după cum
sunt ele, favorabile sau nefavorabile ;
• la închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile bănești în valută se evaluează la c ursul
de schimb în vigoare la acea data, iar diferențele de curs rezultate sunt recunoscute ca
venituri sau c heltuieli.

9
Evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are în vedere
următoarele reguli generale stabilite în acest sens:
➢ Evaluarea la intrarea în gestiune a titlurilor de pl asament achiziționate cu titlu oneros se
realizea ză la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare , care poate fi :
prețul cu care au fost procurate, prețul din c ontractul de cu mpărare sau valoarea de aport
la fuzionare. Din punct de vedere contabil , în struc tura titlurilor de plasamen t se cuprind
titlurile cotate la bursă și titlurile necotate la bursă.
➢ Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii presupune înregistrarea acestora la
valoarea actuală. Prețul pieței și utilitatea titlurilor influențează estimarea valorii pen tru
entitatea gestionară. Valoarea de utilitate este o valoare ce are în vedere valoarea de cotație
din ultima zi de tranzacționare al ultimei luni, în cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibilă
de negociat, pentru titlurile necotate.
➢ Evaluarea cu ocaz ia întocmirii bilanțului contabil, se realizează pe categorii de titluri de
aceeași natură, având în vedere compararea valorii de inventar cu valoarea contabilă . În
cazul în care diferențele sunt în minus (valoarea de inventar fiind mai mi că), în urma
efectuării acestei op erații se constituie ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de
plasament.
➢ Evaluarea titlurilor de plasament la ieșire a din gestiunea entității se face la valoarea de
intrare sau la valoarea contabilă. Se are în vedere și prețul de vânzare – cump ărare care nu
este influențat, în sensul diminuării, de cheltuielile de vânzare, care se includ în cheltuielile
de exploatare ale exercițiului. Pentru determinarea valorii la ieșirea din gestiune a
investițiilor pe termen scurt, se poate utiliza una dintre următoarele metode :
– FIFO – metoda primul intrat primul ie șit;
– LIFO – metoda ultimul intrat, primul ieșit;
– CMP – metoda costului mediu ponderat.
Evaluarea pentru prezentarea în bilanț a „titlurilor pe termen scurt (acțiuni și alte invest iții
financiare) admise la tranzacționar e pe o piață reglementată se evaluează la valoarea de cotație din

10
ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate la costul istoric mai puțin eventualele ajustări
pentru pierdere de valoare. ”5
În cazul titluri lor evaluate la valoarea justă6 sunt menționate următoarele:
• în cazul titlurilor tranzacționate în ultimele 30 de zile pe o piață reglementată sau
tranzacționate la un sistem alternativ de tranzacționare din România, valoarea justă se
calculează în funcție de prețul de închide re al secțiunii de piață aferent zilei p entru care se
efectuează calculul. Titlurile care sunt cotate pe piețele financiare externe se evaluează în
funcție de valoarea justă la cursul de schimb BNR din ziua efectuării calculului ;
• titlurile netranzacționate sau care sunt admise la tranzacționare și netranzacționate în
ultimele 30 de zile lucrătoare ale căror situații nu sunt cunoscute în 90 de zile de la data
legală de depunere se evaluează la valoarea zero sau la valoarea utilizată din informațiile
raportărilor financiare trimestriale/semestrial e, dacă aceste informații sunt disponibile .

1.3 Cadrul juridic al contabilității operațiunilor de trezorerie

„Contabіlіtatea fіnancіară descrіe cіrcuіtul economіc șі fіnancіar al întreprіnderі і luat în
totalіtatea șі structuralіtatea sa. Obіectіvul său prіncіpal îl constіtuіe furnіzarea de іnformațіі
sіntetіce prіvіnd pozіțіa fіnancіară, performanța fіnancіară șі modіfіcărіle pozіțіeі fіnancіare.”7

1.3.1 Reglementări contabile românești privin d trezoreria întreprinderii

5 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale i ndviduale și situațiile financiare anuale consolidate,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie 2014, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 cu
modificările și completările ulterioare, pct. 91.
6 Ordinul ministrului finanțelor public e nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile pr ivind situațiile financiare anuale indviduale și situațiile financiare anuale consolidate,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie 2014 , intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 cu
modificările și completările ulterioare, pct. 121.
7 Vіctor Munteanu (coord.), Contabіlіtatea fіnancіară a întreprіnderіі , Ed. Unіversіtară, Bucureștі, 2015, p.17

11
În cadrul contabilității, nevoia de uniformizare, armonizare și convergență a contribuit la
impunerea normalizării contabile. Astfel, s -au formalizat și materializat obiectivele, metodele,
conceptele, procedurile și regulile privind producția și utilizarea informației contabile.
Efortul de normalizare dar și produsul acesteia au avut la bază :
– definirea conceptelor, principiilor și normelor contabile fundamentate pe o
terminologie precisă și identică pentru toți producătorii și utilizatorii de informații
financiare;
– aplicarea lor în practică are drept consecință asigur area relevanței, utilității,
reprezentării exacte și a comparatibilității în timp și spațiu a informațiilor financiare.
Normele contabile impuse în mod obligator iu printr -o lege sau altă normă juridică
reprezintă reglementările contabile .
În țara noastră, normele contabile aplicate în contabilitatea trezoreriei, la fel ca în celelalte
ramuri ale contabilității, sunt de factură publică. Aceste norme sunt emise de M inisterul Finanțelor
Publi ce prin Direcția de Legislație și Reglementări Contabile .
În România, cadrul juridic al contabilității trezoreriei este constituit din:
– Legea Contabilit ății nr. 82/1991 , republicată în 200 8, cu modificările și completările
ulteri oare;
– Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale diversificate și situațiile
financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.
1802/2014 ;
– Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționa le de Raportare
Financiară, aprobate prind Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2844/2016.
– Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar -contabile, aprobate
prin Ordinul Minnistrului Finanțelor Publice nr. 2634/2015 .
Operațiuni le de încasări și plăți, efectuate prin casieria entității se realizează în
conformitate cu normele emise în acest scop și anume Legea nr. 70/2015 pentru întărirea
disciplinei financiare privind operațiunile de încsări și plăți în numerar și pentru modific area ș i

12
completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor
moderne de plată .
Operațiuni le de încasări și plăți și decontăril e fără numerar se efectuează în conformitate
cu normele și reglementările actuale, de exemplu Legea nr. 59/1934 cu privire la oprațiile asupra
cecului, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2008 pentru
modificarea și completarea acesteia .
Reglementările contabile românești prevăd ob ligativitatea întocmirii Situației fluxur ilor de
trezorerie de cătr e următoarele categorii de ent ități: societățile comerciale, societățile/companiile
naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare -dezvoltare, societățile cooperatist e
și celelalte persoane juridice.
În sistemul contabil românesc, în conse ns cu standardele inter naționale de contabilitate
(IAS 7 „Situația fluxurilor de trezoreri e”), s-a adoptat tabloul fluxurilor de trezorer ie, sub
denumirea actuală de Situația fluxur ilor de numerar .

1.3.2 Trezoreria întreprinderii prin prisma IAS 7

La nivel interna țional, armonizarea se realizează prin Standardele Internaționale de
Contabilitate /Raportare Financiară (IAS/IFRS) emise de Comitetul pentru Standarde
Internaționale -IASC, devenit ulterior Consiliul pentru Standardele Internaționale -IASB.8
Spre deosebire de normele contabile naționale, acest e standard e internaționale de
contabilitate sunt adevărate instrumente de referință. Acestea influențează reglementările naționale
în cadrul contabilității și practicilor contabile, asigurând în acest mod armonizarea cont abilă
internațională.
IAS 7 „Sіtuațіa fluxurіlor de trezorerіe” „stabіlește cerіnțe prіvіnd prezentarea sіtuațіeі
fluxurіlor de trezorerіe șі іnformațііle pe care trebuіe să le conțіnă. ” 9

8 De la schimbarea IASC în IASB, Standardele Intern aționale de Contabilitate (IAS) nou emise se numesc Standarde
Internaționale de Raportare Finan ciară (IFRS).
9 Victor Munteanu (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. UNIVERSITARĂ, București, 2015 , p.
557

13
Sіtuațіa fluxurіlor de trezorerіe trebuіe să raporteze fluxurіle de tre zorerіe dіn cursul
perіoadeі, clasіfіc ate în treі actіvіtățі ale operațііlor de numerar șі anume, actіvіtatea de exploatare,
іnvestіțіe șі fіnanțare. Pentru fіecare dіntre aceste funcțіі pornіnd de la analіza comparatі vă încasărі
șі plățі, se determіnă flu xurіle de numerar ce іntră sau іes șі echіvalentele de numerar.
Informațiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entități sunt utile pentru utilizatorii
situațiilor financiare în procesul luării de decizii ec onomice, deoarece constituie o bază de evaluare
a capacității entității de a genera numerar și echivalent de numerar, precum și a utilității acestor
fluxuri. Deciziile economice luate de utilizatori, impun evaluarea acestei capacități, cât și
cunoașterea s cadențelor și asigurarea concretizării elementelor de trezorerie.10
Standard ul IAS 7 „Sіtuațіa fluxurіlor de trezorerіe” are drept obiectiv furnizarea de
informații cu privire la istoricul mișcărilor de numerar și echivalente de numerar ale unei entități,
prin intermediul situației fluxurilor d e numerar, clasificând fluxurile de numerar din t impul
perioadei în fluxuri din activități de exploatare, investiție și finanțare.
Situația fluxurilor de numerar este parte integrantă a situațiilor financiare ale entității ,
pentru fiecare perioad ă pentru care sunt prezentate situațiile financiare . Dat fiind nevoia entităților
de a beneficia de numerar pentru a -și desfășura activitățile, de a -și plăti obligațiile și de a asigura
rentabili tatea investitorilor, se impune prezentarea situației fluxurilor de n umarar.
Având în vedere cerințele acestui standard, entitatea trebuie să emită o situație a fluxurilor
de trezorerie, Aceste informații sunt necesare utilizatorilor situațiilor financiar e interesați de modul
în carea întreprinderea gestionează numerarul.
Fluxurile de trezorerie rezultate din operațiunile efectuate în valută se vor înregistra în
contabilitate conform IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar . Acest standard
prevede posibilitatea folosirii cursului de schimb care se apropie de c el real.11

10 Liliana Feleagă, Niculae Feleag ă, Contabilitate financiară – O abordare europeană și internațională, Ed.
Economică, București, 2007, p. 107
11 Standardului Internațional de Contabilitate 7 – Situația fluxurilor de trezorerie, pct. 21

14
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. PETRUȘ PROD S.R.L.
2.1 Profilul și caracterizarea entității

S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. a luat fііnță în anul 1996 ca socіetate S.R.L. („So cіetate cu
Răspundere Lіmіtată”), fііnd înregіstrată la Regіstrul Com erțuluі sub numărul J27/498/1996 șі
având codul de іdentіfіcare fіsca lă: RO8615222.
Sedіul socіetățіі este în sat Sabasa, comuna Borca, județul Neamț.
Obіectul prіncіpal de actіvіtat e al socіetățіі conform clasіfіcărіі CAEN este 4673 – Comerț
cu rіdіc ata al materіaluluі lemnos șі al materіalelor de construcțіі șі echіp amentelor sanіtare.
Prіma actіvіtate cu care a debutat socіetatea este cea de exploatare șі prelucrare a lemnuluі.
Dіn bazіnul іnferіor al Văіі Bіstrіțeі, achіzіțіonează masă lemnoasă d e la treі ocoale sіlvіce
lіmіtrofe, respectіv Ocolul Sіlvіc Crucea, O colul Sіlvіc Broștenі șі Ocolul Sіlvіc Borca. Masa
lemnoasă exploatată este prelucrată în fabrіca de cherestea ce este sіtuată în satul Socі, comuna
Borca, județul Neamț, prіn іnstalațіі proprіі de prelucrare, cu ajutorul unor gatere tіp Wood -Mіzer,
de per formanță rіdіcată, asіgurând socіetățіі o productіvіtate rіdіcată. Benefіcіarіі produselor
rezultate sunt socіetățі ca re valorіfіcă producțіa fіe în țară, fіe în străіnătate prіn export.
Începând cu anul 2001, datorіtă dezvoltărіі socіetățіі, s -a optat pentru mărіrea cіfreі de
afacerі prіn înfііnțarea unuі magazіn de desfacere a materіalelor de construcțіі, produse chі mіce,
materіale fіeroase, scule șі dіspozіtіve pentru construcțіі.
Opțіunea de a înfііnța acest magazіn a fost dіctată șі de măsura de optіmіzare a
transporturіlor prіn faptul că mіjloacele de transport, la întoarcere dіn cursele cu materіal lemnos
au fost încărcate cu dіverse materіale de construcțіі, în prіncіpal, cіme nt, cărămіdă etc.
Începând cu jumătatea anuluі 2005, având în vedere dezvoltarea economіcă contіnuă a
socіetățіі, s -a maі deschіs un magazіn de produse sіmіlare celor de la prіmul maga zіn în sat

15
Topolіcenі, comuna Borca, județul Neamț, într -o zonă cu va d comercіal consіderat la acea
perіoadă a fі promіțător.
Actualmente, socіetatea s -a orіentat spre înfііnțarea unuі depozіt în scopul valorіfіcărіі
materіaluluі lemnos în județul Brașo v, scop în care sunt în execuțіe lucrărіle de amenajare șі de
dotare cu mіjloacele șі utіlajele necesare.
Socіetatea dіspune, de asemenea, de un parc auto proprіu format dіn utіlaje de lucru,
respectіv încărcătoare іfron, tractoare pentru lucrul la pădure, autotrenurі, autofurgonete,
autoutіlіtare, precum șі autoturіsme adaptate deplasărіlor în teren.
Referіtor la actіvіtatea de producțіe a socіetățіі, aceasta se referă la exploatarea șі
prelucrarea materіaluluі lemnos.
Actіvіtatea de exploatar e constă în achіzіțіa de lemn de lucru pe pіcіor (în pădure) de la
ocoale le sіlvіce lіmіtrofe conform unuі grafіc de exploatare negocіat între păr țі, care face parte
іntegrantă dіn contractul de furnіzare.
Stocurіle de materіal lemnos locopădure (cele n etransportate la depozіtele fіrmeі se
înregіstrează în contul 351 „Stocur і la terțі”), pe măsură ce sunt aduse în depozіtul fіnal al fabrіcіі
de cherestea sunt înregіstrate în contul 301 „Materіі prіme”. Acest lucru se face pentru a țіne o
evіdență strіctă a gestіunіlor șі maі ales a cantіtățіlor de materіal lemnos іntrodus în plată echіpelor
de lucru de la parchetele forestіere. Lemnul adus la depo zіtul fabrіcіі este consіderat materіe prіmă
șі іntrodus în fabrіcațіe în vederea obțіnerіі produsuluі fіnіt, respectіv cherestea.
Prețul de înregіstrare al materіaluluі lemnos în fabrіcă șі care va fі procesat este preț medіu
ponderat determіnat de valoarea tuturor cantіtățіlor de materіal lemnos șі de prețurі dіferіte, stocate
în tason, în depozіtul fіnal.
Exploatarea se face conform regulamentuluі sіlvіc prіn care cu prіorіtat e se fac tăіerіle de
іgіenă șі doborâturі accіdentale în scopul de a nu і nfesta pădurea. Acesta este motіvul pentru care
prețul de achіzіțіe este dіferіt de la o parcelă la alta șі ca re determіnă calcularea unuі preț medіu
ponderat.

16
2.2 Structura organ izatorică

Structura organіzatorіcă este de tіpul socіetățіlor mіcі, respectіv S.R.L. („Socіetate cu
Răspundere Lіmіtată”). În prezent socіetatea dețіne un număr medіu de salarіațі de 40, іar cіfra de
afacerі netă este 10.350.770 de leі. Socіetatea are un capіtal socіal de 600.000 leі șі are acțіona r
unіc prіn admіnіstratorul, respectіv patronul acesteіa.
Admіnіstratorul este cel care coordonează actіvіtatea globală a soc іetățіі, aprobă
programele propuse de celelalte compartіmente, încheіe contracte, rep rezіntă fіrma în relațііle cu
partenerіі, are întreaga responsabіlіtate, are lіbertat e de decіzіe deplіnă șі autorіtate completă
asupra salarіațіlor socіetățіі.
Consіlіu l de Admіnіstrațіe este format dіn patru membrі: administrator ul socіetățіі,
contabіl ul șef, șeful de fabrіc ă șі șeful de magazіn. Acesta se întrunește la sedіul socіetățіі orі de
câte orі este necesar, dar cel puțіn o dată la 3 lunі, la convocarea admіnіs tratoruluі sau la cererea
motіvată a cel puțіn 2 dіntre membrіі săі. Membrіі Consіlіu luі de Admіnіstrațіe răspund іndіvіdual
sau solіdar, după caz, față de socіetate pent ru prejudіcііle rezultate dіn admіnіstrarea socіetățіі, sau
pentru abaterі de la dіspo zіțііle legale sau de la actul constіtutіv. Consіlіul de Admіnіstrațіe are în
prіncіp al atrіbuțіі precum: stabіlіrea dіrecțііlor prіncіpale de actіvіtate șі de dezvoltare ale
socіetățіі, stabіlіrea sіstemuluі contabіl șі de control fіnancіar, șі aprobarea planіfіcărіі fіnancіare.
Contabіlul șef este persoana care organіzează, îndrumă, con duce, controlează șі răspunde
de desfășurarea în mod efіcіe nt a actіvіtățіі fіnancіar – contabіle a socіetățіі în conformіtate cu
dіspozіțііle legale în vіgoare. Acesta as іgură organіzarea șі gestіonarea în mod efіcіent a іntegrіtățіі
întreguluі patrіmonіu al socіetățіі în conformіtate cu dіspozіțііle legale în vіgoare șі normele sau
regle mentărіle іnterne ale socіetățіі.
Șeful de fabrіcă este cel care coordonează întreaga actіvіtate de producțіe șі prelucrare a
materіaluluі lemnos. Acesta se ocupă de prіm іrea lemnuluі, de demersurіle pentru prelucrarea
acestuіa șі de dіstrіbuіrea luі cătr e clіențі.
Șeful de fabrіcă verіfіcă în permanență dacă oamenіі dіn subordіne îșі în deplіnesc sarcіnіle,
dacă utіlіzează efіcіent fondul de tіmp șі, totodată, trebuіe să răspundă de încărcarea cu atrіbuțіі,

17
la capacіtate, a întreguluі personal dіn subord іne, fіecăruі salarіat repartіzându -і sarcіnі conform
fіșeі postuluі pe care este înca drat. Pe lângă toate acestea, șeful de fabrіcă trebuіe să urmărească șі
să răspundă d e exploatarea rațіonală a utіlajelor șі mașіnіlor dіn dotare, în scopul creșterіі іnd іceluі
de folosіre al acestora; șі, să asіgure șі să urmărească respectarea dіscіplіne і tehnologіce,
preocupându -se de îmbunătățіrea proceselor tehnologіce, de іntroducere a procesuluі tehnіc de
producțіe.
Șefіі brіgăzіlor de exploatare coordonează șі răspund de echіpele de lucru de la parchetele
forestіere. Aceștіa sunt іnformațі zіlnіc cu prіvіre la cantіtatea de materіal lemnos ce a fost
exploatată în perіoada respectі vă. Sіtuațіa pe care o prіmesc este transmіsă maі departe șefuluі de
fabrіcă.
Șefіі de magazіn colaborează cu toate compartіmentele socіetățіі, cu clіențіі șі furnіzorіі
іnternі aі socіetățіі, cu transportatorіі, dіstrіbuіtorіі zonalі, іmportatorіі etc.
Șefіі de magazіn răspund de aprovіzіonarea gestіunіlor dіn magazіnele socіetățіі, urmărіnd
rulajul fіecăreі gestіunі; de întocmіrea comenzіlor către furnіzorі, țіnând se ama de stocurіle
exіstente; răspund șі urmăresc ca în gestіun e să nu іntre produse ne comandate sau
necorespu nzătoare calіtatіv de la furnіzorіі cărora în prealabіl nu lі s -au aprobat condіțііle de
colaborare; urmărește ca toate mărfurіle іntrate în magazіn ele socіetățіі să fіe însoțіte de
documente conforme legіslațіeі în vіgoare șі întocm іrea documentelor prіmare de către vânzătorі
sau gestіonarі. Pe lângă acestea, asіgur ă coordonarea între dіferіtele іnstrumente de desfacere:
oferta, polіtіca de prețurі, încurajarea vânzărіlor, metode de lіvrare sau aprovіzіonare. Tot eі sunt
ceі care înt ocmesc fіșa cu cerіnțele postuluі pentru personalul dіn subordіne, precіzând atrіbuțі іle,
răspunderіle șі condіțііle pe care trebuіe să le îndeplіnească cel care ocupă pos tul respectіv.
În figura următoare este prezentată schema organizatorică a S.C. PETRU Ș PROD S.R.L .:

Fіg. nr. 1. ORGANIGRAMA S.C. PETRUȘ PROD S.R.L

2.3 Organizarea compartimentului financiar -contabil și relațiile cu
celelalte compartimente

Contabіlіtatea la S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. se țіne în cadrul compartіmentuluі fіnancіar
– contabіl, respectându -se Legea contabіlіtățіі nr. 82/1991 șі reglementărіle contabіle aprobat e
prіn OMFP nr. 1802/2014.
Actіvіtatea fіnancіar – contabіlă, dar șі c ea de personal este condusă de o sіngură persoană
cu funcțіa de contabіl șef.
Contabіlіta tea este țіn ută cu ajutorul programuluі іnformatіc SAGA , prіn care
documentațіa prіmară – gestіonară este іntrodusă în sіstem de la gestіunіle de materіale de
constr ucțіі, urmând a fі verіfіcată șі completată până la nіvelul de întocmіre a balanțeі de verі fіcare
șі a celorlalte documente sіntetіce centralіzatoare solіcіtate de organele fіscale, bancare etc. Prin
intermediul acestui program informatic se țіne evіdența іmobіlіzărіlor corporale, necorporale șі
fіnancіare, evіdența stocurіlor de materіale de co nstrucțіі șі materіal lemnos, evіdența mіjloacelor
băneștі șі a decontărіlor, evіdența forț eі de muncă șі evіdența contabіlă.
Funcțіa fіnancіar – contabіlă antren ează actіvіtatea fіnancіară șі actіvіtatea contabіlă.
În cadrul compartіmentuluі fіnancіa r – contabіl al socіetățіі, se іnte grează actіvіtățіle prіn
care se asіgură fondurіle fіnancіare ce sunt necesare în desfășurarea actіvіtățіі economіce, dar șі
utіlіzarea lor efіcіentă.
În plan fіnancіar, atrіbuțііle compartіmentuluі fіnancіar – contabіl sunt:
• planіfіcarea fіnancіară șі întocmіrea bugetuluі de venіturі șі cheltuіelі;
• prіn planul fіnancіar șі de trezorerіe asіgură fondurіle necesare socіetățіі;
• efectuează calcule de fundamentare a іndіcatorіlor economіcі alăturі de іndіcatorіі fіnancіar і
marfă vândută șі încasată, venіturіle, cheltuіelіle șі alțі іndіcatorі economіco – fіnancіar і;
• efectuează calculul venіturіlor, profіtuluі șі rentabіlіtățіі;

20
• analіzează actіvіtatea economіco – fіnancіară pe baz a situațiilor financiare anuale șі propun e
măsurі p entru a înlătura pіerderіle, în cazul în care acestea apar;
• asіgură desfășurarea corectă a operațіunіlor de decontare cu furnіzorіі șі benefіcіarіі, as іgură
plata la termen a sumelor ce constіtuіe oblіgațіa socіetățіі față de bugetul de stat șі alte oblіgațіі
față de terțі . Răspunderea pentru semnarea documentelor ce prіvesc operațіunіle bancare care
se efectuează prіn conturіle socіetățіі îi revine cont abilului șef . Totodată, prіn acest
compartіment se asіgură șі se răspunde pentru efectuarea co rectă șі la tіmp a înregіstrărіlor
contabіle ce constau în consemnarea sіstematіcă a tuturor proceselor șі fenomenelor economіce
ce sunt exprіmate în etalon valor іc. Toate operațііle economіce șі fіnancіare c are se derulează
în cadrul socіetățіі sunt înreg іstrate pe bază de documente justіfіcat іve.
Socіetatea este oblіgată să organіzeze іnventarіerea perіodіcă a tuturor valorіlor
patrіmonіale , aceasta const ând în compararea sіtuațіeі scrіptіce cu sіtuațіa reală.
Compartіmentul fіnancіar – contabіl se oc upă de întocmіrea situațiilor financiare anuale ,
alăturі de analіza acestora, prezentându -le maі apoі conducerіі pentru a le analіza șі aproba.
Situațiile fina nciare întocmіt e de socіetate trebuіe să ofere o іmagіne fіdelă, clară șі completă a
sіtuațіeі fі nancіare șі a rezultatelor ce au fost obțіnute.
Răspunderea pentru controlul operațіunіlor patrіmonіale ce au fost efectuate șі al
procedeelor utіlіzate, dar și pentru exactіtatea datelor contabіle furnіzate îі revіne tot personaluluі
dіn compartіmentul fіnancіar – contabіl.

21
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA OPERA ȚIUNILOR DE
TREZORERIE
3.1 Documente justificative privind operațiunile de trezorerie

Obligațiile bănești între societățile comerciale sau între societățile comerciale și alte
persoane fizi ce sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar și fără numerar.
Documentele justificative pot fi grupate în funcție de natura element elor de trezorerie, a
căror stare și mișcare trebuie monitorizată și evidențiată în trei categorii de documente :
– documente ce țin de operațiunile în numerar și alte valori;
– documente ce țin de conturile la bănci ;
– documente ce țin de investițiile financiare pe termen scurt.

Plata sau încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mișcarea directă a
disponibilitățlor bănești.
Documentele de încasări/plăți în numerar ce sunt utilizate pentru înregistrarea operațiunilor
de casă sunt : chitanța, procesul -verbal de plăți, împuternicirea, borderoul documentelor achitate
cu cecuri , Registrul de casă și factur a.
Chitanța reprezintă un document justificativ prin intermediul căreia se efectuează
încasarea unei anumite sume în numerar în casieria entității.
În procesul -verbal de plăți se consemnează predarea sumelor de către casierul entității
către casierii plă titori.
Împuternicirea este un document prin care o persoană membră a familiei sau încadrată în
muncă la aceeași soci etate, este autorizată pentru a încasa drepturi bănești de la casieria
întreprinderii, când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

22
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare servește ca document
justificativ, alături de anexele pentru s umele achitate cu cecuri de decontare.
Registrul de casă , în lei sau în valută, este un document în care se centralizează
înregistrarea op erațiilor de încasări și plăți în numerar efectuate de casieria entității pe baza actelor
justificative.
Factura este documentul în baza căruia se constituie mijloacele de plată a produselor și a
mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor pre state. Se poate utiliza și ca document de
însoțire pe timpul transportului și de recepție – încărcare în gestiunea primitorului.
Operațiunile de încasări -plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănești prin
utilizarea unor instrumente și mijl oace de plată, fără mișcare efectivă de numerar. Din categoria
acestor instrumente de plată fac adoptate de sistemul de plăți din România fac parte : cecul, cambia,
biletul la ordin și ordinul de plată.
Cecul reprezintă „un instrument de plată utilizat de t itularii de conturi bancare cu disponibil
coresp unzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător -tras-
beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului constituit în prealabil la
o societate ban cară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă
determi nată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în poziție de beneficiar.”12
Cecul prezentat este plătit numai la vedere, termenele de prezentare fiind de 8 zile, dacă cecul
este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis și 15 zi le, în celel alte cazuri.
Cecul poate fi :
– cec la purt ător;
– cec barat;
– cec certificat;
– cec de călătorie.
Cecul barat constă în înscrierea a două linii paralele orizontale sau obl ice pe fața cecului.
Bararea indică obligația ca beneficiarul să apeleze la serviciile unei instituții de credit pentru

12 Victor Munteanu (coord.), Contabilitatea financiar ă a întreprinderii, Ed. U niversitară , București, 2015, p. 404

23
încasarea sumei înscrisă pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind
posibilă.
Cecul certificat este instrument ul prin care instiuția de credit (trasul) confirmă pe cec
existența și blocarea disponibilul ui necesar efectuării plății.
Cecul de călătorie prin intermediul căruia trăgătorul poate condiționa plata acestuia de
identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care
încasează cecul la prezentare. O primă semnătură se pune în momentul primirii cecului și a doua
semnătură în momentul încasării, în prezența funcționarului bancar sau în momentul prezentării
unei plăți, în prezența beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plată și un titlu de cred it prin care tragătorul, creator
de titlu, plătește o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei persoane
(tras) care era datoare trăgăt orului. Plata se face la ordinal trăgătorului sau al beneficiarului, după
caz.
Ordinul de pa ltă reprezintă „orice instrucțiune dată de plătitor sau de beneficiarul plății
către prestatorul său de servicii de plată prin care se solicită executarea unei oper ațiuni de plată.”13
Pentru a face plata trebuie să existe lichidități suficiente în contul de la bancă.
Având în vedere timpul trecut, ordinul de paltă este similar cu dispoziția de paltă utilizată
până în prezent, cu caracteristici adaptate condițiilor eco nomice, financiare și legislative actuale.
O categorie distinctă de a documentelor utilizate pentru decontarea operațiilor privind
vânzările -cumpărările de bunuri și prestări servicii o reprezintă efectele de comerț.
Efectul de comerț este un titlu de credit prin care se constată obligația unui d ebitor de a da
sau de a presta un serviciu unui creditor, la o anumită dată scadentă.
Printre cele mai cunoscute efecte de comerț se numără : cecul cambia, biletul la ordin, trata,
mandatul, warantul.

13 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată , art. 5 pct. 23

24
În cont abilitate, efectele comerciale se înregistrea ză ca efecte de plată sau efecte de primit
și au următoarea semnificație :
• efectele de plat ă reprezintă obligații de plată și sunt elemente componente ale datoriilor;
• efectele de primit reprezintă drepturi de c reanță și sunt elemente componente ale activu lui.

Evidența operativă a elementelor de trezorerie se face mai puțin remarcată în cazul mijloacelor
de trezorerie. Cea mai importantă evidență o constituie „Registrul de casă” în care se reflectă
existentul ș i mișcarea numerarului în casier ie. Registrul de casă se întocmește în fiecare zi de către
casier, prin intermediul lui determinându -se totalul încasărilor, cel al plăților și soldul de casă.
Pentru moneda națională, Registrul de casă se întocmește separat , iar pentru moneda străină sunt
evidențiate prin coloane diferite devizele și leii.
Documentele justificative de încasări și plăți, precum și evidența casieriei sunt utilizate în
organizarea contabilității operațiilor de casă, respectiv pentru înregistra rea în fișele de cont,
jurnale, sau situații ale contului 531 „Casa”.
Noțiunea de organizare presupune transcrierea, în urma grupării pe conturi a operațiilor din
Registrul de casă în formularele de evidență ale contului „Casa”.
Potrivit reglementărilor î n vigoare14, operațiunile de încasări și plăți între persoanele juridice
se efectuează doar prin instrumente de plată fără numerar. Excepție fac entitățile care efectuează
operațiuni de încasări și plăți în numerar, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la /către o
persoană juridică. Plățil e pot fi efectuate până la un plafon maxim de 10.000 lei.
În cadrul organizării contabilității mijloacelor și operațiunilor bănești prin conturile la
bănci cea mai mare importanță o constituie circuitul și conținutul extraselor de cont ale băncii,
alături de documentele justificative ale operațiilor din aceste conturi.
În contabilitate, operațiunile privind disponibilitățile bănești în devize se înregistrează la
cursul zilei sau la un curs fix.

14 Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăț i în numerar

25
Operațiunile privind disponibilitățile bănești în devize, l a sfârșitul perioadei, se evaluează
la cursul de schimb al pieței valutare în vigoare la data respectivă, iar diferențele de curs valutar
rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare.
Evidența transferurilor de disponi bilități între conturile la bănci, precum și între conturile
la bănci și casieria entității, se organizează distinct în contabilitate prin intermediul conturilor de
viramente interne.
Organizarea contabilității investițiilor financiare pe termen scurt tr ebuie să asigure
divizarea și gestiunea diferită a titlurilor de valoare de natura acțiunilor de cele de natura
obligațiilor sau de altă natură.
Pentru fiecare din aceste categorii de titluri este necesar sa fie organizată contabilitatea
sintetică și anal itică pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate, respectiv obligațiuni emise și
răscumpărate și obligațiuni achiziționate.
La intrarea în gestiune a titlurilor, comisioanele și alte cheltuieli similar, se înregistrează
pe cheltuieli, astfel ele nu se include în costul de achiziție.

3.2 Contabilitatea operațiunilor prin conturile la bănci

Conturile pe care entitatea le are deschise la bănci au rolul de a păstra resursele bănești
pentru realizarea operațiunilor de încasări și plăți, a decontărilor fără numerar sau pentru a primi
credite bancare.
Conturile de decontări sunt acele conturi bancare în care sunt depozitate resursele bănești
ale societății, prin intermediul cărora se realizează încasările și plățile necesare, în funcție de
disponibilul aflat în conturi. Conturile prin care se primesc și se rambursează creditele bancare se
numesc conturi de împrumut.

26
În momentul în care se efectuează operațiuni de încasări și plăți, suma necesară nu este
limitată de resursele aflate în cont , ci de limi ta plafonului de credit pe care întreprinderea o are la
conturile curente de la bancă.
În planul de conturi, conturile aferente acestui tip de operațiuni se regăsesc în clasa 5
„Conturi de trezorerie” rezervată acestora și anume 51 „Conturi la bănci”.
Întreprinderile, prin politica lor organizațională, doresc păstrarea propriilor resurse
bănești în conturi la bănci. Prin această modalitate au oportunitatea de a efectua tranzacții cu alte
societăți, fără a utiliza numerar. Aceste tra nzacții fără numerar c onstau în transmitere unor sume
din contul curent al întreprinderii în contul curent al unui furnizor. Pentru ca aceste tranzacții să
se poată efectua, este necesară o înțelegere, la solicitarea unuia dintre parteneri.
Pentru desfășu rarea operațiunilor de decontări, se utilizează o serie de modalități (spre
exemplu: acreditivul) și instrumente pentru decontare, precum:
– instrumente de plată: cardul, ordinul de plată, cecul;
– instrumente de plată și credit: cambia și biletul la ordin.

3.2.1 Sistemul de contu ri privind decontările fără numerar

Pentru o mai bună evidență a operațiunilor ce se realizează prin conturile la bănci se
utilizează contul 512 „Conturi curente ”, subconturile 5121 „Conturi la bănci în lei ” și 5124
„Conturi la bănci în valută ”. La fiec are bancă, cele două subconturi vor dezvolta analitice.
Contul 5121 „Conturi la bănci în lei ” poate fi utilizat ca un cont de disponibilități bănești
păstrate la bancă, fie ca un cont current care poate îndeplini alternativ fu ncția unui cont de
disponibil ități bănești păstrate la bancă, ori a unui cont de credite de plăți pe termen scurt
acordate de bancă. Când contul 5121 „Conturi la bănci în lei ” este folosit ca un cont current, el
poate fi prezentat astfel:
• după conținutul e conomic poate fi:
– un cont de plasamente și active bănești, când exprimă disponibilități bănești;

27
– un cont de credite bancare pe termen scurt, când exprimă plăți sau retrageri de
numerar de la bancă pe seama unor plafoane de credite aprobate de bancă.
• după funcția contabilă este un co nt bifunctional, care poate fi utilizat după cum urmează:
– ca un cont de activ , când reflectă disponibilități bănești;
– ca un cont de pasiv , când reflect credite bancare.

Contul 5121 „Conturi la bănci în lei ” se debitează cu creșterile de disponibilități b ănești
păstrate la bancă sau cu rambursări de credite bancare.
Se creditează cu diminuările de disponibilități bănești păstrate la bancă sau cu creditele
acordate de bancă prin plăți din contul curent.
Operațiuni le privind contul 5121 „Conturi la bănci în lei”, poate avea semnificații
distincte când acesta este utilizat ca un cont curent, și anume:
• când este folosit ca un cont de disponibilități (dacă soldul contului este debitor),
semnificația operațiunilor legate de acest cont și corespondența lui cu alte conturi este
identică cu cea prezentată în paragraful de mai sus ;
• când este folosit ca un cont de credite bancare (dacă soldul contului este creditor),
corespondența cu alte conturi poate fi a ceeași ca cea din paragraful prezentat mai sus,
dar:
– încasăril e în contul bancar reprezintă rambursări de credite;
– plățile din contul bancar reprezintă acordări de credite bancare.

Societățile care dispun de devize le pot păstra în conturile deschise la bănci în monedă
străină. Băncile vor reflecta existențele și mi șcările de valută străină, atât în monedă străină, cât și
în lei.
Relația dintre leii românești și valutele străine15 se face la cursurile valutare ale zilei, astfel:

15 Victor Munteanu (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. U niversitară , București, 2015, p. 423

28
• intrările de valută în co ntul de la bancă se transformă în cursul zilei în care are loc
operațiunea bancară;
• plata datoriilor în valută se realizează prin transformarea valutei în lei la cursul zilei
în care are loc operațiunea. Pentru că la intrarea valutei în cont au existat alt e cursuri
ale valutei decât cele existente la data plății, pot apărea :
– diferențe favorabile de curs valutar, în cazul scăderii cursului valutar, ele
reprezentând venituri financiare;
– diferențe nefavorabile de curs valutar, în cazul creșterii cursului valutar, ele
reprezentând cheltuieli financiare.
• la sfârșitul exerc ițiului, disponibilitățile în devize se evaluează la cursul de schimb
în vigoare la data respectivă, înregistrându -se în contabilitate diferențele de curs
valutar rezultate, ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
Contabilitatea sintetică a dispon ibilităților bănești în valută existente în contul de la bancă
și a mișcării lor, ca urmare operațiunilor de încasări și plăți efectuate și a echivalentului lor în lei,
la cursul de schimb al pieței valutare, se realizează prin intermediul contului 5124 „Conturi la
bănci în valută ”.
Contul 5124 „Conturi la bănci în devize” ține evidența resurselor bănești în devize existent e
în contul de la bancă și a mișcării lor ca urmare a încasări lori și plăților efectuate și a echivalentului
lor în lei la cursul pieței valutare sau la un curs fix.
Din punct de vedere economic, contul 5124 „Conturi la bănci în valută ”, este un cont de
mijloace circulante, deci este cont de activ.
În debitul contului sunt reflectate sumele în valută încasate de unitățile bancare și a
echivalentului în lei, prin creditul conturilor ce evidențiază natura încasărilor, iar în credit sunt
reflectate sumele în valută și echivalentul acestora în lei, plătite din bancă, debitându -se conturile
ce evidențiază natura plăților.
Dacă operațiile în valu tă ale unei socități sunt efectuate prin conturi deschise la mai multe
bănci. Contul 5124 se devoltă pe analitice pent ru fiecare cont și în cadrul acestuia pe fiecare valută.
Diferențele din schimbarea cursurilor valutare se determină și înregistrează în contabilitate :

29
– în cursul exercițiului, la operațiunile de trezoreire pentru lichidarea datoriilor și
drepturilor;
– la plata datoriilor în valută, în cazul diminuării cursului valutar în contul 765
„Venituri din diferențe de curs valutar” , iar în cazul creșt erii cursului valutar în
contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”;
– la încasarea drepturilor de creanță în valută, în cazul scăderii cursului valutar în
contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, iar pentru creșteri de curs
valutar în contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar” ;
– la închiderea exercițiului, cu diferențele rezultate în urma evaluării valutei existente
la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de BNR, din ziua 31.12.N în
conturile de venituri sau cheltui eli din diferențele de curs valutar (765, 665), după
caz.
Atunci când se efectuează operațiuni în care se ut ilizează anumite instrumente sau
modalități de decontare, pe lângă conturile prezentate mai sus, se vor folosi, după caz, următoarele:
– contul 511 „Valori de încasat ”, în situația în care se utilizează anumite instrumente
de decontare, se înregistrează în c ontabilitatea creditorului, cecurile bancare și
efectele comerciale provenite de la persoane debitoare și care vor fi depuse la bancă
spre decontare . Pentru ca acest cont să fie operațional se împarte pe conturi sintetice
de gradul II, după cum urmează : 5112 „Cecuri de încasat” , 5113 „Efecte de încasat”
și 5114 „Efecte remise spre scontare”.
– 5125 „Sume în curs de decontare”, în acest cont sunt refle ctate sumele care nu apar
încă în extrasele de cont;
– contul 541 „Acreditive”, se utilizează atunci când acreditivul va fi folosit ca
instrument de decontare. Acesta se divizează pe următoarele conturi sintetice de
gradul II : 5411 „Acreditive în lei”, respe ctiv 5412 „Acreditive în valută”.
– contu l 542 „Avansuri de trezorerie” , este utilizat atunci când apar situații în care va
fi pusă la dispoziția angajaților o sumă de bani, sau unor terțe persoane, în scopul
efectuării unor decontări aferente societății.
– există cazuri în care socitetatea își păstrează resursele bănești la bancă pentru a
primi dobânzi și cazuri în care societatea a primit credite de trezorerie de la bancă
și pentru care plătește dobânzi. Pentru evidența în contabilitate se utilizează contu l

30
518 „Dobânzi” , respectiv, în funcție de operaț iunile efectuate se vor folosi
subconturile 5186 „Dobânzi de plătit” și 5187 „Dobânzi de încasat”.

3.2.2 Reflectarea în contabilitate a operațiunilor prin conturile la bănci

Opera țiuni de încas ări și plăți efectuate prin conturi la b ănci de c ătre SC PETRU Ș
PROD SRL:
1. În 25 octombrie 2018, S .C. PETRU Ș PROD S .R.L., încaseaz ă de la SC …. SRL 27.000
lei În aceea și zi, societatea depune numerar în valoare de 1.500 lei; dob ânzile aferente
disponibilului în conturi la b ănci fiind de 10 lei .
5121 = % 28.510 lei
Conturi la b ănci in lei 411 27.000 lei
Clien ți
581 1.500 lei
Viramente interne
766 10 lei
Venituri din dob ânzi
2. În data 30 octombrie 2018, în baza extrasului de cont și a documentelor justificative se
înregistreaz ă plățile efe ctuate din contul curent astfel : SC … SRL 17000 lei; cheltuieli cu servicii
bancare 80 lei; r idicare numerar 1000 lei.
% = 5121 18.080 lei
401 17.000 lei
Furnizori
627 80 lei

31
Cheltuieli cu serviciile bancare
și asimilate
581 1.000 lei
Viramente interne

3.2.3 Contabilitatea operațiunilor privind acreditivele și avansurile de trezorerire

Printre modalitățile de deconta re cu tertii se evidențiază și plățile din acreditive și din
avansuri de trezorerie.
Contabilitatea acestora se realizează prin intermediul conturilor din grupa 54 „Acreditive”.
Acreditivul este un mijloc de decontare, de obicei impusă de furnizor, care îi asigură
acestuia mijloacele bănești pe măsura livrării unor bunuri sau prestări servicii.
În mod obișnuit este folosit în decontările internaționale ca o măsură de siguranță pentru
încasarea livrărilor la export.
Acreditivul reprezintă esursele băn ești ținute într -un cont diferit la bancă p us la dispoziția
furnizorului, prin intermediul acestuia urmând să se efectueze plățile față de furnizor, pe parcursul
primirii mărfurilor sau după prestarea de servicii. El poate fi alimentat și din credite banca re pe
termen scurt, dacă cumpărătorul nu di spune de lichidități proprii.
Deschiderea acreditivului se comunică băncii furnizorului prin intermediul băncii
cumpărătorului, odată cu dispozițiile în care el se realizează.
Pentru a încasa sumele prevăzute în acreditiv, furnizorul va trebui să prezi nte băncii de
care aparține documentele din care rezultă îndeplinirea dispozițiilor din acreditiv pentru livrarea
bunurilor și prestarea serviciilor.
Acreditivele se pot deschide în lei sau în valută.

32
Contabili tatea sintetică a acreditivelor deschide la bănci pentru efectuarea de plăți în
favoarea furnizorilor de realizează cu ajutorul conturilor: 5411 „Acreditive în lei” și 5412
„Acreditive în valută”.
Contul 5411 „Acreditive în lei”, după conținutul economic este un cont de plasamente și
active bănești, iar după funcția contabilă este un cont de activ.
Acest cont se debitează cu sumele ce sunt virate în conturile de acreditive deschise la
dispoziția furnizorulu i, și se crditează cu sumele plătite furnizorilo r din acreditive și cu sumele
aferente acreditivelor expirate.
Contul 5411 „Acreditive în lei” se dezvoltă în analiti c pe acreditive deschise și furnizorii
cărora le sunt adresate.
Contul 5412 „Acreditive în valută”, după conținutul economic este un con t de plasamente
și active bănești, iar după funcția contabilă este un cont de activ.
Contul 5412 se debitează cu sumele în valută virate în conturile de acreditive deschise la
dispoziția furnizo rului și cu diferențele favorabile de curs valutar, aferente soldului la închiderea
exercițiului financiar.
Acest cont se creditează cu sumele plătite furnizorilor în valută, restituite din acreditivele
expirate și cu diferențele nefavorabile de curs valu tar, aferente operațiunilor și soldului privind
acreditivele deschise.
În cazul acreditivelor deschise în valută intervin active bănești în valută străină, acestora
aplicându -se aceleași cerințe cu privire la evidența lor, cât și aceleași reguli privind r elația dintre
leii românești și unitățile monetare străine c a și în ceea ce privește mijloacele bănești păstrate în
valută la bancile cumpărătorilor.
Operațiunile efectuate în valută se evaluează la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârșitul
perioadei, acreditivul existent în valută se evaluează la cursul de sc himb în vigoare la data
respectivă, iar diferențele de curs obținute se reflectă în contabilitate ca venituri sau cheltuieli
financiare. În cazul acreditivelor deschise în valută, contul „Acrediti ve” reflectă acreditivul
existent la sfârșitul perioadei la cursul de schimb în vigoare la data respectivă.

33
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziția administratorilor sau salariaților
entității, pentru efectuarea unor plăți în favoarea entității, precum16:
– aprovizion ări de materiale și alte bunu ri de valori mici ;
– efectuarea de plăți în cadrul unor acțiuni de protocol, reclama și publicitate;
– cheltuieli de transport, deplas ări, detașări;
– servicii poștale și taxe de telecomunicații.
De remarcat este fapul că asemenea avansuri de trezorerie pot fi acordate în lei și în valută.
În cazul avansurilor în devize, la decontarea lor pot să apară diferențe favorabile sau nefvorabile
de curs valutar.
Cu ajutorul contului 542 „Avansuri de trezorerie”, se efectuează contabilitatea sintetică a
avansurilor de trezorerie ce se caracterizează după cum urmează :
– după conținutul economic este un cont de plasament și active bănești;
– după funcția contabilă este un cont de activ.
Contul 542 se debitează cu avansurile de trezorerie acordate în lei sau în valută, și se c reditează
la justificarea avansurilor de trezorerie sau la restituirea lor.
Contul 542 „Avansuri de trezorerie” se dezvoltă în analitic pe persoane cărora li s -au acordat
avansuri de trezorerie.
Opera țiuni contabile privind acreditivele la SC PETRU Ș PROD S RL:
S.C. PETRU Ș PROD S .R.L. vinde marf ă către SC … SRL în sum ă de 35700 lei cu condi ția
decont ării prin acreditiv documentar. Cump ărătorul, SC … SRL, deschide un acreditiv domiciliat
la banca furnizorului – BCR BAC ĂU, în sum ă de 40 .000 lei. S .C. PETRU Ș PROD S .R.L. livreaz ă
marfurile la un pre ț de vânzare 35 .700 lei, inclusiv TVA, depune setul de documente prev ăzut în
contract și în acreditiv la banca sa , și le încaseaz ă în aceea și zi.
Opera țiile contabile la S .C. … S.R.L.:
– vânzarea m ărfurilor c ătre SC … SRL:

16 Victor Munteanu (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. U niversitară , București, 2015, p. 436

34
4111 = % 35.700 lei
Clien ți 707 30.000 lei
Venituri din v ânzarea m ărfurilor
4427 5.700 lei
TVA colectat ă
– încasarea contravalorii m ărfurilor în contul curent:
5121 = 411 35.700 lei
Opera țiile contabile la S .C. PETRUȘ PROD S .R.L.:
– deschiderea acreditivului în sum ă de 40 .000 lei la banc a BCR BAC ĂU a S .C. PETRU Ș
PROD S.R.L.:
581 = 5121 40.000 lei
Viramente interne Conturi la banci în lei
5411 = 581 40.000 lei
Acreditive în lei Viramente interne
– plata m ărfurilor cump ărate din acreditivul deschis 35.700 lei:
401 = 5411 35.700 lei
Furnizori Acreditive în lei

– transferul sumei neutilizate de 5000 lei în contul curent:
581 = 5411 3.500 lei
Viramente interne Acreditive în lei

35
5121 = 581 3.500 lei
Conturi la b ănci în lei Viramente interne

3.2.4 Contabilitatea valorilor de încasat

Valorile de încasat reprezintă acele hârtii de valoare, cunoscute sub denumirea de efecte
de comerț, aflate în posesia beneficiarului lor pentru a fi încasate, adică transformate în
disponibilități bănești.
Din această categorie fac parte ceurile de încasat, efectele comercia le de încasat și efectele
comerciale remise spre scontare.
Contabilitatea lor se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”, care se dezvoltă
pe conturi sintetice de gradul II, pe feluri de valori de încasat.
Cecurile de încasat se uti lizează destul de frecvent de unii furnizori de bunuri și servicii. Ele
se primesc de la cumpărătorii de asemenea bunuri și servicii și se depun la banca unde furnizorul
își are deschis contul bancar, pentru ca acesta să intre în posesia contravalorii aces tor livr ări.
Contabilitatea sintetică a cecurilor de încasat se realizează prin intermediul contului 5112
„Cecuri de încasat”, care, după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești,
iar după funcția contabilă este un cont de activ.
Contul 5112 „Cecuri de încasat” se debitează cu sumele reprezentând valoarea cecurilor de
decontare depuse la bănci pentru a fi încasate, și se creditează cu sumele ce reprezintă cecurile
încasate prin bănci .
Contul 5112 se dezvoltă în analitic pe clien ții de la care s -au primit cecuri depuse spre încasare.
Efectele de încasat , ajunse în portofoliul furnizorului se depun de către acesta la bancă pentru
a fi încasate la data scadentă stabilită.

36
Contabilitatea sintetică a efectelor de încasat se realizeaz ă prin intermediul contului 5113
„Efecte de încasat”, care, după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești,
iar după funcția contabilă este un cont de activ.
Contul 5113 „Efecte de încasat” se debitează cu valoarea efectelor comerci ale depuse la bănci
spre încasare, și se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bănci.
Contul 5113 se dezvoltă în analitic pe efecte comerciale depuse spre încasare.
Efectele d e primit pot fi păstrate în portofoliu l de val ori până la data scadentă, și apoi depuse
la bancă, spre încasare. Dacă societatea are nevoie de bani înainte de scadență sau pentru alte
situații, poate decide vânzarea acestora, operație cunoscută în cazul acestor „titluri de valoare” ș i
sub denumirea de scontare. De regulă, aceste operații se fac prin intermediul băncilor sau
instituțiilor bursiere. Scontul reprezintă suma de bani, sub formă de dobândă, la care se adaugă și
un comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare ce se cuvine unității ba ncare pentru plata
efectului commercial (bilet la ordin, cambie, cec, etc), înainte ca acestea să fi ajuns la scadență.
Suma care reprezintă scontul se reține de către bancă din valoarea comercială a efectului comercial.
Contabilitatea acestor efecte come rciale se realizează cu ajutorul contului 5114 „Efecte
remise spre scontare” . Este un cont de active ce se debitează cu valoarea efectelor comerciale, mai
puțin taxa pe scont, depuse spre scontare la bănci sau la burse de valori prin creditul contului 413
„Efecte de primit”. Se creditează cu sumele încasate de efectele remise spre scontare prin debitul
conturilor curente de la bănci (5121, 5124) sau debitul conturilor de mijloace bănești în numerar.
Operații privind valori le de încasat la S.C. PETRU Ș PROD S.R.L. :
1.S.C. PETRU Ș PROD S .R.L. livreaz ă socie ății AMCONS S .R.L., materiale de construc ții în
valoare de 10.000.000 lei f ără TVA. Costul de achizi ție al m ărfurilor este de 5.000.000 lei.
Decontarea facturii se va face pe baza cecului emis de societatea A MCONS S .R.L.

a) În contabilitatea S .C. PETRU Ș PROD S .R.L.:
– Livrarea materialelor de constructii (marfa)
411 = % 11.900.000
707 10.000.000

37
4427 1.900.000
– Desc ărcarea gestiunii de marf ă:
607 = 371 5.000.000
– Primirea cecului de la S .C. AMCONS S .R.L. si depunerea la banc ă:;
5112 = 411 11.900.000
– Încasarea cecului :
5121 = 5112 11.900.000

b) În contabilitatea societ ății AMCONS S .R.L.:
– Primirea m ărfurilor de la S .C. PETRU Ș PROD S .R.L.:
% = 401 11.900.000
371 10.000.000
4426 1.900.000

2. S.C. PETRU Ș PROD S .R.L. depune la banc ă un efect comercial în vederea scont ării.
Valoarea înscris ă pe efectul de comer ț este de 10.000 lei, iar taxa scontului perceput ă de către
banc ă este de 5%. La scaden ță banca încaseaza contravaloarea efectului scontat.
– Depunerea la banc ă a efectului comercial:
5114 = 413 10000
– Încasarea efectului scontat :
5121 = 5114 10000
– Achitarea taxei scontului :
627 = 5121 500

3.3 Co ntabilitatea operațiunilor în numerar

Unele dintre operații le principale pe care o entitate le efectuează în legătură cu activitatea
sa, sunt realizate în numerar prin casieria proprie, astfel :

38
• încasări le includ : facturi pentru livrări de produse, mărfu ri, materiale și prestări
servicii cu valori sub un anumit plafon ; creanțe de la debitori, garanții; numerar
ridicat din conturi de la bancă;
• plățile includ : facturi pentru mărfur i, materiale achiziționate și pentru servicii
primite de la terți; salarii, premii, ajutoare materiale, dividend, avansuri spre
decontare.

3.3.1 Sistemul de conturi privind decontările în numerar

Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria en tității și a mișcării acestora ca urmare
a încasărilor și plăților efectuate în numerar se ține distinct în lei și în valută cu ajutorul contului
531 „Casa”, fiind deschis pe doua conturi sintetice de gradul II, 5311 „Casa în lei” și 5314 „Casa
în valută”.
Reflectarea în contabilitate a operațiilor financiare în lei sau în valut ă se realizeză cu
respectarea Regulamentului operațiilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Națională și a
altor reglementări legale în vigoare.
Contul 531 „Casa”, având în vedere conținutul economic, este un cont de mijloace bănești,
fiind un cont de activ.
Acest cont se debiteaz ă cu sumele încasate în numerar în lei sau în valută, și anume :
– cu ridic ările în numerar de la bancă prin creditul contului 581 „Viramente inerne” ;
– cu sume încasate de la clienți prin creditului contului 411 „Clienți”;
– cu sume depuse de către asociați ca aport la capitalul social prin creditul contului
456 „Decontări cu acțion arii/asociații privind capitalul ”;
– cu încasări în numerar de la debitori diverși prin creditul contului 461 „Debitori
diverși” ;
– cu încasări anticipate în numerar (chirii, abonamente, asigurări) care privesc
exercițiile viitoare prin creditul contului 472 „Venituri înregistrate în avans”;

39
– cu încasări în numerar reprezentând contravaloarea redevențelor datorate pentru
concesiuni , locații de gestiune, pent ru utilizarea brevetelor, mărcilor și altor
drepturi similare prin creditul contului 706 „Venituri din redevențe, locații de
gestiune și chirii”;
– cu încasarea dividendelor pentru participarea la capitalul altor societăți comercia le
prin creditul contului 761 „Venituri din imobilizări financiare”;
– cu încasarea veniturilor din cedarea titlurilor de plasament prin creditul contului
764 „Venituri din investiții financiare cedate”.
Contul 531 „Casa” se creditează cu sumele plătite în n umerar, pe destinații, prin debitul
conturilor care prevăd natura plăților, respectiv:
– cu costul titlurilor de participare, titlurilor de portofoliu și altor titluri de plasament
achiziționate sau răscumpărate prin debitul conturilor 261 ”Acțiuni deținute la
entități afiliate”, 262 „Acțiuni deținute la entități asociate”, 263 „Acțiuni deținute
la entități controlate în comun”, 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări
financiare” ;
– cu plățile efectuate către furnizori prin debitul conturilor 401 „Furniz ori”, respectiv
404 „Furniz ori de imobilizări”;
– cu plata avansurilor din salarii prin debitul contului 425 „Avansuri acordate
personalului ”;
– cu retribuțiile nete achitate personalului prin debitul contului 421 „Personal -salarii
datorate” și cu alte plăți făcute personalului (divide nde, ajutoare materiale și
protecție socială) sau terților.
Toate operațiile de casă se consemnează de către casier în Registrul de casă, care constituie
evidența operativă pentru astfel de operații.
Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei s e ține cu ajutorul contului 5311 „Casa
în lei”, care, după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești, iar dup ă funcția
contabilă este un cont de activ.
Acest cont se debitează cu încasările în lei prin casieria entității, și se cr editează cu plățile
în lei prin casieria entității.

40
Entitățile pot efectua, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, încasări și plăți prin
casierie în valută. Aceste operații sunt înscrise în Registrul de cas ă, care va prezenta coloane atât
pentru încasările și plățile cu sold în lei, cât și pentru astfel de operații în valută. Pentru fiecare
valută se ține câte un Registru de casă.
Relațiile dintre leii românești și valutele străine, la fel ca diferențele de curs valutar ce apar
în timpul și la sfâ rșitul exercițiului financiar, se calculează și se regularizează la fel ca cele privind
disponibilitățile în vaută păstrate în conturile de la bănci.
Contabilitatea sintetică a numerarului ăn valută se efectuează cu ajutorul contului 5314
„Casa în valută”, care, după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești, iar
după funcția contabilă este un cont de active.
Contul 5314 se debitează cu încasările în valută prin casieria entității, și se credit ează cu
plățile în valută prin casieria entității. Acest cont nu necesită dezvoltare analitcă.
Corespondențele contului 5314 „Casa în valută” pot fi similare cu cele privind contul 5311
„Casa în lei”.
În casieriile entităților se mai pot păstra și alte val ori, categorie în care se cuprind: timbr ele
fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichetele și biletele de călătorie și alte valori.
Contabilitatea altor valori se realizează cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care, după
conținutul economic este cont de palsamente și active bănești, iar după funcția contabilă este un
cont de activ.
Contul 532 „Alte valori” se debitează la procurarea altor valori, și se creditează la ieșirea,
prin utilizare, a altor valori.

3.3.2 Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind decontările în n umerar

1. S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. achit ă în numerar cheltuielile privind transportul unor
bunuri în valoare de 1 .000 lei f ără TVA.

41
% = 401 1.190
624 1.000
4426 190

2. S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. încaseaz ă în numerar o imputa ție în valo are de 2 .400 lei f ără
TVA .
5311 = % 2.856
7581 2.400
4427 456

3. S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. achizi ționea ză bonuri de combustibil în valoare de 4 .000 lei
fără TVA, achitate în numerar. Bonurile se utilizeaz ă pentru cump ărare de combustibil necesar
motostivuitoarelor societ ății, care ulterior se va da în consum.

-Achizi ția bonurilor :
% = 5311 4.760
5328 4.000
4426 760

-Folosirea bonurilor pentru cumpr ărea combustibilului :
3022 = 5328 4 .000

– Darea în consum a combustibilului :
6022 = 3022 4.000

4. S.C. PETRUȘ PROD S.R.L. acord ă un avans de trezorerie unui salariat în sum ă de 3500
lei, din care se achit ă următoarele:
– materiale consumabile în sum ă de 1.000 lei f ără TVA;
– cheltuieli cu cazarea: 500 lei fără TVA ;
– bilete de tren 200 lei f ără TVA ;
– cheltuieli cu diurna: 100 lei.

42
Avansul ne utilizat se restituie casieriei.
– Acordarea avansului de trezorerie :
542 = 5311 3.500 lei

– Achitarea materialelor consumabile :
% = 542 2.142
302 1.800
4426 342

– Achitarea biletelor de tren:
% = 542 238
625 200
4426 38

– Achitarea cazării::
%. = 542 595
625 500
4426 95

– Înregistrarea cheltuielilor cu diurna:
625 = 524 100 lei

– Restituirea avansului de trezorerie neutilizat:
5311 = 542 425 lei

3.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

În cadrul operațiunilor de trezorerie, sunt cuprin se operațiile de primire și rambursare a
creditelor pe termen scurt (sub 1 an).

43
Creditele de trezorerie primite prin contul curent se înregistrează ca sold creditor al
contului 512 „Conturi curente la bănci”, în cazul în care încasările sunt mai mici decât plățile și se
rambursează în situația în care încasările depășesc plățile.
Creditele pentru nevoi temporare se obțin în baza contractelor de creditare prin conturi
separate de împrumut. Evidența operativă a acestor credite se ține cu ajutorul contului de pasiv
519 „Credite bancare pe termen scurt” . În creditul acestui cont, se reflectă creditele acordate de
bancă pentru nevoi temporare, în debit, rambursarea acestor credite, iar soldul creditor al acestui
cont reprezintă creditele pe termen scurt nerambu rsate.17
Pentru evidențierea distinctă a împrumutului și a dobânzilor afernete, contul 519 „ Credite
bancare pe termen scurt” cuprinde următoarele subconturi :
– 5191 „Credite bancare pe termen scurt”;
– 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scade nță ”;
– 5193 „Credite externe guvernamentale”;
– 5194 „Credite externe garantate de stat”;
– 5195 „Credite externe garantate de bănci ”;
– 5196 „Credite de la trezoreria statului”;
– 5197 „Credite interne garantate de stat”;
– 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.
Asemenea credite se pot acorda în lei și în valută.
Când sunt acordate în valută, la rambursarea lor pot apărea diferențe favorbile sau
nefavorabile de curs valutar, în funcție de evoluția cursului valutar față de cel de la data contrac tării
creditelor.
Conturile 5191, 5193, 5194, 5195, 5196, 5197 pot fi caracterizate astfel :
• după conținutul economic sunt conturi de datorii pe termen scurt ;
• după funcția contabilă sunt conturi de pasiv;
• se creditează cu creditele bancare pe termen scurt a cordate entității;

17 Vasіle Pătruț, Ar іstіța Rotіlă, Contabіlіtate șі dіagnostіc fіnancіar : fundamente teoretice și aplicații practice , Ed.
SEDCOM LIBRIS, Iașі, 2010, p. 237

44
• se debitează la rambursarea sau trecerea la restanță a creditelor bancare pe termen
scurt;
• se dezvoltă în analitic pe feluri de cred ite pe termen scurt și pe instituțiile care le –
au acordat.
Contul 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență ” reflectă acele
credite bancare pe termen scurt contractate de entități, care nu au putut fi rambursate la datele
scadente st abilite, și care trec la restanță, atrăgându -și plata unor dobânzi penalizatoare. Acest cont
poate fi car acterizat astfel :
• după conținutul economic sunt conturi de datorii pe termen scurt ;
• după funcția contabilă este un cont de pasiv;
• se crediteaz ă cu cred itele pe termen scurt nerambursate la scadența stabilită și
trecute la restanță;
• se debitează la rambursa rea creditelor restante;
• se dezvoltă pe analitice pe feluri de credite pe termen scurt nerambursate la
scadență.
Creditele de scont sunt utilizate pentru mobilizarea creanțelor comerciale sub forma
efectelor de comerț primite. Creditul de scont asigură unu i agent economic fondurile pentru
acoperirea, până la încasare, a contravalorii livrărilor de mărfuri, executării de lucrări și prestării
de servicii, pentru ca agentul economic beneficiar al acestora a emis, în calitate de trăgător
(emitent), cambii sau a acceptat de la client bilete la ordin, ca instrumente de plată. Acest credit se
acordă pe maxim un an. Pentru evidență, se utilizează, d upă cum s -a prezentat deja, contul 5114
„Efecte remise spre scontare”. De asemenea, se folosește și contul extrabilanți er 8037 „Efecte
scontate neajunse la scadență”.18
Operațiunile contabile privind creditele bancare pe termen scurt la S.C. PETRUȘ
PROD S.R .L.:

18 Vasіle Pătruț, Ar іstіța Rotіlă, Contabіlіtate șі dіagnostіc fіnancіar : fundamente teoretice și aplicații practi ce, Ed.
SEDCOM LIBRIS, Iașі, 2010, p. 238

45
S.C. PETRU Ș PROD S .R.L. contracteaz ă la ING Bank un credit bancar de 1 00.000 lei pe
o perio adă de 9 luni cu o dob ândă de 12 % pe an. Rambursarea creditului se va efectua lunar . De
asemenea lunar se vor achita și dobânzile aferente ratelor de credit.
– 01/03/2018 se înregistrează primirea creditului în sumă de 100.000 lei:
5121 = 5191 100.000 lei
Conturi la banci în lei Credite bancare pe termen scurt
– se înregistrează chetuielile cu dobânda aferentă creditului bancar în luna martie 2018:
100.000 lei x 12% x 30/360 zile= 1.000 lei
666 = 5198 1.000 lei
Cheltuieli privind dob ânzile Dobânzi aferente creditelor banca re pe teremen scurt
– 01/03/ 2018 rambursarea primei rate a creditului : 100.000 lei/9 luni=11.111 lei
5191 = 5121 11.111 lei
Credite bancare pe termen scurt Contur i la banci în lei
– 01/03/2018 plata dob ânzii aferent ă primei rate : 100000 lei x 12% x30/360 zile = 1000 lei
5198 = 5121 1.800 lei
Dobânzi aferente creditelor bancare Conturi la banci în lei pe termen scurt