Activitatea minieră se practică în zona de nord a Rom âniei, mai exact în Baia Mare de peste [619663]

INTRODUCERE

Activitatea minieră se practică în zona de nord a Rom âniei, mai exact în Baia Mare de peste
100 de ani, ceea ce a dus la poluarea si scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafe țe de
teren, a afectat negativ mediul înconjurător și, actualmente, reprezintă un risc însemnat pentru
sănătatea umană. Sursele de poluare din depresiunea Baia Mar e sunt S.C. Romplumb S.A., S.C.
Cuprom S.A. si C.N.M.P.N Remin S.A. În urma activit ăților de exploatare minieră au rămas pe
suprafe țe întinse iaz uri de decantare, halde de steril de mină iar în mediul subteran apele care
străbat galeriile de mină existente ies la suprafa ță impurificate si, uneori, în mod necontrolat.
Metalele grele sunt prezente astfel în to ți factorii de mediu din acest areal și afectează semnificativ
ecosistemele locale si sănătatea umană.
Lucrarea de fa ță aduce detalii cu privire la impactul asupra mediului în urma poluării cu
metale grele, problemă care î și găseste treptat rezolvarea prin proiecte de reabilitare ecologică,
care necesit ă investi ții, timp și speciali ști în domeniu. [www.journals.usamvcluj.ro ]
Depresiunea Baia Mare este o zonă de contact între Platforma Some șană și Carpa ții
Orientali, pe latura sudică a neogenului eruptiv Gutâi si Țibles. Rocile vulcanice din aceste masive
muntoase au în componen ță minereuri auroargentifere și metale neferoase precum plumb, zinc
și cupru etc. Primele activit ăți miniere în aceast ă zonă sunt atestate încă din sec. al II -lea d.Hr.
[Cârciumaru M ., 1980, Mediul geografic în pleistoc enul superior si cu lturile paleolitice în
România, Editura Academiei, Bucuresti ].
Orașul Baia Mare este atestat documentar în annul 1329 si s -a dezvoltat ca un centru
aurifer important în secolele XIV – XV. Mineritul a rămas principal a activitate de -a lun gul
secolelor, ajungându -se ca în a doua jumătate a secolului al XX -lea să fie puternic subven ționată.
După că derea regimului comunist, mineritul și-a redus treptat activitatea, astă zi majoritatea
perimetrelor miniere fiind în conservare.

CAPITOLUL I POLUAREA SOLULUI

În Depresiunea Baia Mare au fost identificate 7 clase de soluri si 13 tipuri de soluri, cu
ponderi diferite în func ție de tipul de folosin ță (tabelul 1 .1). Calitatea acestor soluri a fost afectată
de-a lungul timpului în principal prin activit ățile de extrac ție, preparare a minereurilor neferoase
și metalurgie neferoasă. În urma activit ăților de exploatare minieră au rămas pe suprafe țe întinse
iazuri de decantare, halde de steril de mină iar în mediul subteran apele care s trăbat galeriile de
mina existente ies la suprafa ță impurificate și deseori în mod necontrolat. Astfel se estimează că o
suprafa ță de circa 25000 ha este poluată cu metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, nichel,
cobalt, mangan, crom). Gradul de intensit ate a poluă rii acestei zone cu metale g rele este prezentat
în tabelul 1.2. Pe teritoriul Depresiunii Baia Mare au fost co nstruite 6 iazuri de decantare (tabelul
1.3) si 55 de halde de steril (tabelul 1.4).
Aceste impunătoare construc ții inginere ști blochează mari suprafe țe de teren și produc
disconfort zonel or învecinate prin emisiile lor poluante. Pentru l imitarea efectelor negative, în
ultimii ani, aceste suprafe țe se monitorizeză , aplicându -li-se diverse tehnologii de restaurare
ecologică. Din pun ct de vedere al distribu ției perimetrelor de extrac ție și prelucrare metalurgic ă
din Depresiunea Baia Mare, zonele în care se găsesc aceste halde sunt considerate ca „puncte
fierbin ți", inclusiv zona municipiului Baia Mare. [www.journals.usamvcluj.ro ]

Tabelul 1.1 Clase si tipuri de sol din Depresiunea Baia Mare [ O.S.P.A. Maramure ș și
Amenajamentele ocoalelor silvice, 2002]

Tabelul 1.2 Te renuri poluate cu metale grele [ Raport 2008, APM Maramure ș]

Tabelul 1.3 Situa ția iazurilor de decan tare din Depresiunea Baia Mare [ Fodor si Ba ican, 2001;
Coman, 2006]

Tabelul 1.4 Situa ția haldelor de st eril din Depresiunea Baia Mare [CNMPN Remin SA Baia
Mare]

Figura 1.1 Exemplu de degradare a solului în zona studiată [IOP Conf. Series: Materials Science
and Engineering 144 (2016) 012004 doi:10.1088/1757 -899X/144/1/012004]

Figura 1.2 Poziționarea iazului de decantare Central [IOP Conf. Series: Materials Science and
Engineering 144 (2016) 012004 doi:10.1088/1757 -899X/144/1/012004]

Figura 1.3 Dimensiunile iazului de decantare Central [IOP Conf. Series: Materials Science and
Engineering 144 (2016) 012004 doi:10.1088/1757 -899X/144/1/012004]

Figura 1.4 Localizarea iazului de decantare Aurul [Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years
after the accident (Romanian) , Gazeta de Maramures / 31.01.2015 – 06.02.2015 ; Bud I 2015
Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident (Romanian) , Glasul Maramuresului/
30.01.2015 ; Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident (Romanian) , Graiul
Maramuresului/ 30.01.2015 ; Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident
(Romanian) , Informația zilei/ 30.01.2015 ]

Figura 1.5 Dimensiunile iazului de decantare Aurul [Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years
after the accident (Romanian) , Gazeta de Maramures / 31.01.2015 – 06.02.2015; Bud I 2015
Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident (Romanian) , Glasul Maramuresului/
30.01.2015; Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident (Romanian) , Graiul
Maramuresului / 30.01.2015; Bud I 2015 Tailing Pond Aurul – 15 years after the accident
(Romanian) , Informația zilei/ 30.01.2015]

Metalele grele ajung în sol prin intermediul celorlalți factori de mediu, respectiv din aer si
apă, ră spunsul la acest tip de poluare fiind diferit în func ție de natura sa. [COMAN Mirela si
col./Pr oEnvironment 3 (2010) 155 – 158 157]
La suprafa ță, ace ști poluan ți migrează în profunzime prin procese complexe de difuziune,
adsorb ție, dizolvare etc, având ca solvent apa. În sol, o serie de microorganisme pot solubiliza
metalele grele și provoacă dezechilibre proceselor fizice, chimice șibiologice naturale. Pri n
sistemul radicelar al plantelor, ace ști poluan ți ajung în diferite organe ale plantelor și, prin
intermediul lan țurilor trofice, migrează în organisme animale și umane, unde se pot acumula și
produc afec țiuni de diferite intensităț i. Cercetări de specialitate arată că plante de cultură c um ar fi
furajele, porumbul sau rădăcinoasele înregistrează acumulă ri de metale grele. În plante plum bul se
acumulează în organelle care con țin clorofilă , blocând procesul de fotosinteză, iar în formele cele
mai severe modific ă mecanismul procesul ui de reproducere, ceea ce duce la o penurie de flori și
fructe în zonele afectate [ Oros V., 2008, Ecotoxicolo gie – Note de curs, Universitatea de Nord
Baia Mare ]. Pentru animale, de exemplu ovine, bovine și cabaline, analizele de specialitate au pus
în eviden ță depuneri de cupru în rinichi, ficat și sânge, acestea provocând afec țiuni hepatorenale,
anemie și stări caren țiale de diferite intensit ăți. Plumbul prezent în organismul uman provoacă
anemie, ac ționeaz ă asupra sistemului nervos, iar în cazuri de intoxicare severă, provoacă
saturnism. Cuprul s i zincul, microelemente din organismul uman, în concentra ții rid icate produc
diferite tipuri de intoxica ții. De asemenea, intoxica ția cu cadmiu afectează ficatul, duce la scăderea
eritropoezei, anemie, scăderea calcemie i, iar intoxica ția cu arsen produce tulbură ri metabolice ș i
digestive, cefalee, ame țeli și afec țiuni vasculare. [www.journals.usamvcluj.ro ]

Figura 1.6 Concentra țiile de poluan ți în solurile din vecinătatea iazurilor de decantare din vestul
orașului Baia Mare [ MODOI O. Cristina si col./ProEnvironment 3 (2010) 534 – 540]

Figura 1.7 VariaŃia pH si acumularea metalelor în solurile din vecinătatea iazurilor de decantare
situate în zona de Vest a orașului Baia Mare [MODOI O. Cristina si col./ProEnvironment 3
(2010) 534 – 540]

Figura 1.8 Harta distrbu ției poluării cu plumb în zona Baia Mare la o adâncime cuprinsă între 0
și 10 cm [Gao K. Z., Pearce J., Jones J., Taylor C., 1999. Interaction between peat, humic acid
and aqueous metal ions. Environmental Geochemistry Hlth, 21, p. 13 -26: Klobe, A., 1980.
Richwerte ’80, O rientierungsdaten fűr tolerierbare Gesamtgehalte einiger Elemente in
Kulturbőden, Mitt. VDLUFA,Nr. 2, p. 9 -11.]

Figura 1.9 Harta distrbu ției poluării cu, cupru în zona Baia Mare la o adâncime cuprinsă între 0
și 10 cm [Gao K. Z., Pearce J., Jones J., T aylor C., 1999. Interaction between peat, humic acid
and aqueous metal ions. Environmental Geochemistry Hlth, 21, p. 13 -26: Klobe, A., 1980.
Richwerte ’80, Orientierungsdaten fűr tolerierbare Gesamtgehalte einiger Elemente in
Kulturbőden, Mitt. VDLUFA,Nr. 2, p. 9 -11.]

Figura 1.10 Harta distrbu ției poluării cu zinc în zona Baia Mare la o adâncime cuprinsă între 0 și
10 cm [Gao K. Z., Pearce J., Jones J., Taylor C., 1999. Interaction between peat, humic acid and
aqueous metal ions. Environmental Geochemistry Hlth, 21, p. 13 -26: Klobe, A., 1980. Richwerte
’80, Orientierungsdaten fűr tolerierbare Gesamtgehalte einiger Elemente in Kulturbőden, Mitt.
VDLUFA,Nr. 2, p. 9 -11.]

Figura 1.11 Harta distrbu ției poluării cu, cadmiu în zona Baia Mare la o a dâncime cuprinsă între
0 și 10 cm [Gao K. Z., Pearce J., Jones J., Taylor C., 1999. Interaction between peat, humic acid
and aqueous metal ions. Environmental Geochemistry Hlth, 21, p. 13 -26: Klobe, A., 1980.
Richwerte ’80, Orientierungsdaten fűr tolerierbare Gesamtgehalte einiger Elemente in
Kulturbőden, Mitt. VDLUFA,Nr. 2, p. 9 -11.]

Pentru stabilirea gradului de încă rcare cu poluan ți ai solului, în Depresiunea Baia Mare se
face o monitorizare de lungă durat ă și se analizeaz ă metalele grele (Pb, Cd, Cu, Zn, Ni) în formă
totală . Se constată că pentru solurile cu folosin ță mai puțin sensibilă nu se înregistrează frecven țe
de depășire de peste 5 0 %, indiferent de adâncimea de probare. Plumbul înregistreaz ă și de această
data cele mai însemnate dep ășiri De asemenea, pentru indicatorul plumb și cadmiu se înregistrează
valori s uperioare la adâncimi mai mari, ceea ce denotă predilec ția acestor metale de a se acum ula
în orizonturile inferioare. Ca distribu ție spa țială, rezultatele ob ținute arată că se înreg istrează
concentra ții semnificativ mai ridicate în zonel e aflate sub impactul direct al surselor de pol uare.
Zona cu valorile cele mai ridicate ale concentra țiilor de metale în sol este municipiul Baia Mare,
inclusiv perimetrele limitrofe. În cadrul arealului ies în eviden ță probele de sol din vecinătatea S.C.
Cuprom S.A. și S.C. Romplumb SA, ca urmare a influen ței în timp, a acestor surse de poluare
asupra solului. [www.journals.usamvcluj.ro ]

CAPITOLUL II POLUAREA APEI

Apele de suprafață cât și de subteran din arealul studiat, anume Baia Mare sunt poluate ca
urmare a activităților miniere desfășurate de -a lungul timpului. Principalele surse de poluare sunt
metalele grele și cianura utiliyată în exploatările miniere. Acestea au af ectat în principal
sedimentele transporate de cursurile de apă și fitoplanctonul, astfel fiind afectate fauna și flora
acvatică.

Figura 2.1 Concentrația elementelor poluante în apă [Whiting, K. S., Olsen, R.L., Identification
of sources of metals in stream sediments using electron microprobe techniques. Tailings and
Mine Waste 1997 Conference, pp. 519 -528, Balkema publishing.]

Figura 2.2 Concentrația elementelor poluante în sedimente [E. Cordos et al. / The European
Journal of Mineral Processing and Environmental Protection Vol.3, No.3, 1303 -0868, 2003, pp.
324-335]

CAPITOLUL III POLUAREA AERULUI

În depresiunile Baia Mare ș i Copalnic, și îndeosebi în zona municipiului Baia Mare,
calitatea aerului este afectată în principal de activitățile legate de metalurgia neferoasă desfășurate
în zona Baia Mare, prin emisiile de poluanți provenite de la S.C. Romplumb și S.C. Cuprom
Bucur ești – sucursala Baia Mare, reprezentate prin pulberi cu conținut de metale grele: plumb,
cadmiu, arsen, zinc, cupru, mercur, nichel, crom, arsen, seleniu ș.a., gaze cu dioxid de sulf, trioxid
de sulf, vapori de acid sulfuric, dioxid de azot, amoniac ș.a. La acestea se adaugă pulberile cu
conținut de metale grele antrenate de la iazurile de decantare existente în zona depresionară Baia
Mare – Copalnic, precum și emisiile în atmosferă provenite din arderile de combustibil din
procesele tehnologice și de la c entralele termice pentru producerea căldurii și a apei calde
menajere, traficul rutier, stațiile de mixturi asfaltice ce funcționează cu instalații și tehnologii
vechi, emisiile de la rampa de deșeuri menajere ș.a.
Poluarea aerului cu dioxid de sulf
Diox idul de sulf este generat de activitățile de metalurgie neferoasă, în special de cea
desfășurată la S.C. „Romplumb” Baia Mare unde, în prezent, întreaga cantitate de emisii de dioxid
de sulf rezultată din procesele tehnologice este eliminată în atmosferă. Se adaugă S.C. „Cuprom”
– sucursala Baia Mare, care constituia până în anul 2000 (când uzina și -a încetat activitatea la
principalele linii tehnologice poluante) principala sursă de emisie a acestui poluant, dar și
transportul rutier și sistemele de încălz ire pe bază de combustibili solizi.
Analizele efectuate în perioada 1990 -2006 au indicat faptul că indicatorul a prezentat
concentrații foarte ridicate în aer în perioada 1990 -1997 (maxima mediei anuale fiind înregistrată
în anul 1994, cu o valoare de 264 μg/m³ (față de 60 μg/m³ CMA), înregistrând o frecvență de
depășire a valorii maxime admise de la peste 5 % în anul 1990, la peste 20 % în anul 1994.
Prin punerea în funcțiune în luna mai 1995 la S.C. „Cuprom” a coșului de dispersie a
gazelor cu o înălțim e de 351,5 m s -a înregistrat o scădere semnificativă a valorilor concentrațiilor
de dioxid de sulf semnalându -se, după acest an, depășiri ale concentrațiilor maxime admise numai
în 1-2 puncte, față de 5 -7 puncte anterior, situate pe raza municipiului Baia Mare. Depășiri
importante s -au înregistrat într -un punct situat în apropierea platformei S.C. „Cuprom”, expus
poluării la joasă înălțime. După anul 1998 valorile medii anuale ale concentrațiilor de dioxid de
sulf, la nivelul orașului Baia Mare, s -au situat sub limita maximă admisă, iar în anul 2002 nu s -a
înregistrat nici o depășire a CMA, mediile anuale situându -se, la cele 7 puncte de măsură, între 4
și 30 μg/m³, iar media anuală la nivelul orașului a fost de 16,5 μg/m³. În anul 2002 la indicatorul
dioxid de sulf nu s -au înregistrat nici depășiri ale CMA zilnice (CMA – 24 h=250 μg/m³). În
perioada 2003 -2006 valorile medii anuale s -au situat sub C.M.A. anuală, fiind de 17 μg/m³ în anii
2003 si 2004 și de 14 μg/m³ în anii 2005 și 2006.
Poluarea aerului cu pu lberi de plumb
Principalele surse de poluare a aerului atmosferic cu pulberi de plumb sunt reprezentate de
S.C. Romplumb S.A. și S.C. Cuprom București – sucursala Baia Mare, la care se adaugă traficul
rutier. În perioada 1990 -2006 concentrația plumbului în aer, în zona B aia Mare, s -a menținut la un
nivel ridicat. S -a semnalat o scădere a concentrației acestui indicator începând din anul 1995, în
urma intrării în funcțiune a coșului de dispersie de la S.C. Cuprom S.A., însă valorile acestuia au
continuat să depășească conc entrațiile maxime admise anuale de peste 2 ori. Între anii 1990 și 1994
concentrațiile medii anuale de plumb au înregistrat valori cuprinse între 4,689 (în anul 1994) și
8,169 (în anul 1991), față de CMA anuală de 0,5 μg/m³. Frecvențele anuale de depășire a
concentrațiilor maxime admise zilnice (CMA zilnică = 0,70 μg/m³) la acest indicator au variat între

72,5 % și 87,5 %. În perioada 1995 -2006 concentrațiile de plumb calculate pentru punctele de
măsură situate în zona de impact a surselor de poluare și pen tru punctul situat în zona rezidențială,
mediile anuale au înregistrat valori cuprinse între 3,177 μg/m³ (în anul 2002) și 1,592 μg/m³ (în
anul 1995), iar frecvențele anuale de depășire ale CMA zilnice (C.M.A. zilnică= 0,70 μg/m³) s -au
situat între 49% și 79%. Concentrațiile maxime zilnice anuale s -au situat între 13,921 μg/m³
(1999), depășind de 19,8 ori CMA zilnică și 51,58 μg/m³ (2002), depășind de 73,6 ori CMA zilnică.
Poluarea aerului cu pulberi de cadmiu
Acest indicator prezintă aceleași surse de po luare precum plumbul. Și în cazul valorilor
medii anuale ale acestui poluant s -a observat, în zona Baia Mare, o tendință descendentă după anul
1995, valorile acestuia depășind însă în continuare C.M.A. (raportat la 24 ore = 0,02 μg/m³),
excepție făcând ani i 1998, 2000, 2003, când acestea s -au situat la nivelul C.M.A. și anii 2001,
2004 si 2005, 2006, când acestea s -au situat sub nivelul C.M.A. În perioada analizată (1990 -2006),
cele mai ridicate valori ale concentrațiilor medii anuale de cadmiu s -au semnala t în anii 1994
(0,038 μg/m³), 1991 și 1992 (când s -au înregistrat valori de 0,037 μg/m³). Cea mai scăzută valoare
a fost consemnată în anul 2005, în ceea ce privește media anuală înregistrată (0,014 μg/m³) și în
2006, în ceea ce privește frecvența anuală d e depășire a C.M.A. zilnică (fiind de 22,8%).
S-a constatat faptul că în vecinătatea surselor principale de poluare, îndeosebi în apropierea S.C.
Romplumb, atât la indicatorul plumb, cât și la cadmiu valorile concentrațiilor și frecvențele de
depășire s -au menținut foarte ridicate, acestea situându -se la niveluri mult mai mari față de
punctele de control din zona rezidențială a orașului. [www.uoradea.ro ]

CAPITOLUL IV POLUAREA VEGETAȚIEI

Activitățile miniere desfășurate în zona de nord a României, mai precis în preajma orașului
Baia Mare au cauzat o poluare foarte mare care a afectat întregul mediu ambiant Prin urmare au
fost afectate solul, apa și aerul din zonă, ceea ce a determinat și apariția unor efecte negative asupra
vegetaț iei. Aceasta a fost atât de afectaă încât pe unele zone aproape că a dispărut.

Figura 4.1 Vegetația în vecinătatea S.C. Cuprom S.A. [Smith, S. R., 1997. Rhizobium in soils
contaminated with copper and zinc following the long -term application of sewage sludge and
other organic wastes. Soil Biology and Biochemistry 29, p. 1475 -1489.]

Figura 4.2 Vegetația în vecinătatea S .C. Romplumb S .A. [Smith, S. R., 1997. Rhizobium
in soils contaminated with copper and zinc following the long -term application of sewage sludge
and other organic wastes. Soil Biology and Biochemistry 29, p. 1475 -1489.]

Cu toate c ă vegetația a fost afectată serios, în preyent există câteva specii de plante care s –
au adaptat la condițiile acestui mediu poluat.

Figura 4.3 Betula verrucosa [www.researchgate.net]

Figura 4.4 Vaccinium myrtillus [www.researchgate.net]

Figura 4.5 Calluna vulgaris [www.researchgate.net]

Figura 4.6 Populus tremula [www.researchgate.net]

Figura 4.7 Salix caprea [www.researchgate.net]

Figura 4.8 Tussilago farfara [www.researchgate.net]

CONCLUZIE

Prezen ța iazurilor de decantare în arealul studiat generează riscuri cu consecin țe asupra
factorilor de mediu (sol, subsol, apă freatic ă și de suprafa ță, biodiversitate), dar și asupra sănăt ății
popula ției. Este vizată cu precădere popula ția care deține terenuri agri cole în proximitatea
iazurilor, respectiv popula ția care utilizează ca sursă de ap ă potabilă, apa din pânza freatică .
Riscurile gener ate de iazurile de decantare pot fi dator ate pierderii stabilit ății fizice a acestora
(colaps), accidente cu consecin țe majore, atât ca dimensiune în spa țiu, cât și ca poluare generat ă și
consecin țe asupra bi ocenozei. Antrenarea pulberilor fine cu con ținut de poluan ți de pe iazuri prin
fenomene d e defla ție și transportul poluan ților de către apele meteorice că tre zonele învecinate
sunt, de asemenea, ge neratoare de risc, cu gravitate redusă, însă cu posibile consecin țe majore.
Minimizarea riscurilor gene rate de iazurile de decantare se bazează pe o monitorizare corectă a
acestora, atât din punct de vedere al stabilit ății fizice, cât și din punct de vedere al stabilit ății
chimice (generarea apelor acide). [MODOI O. Cristina si col./ProEnvironment 3 (2010) 534 – 540]