În societatea informaĠională modernă , utilizarea internetului a devenit aproape o necesitate. Marea majoritate a oamenilor, în special cei tineri,… [619616]

1
Capitolul 1. Introducere

1.1. Motivarea temei
În societatea informaĠională modernă , utilizarea internetului a devenit aproape o
necesitate. Marea majoritate a oamenilor, în special cei tineri, consideră acest lucru ca
fiind unul rela tiv ușor de realizat . Cel ma i probabil acest lucru se datorează faptului că
utilizarea tehnologiilor moderne începe de la vârste din ce în ce mai fragede, uneori se
realizează chiar înaintea vorbirii. Joaca pe telefonul mobil, tabletă sau calculator
familiarizează copiii din zilele noastre cu aceste mijloace prin care comunicarea și accesul
la informaĠie sunt mult facilitate. O document are aprofundată în acest sens relevă aspecte
mai puĠin cunoscute publicului larg dar deosebit de importante la nivel ul societăĠii.
Alături de probleme precum siguranĠa utilizării internetului, păstrarea caracterului privat a l
datelor personale, aspecte legate de proprietatea intelectuală, infracĠiuni de natură
economică sau chiar activităĠi specifice crimei organizate, accesibilitatea web completează
lista provocărilor la care specialiștii în domeniul tehnologiilor informaĠionale trebuie să
găsească rezolvări favorabile pentru societate.
Această lucra re este centrată pe conceptul de accesibilitate web , având în vedere
faptul că, pentru foarte multe persoane, utilizarea internetului nu e ste o sarcină tocmai
ușoară. Conștientizarea faptului că nu toți utilizatorii pot accesa sau folosi unele aplicații
web constituie principalul factor motivațional în realizarea acestei l ucrări .
Accesibilitatea web este ,în mare măsură, responsabilitatea programatorilor iar
rezolvarea, respectivoptimizarea acestei probleme reprezint ă o bună practică în domeniul
tehnologiilor informaĠionale .

1.2. Problematica tratată
În prez ent se constată că multe aplicații web sunt redundante, prea încărcate cu e l-
emente care nu sunt neapărat necesare, de cele mai multe ori widget-uri.
În cadrul lucrării este prezentat modul în care ar trebui s ă fie realizată o aplicație
web din punct de vedere al accesibilității . Un alt aspect urmărit este legat de asigurarea
unei interfeĠe cu utilizatorul, cât mai simpli ste și ușor de utilizat, raport ată la experiența
utilizatorului și nevoile lui . Utilizatorul trebuie s ă poată să foloseasc ă aplicația cu cât mai
mare usurință , indiferent dac ă are, sau nu, unele dizabilități .Astfel, se poate considera că
designul constituie cea mai importantă componentă a accesibilității web.

2
Lucrarea este structurată în patru capitole cărora li se adaugă partea în care sunt
prezentate c oncluziile și bibliografia utilizată.
În Capitolul 1 sunt prezentate motivarea alegerii temei , problematica generală în
care se încadrează subiectul ales cât și scopul și obiectivele lucrării. Cel de -al doilea
capito l prezintă câteva generalităĠi cu privire la paginile web, o definiĠie a Web -ului,
evoluĠia și un scurt istoric dar și câteva aspecte legate de interacĠiunea pe web. Sunt
prezentate apoi aspecte privind caracteristicile grupului Ġintă pentru care este realizată
aplicaĠia, adică persoanele care suferă de diferite forme de dizabilitate și care sunt astfe l
supuse la un anumit grad de inaccesibilitate web. În capitolul 3 sunt evidenĠiate câteva
dintre tehnologiile utilizate pentru crearea aplicaĠiilor web, fiind prezentate aspecte
generale ale acestor tehnologii cât și informaĠii despre API -urile concepute pentru
accesibilitatea web. Capitolul 4 face trecerea de la noĠiunile teoretice , prezentate în
capitolele anterioare, la partea practică a lucrării . Aceasta con stă într -o aplicaĠie web cu
accesibilitatea ridicată care servește ca magazin online pentru produsele concepute de un
artist local. Pagina creată conĠine doar componentele de bază ale unui site web. Au fost
omise funcĠionalităĠi redundante pentru o aplicaĠie de acest tip și scară în scopul de a face
cât mai simplă utilizarea lui, chiar și de persoanele cu eventuale dizabilităĠi.
Ultima parte a lucrării conĠine concluziile în care sunt prezentate atât rezultatele
cât și utilitatea aplicaĠiei create prin utilizarea tehnologiilor specifice. Bibliografiacuprinde
titlurile materialelor utilizate, atât cele existente în format letric cât și cele consultate în
format electronic.

1.3. Sc opul și obiectivele lucrării
Scopul acestei lucrări este acela de a-i determina pe dezvoltatorii web s ă foloseasc ă
în mod constant programare standardele accesibilităĠii web pentru a facilita accesul utiliz a-
torilor cu dizabilităĠi la cât mai multe informaĠii din mediul o n-line, prin crearea unui e x-
emplu de bună practică .
Pentru atingerea acestui scop sunt evidenĠiate următoarele obiective :
 prezentarea categoriilor de dizabilităĠi din perspectiva accesibilităĠii web,
 prezentarea unor principia ce stau la baza accesibilității web,
 realizarea unei aplicaĠii practice: magazin on -line de produse ale unui artist
local.

3
Pentru realizarea obiectivelor și atingerea scopului a fost utilizată informaĠia
oferită de literatură de specialitate disponibilă în spaĠiul virtual pe diferite site -uri de pro-
fil, cât și materiale teoretice în suport letric (cărĠi, suporturi de curs) .
Partea practică a fost dezvoltată la solicitarea unui artist local care și -a exprimat in-
tenĠia de a- și promova produsele nu doar în plan local ci la nivel regional, naĠional sau
chiar internaĠional.
Realizarea aplicaĠiei practice a avut la bază buna comunicare dintre dezvoltatorul
paginii și clientul interesat de a se face promovat în acest mod.

4
Capitolul 2 . Accesibilitatea paginilor Web
2.1. Paginile Web – generalități
2.1.1.Context, d efiniție și caracteristici
Odată cu inventarea microprocesorului , în deceniul 7 al secolului trecut, s- a
înregistrat momentul de explozie a evoluĠiei în domeniul Informaticii și Tehnologiei
InformaĠiilor și ComunicaĠiilor (IT&C). De atunci s -au produs periodic, la un interval de
aproximativ 10 ani, schimbări care au condus la ceea ce în prezent numim „societatea
global informaĠională” [27]. EvoluĠia tehnologiilor societăĠii informaĠionale arată
rapiditatea cu care s-au realizat sc himbările dar și perspectivele adică trecerea spre
societatea cunoașterii sau societatea inteligentă (figura 2.1. ).

Figura 2.1. Valurile tehnologiilor societății informaționale
Sursa: [1], [19], [27]

În aceste condiĠii, accesul la informaĠie și posibilitatea de a comunica rapid și
eficace reprezintă condiĠii esenĠiale pentru membrii comunităĠii, indiferent de specificul,
nevoile și capacităĠile lor. Utilizarea internetului și a resurselor oferite de acesta trebuie să
fie la îndemâna oricui este interesat. Una din resursele cele mai importante ale internetului
este pagina web . Prin bogăĠia de informaĠii pe care aceasta o conĠine (texte, ima gini,
fișiere a udio- video, conĠinut multimedia interactiv, etc)poate răspunde nevoilor de
cunoaștere a utilizatorilor.
Harp er și Chen dau o definiĠie a Web -ului. În viziunea lor “Web sau The World
Wide Web este un set diversificat de tehnologii, recomandări și indicaĠii care sunt într -o

5
evoluĠie și schimbare continuă” [12]. Web-ul este un extraordinar rezervor de diversitateîn
conĠinuturi, adaptabilitate și flexibilitate. Aceste elemente și caracteristici reprezintă pun c-
te tari în descrierea Web-ului dar există și aspect care nu sunt întotdeauna pozitive, legate
în special de utilizarea internetului. Unele consecinĠe negative pot fi determinate chiar de
consumatori. Un exemplu în acest sens este reprezentat de una din slabiciunile Web și
anume impredi ctibilitatea. Aceasta se explică prin faptul că ieșirile din sistem nu pot fi
controlate. Dat ă fiind diversitatea dom eniului, evoluĠia interfeĠelor web este determinată
atât de factorul uman cât și de HCI (Human Computer Interaction sau CHI Computer H u-
man Interaction), adică tehnologiile existente în acest domeniu .
Câteva dintre caracteristicile de bază ale unei pagini web sunt influenĠate de i n-
teresul de a permite utilizatorilor o navigare câ t mai ușoară. Astfel, conĠinutul trebuie să
fie cât mai clar și e xplicit iar forma și aspectul cât mai atractive. P agina trebuie să fie o r-
ganizat ă în mod logic, să conĠină detalii cu privire la scopul site- ului (informaĠii sau
oferire de servicii) pentru a ajuta utilizatorul să găsească ma i repede ceea ce este interesat.
De asemenea sunt necesare detalii le de contact și drept ul de copyright pentru protecĠia
dezvoltatorului (figura 2.2.).

Figura 2. Caracteristici de bază ale unui site web
Sursa: [52]
Totodată este bine de evitat utilizarea imaginilor prea mari sau neclare, animaĠiile
complicate, sunetele stridente care ar putea crea o stare de disconfort sau chiar ar putea
îndepărta utilizatorul. De asemenea, dezvoltatorul trebuie să aibă în vedere îmbunătăĠirea

6
continuă prin actualizarea conĠinuturil or și solicitarea feedback-ului din partea utiliz a-
torilor . Un site web bine conceput este simplu și ușor de utilizat [52].
Primul organism care realizează un ghid ce conĠine standardele de bază pentru
conceperea paginilor web este The World Wide Web Consortium (W3C), organism înf i-
inĠat în 1994 de Tim Berners -Lee [50 ]. Alte organizaĠii care sunt preocupate de elaborarea
de ghiduri Web sunt IBM, RNIB, AFB, Adobe. Ghidul WAI (The W3C Web Accesibility
Initiative) Ġine cont de toate elementele anterior menĠionate și este considerat a fi cel mai
complet dintre ele [12], [25], [17], [21 ].

2.1.2. Accesibilitatea web
Accesibilitatea web este definită ca fiind “practica incluzivă de înlăturare a barier e-
lor care împiedică interacĠiunea sau accesul la web a persoanelor cu dizabilităĠi” . Din acest
punct de vedere, accesibilitatea w eb vizează proiectarea , editarea și facilităĠile de utilizare
care să permit accesul egal la informaĠie și utilizare pentru persoanele cu dizabilităĠi [53].
Pentru utilizarea internetului nu există un cadru standard izat, cauza principală fiind
eterogenitatea adică diversitatea excesivă a domeniului. Există o serie de recomandări,
reguli și instrumente de bază care sunt de obicei adaptate solicitărilor celor interesaĠi, un e-
ori cerute expres de către aceștia. Experimentele realizate pentru a testa gradul de acces i-
bilitate a paginilor w eb au luat în considerare felul în care modificăril e tehnologice au
afectat accesibilitatea web [11]. Factorul uman este un alt element car e influenĠează a c-
cesibilitatea web. În raport cu persoana sau grupul de persoane care utilizează internetul ,
cerinĠele pentru str ucturarea paginilor și accesibilit atea lor sunt diferite. Un exemplu în
acest sens îl constituie persoanele cu dizabilităĠi pentru care accesibilitatea este o condiĠie
prioritară. Se afirmă că “ accesibilitatea web urmărește să ajute persoanele cu dizabilități să
perceapă, să înțeleagă, să navigheze, să interacțio neze și să contribuie la Web” [2], [3 ].
O analiză realizată din punct de vedere economic demonstrează că a lua în consi d-
erare accesibilitatea web înseamnă costuri ridicate dar și multe probleme de programare.
Acesta este motivul pentru care, în continuare, accesibilitatea web constituie o provocare
la nivelul societăĠii. Dezvoltarea domeniului înseamnă o serie de dificultăĠi greu de
depășit : resurse financiare alocate, identificarea metodelor care ar facilita includerea crit e-
riilor de accesibilitate în structurarea internetului, mod ificarea cerinĠelor clienĠilor, a ro-
lurilor în dezvoltarea grupurilor și nu în ult imul rând, provocarea de a crea un model de
accesibilitate web . Există totuĠi o serie de norme, regulamente, standarde și chiar legislaĠie

7
care reglementează această problemă dar, din punctul de vedere al tehnicienilor, nu există
un cadru standardizat care să integreze toĠi parametrii de accesibilitate l a nivelul unei
aplicaĠii web [14 ].
Prezentată în 2008, AWA (Accessibility for Web Applications) este validată șt i-
inĠific în 2010 ca un cadru metodologic care include elemente de accesibilitate în
aplicaĠiile web oferind totodată și un anumit grad de flexibilitate în raport cu nevoile util i-
zatorilor (organizaĠii sau persoane) . Astfel AWA conĠine îndrumări pentru specialiștii din
domeniul ingineriei cu privire la încorporarea cerinĠelor de accesibilitate din mai multe
perspective: (1) beneficiarii, care sunt organizaĠii sau intreprinderi, (2) in tegrarea acces i-
bilităĠii chiar de la debut, (3) accesibilitatea care este particularizată în raport cu utiliz a-
torul care participă la procesul de proiectare [13], [14]. AWA este așadar un cadru meto d-
ologic incluziv pentru persoanele cu dizabilităĠi, facilitându -le acestora accesul la paginile
web în conformitate cu WCAG (Ghidul de Accesibilitate a ConĠinutului Web) al WAI
(IniĠiativei de Accesibilitate We b) [13]. Principalele caracteristiciale modelului AWA sunt
următoarele:
– flexibilitate: se pot utiliza diferite metode pentru accesibilizarea internetului, nu e x-
istă un cerinĠă metodologică impusă,
– se bazează pe diferite discipline: folosește tehnici și procedee de dezvoltare web,
ca de exemplu cele din modelul MDD (Model Driven Development) dar poate ut i-
liza și tehnici tradiĠionale de programare,
– pentru rezolvarea unor sarcini mai complicate recurge la lucrul în echipă și ma n-
agementul de proiect,
– abordare centrată pe utilizator: atât tehnologia software cât și tehnolog iile web sunt
ambele centrate pe arhitectura web,
– centrarea pe utilizator înseamnă crearea unui design incluziv, bazat pe tehnicile ut i-
lizate în disciplina HCI (Human Computer Interaction) [55],
– respectarea standardelor: sunt utilizate standardele oferite de W3C (WCAG,
XHTML, CSS, etc.) alături de OMG (Object Management Group ) [57], UML
(Unified Modelling Language) sau MOF (Meta-Object Facility) [58]
– accesibilitatea w eb în AWA este superioară celei din WCAG: AWA ia în consid-
erare mai multe dimensiuni printre careinteractivitatea cu utilizatorul pe parcursul
dezvoltării, includerea planurilor de management a le accesibilităĠii în organizaĠii și
monitorizarea accesibilităĠii [14 ].

8

Moreno afirmă că MOF are mai multe componente care susĠin accesibilitatea web , una
dintre ele fiin d reprezentată în figura de mai jos. Sunt incluse elemente care sunt în con-
cordanĠă cu standardele WCAG, de exemplu “textul alternativ ” sau “textul alternativ lung ”
pentru imagini [14].

Figura 2.3. Conceptul de imagine în MDA (Model Driven Architecture)
Sursa: [1 4], [59]

Se apreciază că problemele legate de accesibilitatea web cresc odată cu dezvoltarea
tehnologiilor web. Cercetătorii în domeniu au constatat că de regulă nu se respectă stan d-
ardele dar ni ci o anumită metodologie. Tot aceștia oferă o soluĠie la actuala problemă și
anume, este nevoie ca specialiștii care dezvoltă aplicaĠii web să se familiarizeze cu princ i-
piile și metodologia specifică accesibilităĠii web [14].

9
2.1.3. Interacțiune a cu internetul
Internetul este utilizat de oameni în scopul de a răspunde unor n evoi pe care aceștia
le au, adică pentru informare, documentare, comunicare sau divertisment. Contactul dintre
factorul uman și dispozitivul care permite utilizarea tehnologiei informaĠionale determină
conceptul de interacĠiune pe web. DorinĠa crescută de racordare la tehnologiile specifice și
de utilizare a acestora face ca dezvoltatorii de aplicaĠii web să fie preocupaĠi de a găsi m o-
dalităĠi cât mai eficace pentru a satisface cât mai multe nevoi ale utilizatorilor.
În acest sens, Multimodal Interaction Working Group, parte a W3C Interaction
Domain, este centrat facilitarea accesului eficace al utilizatorilor la aplicaĠii le web, în
acord cu caracteristicile fiecăruia (visual, auditiv, tactil). Astfel, în raport cu deficienĠa
specifică, utilizatorul poate acĠiona folosind vorbirea, textul, scrierea sau dispozitivele d e
indicare (pointing devices) [12].
Multimodality este un concept interdisciplinar care facilitează crearea de aplicaĠii
noi care simplifică interacĠiunea cu dispozitivele mici, cu tastatură și afișaj limitate. Ben e-
ficiarii acestui concept se bucură de o mai mare accesibili tate, dar î n funcĠie de context pot
exista și dezavantaje .
Multimodality integrează multiple tehnologii complexe precum:
– web (XML, XHTML, XForms, SVG, SMIL,etc.),
– modality tec hnologies (recunoaștere vocală, înĠelegerea limbii native, recunoașterea
scrisului de mână, interpretarea datelor de intrare transmise prin camera video) ,
– tehnologii mobile (dispozitive mici, reĠele wireless) [18].
Diversitatea și evoluĠia continuă în societatea contemporană determină o accelerată
dezvoltare din partea W eb-ului. În a cord cu aceste modificări, dezvoltatorii de aplicaĠii
web trebuie să se adapteze nevoilor de informare ale clienĠilor, dar și noilor tehnologii .
Harper și Chen consideră că “ această eterogenitate îi conferă concomitent Web –
ului atât forĠă cât și slăbiciuni” [12]. Într-un studiu longitudinal (2011), realizat pe apro x-
imativ 6000 de pagini web, pe o perio adă de 10 ani, se arată că evoluĠia interfeĠelor web
este determinată de către factorul uman. Astfel, se observă că modificările care apar în
domeniul tehnologiilor de bază,ca urmare a experienĠelor practice, sunt adoptate în procent
de 15% în primii 3 an, iar în cazul tehnologiilor web acestea au un procent de asimilare de
10% în primii 3 ani. Studiul relevă că și cele mai populare pagini web au, în perioada an a-
lizată, rate de acceptare cuprinse între 10% și 15%. Concluzia este că, cel mai adesea, re g-
ulile de accesibilitate a le paginilor web sunt ignorate chiar și după 10 ani de la introdu c-

10
erea lor. Pentru a fi implementate aceste standarde se apreciază că ele ar trebui să fie co n-
struite direct în domeniul tehnic specificat, nu doar în documente separate.
De asemenea este nevoie ca tehnologia intermediară să fie racordată la tehnol ogia
disponibilă. O versiune completă a unui nou browser necesită un interval de trei ani pentru
a fi lansat în versiunea completă , de aceea tehnologiile intermediare sunt chiar parte int e-
grantă a tehnologiei Web. În acest fel poate crește interacĠiunea și accesibilitatea paginilor
web. Totodată este necesar să fie luate în considerare și nevoile benefici arilor (utiliz a-
torilor) fără de care asimilarea tehnologiilor ar fi mult diminuată [12 ].

2.2 Dizabilități în contextul utilizării tehnologiilor informați onale
Fieca re persoană are o individualitate proprie , prezentând atât caracteristici fizice
cât și intelectuale care o diferenĠiază de celelalte persoane. Oamenii se pot naște cu
anumite dizabilități sau pot să le dobândească ca urmare a unui accident sau a unei boli.
Cele mai des întâlnite dizabilităĠi sunt cele auditive, vizuale, cognitive, fizice sau de
vorbire. Totodată există și persoane ce pot avea dizabilități minore dar care nu
conștientizează acest lucru. Unii oameni pot avea dizabilități temporare , instalate în urma
unui accident sau a unei operații. Odată cu trecere timpului, o serie de persoane ajung să
aibă dizabilități cauzate de vârst a înaintată. ToĠi aceștia , cel mai probabil, nu vor ști să
foloseasc ă tehnologiile informaĠionale , fiindu-le g reu să utilizeze internetul. În această
categorie pot fi incluse și persoane le care suferă de probleme de sănătate care nu intră
neapărat în sfera dizabilităĠilor.
Abilitățile de folosire a internetului, pe care un individ le posedă, diferă de la o
persoană la alta. În proiectar ea aplicațiilor web este important să se țină cont de toate
aceste aspecte, inclusiv de factorii externi ce pot apărea, cum ar fi un mediu mai zgomotos
sau lumina soarelui ce poate reduce din vizibilitatea ecranului.
În contextul utilizării tehnologiilor informaĠionale, cel mai des întânite dizabilităĠi
sunt prezentate în continuare, prin raportare la specificul interacĠiunii web , conform
informaĠiilor furnizate de către WAI (Web Accessibility Initiative) [29]:
(1) Dizabi litățile auditive variază de la tulburări de auz ușoare la surditate. Unele
persoane sunt capabile să audă sunetele, doar că întâmpină dificultăți în perceperea
informației din cauza zgomotului de fundal. De aceea este important ca informația ce
se transmi te pe cale audio să poată fi distinsă cu ușurință de sunetele de pe fundal.
Persoanele ce nu aud deloc se bazează adesea pe subtitrări ale conținutului audio și

11
video. Totuși, o parte din persoanele surde comunică mai fluent prin limbajul
semnelor. Pentru aceștia este bine să fie furnizate informațiile audio sub formă de
imagini ce explică prin limbajul semnelor conținutul.
(2) Dizabilitățile cognitive , de învățare și neurologice pot afecta auzul, văzul, vorbitul
și capacitatea de înțelegere a informațiilor a u nui individ. Unele persoane cu astfel de
dizabilități pot simți nevoia de a auzi informația în timp ce o citesc. Altele pot simți
nevoia de a redimensiona sau formata textul pe care îl citesc. Aceste dizabilități nu
afectează neapărat inteligența unui individ, dar constituie o barieră în folosirea
internetului de către acesta. Pentru ca aceste persoane să folosească cu ușurință
internetul, este important ca aplicația să nu conțină funcționalități și mecanisme de
navigare gre u de folosit și de înțeles. Uneor i utilizatorii pot suferi de unele
dizabilități intelectuale și să nu înțeleagă funcționarea sau conținutul aplicației w eb.
Pentru ca aceste persoane să aibă o experiență cât mai bună în folosirea site -urilor
web, textul trebuie să fie completat de imagini, grafice sau alte ilustrații și să nu
conțină propoziții greu de citit sau cuvinte ce sunt greu de înțeles.
(3) Deficiențele fizice , sau dizabilitățile motorii, includ limitări ale controlului muscular,
tulburări articulare sau membre lipsă. Exemple de astfel de dizabilități sunt
reumatismul, spasmele, paralizia musculară sau totală, distrofia musculară.Barierele
de care se lovesc de multe ori persoanele cu astfel de dizabilități sunt mecanismele
de navigație complicate și inconsecvente, limitele scurte de tim p pentru îndeplinirea
anumitor sarcini (de exemplu completarea formularelor online) sau browserele web
ce nu oferă suport complet pentru tastatură. Persoanele cu dizabilități fizice se
bazează adesea pe folosirea mouse -urilor și tastaturilor ergonomicesau a altor
dispozitive ce îi ajută să interacționeze cu aplicațiile web. Acestea pot întâmpina
dificultăți în a face click pe zone mici și sunt mai predispuse la greșeli de tastare și
click. De asemenea, este posibil ca persoanele cu dizabilități fizice să ne cesite mai
mult timp pentru a tasta, face click sau activa anumite funcționalități.
(4) Dizabilități de vorbire : persoanele cu acest tip de dizabilitate pot întâmpina
probleme în folosirea serviciilor bazate pe voce, cum ar fi aplicațiile web care
funcționează utilizând comenzi vocale sau liniile telefonice automate bazate pe Web.
Unele persoane pot suferi de incapacitatea de a vorbi sau claritatea vocii lor poate fi
dificil de înțeles. Site -urile web care fu rnizează numere de telefon ca unic mijloc de
comunica re reprezintă bariere pentru persoanele cu acest tip de dizabilități.

12
(5) Deficiențele vizuale variază de la o pierdere ușoară a vederii până la pierderea
necorectabilă a ochilor (orbire). Unele persoane au o sensibilitate crescută la culorile
strălucitoare, i ar altele nu pot percepe anumite culori. Utilizatorii web cu astfel de
dizabilități se bazează adesea pe schimbarea prezentării conținutului paginii web.
Unii utilizatori cu astfel de dizabilități folosesc fonturi sau culori personalizate
pentru a face con ținutul mai ușor de citit. Alții se folosesc doar de tastatură deoarece
nu văd indicatorul mouse -ului. Barierele pe care le întâmpină de multe ori persoanele
cu dizabilități vizuale includ mecanismele de navigație inconsecvente, textul și
imaginile cu cont rast insuficient între culorilor primare și cele de fundal, textul și
imaginile care nu pot fi redimensionate sau care pierd info rmații când sunt
redimensionate [29].

2.3. Aspecte concrete în accesibilitatea web
Accesibilitatea W eb se referă la designul și elaborarea corect ă a website-urilor
astfel încât acestea să poată fi accesate și folosite de către toți utilizatorii, indiferent dacă
aceștia au sau nu dizabilități. Dizabilitățile vizuale, motorii, auditive, cognitive și
intelectuale sunt motivul pentru care milioane de oameni nu reușesc să se descurce pe
internet. Accesibilitatea web își propune să elimine barierele ce împiedică persoanele cu
dizabi lități să folosească internetul [30], [31].
Un internet accesibil oferă persoanelor cu dizabilități acces la informație și
posibilitatea de a se implica activ în societate. Cu ajutorul site-urilor web accesibile,
persoanele cu dizabilități pot învăța lucruri noi, pot socializa mai ușor cu alții sau chiar pot
să lucreze [32].
Despre accesibilitatea web s- a vorbit pentru prima dată în anul 1996, în cadrul unui
proiect al W3C, World Wide Web Consortium [33].
În momentul de față , există o imensă varietate de site-uri web, multe dintre ele
nefiind adecvat proiectate, fiind dificil sau chiar imposibil de utilizat de către persoanele
cu dizabilități . Pentru a se asigura accesul persoanelor cu dizabilităĠi la aplicațiile web ,
acestea este necesar să fie proiectate respectându-se standardele accesibilității web care fac
referire atât la prezentarea site-u lui cât și la conĠinutul său și softul aferent utilizării [29 ].

Dezvoltarea tehnologică în domeniul informaticii a determinat cercetătorii în
domeniu să caute soluĠii, din ce în ce mai eficace, pentru a ajuta persoanele cu dizabilităĠi

13
să utilizeze internetul cu mai mare ușurinĠă. Cu toate acestea, accesibilitatea web rămâne
un deziderat greu de atins.
Un studiu realizat în SUA, în 2003, menĠionează faptul că între 70% și 98%, în
funcĠie de categorie, web site-urile sunt inaccesibile utilizatorilor cu dizabilităĠi [22 ]. Acest
aspect este în contradicĠie cu legislaĠia americană care facilitează accesul dezvoltatorilor
de website- uri la instrumente cu ajutorul cărora să crească accesibilit atea [49 ]. Creșterea
accesibilităĠii este însă și preocuparea cercetătorilor care prin intermediul Web Content
Accessibility Guidelines (WCAG) oferă dezvoltatorilor modalităĠi pentru a face paginile
web mai accesibile [56].
‘‘Web Accessibility Integration Model ’’constituie un model prin care se
evidenĠiază elementele care pot determina accesibilitatea, respectiv inaccesibilitatea
paginilor web [22]. Un studiu efectuat la nivel internaĠional pe 175 de creatori de pagini
web a reliefat diferite aspecte cu privire la inaccesibilitate identificând câteva dimensiuni
ale inacce sibilităĠii. Dintre acestea, cele mai des întâlnite sunt următoarele “ lipsa timpului,
pregătire defectuoasă a dezvoltatorilor de pagini web, absenĠa coordonării manageriale,
absenĠa solicitărilor din partea beneficiarilor, instrumente software inadecvate, confuzii în
ghidurile de accesibilitate ” sau chiar opoziĠia unor dezvoltatori de a -și accesibiliza site –
urile. Concluzia este că accesibilit atea scăzută este nu doar problema creatorilor, dar și a
beneficiarilor și este strâns legată de conĠinuturile ce se doresc a fi prezentate pe site-uri
[22].
Câteva dintre dificultăĠile cel mai des întâlnite de persoanele cu dizabilităĠ i în
utilizarea site- urilor web sunt legate de vizualizarea imaginilor,perceperea fișierelor audio –
video, intervalul de timp necesar pen tru lecturarea și înĠelegerea informaĠiei și
mecanismele de navigare. Dezvoltatorii de pagini web trebuie să cunoască toate aceste
dificultăĠi pentru a putea găsi variantele optime în vederea creșterii accesibilităĠii
aplicaĠiilor web [34]. În raport cu tipul de dificultate întâlnit în utilizarea site-urilor web se
utilizează diferite metode de rezolvare . Câteva dintre aceste situaĠii particulare sunt
prezentate în continuare.
Una dintre cele mai des întâlnite probleme pe care nevăzătorii le întâmpină în
folosirea internetului este faptul că informația transmisă prin imagini de multe ori nu
ajunge la ei. De multe ori programatorii nu folosesc un text alternativ potrivit pentru
imaginile ce le afișează în paginile web sau nu folosescniciun fel detext alternativ.
Cititoarele de ecran utilizează textul alternativ al imaginilor afișate în paginile web pentru

14
a transmite informația din imagini utilizatorilor. Setarea unui text alternativ pentru fiecare
imag ine îi ajută atât pe nevăzători, dar și pe utilizatorii care au o viteză la internet mai
mică.
Un site web accesibil trebuie să funcționeze corect chiar dacă utilizatorul nu
folosește un mouse. Unele persoane în vârstă sau cu dizabilități motorii nu pot folosi un
mouse. De aceea t oate funcționalitățile aplicației web trebuie să fie accesibile prin
tastatură. Acest lucru este necesar întrucât unii utilizatori folosesc tehnologii care imită
tastatura, convertind spusele utilizatorului în date de intrare valide pentru calculator.
La fel cum persoanele nevăzătoare nu pot percepe informația din imagini,
persoanele ce nu aud nu pot percepe informația din documentele audio. Este important ca
fișierele audio din site să fie însoțite și de o alternativă text. Aceeași situație se întâlnește ș i
în cazul fișierelor video, unde este important să fie specificată una sau mai multe
subtitrări.Fișierele audio sau video trebuie să fie însoțite de descrieri text sau subtitrări.
Astfel p ersoanele cu dificultăți auditive vor putea percepe informația ce se transmite prin
sunete, citind-o.
Pentru tot conținutul non -text este necesar să existe o alternativă text. Imaginile,
butoanele sau iconițele trebuie să aibă o scurtă descriere atașată. Elementele de inp ut din
formulare trebuie să aibă etichete. Datele reprezentate în diagrame e necesar să fie
descrise. Alternativele text sunt necesare pentru ca utilizatorii cu dizabilități să poată avea
o experiență echivalentă cu cea a celorlalți utilizatori. Alternativele text pot fi folosite în
multe moduri. De exemplu, pentru persoanele nevăzătoare sau cu dificultăți în citire
acestea pot fi citite tare sau pot fi mărite la diferite dimensiuni de font. Pentru persoanele
cu dizabilități mobile, etichetele din cod ajută la navigarea prin recunoașterea vocii.Este
importantca utilizatorii să poată modifica prezentarea conținutului. Persoanele cu
dificultăți în citire pot simți nevoia ca pagina să fie prezentată în diferite moduri de
stilizare care îi ajută să citească mai ușor. Unii utilizatori pot simți nevoia de a mări
conținutul sau ca acesta să fie prezentat în diferite palete de culori. Este important ca
listele, tabelele sau alte structuri să fie marcate corect și ca informația să fie independentă
de prezentare.
Conținutul din pagina web este bine să fie ușor de distins. Informația mai
importa ntă trebuie să iasă în evidență. Pentru utilizatorii cu unele probleme de vedere este
important să existe suf icient contrast între fundal și text. În cazul persoanelor cu deficiențe
de vedere ce folosesc tehnologii care citesc cu voce tare conținutul, conț inutul audio al

15
paginii poate interfera cu informația transmisă de către dispozitiv. Conținutul audio al
aplicației este important să poată fi oprit, pus pe pauză și să se i se poată ajusta volumul.
Este bine să se evite folosirea imaginilor ce conțin text și să se înlocuiască cu alternative
text sau ca imaginile să poată fi mărite. Combinația de culori din pagină este bine să ofere
suficient contrast între fond și informația din planul principal.
Toate funcționalitățile aplicației, precum și controalele fo rmularelor sau
componentele de input, trebuie să poată fi accesate din tastatură având în vedere că mulĠi
utilizatori nu folosesc un mouse. A cest lucru îi ajută pe utilizatorii ce folosesc dispozitive
acționate prin voce să folosească aplicația. Este important ca toate funcționalitățile ce pot
fi acționate prin mouse să poată fi acționate și prin intermediul tastaturii. Deasemenea, este
bine ca focusul tastatu rii să nu rămână blocat în nicio parte a conținutului.
Un alt aspect important este acela ca utilizatorii să aibă suficient timp pentru a citi
și utiliza conținutul. Pentru unii utilizatori, tastarea textului sau înțelegerea conținutului
necesită mai mult timp. Este bine ca limitele de timp să fie destul de mari și să se poată
opri. Când o sesiune expiră, este important ca la reautentificare să nu se fi pierdut date.
Conținutul în mișcare sau cel ce clipește este bine să poată fi ascuns, st opat sau pus pe
pauză. De asemenea este indicat să se evite conținutul ce clipește la anumite intervale de
timp, întrucât acesta poate provoca convulsii unor utilizatori.
Textul din pagină trebuie să fie cât mai ușor de înțeles. Este recomandat să se
folosească o exprimare cât mai clară și simplistă posibil. Acest lucru îi ajută pe utilizatorii
cu diferite dizabil ități cognitive. Un aspect la fel de important este acela ca aplicația să fie
disponibilă în mai multe limbi. O bună practică este folosirea definițiilor pentru abrevieri
sau pentru cuvintele mai puțin uzuale.
Conținutul și comportamentul aplicației trebuie să fie predictibil e. De exemplu,
mecanismele de navigare ce se repetă pe mai multe pagini este bine să fie poziționate în
același loc pe toate paginile. Unii utilizatori rețin pașii pentru a ajunge la o anumită pagin ă
din aplicație. Un conținut predictib il îi ajută pe utilizatori să învețe cu ușurință cum să
navigheze în aplicație și cum să o folosească după propriile lor nevoi.Unii utilizatori
completează greșit formularele sau sunt dezorientați când le folosesc. Este important ca
instrucțiunile să fie detaliate și să apară sugestii de corectare. O bună practică e ste
implementarea butoanelor de ajutor unde este necesar [34].
Câteva elemente care dinamizează dezvoltarea paginilor și influenĠează accesibil i-
tatea w eb sunt următoarele:

16
– instrumentele utilizate pentru crearea paginilor web,
– dezvoltatorii de pagini web – persoanele interesate în conceperea paginilor,
– conĠinutul paginilor: gradul de complexitate, mărimea, tipul, etc.
Accesibilitatea web este determinată de mai multe componente ce comunică între
ele. Una dintre ele este conținutul web, adică textul, imaginile, formularele, scripturile și
celelalte elemente existente într- o aplicație web. Conținutul pag inilor web este necesar să
fie corect organizat pentru a permite navigarea și orientarea în pagină cu ușurință. Focus –
ul tastaturii este important să fie vizibil, iar ordinea sa de navigare trebuie să fie bine
definită. Titlurile paginilor trebuie să fie clare iar paginile bine organizate. Un alt aspect
important este acela ca scopul link-urilor să fie evident.
Aplicațiile folosite de către utilizatori pentru accesarea internetului, cum ar fi
browser ele desktop, cele acționate prin voce sau cele de pe telefoanele mobile constituie o
altă componentă importantă a accesibilităĠii web .
În concluzie, toate aceste tehnologii trebuie interconectate pentru ca persoanele cu
dizabili tăți să poată folosi internetul [34].

2.4. Aspecte legislative privind accesibilitatea web
În ciuda importanĠei conceptului , accesibilitatea web nu este popularizată suficient
la nivelul societăĠ ii. De exemplu accesibilitatea web nu este inclusă în programa școlară la
facultăĠile de profil din domeniul informaticii sau știinĠei calculatoarelor [15]. În același
timp, există multe state care încurajează accesibilitatea web având în acest sens legislaĠie
corespunzătoare. Un studiu realizat în anul 2011 arată că aproximativ 24. 5 milioane de
perso ane din SUA suferă diferite dizabilităĠi aceasta fiind cauza pentru care informaĠiile de
pe paginile web nu le sunt accesi bile. Această problemă este rezolvată, în anumite state de
pe teritoriul SUA, prin respectarea prevederilor s ecĠiunii 508, completate eventual cu
recomandările și standardele din WCAG 1.0 [16]. În alte state se respectă recomandările
WCAG 2.0 (Web Content Accesibility Guidelines 2.0. [23 ] dar există și două state ( Alas-
ka și Wyoming ) fără politici și reglementări privind accesibilitatea [20 ]. Pentru acces i-
bilizarea paginilor w eb, secĠiunea 508 face recomandări cu privire la folosirea unor titluri
adecvate, descrieri alte rnative ale imaginilor, subtitrări pentru fișierele audio și video.
Chiar dacă aceste prevederi sunt destul de dificil de respectat, în special pentru site -urile
extinse, implementarea lor ar putea diminua stresul utilizării tehnologiei informaĠional e
pentru cei cu dizabilităĠi [20 ].

17
În Europa, conform datelor Eurostat 2002, la nivelul celor 27 de state ale Uniunii
Europene, erau înregistrate între 50 milioane și 75 de milioane de persoane cu diferite di s-
funcĠionalităĠi. În această categorie erau incluse a tât persoan ele cu dizabilităĠi fizice (v i-
zuale, auditive, psihice, cognitive), persoanele în vârstă, analfabeĠii funcĠionali și alĠii.
LegislaĠia europeană privind accesibilitatea este prevăzută la nivel de politici europene, cu
respectarea prevederilor UNCRPD (United Nations Convention on the Rights of Persons
with Disabilities ) și a reglementărilor WCAG 2.0. [51]. Documentul care stabilește no r-
mele legislative pentru respectarea accesibilităĠii la nivel European, rezultat din îmbinarea
celor două documente anterior menĠionate, a f ost adoptat în decembrie 2012 fiind intitulat
Directiva privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor publice .
În 2016, a fost adoptată în Parlamentul European directiva privind accesibilitatea
site-urilor web și a aplicaĠiilor mobile ale organismelor din sectorul public. Astfel pe r-
soanele cu dizabilităĠi, în special persoanele cu deficienĠe de vedere sau de auz, pot avea
un acces mai bun la site-urile și aplicaĠiile mo bile ale serviciilor publice [28 ].
Cercetătorii în domeniul accesibilităĠii web au arătat că, în opoziĠie cu legislaĠia în
vigoare, există destul de puĠin interes pentru a facilita accesul la informaĠie a persoane lor
cu dizabilităĠ i. Cum nici în plan educativ nu se fac prea mari eforturi, accesibilitatea web
nefiind parte din programa școlară obligatorie, se ajunge la o situaĠie conflictuală care
poate fi descrisă astfel: “educaĠia, pentru accesibilitate, este în realitate absentă d ar acces i-
bilitatea este considerată de guverne le multor state ca find o prioritate socială” [22].
Lazar, Dudley- Sponaugle și Greenidge propun un model de integrare a accesibi l-
ităĠii web care are la baza dezvoltării patru piloni: educaĠia, pregătirea profesională, le gis-
laĠia și statistici în inaccesibilitate. Plecând de la aceste elemente, atât dezvoltatorii de
aplicaĠii web cât și clienĠii construiesc împreună paginile web îmbinând designul și i n-
strumentele pentru a facilita accesul celor cu deficienĠe.
Elementele de structură ale paginilor sunt periodic reevaluate pentru a putea fi
îmbunătăĠite, în acord cu noile tehnologii și preferinĠele clienĠilor (f igura 2.3.)

18

Figura 2. 3 . Modelul de integrare a accesibilității Web
Sursa: [22]

Și în România se manifestă interes pentru creșterea accesibilităĠii web, legislaĠia în
vigoare fiind racordată la legislaĠia europeană specifică.
Totodată se întâlnesc și iniĠiative de bună practică prin care promovează concept u-
al de accesibilitate web. As tfel, în anul 2016, FundaĠia Education for Open Society (EOS)
a derulat proiectul “Un web accesibil pentru toĠi” , având ca partener Asociația pentru Int e-
grarea Persoanelor cu Deficiențe și AsociaĠia Nevăzătorilor din România, Filiala Arad.
Scopul proiectul ui a fost accesibilizarea paginilor publice. Baza legală a proiectului a fost
ConvenĠia privind drepturile persoanelor cu dizabilităĠi, adoptată la New York de Ad u-
narea Generală a OrganizaĠiei NaĠiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificată de
România în anul 2010 și Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 (republicată) privind pr o-
tecĠia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap [54].

19
Capitol ul 3: Tehnologii utilizate în crearea aplicațiilor web

3.1. Aspecte generale
Încă de la sfârșitul secolului trecut, se constată necesitatea îmbunătăĠirii
tehnologiilor care să permit ă interacĠiunea cu W eb-ul. W3C, prin intermediul unui dom e-
niu specializat dedicat acestei interacĠiuni, se ocupă de dezvoltarea tehnologiilor care
modelează interfaĠa Web [24], [12 ].
Cu ajutorul acestor tehnologii se determină modalitatea de navigare pe internet dar
și aceea de autorizare a conĠinutului paginilor web. Dezvoltarea societăĠii informaĠionale
tranformă viaĠa zilnică a oamenilor. Aceștia utilize ază internetul pentru diferite activităĠi
(serviciu, studii, cumpărături, comunicare, divertisment, etc.). ModalităĠile convenĠionale
de îndeplinire a acestor activităĠi nu mai sunt atât de ef icace, de aceea este nevoie de
îmbunătăĠirea și implementarea continuă a tehnologiilor. Pentru aceasta trebuie luate în
considerare atât cerinĠele consumatorilor cât și capacităĠile furnizorilor de conĠinut și ale
dezvoltatorilor de software [26 ].
Viteza de dezvoltarea a tehnologiilor în domeniu este mult mai mare decât gradul
de acceptare, de asimilare a noilor tehnologii de către utilizatori. Cercetătorii au căutat
răspunsul la mai multe întrebări care apar: (1) este nevoie de orientare pentru adoptarea
noilor tehnologii?, (2) sunt necesare instrumentele pentru asimilarea acestor
tehnologiilor?, (3) ce este prioritar în acest proces, interesele utilizatorilor, capacităĠile
tehnicienilor sau istoria domeniului? [12]
O serie de tehnologii, funcĠionale în prezent, precum HTML (limbajul de marcare
al internetului), CSS (Casca ding Style Sheets, oferă un mecanism de prezentare a pa g-
inilor web), SVG (Scalable Vector Graphics, utilizat pentru crearea graficelor bidimen-
sionale în XML) permit utilizatorilor să -și sporească competenĠele de a utiliza interne t-
ul [12] . EvoluĠia tehnologiilor web este una accelerată ,iar înĠelegerea felului în care
tehnologiile s-au modificat contribuie la previzionarea viitorului în acest domeniu (fig.
3.1. ).

20

Figura 3.1. Repere temporale în evoluția standardelor Web
Sursa: [12]

Un browser web este o aplicație ce ajută la recuperarea, prezentarea și traversarea
resurselor informaționale (pagini web, imagini, videoclipuri) de pe World Wide Web.
Componentele principale ale unui browser web sunt : interfața cu utilizatorul, motorul de
aspect, motorul de redare, interpretorul JavaScript, backend- ul interfeței cu utilizatorul,
componenta de rețea și componenta de persistență a datelor [47 ]. În anul 1990, Sir Tim
Berners- Lee a inventat primul browser web și l -a denumit WorldWideWeb (ulterior acesta
a fost redenumit Nexus) [46].Cele mai populare browsere web din zilele noastre sunt
Google Chrome, Safari, Firefox, Opera și Microsoft Edge. Scopul principal al unui
browser este de a aduce și a afișa informații despre resursele pe care utilizatorii le caută.

3.2. Tehnologii utilizate în aplicație
Tehnologiile utilizate în prezent în aplicațiile web sunt derivate din cele anterioare,
fiind adaptate cerinĠelor utilizatorilor actuali. HTML5, CSS3 și JavaScript sunt trei
importante astfel de tehnologii. Ele constituie în prezent pilonii dezvol tării site -urilor web
[5]. În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate tehnologiile utilizate în aplicația practică .
HTML , sau HyperText Markup Language , este un limbaj ce ajută la prezentarea
și structurarea conținutului pe internet.HTML5 a fost lansat în anul 2014 și este versiunea
curentă de HTML [36]. Browserele web utilizează limbajul de marcare HTML pentru a
interpreta și a translata text, imagini și alte materiale în pagini web. Acesta este limbajul
de marcare standard pentru crearea aplicații lor și pagini nilor web. HTML descrie semantic

21
structura unei pagini web. Elementele HTML sunt blocurile de bază ale paginilor web.
Elementele H TML sunt delimitate de etichete ce nu sunt afișate de către browserele web,
dar sunt folosite de către acestea pentru a interpreta conținutul paginii. În HTML pot fi
încorporate scripturi, scrise de exemplu in JavaScript, care afectează comportamentul și
conținutul paginilor web. HTML conține mai multe elemente cheie cum ar fi etichetele și
atributele acestora, referințele entităților și ale caracterelor sau tipurile de date bazate pe
caractere [37]. Atributele unui element sunt perechi de forma nume-valoare separate de
caracterul “=” [35].
CSS, sau Cascading Style Sheets, este un limbaj de stilizare [39] . Scopul
principal pentru care CSS- ul a fost lansat este separarea conținutului de aspectul paginii
web [40] . Datorită acestei separări sunt eliminate multe repetiții din cod, codul sursă
devine mai puțin complex și crearea unui site web accesibil devine mai ușoară. De
exemplu, cu ajutorul unui cititor de ecran o pagină web poate fi afișată în diferite variante
de stil, astfel încât experiența pe care utilizatorul o are când folosește aplicația să fie una
cât mai plăcută. Cu ajutorul cititoarelor de ecran, persoanele cu dizabilități pot suprascrie
foaia de stil a unui site web cu una stocată în calculatorul lor pentru a reduce efortul depus
în folosirea aplicaț iei web respective. Schimbând câteva linii într- un fișier css se poate
schimba aspectul a sute de documente ce folosesc acea foaie de stil, salvându-se astfel
foarte mult timp [38 ]. CSS permite colorarea textului și a fondului oricărui element. De
asemenea, acesta permite formatarea textului în diferite moduri cum ar fi decorarea
acestuia, schimbarea dimensiunii sau schimbarea stilului de font. Cu ajutorul acestui
limbaj de stilizare se poate stabili chiar și dacă un element să fie afișat sau nu [4].
JavaScript este un limbaj de programare high-level ce este suportat de
către toate browserele actuale. Acesta suportă principiile programării orientate pe obiect.
Deoarece codul scris în Javascript poate rula local în browser, aplicația web devine mai
receptivă deoarece browserul poate răspunde mai rapid la acțiunile utilizatorului .
Variabilele d in JavaScript nu trebuie să aibă asociat un anumit tip de date. Obiectele din
JavaScript se aseamănă foarte mult cu tabelele de dispersie. Tipurile de date primitive din
JavaScript sunt numerele, șirurile de caractere și valorile booleane. Acesta include suport
încorporat pentru obiecte de tipul dată calendaristică, expresii regulare și tablouri.
JavaScript este considerat a fi un limbaj de scripting deoarece acesta este interpretat în loc
de a fi compilat. JavaScript este adesea confundat cu limbajul de programare Java datorită
strânsei asemnări dintre nume . În ciuda faptului că cele două au o sintaxă foarte

22
asemănătoare, cele două sunt foarte diferite și au fost dezvoltate de către companii diferite.
Inițial, JavaScript a fost denumit LiveScript, dar numele a fost schimbat pe ultima
sută de metri în cel actual utilizat [5].
Python a fost lansat în anul 1991 și este un limbaj de programare high -level foarte
folosit. Python a fost creat pentru a simplifica scrierea programelor. De exemplu, în
Python este eliminat conceptul de terminator al liniei de cod, marcat în alte limbaje de
caracterul punct și virgulă. Un alt lucru ce face din Python un limbaj de programare ușo r
de citit este renunțarea la acolade sau cuvinte cheie pentru delimitarea blocurilor de cod și
înlocuirea lor cu indentarea prin spații libere [41]. Acesta este un limbaj de programare
orientat- obiect și dispune de un sistem automatic de management al mem oriei, ceea ce fac
din el un limbaj potrivit pentru exprimarea conceptelor în puține linii de cod. Python a fost
creat de către Guido van Rossum și a fost conceput inițial ca un limbaj de scripting. Printre
punctele forte ale acestui limbaj se numără carac teristicile excelente de manipulare a
textului și a fișierelor. Acesta poate fi extins cu ușurință cu componente scrise în limbajele
C și C++. Python este un limbaj foarte portabil fiind suportat de către o multitudine de
platforme. Codul scris în Python e ste ușor de citit și înțeles, oferind astfel programatorilor
posibilitatea de a găsi mult mai ușor eventualele erori din cod. Cu toate că Python nu este
la fel de performant precum limbajele C și C++ din punct de vedere al rapidității execuției
codului, acesta oferă posibilitatea de a dezvolta un produs mult mai rapid datorită sintaxei
sale simplificate [6]. Un instrument folosit foarte des de către dezvoltatorii ce folosesc
Python este interpretorul interactiv pe care limbajul îl oferă. Acesta permite veri ficarea
rapidă a unor secvențe de cod fără a fi necesară crearea de noi fișiere. În Python, ca și în
JavaScript de altfel, variabilele nu trebuie să aibă specificat tipul de date la declarare.
Valoarea unei variabile poate fi schimbată în orice moment chiar dacă noua valoare este
de alt tip (de exemplu o variabilă ce are ca valoare un număr poate primi o nouă valoare c e
este șir de caractere) [7].
Django este un framework gratuit și open -source ce a fost lansat în anul 2005.
Acesta este scris în limbajul de programare Python. Django poate fi considerat un model-
view-controller (MVC) [42]. Acesta ajută la crearea cu ușurință a unor aplicații web
complexe, fiind un framework rapid, sigur și foarte versatil. O caracteristică importantă a
acestui framework est e serverul web integrat ce reîncarcă automat aplicația dacă se fac
modificări în cod, repornirea sa nefiind astfel necesară. O altă caracterstică importantă este
modul de creare a modelelor de date. Django crează singur baza de date și tabelele

23
necesare în funcție de cum este specificat modelul de date. Astfel, nu este necesară
scrierea de cod SQL, ci doar cod Python pentru specificarea modelelor. De asemenea,
Django oferă automat o aplicație de administrare a paginii web create ce poate fi editată
[7]. O c omponentă foarte importantă a acestui framework este ORM -ul (Object-relational
mapper). Acesta face legătura între modelul de date și baza de date. Sistemul de URL -uri
din Django este foarte flexibil, acesta permițând definirea de tipare pentru URL -urile
folosite în aplicație astfel încât acestea să fie cât mai clare. Django suportă următoarele
baze de date relaționale : SQL, SQLite, PostgreSQL, NoSQL, MongoDB. Baza de date
implicită pe care Django o folosește este SQLite3 [8].
Bootstrap este un framework front- end gratuit și open -source. Acesta conține
multe extensii JavaScript, cât și o multitudine de template -uri de design pentru butoane,
formulare, tipografie sau imagini. Acesta a fost lansat în anul 2011. O caracteristică
importantă a acestuia este faptul că layout -ul paginilor web se adaptează după
caracteristicile dispozitivului folosit [43]. Inițial Bootstrap a fost un proiect ce conținea
doar componente CSS , dar în timp acesta a ajuns să includă și foarte multe componente
JavaScript. O caracteristică importantă și foarte folosită a acestuia o reprezintă sistemul de
grilaj pe 12 coloane [9].
jQuery este o librărie JavaScript gratuită și open -source. Acesta a fost lansat în
anul 2006. Acesta ajută la crearea de animații, selectarea mai eficientă a elemen telor DOM
(Document Object Model) din document, navigarea documentului cu mai multă ușurință,
simplificând astfel crearea aplicațiilor web complexe. jQuery folosește o sintaxă
simplificată pentru căutarea, selectarea sau manipularea elementelor paginilor w eb [44].
jQuery este considerată a fi o librărie care satisface atât nevoile programatorilor, cât și
nevoile designerilor web. jQuery este o librărie de dimensiuni mici, acesta având doar 18
KB dacă este minimizat. De asemenea, există o largă comunitate în spatele acestei librării
tocmai datorită faptului că este foarte populară și folosită. jQuery dispune și de o largă
varietate de plugin-uri. API- ul său este documentat complet și conține foarte multe
exemple. jQuery oferă metode de evitare a conflictelor cu alte librării JavaScript , fiind
astfel incorporabil în orice proiect [10 ].
Ajax constituie un set de tehnici și tehnologii web folosite pentru a crea aplicații
web asincrone. Ajax asigură comunicarea aplicației web cu un server fără a modifica
comportam entul și afișajul paginii web curente. O parte din tehnologiile încorporate în
Ajax sunt urmatoarele: HTML, XHTML, CSS, DOM, JSON, XML, XSLT,

24
XMLHttpRequest, JavaScript [45].

3.3. API-uri pentru accesibilitatea paginilor web
API-urile pentru accesibilitatea sistemelor de operare au fost introduse de la
sfârșitul anilor 1990 ca o modalitate mai sigură de transmitere a informațiilor către
tehnologiile de asistență.
Primul API pentru accesibilitatea platformelor a fost lansat în anul 1997 sub forma
unei actualizări la Windows 95. Microsoft Active Accessibility, sau MSAA, furniza
informații despre rolul, starea și proprietățile obiectelor. Cu toate acestea, MSAA nu
permitea formatarea textului, iar relațiile dintre obiectele din interfață erau difi cil sau
imposibil de determinat.
În următorul an, IBM și Sun Microsystems au lansat Java Swing 1.0, un API de
accesibilitate multiplatformă. Acesta oferea acces la informații despre tabele, relații,
hyperlink- uri și multe altele. Cititorul de ecran Java Jive a fost construit pe platforma Java
Swing și a fost primul cititor de ecran ce oferea informații despre rolul, starea și
proprietățile asociate unei componente. API-urile de accesibilitate pentru platformele
mobile existau pe vremea când telefoanele inte ligente cu ecran tactil nu erau încă
dominante.
În 2009 Apple a adăugat la iOS 3 un API pentru accesibilitatea interfeței
utilizatorului.
Un API pentru accesibilitate expune informații despre fiecare obiect din cadrul
aplicației cum ar fi starea sa actuală, rolul să u, sau numele prin care obiectul poate fi
identificat în interfață. În API -urile de accesibili tate moderne, interfețele utilizatorilor sunt
reprezentate ca un arbore ierarhic. Bara de meniu dintr- o aplicație conține un anumit
număr de meniuri, care la rândul lor conțin o serie de elemente de meniu. Un alt exemplu
ar fi un buton radio în cadrul unui grup. Tehnologiile de asistență actuale fac apeluri
metodice standard către sistemul de operare pentru a obține informații despre obiectele de
pe ecran. API- urile de accesibilitate moderne oferă informații despre formatarea textului,
posibilitatea de a aplica anteturi pentru secțiunile de conținut sau celulele din tabele și
lucruri precum notificări de evenimente.
În cazul browserelor web, API-ur ile pentru accesibilitate oferă tehnologiilor
de asistență atât informații despre browser, cât și informații despre conținutul afișat în
pagina web. Browserele suportă în general unul sau mai multe API -uri pentru

25
accesibilitate, în funcție de platforma pe care rulează. În Windows de exemplu, Chrome,
Firefox și Opera suportă MSAA, IAccessible și IAccessible2, iar Internet Explorer suportă
MSAA, IAccessible și UIAExpress. În cazul sistemelor de operare oferite de Apple, Safari
și Chrome suportă NSAccessibility pe OS X și UIAccessibility pe iOS. Browserul
utilizează DOM -ul fișierelor HTML pentru a genera o ierarhie a arborilor de accesibilitate
a conținutului. Informațiile rezultate sunt afișate și transmise în același timp API -ului de
accesibilitate. Tehnologi ile de asistență interoghează API -ul pentru a primi informații
despre rolul, numele și starea fiecărui obiect din conținut, precum și modul în care acestea
se referă la alte obiecte din conținut.
Tehnologiile actuale (sistemele de operare, browserele și t ehnologiile de
asistență) colaborează între ele pentru a extrage informații de accesibilitate de la o
aplicație web și pentru a le afișa în mod corespunzător utilizatorului. În lipsa unei
semantici de conținut adecvate, tehnologiile de asistență recurg la tehnici vechi și
imprevizibile pentru a face interfața utilizabilă. API -urile de accesibilitate permit
sistemelor de operare, browserelor și tehnologiilor de asistență să ofere utilizatorilor
informațiile necesare într -un mod cât mai eficient și fiabil [48].

26

Capitolul 4: Studiu de caz – Dromian Leather

4.1. Prezentare generală
Aplicația implementată este un magazin on -line de produse ale unui artist local.
Aceasta a fost realizată ținându -se cont de nevoile și cerinĠele clientului. L a cererea
artistului, comandarea unui produs se poate face fie printr-un apel telefonic, fie
comunicându-se cu acesta pe Facebook Messenger.
În dezvoltarea aplicaĠiei s -a pus foarte mult accent pe designul acesteia, fiind
respectate standardele de accesibil itate impuse de către World Wide Web Consorti um,
luând în considerare. Utilizând recomandările W3C (sau World Wide Web Consortium)
pentru folo sirea unui design cât mai simplist și ușor de înțeles în proiectarea aplicațiilor
web accesibile, s- a urmărit realizarea unui a spectul grafic al aplicați ei plăcut, simplist și
totodată modern.
Contrastul dintre fond și informația din prim plan este în standardele recomandate
de W3C, elementele din pagină fiind astfel ușor de distins între ele. Paleta de culori
folosită este concentrată în principal pe nuanțe de maro. Pentru a naviga în site -ul web
dezvoltat se poate folosi, eventual, doar tastatura. Focus- ul asupra elementelor din pagină
este de culoare roșie, iar bordura sa este îngroșată. Astfel, când un element este focusat,
acesta iese puternic în evidență față de elementele din jurul său și din pagină. A fost aleasă
culoarea roșie pentru focus deoarece nu este prezentă în nicio parte din aplicație și în
același timp oferă un contrast foarte ridicat.
Aplicația este compusă din două pagini web : pagina de acasă și pagina de produse.
Tot textul din aplicație este scris în limba engleză. Acest lucru este necesar deoarece
cititorele de ecran nu oferă suport și pentru limba română. Site -ul web dezvoltat include de
asemenea și o aplicație ce ajută la administrarea sa. Cu ajutorul aplicației de administrare
pot fi adăugate noi produse. Produsele sunt stocate într -o bază de date SQLite. Atât pagina
de acasă cât și pagina de produse se folosesc la afișarea detaliilor unui produs de o a treia
pagină numită “ detail.html ” ce afișează detaliile unui produs.Această pagină nu este
folosită în aplicație pe cont propriu. Conținutul ei este afișat în interiorul unui modal ce
este afișat atât din pagina de acasă, cât și din pagina de produse. Modalul este afișat atunci
când utilizatorul declanșează butonul “ View product ” corespunzător unui anumit produs.
La deschiderea modalului, URL- ului i se adaugă numele produsului selectat. Dacă

27
utilizatorul adaugă în hash -ul din URL un nume de produs inexistent, pagina nu va
declanșa modalul. Desigur, la adăugarea unui nume de produs valid, modalul se va
declanșa, iar conținutul din interiorul său va corespunde cu detaliile despre produsul
respectiv.
Aplicația dezvoltată subliniază cum ar trebui să arate un magazin on -line ce poate
fi folosit de cât mai mulți utilizatori posibil, indiferent dacă aceștia au sau nu unele
dizabilități. Folosirea sa nu este complicată, utilizatorii putându -se orienta cu ușurință în
site. Aplicația conține cantitatea minimă de informații pe care un site web de acest tip ar
trebui să o conțină, oferind utilizatorilor funcționalitățile cele mai de bază ce trebuie să
existe într-un magazin de produse.

4.2. Meniul
În partea stângă sus a paginii de acasă și a paginii de produse se află butonul ce
afișează meniul. Acesta se suprapune peste tot conținutul din pagină, dezactivând toate
funcționalitățile din pagina de acasă. La ieșirea din meniu funcționalitățile sunt activate la
loc.
Meniul apare printr- o animație ce are durata de 1 secundă (conform W3C
animațiile trebuie să nu aibă o durată cuprinsă între 2 și 55 de milisecunde întrucât acestea
pot provoca atacuri de epilepsie), iar efectul de intrare este de la stânga la dreapta. În
partea dreaptă sus a containerului corespunzător meniului este poziționat butonul de ieșire
din meniu. Efectul de ieșire din prim plan al meniului se realizează de la drepta la stânga și
are durata tot de 1 secundă .
Cele două opțiuni din meniu sunt “ HOME ” (ce face trimitere către pagina de
acasă) și “ PRODUCTS ” (opțiunea ce face trimitere către pagina de produse).Navigarea
prin meniu se poate face atât cu mouse- ul, cât și cu ajutorul tastaturii.
Ordinea de focusare a elementelor din meniu este după cum urmează : link- ul către
pagina de acasă, link -ul către pagina de produse, butonul de ieș ire. La focusarea
elementelor din meniu, acestea sunt evidențiate prin schimbarea culorii textului, oferindu –
se astfel un contrast mai puternic între text și fond.

28

Figura 4.1. Meniul aplicației: magazin on -line Dromian Leather

4.3. Pagina de acasă
În partea de sus a paginii de acasă, centrat, se află logo -ul magazinului. Acesta
conține un text alternativ nul deoarece este o imagine decorativă. Acestă imagine va fi
ignorată de către cititoarele de ecran.
Conținutul principal al paginii de acasă este centrat și este compus din două parți.
Prima parte oferă o scurtă descriere despre artist, cât și despre munca acestuia. În descriere
a fost folosit un limbaj cât mai clar, fără cuvinte complicate, iar formulările sunt cât mai
concise. A doua parte prezintă ultimul produs adăugat.
Produsul este prezentat prin intermediul numelui și imaginii sale. De asemenea,
produsului îi este atribuit un buton denumit “View product ”. La declanșarea sa, este
activat modalul ce prezintă informații detaliate despre produs. Prezentarea produsului este
efectuată cu ajutorul clasei “ card” oferită de către Bootstrap.
În cazul navigării paginii cu ajtorul tastaturii, prima dată va fi focalizat butonul de
declanșare a meniului, după care focalizarea se va face asupra butonului ce afișează
detaliile produsului.

29

Figura 4.2. Pagina de acasă a aplicației: magazin on-line Dromian Leather

4.4. Pagina de produse
La fel ca în cazul paginii de acasă, în partea de sus a paginii de produse se află
logo- ul magazinului.În această pagina sunt prezentate toate produsele din magazin.
Acestea sunt dispuse pe rânduri, în număr de câte două sau patru, în funcție de rezoluția
ecranului. Produsele sunt prezentate sub formă de “ card-uri ”, după același principiu folosit
și în cazul produsului din pagina principală. Produsele din această pagină sunt afișate
descrescător, de la stânga la dreapta și de sus în jos, după data adăugării lor.
Dacă în pagină navigarea se face prin tastatură, butonul de meniu va fi primul
focalizat. Următo arele elemente ce vor fi focalizate sunt butoanele aferente fiecărui
produs. Navigarea printre produse cu ajutorul tastaturii se va face de la stânga la dreapta și
de sus în jos.
În cazul în care utilizat orul deschide meniul, toate elementele din pagină nu vor
mai putea fi focalizate. Acest lucru este necesar deoarece, în caz contrar, după navigarea
printre componentele din meniu utilizatorul ar fi putut naviga printre produse în ciuda
faptului că meniul a r fi fost deschis.

30

Figura 4.3. Pagina de acasă a aplicației: magazin on-line Dromian Leather

4.5. Pagina de detalii a unui produs
Deși această pagină nu are atribuit un URL în aplicație, conținutul ei este pus în
interiorul unui modal. La declanșarea butonului “ View Product ” corespunzător unui
anumit produs, cu ajutorul unui apel Ajax sunt aduse informații despre produsul respectiv
și afișate în interiorul unui modal. Ca și în cazul meniului, când modalul este afișat restul
elementelor din pagină nu vor mai putea fi afișate. Când modalul este declanșat, în URL
este adăugat sub formă de hash numele produsului a cărui detalii sunt afișate.
În partea din dreapta sus a ferestrei deschise se află butonul de închidere a ace steia.
Acest buton este primul element din modal ce este focusat. În partea din stânga sus este
afișat numele produsului, iar jos, centrată, este imaginea corespunzătoare acestuia. Sub
imagine este afișat prețul produsului în lei.
Mai jos, în partea din stânga sunt precizate metodele de livrare posibile. Produsul
poate fi ridicat personal din orașul Cluj -Napoca sau poate fi livrat prin curier, costurile
transportului fiind suportate de către client. În partea dreaptă a informațiilor despre livrare
sunt prez entate cele două metode de contact sau comandă. Acestea au fost stabilite de
către artist. Prima metodă de comandă este prin intermediul aplicației Facebook
Messenger. La declanșarea link -ului aferent acestei metode se va deschide în browser o
nouă fereastră către o conversație directă cu artistul prin intermediul Facebook Messenger.
A doua metodă inițiază un apel telefonic către numărul de telefon personal al artistului.
Desigur, această metodă poate fi folosită doar dacă aplicația este folosită de pe un

31
dispozitiv mobil sau dacă utilizatorul dispune de un anumit produs software capabil de
inițierea de apeluri telefonice. Ambele metode permit utilizatorilor să afle detalii
suplimentare sau să comande un anumit produs prin intermediul unei discuții directe c u
artistul.În cazul formularelor de contact unii utilizatori pot simți lipsa numitor câmpuri pe
care aceștia le consideră necesare. Cele două metode de comunicare prezente în site se
identifică cu metodele de comunicare de bază : vorbitul și scrisul. Metode le de contact sunt
următoarele elemente din modal ce for fi focusate.
Sub detaliile legate de livrare și metodele de contact sunt prezentate, dacă există,
două produse (sau unul) înrudite cu acesta. Acestea sunt cele mai vechi adăugate produse
dintre cele asociate produsului afișat. Produsele înrudite sunt reprezentate doar prin
imaginea corespunzătoare lor. Acestea sunt următoarele elemente ce vor fi focalizate. În
cazul în care se deschide unul dintre produsele înrudite, conținutul ferestrei va fi înlocu it
cu informațiile corespunzătoare noului produs prezentat. La închiderea modalului, se va
afla sub focus butonul ce a declanșat deschiderea acestuia.
Ultima componentă prezentă în fereastra de detalii a unui produs este totodată
ultima ce va fi focusată în cazul navigării prin tastatură. Este vorba despre un link ce
distribuie produsul pe rețeaua de socializare Facebook. Chiar dacă Facebook va înlocui
spațiile libere cu “ %20”, aplicația va face automat translatarea înapoi.

Figura 4.4. Vizualizare a unu produs din magazin ul on-line Dromian Leather

32
4.6. Modelul de date
În Django tabelele din baza de date sunt create în funcție de modelele de date
definite în aplicație. În aplicația dezvoltată este definit un singur model de date.
Clasa “Product ” are definite șase atribute : numele produsului, prețul produsului,
data adăugării, o list ă de produse înrudite, calea către imaginea produsului și descrierea
imaginii atribuite produsului. La adăugarea unui produs din interfața de administra tor,
toate câmpurile aferente atributelor produsului sunt obligatorii cu excepția prețului.
Atributul ce reține prețul produsului, deși nu este un câmp obligatoriu, are o valoare
implicită și anume “ 0 lei ”. Pentru selectarea produselor înrudite a fost folosit pachetul
“sortedm2m ” care este un înlocuitor pentru câmpul implicit din Django “ManyToM a-
nyField ”. La adăugarea unui nou produs, vor fi afișate toate produsele existente deja în
baza de date, iar administratorul le va selecta dintre acestea pe cele care sunt înrudite cu
noul produs adăugat.

4.7. Alte detalii legate de implementare
Aplicația are definite trei rute principale și anume “ /admin ”, “/home ” și
“/products ” corespunzătoare paginilor de administrare, acasă și respectiv produse.
Aplicația folosește pentru stilizarea componentelor o singură foaie de stil.Pentru
stilizarea elementelor au mai fost folosite componente din framework-ul Bootstrap.
Structura proiectului este prezentată în următoarea imagine.

33

Figura 4.5. Structura proiectului

34
Concluzii

Societatea modernă evoluează într -un ritm alert, tehnologiile fiind cele care impun și
susĠin această evoluĠie. Tehnologiile informaĠionale stau la baza acestei dezvoltări și de
aceea există interesul de a fi adaptate nevoilor și cerinĠelor tuturor utilizatorilor.
În această lucrare este prezentată problematica accesibilităĠii web, domeniu care
reprezintă o provocare actuală pentru creatorii de aplicaĠii web.

Prima parte a lucrării conĠine aspecte teoretice ale tehnologiilor informaĠionale î n
contextul accesibilităĠii web. Pentru realizarea acestei părĠi au fost utilizate referinĠe
bibliografice în format letric, dar în special informaĠii care provin din mediul on -line.
Viteza mare de dezvoltare a domeniului face ca informaĠia cea mai accesibilă să fie
prezentată în spaĠiul virtual.

Utilizând noĠiunile teoretice din partea întâi, s -a realizat aplicaĠia practică care se
constituie într- un exemplu de bună practică în proiectarea aplicaĠiilor web accesibile.
AplicaĠia este un magazin de produse on-line pentru un artist local, din orașul Cluj –
Napoca. În realizarea aplicaĠiei s -au luat în considerare cerinĠele funcĠionale și estetice
impuse de client, în același timp fiind respectate standardele ce stau la baza accesibilităĠii
web. Din această colaborare a rezultat o aplicație web accesibilă , acest fapt însemnând că
inclusiv persoanele cu d izabilități o pot folosi.

Chiar dacă există legislaĠie în vigoare, atât în România cât și la nivel mondial, cu
privire la această problematică, nu se manifestă foarte multă preocupare pentru respectar ea
principiilor specifice. Numărul mic de modele funcĠionale, respectiv de site -uri de
specialitate reprezintă un obstacol în formarea dezvoltatorilor de site -uri web, dar și în
motivarea lor în a răspunde acestei nevoi. AplicaĠia realizată în cadrul acestei lucrări de
licenĠă se adresează tuturor utilizatorilor, indiferent dacă aceștia au sau nu dizabilităĠi.

AplicaĠia poate fi extinsă cu ușurinĠă datorită structurii sale bine organizate , putând fi
considerată un șablon de proiectare pentru aplicaĠiile de tip magazin.

35
Bibliografie
Cărți:

[1] Boar, B.,H., (2001) The Art of Strategic Planning for Information Technologies , 2nd ed i-
tion, John Wiley & Sons, Inc., New York.
[2] Paciello, M., (2000), Web accessibility for people with disabilities , CMP books, CMP
media LLC.
[3] Thatcher, J., et al , (2006), Web Accessibility, Web Standards and Regulatory Compl i-
ance . Springer-Verlag , New York.
[4] Meyer, E. A., (2007), CSS: The Definitive Guide (3rd ed.), O’Reilly Media, Inc., 1005
Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472
[5] Flanagan, D., (2011), JavaScript: The Definitive Guide (6th ed.), O ’Reilly Media, Inc.,
1005 Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472.
[6] Jones, C. A., Drake, F. L., (2002), Python and XML, O ’Reilly Media, Inc., 1005
Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472
[7] Forcier, J., Bissex, P., Chun, W. J., (2008), Python Web Development with Django , Add i-
son-Wesley Professional
[8] Jaiswal, S., Kumar, R., (2015), Learning Django Web Development , Packt Publishing
Ltd., Birmingham
[9] Spurlock, J., (2013), Bootstrap: Responsive Web Development , O’Reilly Media, Inc.,
1005 Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472
[10] Lindley, C., (2009), jQuery Cookbook: Solutions & Examples for jQuery Developers ,
O’Reilly Media, Inc., 1005 Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472
Articole de specialitate:

[11] Hackett, S., Parmanto, B., Zeng, X., (2005), A retrospective look at website accessibility
over time. Behaviour and Information Technology 24(6), 407 –417.
[12] Harper, S. & Chen, A. Q. (2012). Web Accessibility, Guidelines: A Lesson From The
Evolving Web. World, Wide Web Journal , 15(1), 61-68.
[13] Moreno, L., (2010), AWA, Methodological Framework in the Accessibility Domain for
Web Application Development, teză de doctorat , Leganés.
[14] Moreno, L., et al, (2008), A MDD Approach for Modelling Web Accessibility , ICWE
2008 Workshops, 7th Int. Workshop on Web-Oriented Software Technologies –

36
IWWOST 2008, pp. 7-12.
[15] Lazar, J. (2002), Integrating accessibility into the information systems curriculum. Pro-
ceedings of the International Association for Computer Information Systems , 373 –379.
Articole sau alte documente descărcate de pe Internet:

[16] Arizona Revised Statutes §41-3532 (2010); California Government Code §11135(d)(2)
(2010); Burns Indiana Code Annotated §4-13.1-3-1(a) (2010); Florida Statutes §282.602
(2010); Kentucky Revised Statutes Annotated §61.980(1) (2010); Minnesota Annotated
Statutes §16E.03 Subdivision 9(b) (2009); Missouri Revised Statutes §191.863(1) (2009)
[17] Caldwell, B., et al, (2008), Web content accessibility guidelines 2.0. W3C, disponibil on-
line la http://www.w3.org/TR/WCAG20/ , accesat în 20.06.2017
[18] Dahl, Deborah A., (2004), W3C Multimodal Interaction Working Group Activities , dis-
ponibil on-line la https://www.w3.org/2004/02/mmi-workshop/dahl-MMI-slides.pdf ,
accesat în 7.06.2017
[19] Fătu,T., ğugui, A., (2001), Ce urmează după societatea global informațională ?, Studii ,
Institutul de Cercetări pentru InteligenĠa Artificială, Academia Română, disponibil on –
line la www.racai.ro, accesat în 2.06.2017
[20] Fulton, Camilla, (2011), Web Accessibility, Libraries, and the Law, Information Tech-
nology and Libraries, vol.30, no 1, 2011, disponibil on-line la
https://ejournals.bc.edu/ojs/index.php/ital/article/view/3043/4837 , accesat în 18.06.2017
[21] Gunderson, J., Jacobs, I., (1999), User agent accessibility guidelines 1.0. World Wide
Web Consortium (W3C), disponibil on-line la http://www.w3.org/TR/WAI-
USERAGENT/ , accesat în 22.06.2017
[22] Lazar, J. et al, (2003), Improving web accessibility: a study of webmaster perceptions,
Elsevier Ltd., doi:10.1016/j.chb.2003.10.018, disponibil on-line la
https://pdfs.semanticscholar.org/adce/efe283eba6f88bce947988c18ae478d9f5a4.pdf , ac-
cesat în 4.06.2017
[23] Minnesota Annotated Statutes §16E.03 Subdivision 9(b) (2009).
[24] Raskin, J., (1997), Looking for a humane interface: will computers ever become easy to
use? Commun. ACM 40(2), 98 –101 DOI, disponibil la
http://doi.acm.org/10.1145/253671.253737 , accesat on-line în 13.06.2017
[25] Treviranus, J., et al, (2000), Authoring tool accessibility guidelines 1.0. World Wide
Web Consortium (W3C) disponibil on-line la http://www.w3.org/TR/ATAG10/ , accesat

37
în 21.06.2017
[26] Velasco, C.A., Verelst, T., (2001), Raising awareness among designers accessibility
issues. SIGGRAPH Comput. Phys. Handicap. pp. 8 –13, disponibil on-line la
http://doi.acm.org/10.1145/569320.569323 , accesat în 4.06.2017
[27] Vlada, M.,(2005), Tehnologiile societății informaționale , ConferinĠa NaĠională de
ÎnvăĠământ Virtual, EdiĠia a III -a , 2005, București, disponibil on -line la
http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/docs/res/2011maiTeh_soc_inf_vlada.pdf , accesat în
20.06.2017
Pagini web:

[28] AsociaĠia Nevazătorilor din România,
http://www.anvr.ro/noutati.php?page=stire&ida=115
[29] *** https://www.w3.org/WAI/intro/people-use-web/diversity
[30] *** https://www.w3.org/WAI/intro/accessibility.php
[31] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Web_accessibility
[32] *** http://uiaccess.com/understanding.html
[33] *** https://www.w3.org/WAI/history
[34] *** https://www.w3.org/WAI/intro/people-use-web/principles
[35] *** http://www.w3.org/TR/html401/intro/sgmltut.html
[36] *** https://en.wikipedia.org/wiki/HTML5
[37] *** https://en.wikipedia.org/wiki/HTML
[38] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets
[39] *** https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Learn/CSS
[40] *** http://www.w3.org/standards/webdesign/htmlcss#whatcss
[41] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Python_(programming_language)
[42] *** https://docs.djangoproject.com/en/dev/faq/general
[43] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Bootstrap_(front-end_framework)
[44] *** https://en.wikipedia.org/wiki/JQuery
[45] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Ajax_(programming)
[46] *** http://www.w3.org/People/Berners-Lee/WorldWideWeb.html
[47] *** http://taligarsiel.com/Projects/howbrowserswork1.htm
[48] ***https://www.smashingmagazine.com/2015/03/web-accessibility-with-accessibility-
api

38
[49] *** http://www.section508.gov
[50] *** https://en.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web_Consortium
[51] *** http://ec.europa.eu/ipg/standards/accessibility/eu_policy/index_en.htm
[52] ***http://www.webstrategy.ro/articole-web-design/caracteristici-pentru-un-site-
calitativ.html
[53] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Web_accessibility
[54] ***http://e-accesibilitate.ro/assets/pdf/Invita%C8%9BieGalaDePremiereSite-
uriWebPublice.pdf
[55] ***http://www.zainbooks.com/books/computer-sciences/human-computer-
interaction_5_discipline-of-human-computer-interaction.html
[56] *** https://www.w3.org/WAI/intro/wcag
[57] The Object Management Group (OMG), http://www.omg.org/
[58] OMG MetaObject Facility (MOF), http://www.omg.org/mof/
[59] OMG Model Driven Architecture (MDA), http://www.omg.org/mda/