CLAUZA PENALĂ ÎN CONTRACTUL PROFESIONIȘTILOR [619591]

1

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

CLAUZA PENALĂ ÎN CONTRACTUL PROFESIONIȘTILOR

NUME
CALMAN ANDRA MARIA
ANUL 4, GRUPA 1, ZI
PROFESOR COORDONATOR
GABRIEL MIHAI

CONSTANȚA
2020

2

CUPRINS

Introducer e………………………………………………………………………………………………… 3

Capitolul I. Aspecte generale privind clauza penală
1.1. Noțiunea și utilit atea clauzei penale ……………………………… …………………………. 4
1.2. Obiectul și forma clauzei penale………………………… ……………………… …………… 5
1.3. Scopul , funcțiile și caracterele juridice…………………………….. …………. ………….. 6
1.4. Categorii de clauze penale………………………………… ……………………….. …………6

Capitolul II. Evaluarea convențională a daunelor interese
1.1. Stabilirea cuantumului daunelor -interese……………………………………… ………… 10
1.3. Efectele clauzei penale……………………………………… ………………………. ………… 13
1.4. Reducerea clauzei penale………………………………….. ………………………. ………… 15

Capitolul III. Aplicarea clauzei penale
1.1. Clauza penală în contractele comerciale.. …………………………. ………….. ……….. 18
1.2. Clauza penală în contractul comercial internațional ………………………. ………… 21
1.4. Inadmisibilitatea aplicăr ii clauzei penale……………………… ………………………… 27

Concluzie …………………………………………………………… …………………………. ………… 29

Bibliografie ………………………………………………………………………………… ……………. 30

3
INTRODUCERE

Clauza penală , deși apare ca o problemă relativ nouă în cadrul dreptului economic, ea
cunoaște o evoluție destul de rapidă în ultimii ani, însăși prin faptul stipulării acesteia în Codul
Civil al României. Abordarea clauzei penale în cadrul contractelor cu conținut economic
reprezintă mai mult o necesitate, decît o simplă formalitate penru părțile contractante.
Importanța acesteia este accentuată și de fapul că, un șir de legiuitori străini își impun în
programul lor pe viitor de a -și schimba propria legislație anume pentru a îmbunătăți situația
creată în prezent datorită unor lacune în drept.
Actualitatea temei. Actualitatea temei propuse rezidă în conținutul clauzei penale care,
datorită progresului ju ridic, este în continuă schimbare. De asemenea, consecințele negative în
plan socio -juridic pe care le generează litigiile apărute între contractanți, obligă legiuitorul să
fie foarte flexibil și să ofere titular ului de drepturi cel mai larg cîmp de acți uni, astfel creî ndu-
i posibilitatea să -și realizeze și să -și apere cu maximă eficiență dreptul la despăgubiri. De altfel,
legiuitorul trebuie să fie preocupat și de interesele societății, care vizează domeniul economic
și alte domenii, instituind unele exc epții și limite la exercitarea dreptului la despăgubiri.
Scopul și obiectivele. Dată fiind importanța acestei discipline în procesul consolidării și
perfecționării cunoștințelor viitorilor juriști, prezenta lucrare are scopul de a facilita percepția
noțiunilor și conceptelor de bază privind clauza penală și aplicarea ei în dreptul economic. Mai
mult decî t atît menționă m, că la momentul actual starea gravă a economiei a afectat serios
relațiile patrimoniale (economice) ale societății, ce decurg din valorificarea diferitelor contracte
comerciale, precum și cadrul juridic c e reglementează aceste relații. În acest context prezenta
lucrare are drept obiectiv perfecționarea legislației din domeniul protecției rezultatelor
activității economice, astfel încî t posibilitatea violării dreptului la despăgubiri prin mijloace
neprevăzute de legislație să fie imposibilă, obligî nd legiuitorul să adopte frecvent noi soluții în
legislație pentru a contribui la efectuarea unei protecți i cît mai eficiente a drepturilor ce apar
ca rezulta t al executării sau neexecutării corespunzătoare a obligațiilor.
Structura lucrării. Lucrarea dată cuprinde următoarele comparti mente: foaie de titlu, planul,
introducerea, conținutul lucrării care este divizat în trei capitole, concluzii, referințe
bibliografice. Cele trei capitole care formează de fapt substanța lucrării prezentată într -un stil
clar și concis, într -o succesiune logică a principalelor probleme cu care se confruntă la moment
această instituție, elucidate atît de doctrinari cî t și alți oameni de știință are meritul de a contribui
la înfăptuirea justiției, la perfecționarea legislației prin instituirea unor noi forme de protecție
a acestui drept de către legiuitorul mol dovean.

4

Capitolul I. A SPECTE GENERALE PRIVIND CLAUZA PENALĂ.

1.1. Noțiunea și utilita tea clauzei penale .

Clauza penală este o co nvenție intervenită între părți , accesorie obligației contractuale
principale, prin care debitorul se angajează ca, în cazul neexecutării obligației principale sau
executării necorespunzătoare ori cu înt îrziere, s ă remită creditorului o sumă de bani ori un alt
bun, drept despăgubire, în vederea reparării prejudiciului cauzat prin fapta sa culpabilă.
Utilitatea clauzei penale constă , în primul r înd, în faptul c ă părțile contractante au
posibilitatea în cuprinsul contractului, dar înainte de producerea prejudiciului s ă determine
cuantumul daunelor -interese datorate de debitor, ca urmare a neîndeplinir ii obliga țiilor
contractuale.
Astfel, se evită un eventual litigiu care ar avea ca obiect stabilirea despăgubirilor datorate
de debito r pentru prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea obligațiilor și în consecință,
obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentînd daunele -interese.1
În al doilea rînd, utilitatea clauzei penale rezultă din scu tirea p ărților de orice probă cu privire
la existența și întinderea prejudiciului și, implicit, a cuantumului daunelor -interese datorate de
debitor.2
În al treilea rînd, în ipoteza în care indemnitatea stabilită este mai mică decît valoarea reală
a prejudiciului, răsp underea debitorului este diminuată datorită clauzei penale.
Stipularea clauzei penale are rolul de a -1 asigura (garanta) pe creditor cu privire la
executarea obligațiil or de către debitor. Clauza penală (penalitatea) este o prevedere
contractuală prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulî nd că debitorul, î n cazul
neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun . Prin
clauză penală se poate garanta numai o creanță valabilă. Clauza penală poate fi stipulată în
mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligației garantate prin clauza penală sau a
părții neexecutate. Părțile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari decî t prejudiciul.
Debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul î n care neexecutarea nu se datorează
vinovăției sale.

1 S.Angheni, Drept civil și comercial, Editura Oscar, 2002 , pag.13.
2 S.Baieș, Aurel Băieșu, Valentina Cebotari, Ion Crețu, Victor Volcinschi ,,Drept civil”, vol.II, Editura Cartier,
Chișinău, 2005.

5
Clauza penală constit uie unul din cele mai frecvent întî lnite mijloace de garantare a
executării obligațiilor. După cum rezultă din definiția dată, clauza penală constituie o evaluare
convențională și prealabilă a eventualelor prejudicii pe care debito rul va fi obligat să le
plătească în cazul neexecutării prestaț iei la care s -a îndatorat. Ea poate fi stipulată fie în
contractul ce dă naștere raportului obligațional, fie într -o convenție ulterioară încheiată înainte
de momentul în care intervine neexec utarea prestațiilor datorate de debitor. Condițiile de fond
ale clauzei penale sînt aceleași ca și ale contractului p rincipal la care se referă, ținîndu-se însă
seama și de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligației principale constituie o
condiție esențială pentru existența clauzei penale. Dacă obligația principală este nulă ori se
stinge, atunci și clauza penală va fi nulă ori se va stinge. Nulitatea clauzei penale nu duce la
nulitatea obligației principale.
Clauza penală poate fi prevăzută atît pentru neexecutarea totală sau parțială a obligației, cît
și pentru orice altă încălcare a obligațiilor, inclusiv pentru executare a necorespunzătoare sau
tardivă, căci conform legislației R O, acestea din urmă sunt considerate de către legiuitor tot ca
neexecutare a obligațiilor.3

1.2. Obiectul și forma clauzei penale.

Obiectul clauzei penale î l formează o sumă de bani determina tă fie global, fie procentual,
în raport cu valoarea obiectului contractului la care se referă. Se consideră că clauza penală este
stabi lită în mărime fixă , cînd contractul prevede o anumită sumă de bani (de exemplu, 1000
lei) pe care debitorul este obli gat s -o plătească creditorului în cazul î n care nu -și execută
obligația asumată. Cea de -a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea
unei cote procentuale din valoarea totală a oblig ației sau doar a păr ții neexecutate. Spre
exemplu, în cazul î n care antreprenorul execută lucrarea de o calitate inferioară celei convenite,
va fi ț inut să achite o clauză penală î n mărime de 20 % din valoarea contractului. Pentru cazurile
în care obligați a se execută cu întî rziere, plat a clauzei penale se stabilește în dependență de
perioada de î ntîrziere. Spre exemplu, în cazul în care vî nzătorul nu transmite cumpărătorului
bunul î n termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoar ea bunului,
pentru fiecare zi de întî rziere4.
În general , obiectul clauzei penale constă în obligaț ia de a plati o sumă de bani determinată
sau nedeterminată, numită penalitate.

3 Comentariu la Codul Civil al României .
4 C.Tanescu, C.Barsan, Tratat de drept civil, teoria generală a obligațiilor.

6
Dacă p ărțile stabilesc ca obiect al clauzei penale un alt lucru, se pune problema delimit ării
penale de gaj.
Spre deosebire de titularul unui drept de gaj care se bucură de prerogativele oricărui drept
real (dreptul de urmăr ire și de preferință ), beneficiarul clauzei penale, nefii nd titularul unui
drept real, rămî ne un simplu c reditor chirografar, care vine în concurs cu ceilalț i creditori ai
debitorului.
Clauza penală se face în scris.Nerespectarea formei scrise atrage nulitatea clauzei pena le.5
Potrivit prevederilor codului civil RO, clauza penală trebuie să îmbrace întotdeauna forma
scrisă, chiar dacă obligația principală în vederea căreia a fost stipulată nu ar îmbrăca această
formă. Deaseme nea, forma clauzei penale nu depinde de sum a obligației principale sau de suma
clauzei penale ori de careva alte condiții. În cazul în care obligația principală trebuie încheiată
în formă autentică, această cerință nu se răsfrînge asupra formei clauzei penale. După cum se
observă din sensul legislației civile , regula în cauză se referă doar la clauza penală contractuală,
nu însă și la cea legală.

1.3. Scopul , funcț iile și caracterele juridice .

În mod evident, clauza penal ă are o natur ă contractual ă. Natura contractual ă a clauzei penale
creeaz ă părților posi bilitatea ca, de comun acord, s ă o modifice și chiar sa o desfii nțeze
(contrario sensu disolvuntur).6
Exist ă anumite categorii de contracte (unele contracte comer ciale) pentru care clauza penal ă
are caracter obligatoriu. Dac ă părțile omit s ă prevad ă o clauz ă penal ă, aceasta fac e parte de
drept din contract, în virtutea preved erilor legale. Astfel, în cazul contractului de concesi une
pentru nerespectarea obliga țiilor stabilite prin caietul de sarcini și prin contract, p ărțile
datoreaz ă penali tați în limitele stabi lite prin caietul de sarcini.7
Cîteva preciz ări se impun cu privire la caracter ele juridice ale clauzei penale :
Ea este o conven ție, deci u rmează a îndeplini condi țiile de validitate ale oricărei conven ții.
În acela și timp, ea are un caracter accesori u, astfel ca validitatea obliga ției principale constituie
o condi ție esen țială pentru existen ța clauzei penale. Dac ă obliga ția principal ă este nula ori se
stinge, și clauza penal ă va fi nul ă ori se va stinge. Nu litatea clauzei pen ale nu duce la nulitatea
obliga ției principale.

5 Codul Civil al României ( adoptat de Parlamentul RO ln 06.06.02, în vigoare de la 12.06.03).
6 Renee Salinevici, op, cit.,pag.75.
7 Ion M.Anghel, Francisc Deak, Marin F.Popa, op. at, pag.370.

7
Stipular ea clauzei penale prezint ă o mare utilitate prac tică deoarece prin ea se fixeaz ă
anticipat valoarea prejudiciului cauza t creditorului prin neexecutare sau executare cu întîrziere
sau necorespunz ătoare. În acest fel, p ărțile sunt s cutite de a se mai adresa justi ției pentru
evaluarea prejudiciului și se înlătură dificult ățile pe care le ridic ă proba lui.
Clauza penal ă nu se confund ă nici cu arvuna, cu care prezint ă unele asem ănări. Arvuna este
suma de bani pe care o parte o pl ătește celeilalte p ărți în momentul încheierii contractului și
care, dac ă vînzarea nu s -a exec utat din culpa uneia dintre p ărțile contractant e, aceasta va pierde
arvuna dat ă sau va restitui, dup ă caz, dublul arvunei primite.8

Scopul clauzei penale este determinarea, prin conven ția părților, a întinderi i prejudiciului în
caz de neexecutare, și nu crearea unei posibilit ăți pentru debi tor de a se libera printr -o alt ă
presta ție – clauza penal ă – decît cea principal ă.
Menționăm că în literatura juridic ă se sus ține și caracterul bivalent al clauzei penale, în
sensul c ă "ea este… un mijloc de evaluare anticipat ă a despăgubirilor la care ar putea de na ștere
neexecutarea unui contract, dar po ate fi și un mijloc de garantare a execut ării obliga țiilor" .9
Așa fiind, debitorul obliga ției cu clauza penal ă nu are un drept de op țiune total pentru
executarea obliga ției principale și plata clauzei penale, el m ai poate refuza exec utarea, oferind
clauza penal ă.
Creditorul însă, în caz de neexecutare din part ea debitorului poate cere, fie îndeplinirea
obliga ției principale, fie clauza penal ă. Într-adevar, potrivit codului civil al RO , "creditorul are
facultatea de a cere de la debitorul care n -a executat la timp sau îndeplinirea cla uzei penale, sau
aceea a obliga ției principal e.
Aceast ă posibilitate de alegere exi stă pentru creditor numai dup ă ce obliga ția principal ă deși
a devenit exigibil ă, nu a fost executat ă de debitor.
Dacă creditorul, spre a ob ține executare a în natur ă, aduce obliga ția la îndeplinire pe
cheltuiala debit orului, acesta va fi obligat la resti tuirea cheltuielilor, chiar dac ă ele întrec
cuantumul clauzei p enale .10

Așa cum a hot ărît, în mod just, Tribu nalul Suprem, clauza penal ă fiind o compensa ție a
prejudiciu lui suferit de creditor datorit ă neexecut ării obliga ției principale de c ătre debitor ,

8 Codul Civil al României ( adoptat de Parlamentul RO ln 06.06.02, în vigoare de la 12.06.03).
9 Victor Dan Zlatescu, Garanțiile creditorului, Edituta Academiei, București, 1970, pag.70.
10 Francisc Deak, op.tit, pag.460.

8
"creditorul nu poate cere deodat ă și penalitatea și obiectul obliga ției principale, cu excep ția
cazului în care penalita tea s-a stipulat pentru simpla întîrziere a execut ării.11
În sfîrșit, dat fiind faptul c ă semnifica ția cla uzei penale este evaluarea conven țional ă a
despăgubir ilor (daunelor -interese) datorate creditorului pentru neexe cutare, executare cu
întîrziere sau necorespunz ătoare, ea este datorat ă atunci c înd sunt întrunite toate condi țiile
acord ării de desp ăgubiri, se cere deci ca neexecutarea s ă provin ă din vina debitorului, s ă-i fie
imputabil ă, iar dacă el va dovedi cauza str ăină, va fi ex onerat de plata clauzei penale .
De a semenea, debitorul trebuie pus în întîrziere afară de cazurile în care el este de drept în
întîrziere.
Menționez că stipular ea clauzei penale este interzis ă în contractele de împrumut.12
O ultim ă subliniere ar fi faptul că creditorul obliga ției cu clauza penal ă este un creditor
chirografar, care vine în concurs cu ceilal ți creditori, far ă vreun drept de preferin ță față de
ceilal ți creditori chirografari ai aceluia și debitor.
Clauza penal ă are un caracter acces oriu față de obliga ția principal ă, asa încît validitatea
obliga ției principale constituie o condi ție esen țială pentru existen ța clauzei penale. Nulitatea
obliga ției principale a trage pe aceea a clauzei penale. Av înd caracter accesoriu , clauza penal ă
urmeaz ă regimul juridic al obliga ției principale, conform regulii accesoriun sequitur principale.
În consecin ță, dac ă obiectul obliga ției principale pi ere din caz fortuit sau de for ță major ă,
ori dac ă debitorul nu -și poate executa obliga ția datorit ă altei cauze s trăine care nu -i este
imputabil ă, el va fi eliberat.
Așa cum am ar ătat, de regul ă, clauza penal ă în dreptul civil și comercial nu are caracter
obligatoriu.
În mod excep țional, legiuitorul impune clauzei pena le un caracter obligatoriu, dup ă cum
exist ă situa ții în care clauza penal ă este interzis ă în cazul obligațiilor care au ca obiect o sum ă
de bani și în contractul de împrumut. În aceste situa ții, natura, con ținutul sau obiectul
contractului sunt incom patibile cu executarea indirect ă sau prin echivalent.
Un avantaj al menționării clauzei penale constă în evitarea unui eventual litigiu între părți,
finalizat cu un proces în care să se oblige debitorul la pl ata sumelor de bani, acestea av înd rol
de despăgubiri, evit îndu-se totodată și dificultatea sistemului probator.
Pe de altă parte, utilitatea clauzei penale se datorează și scutirii părților de a aduce probe cu
privire la existența și întinderea prejudiciului, respectiv a cuantumului daunelor -interese ce îi
revin creditorului.

11 Hotărîrea nr.287 din 10.03.1959 al Tribunalului Suprem al României.
12 Înalta Curte de Casație și Justi ție a României., decizia nr.11 din 24.10.2005.

9
Sub un aspect teoretic, utilitatea clauzei penale se deduce din funcțiile acesteia din cadrul
raporturilor contractuale:
Funcția anticipativă depinde în întregim e de voința părților, regula pr evizibilității
prejudiciului av înd o excepție – atunci c înd în neexecutarea obligației intervine dolul
debitorului, corespunzător delictelor civile.
Funcția de garanție a clauzei penale: debitorul dă “asigurarea” credito rului un luc ru pentru
executarea obligației , de lege lata, clauza penală nu conferă creditorului o garanție specială
pentru bunurile debitorului.
Funcția de asigurare a executării obligațiilor, funcție condiționată de raportul dintre
cuantumul penalităților și c el al daunelor -interese, conduc înd la determinarea debitorului de a
evita plățile suplimentare , ca funcție mobilizatoare la executare, penalitățile sunt progre sive
pentru înt îrzierea în executare .
Funcția limitativă de răspundere a clauzei penale , potrivit dreptului comercial , în care
penalitatea este fixată la un nivel maxim al despăgubirilor.
Funcția compensatorie – funcția principală – const înd în evaluarea și acoperirea pagubei
produse de debitor creditorului pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin contract.13
În primul r înd, prin clauza penal ă o persoan ă, debitorul, d ă „asigurare" creditorului un lucru
pentru executarea unei obliga ții. Din aceast ă exprimare a legiuitorului rezult ă cu claritate
funcția de garan ție a clauzei penale. Termenul de „garan ții” trebuie înțeles în sensul cel mai
cuprinz ător, incluz îndu-se toate mijloacele juridice pe care le are la dispozi ție creditorul în
vederea execut ării obliga țiilor de c ătre debitor.
În al doilea r înd, clauza penal ă îndepline ște o funcție mobilizatoare a debitorului, mai ales
cînd cuantumul penalit ății este mai mare decît valoarea prejudiciului . Func ția mobilizatoare,
stimulatoare la executare se poate concretiza în stabilirea unor penalit ăți progresive in cazul
întîrzierii în executare.
În al treilea r înd, clauza penal ă îndepline ște o funcție sancționatoare aceast ă funcție este
evident ă în cazul c înd obiectul clauzei penale are o valoare mai mare dec ît cuantumul daunelor –
interese și, mai cu seam ă, în cazul c înd prejudiciul lipse ște complet. În ultima situa ție, plata
penalit ăților are rolul de a pede psi simp lul fapt al neexecut ării obliga ției și apare ca o adev ărată
amend ă civilă: „dintr -un mijloc de prevenire, ea devine u n mijloc, respectiv o sanc țiune”.
Caracterul sanc ționator al clauzei penale și natura contractual ă a acesteia ar trebui s ă exclud ă
orice interven ție corectiv ă a judec ătorului.

13 S.Angheni, Clauza penală, drept civil și comercial, Editura Oscar Print, București, 1996, pag.47.

10

Capitolul II. EVALUAREA CONVENȚIONALĂ A DAUNELOR INTERESE.

1.1. Stabilirea cuantumului daunelor -inter ese.

Efectul principal al obligației este executarea ei în natură, exactă și la termen. În cazul
neexecutării totale sau parțiale a obligației ori a întîrzierii în executarea ei este angajată
răspunderea debitorului, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții ale acestei ră spunderi.
Despăgubirile constau într -o sumă de bani care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit
de creditor. Acordarea despă gubirilor implică finalmente soluț ionarea problemei cuantumului
lor și a celui car e va determina acest cuantum.
Stabilirea cuantumul ui daunelor -interese poate fi făcută: fie de către pă rțile co ntractante
prin convenția lor, care reprezintă clauza penală a contractului (evalu area convențională), fie
dacă pă rțile nu au st abilit anticipat printr -o clauză penală întinderea despă gubirilor, evaluarea
lor va fi fă cută de către instanța judecă torească (evaluarea judiciară ).
În sfîrș it, evaluarea d aunelor -interese poate fi legală , cînd legea este cea care le stabileș te
modalitatea lor de calcul prin aplicarea unor procente legale la cuantumul datoriei.
Stabilirea judiciară a daunelor -interese pentru neexe cutarea, executarea necorespunzătoare
sau cu întîrziere a obligației intervine în mod subsidiar, atunci cî nd nu există o evaluare
convențională a acesto ra. În cazul obligaț iilor care au ca obiect o sumă de bani evaluarea este
facută de lege, în lipsa unei evaluări convenț ionale.
Stabilirea judiciară a daunelor -interese se face cu respectarea regulilo r legale de evaluare
prevăzute î n codul civil al RM care stabile ște că prejudiciul suferit de creditor, cauzat de
neexe cutarea, executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligației, trebuie să cuprindă
atît pierderea efectiv suferită de acesta (damnum emergens), cît și cîș tigul de care creditorul a
fost lipsit, pe care n u 1-a putut realiza (lucrum cessans).
Textul prevede că „d aunele -interese ce su nt debite creditorului cuprind î n genere pierderea
ce a suferit ș i benefic iul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările menț ionate mai
jos". Principiul ui potrivit că ruia daunele -interese vor cuprinde pierderea suferită și cîș tigul
nerealizat de creditor comportă două limite.
Prima limită constă în faptul că „Debitorul nu răspunde decî t pentru dau nele-interese care
au fost prevă zute sau care au putut fi prevăzute la facerea contractului, cînd neîndeplinirea

11
obligației nu provine din dolul să u". Debitorul va fi obligat să repare numai prej udiciul
previzibil la momentul î ncheierii contractului.14
Limitarea repară rii prejudiciului suferit num ai la daunele previzibile funcționează numai în
materia ră spunderii contractual e, singura care este compatibilă cu noț iunea de previzibilitate ,
element al culpei debitorului nu și în materia ră spunderii delictuale. Legislația RM stabileste ș i
o excepție de la l imitarea despă gubirilor datorate de debitor numai la prejudiciile previzibil e,
revenind la principiul reparării integrale, atît al daunelor previzibile, cît și al celor imprevizibile,
și anume atunci cînd vinovația debitorului î n nerespectare a obligației î mbracă forma dolului (a
intenției). Dolul strămută problema repară rii prejudiciului d in domeniul contractual, unde
răspunderea este limitată la daunele previzibile, î n domeniul de lictual unde se repară atît
daunele previzibile, cît ș i daunele imprevizib ile. Dolul presupune, fie intenț ia de a produce orice
prejudiciu, chiar eventual prin exe cutarea necorespunzătoare a obliaț iei, fie acceptarea
producerii oricărui prejudiciu, deci în sfera intenției intră fie dorința sau cel puț in acceptarea
producerii chiar ș i a unui prejudiciu imprevizibil în momentul contractării obligaț iei.
Una dintre problemele de actualitate în privința întinderii prejudi ciului în cazul neexecutării
obligațiilor contractuale sau executării lor cu întî rziere este cea a actu alizarii creanței în funcț ie
de rata sau indicele de inflaț ie. Practic a instanțelor judecătoreș ti este î n sensul de a admite
actualizarea creanței în funcție de rata inflației atît în cazul în care în contract a fost prevăzută
o astfel de clauză, cît și în cazul în care î n con tract nu s -a prevazut acest lucu, considerî ndu-se
că prin neexecutarea obligaț iilor contractuale s -a produs un pr ejudiciu care trebuie acoperit în
integritatea lui, atît paguba efectiv produsă, cît și cîștigul (beneficiul nerealizat).
Soluțiile au fost motivate și pe existenț a unei clauze de im previziune subînțeleasa, care
îndreptățește pe creditor să pretindă actualizarea creanței în funcție de rata inflaț iei.
A doua limită de la principiul stabilit este , clauza potrivit că ruia „chiar î n cazul cî nd
neexecutarea obligației rezultă din dolul debitorului , daunele -interese nu trebuie să cuprindă
decît aceea ce este o consecință directă și necesară a neexecutării obligaț iei".15
Prin urmare, daunele -interese cuprind doar prejudiciile directe, care se află într-o legătură
cauzală cu neexecu tarea sau executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligaț iei.
Daunele -interese nu cuprind daunele i ndirecte, adică cele care nu se află î n raport de cauz alitate
cu nerespectarea obligaț iei, și nici daunele întîmplătoare, care nu sunt consecință necesară a
nerespectării obligaț iei.16

14 I.Albu, Probleme actuale privind reevaluarea judiciară a creanțelor, pag.51.
15 Ibidem, pag.52.
16 A. Weil, Droit civil, Les obligations, Dalloz, 1971, pag. 479.

12
Daunele -interese, chiar cînd reprezintă prejudici i directe, nu sunt datorate decît dacă au fost
prevăzute sau măcar previzibile la î ncheierea contractului. În schimb, distincția între daunele
directe și daun ele indirecte trebuie făcută con form legislației civile, indiferent de forma
vinovaț iei debitorulu i: dol sau culp ă.
În materia ră spunderii civile delictuale, nu se face o astfel de distincție ș i autorul
prejudiciului este obligat să repare to ate prejudiciile care reprezintă consecinț ele faptei sale, fie
ele directe, fie indirecte.
Determinarea caracterului direct sau indirect al consecințelor neexecută rii este o chestiune
de fapt, de atributul suver an al instanțelor de fond, care o vor soluționa în funcție de
împrejurările cauzei. Î n orice c az daunele -interese nu pot depă și prejudic iul suferit de creditor
cu cele două elemente a le sale, paguba efectiv suferită și cîștigul nerealizat, pentru că ele
constituie o reparație exactă a prejudiciului ș i nu o pen alitate sau un mijloc de ameninț are, cum
sunt daunele cominatorii, în mî na credit orului.
Dovada prejudiciului incumbă creditoru lui reclamant, care va trebui să dovedească existența
lui, întinderea și îndeplinirea tuturor regulilor și circumstanțelor înfă țișate mai sus.
Creditorul ce nu a suferit nici un prejudiciu prin neexecutarea corectă a obligației (fapta
ilicită) nu are dreptul la daune -interese , între neexecutare, executare corespunzătoare sau cu
întîrziere a obligației sau prejudiciu trebuie să existe și să se dovedească o legătură de
cauzalitate, proba incumb înd creditorului , existența culpei debitorului în neexecutarea
obligației, aceasta trebuind să fie imputabilă debitorului, neexecutarea fiind datorată culpei sau
relei lui credințe .
Pentru clarificarea situațiilor în care debitorul nu prezintă culpa pentru neexecutarea
corespunzătoare a obligației, în care se precizează că forța majoră și cazul fortuit exonerează
de răspundere partea ce se obligă din contract. Legea construiește, de asemenea, un criteriu al
culpei, în raport de care se stabilește culpa debitorului în executarea obligației, criteriu obiectiv
desprins din prvederile codului civil al RO , cu privire la diligența bunului proprietar, dispoziție
ce se aplică mai riguros când depozitul este cu titlu oneros (specific dreptului comercial), iar
depozitarul s -a oferit a primi lucrul în depozit executarea obligației în natură, potrivit
contractului încheiat, să fie absolut imposibilă , în cazul în care aceasta ar fi posibilă, nu s -ar
mai put ea acorda daune compensatorii , punerea debitorului în întârziere, însă simpla împlinire
a termenului la care trebuia să fie executată obligaț ia nu îl pune pe de bitor în înt îrziere, potrivit
dies non interpellat pro hominem, fiind necesară o manifestare de voință formală din partea
creditorului, prin care se cere executarea obligației asumate de debitor (notificare de la
executorul judecătoresc sau cerere de chema re în judecată pentru executarea obligației potrivit

13
dreptului comun). 17 Există și excepții de la acestă regulă, în care obligația, prin natura sa,
trebuia îndeplinită într -un termen determinat, fără nici o formalitate ulterioară: fie potrivit l egii,
fie cînd părțile au convenit expres acest lucru sau în cazul obligațiilor continue (ex. de furnizare
a energiei electrice), fie în cazul obligațiilor de a nu face. Ef ectele urmate de punerea în
întîrziere sunt: daunele -interese moratorii datorate de către debitor, dreptul creditorului de a
cere daune -interese compensatorii, iar în cazul obligației de a da un bun individual determinat,
riscul se strămută asupra debitorului. În dreptul comercial, fructificarea de drept a banilor sunt
datoriile comerciale lic hide și plătibile în bani produc dob înda de drept din ziua c înd devin
exigibile . Stabilirea despăgubirilor se realizeaz ă pe cîteva căi cunoscute de legislația Republicii
Moldova:
Pe cale judecătorească – evaluarea judiciară – realizată de instanța de judecată după criteriile
stabilite de lege , prejudiciul cauzat creditorului cu prinde și pierderea sau paguba efectiv suferită
(damnum emergens) și c îștigul pe care creditorul nu l -a putut realiza (lucrum cessans). De la
regula privind imprevizibilitatea prejudiciului ce nu se datorează (în domeniul con tractual),
există o excepție, c înd vina debitorului în executarea obligației îmbracă forma dolului, adică a
intenției , deoarece în această situație problema reparării prejudici ului este strămutată în
domeniu l delictual.18
Prin lege – evaluarea legală – are ca obiect o sumă de bani sau o obligație ce poate fi
executată în natură , în cazul acestei evaluări, debitorul nu este ținut la plata daunelor -interese
compensatorii, ci numai la plata celo r moratorii (pentru înt îrziere) , în dreptul civil , părțile nu
pot prevedea o dob îndă mai mare, dar pot prevedea o dob îndă mai mică, spre deosebire de
dreptul comercial, pentru diferite situații speciale, dispoz ițiile legale prevăd o altă dob îndă
legală , pentru cazurile din domeniul comerțului, creditorul nu are obligaț ia de a face
dovad ă că prin întîrziere s -a cauzat un prejudiciu, daunele -interese fiind datorate, de obicei,
de la data chemării acestora în judecată.

1.2. Efectele clauzei penal e.

Pentru producerea efectelor clauzei penale, care se substituie prin acordul de voință al
creditorului ș i al debitorului, d aunelor compen satorii sau, după caz, daunelor moratorii, care
trebuie acordate pentru repararea prejudiciului suferit de cr editor, pri n neexecutarea totală sau
parțială, ori necorespunzătoare, sau cu întîrziere a obligației de către debitor, trebuie îndeplinite

17 Florin Ciutacu Cristian, Drept Civil, Teoria generală a obligațiilor, pag.77.
18 P. Filipescu , Andrei I. Filipescu , Drept civiL Teoria generală a obligațiilor , op.cit., pag. 277.

14
toate condițiile de acordare a despăgubirilor, mai puțin condiț ia referitoare la dovedi rea
existenței și î ntinderii prejudiciulu i cauzat creditorului.19
Prin urmare, întrucît clauza penală nu este datorată decît atunci cînd se datorează și daune –
interese, este necesară pentru exigibilitatea ei punerea în întîrziere a debitorului în aceleaș i
condiții ca și pentru acordarea de d espăgubiri.
De asemenea, pentru că, clauza penală să poată fi cerută este necesar ca nerespectar ea
obligației să fie rezultatul faptului vinovat al debitor ului, și nu al unei „cauze stră ine",
exoneratoare total sau parțial de ră spundere.
Efectul clauzei penale, în privința moș tenitorilor debito rului obligat, este diferit după cum
obligația nu a fost executată de debitor în timpul vieții sale sau dacă el a murit în timp ce era în
termen să își execute obligaț ia.
Dacă debitorul a murit după expirarea termenului în care trebuia să își îndeplinească
obligația, făcînd să se nască drept ul creditorului la clauza penală, obligația de a plă ti penalitatea
va trece, la fel ca toate obligațiile sale, la succesorii să i, conform dreptului comun.
Dacă dimpotrivă, debitorul a murit înăuntrul termenului în care trebuia să își execute
obligația, ș i deci nee xecutarea ei sau executarea cu întîrziere, se datorează moștenitorilor lui,
codul civil al RO distinge după cum obligația principală este indiv izibilă sau nu este
indivizibilă .
Dacă obligaț ia principală, contractată sub clauză penală, este indivizibilă, neexecutarea ei
după moartea debitorului, chiar de că tre un singur moștenitor, face să se nască dreptul la
clauza penală, ș i creditorul va putea să ceară execu tarea ei în totalitate de la moștenitorul
vinovat de nerespectarea obligației, sau de la fiecare moștenitor, chiar neculpabil, în proporț ie
cu partea sa er editară, afară de cazul cînd moștenitorul este debitor ipotecar, cînd va f i obligat
la toată clauza penală.
Cînd obligația principală contractată cu o clauză penală este divizibilă, este obligat la plata
penalitățil or numai moștenitorul care era dator să execute, ș i numai pentru partea la care era
ținut din obligația principală .
Creditorul nu va avea acțiune în plata penalităț ilor î mpotriv a celor care au executat obligația
principală .
Cu toate acestea, dacă clauza penală a fost stipulată, cu intenția ca plata ei să nu fie
fracționată ( indivizibilita te solutione tantum), creditorul poate urmări penalitatea întreagă
împotriva moș tenitorului care a î mpiedicat executarea întregii obligații, sau pe comoș tenitori

19 Voicu și Fil ipescu, Attorneys Law, 17.09.201 7.

15
pentru partea l or din penalitate (proporț ională cu partea lor succesorală), ramînînd ac estora
din urmă regresul împotriva moștenitorului care a împiedicat executarea obligaț iei.20
Cu privire la obligațiile bănești, clauza penală își produce efectele specifice numai în cazul
în care debitorul execută cu întîrziere sau nu își îndeplinește obligația, pînă la termenul scadent
sau pînă la un alt termen convenit de părți. Momentul de la care încep să curgă penalitățile
pentru fiecare zi de întîrziere în efectuarea plății este acela stabilit de părțile contractante.
În cazul în care debitorul își execută obligațiile contractuale pînă la momentul prevăzut în
contract, clauza pena lă nu își va produce efectele juridice întrucît nu se va produce nici un
prejudiciu în patrimoniul creditorului.
În situația în care debitorul și -a executat parțial obligația, penalitatea poate fi redusă de către
o instanță judecătorească, la aleger ea imparțială a acesteia, în cadrul unui proces cu privire la
un șir de litigii economice, civile sau de altă natură.
Însă, consider că, părțile au acest drept de a stabili la voința sa cu ocazia încheierii
contractului și cuantumul penalitățilo r de întîrziere pentru această ipotez ă.

1.3. Reducerea clauzei penale.
În principiu, clauza penală nu poate fi redusă sau agravată. Cu toate acestea, atît în dreptul
comparat, problema prezintă interes.
În primul rînd, din punct de vedere contractual, se permite instanței de judecată ca, în cazul
executării parțial e a obligației, să dispună micșorarea cuantumului penalită ții datorate de
debitor.21
În al doilea rînd, din punct de vedere contractual, părțil e pot stipula reducerea penalităților
atunci cînd întinderea reală a prejudiciului e ste inferioară cuantumul ui prevăzut în clauza
penală.
Majoritatea autorilor exclud posibilitatea reducerii penalităților pentru că, prin reducere, s –
ar afecta principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda) și ar slăbi caracterul
sancționar al clauzei pen ale.
Cu toate acestea , dacă penalitatea este excesivă în raport de întinderea prejudiciului clauza
penală se transformă într -o clauză abuzivă.
Avînd în vedere aceste motive, vizînd și principiul bunei credințe care trebuie să domine
relațiile contractuale și normele de echitate, o stipulație expresă referitor la problema reducerii

20 S.Angheni, Clauza penală dreptul civil și comercial , Editura Oscar Prinț, București, 2000, p.65.
21 Codul Civil al României din 2002.

16
cuantumului penalității cînd acesta este disproporționat în mod exagerat față de întinderea reală
a pag ubei,este într -adevăr necesară. Pentru a nu se pierde caracterul sancționar al clauzei penale,
reducerea penalității se va face pană la o limită rezonabilă (eventual dublul contravalorii
prejudiciului produs).
Clauza penală trebuie să indeplinească și funcția compensatorie, de acoperire a prejudiciului
suferit de creditor. Această funcție este lipsită de conținut dacă cuantumul penalității este
modificat.
Conform art.630 din codul civil al RO , în cazuri excepționale, luîndu -se în considerare toa te
împrejurările, instanța de judecată poate dispune reducerea clauzei penale disproporționat de
mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se țină cont nu numai de interesele patrimoniale,
ci și de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului.22
Nu se admite reducerea penalității în cazul în care aceasta a fost plătită. Clauza penală fiind
un contract sau o clauză dintr -un contract, are forță obligatorie între părțile contractante și se
impune a fi respectată întocmai și de instanțele de judecată. În acest context, clauza penală
înlătură orice putință de apreciere din par tea instanței privitoare la existența și întinderea
prejudiciului suferit de creditor, deoarece această apreciere a fost făcută anticipat, de către
părțile contractante.
În principiu, instanța de judecată nu are dreptul să reducă sau să mărească cuan tumul clauzei
penale.
Ca excepție, prevederile art.630 cod civil permit instanței de judecată să micșoreze clauza
penală, atunci cînd aceasta este disproporționat de mare în raport cu prejudiciile real suportate
de către creditor. Această prerogativă este edictată de către legiuitor în scopul de a diminua sau
exclude efectul negativ al clauzelor abuzive conținute în contracte, și respectiv de a asigura
exercitarea cu bună credință a drepturilor și obligațiilor civile , stipulate în art.9 din codul civi l.
Dreptul instanței de a reduce clauzele penale pe care le consideră abuzive nu încalcă
princi piul autonomiei de voință a păr ților în încheierea de convenții, ci ține cont de împrejurarea
că limitarea clauzei penale este, fără îndoială, în con corda nță cu reglementările actuale existente
pe plan European care pun în valoare semnificația clauzei penale , în acest sens, sunt dispozițiile
art. 1231 Codul Civil Francez, Legile franceze din 10 ianuarie 1978 “Legea relativă la formația
și protecția consumatorilor în domeniul c îtorva operațiuni de credit” și "Legea privind protecția
Business Catalysts consumatorilor de produse și servicii", Convenția Benelux privitoare la

22 Comentariul codului civil al României .

17
clauza penală adoptată la Haga la 26 noiembrie 1975, Rezoluția Cons iliului Europei relativă la
clauzele penale în dreptul civil, adoptată in 1976 de către Consiliul Europei. 23
Soluția europeană privind posibilitatea reducerii penalităților de către judecător chiar până
la valoarea totală a debitului principal apare rezonabilă și se întemeiază at ît pe principiul
îmbogățirii fără justă cauză c ît și pe corecta aplicare a legii civile, în contextul dreptului
comunitar aplicabil. 24
În dreptul intern, legislația aplicabilă stabilește drept clauză abuzivă acea clauză care nu a
fost negociată direct cu consumatorul și care, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din
contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar ceri nțelor bunei -credințe, un
dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Sediul materiei care reglementează aceste raporturi este reprezentat de legislația civilă a RM
privind clauzele abuzive din contractele încheiate între come rcianți și consumatori. Sunt
calificate drept abuzive acele clauze care obligă consumatorul la plata unor sume
disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta,
comparativ cu pagubele suferite de comerciant.
Astfel, făc înd aplicare a clauzel or abuzive din contractele încheiate între comercianți și
consumatori, instanța de judecată are posibilitatea de a califica o clauză inserată într -un
contract ca fiind abuzivă, întruc ît creează prin ea însăși un dezechilibru semnificativ între
drepturile și obligațiile părților, instanța put înd să constate nulitatea absolută a contractului,
parțial, și să dispună înlăturarea unei astfel de clauze din contract.

23 Codul Civil Francez, art.1231.
24 Convenția Benelux privitoare la clauza penală adoptată la Haga la 26 noiembrie , 1975.

18
Capitol ul III. APLICAREA CLAUZEI PENALE.

1.1.Clauza penală în contractele comerciale.
Contractele în care părțile își asumă obligații, indiferent de forma ori scopul pentru care
sunt făcute, ajung în acel moment în care cineva trebuie să plătească. Iar de cele mai multe ori
acest lucru nu se întîmplă sau se întîmplă cu întîrziere. Astf el, creditorul, cel față de care se
execută obligațiile, trebuie să se asigure că la finalul contractului toate obligațiile vor fi
executate în totalitate și în conformitate cu convenția dintre părți.
Un mod de garantare a acestui lucru este clauza pe nală. Părțile pot deci conveni care este
cuantumul despăgubirilor într -un contract, după producerea prejudiciului. De asemenea, ele pot
conveni, înainte de producerea prejudiciului, care sunt daunele pe care debitorul trebuie să le
plătească în caz de neex ecutare, executare parțială ori cu întîrziere a obligațiilor ce -i revin.25
Clauza penală, pentru situațiile de mai sus, poate consta în obligarea debitorului la plata unei
sume ori a altei valori patrimoniale (evaluabile în bani). Este o garanție a obligațiilor pe care
acesta le are de executat. Clauza penală, fiind accesorie cla uzelor esențiale ale contractului nu
va afecta valabilitatea dacă este nulă. Va fi numai ea nulă, restul contractului putînd fi executat
în continuare. Un astfel de caz este acela în care, într -un contract de împrumut pă rțile introduc
o clauză penală. Avîn d în vedere și în astfel de contracte legea interzice strict clauza penală,
convenția părților anterioară sau ulterioară prejudiciului va fi nulă, adică nu va putea fi
executată. Restul clauzelor contractu lui vor rămî ne însă valabile.
În practică, cla uza penală este utilă în cazurile în care se produce un prejudiciu. Părțile nu
mai sunt nevoite să ajungă în instanță și nici să demonstreze prejudiciului, pentru a putea cere
executarea obligațiilor și pentru a obține despăgubirile aferente atunci cînd es te cazul.
Garanția asigurată de clauza penală v a aduce beneficii creditorului. Debitorul nu are dreptul
de a alege să execut e obligația principală sau să execute clauza penală. Creditorul însă, poate
cere debitorului fie una fie cealaltă, dacă obligația principală este scadentă (adică a ajuns la
momentul la care trebuie executată) și nu a fost executată de către debitor.
Clauza penală fiind o convenț ie, are putere de leg e între părțile care au agreat -o. Aceasta
înseamnă că, în instanța de judecată, judecătorul nu va putea să micșoreze sau să mărească
cuantumul stabilit de părți în clauza penală. În cazul în care obligația s -a executat parțial,

25 3. N.Pușcaș. Drept. Civil. Teoria generală a obligațiilor. București : Editura Universul Juridic, 201 6, p.301 -308.
.

19
instan ța poate doar să scadă din cuantumul clauzei penale, proporțional partea care s -a executat
din obligație. Dacă, s -a întîrziat executarea, creditorul poate cere executarea cumulat a
obligației principale și a clauzei penale. Iar dacă clauza penală s -a prevă zut pentru neexecutarea
obligației, creditorul va putea cere fie executarea în natură a obligației principale, fie executarea
clauzei penale.26
Debitorul poate fi obligat la plata clauzei pen ale, numai dacă se dovedește că neexecutarea
este din vina sa, vina care îi este imputabilă. În situațiile în care debitorul poate dovedi că a
existat o cauză ext erioară, independentă de voința sa, pentru care nu a executat obligația pe
care o avea în contract, atunci el este exonerat de plata despăgubirilor stabilite prin clauză
penală.27
Clauza penală în contractele comerciale cu privire la posibilitatea ca totalul penalităților
pentru î ntîrzierea în decontare să depășească cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate .
Consider demn de semnalat faptul că, în lipsa inserării unei clauze penale în cuprinsul
contractului comercial, creditorul obligației pentru a putea obține daune -interese trebuie să facă
dovada suferirii unui prejudiciu de natură patrimonială, dovada care , de multe ori, este foarte
greu de făcut în fața instanțelor de judecată. În plus, daunele -interese obținute de creditorul
obligației în lipsa unei clauze penale stipulate în contract nu sunt conforme cu dorința de
dezdăunare a acestuia.
Din aces te motive, creditorul obligației este recomandabil să prevadă o clauză penală în
cuprinsul contractului comercial, clauza care să constituie o garanție a executării cu bună –
credință a oblig ației juridice asumată de cealaltă parte contractantă în condițiil e și termenele
stipulate în contract.
Clauza penală se poate stabili în cuprinsul unui contract comercial sau ulterior, printr -un act
adițional, cu acordul ambelor părți contractante. Această clauză poate fi stipulată pentru
executarea cu întîrziere sau a neîndeplinirii obligațiilor (bănești) asumate de către debitorul
obligației.
Precizez că, inserarea unei clauze penale într -un contract comercial nu atrage răspunderea
penală a debitorului obligației, ci numai sancțiuni de natură patrimonială.
În contractele comerciale dintre părțile contractante, indiferent de forma în care acestea se
încheie, în afara penalităților contractuale pentru compensarea prejudiciului suferit de către
creditor ca urmare a îndeplinirii cu întîrziere sau a neîndeplinirii obligațiilor asumate de debitor,

26 С.Stătescu, С.Bîrsan. Drept civil. T eoria generală a obligațiilor. București; Editura ALL Beck, 2003, p.342 –
357
27 A.Stoian, Legea și viața, 2007, nr.5, pag.52.

20
se pot include și daune -interese pentru neexecu tarea totală sau parțială a contractului, sub forma
daunelor moratorii sau a celor compensatorii. 28
Referitor la obligațiile bănești, clauza penală în contractele comerciale constituie de fapt
daune interese moratorii, pe care pă rțile contractante le stabilesc cu ocazia încheierii
contractului și reprez intă o evaluare convențională a cuantumului daunelor -interese datorate
de debitorul obligației, ca urmare a îndeplinirii cu întîrziere sau a neîndeplinirii obligațiilor
asumate de acesta, în vederea ac operirii oricărui prejudiciu din patrimoniul creditorului
obligației.
Mai mult de atît, clauza penală stipulată în contractul comercial îi poate conferi creditorului
obligației chiar beneficii mai mari decît cele suferite în realitate ca urmare a nee xecutării sau
executării cu întîrziere obiectului contractului de către debitorul obligației.
În alți termeni, părțile contractante au dreptul legal prin exprimarea acordului lor de voință
de a stabili cu prilejul încheierii contractului, întinderea prejudiciului și cuantumul daunelor –
interese pe care acestea îl stipulează în convenție înainte ca acesta să se fi produs. Penalitățile
de întîrziere trebuie prevăzute în contracte, conform legii, pentru fiecare zi de întîrziere. De
pildă, penalități în cu antum de 2% pentru fiecare zi de întîrziere.
Spre exemplificare :
(1) la suma de 1000 lei, care ar constitui prețul unor produse livrate, creditorul obligației poate
avea dreptul, conform contractului, să obțină de la debitorul obligației, în plus, suma de 1000
lei, cu titlu de penalități de întîrziere, deci în total 200 0 lei.
(2) sau, aceste penalități de întîrziere pot să depășească suma de 1000 lei și să ajungă la suma
de 1500 lei ( adica suma de 1000 lei reprezentînd contravaloarea produselor livrate și suma de
1500 lei, reprezentînd cuantumul penalităților de întîrziere prevăzute de părți în convenție) în
funcție de prevederile contractuale.
Clauza penală este un contract accesoriu. De aceea, validitatea obligației principale
reprezintă o condiție esențială în ceea ce privește validitatea clauzei penale. În situația în care
obligația contractuală principală este nulă sau se stinge, clauza penală va fi afectată din punct
de vedere juridic, în sensul că, va fi nulă sau se va stinge. Însă, nulitatea clauzei penale inserată
în contract nu d etermină nulitatea obligației principale.
Contractul comercial trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, în funcție de natura sa, clauze
contractuale referitoare la obligațiile ce revin părților în derularea contractului, condițiile de
livrare și de ca litate a bunurilor și servici ilor, termenele, modalită țile de plată și de garantare a

28 Claudiu Lascovschi, Clauza penală în contractele comerciale.

21
plății prețului, instrumentele de plată și clauzele de consolidare a prețului în condițiile inflației
și devalorizării, riscul contractual, precum și modul de soluționar e a eventualelor litigii apărute
în legătură cu derularea și executarea contractului.

1.2. Clauza penală în contractul comercial internațional .

În contractele de comerț internațional părțile sunt libere să convină asupra mărimii
despăgubirilor datorate de debitorul care nu și -a onorat obligațiile contractuale creditorului. În
cazul în care părțile stipulează o clauză contractuală sau încheie un ac ord suplimentar ulterior
perfectării contractului, dar înainte ca prejudiciul să se fi produs, prin care se determină anticipat
cuantumul acestor prejudicii, este vorba de clauza penală (liquidated damages, clause penale,
Vetragsstrafe, clausola penale).
Clauza penală este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul,
stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă
de bani sau un alt bun (art.624 alin.(1) al Codului civil al României Definiții similare se găsesc
în majoritatea legislațiilor civile din țările dreptului continental.
Astfel, potrivit art.1226 din Codul civil francez, clauza penală este aceea prin care o
persoană, pentru a asigura executarea unei convenții, se angajează la ceva în caz de neexecutare.
Codul obligațiilor elvețian concepe clauza penală ca o stipulație privind sancțiunea
(penalitatea) stabilită pentru cazul neexecutării sau executării imperfecte a contractului pe care
creditorul poate s -o ceară în locul executării, dacă nu s -a convenit altfel (art.160). 29
Conform Codul civil italian , clauza penală este aceea prin care se convine că, în cazul
neexecutării sau executării tardive, unul din contractanți este ținut la o prestație determinată
(art.1382). 30
Codul civil rus definește nu clauza penală propriu -zisă, ci penalitatea, prin care se înțelege
o sumă de bani, stabilită prin lege sau prin contract, pe care debitorul o datorează creditorului
în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligației, în particular, în cazul
executării tardive (art.330). 31
Din defini țiile clauzei penale enunțate mai sus rezultă că, de regulă, ea are natură
contractuală, adică este stabilită prin acordul părților – clauza penală convențională. Legile unor
țări (cum sunt, de exemplu, C.civ. R O, C.civ. FR) prevăd că plata penali tății poa te fi dispusă de

29 Codul obligațiilor elvețian.
30 Codul civil italian.
31 Codul civil rus.

22
lege, clauza penală legală. În aceste cazuri creditorul poate cere plata penalității indiferent dacă
există o co nvenție a părților . De notat că penalitatea stabilită de lege (dacă lex causae este legea
Republicii Moldova) nu poate fi exclu să și nici micșorată anticipat prin aco rdul părților (art.629
C.civ. R O).
Clauza penală se aplică numai dacă nu este executată obligația principală a contractului, care
poate să se înfățișeze ca o neexecutare totală sau parțială, ca o executare necorespunză toare sau
ca o executare cu înt îrziere , neexecutarea poate fi, de asemenea, în același timp, at ît
necorespunzătoare, c ît și cu înt îrziere. De notat că, de și în art.624 alin.(1) C.civ. R O se
menționează numai neexecutarea obligației, trebuie de avut în vedere că, pot rivit art.602 alin.(2)
C.civ. R O, neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea
necorespunzătoare sau tardivă (soluție inspirată din Principiile UNID ROIT referitoare la
contractele de comerț internațional). Prin urmare , clauza penală îndeplinește at ît funcția
despăgubirilor compensatorii (despăgubiri datorate pentru prejudiciul cauzat creditorului prin
neexecutarea totală sau parțială ori executarea ne corespunzătoare a ob ligațiilor de către
debitor), c ît și a celor moratorii (despăgubiri datorate pentru prejudici ul cauzat creditorului prin
întîrzierea executării obligației de către debitor).
Obiectul clauzei penale îl constituie, în mod uzual, o s umă de bani, determinată sau
determinabilă, numită penalitate. Ea poate fi stabilită fie global, fie procentual, în raport cu
valoarea obiectului contractului la care se referă. Art.624 alin.(3) C.civ. R O. prevede, în acest
sens, că clauza penală poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea
obligației garantate prin clauza penală sau a părții neexecutate.
În ipoteza caracterului contractual al clauzei penale, ea trebuie să îndeplinească condiți ile de
validitate impuse de lege pentru orice contract (act juridic civil): capacitatea părților,
consimțăm întul, obiectul și cauza.
Cît privește condițiile de formă, este de subliniat că clauza penală întotdeauna îmbracă forma
scrisă, chiar dacă obl igația principală pentru a cărei garantare a fost stipulată nu ar îmbrăca
această formă. Potrivit unor legislații, nerespectarea formei scrise a clauzei penale este
sancționată cu nulitatea (art.625 C.civ. RO, art.331 alin.(2) C.civ. FR). Deși numai în une le țări
(RO, Federația Rusă) cerințele referitor la forma scrisă sunt expres prevăzute de lege, practica
arbitrală și doctrina diferitelor țări au relevat constant că clauza penală trebuie să fie prevăzută
expres în contract (în scris), ea nefiind nicioda tă implicită.
Fiind expresia principiului libertății contractuale, clauza penală prezintă o deosebită
importanță practică, deoarece ea permite să se evite dificultățile la evaluarea judiciară a
prejudiciului, creditorul nefiind obligat să dovedească existența și întinderea acestuia. Pentru a

23
obține plata sumei stabilite în clauza penală este suficient ca creditorul să dovedească faptul
neexecutării, executării necorespunzătoare sau tardive a obligației. Suma de bani prevăzută în
clauza penală se dator ează în locul despăgubirilor care s -ar putea stabili pe cale judecătorească
în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare și, îndeosebi, tardive a obligației.
Totodată, în literatură s -a atenționat că clauzele penale pot prezenta ș i unele pericol e, în cazurile
cînd sunt impuse de către partea mai puternică a contractului. Astfel, s -a relevat că în contractele
cu consumatorii, deși aceste clauze nu sunt ilicite ca atare, ele pot fi recunoscute ca abuzive, de
exemplu atunci c înd nu există reciprocit ate în aplicarea lor de către părți .
În contextul contracarării efectelor negative pe care le pot antrena călăuzele penale în
contractele de adeziune, menționăm că, potrivit ar t.718 alin.(1) lit.e) C.civ. R O (prevederi
inspirate din Codul civil german), sunt nule clauzele contractuale standard:
– privind evaluarea globală a dreptului utilizatorului la despăgubiri pentru prejudicii sau la
despăgubiri pentru diminuarea valorii, dacă în cazurile reglementate valoarea globală
depășește prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de așteptat în condiții obișnuite, sau
dacă partenerului său de contract nu i se permite să dovedească că nu s -a produs nici un
prejudiciu sau nici o diminuare a valorii ori că ace stea sunt substanțial ma i reduse dec ît valoarea
globală .
– prin care utilizatorului i se promite plata unei penalități dacă obligația nu este executată sau
este ex ecutată cu înt îrziere, dacă înt îrzie plata sau dacă partenerul lui de contract reziliază
contractul.
În literatura de specialitate au fost expuse mai multe opinii în ce privește natura juridică a
călăuzei penale:
– majoritatea autorilor francezi și români califică clauza penală ca o modalitate de evaluare
anticipată a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecută rii obligației de către debitor .
– clauza penală este un mijloc de garanție a executării obligației, pe car e îl are la îndem înă
creditorul . Accentul pe funcția de garanție a clauzei penale se pune, în special, în legislația și
doctr ina rusă, această instituție av îndu-și sediul în capitolul 23 al Codului civil rus, intitulat
„Asigurarea execu tării obligațiilor" .
– clauza penală este un mijloc de evaluare anticipată a despăgubirilor la care dă naștere
neexecutarea obligației, dar și un mijloc de garanție a executării obligațiilor, deci are o natură
dublă .
În ceea ce ne privește, considerăm că clauza penală este o instituție multifuncțională.
Principa lele funcții ale clauzei penale sunt: funcția de garanție, funcția de evaluare, funcția de
compensare, funcția de sancționare și funcția de stimulare.

24
Clauza penală îndeplinește funcția de garanție, în ce privește executarea obligației
principale, prin faptul că perspectiva consecințelor neexecutării obligațiilor contractuale îl
îndeamnă pe debitor la executarea reală a contractului. Funcția de garanție se învederează
îndeosebi în situația în care cuantumul penalității este stabilit, în mod corespunzător, într -o
sumă care este cel puțin egală cu despăgubirile pe care debitorul ar fi obligat să le plătească în
lipsa unei clauze penale.
Clauza penală are și o funcție de evaluare. După cum s -a remarcat mai sus, în literatura de
specialitate se accentuează că clauza penală apare ca modalitate de evaluare convențională
anticipată a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligați ei și,
respectiv, a întinderii reparației sub formă de despăgubiri pe care debitorul o datorează
creditorului.
Clauza penală are și o funcție de compensare (reparatorie), deoarece are menirea de a
compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonora rea obligațiilor contractuale de către
debitor.32
Clauza penală are și o funcție de sancționare, care rezultă din faptul că penalitatea se plătește
independent d e întinderea prejudiciului, put înd să depășească limitele acestuia, chiar și în lipsa
oricărui prejudiciu. Anume în scop cominatoriu părțile pot conveni asupra unei clauze penale
mai mari dec ît prejudiciul. În acest context, clauza penală poate fi privită și ca o modalitate a
răspunderii civile contractuale, ca o „sancțiune pecuniară", o măsur ă de „pedeapsă privată".
Clauza penală are și o funcție de stimulare a debitor ului la o conduită corectă. Făc înd din
plata penalității o consecință inevitabilă a încălcării obligațiilor contractuale, clauza penală își
învederează rolul său mobilizato r, determin înd părțile la executarea reală a contractelor. Ea este
un stimul pentru executarea la timp și în modul corespunzător a obligațiilor contractuale.
În continuare ne vom referi la principalele caractere juridice pe care le prezintă clauza pe nală
în diferite sisteme de drept.
Clauza penală are un caracter accesoriu, astfel înc ît validitatea obligației principale
constituie o condiție esențială pentru existența clauzei penale. Codul civil francez prevede
expres că nulitatea obligației principale antrenează nulitatea clauzei penale (art.1227). În acest
sens, art.624 alin.(2) C.civ. RM dispune că prin clauză penală se poate garanta numai o creanță
valabilă. Nulitatea sau stingerea obligației principale se răsfr înge și asupra cl auzei penale

32 O.Căpățână, B. Ștefănescu, Tratat de drept a comerțului internațional, vol. II, Partea Specială, Editura
Academiei, 1987, p. 63 -65.
3. S. D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ediția a VIII -a, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 435 –
437

25
conform regulii accesorium sequitur principalem. Astfel, dacă obiectul obligației principale
piere din cauza forței majore sau cazului fortuit, se va stinge și obligația debitorului de a executa
prestația stipulată în clauza penală. Caracterul accesoriu al clauzei penale rezultă și din scopul
său: prin stipularea clauzei se urmărește executarea obligației principale și nu încasarea
penalităților. De reținut că nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligației principale.33
Debitorul nu poate alege între executarea în natură și plata sumei prevăzute în clauza penală.
Scopul clauzei penale este de a determina întinderea despăgubirii și nu crearea unei posibilități
pentru debitor de a se degreva de obligația principală printr -o altă pre stație – plata penalității.
Această posibilitate de a alege o are numai creditorul și numai în cazul în care obligația
principală devenită exigibilă nu a fost executată în natură de către debitor (art.1228 C.civ.
francez).
Creditorul obligației cu cl auză penală este un creditor chirografar care vine în concurs cu
ceilalți creditori fără vreun drept de preferință față de ceilalți creditori chi rografari ai aceluiași
debitor .
În ceea ce privește cumulul penalităților cu executarea obligației, regul a consacrată de
majoritatea legislațiilor este că clauza penală poate fi cumulată cu exec utarea în natură numai
atunci c înd ea stabilește penalități moratorii. C ît privește clauza penală ce instituie penalități
compensatorii, regula care s -a statornicit în legislațiile multor țări este aceea că o asemenea
clauză nu poate fi cumulată cu executarea în natură a obligației principale. Aceste reguli au fost
consfințite, în special, în Codul civil francez (art.1229), care prevede că „clauza penală este
compensarea prejudiciilor pe care le suferă creditorul din cauza neexecutării obligației
principale. El nu poate cere în acel ași timp at ît prestația principa lă, cît și pena litatea, cu excepția
cazului în care ea a f ost stipulată pentru simpla înt îrziere". 34
De la regula generală, conform căreia clauza penală compensatorie nu se poate cumula cu
executarea obligației principa le, există anumite excepții, at ît în unele legislații naționale, c ît și
în instrumentele de drept uniform. Astfel, Codul obligațiilor elvețian prevede, la art.160, dreptul
creditorului de a cere în același timp executarea contractului și plata penalităților, dacă
contractul nu a fost executat la timp sau în locul convenit. 35
Regula consacrată de legislația noastră este că creditorul nu poate cere concomitent
executarea prestației și plata clauzei penale, cu excepția cazurilor în care sunt stipulate penalități

33 S. D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ediția a VIII -a, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 435 –
437.

34 Codul civil francez.
35 Codul obligațiilor elvețian.

26
și pentru executarea necores punzătoare sau tardivă a obliga ției (art.626 alin.(1) C.civ. R O). În
cazul în care a primit executarea, creditorul poate cere plata penalității numai dacă și -a rezervat
expres acest drept la primirea execut ării (art.626 alin.(3) C.civ. R O). Așadar, legea n oastră
civilă lărgește domeniul de cumulare a clauzei penale cu executarea obligației principale.
Cumularea, în anumite condiții, a penalităților cu executarea în natură a obligației principale
este admisă și de alte sisteme de drept naționale, precu m cele din Germania, Spania, SUA etc.
În cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul:
– poate cere sau despăgubiri sau penalit ate (clauza penală alternativă) .
– poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauza penală punitivă), cee a ce înseamnă
că se plătește at ît penalitatea, cît și suma integrală a despăgubirilor în mărimea prejudiciului
suportat .
– poate cere doar penalitatea (clauza penală exclusivă).
Posibilitatea ajustării clauzei penale la mărimea preju diciului a fost inclusă și în dreptul
francez printr -o lege din 9 iulie 1975, prin care instanței de judecată i s -a conferit atribuția de
moderator. Instanța po ate reduce penalitatea atunci c înd ea este „vădit excesivă", sau, invers, s –
o majoreze, atunci c înd ea este „vădit derizorie." Printr -o lege din 11 octombrie 1985 instanța
a fost împuternicită să revizuiască clauza penală din oficiu, fără ca părțile să ceară acest lucr u,
în vederea protejării părții slabe a contractului. Jurisprudența franceză a prec izat că judecătorul
trebuie să aprecieze dacă există o „disproporție vădită între importanța prejudiciului suferit și
suma convențională fixată", fără a judeca la această etapă comportamentul p ărților. El nu poate
„coborî" mai jos de prejudiciul real sufer it, dar poate să reducă această sumă la 1 Franc, dacă
neexecutarea nu a cauzat prejudiciu, și chiar s -o suprime. Dar el nu este ținut să aducă
penalitatea la suma reală a prejudiciului pentru a păstra cara cterul sancționator al clauzei .

1.4. Inadmisibilitatea aplicării clauzei penale.

Față de dispozi țiile reglementative din Codul civil, care vorbesc în general de obliga ții,
respectiv conven ții cu o clauz ă penal ă, în doctrin ă s-a sus ținut c ă de principiu, domeniul
clauzei penale este nelimitat, fiind întîlnită atît în contractele cu titlu oneros, c ît și în cele cu
titlu gratuit și vizeaz ă toate felurile de obliga ții.
Acest domeniu general al clauzei penale este fundamentat pe princi piul de drept al libert ății
de voin ță. Astfel, p ărțile pot conveni de principiu, orice întelegeri, însă conform C.civ, nu pot
deroga prin conven ții sau dispozi ții particulare de la ordinea public ă și bunele moravuri.

27
Imperativele ap ărării ordinii de drept au stat la baza consacr ării normative și apoi doctinare
și jurispruden țiale, a interdic ției de a stipula clauza penal ă în contractul de împrumut.36
În contractul de împrumut sau de prest ări în natur ă a fost prohibit ă introducerea unei clauze
penale .
Fundamentul juridic al acestei interdic ții este cauza ilicit ă a conven ției de clauz ă penal ă
grevat ă pe un contract de împrumut. Prin cauza unui act juridic se înțelege obiectivul avut în
vedere de p ărți la încheierea actului juridic, cu alte cuvinte, cauza este ceea ce se urm ărește prin
încheierea respectivei conven ții.37
Pentru a fi valabil ă cauza trebuie s ă îndeplineasc ă cumulativ unele condi ții printre care s ă
fie licit ă, adic ă să nu fie prohibit ă de legi sau s ă fie contrar ă bunelor moravuri sau ordinii
publice . Așadar, în contractul de împrumut clauza penal ă este sanc ționat ă cu nulitatea absolut ă,
deoarece este expresia unei cauze ilicite, urm ărite de p ărți sau cel pu țin de una d intre ele,
respectiv împrumut ătorul. Prin aceste prevederi legale s -a urm ărit și un scop preventiv, adic ă
să descurajeze atitudinile abuzive ale împrumut ătorilor, care în concret, nu urm ăreau
preîntîmpinarea producerii unor pagube în propriul lor patrimoniu, ci prin constr îngerea
debitorilor ajungeau în final, s ă obțină profituri spectaculoase din neexecutarea obliga ției de
restituire la scaden ță. Clauza penală convenită de părți în contractul de împ rumut, în sensul
transmiterii proprietății imobilului de către împrumutat în cazul neachitării sumei la scaden ță,
este sancționată cu nulitate absolută.
Identificarea situa țiilor de c ămăta și aplicarea normelor legale în domeniu raporturilor
juridice create prin încălcarea ordin ii publice, reprezint ă o obliga ție a autorit ăților statului,
inclusiv a instan țelor judec ătorești, în preocuparea lor continu ă de a veghea la respectarea
legilor. În acela și timp, pentru profesioni știi legii implica ți, exist ă și o provocare constructiv ă
pentru dezlegarea încreng ăturii de raporturi juridice pe care împrumut ătorii, care încalc ă
legea, încearc ă să o creeze pentru a ascunde caracterul ilicit al opera țiilor.
Chiar în exemplele concrete detaliate mai sus se observ ă o perfec ționare progresiv ă a
mijloacelor de deghizare și de ascundere a elementelor realit ății juridice, iar propor țiile
adev ărate ale fenomenului nu pot fi stabilite cu certitudine, deoarece vor exista întodeauna
împrumuta ți înșelați care nu vor mai încerca s ă-și recupereze bunurile pierdute, precum și litigii
în care instan țele, limit îndu-se la o cercetare superficial ă a probelor, nu vor ajunge s ă rețină
inciden ța unor opera ții cu caracter c ămătaresc.

36 S. Angheni, M. Voiculescu, Drept comercial, Editura U.T.M., București, 2005, p.193 -195.
37 www.wolterskluwer.ro/ alpha -lex.php

28
Cu toate acestea, nu trebuie s ă se in țeleag ă că, exist înd interdic ție legal ă, numai în
contractele de împrumut este prohibit ă clauza penal ă. Astfel, în doctrin ă s-a arătat cu titlu
exemplificativ c ă sunt nule ca urmare a încălcării ordinii publice, clauzele penale constituite
în vederea asigur ării îndeplinirii unei obliga ții imorale sau pentru majorarea obliga ției
debitorului în cazul intr ării acestuia în procedura reorganiz ării judiciare și a falimentului .
Penalit ățile de 5000 – 10 000 dolari SUA din contractele cu agen țiile „Work & Travel ” sunt
ilegale. Aceasta este decizia Judec ătoriei sect. Centru a mun. Chișinău, care a pronun țat pe 15
februarie 2009 , o hotărîre judec ătoreasc ă, prin care a fost respins ă acțiunea unei Agen ții de
„Work & Travel ” cu privire la încasarea din contul unui beneficiar al programului „Work &
Travel ” a penalit ății în sumă de 5 500 dolari SUA , pretins ă de către Agen ție ca rezultat al
neîntoarcerii în termenii stabili ți a beneficiarului din SUA .
Multe dintre agențiile de recrutare, deși desfășoară o activitate licențiată și legală, impun
însă semnarea de contracte cu condiții ilegale, acceptate de solicitanți. Asemenea contracte
conțin, de regulă, și penalități unilate rale considerabile (deseori întî lnită fiind suma de 5000 –
10 000 Euro / Dolari SUA). Unele agenții solicită suplimentar contractului de muncă încheierea
unui con tract de fidejusiune / garanție cu o terță persoană, care ar garanta executarea obligațiilor
de către acesta. Unele agenții de recrutare pentru programele de tipul „Work and Travel” comit
abuzuri la încheierea și executarea contractelor.
Tot prin hotă rîrea menționată, instanța de judecată a declarat nulă clauza penală, care
prevedea obligația beneficiarului de a achita penalitatea de 5 500 Dolari SUA, ca fiind
abuzivă”.38

38 www.dejure.md

29
CONCLUZII

Clauza penală este un mijloc de garantare a obligațiilor, care oferă posibilitatea creditorului
de a-și putea recupera prejudiciul în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a
obligațiilor de către debitor. Anume datorită stipulării acesteia în contract părțile pot stabili un
cuantum bine determinat pentru evaluarea despăgubirilor, ceea ce denotă o aplicabilitate
practică a clauzei penale.
Analiza din punct de vedere juridic a clauzei penale ne permite să observăm importanța
deoseb ită pe care aceasta o reprezintă în cadrul dreptului economic și al dreptului civil, atît pe
plan intern cît și pe plan internațional .
Utilitatea clauzei penale constă, în primul rînd, în faptul că părțile contractante au
posibilitatea în cuprinsul contractului, dar înainte de producerea prejudiciului să determine
cuantumul daunelor -interese datorate de debitor, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor
contractuale.
Astfel, se evită un eventual litigiu care ar ave a ca obiect stabilirea despăgubirilor datorate
de debitor pentru prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea obligațiilor și în consecință,
obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentînd daunele -interese.
De asemenea, studiind c onținutul dispozițiilor articolelor mai multor coduri civile străine,
putem menționa că o asemenea analiză comparativă este importantă în scopul de a evidenția
legislația cărui stat este mai perfectă, care legiuitor oferă o protecție mai reușită a dreptul ui la
despăgubiri și care legislație are anumite lacune cu privire la protecția acestor drepturi.
Studierea legislației mai multor state permite în general atît doctrinarilor, savanților cî t și a
altor oameni de știință de a face propuneri privind modificarea legislației, depistarea carențelor
și înlăturarea acestora. Referindu -ne la tendința României de a deveni parte în UE, o astfel de
analiză devine extrem de importantă în vederea racordării legislației României la cea a statelor
care fac parte deja din UE.
Observînd răspîndirea în practică pe plan internaț ional a inserării într -o multitudine de
contracte a clauzei penale, ca mi jloc de garantare a obligațiilor, anume pentru a stabili o
penalitate în caz de încălca re a prevederilor contractuale , statele străine încearcă să se perfecteze
în legislațiile proprii și să ofere o protecție cît mai amplă asupra exercitării acestui drept.
În final, menționăm că clauzei penale, îi revine un rol deosebit în dezvoltarea dreptului
economic și civil fapt pentru care sunt necesare instituirea unor mecanisme corespunzătoare

30
în vederea oferirii unei protecții mai eficiente relațiilor patrimoniale apărute între părț ile
contractante.

31
BIBIOGRAFIE:

Izvoare normative:

1. Constituția României
2. Codul Civil al României , 2011
3. Codul muncii al Republicii Moldova.
4. Comentariul Codului Civil al României .
5. Codul Civil rus.
6. Codul obligațiilor elvețian.
7. Codul Comercial Uniform al SUA.
8. Codul Civil italian.
9. Codul Civil german.
10. Codul Civil român.
11. Legea privind protecția Business Catalysts consuma torilor de produse și servicii.

Izvoare doctrinare :

12. S.Baieș, Aurel Băieșu, Valentina Cebotari, Ion Crețu, Victor Volcinschi ,,Drept civil”,
vol.II, Editura Cartier, Chișinău, 2005.
13. S.Angheni, Drept civil și comerc ial, Editura Oscar, 2000 .
14. C.Tanescu, C.Barsan, Tratat de drept civil, teoria generală a obligațiilor.
15. Renee Salinevici, op, cit .
16. Ion M.Anghel, Francisc Dea k, Marin F.Popa, op. at .
17. Victor Dan Zlatescu, Garanțiile creditorului, Edituta Ac ademiei, București, 1970 .
18. Francisc Deak, Droit civil, Les obligations .
19. Francois Terre, Les obligations, Paris, 1986.
20. S.Angheni, Clauza penală, drept civil și comercial, Editura Oscar Print, București, 1996.
21. D.Carpeneanu, Legislația economică și arbitraj, Editura Didactică și Pedagogică, 1974.
22. I.Albu, Drept civil, Contractul și răspunderea contractuală.