Tulburari mentale si de comportament [619566]

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 99
Capitolul V

Tulburari mentale si de
comportament (F00-F99)

Acest capitol contine urmatoarele
blocuri:
F00 – F09 Tulburari mentale organice,
inclusiv tulburarile
simptomatice
F10 – F19 Tulburari mentale si de
comportament datorite
utilizarii substantelor psihoactive
F20 – F29 Schizofrenie, tulburari
schizotipale si delirante
F30 – F39 Tulburari ale dispozitiei
[afective]
F40 – F48 Tulburari nevrotice, de stress
si somatoforme
F50 – F59 Sindroame comportamentale
asociate perturbarilor
fiziologice si factorilor fizici
F60 – F69 Tulburari de personalitate si de
comportament la adulti
F70 – F79 Retardare mentala F80 – F89 Tulburari de dezvoltare
psihologica
F90 – F98 Tulburari comportamentale si
emotionale cu debut de obicei in copilarie si adolescenta
F99 Tulburare mentala
nespecificata

Categoriile cu asterisc de la acest
capitol sunt urmatoarele:
F00* Dementa in boala Alzheimer
F02* Dementa in alte boli clasificate
altundeva

Include: tulburari ale dezvoltarii psihologice
Exclude: simptomele, semnele si determinarile
anormale clinice si de laborator,
neclasificate altundeva (R00-R99)

Tulburari mentale organice,
inclusiv tulburarile simptomatice
(F00-F09)

Acest bloc cuprinde un sir de tulburari mentale
grupate impreuna pe baza unei etiologii comune demonstrabile in boala cerebrala, leziunea creierului sau alta ranire care duce la o disfunctie cerebrala.
Disfunctia poate fi primara ca in bolile, leziunile si
ranirile ce afecteaza creierul direct si selectiv; sau secundara, ca in bolile si tulburarile sistemice care
ataca creierul numai ca unul din organele multiple
sau sisteme ale corpului care sunt implicate.
Dementa (F00-F03) este un sindrom datorit bolii creierului, de obicei de natura cronica sau
progresiva, in care e xista alterarea functiilor
multiple corticale superi oare, incluzand memoria,
gandirea, orientarea, intelegerea, calculul, capacitatea de invatare, lim ba si judecata. Constiinta
nu este obnubilata. Deficientele functiei cognitive
sunt insotite de obicei si precedate ocazional de o deteriorare a controlului emotional, comportamentului social sau motivarii. Acest
sindrom apare in boala Alzheimer, in boala
cerebrovasculara si in alte afectiuni primare sau secundare care ating creierul.
Folositi un cod aditional pentru a identifica boala
subdiacenta

F00*

 0528 Dementa in boala Alzheimer
(G30.-†)
Boala Alzheimer este o boala cerebrala
degenerativa primara, de etiologie necunoscuta, cu trasaturi caracteristice neuropatologice si neurochimice.
Tulburarea este de obicei insidioasa la
debut si se dezvolta incet dar progresiv pe o perioada de mai multi ani.
F00.0* Dementa in boala Alzheimer, cu debut
precoce (G30.0†)
Dementa in boala Alzheimer cu debut
inainte de 65 de ani, cu o evolutie a deteriorarii relativ rapida si cu tulburari
multiple marcate ale functiilor corticale
superioare. Boala Alzheimer, tip 2
Dementa presenila, tip Alzheimer
Dementa degenerativa primara de tip Alzheimer, debut presenil.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 100 F00.1* Dementa in boala Alzheimer, cu debut
tardiv (G30.1†)
Dementa in boala Alzheimer cu debut
dupa varsta de 65 de ani, de obicei la
finele deceniului al 7-lea sau peste, cu un progres lent si cu deficiente de memorie ca trasatura principala.

Boala Alzheimer, tip 1 Dementa degenerativa primara de tip Alzheimer, debut senil
Dementa senila, tip Alzheimer
F00.2* Dementa in boala Alzheimer, forma
atipica sau mixta (G30.8†)
Dementa atipica, tip Alzheimer
F00.9* Dementa in boala Alzheimer,
nespecificata (G30.9†)

F01 Dementa vasculara
Dementa vasculara este rezultatul
infarctului creierului datorit bolii vasculare, incluzand boala
cerebrovasculara hipertensiva. Infarcturile
sunt de obicei mici dar cu efect cumulativ. Debutul se produce deobicei la varsta inaintata.
Include: dementa arteriosclerotica
F01.0 Dementa vasculara cu debut acut
Se dezvolta de obicei rapid dupa o
succesiune de accidente cerebrale
vasculare legate de tromboza
cerebrovasculara, embolie sau hemoragie. In cazuri rare, un singur infarct masiv
poate fi cauza.
F01.1 Dementa vasculara prin infarcte
multiple
Progresiva la debut, in urma unui numar
de episoade ischemice tranzitorii care
produc o acumulare de infarcturi in parenchimul cerebral.
Dementa predominant corticala.
F01.2 Dementa vasculara subcorticala
Include cazuri cu un istoric de
hipertensiune si focare de distrugere
ischemica in materia alba profunda a
emisferelor cerebrale. Cortexul cerebral este de obicei conservat si aceasta contrasteaza cu tabloul clinic care poate fi
foarte asemanator cu cel al dementei in
boala Alzheimer.
F01.3 Dementa vasculara mixta, corticala si
subcorticala
F01.8 Alte forme de dementa vasculara
F01.9 Dementa vasculara, nespecificata F02* Dementa in alte boli clasificate
altundeva
Cazuri de dementa datorite sau presupuse
a fi datorite altor cauze decat boala
Alzheimer sau boala cerebrovasculara. Debutul se poate produce in orice moment al vietii, dar rareori survine la o
varsta inaintata.
F02.0* Dementa in boala Pick (G31.0†)
O dementa progresiva, debutand la o
varsta matura, caracterizata prin
schimbari ale caracterului timpurii si lent-
progresive si prin deteriorare sociala, urmata de deficienta functiilor intelectuale, de memorie si de limbaj, cu
apatie, euforie si, ocazional, fenomene
extrapiramidale.
F02.1* Dementa in boala Creutzfeldt-Jakob
(A81.0†)
O dementa progresiva cu semne
neurologice extinse, datorita schimbarilor neuropatologice specifice care se presupune a fi provocate de un agent
transmisibil. Debutul este deobicei la
varsta matura sau inaintata, dar poate fi la orice varsta adulta. Evolutia este subacuta, ducand la deces intr-un an sau
doi.
F02.2* Dementa in boala Huntington (G10†)
O dementa care se produce ca parte a
unei degenerescente extinse a creierului.
Tulburarea este transmisa de o singura
gena dominanta autosomala. Simptomele apar in mod tipic in deceniul al treilea si al patrulea. Progresul este lent, ducand la
deces in 10-15 ani.
Dementa in choreea Huntington
F02.3* Dementa in boala Parkinson (G20†)
O dementa care se dezvolta in cursul bolii Parkinson confirmate. Nici o trasatura clinica distinctiva nu a fost demonstrata
inca.
Dementa in: – paralizia agitanta
– parkinsonism
F02.4* Dementa in boala cu virusul
imunodeficientei umane [HIV] (B22†)
Dementa care se dezvolta in cursul bolii
HIV in absenta unei boli sau afectiuni
concomitente alta decat infectia HIV care ar putea explica trasaturile clinice.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 101F02.8* Dementa in alte boli clasificate
altundeva
Dementa in:
– lipidoza cerebrala (E75.-†)
– epilepsie (G40.-†) – degenerescenta hepatolenticulara (E83.0†)
– hipercalcemie (E83.5†)
– hipotiroidism dobandit (E01.-†, E03.-†) – intoxicatii (T36-T65†) – scleroza multipla (G35†)
– neurosifilis (A52.1†)
– carenta in acid nicotinic [pelagra] (E52†)- poliarterita nodoasa (M30.0†) – lupus eritematos sistemic (M32.-†)
– tripanosomiaza (B56.-†, B57.-†)
– carenta in vitamina B12 (E53.8†)

F03 Dementa nespecificata
Presenila:
– dementa NOS – psihoza NOS Dementa degenerativa primara NOS
Senila:
– dementa: -depresiva sau de tip paranoid – NOS
– psihoza NOS
Exclude: dementa senila cu delir sau
stare confuza acuta (F05.1)
senilitatea NOS (R54)

F04 Sindromul amnezic organic,
neindus de alcool si alte substante
psiho-active
Un sindrom al alterarii pronuntate a me-
moriei recente si vechi in timp ce memo-ria imediata este conservata, cu o capaci-
tate redusa de a invata un material nou si
dezorientare in timp. O trasatura marcan-ta poate fi confabulatia, dar perceptia si celelalte functii cognitive, incluzand inte-
lectul, raman deobicei intacte. Prognoza
depinde de evolutia leziunii subdiacente.
Exclude: amnezia:
– anterograda (R41.1)
– disociativa (F44.0)
– NOS (R41.3)
– retrograda (R41.2)
sindromul Korsakov:
– indus de alcool sau
nespecificat (F10.6)
– indus de alte substante
psiho-active (F11-F19
deobicei cu a patra cifra .6)
F04.0 Amnezia post-traumatica F04.00› Amnezia post-traumatica,
nespecificata
F04.01› Amnezia post-traumatica, durata de
< 24 de ore
F04.02› Amnezia post-traumatica, durata de
≥ 24 de ore si < 14 zile
F04.03› Amnezia post-traumatica, durata de
≥ 14 zile
F04.9 Sindromul amnezic, nespecificat
Psihoza sau sindromul Korsakov,
nealcoolic

F05 Delir, neindus de alcool si alte
substante psiho-active
Un sindrom cerebral organic nespecific
etiologic caracterizat prin perturbatii simultane de constiinta si atentie,
perceptie, gandire, memorie,
comportament psihomotor, emotie si ritm somn-veghe. Durata este variabila si gradul de severitate variaza de la usor la
foarte sever.
Include: acut(a) sau subacut(a):
– sindromul cerebral
– starea de confuzie
(nealcoolica)
– psihoza infectioasa
– reactia organica
– sindromul psiho-organic
Exclude: delirium tremens, indus de
alcool sau nespecificat
(F10.4)
F05.0 Delir nesupraadaugat unei demente,
descrisa ca atare
F05.1 Delir supraadaugat unei demente
Afectiuni care intrunesc criteriile de mai
sus dar se dezvolta in cursul unei demente (F00-F03)
F05.8 Alte forme de delir
Delir de origine mixta
F05.9 Delir nespecificat

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 102 F06 Alte tulburari mentale datorita
vatamarii si disfunctiei creierului si
bolii fizice
Include afectiuni diverse legate cauzal de
tulburarea cerebrala datorita bolii cerebrale primare, bolii sistemice care afecteaza creierul in mod secundar,
substantelor exogene toxice sau
hormonilor, tulburarilor endocrine sau altor boli somatice.
Exclude: asociate cu:
– delir (F05.-)
– dementa asa cum este
clasificata la F00-F03
rezultand din folosirea alcoolului si altor substante
psiho-active (F10-F19)
F06.0 Halucinoza organica
O tulburare prin halucinatii persistente si
recurente, deobicei vizuale si auditive, care se produc in lipsa unei obnubilari a constiintei si poate sau nu sa fie
recunoscuta de subiect ca atare. Se poate
produce elaborarea deliranta a halucinatiilor, dar delirurile nu domina tabloul clinic; starea interna poate fi
conservata.
Stare de halucinatie organica (nealcoolica)
Exclude: halucinoza alcoolica (F10.5)
schizofrenia (F20.-)
F06.1 Tulburare catatonica organica
O tulburare a activitatii psihomotorii
diminuate (stupoare) sau crescute
(excitare) asociata cu simptome catatonice. Pot alterna extremele tulburarii psihomotorii.
Exclude: schizofrenia catatonica
(F20.2)
stupoarea:
– disociativa (F44.2)
– NOS (R40.1)

F06.2 Tulburare deliranta [de alura
schizofrenica] organica
O tulburare in care delirurile persistente
sau recurente domina tabloul clinic.
Delirurile pot fi insotite de halucinatii. Pot fi prezente unele trasaturi sugestive de schizofrenie, cum ar fi halucinatiile
bizare sau tulburarea de gandire.
Starile organice paranoice si halucinant-paranoice
Psihoza de tip schizofrenic in epilepsie
Exclude: tulburarea:
– psihotica acuta si
tranzitorie (F23.-)
– deliranta persistenta
(F22.-)
– psihotica indusa
medicamentos (F11-F19 deobicei cu al patrulea
caracter .5)
schizofrenia (F20.-)
F06.3 Tulburari ale dispozitiei [afective]
organice
Tulburari caracterizate printr-o schimbare
a dispozitiei sau afectului, insotite de
obicei de o schimbare la nivelul intregii activitati; depresiva, hipomaniaca, maniaca sau bipolara (vezi F30-F38), dar
survenind ca o consecinta a unei tulburari
organice.
Exclude: tulburarile dispozitiei,
neorganice sau
nespecificate (F30-F39)
F06.4 Tulburari anxioase organice
O tulburare caracterizata prin trasaturile
descriptive esentiale ale unei tulburari de
anxietate generalizata (F41.1), unei tulburari de panica (F41.0) sau unei combinatii a celor doua , dar survenind ca
o consecinta a unei tulburari organice.
Exclude: tulburarile de anxietate,
neorganice sau nespecificate (F41.-)
F06.5 Tulburari disociative organice
O tulburare caracterizata printr-o
pierdere partiala sau completa a integrarii
normale intre amintirile trecutului,
constiinta identitatii si a senzatiilor imediate si controlul miscarilor corpului (vezi F44.-), dar survenind ca o
consecinta a unei tulburari organice.
Exclude: tulburarile disociative [de
conversie], neorganice sau nespecificate (F44.-)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 103F06.6 Tulburare organica labila [astenica]
emotional
O tulburare caracterizata prin
incontinenta sau la bilitate emotionala,
stare de extenuare si o varietate de senzatii fizice neplacute (de ex. vertij) si dureri, dar survenind ca o consecinta a
unei tulburari organice.
Exclude: tulburarile somatoforme,
neorganice sau nespecifice (F45.-)
F06.7

0532 Tulburari cognitive usoare
O tulburare caracterizata prin alterarea
memoriei, dificultati de invatare si capapcitate redusa de concentrare asupra
unei sarcini pentru perioade mai mult
decat scurte. Deseori exista un sentiment marcat de oboseala mentala atunci cand sunt intreprinse sarcini mentale, iar
castigarea de noi cunostinte este in mod
subiectiv considerata a fi dificila chiar daca obiectiv este un succes. Niciunul din aceste simptome nu este atat de sever
incat sa fie pus un diagnostic fie de
dementa (F00-F03) fie de delir (F05.-). Acest diagnostic ar trebui sa fie pus numai in asociere cu o tulburare fizica
specifica si nu ar trebui sa fie pus in
prezenta vreuneia dintre tulburarile metale sau comportamentale clasificate la F10-F99. Tulburarea poate precede,
insoti sau urma unei largi varietati de
infectii si tulburari fizice, atat cerebrale cat si sistemice, dar evidenta unei implicari cerebrale nu este prezenta in
mod necesar. Poate fi diferentiata de
sindromul post-encefa litic (F07.1) si de
sindromul post-comotional (F07.2 ) prin etiologia sa diferita, printr-o serie mai
restransa de simpto me in general mai
usoare si deobicei de durata mai scurta.
F06.8 Alte tulburari mentale specificate
datorite unei vatamari si disfunctii
cerebrale si unei boli fizice
Psihoza epileptica NOS
F06.9 Tulburare mentala nespecificata,
datorita vatamarii si disfunctiei
cerebrale si a unei boli psihice
Organic(a):
– sindrom cerebral NOS
– tulburare mentala NOS

F07 Tulburari de personalitate si
comportamentale datorita bolii, vatamarii si disfunctiei cerebrale
Alterarea personalitatii si
comportamentului poate fi o tulburare reziduala sau concomitenta a unei boli, vatamari sau disfunctii cerebrale.
F07.0 Tulburare organica de personalitate
O tulburare caracterizata printr-o alterare semnificativa a tipurilor de comportament obisnuite subiectului
inainte de survenirea bolii, implicand
exprimarea emotiilor, necesitatilor si impulsurilor. De asemenea, alterarea functiilor cognitive si de gandire si
sexualitatea alterata pot face parte din
tabloul clinic. Organica:
– peronalitatea pseudopsihopatica
– personalitatea pseudoretardata Sindromul de: – lob frontal
– personalitate cu epilepsia limbica
– lobotomie – postleucotomie
Exclude: schimbarea durabila a
personalitatii dupa:
– o experienta catastrofica
(F62.0)
– o boala psihiatrica (F62.1)
sidromul postcomotional
(F07.2)
sindromul postencefalitic
(F07.1)
tulburarea specifica a
personalitatii (F60.-)
F07.1 Sindrom postencefalitic
Schimbare comportamentala variabila si
reziduala nespecifica in urma vindecarii dupa encefalita fie virala fie bacteriana.
Reversibilitatea sindromului este
principala diferenta dintre aceasta tulburare si tulburarile organice de personalitate.
Exclude: tulburarea organica de
personalitate (F07.0)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 104 F07.2 Sindrom postcomotional
Un sindrom care se produce ca urmare a
unei traume la cap (de obicei suficient de grava pentru a rezulta pierderea
cunostintei) si include un numar de
simptome disparate cum ar fi durerea de cap, vertijul, oboseala, iritabilitatea, dificultatea in concentrarea si efectuarea
unor sarcini mentale, alterarea memoriei,
insomnie si toleranta redusa la stress, la
excitatie emotionala sau la alcool.
Sindrom cerebral post-traumatic
nepsihotic Sindrom postcontuzional (encefalopatie)
F07.8 Alte tulburari organice de personalitate
si de comportament datorite unei boli,
vatamari si disfunctii cerebrale
Tulburare afectiva organica a emisferei
drepte
F07.9 Tulburare organica de personalitate si
comportament datorita unei boli, vatamari si disfunctii cerebrale,
nespecificata
Psihosindromul organic

F09 Tulburare mentala organica sau
simptomatica, nespecificata
Psihoza:
– organica NOS
– simptomatica NOS
Exclude: psihoza NOS (F29)

Tulburari mentale si de
comportament datorite utilizarii substantelor psihoactive (F10-F19)
 0503
Acest bloc cuprinde o larga varietate de tulburari
care difera in gravitate si forma clinica dar care
toate pot fi puse pe seama folosirii uneia sau mai
multor substante psihoactive, existand posibilitatea de a fi fost sau nu prescrise medical. Al treilea caracter al codului identifica substanta implicata, iar
al patrulea caracter specific a starea clinica. Codurile
ar trebui sa fie folosite, in caz de necesitate, pentru
fiecare substanta specificata, dar ar trebui sa se observe ca nu toate codurile cu patru caractere sunt
aplicabile tuturor substantelor.
Identificarea substantei psihoactive ar trebui sa se bazeze pe tot atat de multe surse de informatii pe
cat este posibil. Acestea includ datele auto-
raportate, analiza sangelui si a altor fluide ale corpului, simptomele fizice si psihologice caracteristice, comportamenul si semnele clinice si
alte dovezi cum ar fi un drog in posesia pacientului sau raportari ale altor persoane informate. Multe
persoane care consuma droguri folosesc mai mult de un tip de substanta psihoactiva. Diagnosticul principal ar trebui sa fie clasificat, ori de cate ori
este posibil, dupa substanta sau clasa substantelor
care a cauzat sau a contribuit cel mai mult la sindromul clinic respectiv. Alte diagnostice ar trebui
sa fie codificate atunci cand alte substante
psihoactive au fost luate in cantitati ce provoaca
intoxicatii (al patrul ea caracter obisnuit .0) sau intr-
o masura care provoaca vatamari (al patrulea caracter obisnuit .1), dependenta (al patrulea
caracter obisnuit .2) sau alte tulburari (al patrulea
caracter obisnuit .3-.9). Ar trebui sa fie folosit diagnosticul tulburarilor ce
rezulta din utilizarea drogurilor multiple (F19)
numai in cazurile in care modalitatile de consum ale substantelor psihoactive sunt haotice si nediscriminante sau in care contributiile diferitelor
substante psihoactive sunt amestecate fara
posibilitate de rezolvare.
Exclude : folosirea daunatoare a substantelor care nu
produc dependenta (F55)
Urmatoarele subdiviziuni cu patru caractere sunt folosite la categoriile F10-F19:

.0 Intoxicatie acuta
O afectiune care apare in urma administrarii unei substante psihoactive si care produce tulburari la nivelul constiintei, cunoaste rii, perceptiei, afectului
sau comportamentului sau al tor functii si raspunsuri
psiho-fiziologice. Tulburarile sunt legate direct de efectele farmacologice acute ale substantei si se rezolva in timp, cu recuperare completa, exceptand
partea in care tesutul a fost vatamat sau au aparut
alte complicatii. Complicatiile pot include trauma, inhalarea vomei, delir, coma, convulsii si alte complicatii medicale. Natu ra acestor complicatii
depinde de clasa farmacologica a substantei si
modul de administrare.

Betie acuta in alcoolism 'Obiceiuri daunatoare' (droguri)
Betie NOS
Intoxicatie patologica Transa si tulburari de posesie in intoxicatia cu substante psihoactive

.1 Folosire daunatoare
Un tip de substanta psihoactiva care este cauza daunatoare a sanatatii. Vatamarea poate fi fizica (de ex cazurile de hepatita datorita auto-administrarii de
substante psihoactive injectabile) sau mentala (de ex
episoadele de tulburare depresiva secundara consumului mare de alcool).

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 105Tulburare in urma folosirii unei substante
psihoactive NOS .2 Sindromul de dependenta
Un ansamblu de fenomene de comportament, de
cunoastere si fiziologice care se dezvolta dupa folosirea repetata a substantei si care include, in mod tipic, dorinta puternica de a consuma drogul,
dificultatile in controlarea folosirii lui, persistenta in
folosirea lui in ciuda consecintelor nocive, fiind acordata o mai mare prioritate folosirii drogului decat altor activitati si obligatii, toleranta crescuta si
uneori o stare fizica de sevraj.
Sindromul de dependenta poate fi prezent pentru o substanta psihoactiva specifica (de ex tutun, alcool
sau diazepam), pentru o clasa de substante (de ex
droguri opiacee) sau pentru un spectru mai larg de substante psihoactive diferite din punct de vedere farmacologic.

Alcoolism cronic Dipsomanie Toxicomanie

.3 Starea de sevraj
Un ansamblu de simpto me avand o grupare si
severitate variabile care se produc in cazul unui
sevraj total sau partial al substantei psihoactive
dupa folosirea persistenta a acelei substante. Debutul si cursul starii de sevraj sunt limitate in timp si sunt legate de tipul si doza substantei
psihoactive consumata imediat inaintea opririi sau
reducerii folosirii. Starea de sevraj poate fi complicata prin convulsii.
.4 Starea de sevraj cu delir
O afectiune in care starea de sevraj, asa cum este definita la al patrulea caracter .3, este complicata prin delir dupa definitia de la F05.-. Pot de
asemenea sa se produca convulsii. Afectiunea ar
trebui sa fie clasificata la F05.8 atunci cand factorii organici sunt considerati a juca si un rol in etiologie.
Delirium tremens (indus de alcool)
.5 Tulburare psihotica
Un ansamblu de fenomene psihotice care se produc
in timpul sau in urma folosirii substantei
psihoactive dar care nu sunt explicate numai pe baza unei intoxicatii acute si nu fac parte din starea de sevraj. Tulburarea este caracterizata prin
halucinatii (de obicei auditive, dar deseori
polisenzoriale), prin distorsiuni perceptuale, manii (deseori de natura paranoi ca sau de persecutie),
tulburari psihomotorii (excitatie sau stupoare) si
printr-un afect anormal care se poate intinde de la frica intensa la extaz. Partea senzoriala este de
obicei clara dar poate fi prezent un anumit grad de intunecare a constiintei, fara a fi, totusi, o confuzie grava.

Alcoolica: – halucinatie – gelozie
– paranoia
– psihoza NOS Exclude: tulburarea psihotica reziduala si cu debut
tardiv indusa de alcool sau de alte substante
psihotice (F10-F19 cu al patrulea caracter obisnuit .7)
.6 Sindromul amnezic
Un sindrom asociat cu alterarea cronica pronuntata a memoriei recente si vechi. Memoria imediata se pastreaza deobicei, iar memoria recenta este in mod
caracteristic mai tulbura ta decat memoria veche.
Sunt evidente de obicei perturbarile in perceptia timpului si in cronologia evenimentelor, cum ar fi dificultatile in invatarea unui nou material.
Confabulatia poate fi marcata dar nu este prezenta
invariabil. Alte functii cognitive sunt relativ bine pastrate, iar defectele amnezice sunt disproportionate comparativ cu celelalte perturbari.

Tulburare amnezica, indusa de alcool sau droguri Psihoza sau sindromul Korsakov, indus(a) de alcool
sau alta substanta psihoactiva sau nespecificata.
Exclude: psihoza sau sindromul Korsakov nealcoolic (F04.9)
amnezia post-traumatica (F04.0-)
.7 Tulburarea psihotica reziduala si cu debut
tardiv
O tulburare in care schimbar ile induse de alcool sau
de substante psihoactive privind cunoasterea, afectul, personalitatea sau comportamentul persista dincolo de perioada in care efectul direct al
substantei psihoactive ar putea fi considerat ca
functional. Debutul tulburarii ar trebui sa fie legat in mod direct de folosirea substantei psihoactive. Cazurile in care debutul initial al starii se produce
mai tarziu decat episodul (episoadele) de folosire a
unei asemenea substante ar trebui sa fie codificate aici numai cand exista dovada clara si categorica a atribuirii starii efectului rezidual al substantei
psihoactive. Flashback-urile pot fi diferentiate de
starea psihotica in parte prin natura lor episodica, in mod frecvent de foarte scurta durata, si in parte pentru ca ele multiplica experientele anterioare
legate de alcool sau de alta substanta psihoactiva.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 106 Dementa alcoolica NOS
Sindromul cerebral alcoolic cronic Dementa si alte forme mai usoare de alterare persistenta a functiilor cognitive
Flashback-uri
Tulburare psihotica indusa de substanta psihoactiva cu debut tardiv Tulburare de perceptie dupa folosirea de substante
halucinogene
Reziduala: – tulburare afectiva – tulburare de personalitate si comportament

Exclude: indus(a)de alcool sau de o substanta psihoactiva: – sindromul Korsakov (F10-F19 cu al patrulea
caracter obisnuit .6)
– starea psihotica (F10-F19 cu al patrulea caracter obisnuit .5)
.8 Alte tulburari mentale si de comportament
.9 Tulburari nespecificate mentale si de
comportament

F10 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
alcoolului
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F11 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii substantelor opioide
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F12 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
substantelor derivate din cannabis
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F13 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii sedativelor sau hipnoticelor
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F14 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
cocainei
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F15 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii altor
stimulanti, incluzand cofeina
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni
F16 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii halucinogenelor
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F17 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
tutunului
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F18 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii solventilor volatili
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F19 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
drogurilor multiple si altor substante
psihoactive
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita
atunci cand se stie ca sunt implicate doua sau mai multe substante, dar este imposibil de evaluat care substanta contribuie cel mai
mult la tulburari. Ea ar trebui sa fie folosita
de asemenea atunci cand identitatea unora sau chiar tuturor substantelor psihoactive care au fost folosite este nesigura sau
necunoscuta, din moment ce multi dintre
cei care folosesc drogurile multiple nu cunosc ei insisi deseori ceea ce consuma.
Include: utilizarea neadecvata de droguri
NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 107Schizofrenie, tulburari schizotipale
si delirante (F20-F29)

Acest bloc reuneste schizofrenia, ca cel mai
important membru al grupului, tulburarea schizotipala, tulburarile persistente delirante si un
grup mai mare de tulburari psihotice acute si
tranzitorii. Tulburarile schizo-afective au fost
mentinute aici in ciuda naturii lor controversate.

F20 Schizofrenie
Tulburarile schizofreni ce sunt caracterizate
in general prin distorsiuni caracteristice ale
gandirii si perceptiei si afecte care sunt neadecvate si slabite. Constiinta clara si capacitatea intelectuala sunt mentinute de
obicei, cu toate ca anumite deficiente de
cunoastere pot evolua in cursul timpului. Cele mai importante fenomene psihopatologice includ repetarea gandurilor
ca un ecou; influentarea gandirii sau furtul
ei; transmiterea gandurilor; perceptia deliranta si ideile delirante de control, influenta sau pasivitate; halucinatii in care
voci vorbesc sau discuta despre subiectul
respectiv la persoana a treia; tulburari de gandire si simptome negative.
Evolutia tulburarilor schizofrenice poate fi
si continua si episodica cu un deficit progresiv sau stabil sau pot exista unul sau mai multe episoade cu remisiune completa
sau incompleta. Diagnosticul de
schizofrenie nu ar trebui sa fie pus in prezenta simptomelor depresive sau maniacale extinse daca nu este clar ca
simptomele schizofrenice au precedat
tulburarea afectiva. Nu ar trebui pus un diagnostic de schizofrenie nici in prezenta unei boli cerebrale manifeste sau a unei
intoxicatii datorita unui drog sau in prezenta
unui sevraj. Tulburarile similare care se dezvolta in prezenta epilepsiei sau altei boli cerebrale ar trebui sa fie clasificate la F06.2,
iar cele induse de substante psihoactive la
F10-F19 cu un al patrulea caracter obisnuit .5.
Exclude: schizofrenia:
– acuta (nediferentiata)
(F23.2)
– ciclica (F25.2)
reactia schizofrenica (F23.2)
tulburarea schizotipala (F21)

F20.0 Schizofrenia paranoida
Schizofrenia paranoida este dominata de
idei delirante relativ stabile, deseori paranoice, deobicei insotite de halucinatii
mai ales auditive, si de perturbatii
perceptuale. Tulburarile de afect, vointa si limbaj ca si simptomele catatonice sunt fie
absente, fie relativ discrete.

Schizofrenia parafrenica.
Exclude: starea paranoica de involutie
(F22.8)
paranoia (F22.0)
F20.1 Schizofrenie hebefrenica
O forma a schizofreniei in care schimbarile
afective sunt principale, ideile delirante si
halucinatiile flotante si fragmentare, comportamentul irespons abil si imprevizibil,
iar manierismul este obisnuit. Dispozitia
este superficiala si nepotrivita, gandirea este
dezorganizata, iar vorbirea este incoerenta. Exista o tendinta de izolare sociala. De obicei prognoza este nefavorabila din cauza
dezvoltarii rapide a simptomelor 'negative',
mai ales aplatizarea afectului si pierderea vointei. Hebefrenia ar trebui sa fie diagnosticata in mod normal la adolescenti
sau adulti tineri.
Schizofrenia dezorganizata Hebefrenia
F20.2 Schizofrenie catatonica
Schizofrenia catatonica este dominata de tulburarile psihomotorii importante care pot alterna intre extreme, cum ar fi hiperkinezia
si stupoarea sau supunerea automata si
negativism. Atitudinile si posturile impuse pot fi mentinute pe perioade lungi. Episoadele de agitatie violenta pot fi o
trasatura frapanta a afectiunii. Fenomenele
catatonice pot fi combinate cu o stare asemanatoare visului (oniroida) cu halucinatii scenice intense.

Stupoare catatonica Schizofrenica: – catalepsie
– catatonie
– flexibilitate ceroasa

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 108 F20.3 Schizofrenie nediferentiata
Afectiuni psihotice care intrunesc criteriile
generale de diagnostic pentru schizofrenie dar nu sunt conforme cu niciunul din
subtipurile de la F20. 0-F20.2 sau care arata
trasaturile a mai mult de una dintre ele fara
o predominare clara a unui set special de caracteristici diagnosticale.

Schizofrenie atipica.
Exclude: tulburarea psihotica
asemanatoare schizofreniei
acute (F23.2)
schizofrenia nediferentiata
cronica (F20.5)
depresia post-schizofrenica
(F20.4)
F20.4 Depresie post-schizofrenica
Un episod de schizofr enie, care poate fi
prelungit, survenind ca o consecinta a unei boli schizofrenice. Unele simptome schizofrenice, fie 'pozitive' sau 'negative',
pot fi inca prezente, dar ele nu mai domina
tabloul clinic. Aceste stari depresive sunt asociate cu un risc crescut de sinucidere. Daca un pacient nu mai prezinta nici un
simptom schizofrenic, ar trebui sa fie
diagnosticat un episod depresiv (F32.-). Daca simptomele schi zofrenice sunt inca
floride si proeminente, diagnosticul ar trebui
sa ramana cel al subtipului schizofrenic
potrivit (F20.0-F20.3).
F20.5 Schizofrenie reziduala
O stare cronica in dezvoltarea unei boli
schizofrenice in care a existat un progres
clar de la un stadiu timpuriu la unul tardiv caracterizat prin simptome 'negative' de lunga durata cu toate ca nu sunt ireversibile,
de ex incetinirea psihomotorie;
hipoactivitate; slabirea afectului; pasivitate si lipsa de initiativa; saracia cantitatii sau
coerentei vorbirii; comunicare neverbala
slaba prin expresia faciala, contact vizual,
modularea vocii si postura; lipsa de ingrijire a propriei persoane si performanta slaba sociala.

Schizofrenia nediferentiata cronica Starea reziduala schizofrenica

F20.6 Schizofrenie simpla
O tulburare in care exista o dezvoltare insidioasa dar progresiva a unor bizarerii de comportament, imposibilitatea de a intruni
exigentele societatii si un declin in
performanta totala. Trasaturile caracteristice negative ale schizofreniei reziduale (de ex slabirea afectului si pierderea vointei) se
dezvolta fara a fi precedate de vreun
simptom psihotic manifest.
F20.8 Alte forme de schizofrenie
Schizofrenia cenestopata Schizofreniforma: – tulburare NOS – psihoza NOS
Exclude: tulburarile schizofreniforme de
scurta durata (F23.2)
F20.9 Schizofrenia, nespecificata

F21 Tulburare schizotipala
O tulburare caracterizata prin
comportament excent ric si anomalii de
gandire si afectiune care seamana cu cele
observate la schizofrenie, cu toate ca nici o anomalie schizofrenica definita si caracteristica nu ap are in vreun stadiu.
Simptomele pot include un afect rece sau
necorespunzator; anhedonie; comportament ciudat sau excentric; o tendinta de izolare sociala; idei paranoice sau bizare care nu se
ridica la nivelul celor adevarat delirante;
ruminatii obsesionale; tulburare de gandire si perturbari perceptuale; episoade cvasi-psihotice tranzitorii ocazionale cu iluzii
intense, halucinatii auditive sau de alta
natura si idei asemanatoare delirului, producandu-se de obicei fara provocare externa. Nu exista debut definit, iar evolutia
si cursul sunt in general cele ale unei
tulburari de personalitate. Reactie schizofrenica latenta
Schizofrenie:
– de limita – latenta – pre-psihotica
– prodromica
– pseudo-nevrotica – pseudo-psihopatica Tulburare de personalitate schizotipala
Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
tulburarea de personalitate
schizoida (F60.1)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 109F22 Tulburari deliran te persistente
Include o varietate de tulburari in care ideile
delirante de lunga durata constituie singura sau cea mai esentiala caracteristica clinica si
care nu pot fi clasificate ca organice,
schizofrenice sau afective. Tulburarile delirante care au avut o perioada de timp sub cateva luni ar trebui sa fie clasificate, cel
putin temporar, la F23.-.
F22.0 Tulburare deliranta
O tulburare caracterizata prin dezvoltarea fie a unei singure idei delirante sau a unui
ansamblu de idei deliran te inrudite care sunt
de obicei persistente si uneori durand toata viata. Continutul ideii sau ideilor delirante
este foarte variabil. Halucinatiile auditive
(voci) clare si persistente, simptomele schizofrenice cum ar fi ideile delirante de control si slabirea marcata a afectului ca si
dovada sigura a bolii cerebrale sunt toate
incompatibile cu acest diagnostic. Totusi, prezenta halucinatiilor auditive ocazionale sau tranzitorii la pacientii in varsta nu
elimina acest diagnostic, cu conditia ca ele sa
nu fie tipic schizofrenice si sa formeze numai o mica parte a intregului tablou clinic.
Paranoia
Paranoica: – psihoza – stare
Parafrenie (tardiva)
Delir cu relatii senzitive (Sensitiver Beziehungswahn)
Exclude: paranoica:
– tulburarea de personalitate
(F60.0)
– psihoza, psihogena (F23.3)
– reactia (F23.3)
– schizofrenia (F20.0)
F22.8 Alte tulburari delirante persistente
Tulburarile in care idee a sau ideile delirante
sunt insotite de voci halucinante persistente
sau de simptome schizofrenice care nu justifica un diagnostic de schizofrenie (F20.-).

Dismorfo-fobia deliranta Stare paranoica involutionala Paranoia cverulenta
F22.9 Tulburare deliranta persistenta,
nespecificata

F23 Tulburari psihotice acute si
tranzitorii
Un grup eterogen de tulburari caracterizate
prin debutul acut al simptomelor psihotice
cum ar fi ideile delirante, halucinatiile si perturbarile perceptuale si prin dezorganizarea grava a comportamentului
obisnuit. Debutul acut este definit ca o
dezvoltare crescanda a tabloului clinic evident anormal pe o perioada de doua saptamani sau mai putin. Nu exista nici o
dovada a unei cauzalit ati organice pentru
aceste tulburari. Perplexitatea si confuzia sunt deseori prezente, dar dezorientarea in
timp, spatiu si in privinta persoanei nu este
persitenta sau destul de severa pentru a
justifica un diagnostic de delir produs in mod organic (F05.-). Vindecarea completa se produce de obicei in cateva luni, deseori
in cateva saptamani sau chiar zile. Daca
tulburarea persista, va fi necesara o schimbare in clasificare. Tulburarea poate sau nu sa fie asociata cu un stress acut,
definit ca evenimente de obicei stressante
care preced debutul cu una sau doua saptamani.
F23.0 Tulburare psihotica polimorfa acuta, fara
simptome schizofrenice
O tulburare psihotica acuta in care
halucinatiile, ideile delir ante sau perturbatiile
perceptuale sunt clare dar foarte variabile,
schimbandu-se de la zi la zi sau chiar de la
ora la ora. De asemenea este prezenta frecvent o bulversare emotionala cu sentimente intense tranzitorii de fericire sau
extaz, sau anxietate si iritabilitate.
Polimorfismul si instabilitatea sunt caracteristice pentru intregul tablou clinic, iar trasaturile psihotice nu justifica un
diagnostic de schizofrenie (F20.-). Aceste
tulburari au deseori un debut abrupt, dezvoltandu-se rapid in cateva zile, si ele arata o vindecare rapida a simptomelor fara
recadere. Daca simptomele persista,
diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in tulburare deliranta persistenta (F22.-).
Bufeu delirant fara simptome de
schizofrenie sau nespecificat Psihoza cicloida fara simptome de schizofrenie sau nespecificat

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 110 F23.1 Tulburare psihotica acuta cu simptome
schizofrenice
O tulburare psihotica in care tabloul
polimorfic si instabil este prezent, asa cum
este descris in F23.0; in ciuda instabilitatii, totusi, unele simptome tipice pentru schizofrenie sunt de asemenea evidente in
majoritatea timpului. Daca simptomele
schizofrenice persista, diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in schizofrenie (F20.-).
Bufeu delirant cu simptome de schizofrenie
Psihoza cicloida cu simptome de schizofrenie
F23.2 Tulburare psihotica acuta asemanatoare
schizofreniei
O tulburare psihotica acuta in care
simptomele psihotice sunt relativ stabile si justifica diagnosticul de schizofrenie, dar au
avut o durata mai mica de aproximativ o
luna; trasaturile polimorfice instabile, dupa cum sunt descrise la F23.0, sunt absente. Daca simptomele schi zofrenice persista,
diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in
schizofrenie (F20.-). Schizofrenie acuta (nediferentiata)
Schizofreniforma de durata scurta:
– tulburare – psihoza Onirofrenie
Reactia schizofrenica
Exclude: tulburarea deliranta organica
[asemanatoare schizofreniei] (F06.2)
tulburarile schizofreniforme NOS
(F20.8)
F23.3 Alte tulburari psihotice acute
predominant delirante
Tulburarile psihotice acute in care ideile
delirante sau halucinatiile relativ stabile sunt trasaturile clinice principale, dar nu justifica
un diagnostic de schizofrenie (F20.-). Daca
ideile delirante persista, diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in tulburare deliranta (F22.-).

Reactie paranoica Psihoza paranoica psihogena
F23.8 Alte tulburari psihotice acute si tranzitorii
Orice alte tulburari psihotice acute specificate pentru ca re nu exista dovada
unei cauzalitati organice si care nu justifica
clasificarea la F23.0-F23.3
F23.9 Tulburare psihotica acuta si tranzitorie,
nespecificata
Psihoza reactionala scurta NOS
Psihoza reactionala

F24 Tulburare deliranta indusa
O tulburare deliranta impartasita de doua
sau mai multe persoane cu legaturi
emotionale stranse. Numai una din persoane sufera de o tulburare psihotica reala; ideile delirante sunt induse in cealalta
persoana/celelalte persoane si dispar
deobicei cand acestea sunt separate. Nebunie in doi
Indusa:
– tulburare paranoica – tulburare psihotica

F25 Tulburari schizo-afective
Tulburarile episodice in care atat
simptomele afective cat si cele schizofrenice sunt proeminente, dar care nu justifica un
diagnostic fie de schizofrenie fie de episoade
depresive sau maniace. Alte afectiuni in care simptomele afective se suprapun peste o boala schizofrenica pre-existenta, co-exista
sau alterneaza cu tulburari delirante de alte
tipuri, sunt clasificate la F20-F29. Simptomele psihotice neconcordante cu dispozitia in tulburarile afective nu justifica
un diagnostic de tulburare schizo-afectiva.
F25.0 Tulburare schizo-afectiva, tip maniacal
O tulburare in care simptomele atat schizofrenice cat si maniacale sunt
proeminente astfel incat episodul de boala nu justifica un diagnostic fie de schizofrenie fie de un episod maniacal. Aceasta categorie
ar trebui sa fie folosita atat pentru un singur
episod cat si pentru o tulburare recurenta in care majoritatea episoadelor sunt schizo-afective, de tip maniacal.

Psihoza schizo-afectiva, tip maniacal Psihoza schizofreniforma, tip maniacal

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 111F25.1 Tulburare schizo-afectiva, tip depresiv
O tulburare in care atat simptomele
schizofrenice cat si cele depresive sunt proeminente astfel incat episodul de boala
nu justifica un diagnostic fie de schizofrenie
fie de un episod depresiv. Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita atat pentru un singur
episod cat si pentru o tulburare recurenta in
care majoritatea episoadelor sunt schizo-
afective, tip depresiv. Psihoza schizo-afectiva, tip depresiv
Psihoza schizofreniforma, tip depresiv
F25.2 Tulburari schizo-afective, tip mixt
Schizofrenia ciclica Psihoza afectiva si schizofrenica mixta
F25.8 Alte tulburari schizo-afective
F25.9 Tulburare schizo-afectiva, nespecificata
Psihoza schizo-afectiva NOS

F28 Alte tulburari psihotice neorganice
Tulburarile delirante sau halucinante care nu
justifica un diagnostic de schizofrenie
(F20.-), tulburarile delirante persistente
(F22.-), tulburarile psihotice acute si tranzitorii (F23.-), tipurile psihotice ale episodului maniacal (F30.2), sau episodul
depresiv grav (F32.3).
Psihoza halucinatorie cronica

F29 Psihoza neorganica nespecificata
Psihoza NOS
Exclude: tulburarea mentala NOS (F99)
psihoza organica sau
simptomatica NOS (F09)

Tulburari ale dispozitiei [afective]
(F30-F39)

Acest bloc cuprinde tulburarile in care perturbarea
fundamentala este o schimbare in afect sau
dispozitie catre depresie (cu sau fara anxietate asociata) sau catre expansivitate. Schimbarea dispozitiei este de obicei insotita de o schimbare la
intregul nivel al activitatii; cele mai multe din
celelalte simptome sunt fie secundare acesteia, fie usor de inteles in contextul schimbarii in dispozitie si activitate. Cele mai multe din aceste tulburari tind
sa fie recurente, iar debutul episoadelor individuale
poate fi deseori legat de evenimente sau situatii stressante.

F30 Episod maniacal
Toate subdiviziunile acestei categorii ar
trebui sa fie folosi te numai pentru un
singur episod. Episoadele hipomaniacale
sau maniacale la indivizii care au avut
unul sau mai multe episoade afective anterioare (depresive, hipomaniacale, maniacale sau mixte) ar trebui sa fie
codificate ca tulburari afective bipolare
(F31.-).
Include: tulburarea bipolara, episod
maniacal unic
F30.0 Hipomanie
O tulburare caracterizata printr-o crestere
usoara a dispozitiei, energie si activitate
crescute si, de obicei, sentimente intense
de bunastare si eficacitate atat fizica cat si mentala. Sociabilitatea crescuta, vorbaria, familiaritatea extrema, energia sexuala
crescuta si o necesitate scazuta de somn
sunt prezente deseor i, dar nu intr-o
maniera care sa duca la o intrerupere grava a muncii sau sa rezulte intr-o
respingere sociala. Iritabilitatea, vanitatea
sau comportamentul grosolan pot lua locul unei sociabilitati mai euforice in general. Perturbarile de dispozitie si
comportament nu sunt insotite de
halucinatii sau idei delirante.
F30.1 Manie fara simptome psihotice
Dispozitia este crescuta nepotrivindu-se
circumstantelor pacientului si poate varia
de la o jovialitate nepasatoare la o agitatie aproape incontrolabila. Expansivitatea este insotita de o energie crescuta, care
rezulta in hiperactivitate, presiune de a
conversa si o necesitate scazuta de somn. Atentia nu poate fi retinuta si exista deseori o distractibilitate marcata. Stima
fata de sine este de seori ridicata avand
idei grandioase si mare incredere in sine. Pierderea inhibitiilor sociale normale poate avea ca rezultat un comportament
care este indiferent, imprudent sau
neadecvat circumstantelor si nerational.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 112 F30.2 Manie cu simptome psihotice
In plus fata de tablo ul clinic descris la
F30.1, sunt prezente idei delirante (de obicei grandioase) sau halucinatii (de
obicei voci care vorbesc direct
pacientului) sau agitatia, activitatea motorie excesiva si fuga de idei sunt atat de extreme incat subiectul devine de
neinteles sau inaccesibil unei comunicari
normale. Manie cu:
– simptome psihotice conforme
dispozitiei – simptome psihotice neconforme dispozitiei
Stupoare maniacala
F30.8 Alte episoade maniacale
F30.9 Episod maniacal nespecificat
Manie NOS

F31 Tulburare afectiva bipolara
O tulburare caracterizata prin doua sau
mai multe episoade in care dispozitia
pacientului si nivelele activitatii sunt perturbate semnificativ, aceasta perturbare constand in unele ocazii de
crestere a dispozitiei si de energie si
activitate crescute (hipomanie sau manie) si in alte ocazii de scadere a dispozitiei si energie si activitate scazute (depresie).
Episoadele repetate de hipomanie sau
manie sunt clasificate numai ca bipolare.
Include: maniaco-depresiva:
– boala
– psihoza
– reactia
Exclude: tulburarea bipolara, episod
maniacal unic (F30.-)
ciclotimia (F34.0)
F31.0 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual hipomaniacal
Pacientul este hipomaniacal in prezent si
a avut cel putin un alt episod afectiv (hipomaniacal, maniacal, depresiv sau
mixt) in trecut.
F31.1 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual maniacal fara simptome psihotice
Pacientul este maniac in prezent, fara
simptome psihotice (ca la F30.1) si a avut cel putin un alt episod afectiv
(hipomaniacal, maniacal, depresiv sau
mixt) in trecut. F31.2 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual maniacal cu simptome psihotice
Pacientul este maniac in prezent, fara
simptome psihotice (ca la F30.2) si a avut
cel putin un alt episod afectiv (hipomaniacal, maniacal, depresiv sau mixt) in trecut.
F31.3 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual de depresie usoara sau medie
Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
un episod depresiv de severitate fie
usoara fie moderata (F32.0 sau F32.1) si a
avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.
F31.4 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual de depresie severa fara
simptome psihotice
Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
un episod depresiv sever fara simptome
psihotice (F32.2), si a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.
F31.5 Tulburari afective bipolare, episod
actual de depresie severa cu simptome psihotice
Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
un episod depresiv sever cu simptome
psihotice (F32.3) si a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.
F31.6 Tulburare afectiva bipolara, episod
actual mixt
Pacientul a avut cel putin un episod
confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal,
depresiv sau mixt in trecut, si manifesta in prezent fie o combinatie fie o alterare rapida a simptomelor maniacale si
depresive.
Exclude: episodul afectiv mixt unic
(F38.0)
F31.7 Tulburare afectiva bipolara, in prezent
in remisie
Pacientul a avut cel putin un episod
confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut si, in plus, cel putin un
alt episod afectiv (hipomaniacal,
maniacal, depresiv sau mixt), dar nu sufera in prezent de nici o perturbare semnificativa a dispozitiei si care nu s-a
produs de mai multe luni. Ar trebui sa fie
codificate aici perioadele de remisiune din cursul tratamentului profilactic.
F31.8 Alte tulburari afective bipolare
Tulburare bipolara II Episoade maniacale recurente NOS
F31.9 Tulburare afectiva bipolara,
nespecificata

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 113F32

 0505 Episod depresiv
In episoadele depresive tipice usoare,
moderate sau severe, pacientul sufera de
scaderea dispozitiei, reducerea energiei si
scaderea in activitate. Este redusa
capacitatea de a simti placere, interes si concentrare, iar oboseala marcata este obisnuita chiar dupa un efort minim.
Somnul este de obicei perturbat si
apetitul diminuat. Stima fata de sine si increderea in sine su nt intotdeauna reduse
si, chiar in forma usoara, sunt deseori
prezente unele idei de vinovatie sau
devalorizare. Dispozitia scazuta variaza putin de la zi la zi, este insensibila fata de circumstante si poate fi insotita de
simptome asa-numite 'somatice', cum ar
fi pierderea interesului si a sentimentelor de placere, trezirea dimineata cu cateva ore inaintea celei obisnuite de trezire,
depresie mai agravata dimineata,
incetinire psihomotorie marcata, agitatie, pierderea apetitului, pierderea in greutate si pierderea libido-ului. Depizand de
numarul si severitatea simptomelor, un
episod depresiv poate fi specificat ca usor, moderat sau sever.
Urmatoarele subdiviziuni cu cinci
caractere sunt folosite la categoria F32:
› 0 nespecificat ca producandu-se
in perioada postnatala

› 1 producandu-se in perioada
postnatala
Include: episoade unice de:
– reactie depresiva
– depresie psihogena
– depresie reactionala
Exclude: tulburarea de adaptare
(F43.2)
tulburarea depresiva
recurenta (F33.-)
in asociere cu tulburari de
conduita la F91.- (F92.0)
F32.0 Episod depresiv usor
Sunt prezente de obicei doua sau trei din
simptomele de mai sus. Pacientul este
deobicei chinuit de acestea dar va fi
probabil in stare sa continue cele mai multe din activitati.

F32.1 Episod depresiv moderat
Sunt prezente de obicei patru sau mai
multe din simptomele de mai sus si pacientul se pare ca are greutati in
continuarea activitatilor obisnuite.

F32.2 Episod depresiv seve r, fara simptome
psihotice
Un episod de depresie in care sunt
marcate si chinuitoare mai multe din simptomele de mai sus, pierderea tipica a
stimei de sine si ide ile de devalorizare si
vinovatie. Gandurile si actele de sinucidere sunt obisnuite, iar un numar de simptome 'somatice' sunt de obicei
prezente.
Depresie agitata, episod unic fara simptome psihotice
Depresie majora, episod unic fara
simptome psihotice Depresie vitala, episod unic fara simptome psihotice

F32.3 Episod depresiv sever cu simptome
psihotice
Un episod de depresie asa cum este
descris la F32.2, dar cu prezenta halucinatiilor, ideilor delirante, incetinirea psihomotorie sau stuporii atat de severe
incat de obicei sunt imposibile activitatile
sociale obisnuite; se poate ca viata sa fie pusa in pericol din cauza ideilor de sinucidere, deshidrata re sau infometare.
Halucinatiile si ideile delirante pot sau nu
sa fie concordante cu dispozitia. Episoade unice de:
– depresie majora cu simptome psihotice
– psihoza depresiva psihogena – depresie psihotica – psihoza depresiva reactionala

F32.8 Alte episoade depresive
Depresie atipica
Episoade unice de depresie 'mascata'
NOS

F32.9 Episod depresiv, nespecificat
Depresie NOS
Tulburare depresiva NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 114 F33 Tulburare depresiva recurenta
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie asa cum sunt descrise la episodul depresiv (F32.-), fara vreun
istoric de episoade independente de
ridicare a dispozitiei si energie crescuta (manie). Totusi, pot exista episoade scurte de ridicare usoara a dispozitiei si
supra-activitate (hipomanie) imediat dupa
un episod depresiv, uneori precipitat de tratamentul antidepresiv. Formele mai severe de tulburare depresiva recurenta
(F32.2 si F33.3) au mult in comun cu
conceptele anterioare cum ar fi depresia maniaco-depresiva, melancolia, depresia vitala si depresia endogena. Primul episod
se poate produce la orice varsta, de la
copilarie la varsta inaintata, debutul poate fi sau acut sau insidios, iar durata variaza de la cateva saptamani la multe luni.
Riscul ca un pacient cu o tulburare
depresiva recurenta sa aiba un episod de manie nu dispare niciodata complet, totusi au fost experimentate multe
episoade depresive. Daca se produce un
asemenea episod, diagnosticul ar trebui sa fie schimbat cu cel de tulburare afectiva bipolara (F31.-).
Include: episoadele recurente de:
– reactie depresiva
– depresie psihogena
– depresie reactionala
tulburarea depresiva
sezoniera
Exclude: episoadele depresive de
scurta durata recurente
(F38.1)
F33.0 Tulburare depresiva recurenta, episod
actual usor
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent
fiind usor, ca la F32.0, si fara vreun istoric
de manie.
F33.1 Tulburare depresiva recurenta, episod
actual moderat
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent fiind de severitate mode rata, ca la F32.1,
si fara vreun istoric de manie.

F33.2 Tulburare depresiva recurenta, episod
actual sever fara simptome psihotice
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent
fiind sever fara simpto me psihotice, ca la
F32.2, si fara vreun istoric de manie.
Depresie endogena fara simptome
psihotice Depresie majora, recurenta fara simptome psihotice
Psihoza maniaco-depresiva, tipul depresiv
fara simptome psihotice Depresie vitala, recurenta fara simptome psihotice
F33.3 Tulburare depresiva recurenta, episod
actual sever cu simptome psihotice
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent
fiind sever cu simptome psihotice, ca la
F32.3, si fara epis oade anterioare de
manie.
Depresie endogena cu simptome
psihotice Psihoza maniaco-depresiva, tipul depresiv cu simptome psihotice
Episoade severe recurente de:
– depresie majora cu simptome psihotice- psihoza depresiva psihogena – depresie psihotica
– psihoza depresiva reactionala
F33.4 Tulburare depresiva recurenta, in
remisie in prezent
Pacientul a avut, in trecut, doua sau mai
multe episoade depresive asa cum sunt
descrise la F33.0-F33.3, dar nu a prezentat simptome depresive de cateva luni.
F33.8 Alte tulburari depresive recurente
F33.9 Tulburare depresiva recurenta,
nespecificata
Depresia monopolara NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 115F34 Tulburari persistente de dispozitie
[afectiva]
Tulburari persistente si de obicei
fluctuante de dispozitie in care
majoritatea episoadelor individuale nu sunt suficient de severe pentru a justifica descrierea de episoade hipomaniacale sau
usor depresive. Deoarece ele dureaza mai
multi ani, iar uneori pe o perioada mai mare din viata de adult a pacientului, ele implica un chin si o incapacitate
considerabile. In anumite circumstante,
episoadele depresive sau maniacale, recurente sau unice se pot suprapune pe o tulburare afectiva persistenta.
F34.0 Ciclotimie
O instabilitate persistenta a dispozitiei care implica perioade numeroase de depresie si exaltare usoara, niciuna dintre
ele nu este suficient de severa sau
prelungita pentru a justifica un diagnsotic de tulburare afectiva bipolara (F31.-) sau tulburare depresiva recurenta (F33.-).
Aceasta tulburare se gaseste in mod
frecvent la rudele pacientului cu o tulburare afectiva bipolara. Unii pacienti cu ciclotimie dezvolta in cele din urma
tulburarea afectiva bipolara.
Tulburarea afectiva de personalitate Personalitatea cicloida
Personalitatea ciclotimica
F34.1 Distimie
O depresie cronica a dispozitiei, cu o
durata de cel putin cativa ani, care nu este
suficient de severa sa u in care episoadele
individuale nu sunt destul de prelungite pentru a justifica un diagnostic de tulburare depresiva recurenta usoara,
moderata sau severa (F33.-).
Depresiva: – nevroza
– tulburarea de personalitate
Depresie neurotica Depresie anxioasa persistenta
Exclude: depresia anxioasa (usoara sau
nepersistenta) (F41.2)
F34.8 Alte tulburari persistente ale dispozitiei
[afective]
F34.9 Tulburare a dispozitiei [afective],
nespecificata

F38 Alte tulburari ale dispozitiei
[afective]
Orice alte tulburari ale dispozitiei care nu
justifica clasificarea la F30-F34, deoarece
ele nu sunt suficient de severe sau nu au o durata suficienta.
F38.0 Alte tulburari unice ale dispozitiei
[afective]
Episod afectiv mixt
F38.1 Alte tulburari recurente ale dispozitiei
[afective]
Episoade depresive recurente de scurta
durata
F38.8 Alte tulburari specificate ale dispozitiei
[afective]

F39 Tulburari nespecificate ale
dispozitiei (afective)
Psihoza afectiva NOS

Tulburari nevrotice, de stress si
somatoforme (F40-F48)
Exclude: cand sunt asociate cu o tulburare de
conduita la F91.- (F92.8)

F40
 0511 Tulburari fobice de anxietate
Un grup de tulburari in care anxietatea
este numai evocata sau predominanta in
anumite situatii bine-definite ce nu sunt periculoase in prezent. Ca un rezultat, aceste situatii sunt evitate in mod
caracteristic sau indurate cu temere.
Preocuparea pacientului se poate focaliza pe simptome individuale cum ar fi palpitatiile sau senzatia de lesin si sunt
deseori asociate secundar cu teama de
moarte, de pierderea controlului sau de a
innebuni. Trecerea meditativa la o situatie fobica genereaza deobicei o anxietate
anticipata. Anxietatea fobica si depresia
co-exista deseori. Faptul ca sunt necesare doua diagnostice, an xietate fobica si
episod depresiv, sau numai unul, este
determinat de evolutia in timp a celor
doua afectiuni si de consideratiile terapeutice din momentul consultatiei.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 116 F40.0 Agorafobie
Un grup de fobii relativ bine-definit
cuprinzand temeri de parasire a domiciliului, de intrare in magazine, de
multimi si de locuri publice sau de a
calatori singuri in trenuri, autobuze sau avioane. Tulburarea de panica este o trasatura frecventa atat a episoadelor
prezente cat si a celor trecute. De
asemenea simptomele depresive si obsesionale ca si fobiile sociale sunt prezente in mod obisnuit ca trasaturi
auxiliare. Evitarea situatiei fobice este
deseori proeminenta si unii agorafobi manifesta o usoara anxietate deoarece ei sunt in stare sa evite situatiile lor fobice.
F40.00› Agorafobie fara mentionarea tulburarii
de panica
F40.01› Agorafobie cu tulburare de panica
F40.1 Fobii sociale
Teama de privirea scrutatoare a altor
oameni ceea ce duce la evitarea situatiilor
sociale. Fobiile sociale mai patrunzatoare
sunt deobicei asociate cu stima de sine scazuta si teama de critica. Ele se pot manifesta prin roseata, tremuratul
mainilor, greata sau necesitatea urgenta de
a urina, pacientul fiind convins uneori ca una din aceste manifestari secundare a anxietatii lor este problema primara.
Simptomele pot progresa catre atacuri de
panica. Antropofobie
Nevroza sociala
F40.2 Fobii specifice (izolate)
Fobii limitate la situatii foarte specifice
cum ar fi proximitatea anumitor animale,
inaltimile, traznetul, intunericul, zborul in
avion, spatiile inch ise, urinarea sau
defecarea in toaletele publice, consumul anumitor alimente, ingrijirile dentare sau
vederea sangelui sau a ranilor. Cu toate ca
situatia declansatoare este discreta, contactul cu ea poate declansa panica la fel ca in agorafobie sau fobia sociala.

Acrofobie Fobie de animale Claustrofobie
Fobie simpla
Exclude: dismorfofobia (nedeliranta)
(F45.2)
nosofobia (F45.2)
F40.8 Alte tulburari anxioase fobice
F40.9 Tulburari anxioase fobice, nespecificate
Fobia NOS
Stare fobica NOS

F41 Alte tulburari anxioase
Tulburari in care ma nifestarea anxietatii
este simptomul ma jor si nu este limitata la
vreo situatie particulara de mediu.
Simptomele depresive si obsesionale, si chiar unele elemente de anxietate fobica, pot de asemenea sa fie prezente, cu
conditia ca ele sa fie in mod clar
secundare sau mai putin severe.
F41.0

 0511 Tulburare de panica [anxietate
episodica paroxistica]
Trasatura esentiala o constituie atacurile
recurente de anxietate (panica) severa, care nu se limiteaza la vreo situatie speciala sau la un grup de circumstante si
de aceea sunt imprevizibile. Ca si la alte
tulburari de anxietate, simptomele dominante includ debutul brusc de palpitatii, dureri de piept, senzatii de
sufocare, ameteala si sentimente de
irealitate (depersonaliz are sau derealizare).
De asemenea exista deseori o frica secundara de a muri, de a pierde controlul
sau de a innebuni. Tulburarea de panica
nu ar trebui sa fie considerata ca diagnostic principal daca pacientul are o tulburare depresiva in momentul in care
atacul incepe; in aceste circumstante
atacurile de panica sunt probabil secundare depresiei.
Panica:
– atac (de) – stare (de)
Exclude: tulburarea de panica cu
agorafobie (F40.01)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 117F41.1 Tulburare de anxietate generalizata
Anxietatea care este generalizata si
persistenta dar care nu se limiteaza la vreuna din circumstantele particulare de
mediu sau poate fi chiar foarte
predominanta in una din acestea (adica, este 'flotanta'). Simptomele dominante sunt variabile dar includ plangeri din
partea pacientului de nervozitate
persistenta, de tremuraturi, tensiuni musculare, transpiratii, sentiment de 'cap vid', palpitatii, amet eala si discomfort
epigastric. Sunt deseori exprimate temeri
ca pacientul sau o ruda se vor imbolnavi sau vor avea un accident.
Anxioasa:
– nevroza – reactie – stare
Exclude: neurastenia (F48.0)
F41.2 Tulburare anxioasa si depresiva mixta
Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita
cand simptomele de anxietate si depresie
sunt ambele prezente, dar nici unul nu este predominant in mod clar si nici un tip de simptom nu este suficient de
prezent pentru a justifica un diagnostic
daca sunt considerate separat. Cand sunt prezente atat simptomele de anxietate cat si cele de depresie si sunt destul de grave
pentru a justifica diagnostice individuale,
ambele diagnostice ar trebui sa fie inregistrate, iar aceasta categorie nu ar trebui sa fie folosita.

Depresie anxioasa (usoara sau nepersistenta)
F41.3 Alte tulburari anxioase mixte
Simptomele de anxietate mixte cu trasaturi ale altor tulburari de la F42-F48. Nici un tip de simptom nu este destul de grav pentru a justifica un diagnostic daca
sunt considerate separat.
F41.8 Alte tulburari anxioase specificate
Isterie anxioasa
F41.9 Tulburare anxioasa, nespecificata
Anxietate NOS

F42 Tulburare obsesiv-compulsiva
Gandurile obsesive recurente sau actele
compulsive sunt trasatura esentiala. Gandurile obsesive sunt idei, imagini sau
impulsuri care patrund in mintea
pacientului necontenit si stereotipic. Sunt chinuitoare aproape invariabil si pacientul incearca deseori, fara succes, sa le reziste.
Totusi, ele sunt recunoscute ca gandurile
proprii ale lui sau ale ei, chiar daca ele sunt involuntare si deseori repugnante. Actele sau ritualurile compulsive sunt
comportamente stereotipe care sunt
repetate necontenit. Ele nu sunt placute prin ele insele, nici nu rezulta din completarea sarcinilor utile prin ele insele.
Functia lor este de a preveni un
eveniment in mod obiectiv putin probabil, deseori implicand vatamarea pacientului sau provocat de acesta, de
care el sau ea are teama ca s-ar putea
produce altminteri. De obicei, acest comportament este recunoscut de catre pacient ca fiind fara rost sau ineficace si
sunt efectuate multe incercari pentru a
rezista. Anxietatea este prezenta aproape invariabil. Daca se rezista actelor compulsive anxietatea se agraveaza.
Include: nevroza anancasta
nevroza obsesiv-compulsiva
Exclude: personalitatea (tulburarea)
obsesiv-compulsiva (F60.5)
F42.0 Ganduri predominant obsedante sau
de meditare
Acestea pot fi forma ideilor, imaginilor
mentale sau impulsurilor de a actiona, care sunt aproape intotdeauna suparatoare pentru subiect. Uneori ideile
sunt o considerare nede cisa si fara sfarsit
a alternativelor, asociate cu o incapacitate de a lua decizii banale dar necesare traiului de zi cu zi. Relatia dintre
meditarile obsedante si depresie este in
mod special stransa, iar un diagnsotic de tulburare obsesiv-compulsiva ar fi de preferat numai daca meditarile se produc
sau persista in absenta unui episod
depresiv.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 118 F42.1 Acte predominant compulsive [ritualuri
obsedante]
Majoritatea actelor compulsive au ca
preocupare curatenia (mai ales spalarea pe
maini), verificarea repetata pentru a se asigura ca nu i s-a permis vreunei situatii potential periculoase sa se dezvolte, sau
ordinea si randuiala. Comportamentul
evident este de frica, de obicei de pericol fie fata de pacient fie cauzat de acesta, iar ritualul este o incercare ineficienta sau
simbolica pentru a evita acel pericol.
F42.2 Ganduri si acte obsedante mixte
F42.8 Alte tulburari obsesiv-compulsive F42.9 Tulburare obsesiv-compulsiva,
nespecificata

F43 Reactie la stress sever si tulburari
de adaptare
Aceasta categorie difera de celelalte prin
aceea ca include tulburari identificabile nu numai pe baza simptomelor si evolutiei
dar si pe existenta uneia sau alteia din cele
doua influente cauzal e: un eveniment din
viata extrem de stresant care produce o reactie de stress acut, sau o schimbare
semnificativa in viata care duce la
circumstante neplacute continue rezultand intr-o tulburare de adaptare. Cu toate ca stressul psiho-social mai putin
sever ('evenimente din viata') poate
precipita debutul sau poate contribui la prezentarea unui evantai foarte larg de tulburari clasificate altundeva in acest
capitol, importanta sa etiologica nu este
intotdeauna clara si in fiecare caz se va descoperi ca depinde de vulnerabilitatea individuala, deseori idiosincratica, adica
evenimentele din viata nu sunt nici
necesare nici suficiente pentru a explica producerea si forma tulburarii. In contrast, tulburarile reunite aici sunt
considerate a se produce intotdeauna ca o
consecinta directa a stressului sever acut sau traumei persistente. Evenimentele stressante sau circum stantele neplacute
continue sunt factorul primar cauzal
precumpanitor, iar tulburarea nu s-ar fi produs fara impactul lor. Tulburarile din aceasta sectiune pot astfel sa fie
considerate ca raspunsuri neadaptabile la
stressul persistent si sever, prin aceea ca ele vin in conflict cu mecanismele adaptative de succes si duc deci la
probleme de functionare sociala.
F43.0 Reactie acuta la stress
O tulburare tranzitorie care se dezvolta intr-un individ fara vreo alta tulburare mentala ca raspuns la un stress
extraordinar fizic si mental si care de
obicei dispare in cateva ore sau zile. Vulnerabilitatea individuala si capacitatea de a face fata proble melor joaca un rol in
producerea si severitatea reactiilor acute
la stress. Simptomele arata un tablou mixt si in schimbare si incl ud o stare initiala de
'uimire' cu o oarecare restrangere a
campului constiintei si diminuare a
atentiei, incapacitate de a intelege stimulii
si dezorientare. Aceasta stare poate fi urmata fie de o noua retragere din mediul
inconjurator (putand ajunge pana la
stupoare disociativa – F44.2), fie de o agitatie si supra-activitate (reactie de retragere sau fuga). Sunt prezente in mod
obisnuit semnele autonome de anxietate
extrema (tahicardie, transpiratie, roseata). Simptomele apar de obicei in cateva
minute de la impactul stimulului sau
evenimentului stressant si dispar in doua
pana la trei zile (deseori in cateva ore). Poate fi prezenta amnezia partiala sau completa (F44.0) a episodului. Daca
simptomele persista, ar trebui sa fie luata
in considerare o schimbare a diagnosticului.
Acuta:
– reactie de criza – reactie la stress Oboseala de lupta
Stare de criza
Soc psihic

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 119F43.1 Tulburare de stress post-traumatica
Se produce ca un raspuns intarziat sau
prelungit la un eveniment sau situatie stressante (de durata fie scurta fie lunga)
de natura extrem de amenintatoare sau
catastrofica, si care este posibil sa
provoace in aproape oricine o neliniste patrunzatoare. Factorii de predispunere,
cum ar fi trasaturile de personalitate (de
ex compulsiva, astenica) sau istoricul anterior de boala nevrotica pot sa reduca pragul pentru dezvoltarea sindromului
sau agravarea evolutiei lui, dar ei nu sunt
nici necesari nici suficienti pentru a explica producerea lui. Trasaturile tipice
includ episoade de retraire repetata a
traumei in amintiri sacaitoare ('flashback-
uri'), vise sau cosmaruri, producandu-se contra unui fundal persistent de 'toropeala' si slabire emotionala, detasare
fata de alte persoane, lipsa de raspuns la
mediul inconjurator, anhedonie si evitarea activitatilor si situatiilor care amintesc de trauma. Exista de obicei o stare de
hipertrezire autonoma cu hipervigilenta, o
reactie sporita de tresarire si insomnie. Anxietatea si depresia sunt asociate in mod obisnuit cu simptomele si semnele
de mai sus, iar ideatia suicidala este
frecventa. Debutul urmeaza traumei cu o perioada de latenta ca re poate dura de la
cateva saptamani la luni de zile. Evolutia
este fluctuanta dar ne putem astepta la
recuperare in majorita tea cazurilor. Intr-o
proportie mica de cazuri, afectiunea poate sa urmeze un curs cronic pe o perioada
de mai multi ani, cu o tranzitie eventuala
spre o schimbare de personalitate de durata (F62.0).
Nevroza traumatica

F43.2 Tulburare de adaptare
Stari de suferinta subiectiva si de perturbare emotionala, de obicei impiedicand functionarea sociala si
perfomantele sociale, survenind in
perioada de adaptare la o schimbare semnificativa de viata sau la un eveniment stressant de viata. Factorul de stress poate
sa fi afectat integritatea unei retele sociale
a individului (pierdere ireparabila, experiente de separare) sau sistemul mai larg al suporturilor si valorilor sociale
(emigrare, statut de refugiat) sau a
reprezentat o tranzitie de dezvoltare majora sau criza (mersul la scoala, faptul de a deveni parinte, esecul in atingerea
unui scop personal indragit, pensioarea).
Predispozitia individuala sau vulnerabilitatea joaca un rol important in riscul producerii si formarii manifestarilor
privind tulburarile de adaptare, dar, cu
toate acestea, se presupune ca afectiunea nu s-ar fi produs fara factorul stressant. Manifestarile variaza si includ dispozitia
depresiva, anxietatea sau grija (sau o
combinatie a acestora), un sentiment de incapacitate de infruntare, de a face proiecte de viitor, sau de a continua
situatia din prezent ca si un anumit grad
de imposibilitate de a efectua activitatile de rutina zilnica. Tulburarile de conduita pot sa fie o trasatura asociata, mai ales la
adolescenti. Trasatura predominanta
poate fi o reactie depresiva de scurta sau lunga durata sau o perturbare a altor emotii si conduite.

Soc cultural Reactie la mahnire adanca Spitalizare la copil
Exclude: tulburarea de anxietate
privind separarea de copilarie (F93.0)
F43.8 Alte reactii la un factor de stress sever
F43.9 Reactie la un factor de stress sever,
nespecificata

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 120 F44 Tulburari disociative [de
conversie]
Ideile comune care apar in tulburarile
disociative sau de conversie sunt o
pierdere partiala sau completa a integrarii
normale intre amintirile trecutului, constiintei identitatii si senzatiile imediate
ca si controlul miscarilor trupului. Toate
tipurile tulburarilor disociative tind sa remita dupa cateva saptamani sau luni, mai ales daca debutul lor este asociat cu
un eveniment traumatic din viata. Se pot
dezvolta tulburari mai cronice, mai ales paralizii si anestezie, daca debutul este asociat cu probleme sau dificultati
interpersonale insolubile. Aceste tulburari
au fost clasificate anterior ca tipuri variate de 'isterie de conversie'. Ele se presupune a fi psihogene la origine, fiind asociate cu
evenimente traumatice, probleme
insolubile si intolerabile sau relatii incomode care s-au petrecut in trecutul apropiat. Simptomele reprezinta deseori
conceptia pacientului despre modul in
care o boala fizica s-ar manifesta. Examinarea si investigatia medicala nu evidenteaza prezenta vreunei tulburari
cunoscute fizice sau neurologice. In plus,
exista dovada ca pierderea functiei este o expresie a conflictelor sau necesitatilor emotionale. Simptomele se pot dezvolta
in relatie stransa cu stressul psihologic, si
deseori apar brusc. Sunt incluse aici numai tulburarile functiilor fizice care sunt in mod normal sub control voluntar
si pierderea senzatiilor. Tulburarile care
implica durerea si alte senzatii fizice complexe mediate de sistemul nervos autonom sunt clasificate la tulburarea de
somatizare (F45.0). Trebuie tinut cont de
posibilitatea aparitiei mai tarzii a tulburarilor serioase fizice sau psihice.
Include: de conversie:
– isteria
– reactia
isteria
psihoza isterica
Exclude: simularea unei boli [simulare
constienta] (Z76.5)

F44.0 Amnezie disociativa
Trasatura principala este pierderea
memoriei, de obicei a evenimentelor recente importante, care nu se datoreaza
unei tulburari mentale organice, si este
prea esentiala pentru a fi explicata prin uitare obisnuita sau oboseala. Amnezia are la baza de obicei evenimente
traumatice, cum ar fi accidentele sau
pierderile ireparabile neasteptate, si este de obicei partiala sa u selectiva. Amnezia
completa si generalizata este rara si face
parte de obicei din fuga (F44.1). Daca
aceasta este cauza, tulburarea ar trebui sa fie clasificata ca atare. Diagnosticul nu ar trebui sa fie pus in prezenta tulburarilor
cerebrale organice, intoxicatiei sau
oboselii excesive.
Exclude: tulburarea amnezica indusa
de alcool sau alte substante
psihoactive (F10-F19 cu al patrulea caracter obisnuit .6)
amnezia:
– anterograda (R41.1)
– NOS (R41.3)
– retrograda (R41.2)
sindromul amnezic organic
nealcoolic (F04.9)
amnezia post-critica in
epilepsie (G40.-)
F44.1 Fuga disociativa
Fuga disociativa are toate trasaturile
amneziei disociative, in plus plecarea
motivata depasind raza cotidiana
obisnuita. Cu toate ca exista amnezie pentru perioada de fuga, comportamentul pacientului in acest timp poate sa para
complet normal pentru observatorii din
exterior.
Exclude: fuga post-critica in epilepsie
(G40.-)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 121F44.2 Stupoare disociativa
Stupoarea disociativa este diagnosticata
pe baza unei diminuari profunde sau unei absente a miscarii voluntare si a reactiei
normale la stimulii externi, cum ar fi
lumina, zgomotul si atingerea. Dar examinarea si investigarea nu dezvaluie nici o evidenta a unei cauze fizice. In
plus, exista dovada pozitiva a cauzalitatii
psihogene sub forma evenimentelor sau problemelor stressante recente.
Exclude: tulburarea catatonica organica
(F06.1)
stupoarea:
– catatonica (F20.2)
– depresiva (F31-F33)
– maniacala (F30.2)
– NOS (R40.1)
F44.3 Tulburari privind starea de transa si
posesie
Tulburari in care exista o pierdere
temporara a simtului privind identitatea
personala si constiinta completa in ceea
ce priveste mediul inconjurator. Se includ aici starile de transa care sunt involuntare
sau nedorite, producandu-se in afara
situatiilor acceptate religioase sau
culturale.
Exclude: starile asociate cu:
– tulburarile psihotice
tranzitorii si acute (F23.-)
– tulburarea organica de
personalitate (F07.0)
– sindromul post-comotional
(F07.2)
– intoxicatia cu substante
psihoactive (F10-F19 cu al patrulea caracter obisnuit
.0)
– schizofrenia (F20.-)
F44.4 Tulburari motorii disociative
In formele cele mai obisnuite exista o
pierdere a capacitatii de miscare in
intregime sau partiala a unui membru sau
membrelor. Poate exista o mare asemanare cu aproape toate formele de ataxie, apraxie, akinezie, afonie, dizartrie,
dischinezie, atacuri sau paralizie.
Psihogena: – afonia
– disfonia

F44.5 Convulsii disociative
Convulsiile disociative pot imita foarte
bine miscarile din timpul unor atacuri epileptice, dar muscarea limbii,
zgarieturile datorite caderii si incontinenta
urinara sunt rare, iar constiinta este mentinuta sau inlocuita cu o stare de stupoare sau transa.
F44.6 Anestezie disociativa si pierdere
sensoriala
Zonele anesteziate ale pielii au deseori
limite care arata clar ca ele sunt asociate
mai degraba cu ideile pacientului despre functiile corpului decat cu anumite cunostinte medicale. Poate fi o pierdere
diferentiala intre tipurile senzoriale care
nu pot fi datorite unei leziuni neurologice. Pierderea senzoriala poate fi insotita de parestezii. Pierderea vederii si
auzului sunt foarte rare in tulburarile
disociative. Surditate psihogena
F44.7 Tulburari disociative [de conversie]
mixte
Combinatie de tulburari specificate la
F44.0-F44.6
F44.8 Alte tulburari disociative [de conversie]
F44.80› Sindromul Ganser
F44.81› Tulburare de personalitate multipla
F44.82› Tulburari disociative tranzitorii [de
conversie] care se produc in copilarie si adolescenta
F44.88›
Alte tulburari disociative [de conversie]
specificate
Confuzie psihogena
F44.9 Tulburare disociativa [de consersie],
nespecificata

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 122 F45 Tulburari somatoforme
Trasatura principala este o prezenta
repetata a simptomelor fizice impreuna cu cereri persistente pentru investigatii
medicale in ciuda rezultatelor negative
repetate si asigurarilor date de medici ca simptomele nu au nici o baza fizica. Daca sunt prezente unele tulburari fizice, ele nu
explica natura si extinderea simptomelor
sau suferintele si preocuparea pacientului.
Exclude: tulburarile disociative (F44.-)
smulgerea parului (F98.4)
lalatia (F80.0)
vorbirea suieratoare (F80.8)
rosul unghiilor (F98.8)
factori psihologici sau
comportamentali asociati
cu tulburari sau boli clasificate altundeva (F54)
disfunctia sexuala necauzata
de o tulburare sau boala
organice (F52.-)
suptul policelui (F98.8)
ticuri (in copilarie si
adolescenta) (F95.-)
sindromul Tourette (F95.2)
trichotillomania (F63.3)
F45.0 Tulburare de somatizare
Trasaturile principale sunt multiple,
recurente schimbandu-se in mod frecvent simptomele fizice pe o durata de cel putin doi ani. Cei mai multi pacienti au un
istoric lung si complic at de contact atat cu
serviciile de asistenta medicala primara cat si cu cele de specialitate, timp in care este posibil sa se fi realizat multe
investigatii negative si operatii
exploratorii inutile. Simptomele se pot referi la orice parte sau sistem al corpului. Evolutia tulburarii este cronica si
fluctuanta, si este deseori asociata cu
alterarea comportamentului social, interpersonal si familial. Tiparele de simptome de scurta durata (mai putin de
doi ani) sau mai putin evidente ar trebui
sa fie clasificate la tulburarea somatoforma nediferentiata (F45.1).
Tulburarea Briquet
Tulburarea psihomotorie multipla
Exclude: simulare a unei boli [simulare
constienta] (Z76.5)

F45.1 Tulburare somatoforma nediferentiata
Cand suferintele somatoforme sunt
multiple, variate si persistente, dar tabloul clinic tipic si complet al tulburarii de
somatizare nu este completat, ar trebui sa
fie luat in consideratie diagnosticul de tulburare somatoforma nediferentiat.
Tulburare psihosomatica nediferentiata
F45.2 Tulburare hipocondriaca
Trasatura esentiala este o preocupare persistenta cu posibilitatea de a avea una
sau mai multe tulburari fizice progresive si serioase. Pacientii manifesta suferinte somatice persistente sau preocupare
persistenta privind infatisarea lor fizica.
Senzatiile si infatisarile fizice normale sau banale sunt deseori interpretate de pacient ca anormale si suparatoare, iar
atentia este deobicei concentrata numai
asupra unuia sau doua organe sau
sistemem ale corpului. Depresia si anxietatea marcante sunt prezente deseori
si pot justifica diagnosticele aditionale.
Tulburarea de dismorfie corporala Dismorfo-fobia (nedeliranta)
Nevroza hipochondriaca
Hipochondria Nosofobia
Exclude: dismorfo-fobia deliranta
(F22.8)
idei delirante fixe despre
functiile corpului sau forma
acestuia (F22.-)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 123F45.3 Disfunctia somatoforma autonoma
Simptomele sunt prezentate de catre
pacient ca si cand ele ar fi cauzate de o tulburare fizica a unui sistem sau organ
care este in mare parte sau complet sub
controlul si inervarea autonoma, adica sistemele cardiovascular, gastrointestinal, respirator si uro-genita l. Simptomele sunt
de obicei de doua tipuri, niciunul dintre
ele nu indica o tulburare fizica a organului sau sistemului respectiv. In primul tip sunt plangerile bazate pe semnele
obiective ale raspunsului la stimuli
autonomi, cum ar fi palpitatiile, transpiratul, roseata, tremuratul si expresia de frica si nefericire privind
posibilitatea unei tulburari fizice. In al
doilea, sunt plangeri subiective de natura
nespecifica sau schimbatoare, cum ar fi dureri vagi, senzatii de arsura, de greutate,
de incordare si sentimentul de a fi buhait
sau umflat care sunt atribuite de pacient unui organ sau sistem specifice.
Nevroza cardiaca
Sindromul Da Costa Nevroza gastrica Astenie neurocirculatorie
Formele psihogene de:
– aerofagie – tuse – diaree
– dispepsie
– disurie – flatulenta – sughit
– hiperventilatie
– frecventa crescuta de mictiune – sindromul intestinului iritabil – spasmul pilorului
Exclude: factorii de comportament si
psihologici asociati cu tulburarile sau bolile
clasificate altundeva (F54)
F45.30›
Disfunctie autonoma somatoforma,
organ sau sistem nespecificate
F45.31› Disfunctie autonoma somatoforma,
inima si sistem cardiovascular
F45.32› Disfunctie autonoma somatoforma,
tract gastrointestinal superior
F45.33› Disfunctie autonoma somatoforma,
tract gastrointestinal inferior
F45.34› Disfunctie autonoma somatoforma,
sistem respirator
F45.35› Disfunctie autonoma somatoforma,
sistem genito-urinar
F45.38› Disfunctie autonoma somatoforma, alt
organ sau sistem
F45.39› Disfunctie autonoma somatoforma,
organe sau sisteme multiple
F45.4 Sindrom dureros somatoform
persistent
Plangerea predominanta este de durere
persistenta, severa si suparatoare, care nu
poate fi explicata complet printr-un proces fiziologic sau o tulburare fizica. Se produce in asociatie cu un conflict
emotional sau probleme psihosociale,
fiind suficiente pentru a permite conluzia ca ele sunt influentele cauzative principale. Rezultatul este de obicei o
crestere importanta a atentiei si sprijinului
fie personal fie medical. Nu ar trebui sa fie inclusa aici durerea care se presupune a fi de origine psihogena survenind in
cursul tulburarilor depresive sau
schizofreniei. Psihalgie
Psihogena:
– dorsalgie – cefalee Tulburare de durere somatoforma
Exclude: dorsalgia NOS (M54.9)
durere:
– acuta (R52.0)
– cronica (R52.2)
– ireductibila (R52.1)
– NOS (R52.9)
cefalee de tensiune (G44.2)
F45.8 Alte tulburari somatoforme
Oricare alte tulburari de senzatie, functie
si comportament, nedatorite tulburarilor
fizice, care nu sunt produse prin sistemul
nervos autonom, care sunt limitate la sistemele sau la partile din corp specifice si care sunt strans legate in timp cu
probleme sau evenim ente stressante.
Psihogena: – dismenoree
– disfagie, incluzand 'globul isteric'
– pruritus – torticolis Bruxism
F45.9 Tulburare somatoforma, nespecificata
Tulburare psihosomatica NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 124 F48 Alte tulburari nevrotice
F48.0 Neurastenie
In prezentarea acestei tulburari apar
variatii culturale considerabile, iar doua
tipuri principale se pot observa cu o intersectare substantiala. Intr-unul din tipuri, trasatura principala este o plangere
de oboseala crescuta dupa un efort
mental, deseori asociata cu o oarecare diminuare a performantei profesionale sau a capacitatii de a face fata eficient
sarcinilor zilnice. Oboseala mentala este
descrisa in mod tipic ca o patrundere neplacuta a asocierilor si amintirilor nelinistitoare, ca o dificultate in
concentrare si o gandire ineficace in
general. In celalalt tip, se pune accentul pe sentimente de slab iciune corporala sau
fizica si de epuizare dupa un efort minim,
insotite de un sentiment de dureri
musculare si neputinta de relaxare. In ambele tipuri, este obisnuita o varietate de alte sentimente fizice neplacute, cum
ar fi vertijul, cefaleea de tensiune si
sentimentele de instabilitate generala. Toate cele care umeaza sunt obisnuite de asemenea, si anume grija privind
degradarea sanatatii mentale si fizice,
iritabilitatea, anhedonia si gradele minore variate atat de depresie cat si de anxietate. Somnul este deseori tulburat in faza sa
initiala si cea medie, dar hipersomnia
poate fi de asemenea proeminanta. Sindromul de oboseala

Folositi codul aditional pentru a identifica boala fizica anterioara
Exclude: astenia NOS (R53)
surmenaj (Z73.0)
indispozitie si oboseala (R53)
sindromul de oboseala post-
virala (G93.3)
psihastenia (F48.8)

F48.1 Sindrom de depersonalizare-
derealizare
O tulburare rara in care pacientul se
plange in mod spontan ca activitatea sa
mentala, corpul si mediul sau inconjurator sunt schimbate in ceea ce priveste calitatea lor, percepute ca ireale,
indepartate sau automatizate. Printre
fenomenele variate ale sindromului, pacientii se plang cel mai frecvent de pierderea emotiilor si sentimentelor de
straniu sau detasare de gandirea lor,
corpul lor sau lumea reala. In ciuda naturii dramatice a experientei, pacientul este constient de nerealitatea schimbarii.
Abilitatea creierului de a primi si
interpreta stimulii senz oriali este normala,
iar capacitatea pentru expresia emotionala intacta. Simptomele de depersonalizare-
derealizare pot sa apara ca parte a unei
tulburari diagnosticabile schizofrenice, depresive, fobice sau obsesiv-compulsive. In asemenea cazuri diagnosticul ar trebui
sa fie cel al tulburarii principale.
F48.8 Alte tulburari nevrotice specificate
Sindrom Dhat
Nevroza profesionala, incluzand crampa
la mana a scriitorului
Psihastenie Nevroza psihastenica Sincopa psihogena
F48.9 Tulburare nevrotica, nespecificata
Nevroza NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 125Sindroame comportamentale
asociate perturbarilor fiziologice si
factorilor fizici (F50-F59)

F50 Tulburari privind modul de a manca
Exclude: anorexia NOS (R63.0)
(de) hranire:
– dificultati si proasta
administrare (R63.3)
– tulburare la sugar sau copil
(F98.2)
polifagia (R63.2)
F50.0 Anorexie nervoasa
O tulburare caracterizata prin pierderea
deliberata a greutatii, indusa si sustinuta de
pacient. Se produce de cele mai multe ori la fetele adolescente si femeile tinere, dar baietii adolescenti si tinerii barbati pot fi de
asemenea afectati, asa cum pot si copiii
care se apropie de pu bertate si femeile mai
in varsta pana la menopauza. Tulburarea este asociata cu o psihopatologie specifica
in care frica de a se ingrasa si de a avea un
corp gras persista ca o idee sacaitoare si supraevaluata, iar pacientii isi impun ei insisi o limita de greutate scazuta. Exista
deobicei o subnutritie de severitate
variabila cu schimbari secundare endocrine si metabolice si perturbari ale functiilor corpului. Simptomele includ alegerea
restrictiva a regimului, exercitii excesive,
voma si purgatie induse si folosirea de substante contra apetitului si diuretice.
Exclude: pierderea apetitului:
– NOS (R63.0)
– psihogena (F50.8)
F50.1 Anorexie nervoasa atipica
Tulburari care au unele dintre trasaturile
anorexiei nervoase, dar in care tabloul clinic complet nu just ifica acest diagnostic.
De exemplu, unul din simptomele cheie,
cum ar fi amenoreea sau frica deosebita de
ingrasare, poate sa lipseasca in prezenta unei pierderi de greutate marcate si a unui comportament de reducere a greutatii.
Acest diagnostic nu ar trebui sa fie pus in
prezenta tulburarilor fizice cunoscute asociate cu pierderea de greutate.

F50.2 Bulimie nervoasa
Un sindrom caracterizat prin accese
repetate de apetit excesiv si o preocupare excesiva pentru c ontrolul greutatii
corpului, ducand la un mod de a manca
peste masura urmat de voma sau folosirea
purgativelor. Aceasta tulburare are multe trasaturi psihologice comune cu anorexia
nervoasa, incluzand o preocupare excesiva
fata de forma corpului si greutate. Voma repetata provoaca probabil tulburari electrolitilor corpului si complicatii fizice.
Deseori, dar nu intotdeauna, exista un
istoric mai timpuriu al unui episod de anorexie nervoasa, intervalul de timp fiind de la cateva luni la mai multi ani.

Bulimie NOS Hiperorexie nervoasa
F50.3 Bulimie atipica nervoasa
Tulburari care cuprind unele dintre trasaturile bulimiei nervoase, dar in care intregul tablou clinic nu justifica acel
diagnostic. De exemplu, pot exista accese
recurente de apetit excesiv si folosirea exagerata a purgativelor fara schimbarea importanta a greutatii, sau poate fi absenta
preocuparea tipica excesiva fata de forma
corpului si greutate.
F50.4 Apetit excesiv asociat cu alte tulburari
psihologice
Apetit excesiv datorit unor evenimente
stressante, cum ar fi pierderea ireparabila, accident, nastere, etc.
Apetit excesiv psihogen
Exclude: obezitatea (E66.-)
F50.5 Voma asociata cu alte tulburari
psihologice
Voma repetata care se produce in
tulburarile disociative (F44.-) si in tulburarea hipocondriacala (F45.2) si care
nu se datoreaza numai afectiunilor
clasificate in afara acestui capitol. De asemenea, aceasta subcategorie poate fi folosita aditional la O21.- (voma excesiva
in timpul sarcinii) atunci cand factorii
emotionali sunt predominanti in provocarea gretii si vomei recurente din timpul sarcinii.

Voma psihogena
Exclude: greata (R11)
voma NOS (R11)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 126 F50.8 Alte tulburari de apetit
Pica la adulti
Pierderea psihogena a apetitului
Exclude: pica la sugari si copii (F98.3)
F50.9 Tulburare de apetit, nespecificata

F51 Tulburari de somn neorganice
In multe cazuri, o tulburare de somn este
unul din simptomele altei tulburari, fie mentale, fie fizice. Daca o tulburare de somn la un pacient dat este o afectiune
independenta sau este simplu una dintre
trasaturile altei tulburari clasificate altundeva fie in acest capitol, fie in altele, ar trebui sa fie determinata pe baza
prezentarii sale clinice si evolutiei ca si pe
baza consideratiilor terapeutice si prioritatilor din momentul consultatiei. In general, daca tulburar ea de somn este una
din suferintele majore si este perceputa ca
o afectiune prin ea insasi, codul prezent ar trebui sa fie folosit impreuna cu alte diagnostice pertinente care descriu
psihopatologia si patofiziologia implicate
intr-un caz dat. Acea sta categorie include
numai acele tulburari de somn in care cauzele emotionale sunt considerate a fi un
factor primar, si care nu sunt datorite
tulburarilor fizice identificabile clasificate altundeva.
Exclude: tulburarile de somn (organice)
(G47.-)
F51.0 Insomnie neorganica
O afectiune a cantitatii si/sau calitatii
somnului, care persista pentru o perioada
de timp considerabila, incluzand dificultatile de adormire, de a ramane adormit sau de trezire matinala timpurie.
Insomnia este un simptom obisnuit in
multe tulburari mentale si fizice, si ar trebui sa fie clasificata aici pe langa tulburarea de baza numai daca domi na tabloul clinic.
Exclude: insomnia (organica) (G47.0)
F51.1 Hipersomnie neorganica
Hipersomnia este definita ca o afectiune fie
a unei somnolente exce sive in timpul zilei
si atacuri de somn (neluand in considerare
o cantitate neadecvata de somn), fie a unei tranzitii prelungite catre starea de trezire completa in momentul desteptarii. In
absenta unui factor organic pentru
producerea hipersomniei, aceasta afectiune este asociata de obicei cu tulburari mentale.
Exclude: hipersomnia (organica) (G47.1)
narcolepsia (G47.4) F51.2 Tulburare neorganica de orar
somn/veghe
O lipsa a sincronizarii intre orarul
somn/veghe si orarul somn/veghe dorit
pentru mediul inconjurator al pacientului, rezultand intr-o suferi nta fie de insomnie
fie de hipersomnie.

Inversiunea psihogena a ritmului (de): – circadian – nictemeral
– somn
Exclude: tulburari ale orarului (organic)
(G47.2)
F51.3 Somnambulism [mersul prin somn]
O stare de constienta alterata in care
fenomenele de somn si veghe sunt
combinate. In timpul unui episod de mers prin somn, individul se ridica din pat, de
obicei in cursul primei treimi a somnului
nocturn, si hoinareste avand nivele scazute de constienta, de reactivitate si de indemanare motrica. La trezire, nu se
pastreaza nici o amintire despre eveniment.
F51.4 Teroare in somn [teroare nocturna]
Episoade nocturne de teroare si panica
extrema asociate cu vocalizari intense,
motilitate si nivele ri dicate de descarcari
autonome. Individul se ridica sau se trezeste, de obicei in prima treime a somnului nocturn, cu un tipat de panica.
Destul de des el sau ea fuge spre usa ca si
cand ar incerca sa scape, cu toate ca foarte rar paraseste camera. Amintirea evenimentului, daca exista vreuna, este
foarte limitata (de obicei se rezuma la una
sau doua imagini mentale fragmentate).
F51.5 Cosmaruri
Experiente de vis incarcate cu anxietate sau teama. Exista amintirea foarte detaliata a continutului visului. Experienta de vis este foarte vie si de obicei include teme
implicand amenintari la viata, securitate sau
stima de sine. Exista destul de des o recurenta a acelorasi teme sau similare de cosmaruri care provoaca spaima. In timpul
unui episod tipic exista un grad de
descarcare autonoma dar fara vocalizari
sau motilitate corporala apreciabile. La trezire, individul devine repede alert si
orientat.
Tulburare de anxietate in vis
F51.8 Alte tulburari de somn neorganice
F51.9 Tulburari de somn neorganice,
nespecificate
Tulburare de somn emotional NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 127F52 Disfuntie sexuala, neprovocata de o
tulburare sau boala organica
Disfunctia sexuala cuprinde diferite
moduri prin care un individ este incapabil
sa aiba relatia sexuala asa cum el sau ea si-ar dori-o. Raspunsul sexual este un proces psihosomatic si atat procesul psihologic cat
si cel somatic sunt implicate de obicei in
provocarea disfunctiei sexuale.
Exclude: sindromul Dhat (F48.8)
F52.0 Absenta sau pierdere a dorintei sexuale
Pierderea dorintei sexuale este principala
problema si nu este secundara altor dificultati sexuale, cum ar fi esecul de erectie sau dispareunia.

Frigiditate Tulburare privind dorinta sexuala hipoactiva
F52.1 Aversiunea sexuala si lipsa de placere
sexuala
Fie perspectiva relatiilor sexuale produce o
frica sau anxietate suficiente astfel ca
activitatea sexuala este evitata (aversiune),
fie raspunsul sexual este normal si orgasmul este simtit dar exista o lipsa de placere specifica (lipsa placerii sexuale).

Anhedonie (sexuala)
F52.2 Esec al raspunsului genital
Principala problema la barbati este disfunctia de erectie (dificultate in dezvoltarea sau mentinerea unei erectii potrivite pentru un raport satisfacator). La
femei, problema principala este uscaciunea
vaginala sau esecul de lubricare. Tulburare de raspuns sexual la femeie
Tulburare de erectie masculina
Impotenta psihogena
Exclude: impotenta de origine organica
(N48.4)
F52.3 Disfunctie orgasmica
Orgasmul fie nu are loc, fie este intarziat in
mod deosebit.
Orgasm inhibat (femeie) (barbat)
Anorgasm psihogen
F52.4 Ejaculare prematura
Incapacitatea de a controla suficient
ejacularea pentru ca ambii parteneri sa
simta placere in raportul sexual.
F52.5 Vaginism neorganic
Spasmul muschilor planseului pelvian care
inconjoara vaginul, provocand ocluzia deschiderii vaginale. Introducerea penisului
este fie imposibila, fie dureroasa.
Vaginism psihogen
Exclude: vaginismul (organic) (N94.2)
F52.6 Dispareunie neorganica
Dispareunia (sau durerea in timpul relatiei
sexuale) survine atat la femei cat si la
barbati. Poate fi deseori atribuita patologiei
locale si atunci clasificarea la afectiunea patologica ar fi corecta. Aceasta categorie urmeaza sa fie folosita numai daca nu
exista nici o disfunctie sexuala neorganica
primara (de ex vaginism sau uscaciune vaginala).
Dispareunie psihogena
Exclude: dispareunia (organica) (N94.1)
F52.7 Necesitate sexuala excesiva
Nimfomanie
Satiriaza
F52.8 Alta disfunctie sexuala necauzata de o
tulburare sau o boala organica
F52.9 Disfunctie sexuala nespecificata,
necauzata de o tulburare sau o boala organica

F53

 0505 Tulburari comportamentale si
mentale asociate cu puerperium, neclasificate altundeva
Aceasta categorie include numai tulburarile
mentale asociate cu puerperium (incepand cu perioada de sase saptamani dupa nastere) care nu intrunesc criteriile pentru
tulburarile clasificate altundeva in acest
capitol, fie din cauza ca sunt disponibile informatii insuficiente, fie din cauza ca trasaturile clinice aditionale speciale sunt
considerate a fi prezente astfel facand
clasificarea lor altundeva necorespunzatoare.
F53.0 Tulburari mentale si de comportament
usoare asociate cu puerperium,
neclasificate altundeva
Depresie:
– post-natala NOS
– post-partum NOS
F53.1 Tulburari mentale si de comportament
severe asociate cu puerperium,
neclaificate altundeva
Psihoza purperala NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 128 F53.8 Alte tulburari mentale si de
comportament asociate cu puerperium, neclasificate altundeva
Post-partum:
– posomorat NOS – disforia NOS – tulburare de dispozitie NOS
– tristete NOS
F53.9 Tulburare mentala puerperala,
nespecificata

F54 Factori psihologici si
comportamentali asociati bolilor sau tulburarilor clasificate
altundeva
Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita
pentru a inregistra prezenta influentelor comportamentale sau psihologice
considerate a fi jucat un rol important in
etiologia tulburarilor fizice care pot fi clasificate la alte capitole. Orice tulburari mentale care rezulta sunt de obicei usoare
si deseori prelungite (c um ar fi ingrijorarea,
conflictul emotional, neincrederea) si nu justifica prin ele insele folosirea vreunei categorii din acest capitol.

Exemplele de folosire a acestei categorii sunt: – astmul F54 si J45.-
– dermatita F54 si L23-L25
– ulcerul gastric F54 si K25.- – colita mucoasa F54 si K58.- – colita ulcerativa F54 si K51.-
– urticaria F54 si L50.-
Factorii psihologici care afecteaza afectiunile fizice
Folositi un cod aditional pentru a identifica
tulburarea fizica asociata
Exclude: cefaleea provocata de tensiune
(G44.2)

F55 Folosire daunatoare de substante
nedeterminand dependenta
O larga varietate de medicamente si
remedii populare pot fi implicate, dar
grupurile foarte importante sunt: (a) medicamentele psihotrope care nu produc dependenta, cum ar fi antidepresivele, (b)
laxativele, si (c) analgezicele care pot fi
cumparate fara prescriere medicala, cum ar fi aspirina si paracetamolul.
Folosirea persistenta a acestor substante
implica deseori contacte care nu sunt necesare cu profesionistii medicali sau cu echipele acestora, si este uneori insotita de
efectele fizice daunatoare ale substantelor.
Incercarile de a convinge sa nu se foloseasca substanta sau de a se interzice folosirea ei intampina de multe ori
rezistenta; aceasta se poate produce pentru
laxative si analgezice, in ciuda avertismentelor despre vatamarea fizica (sau chiar dezvoltarea ei), cum ar fi
disfunctia renala sau tulburarile
electrolitice. Cu toate ca este clar de obicei ca pacientul are o motivatie serioasa pentru a lua substanta, simptomele de dependenta
sau sevraj nu se dezvolta ca in cazul
substantelor psihoactive specificate la F10-F19.
Obiceiul de a lua laxative
Tulburare de folosire a: – antiacidelor – remediilor pe baza de plante sau populare
– steroizilor sau hormonilor
– vitaminelor
Exclude: tulburarea de folosire a
substantelor psihoactive care
produc dependenta (F10-
F19)
F55.0› Antidepresive
F55.1› Laxative
F55.2› Analgezice
F55.3› Antiacide
F55.4› Vitamine
F55.5› Steroizi sau hormoni
F55.6› Remedii specifice din plante sau populare
F55.8› Alte substante care nu produc
dependenta
F55.9› Nespecificate

F59 Sindroame comportamentale
nespecificate asociate perturbarilor fiziologice si factorilor fizici
Disfunctia fiziologica psihogena NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 129Tulburari de personalitate si de
comportament la adulti (F60-F69)

Acest bloc include o varietate de afectiuni si tipare
de comportament semnificative clinic ce tind sa fie
persistente si apar ca expresia stilului de viata al
individului si modului de a stabili raporturi cu el
insusi sau ea insasi si cu altii. Unele din aceste afectiuni si tipare de comportament apar timpuriu in cursul dezvoltarii individuale, ca rezultat atat al
factorilor constitutionali cat si al experientei sociale,
in timp ce altele se dobandesc mai tarziu in cursul vietii. Tulburarile de personalitate specifice (F60.-), alte tulburari de personalitate si mixte (F61.-), si
schimbarile de personalitat e durabile (F62.-) sunt
tipare de comportament durabile si adanc inradacinate, manifestandu-se ca raspunsuri inflexibile la un larg evantai de situatii sociale si
personale. Ele reprezinta deviatii semnificative sau
extreme de la modul in care individul obisnuit dintr-o cultura data percepe, gandeste, simte si, mai ales, are legatura cu altii. Asemenea tipare de
comportament tind sa fie st abile si cuprind multiple
domenii ale comportamen tului si functionarii
psihologice. Ele sunt in mod frecvent, dar nu intotdeauna, asociate cu diferite grade de suferinta
subiectiva si probleme de performanta sociala.

F60

 0512 Tulburari de personalitate
specifice
Sunt perturbari severe in personalitatea si
tendintele comportamentale ale
individului; nu rezulta direct dintr-o
boala, vatamare sau alta leziune pe creier sau din alta tulburare psihiatrica; implicand de obicei mai multe zone ale
personalitatii; aproape intotdeauna
asociate cu o suferinta personala considerabila si o bulver sare sociala; si se
manifesta de obicei din copilarie sau
adolescenta si continua in perioada
adulta.

F60.0 Tulburare de personalitate paranoida
Tulburare de personalitate caracterizata
prin sensibilitate excesiva la intreruperi, neiertarea insultelor; suspiciune si o
tendinta de a denatura experienta prin
interpretarea gresita a actiunilor neutre sau prietenesti ale altora ca fiind ostile sau
dispretuitoare; suspiciu ne recurenta, fara
justificare, privind fidelitatea sexuala a
sotului/sotiei sau a partenerului sexual; si un simt combativ si tenace al drepturilor proprii. Poate exista o auto-importanta
excesiva si exista deseori o auto-referire
excesiva. Personalitate (tulburare de):
– paranoida expansiva
– fanatica – paranoida – certareata
– paranoida sensibila
Exclude: paranoia:
– NOS (F22.0)
– cverulenta (F22.8)
paranoida:
– psihoza (F22.0)
– schizofrenia (F20.0)
– stare (F22.0)
F60.1 Tulburare de personalitate schizoida
Tulburare de personalitate caracterizata
printr-o restrangere a contactelor afective,
sociale si altele cu o preferinta pentru fantezie, activitati solitare si introspectie. Exista o capacitate limitata de a-si
exprima sentimentele si a experimenta
placerea.
Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
tulburarea deliranta (F22.0)
tulburarea schizoida a
copilariei (F84.5)
schizofrenia (F20.-)
tulburarea schizotipala (F21)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 130 F60.2 Tulburare de personalitate disociala
Tulburare de personalitate caracterizata
printr-un dispret fata de obligatiile sociale si o indiferenta rece fata de sentimentele
altora. Exista o diferenta considerabila
intre comportament si normele sociale existente. Comportamentul nu este modificabil usor printr-o experienta
nefavorabila, incluzand pedeapsa. Exista
o toleranta scazuta in privinta frustrarii si o limita minima de descarcare a agresiunii, incluzand violenta; exista
tendinta de a blama pe altii sau de a oferi
rationari plauzibile pentru comportamentul care a dus pacientul in conflict cu societatea.

Personalitate (tulburare de): – amorala – antisociala
– asociala
– psihopata – sociopata
Exclude: tulburarile de conduita (F91.-)
tulburarea de personalitate
instabila emotional (F60.3)
F60.3 Tulburare de personalitate instabila
emotional
Tulburare de personalitate caracterizata
printr-o tendinta definita de a actiona impulsiv si fara a lua in considerare
consecintele; dispozitia este imprevizibila
si capricioasa. Exista o predispozitie la izbucniri emotionale si o incapacitate de a controla exploziile comportamentale.
Este o tendinta catre un comportament
certaret si catre conflicte cu altii, mai ales atunci cand actiunile impulsive sunt
contracarate sau impiedicate. Se pot
distinge doua tipuri: tipul impulsiv,
caracterizat predomin ant de instabilitate
emotionala si lipsa controlului asupra
impulsului, si tipul de limita, caracterizat
in plus prin perturbari ale imaginii de
sine, scopuri si preferinte personale, prin sentimente cronice de vid, prin relatii intense si instabile interpersonale si
printr-o tendinta de comportament auto-
distructiv, incluzand ge sturi si incercari de
sinucidere.
Exclude: tulburarea de personalitate
disociala (F60.2)
F60.30› Tip impulsiv
Personalitate (tulburare de):
– agresiva
– exploziva F60.31› Tip limita
F60.4 Tulburare de personalitate histrionica
Tulburare de personalitate caracterizata
prin afectivitate superficiala si labila, auto-
dramatizare, teatralitate, exprimare exagerata a emotiil or, sugestibilitate,
egocentrism, ingaduin ta fata de propriile
slabiciuni, lipsa de consideratie fata de
altii, sentimente usor de ranit si cautare
continua pentru apreciere, excitatie si atentie.

Personalitate (tulburare de): – isterica – psiho-infantila
F60.5 Tulburare de personalitate anancastica
Tulburare de personalitate caracterizata prin sentimente de dubiu, perfectionism, constiinciozitate excesiva, verificarea si
preocuparea pentru de talii, incapatanare,
prudenta si rigiditate. Pot exista ganduri sau impulsuri insistente si suparatoare care nu ating severitatea unei tulburari
obsesiv-compulsive.
Personalitate (tulburare de): – compulsiva
– obsesiva
– obsesiv-compulsiva
Exclude: tulburarea obsesiv-compulsiva
(F42.-)
F60.6 Tulburare de personalitate anxioasa
[evitanta]
Tulburare de personalitate caracterizata
prin sentimente de tensiune si teama,
insecuritate si inferioritate. Exista o continua dorinta arzatoare de a fi dorit si acceptat, o hipersensibilitate la critica si
indepartare cu atasamente personale
restranse, si o tendinta de a evita anumite activitati printr-o exagerare obisnuita a pericolelor sau riscurilor potentiale in
situatii de zi cu zi.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 131F60.7 Tulburare de personalitate dependenta
Tulburare de personalitate caracterizata
printr-o incredere predominanta si pasiva in alte persoane pentru ca acestea sa ia
decizii de viata majore sau minore, frica
mare de abandon, sentimente de neajutorare si incompetenta, consimtamant pasiv la dorintele
varstnicilor si ale altora, si un raspuns slab
la cerintele vietii zilnice. Lipsa de vigoare se poate manifesta ea insasi in domeniile intelectuale sau emotionale; deseori exista
o tendinta de a transf era responsabilitatea
altora. Personalitate (tulburare de):
– astenica
– neadecvata – pasiva – auto-aparare
F60.8 Alte tulburari specifice de personalitate
Personalitate (tulburare de): – tip 'fara indoieli'
– excentrica
– imatura – narcisista – pasiv-agresiva
– psiho-nevrotica
F60.9 Tulburare de personalitate,
nespecificata
Nevroza de caracter NOS
Personalitate patologica NOS

F61 Tulburari mixte de personalitate si
altele
Aceasta categorie este destinata
tulburarilor de personalitate care sunt deseori dificile dar nu demonstreaza
tiparul specific al simptomelor ce
caracterizeaza tulburarile descrise la F60.-.
Ca rezultat, ele sunt deseori mai dificil de dignosticat decat tulburarile de la F60.-.

Exemplele includ: – tulburari de personalitate cu trasaturi ale mai multor tulburari de la F60.- dar fara
un set de simptome pr edominante care ar
permite un diagnostic mai specific – schimbari de personalitate dificile, neclasificabile la F60.- sau F62.-, si
considerate ca secund are unui diagnostic
principal acordat unei tulburari de anxietate sau afective coexistente
Exclude: trasaturi de personalitate
accentuate (Z73.1)

F62 Schimbari durabile de
personalitate, care nu pot fi atribuite unei leziuni si boli
cerebrale
Tulburarile de personalitate si
comportament la adult care s-au dezvoltat la persoane fara vreo tulburare anterioara
ca urmare a expunerii la un factor de
stress catastrofic sau prelungit in mod excesiv sau ca urmare a unei boli psihiatrice severe. Aceste diagnostice ar
trebui sa fie puse numai atunci cand
exista evidenta unei schimbari definite si durabile in tiparul unei persoane privind perceptia, legatura sau gandirea asupra
mediului inconjurator si a lui sau a ei
insasi. Schimbarea de personalitate ar trebui sa fie semnificativa si sa fie asociata cu un comportament inflexibil si cu
defect de adaptare absent inaintea
experientei patogene. Schimbarea nu ar trebui sa fie o manifestare directa a altei tulburari mentale sau un simptom
rezidual al vreunei tulburari mentale
anterioare.
Exclude: tulburarea comportamentala
si de personalitate datorita
bolii, vatamarii si disfunctiei
cerebrale (F07.-)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 132 F62.0 Schimbare durabila de personalitate
dupa o experienta catastrofica
Schimbare de personalitate, prezenta
pentru cel putin doi ani, ca urmare a
expunerii la un factor de stress catastrofic. Stressul trebuie sa fie atat de intens incat sa nu fie necesara luarea in
consideratie a vulnerabilitatii personale
pentru a explica efectul sau profund asupra personalitatii. Tulburarea este caracterizata printr-o atitudine ostila sau
de neincredere fata de lume, retragere
sociala, sentimente de vid sau deznadejde, un sentiment cronic de 'a sta ca pe ghimpi' ca si cand ar fi amenintat
constant, si instrainare. Tulburarea de
stress post-traumatic (F43.1) poate sa preceada acest tip de schimbare de personalitate.

Schimbare de personalitate dupa: – experiente in lagar de concentrare – dezastre
– prelungita:
– captivitate cu o posibilitate iminenta
de fi ucis – expunere la situatii reprezentand un
pericol vital, cum ar fi victima unui act de
terorism – tortura
Exclude: tulburarea de stress post-
traumatic (F43.1)

F62.1 Schimbare durabila de personalitate
dupa o boala psihiatrica
Tulburare de personalitate, persistand cel
putin doi ani, care este atribuita
experientei traumatice privind suferinta in urma unei boli psihiatrice severe. Schimbarea nu poate fi explicata printr-o
tulburare de personalitate anterioara si ar
trebui sa fie diferentiata de schizofrenia reziduala si alte stari de recuperare incompleta in urma unei tulburari
mentale anterioare. Aceasta tulburare este
caracterizata printr-o dependenta si atitudine de cerere excesiva fata de altii; convingerea de a fi schimbat sau
stigmatizat de boala ducand la o
incapacitate de a forma si a mentine relatii
stranse si de incredere personale si la
izolare sociala; pasiviat e, interese reduse si
implicare scazuta in activitati de recreere;
plangeri persistente de a fi bolnav, care pot fi asociate cu plangeri hipocondriacale si un comportament de
bolnav; dispozitie disforica sau labila
neprovocata de prezenta unei tulburari mentale curente sau tulburari mentale anterioare cu simptome afective
reziduale; si probleme de lunga durata de
functionare sociala si ocupationala.
F62.8 Alte schimbari durabile de
personalitate
Sindrom de personalitate cu dureri
cronice
F62.9 Schimbare durabila de personalitate,
nespecificata

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 133F63 Tulburari de impulsuri si obiceiuri
Aceasta categorie include anumite
tulburari de comportament care nu sunt clasificabile la alte categorii. Ele sunt
caracterizate prin acte repetate care nu au
o motivatie rationala clara, nu pot fi controlate si daun eaza in general
intereselor proprii ale pacientului si celor
apartinand altor oameni. Pacientul sustine
ca are un comportament asociat cu impulsuri de a actiona. Cauza acestor tulburari nu este inteleasa si tulburarile
sunt grupate impreuna din cauza
asemanarilor descriptive largi, nu pentru ca ele sunt cunoscute a avea in comun oricare alte trasaturi importante.
Exclude: folosirea abuziva obisnuita de
alcool sau substante psihoactuve (F10-F19)
tulburarile de impulsuri si
obiceiuri implicand
comportamentul sexual
(F65.-)
F63.0 Patologia jocurilor de noroc
Tulburarea consta in episoade frecvente,
repetate de a juca jocuri de noroc
dominand viata pacientului in detrimentul
valorilor si angajamentelor sociale, profesionale, materiale si familiale.
Jucarea compulsiva de jocuri de noroc
Exclude: jucarea excesiva de jocuri de
noroc de catre pacientii maniaci (F30)
jocuri de noroc si pariuri NOS
(Z72.6)
jucarea de jocuri de noroc in
tulburarea de personalitate disociala (F60.2)

F63.1 Incendiere patologica [piromanie]
Tulburare caracterizata prin actiuni sau
tentative multiple de a da foc proprietatii
sau altor obiecte, fara un motiv aparent, si
printr-o preocupare persistenta cu
persoane care au legatura cu focul si arderea. Acest comportament este deseori asociat cu sentimentele de tensiune
crescanda inaintea actiunii si de excitatie
intensa imediat dupa aceea.
Exclude: incendierea (de catre) (prin)
(in):
– adult cu tulburarea de
personalitate disociala
(F60.2)
– alcool sau intoxicatie cu
substante psihoactive (F10-
F19 cu al patrulea caracter obisnuit .0)
– ca motiv de punere sub
observatie pentru
suspiciunea de tulburare mentala (Z03.2)
– tulburarile de conduita
(F91.-)
– tulburarile mentale
organice (F00-F09)
– schizofrenie (F20.-)
F63.2 Furt patologic [cleptomanie]
Tulburare caracterizata prin esecul repetat
de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt dobandite pentru folosire
personala sau castig de bani. Obiectele
pot in schimb sa fie inlaturate, aruncate, date de pomana sau depozitate. Acest comportament este insotit deobicei de o
stare crescanda de tensiune inainte, si de
o stare de satisfactie in timpul si imediat dupa actiune.
Exclude: tulburarea depresiva asociata
cu furtul (F31-F33)
tulburari mentale organice
(F00-F09)
furtul din magazin ca motiv
pentru punerea sub
observatie pentru
suspiciunea de tulburare mentala (Z03.2)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 134 F63.3 Trichotilomanie
O tulburare caracterizata prin pierderea
vizibila de par datorita unui esec recurent de a rezista impulsurilor de smulgere a
parului din cap. Smulgerea parului este
precedata deobicei de o tensiune cres-canda si este urmata de o stare de usurare sau de satisfactie. Acest diagnostic nu ar
trebui sa fie pus daca exista o inflamare
pre-existenta a pielii sau daca smulgerea parului este ca raspuns la o idee deliranta sau la o halucinatie.
Exclude: tulburarea de miscare
stereotipa cu jumulirea parului (F98.4)
F63.8 Alte tulburari de impulsuri si de
obiceiuri
Alte tipuri de comportament cu defect de
adaptare repetat in mod persistent care
nu sunt secundare unui sindrom psihiatric
recunoscut, si in care se pare ca pacientul
esueaza in mod repetat in a rezista impulsurilor de a adopta acest
comportament. Exista o perioada
prodromala a tensiunii cu un sentiment de descarcare in momentul actiunii.
Tulburare exploziva intermitenta.
F63.9 Tulburare de impulsuri si obiceiuri,
nespecificate

F64 Tulburari de identitate sexuala
F64.0 Transsexualism
O dorinta de a trai si de a fi acceptat ca
un membru al sexului opus, de obicei
insotita de un sentiment de discomfort
sau neadaptare la propriul sex anatomic si o dorinta de a suferi o interventie chirurgicala si tratament hormonal pentru
a-si face propriul corp tot atat de
compatibil pe cat posibil cu sexul preferat.
F64.1 Travestism bivalent
Purtarea de imbracaminte a sexului opus pentru o perioada de timp a existentei individului pentru a se bucura de o experienta temporara prin care apartine
sexului opus, dar fara vreo dorinta de
schimbare permanenta a sexului sau de transformare chirurgicala asociata si fara excitare sexuala care sa insoteasca
schimbarea imbracamintii.
Tulburare de identitate sexuala in adolescenta sau maturitate, tip
netranssexual
Exclude: travestismul fetisist (F65.1) F64.2 Tulburare de identitate sexuala a
copilariei
O tulburare, de obicei manifestata in
prima copilarie (si intotdeauna cu mult
inainte de pubertate), caracterizata printr-o suferinta persistenta si intensa privind propriul sex, impreuna cu o dorinta de a
fi (sau insistenta ca deja este) membru al
sexului opus. Exista o preocupare intensa in ceea ce priveste imbracamintea si activitatile sexului opus si de repudiere a
propriului sex. Pentru a pune un
diagnostic este nevoie de o perturbare profunda a identitatii sexuale normale; numai apucaturile baietesti la fete si
comportament de fata la baieti nu sunt
suficiente. Tulburarile de identitate sexuala la indivizii care au atins sau tocmai intra la pubertate nu ar trebui sa
fie clasificate aici, ci la F66.-.
Exclude: orientarea sexuala
egodistonica (F66.1)
tulburarea de maturizare
sexuala (F66.0)
F64.8 Alte tulburari de identitate sexuala
F64.9 Tulburari de identitate sexuala,
nespecificate
Tulburare privind rolul sexului NOS

F65 Tulburari de pref erinta sexuala
Include: parafiliile
F65.0 Fetisism
Incredere acordata unor obiecte
neanimate ca stimuli pentru excitare
sexuala si satisfactie sexuala. Multe fetisuri sunt extensii ale corpului uman, cum ar fi articole de imbracaminte sau
incaltaminte. Alte exemple obisnuite sunt
caracterizate prin unele texturi speciale, cum ar fi cauciuc, plastic sau piele. Obiectele fetis variaza dupa importanta
lor fata de individ. In unele cazuri ele
servesc simplu la intarirea excitarii sexuale produsa pe cai normale (de ex, il face pe partener sa poarte o imbracaminte
anume).

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 135F65.1 Travestismul fetisist
Purtarea imbracamintii sexului opus
pentru a obtine in principal excitarea sexuala si pentru a crea infatisarea unei
persoane de sex opus. Travestismul
fetisist se distinge de travestismul transsexual prin asocierea lui clara cu excitarea sexuala si cu dorinta puternica
de a indeparta imbracamintea odata ce
orgasmul se produce, iar excitarea sexuala scade. El se poate produce ca o faza timpurie in dezvoltarea
transsexualismului.
Fetisism de travestire
F65.2 Exhibitionism
O tendinta recurenta sau persistenta de a expune organele genitale strainilor (deobicei sexului opus) sau oamenilor din
locurile publice, fara a invita sau a
intentiona un contact mai strans. Exista, de obicei, dar nu invariabil, excitare sexuala in momentul expunerii si actul
este urmat in mod obisnuit de
masturbatie.
F65.3 Voyerism
O tendinta recurenta sau persistenta de a
privi persoanele care au o relatie sexuala
sau un comportament intim, cum ar fi dezbracatul. Aceasta se realizeaza fara ca
persoanele respective observate sa fie
constiente de aceasta, si duce de obicei la
excitare sexuala si masturbatie.
F65.4 Pedofilie
O preferinta pentru copii, baieti sau fete
sau ambii, de obicei de varsta
prepubertala sau varsta pubertala precoce.
F65.5 Sado-masochism
O preferinta pentru activitate sexuala care
implica provocarea de durere sau umilinta
sau aservire. Ne referim la masochism daca subiectul prefera sa fie obiectul unei asemenea stimulari; daca este executantul,
atunci vorbim despre sadism. Un individ
poate deseori sa obtina o excitare sexuala atat printr-un comportament masochist cat si printr-unul sadic.

Masochism Sadism
F65.6 Tulburari multiple de preferinta
sexuala
Uneori o persoana poate prezenta mai
multe preferinte sexuale decat una
singura, nici una nefiind pe primul plan.
Cea mai obisnuita combinatie este feti-sismul, travestirea si sado-masochismul. F65.8 Alte tulburari de preferinta sexuala
O varietate de alte tipare ale preferintei si activitatii sexuale, incluzand apeluri telefonice obscene, frecarea corpului de o
alta persoana in locuri publice aglomerate,
activitate sexuala cu animale si folosirea strangularii si anoxiei pentru intensificarea excitarii sexuale.

Frecare Necrofilie
F65.9 Tulburari de preferenta sexuala,
nespecificate
Deviere sexuala NOS

F66 Tulburari de comportament si
psihologice asociate cu dezvoltarea si orientarea sexuala
Nota:Orientarea sexuala prin ea insasi
nu urmeaza sa fie considerata ca o tulburare
F66.0 Tulburare de maturitate sexuala
Pacientul sufera de incertitudine privind
identitatea sau orientarea lui/ei sexuala, provocandu-i anxietate sau depresie. Aceasta se produce de cele mai multe ori
la adolescentii care nu sunt siguri daca
sunt homosexuali, heterosexuali sau
bisexuali in orientarea lor sau la indivizii care, dupa o perioada de orientare sexuala
aparent stabila (deseori intr-o relatie de
lunga durata), descopera ca orientarea lor sexuala se schimba.
F66.1 Orientara sexuala egodistonica
Identitatea sexului sau preferinta sexuala (heterosexaula, homosexuala, bisexuala sau prepubertala) nu sta sub semnul
indoielii, dar individul doreste ca acestea
sa fie diferite din cauza tulburarilor asociate de comportament si psihologice si poate solicita tratament pentru
schimbare.
F66.2 Tulburare de relatii sexuale
Identitatea sexului sau orientarea sexuala
(heterosexuala, homosexuala sau
bisexuala) este responsabila pentru
dificultatile de formare sau mentinere a unei relatii sexuale cu un partener.
F66.8 Alte tulburari de dezvoltare
psihosexuala
F66.9 Tulburare de dezvoltare psihosexuala,
nespecificata

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 136 F68 Alte tulburari de personalitate si
comportament la adult
F68.0 Dezvoltare a simptomelor fizice din
motive psihologice
Simptomele fizice compatibile si datorite
initial unei tulburari, boli sau incapacitati fizice confirmate devin exagerate sau
prelungite din cauza starii psihologice a
pacientului. In mod obisnuit, pacientul este foarte ingrijorat de aceasta durere sau incapacitate, si isi face deseori griji, care
pot fi justificate, privind posibilitatea unei
dureri sau incapacitati prelungite sau progresive.
Nevroza de compensatie
F68.1 Producere intentionata sau simulare a
simptomelor sau incapacitatii, fie fizice, fie psihologice [tulburare
artificiala]
Pacientul simuleaza simptome in mod
repetat fara nici un motiv clar si isi poate
chiar pricinui automutilare pentru a
produce simptome sau semne. Motivarea este obscura si probabil de natura interna cu scopul de a adopta rolul de bolnav.
Tulburarea este deseori combinata cu
tulburari marcate de personalitate si relatii.
Sindromul adresabilitatii frecvente pentru
spitalizare Sindromul Münchausen Pacient itinerant
Exclude: dermatita autoprodusa
(L98.1)
persoana care simuleaza
boala (cu motivare clara) (Z76.5)
F68.8 Alte tulburari specificate de
personalitate si de comportament la
adult
Tulburare de caracter NOS
Tulburare de relatii NOS

F69 Tulburare nespecificata de
personalitate si de comportament la adult

Retardare mentala (F70-F79)
 0531
O afectiune de dezvoltare intrerupta sau incompleta
a intelectului, care este ca racterizata in special prin
deficienta unor abilitati manifestate in perioada de
dezvoltare, abilitati care contribuie la intregul nivel al inteligentei, adica abilitati cognitive, de limbaj, motrice si sociale. Retardarea se poate produce cu
sau fara vreo alta afectiune mentala sau fizica.
Gradele de retardare mentala sunt estimate in mod conventional prin teste de inteligenta standardizate.
Acestea pot fi suplimentate prin scari gradate care
evalueaza adaptarea sociala intr-un mediu dat. Aceste masuri furnizeaza o indicatie aproximativa a gradului de retardare mentala. De asemenea,
diagnosticul va depinde de evaluarea totala a
functionarii intelectuale efectuata de catre un diagnostician abilitat.
Abilitatile intelectuale si adaptarea sociala se pot
schimba in timp, si, oricat de putin, se pot imbunatati ca rezultat al antrenamentului sau reabilitarii. Diagnosticul ar trebui sa se bazeze pe
nivelele prezente de functionare.
Folositi un cod aditional pentru a identifica afectiunile asociate, cum ar fi autismul, alte tulburari
de dezvoltare, epilepsia, tu lburarile de conduita sau
handicapul fizic sever. Urmatoarele subdiviziuni cu patru caractere sunt
folosite la categoriile F 70-F79 pentru a identifica
extinderea deficientei de comportament: .0 Cu declararea unei deficiente minime de
comportament sau a nici uneia
.1 Deficienta semnificativa a comportamentului necesitand atentie sau
tratament
.8 Alte deficiente ale comportamentului
.9 Fara mentionarea deficientei
comportamentului

F70 Retardare mentala usoara
Interval aproximativ de IQ de la 50 pana la
60 (la adulti, varsta mentala de la 9 la sub 12
ani). Probabil rezulta unele dificultati de
invatare la scoala. Multi adulti vor fi in stare
sa munceasca si sa me ntina relatii sociale
bune, avand contributii in societate.
Include: arieratia mentala usoara
subnormalitatea intelectuala
usoara

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 137F71 Retardare mentala moderata
Interval aproximativ al IQ de la 35 pana la
49 (la adulti, varsta mentala de la 6 la sub 9 ani). Probabil rezulta in tarzieri marcate de
dezvoltare in copilarie, dar cei mai multi pot
invata sa dezvolte un oarecare grad de
independenta in ingrijirea proprie si sa dobandeasca o comunicare adecvata si
abilitati conventionale. Adultii vor avea
nevoie de diferite grade de sprijin pentru a trai si munci in comunitate.
Include: subnormalitatea intelectuala
moderata

F72 Retardare mentala severa
Interval aproximativ al IQ de la 20 pana la
34 (la adulti, varsta mentala de la 3 la sub 6 ani). Probabil rezulta o continua necesitate de sprijinire.
Include: subnormalitatea mentala severa

F73 Retardare mentala profunda
IQ sub 20 (la adulti, varsta mentala sub 3
ani). Rezulta limitarea grava in ingrijirea
proprie, continenta, comunicare si mobilitate.
Include: subnormalitatea mentala
profunda

F78 Alta retardare mentala

F79 Retardare mentala nespecificata
Include: mentala:
– deficienta NOS
– subnormalitate NOS

Tulburari de dezvoltare psihologica
(F80-F89)

Tulburarile incluse in aces t bloc au in comun: (a)
debut invariabil in perioada primei copilarii sau copilariei; (b) deficienta sau intarziere in dezvoltarea
functiilor care sunt stra ns legate de maturizarea
biologica a sistemului nervos central; si (c) o evolutie stabila fara remisiuni si recaderi. In cele mai multe cazuri, functiile afectate includ limbajul,
abilitatile vizualo-spatiale si coordonarea motrica.
De obicei, intarzierea sau deficienta este prezenta din momentul in care a putut fi depistata cu siguranta si va scadea progresiv pe masura ce
copilul inainteaza in varsta, cu toate ca raman
deseori deficite usoare in viata adulta.

F80 Tulburari de dezvoltare specifice
privind vorbirea si limbajul
Tulburari in care ti parele normale de
dobandire a limbajului sunt peturbate din
stadiile timpurii ale dezv oltarii. Afectiunile
nu sunt direct atribuibile anomaliilor neurologice sau mecanismului vorbirii,
deficientelor senzoriale, retardarii mentale
sau factorilor de me diu.Tulburarile de
dezvoltare specifice privind vorbirea si limbajul sunt deseori urmate de probleme
asociate, cum ar fi dificultatile de citire si
scriere, anomaliile din relatiile interpersonale si tulburarile emotionale si de comportament.
F80.0 Tulburare specifica de articulare a vorbirii
O tulburare de dezvoltare specifica in care folosirea de catre copil a suntelor vorbirii
este sub nivelul adecvat varstei sale mentale,
dar in care exista un nivel normal al abilitatilor de limbaj.
Tulburare de dezvoltare:
– fonologica – privind articularea vorbirii Distalie
Tulburare functionala de articulare a vorbirii
Lalopatie
Exclude: deficienta de arti culare a vorbirii
(datorita):
– afaziei NOS (R47.0)
– apraxiei (R48.2)
– pierderii auzului (H90-H91)
– retardarii mentale (F70-F79)
– cu tulburarea de dezvoltare a
limbajului:
– expresiv (F80.1)
– receptiv (F80.2)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 138 F80.1 Tulburare de limbaj expresiv
O tulburare specifica de dezvoltare in care
abilitatea unui copil de a folosi un limbaj de
vorbire expresiva este in mod marcat sub
nivelul adecvat pentru varsta sa mentala, dar
in care intelegerea limbajului este in limite normale. Pot exista sau nu anomalii in articulare.

Disfazia sau afazia de dezvoltare, tipul expresiv
Exclude: afazia dobandita cu epilepsie
[Landau-Kleffner] (F80.3)
disfazia sau afazia de
dezvoltare, tipul receptiv (F80.2)
disfazia sau afazia NOS (R47.0)
mutismul electiv (F94.0)
retardarea mentala (F70-F79)
tulburarea profunda de
dezvoltare (F84.-)
F80.2 Tulburare de limbaj receptiv
O tulburare specifica de dezvoltare in care
intelegerea de catre copil a limbajului este sub nivelul adecvat pentru varsta sa mentala.
In aproape toate cazurile limbajul expresiv
va fi de asemenea afectat in mod marcat, iar anomaliile de producere a sunetului cuvantului sunt obisnuite.

Deficienta auditiva congenitala Dezvoltare: – disfazia, afazia, ti pul receptiv (de)
– afazia Wernicke (de)
Surditate verbala
Exclude: afazia dobandita cu epilepsie
[Landau-Kleffner] (F80.3)
autismul (F84.0-F84.1)
disfazia si afazia:
– tipul expresiv (F80.1)
– NOS (R47.0)
mutismul electiv (F94.0)
intarzierea de limbaj datorita
surditatii (H90-H91)
retardarea mentala (F70-F79)

F80.3 Afazie dobindita cu epilepsie [Landau-
Kleffner]
O tulburare in care copilul, facand un
progres normal anterior in dezvoltarea
limbajului, pierde abilitatile de limbaj atat expresiv cat si receptiv dar isi pastreaza in general inteligenta; debutul tulburarii este
insotit de anomalii paro xistice observabile la
EEG, si, de asemenea, de atacuri de epilepsie in majoritatea cazurilor. Debutul este de obicei intre varstele de trei si sapte
ani, cu abilitati care s-au pierdut in cateva
zile sau saptamani. Asocierea temporala dintre debutul atacurilor si pierderea limbajului este variabila, cu una precedand-o
pe cealalta (indiferent de ordine) de la cateva
luni pana la doi ani. S-a sugerat ca posibila cauza a acestei tulburari un proces encefalitic inflamator. Aproximativ doua
treimi din pacienti raman cu un deficit de
limbaj receptiv mai mult sau mai putin sever.
Exclude: afazia (datorita):
– autismului (F84.0-F84.1)
– tulburarilor dezintegrative ale
copilariei (F84.2-F84.3)
– NOS (R47.0)
F80.8 Alte tulburari de dezvoltare a vorbirii si
limbajului
Vorbire sopotita, sasaita
F80.9 Tulburare de dezvoltare a vorbirii si
limbajului, nespecificata
Tulburare de limbaj NOS

F81 Tulburari specifice de dezvoltare
privind abilitatile scolare
Tulburari in care tiparele normale ale
dobandirii abilitatilor sunt perturbate din
stadiile timpurii ale dezvoltarii. Aceasta nu este simplu o consecinta a lipsei posibilitatii de a invata, nu este numai un rezultat al
retardarii mentale, si nu se datoreaza vreunei
forme de trauma sau boala cerebrala dobandita.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 139F81.0 Tulburari specifice de citire
Trasatura principala este o deficienta
specifica si semnificativa in dezvoltarea abilitatilor de citire care nu se
justifica numai
prin varsta mentala, problemele de acuitate
vizuala sau scolarizare necorespunzatoare. Abilitatea de intelegere a citirii, recunoasterea cuvantului citit, abilitatea de
citire orala si efectuarea sarcinilor necesitand
citirea pot fi toate afectate. Dificultatile de rostire si ortografie sunt asociate in mod frecvent cu tulburarea specifica de citire si
deseori raman in adolescenta chiar dupa ce
s-au facut unele progrese in citire. Tulburarile specifice de dezvoltare a citirii sunt precedate in mod obisnuit de un istoric
al tulburarilor de dezvoltare a vorbirii sau
limbajului. Tulburarile asociate emotionale si comportamentale sunt obisnuite in perioada varstei de scolarizare.

'Citirea inversata' Dislexia de dezvoltare Retardarea specifica privind citirea
Exclude: alexia NOS (R48.0)
dislexia NOS (R48.0)
dificultatile de citire secundare
tulburarilor emotionale (F93.-)
F81.1 Tulburari specifice de rostire si ortografie
Trasatura princiapla este o deficienta
specifica si semnificativa in dezvoltarea
abilitatilor de rostire si ortografie in absenta
unui istoric al tulburarii specifice de citire, care nu se justifica numai prin varsta mentala mica, probleme de acuitate vizuala
sau scolarizare necorespunzatoare.
Abilitatea de rostire si cea de scriere corecta a cuvintelor sunt ambele afectate.
Retardare specifica de rostire (fara
tulburarea de citire)
Exclude: agrafia NOS (R48.8)
dificultati de rostire si
ortografie:
– asociate cu tulburarea de
citire (F81.0)
– datorite predarii
necorespunzatoare (Z55.8)

F81.2 Tulburare specifica privind abilitatile
aritmetice
Implica o deficienta specifica in abilitatile
aritmetice care nu se explica numai pe baza
retardarii mentale generale sau scolarizarii necorespunzatoare. Deficitul priveste stapanirea abilitatilor de baza privind mai
degraba calcularea adunarii, scaderii,
inmultirii si impartirii decat abilitatile matematice mai abstracte implicate in algebra, trigonometrie, geometrie sau
calculul infinitezimal.
Dezvoltare: – acalculia (de)
– tulburarea de dezvoltare aritmetica
– sindromul Gerstmann
Exclude: acalculia NOS (R48.8)
dificultatile aritmetice:
– asociate cu o tulburare de
citire sau rostire si ortografie
(F81.3)
– datorite predarii
necorespunzatoare (Z55.8)
F81.3 Tulburare mixta de abilitati scolare
O categorie reziduala rau definita a
tulburarilor in care atat abilitatile aritmetice
cat si cele de citire sau rostire si ortografie sunt alterate in mod se mnificativ, dar in care
tulburarea nu se exp lica numai in termenii
retardarii mentale generale sau scolarizarii
necorespunzatoare. Ar trebui sa fie folosita pentru tulburarile care intrunesc criteriile atat pentru F81.2 cat si fie pentru F81.0, fie
pentru F81.1.
Exclude: specifica:
– tulburarea de abilitati
aritmetice (F81.2)
– tulburarea de citire (F81.0)
– tulburarea de rostire si
ortografie (F81.1)
F81.8 Alte tulburari de dezvoltare a abilitatilor
scolare
Tulburarea de dezvoltare a scrierii expresive
F81.9 Tulburare de dezvoltare a abilitatilor
scolare, nespecificata
Incapacitatea de dobandire a cunostintelor
NOS
Invatare:
– incapacitatea (de) NOS – tulburarea (de) NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 140 F82 Tulburare de dezvoltare specifica a
functiei motorii
O tulburare in care trasatura principala este
o deficienta serioasa in dezvoltarea
coordonarii motorii care nu se explica in
termenii retardarii intele ctuale generale sau
vreunei tulburari neurologice dobandite sau
congenitala specifica. Cu toate acestea, o
examinare clinica atenta arata in cele mai multe cazuri imaturitati marcate de dezvoltare neurologica, de exemplu miscari
coreiforme ale membrelor fara suport sau
sinchinezii de imitare si alte trasaturi motorii asociate ca si semnele unei coordonari motorii usor sau fo arte deficiente.

Sindromul copilului impiedicat De dezvoltare: – tulburarea coordonarii
– dispraxia
Exclude: anomaliile de mers si motilitate
(R26.-)
lipsa de coordonare:
– NOS (R27.-)
– secundara retardarii mentale
(F70-F79)

F83 Tulburari de dezvoltare specifice
mixte
O categorie reziduala pentru tulburarile in
care exista o combinatie de tulburari de
dezvoltare specifice privind vorbirea si limbajul, privind abilitatile scolare, si functia motorie, dar in care nici una nu predomina
suficient pentru a constitui un diagnostic
primar. Categoria mixta ar trebui sa fie folosita numai cand exista o suprapunere semnificativa intre fiecare din aceste
tulburari de dezvoltare specifice. Tulburarile
sunt de obicei, dar nu intotdeauna, asociate cu un grad de deficienta generala a functiilor cognitive. Astfel, categoria ar trebui sa fie
folosita cand exista disfunctii care intrunesc
criteriile pentru doua sau mai multe coduri ale F80.-, F81.- si F82.

F84 Tulburari de dezvoltare profunde
Un grup de tulburari caracterizate prin
anomalii calitative de interactiuni sociale reciproce si de tipare de comunicare si prin
totalitatea intereselor si activitatilor
repetitive, stereotipe, restrictive. Aceste anomalii calitative sunt o trasatura profunda a functionarii individului in toate situatiile.

Folositi un cod aditional pentru a identifica orice afectiune medicala si retardare mentala asociate.
F84.0 Autism infantil
Un tip de dezvoltare profunda care se defineste prin: (a) prezenta dezvoltarii
anormale sau alterate care se manifesta
inainte de varsta de trei ani, si (b) tipul caracteristic de dezvoltare a functionarii anormale in toate cele trei zone ale
psihopatologiei: interactiunea sociala
reciproca, comunicarea si comportamentul repetitiv, stereotipic, restrictiv. In plus la aceste trasaturi specifice de diagnostic, sunt
obisnuite si alte probleme nespecifice, cum
ar fi fobiile, tulburarile de somn si de maniera de a manca, accese de furie, si auto-agresiunea.

Tulburare autistica Infantil(a): – autism
– psihoza
Sindromul Kanner
Exclude: psihopatia autistica (F84.5)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 141F84.1 Autism atipic
Un tip de dezvoltare pr ofunda care difera de
autismul infantil fie prin varsta debutului, fie prin esecul de a indeplini toate cele trei
seturi de criterii de diagnostic. Aceasta
subcategorie ar trebui sa fie folosita atunci
cand exista o dezvoltare anormala si alterata care este prezenta numai dupa varsta de trei
ani, si o lipsa a anormalitatilor care pot fi
demostrate in mod sufi cient in una sau doua
din cele trei domenii ale psihopatologiei cerute pentru diagnosticul de autism (adica,
interactiuni sociale reciproce, comunicare, si
comportament repetitiv, stereotipic, restrictiv) in ciuda anormalitatilor caracteristice in alt(e) domeniu(i). Autismul
atipic apare de cele mai multe ori la indivizi
retardati profund si la indivizi cu o tulburare specifica severa de limbaj receptiv.
Psihoza infantila atipica
Retardare mentala cu trasaturi autistice Folositi un cod aditional (F70-F79), daca se
aplica, pentru a identifica retardarea
mentala.
F84.2 Sindromul Rett
O afectiune, pana acum descoperita numai la fete, in care dezvoltarea timpurie aparent normala este urmata de pierderea partiala sau completa a vorbirii si a abilitatilor
locomotorii si a folosirii mainilor, impreuna
cu incetinirea cresterii capului, de obicei cu un debut la varste intre sapte si 24 de luni. Sunt caracteristice pierderea miscarilor
voluntare ale mainilor, stereotipiile de
frangere a mainilor, si hiperventilatia. Dezvoltarea sociala si a jocului sunt stopate, dar interesul social tinde sa fie mentinut.
Ataxia trunchiului si apraxia incep sa se
dezvolte la varsta de patru ani, iar miscarile coreoatetozice urmeaza in mod frecvent. Retardarea mentala severa rezulta aproape
invariabil.

F84.3 Alta tulburare de dezintegrare a copilariei
Un tip de dezvoltare profunda care se defineste printr-o perioada de dezvoltare complet normala inainte de debutul
tulburarii, urmata de o pierdere definitiva a
abilitatilor dobandite anterior in mai multe zone ale dezvoltarii in decurs de cateva luni. In mod tipic, aceasta este insotita de o
pierdere generala a interesului fata de mediul
inconjurator, prin manierisme motorii repetitive stereotipice si prin anormalitati de tip autist in interactiunea sociala si de
comunicare. Se poate observa in unele
cazuri ca tulburarea se datoreaza unei encefalopatii asociate, dar diagnosticul ar
trebui sa fie pus dupa trasaturile
comportamentale.
Dementa infantila Psihoza dezintegrativa
Sindromul Heller
Psihoza simbiotica Folositi un cod aditional pentru a identifica
orice afectiune neurologica asociata.
Exclude: sindromul Rett (F84.2)
F84.4 Tulburare hiperactiva asociata cu
retardare mentala si miscari stereotipice
O tulburare rau definita cu o validitate
nosologica nesigura. Categoria este desemnata pentru a include un grup de copii
cu retardare mentala severa (IQ sub 34) care
au probleme majore de hiperactivitate si de
atentie, ca si comportamente stereotipe. Ei tind sa nu beneficieze de pe urma
medicamentelor stimulatoare (spre
deosebire de cei cu un IQ normal) si pot manifesta o reactie disforica severa (uneori cu retardare psihomotorie) atunci cand li se
dau stimulente. Hiperactivitatea tinde sa fie
inlocuita in adolescenta de hipoactivitate (un tipar care nu este de obicei la copiii hiperkinetici cu inteligenta normala).
Deseori acest sindrom este asociat de
asemenea cu o varietate de intarzieri de dezvoltare, fie specifice, fie globale. Nu se cunoaste in ce masura tiparul
comportamental este o functie a IQ-ului
scazut sau a vatamarii cerebrale organice.

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 142 F84.5 Sindromul Asperger
O tulburare cu o validitate nosologica
nesigura, caracterizata prin acelas tip de anomalii calitative ale interactiunii sociale
reciproce care sunt tipice pentru autism,
impreuna cu o totalitate a intereselor si activitatilor repetitive, stereotipe, restrictive. El difera de autism in principal prin faptul
ca nu exista o intarziere generala sau
retardare in limbaj si in dezvoltarea cognitiva. Aceasta tulburare este asociata deseori cu o neidemanare marcata. Exista o
mare tendinta ca anom aliile sa persiste in
adolescenta si viata adulta. Episoadele psihotice se produc ocazional la inceputul vietii adulte.

Psihopatie autistica Tulburare schizoida a copilariei
F84.8 Alte tulburari profunde de dezvoltare
F84.9 Tulburare profunda de dezvoltare,
nespecificata

F88 Alte tulburari de dezvoltare
psihologica
Agnozie a dezvoltarii

F89 Tulburare de dezvoltare,
nespecificata
Tulburare de dezvoltare NOS

Tulburari comportamentale si
emotionale cu debut de obicei in
copilarie si adolescenta (F90-F98)

F90 Tulburari hiperkinetice
Un grup de tulburari caracterizate printr-un
debut timpuriu (de obicei in primii cinci ani
de viata), lipsa perseverentei in activitatile
care necesita implicare cognitiva, si o tendinta de a trece de la o activitate la alta fara a termina nici una, impreuna cu o
activitate dezorganizata, neregulata si
excesiva. Pot fi asociate multe alte anomalii. Copiii hiperkinetici sunt deseori imprudenti si impulsivi, predispusi la accidente si au
probleme disciplinare mai degraba din cauza
incalcarilor nechibzuite ale regulilor decat a nesupunerii deliberate. Relatiile lor cu adultii sunt deseori neinhibate social, lipsind
prudenta si rezerva normale. Ei sunt
nesimpatizati de ceilalti copii si pot deveni izolati. Deficienta functiilor cognitive este obisnuita, iar intarzierile specifice in
dezvoltarea motorie si a limbajului sunt
disproportionate in mod frecvent. Complicatiile secundare includ comportamentul disocial si stima de sine
scazuta.
Exclude: tulburari de anxietate (F41.-)
tulburari de dispozitie [afective]
(F30-F39)
tulburari de dezvoltare profunde
(F84.-)
schizofrenia (F20.-)
F90.0 Perturbare a activitatii si atentiei
Deficit de atentie:
– tulburare cu hiperactivitate
– tulburare de hiperactivitate
– sindrom cu hiperactivitate
Exclude: tulburarea hiperkinetica asociata
cu tulburarea de conduita
(F90.1)
F90.1 Tulburare de conduita hiperkinetica
Tulburare hiperkinetica asociata cu
tulburarea de conduita
F90.8 Alte tulburari hiperkinetice
F90.9 Tulburare hiperkinetica, nespecificata
Reactie hiperkinetica a copilariei sau
adolescentei NOS
Sindrom hiperkinetic NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 143F91 Tulburari de conduita
Tulburari caracterizate printr-un tipar
persistent si repetitiv al conduitei disociale, agresive sau provocatoare. Asemenea
comportament ar trebui sa depaseasca
violentele majore asteptate la grupurile sociale de varsta asemanatoare. De aceea, el ar trebui sa fie mai grav decat rautatile
copilaresti obisnuite sa u starea de revolta a
adolescentilor si ar trebui sa implice un tipar de comportament de durata (sase luni sau mai mult). Trasaturile tulburarii de conduita
pot sa fie de asemenea simptomatice pentru
alte afectiuni psihiatrice, in care caz diagnosticul de baza ar trebui sa fie preferat. Exemplele de comportamente pe care se
bazeaza diagnosticul includ nivelele excesive
de lupta sau tiranie, cruzime fata de alti oameni sau animale, distrugere grava a proprietatii, incendiere, furt, minciuni
repetate, chiul de la scoa la si fuga de acasa,
crize de manie si de neascultare neobisnuit de frecvente si de grave. Oricare din aceste comportamente, daca este insemnat, este
suficient pentru punerea diagnosticului, dar
actele disociale izolate nu sunt suficiente.
Exclude: tulburarile de dispozitie
[afective] (F30-F39)
tulburarile de dezvoltare
profunde (F84.-)
schizofrenia (F20.-)
cand sunt asociate cu:
– tulburari emotionale (F92.-)
– tulburari hiperkinetice
(F90.1)
F91.0 Tulburare de conduita limitata la
contextul familial
Tulburare de conduita implicand
comportament disocial sau agresiv (si nu doar un comportament opozitional, provocator, perturbator), in care
comportamentul anormal este complet sau
aproape complet limitat la domiciliu si la interactiunile cu membrii nucleului familial sau cu cei din gospodaria respectiva.
Tulburarea necesita intrunirea tuturor
criteriilor de la F91.-; numai relatiile parinte-copil grav perturbate nu sunt suficiente prin ele insele pentru un diagnostic.

F91.1 Tulburare de conduita nesocializata
Tulburare caracterizata prin combinatia de comportament agresiv sau disocial persistent (intrunind toate criteriile de la
F91.- si necuprinzand numai
comportamentul opozitional, provocator, perturbator) cu anomaliile semnificative profunde din relatiile cu alti copii.

Tulburare de comportament, tipul agresiv solitar Tulburare agresiva nesocializata
F91.2 Tulburare de conduita socializata
Tulburare implicand un comportament agresiv sau disocial (intrunind toate criteriile
de la F91.- si necuprinzand numai
comportamentul opozitional, provocator, perturbator) care se pr oduce la indivizii ce
sunt in general bine integrati in grupul
respectiv.
Tulburare de conduita, tip grup Delicventa de grup
Delicte comise in banda
Furt in compania altora Chiul de la scoala
F91.3 Tulburare de provocare opozitionala
Tulburare de conduita, producandu-se de obicei la copiii tineri, caracterizata mai intai printr-un comportament marcat provocator, neascultator, perturbator care nu include
acte de delicventa sau forme mai extreme de
comportament agresiv sau disocial. Tulburarea necesita sa fie intrunite toate
criteriile de la F91.-; numai comportamentul
rautacios sau neascultator nu este suficient
prin el insusi pentru punerea diagnosticului. Ar trebui sa fie folosita prudenta inaintea intrebuintarii acestei categorii, mai ales cu
copiii mai mari, deoarece tulburarea de
conduita semnificativ clinica va fi insotita de obicei de un comportament agresiv sau disocial care depaseste provocarea,
neascultarea sau perturbarea.
F91.8 Alte tulburari de conduita
F91.9 Tulburare de conduita, nespecificata
(A) copilariei:
– tulburare comportamentala NOS
– tulburare de conduita NOS

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 144 F92 Tulburari mixte de conduita si emotii
Un grup de tulburari caracterizate prin
combinatia dintre comportamentul provocator, disocial sau agresiv persistent si
simptomele deschise si marcate de depresie,
anxietate sau alte indispozitii emotionale. Trebuie sa fie intrunite criteriile atat pentru tulburarile de conduita din copilarie (F91.-)
cat si pentru tulburarile emotionale ale
copilariei (F93.-) sau pentru un diagnostic de tip nevrotic la adult (F40-F48) sau pentru o tulburare de dispozitie (F30-F39).
F92.0 Tulburare de conduita depresiva
Aceasta categorie necesita combinatia dintre tulburarea de conduita (F91.-) si dispozitia
depresiva marcata si persistenta (F32.-), asa
cum este demonstrata de simptome cum ar fi tristetea excesiva, pierderea interesului si placerii pentru activitati obisnuite,
culpabilitatea, si pierde rea sperantei; pot fi
de asemenea prezente perturbarile de somn
si apetit.
Tulburare de conduita la F91.- asociata cu
tulburarea depresiva de la F32.-
F92.8 Alte tulburari mixte de conduita si
emotionale
Aceasta categorie necesita combinatia dintre
tulburarea de conduita (F91.-) si simptomele emotionale marcate si persistente, cum ar fi anxietatea, obsesiile sau compulsiile,
depersonalizarea sau derealizarea, fobiile sau
hipocondria. Tulburare de conduita la F91.- asociata cu:
– tulburarea emotionala de la F93.-
– tulburarea nevrotica de la F40-F48
F92.9 Tulburare mixta de conduita si emotii,
nespecificata

F93 Tulburari emotionale cu debut
specific in copilarie
In principal sunt mai degraba exagerari ale
tendintelor dezvoltarii normale decat fenomene care sunt prin ele insele calitativ
anormale. Caracterul adecvat al dezvoltarii
este folosit ca trasatura cheie de diagnostic
in definirea diferentei dintre aceste tulburari
emotionale, cu debut specific in copilarie, si tulburarile nevr otice (F40-F48).
Exclude: cand sunt asociate cu tulburarea
de conduita (F92.-)

F93.0 Tulburare de anxietate a separarii de
copilarie
Ar trebui sa fie diagnosticata atunci cand
frica de separare consti tuie centrul anxietatii
si cand asemenea anxietate apare mai intai in primii ani ai copilariei. Se diferentiaza de anxietatea de separare normala atunci cand
are un anumit grad (severitate) care este
neobisnuit din punct de vedere statistic (incluzand o persistenta anormala sub perioada de varsta obisnuita), si cand este
asociata cu probleme semnificative in
functionarea sociala.
Exclude: tulburarile de dispozitie
[afective] (F30-F39)
tulburari nevrotice (F40-F48)
tulburarea de anxietate fobica a
copilariei (F93.1)
tulburarea de anxietate sociala a
copilariei (F93.2)
F93.1 Tulburare de anxietate fobica a copilariei
Spaime in copilarie care arata o specificitate
marcata a fazei de dezvoltare si apare (intr-o
oarecare masura) la majoritatea copiilor, dar au grade de anormalitate. Alte stari de frica ce apar in copilarie dar nu sunt o parte
normala a dezvoltarii psihosociale (de ex
agorafobia) ar trebui sa fie codificate la categoria corespunzatoare de la sectiunea F40-F48.
Exclude: tulburarea de anxietate
generalizata (F41.1)
F93.2 Tulburare de anxietate sociala a copilariei
In aceasta tulburare exista o prudenta fata
de straini si teama sau anxietate sociala atunci cand se intalnesc situatii noi, ciudate sau amenintatoare din punct de vedere
social. Aceasta categorie ar trebui sa fie
folosita numai acolo unde asemenea spaime apar in perioada primilor ani si sunt atat neobisnuite in gradare cat si insotite de
probleme ale functionarii sociale.
Tulburare de evitare in copilarie sau adolescenta
F93.3 Tulburare de rivalitate intre frati
Majoritatea copiilor tineri au unele grade ale tulburarii emotionale ca re urmeaza de obicei
nasterii urmatorului frate. O tulburare de
rivalitate intre frati ar trebui sa fie
diagnosticata numai daca gradul sau persistenta tulburarii este atat neobisnuit din punct de vedere statistic cat si asociat cu
anormalitati ale interactiunii sociale.
Gelozie intre frati

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 145F93.8 Alte tulburari emotionale ale copilariei
Tulburare de identitate
Tulburare hiperanxioasa
Exclude: tulburarea identitatii sexului in
copilarie (F64.2)
F93.9 Tulburare emotionala a copilariei,
nespecificata

F94 Tulburari de functionare sociala cu
debut specific in copilarie si
adolescenta
Un grup de tulburari oarecum heterogen
care au in comun anormalitati de functionare sociala incepand din perioada de
dezvoltare, dar care (contrar tulburarilor de
dezvoltare profunda) nu sunt caracterizate in principal de o incapapcitate social-constitutionala aparenta sau de un deficit
care cuprinde toate zonele de functionare.
In multe cazuri, un rol crucial in etiologie il joaca probabil distorsiunile sau privatiunile serioase din mediul inconjurator.
F94.0 Mutism electiv
Caracterizat printr-o selectivitate in vorbire marcata, determinata emotional, astfel incat copilul demonstreaza o capacitate de limbaj
in unele situatii, dar nu reuseste sa
vorbeasca in alte situatii (definite). Tulburarea este de obicei asociata cu trasaturi marcate de personalitate implicand
anxietate, izolare, sensibilitate sau rezistenta
sociala. Mutism selectiv
Exclude: tulburarile de dezvoltare
profunde (F84.-)
schizofrenia (F20.-)
tulburarile de dezvoltare
specifice privind vorbirea si
limbajul (F80.-)
mutismul tranzitoriu ca parte a
anxietatii de separare la copiii
tineri (F93.0)

F94.1 Tulburare reactiva fata de anturaj in
copilarie
Incepe in primii cinci ani ai vietii si este
caracterizata prin anormalitati persistente in
tiparul de relatii sociale ale copilului care sunt asociate cu perturbarea emotionala si sunt reactive fata de schimbarile din
circumstantele mediului inconjurator (de ex
frica si hipervigilenta, interactiune sociala slaba cu grupuri de copii de aceeasi varsta, agresiune fata de sine si fata de altii, tristete
si, in unele cazuri, crestere insuficienta).
Sindromul se produce probabil ca un rezultat direct al neglijarii de catre parinti, abuzului sau desconsiderarii serioase.

Folositi un cod aditional pentru a identifica orice esec in dezvoltarea sau intarzierea cresterii
Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
tulburarea privind dezinhibitia
fata de anturaj in copilarie
(F94.2)
sindroamele privind maltratarea
(T74.-)
variatii normale in modelul de
atasament selectiv
abuzul sexual sau fizic in
copilarie avand ca rezultat
probleme psihosociale (Z61.4-Z61.6)
F94.2 Tulburari privind dezinhibitia fata de
anturaj in copilarie
Un tipar special al functionarii sociale
anormale care se produce in perioada primilor cinci ani de viata si care tinde sa persiste in ciuda schimbarilor marcate din
circumstantele mediului inconjurator, de ex
comportament difuz, cu focalizare neselectiva fata de anturaj, comportament care cauta atentia celor din jur si prietenos
fara discriminare, interactiuni slabe cu
grupuri de copii de aceeasi varsta; depinzand de circumstante, tulburarea comportamentala sau emotionala poate fi de
asemenea asociata.
Psihopatie prin lipsa de afectiune Sindrom institutional
Exclude: tulburarea reactiva fata de
anturaj in copilarie (F94.1)
sindromul Asperger (F84.5)
spitalizarea la copii (F43.2)
tulburarile hiperkinetice (F90.-)
F94.8 Alte tulburari de functie sociala in
copilarie

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 146 F94.9 Tulburare de functie sociala in copilarie,
nespecificata

F95 Tulburari de ticuri
Sindroame in care manifestarea
predominanta este o forma de tic. Un tic este o miscare motorie neritmica, recurenta,
rapida, involuntara (de obicei implicand
grupuri de muschi determinate) sau o generare vocala care are un debut brusc si care nu are un scop vadit. Ticurile tind sa fie
simtite ca irezistibile, dar de obicei ele pot fi
suprimate pe perioade variabile de timp, sunt exacerbate de stre ss si dispar in timpul
somnului. Ticurile motorii simple obisnuite
includ numai clipitul din ochi, miscarile
bruste ale gatului, inaltarea din umeri si grimasele faciale. Ticurile vocale simple obisnuite includ dregerea gatului, latratul,
adulmecarea si suieratul. Ticurile complexe
obisnuite includ autolo virea, saritura si
mersul saltat. Ticurile complexe vocale obisnuite includ repetarea unor anumite
cuvinte si uneori folosirea anumitor cuvinte
(deseori obscene) inacceptabile social (coprolalie), si repetar ea propriilor sunete
sau cuvinte (palilalie).
F95.0 Tulburare de tic tranzitor
Intruneste criteriile generale pentru o tulburare de tic dar ticurile nu persista mai multe de 12 luni. Ticurile iau de obicei
forma clipitului din ochi, grimaselor faciale
sau miscarilor brus te ale capului.
F95.1 Tulburare de tic motor sau vocal cronic
Intruneste criteriile generale pentru o
tulburare de tic, in care exista ticuri motorii
sau vocale (dar nu ambele), care pot fi si singure si multiple (dar de obicei multiple), si care dureaza mai mult de un an.
F95.2 Tulburare de ticuri multiple motorii
combinate cu ticuri vocale [Gilles de la Tourette]
O forma de tulburare de ticuri in care sunt,
sau au fost, ticuri moto rii multiple si unul
sau mai multe ticuri vocale, cu toate ca nu este nevoie ca acestea sa se produca
simultan. Tulburarea se agraveaza de obicei
in perioada adolescentei si tinde sa persiste in perioada vietii adulte. Ticurile vocale sunt deseori multiple cu vocalizari repetitive
explozive, clatirea gatului si mormait, si pot
fi folosite cuvinte sau expresii obscene. Uneori exista asociata ecopraxia de gesturi care poate fi de asemenea de natura obscena
(copropraxia).
F95.8 Alte tulburari de ticuri
F95.9 Tulburare de ticuri, nespecificata F98 Alte tulburari emotionale si
comportamentale cu debut survenind
de obicei in copilarie si adolescenta
Un grup heterogen de tulburari care au in
comun o caracteristica, si anume debutul in copilarie, altminteri difera in multe privinte. Unele dintre afectiuni reprezinta sindroame
bine definite, dar altele nu sunt mai mult
decat complexe de simptome care necesita includere din cauza frecventei lor si asocierii cu probleme psihosociale, si pentru ca ele
nu pot fi incorporate in alte sindroame.
Exclude: tulburarile de somn datorite
cauzelor emotionale (F51.-)
spasmele hohotului de plans
(R06.8)
tulburarea identitatii sexului in
copilarie (F64.2)
sindromul Kleine-Levin (G47.8)
tulburarea obsesiv-compulsiva
(F42.-)
F98.0 Enuresis neorganica
O tulburare caracterizata prin mictiune
involuntara, diurna si nocturna, care este anormala in legatura cu varsta mentala a
individului, si care nu este consecinta
pierderii controlului as upra vezicii urinare
datorita vreunei tulburari neurologice, atacurilor de epilepsie sau anormalitatii
structurale a tractului urinar. Enuresis poate
sa fi fost prezenta de la nastere sau se poate
sa se fi produs in urma unei perioade de control dobandit asupra vezicii urinare. Se
poate sau nu ca enuresis sa fie asociata cu o
tulburare comportamentala sau emotionala mai raspandita.
Enuresis (primara) (secundara) de origine
neorganica Enuresis functionala Enuresis psihogena
Incontinenta urinara de origine neorganica
Exclude: enuresis NOS (R32)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 147F98.1 Encopresie neorganica
Emisie de fecale repetata, voluntara sau
involuntara, de obicei de consistenta normala sau aproape normala, in locuri
neadecvate acestui scop din mediul propriu
socio-cultural al individului. Afectiunea poate reprezenta o continuare anormala a incontinentei infantile normale, poate
implica o pierdere a continentei ca urmare a
controlului dobandit asupra intestinelor sau poate implica emisia deliberata de fecale in locuri neadecvate in ciuda controlului
fiziologic normal asupra intestinelor.
Afectiunea poate sa apara ca o tulburare monosimptomatica sau poate face parte dintr-o tulburare mai mare, mai ales
emotionala (F93.-) sau de conduita (F91.-).
Encopresie functionala Incontinenta de fecale de origine neorganica
Encopresie psihogena
Folositi un cod aditional pentru identificarea cauzei vreunei constipatii co-existente
Exclude: encopresie NOS (R15)
F98.2 Tulburare a alimentatiei sugarului si a
copilului
O tulburare de alimentatie cu manifestari
variate care sunt de obicei specifice sugarului si primei copilarii. Ea implica in general refuzul hranei si capricii excesive in
prezenta unei hrane adecvate, a persoanelor
competente care acor da ingrijirile si in
absenta unei boli organice. Poate fi sau nu asociata ruminatia (regurgitarea repetata fara
greata sau boala gastro-intestinala).
Tulburare de ruminatie a sugarului
Exclude: anorexia nervoasa si alte
tulburari ale modului de a
manca (F50.-)
alimentatia:
– dificultati si proasta
administrare (R63.3)
– probleme ale nou-nascutului
(P92.-)
pica sugarului sau copilului
(F98.3)

F98.3 Pica sugarului si a copilului
Consumarea persistenta de substante
nenutritive (cum ar fi pamant, tencuiala, etc.). Ea se poate produce ca unul din multe
alte simptome care fac parte dintr-o
tulburare psihiatrica mai raspandita (cum ar fi autismul), sau ca un comportament psihopatologic relativ izolat; numai ultimul
este clasificat aici. Fenomenul este cel mai
obisnuit la copiii retardati si, daca retardarea mentala este de asemenea prezenta, categoria F70-F79 ar trebui sa fie
selectionata ca diagnostic principal.
F98.4 Tulburari de miscari stereotipe
Miscari voluntare, repetitive, stereotipe, nefunctionale (si deseori ritmice) care nu fac
parte din nici o afectiune neurologica sau psihiatrica recunoscuta. Cand asemenea miscari se produc ca simptome ale altei
tulburari, numai tulburarea in totalitatea ei
trebuie sa fie inregistra ta. Miscarile care nu
sunt o varietate de automutilari includ: leganarea corpului, leganarea capului,
smulgerea parului de pe cap, rasucirea
parului, pocnirea din degete si datul din maini. Comportamentul stereotip automutilant include lovirea capului
repetitiva, palmuirea, introducerea degetului
in ochi si muscarea mainilor, buzelor sau altor parti ale corpului. Toate tulburarile de miscari stereotipe se produc cel mai frecvent
in asociere cu retardarea mentala (cand
acesta este cazul, ambele ar trebui sa fie inregistrate). Daca intr oducerea degetului in
ochi se produce la un copil cu deficienta de
vedere, ar trebui sa fie inregistrate ambele la
aceasta categorie, iar afectiunea vizuala la codul tulburarii somatice adecvate.
Tulburare de deprin dere/stereotipie
Exclude: miscarile involuntare anormale
(R25.-)
tulburarile de miscari de origine
organica (G20-G25)
roaderea unghiilor (F98.8)
scobitul nasului (F98.8)
stereotipiile care fac parte dintr-
o afectiune psihiatrica mai
larga (F00-F95)
sugerea degetului (F98.8)
tulburarile de tic (F95.-)
trichotilomania (F63.3)

Tulburari mentale si de comportament
Lista Tabelar ă a Bolilor ICD-10-AM 2002 148 F98.5 Balbaiala [gangaveala]
Vorbire ce este caracterizata prin repetarea
frecventa sau prelungirea sunetelor, silabelor, cuvintelor sau prin ezitari
frecvente sau pauze care intrerup fluenta
ritmica a vorbirii. Ar trebui sa fie clasificata ca o tulburare numai daca severitatea ei este de asemenea natura incat sa perturbe in
mod marcant fluenta vorbirii.
Exclude: bolborosirea (F98.6)
tulburarile de tic (F95.-)
F98.6 Bolborosirea [limbaj precipitat]
O rata rapida a vorbirii cu intreruperi in
fluenta, dar fara repetitii sau ezitari, de o severitate care da nast ere la o inteligibilitate
diminuata a vorbirii. Vorbirea este
neregulata si neritmata, cu izbucniri sacadate rapide care implica deobicei tipare de exprimare eronata.
Exclude: balbaiala (F98.5)
tulburarile de tic (F95.-)
F98.8 Alte tulburari specificate ale tulburarilor
comportamentale si emotionale cu debut
de obicei in copilarie si adolescenta
Tulburare de deficienta atentiei fara
hiperactivitate
Masturbare excesiva
Scobitul in nas Sugerea policelui
F98.9 Tulburari nespecificate comportamentale
si emotionale cu debut de obicei in
copilarie si adolescenta

Tulburare mentala nespecificata
(F99)

F99 Tulburare mentala, nespecificata
altminteri
Boala mentala NOS
Exclude: tulburarea mentala organica
NOS (F06.9)