Pãtru Lauren3fiu Grupa 2 Sp [619532]

1
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI
ADMINISTRATIVE

LUCRARE SOCIOLOGIE
– ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL DIN
ROMÂNIA ȘI ISLANDA ÎN PERIOADA 2009 -2018 –

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. univ. dr. BOGDAN BU CUR

STUDENT: [anonimizat] , GRUPA 2 ȘTIINȚE POLITICE

BUCUREȘTI 2020

2

CUPRINS :
1. Argument – Analfabetism funcțional …… ……. …… .…3

2. Tipurile de înțelegere a unui text… ……. ……… …… …3

3. România vs Islanda… ……………….. ……… ……….. ………….. ..4

4. Despre examenul PISA……………. ……… ……… ……… ……….4

5. Rezultate PISA – România – Islanda la nivel de
lectură……… ……………………………. ……… ………………………. .5
 2009…………………………… ……………………….. ……..5
 2012…………………………………….. ……………… …….5
 2015…………………………………….. ……………….. ……6
 2018……………………………………. ……………….. …….6
 Statistici 2009 -2018………………. ……………………..7

6. Urmări pe termen lung…………………………. ………. ………….8

7. Diminuarea analfabetismului social……………………………8

8. Concluzii…………………………………………………………………..9

9. Bibliografie……………………………………………………………..10

3
1. Analfabetismul funcțional
Analfabetismul funcțional este una dintre cele mai mari probleme ale secolului
al XXI -lea. Prin a nalfabetism funcțional înțelegem incapacitatea de înțelegere a
mesajului unui material scris în urma citirii acestuia. Astfel, putem face deci
distincția între un analfabet și un analfabet funcțional, analfabetul fiind o
persoană ce nu cunoaște literele alfabetului, deci nu poate citi, în timp ce un
analfabet funcțional cunoaște caracterele unei anumite limbi, poate citi, dar nu
înțelege ceea ce a citit. Putem obse rva, deci, o asemănare între aceste două
categorii din prisma faptului că niciunul din reprezentanții fiecărei categorii nu
poate deduce conținutul propriu -zis al unui text.

2. Tipurile de înțelegere a unui text
Din punct de vedere al capac ității de în țelegere a unui text, conform Republica ,
se cunosc 6 niveluri de performanță cognitivă :

1. Nivelul 1 (inferior) – analfabeții, oamenii ce nu știu să citească, singura lor
sursă de informare fiind media
2. Nivelul 2 (Analfabeți funcționali) – cei ce știu să citească, pot chiar să
memoreze ceea ce au citit, însă nu sunt capabili să și înțeleagă ceea ce au
citit
3. Nivelul 3 – analfabeții funcționali “ fini”, cei care înțeleg cee ce citesc dar
nu sunt capabili să regăsească informațiile acumulate î n viața de zi cu zi,
astfel informațiile asimilate se irosesc
4. Nivelul 4 – persoanele ce nu sunt capabile să formuleze idei proprii, dar
reușesc să asimileze ideile altora (ex. profesori)
5. Nivelul 5 (Analfabeți funcționali creativi) – persoanele ce sunt în măsură
să dezvolte idei proprii, dar nu sunt capabili să le exprime
6. Nivelul 6 (Intelectualii) – persoanele ce știu să citească, înțeleg ceea ce vrea
să transmită un text, pot să le asocieze cu evenimentele din viața reală și sunt
în măsură să exprime mai departe ceea ce au asimilat

4
3. România vs Islanda
Vorbind despre analfabetismul funcțional, putem spune că este o problemă
destul de gravă ce pornește de la vârsta școlară , având urmări până la maturitat e,
persoane din această categorie fiind prezente în număr mare în societate . Ele iau
decizii pentru ei și pentru societate (exemplu : dreptul la vot), având aceleași
drepturi precum celelalte persoane cu un nivel de cunoștințe mai ridicat. Astfel, din
punct de vedere sociologic, p utem observa cum oamenii ce se clasează în categoria
analfabetismului funcțional au o influență ridicată asupra societății, mai ales în
țările cu un nivel ridicat al acestui fenomen, cum este România, ai cărei elevi,
conform studiilor, sunt în proporție de 42% analfabeți funcționali.
La celălalt capăt se află Islanda, care se presupune a avea unul dintre cele mai
dezvoltate sisteme de învățământ din Europa. Conform unui studiu realizat de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică , în anul 2 014, Islanda s -a
clasat pe locul 7 în lume din punct de vedere al celor mai bune școli, cât și din
punct de vedere al celor mai fericiți elevi. Tot în urma aceluiași studiu, România s –
a clasat pe locul 6 din punct de vedere al celor mai slabe școli având t otodată
același loc și la gradul de nefericire al elevilor.

4. Despre examenul PISA
Așa cum am putut observa, putem deduce deci și o diferență destul de mare a
ratei analfabetismului funcțional din cele 2 state, această supoziție fiind susținută
de rezultatele de la Examenul PISA ( Programme for International Student
Assessment ). Examenul PISA este un test adresat tinerilor cu vârsta de 15 ani,
având ca scop măsurarea capacității elevilor de a se descurca în problemele de
nivel educațional, cât și a ctiv de care se pot lovi în viața de zi cu zi, având în
vedere cunoștințele acumulate până la această vârstă, vârsta de 15 ani fiind
considerată cea mai potrivită pentru o persoană în vederea începutului de a lua
deciziilor pe cont propriu.
Examenul P ISA încadrează 3 subiecte : lectură, matematică și științe, și se
desfășoară o dată la trei ani, iar în urma rezultatelor obținute se oferă un anumit
punctaj per țară . Conform OECD, la nivel de lectură, atât în 2009, cât și în 2012,
Shanghai (China) s -a clasat pe locul 1 în clasamentul țărilor, cu 556, respectiv 570
puncte. În 2015 în vârful clasamentului s -a regăsit Singapore cu 535 de puncte, iar
în 2018 China (Shanghai, Beijing, Jiangsu, Zheijang) a fost lider cu 555 de puncte.

5
5. Rezultate PISA – România – Islanda la nivel de lectură

 2009
Conform OECD, în anul 2009, România a obținut la categoria lectură 424
puncte, fiind pe locul 49 la nivel mondial, în timp ce Islanda a acumulat 500 de
puncte, clasându -se pe locul 16.

Figura 1
 2012
În anul 2012, România a obținut 438 de puncte, fiind de această dată a 45 -a din
lume la acest capitol, Islanda obținând 483 de puncte, dar situându -se doar pe
poziția 27.

Figura 2
380400420440460480500520
România IslandaRezultate 2009
400420440460480500
România IslandaRezultate 2012

6
 2015
În 2015, la nivel de lectură, România a avut 434 de puncte, clasându -se pe locul
48, în timp ce Islanda cu 482 de puncte s -a aflat pe locul 39.

Figura 3
 2018
Conform ultimelor rezultate de la un Examen PISA, România a acumulat 428
de puncte, fiind poziționată pe locul 47. În același an, Islanda a avut 474 de puncte,
clasându -se pe locul 35.

Figura 4

410420430440450460470480490
România IslandaRezultate 2015
400420440460480
România IslandaRezultate 2018

7
 Statistici 2009 -2018

Figura 5
Așa cum putem observa, nivelul României este unul fluctuant, bazat atât pe
creșteri câ t și pe scăderi, cel mai scăzut nivel fiind în anul 2009, iar cel mai ridicat
în 2012, continuând să scadă în anii următori, în timp ce Islanda se află într -o
constantă scădere, cea mai mare valoare fiind în 2009, iar cea mai mică în 2018.

Figura 6
Din punct de vedere al clasamentului, se poate observa cum în această perioadă,
România s -a plasat constant undeva între pozițiile 45 -50, în timp ce Islanda, a
coborât succesiv în clasament, recuperând în 2018, însă având în vedere că cele
mai slabe rezultate ale Islandei s -au obținut în acel an, prin urmare putem deduce
cum întregul nivel mondial a scăzut .
380400420440460480500520
România IslandaPuncte 2009 -2018
2009 2012 2015 2018
0102030405060
România IslandaClasament internațional 2009 -2018
2009 2012 2015 2018

8
6. Urmări pe termen lung
Creșterea numărului de analfabeți funcționali nu poate avea decât urmări
negative. Conform CEAE (Centrul de Evaluare și Analize Educaționale), există
consecințe precum :
 Creștere a veniturilor inegală – “Pe termen lung,
analfabetismul funcțional produce o formă neașteptată/perversă de
discriminare ” – Scăderea analfabetismului funcțional – o posibilă
prioritate strategică în educație, CEAE (2015) . Astfel, are loc o
creștere economică inclusivă, iar persoanele din această categorie
fiind slab pregătite nu vor avea acces la locurile de muncă mai bine
plătite.
 Folosire a de tehnologi i vechi – “Atunci când o bună parte a
populației angajate nu deține abilități de bază, se ajunge ca în
economie să se folosească tehnologii de producție învechite sau să
aibă o pondere mare ramuri cu un grad scăzut de tehnologizare,
care nu cresc semnificativ productivitatea ”.- Scăderea
analfabetismului funcțional – o posibilă prioritate strategică î n
educație, CEAE (2015). Din pricina pregătirii mediocre, oamenii
vor fi nevoiți să mențină tehnologia veche, neputând face față noii
tehnologii apărute pe piață, iar în aceste condiții productivitatea va
avea și ea de suferit.

7. Diminuarea analfabetismului social
Diminuarea sau chiar eliminarea analfabetismului social ar avea urmări pozitive
mai ales în ceea ce privește forța de muncă, pregătirea profesională, cât și
productivitatea crescând în aceste condiții. „ Eliminarea analfabetismului
funcțional până în 2030 poate avea efecte sistemice și pe termen lung asupra
dezvoltării economice și sociale – creșterea economică inclusivă a României ar
putea ajunge la peste 200% din PIB -ul actual. ” ”.- Scăderea analfabetismului
funcți onal – o posibilă prioritate strategică în educație, CEAE (2015).

9

Drept urmare , Comisia Europeană a venit cu câteva propuneri ce ar putea duce
la diminuarea analfabetismului funcțional, cum ar fi :
 Stimularea gândirii critice și creative a unui elev prin abordări pedagogice
inovatoare
 Pregătirea profesorilor în vederea formării abilităților de bază de scriere și
citire a elevilor
 Intro ducerea evaluărilor naționale standardizate
 Evaluarea cât mai obiectivă a tinerilor
 Dezvoltarea unui management școlar descentralizat, stimulându -se
competiția și bunele practici pedagogice
 Recrutarea de profesori și manageri profesioniști la nivel de educație

8. Concluzii
În concluzie, putem spune că analfabetismul social este o prob lemă destul de
gravă a perioadei contemporane, sistemul educational fiind în mare măsură cel mai
blamat pentru acest lucru, nepunându -se accentul atât cât este necesar pe pergătirea
elevilor pentru problemele de zi cu zi ce vor urma.
Comparând cele d ouă țări, România și Islanda, putem observa cum locuitorii
țării nordice sunt mai bine pregătiți din acest punct de vedere, atât în prezent, cât și
pe viitor, fapt relevat de rezultatele la Examenul PISA din perioada cercetată
(2009 -2018), rata analfabetis mului social fiind în permanență mai ridicată în
România.
Totuși, la nivel de viitor, așa cum am putut vedea în această lucrare, există
numeroase metode de diminuare sau chiar eliminare a acestui fenomen, însă este
nevoie de profesionalism, cât și foarte multă răbdare.

10

9. Bibliografie

 Scăderea analfabetismului funcțional – o posibilă prioritate
strategică în educație , CEAE (2015)

 pisadataexplorer.oecd.org

 www.oecd.org

 pisa2009 -Ex-book -eng.indd – “PISA 2009 RESULTS:
EXECUTIVE SUMMARY ” (2009)

 pisa-2012 -results -overview.pdf – “PISA 2012 RESULTS IN
FOCUS” (2012)

 pisa-2015 -results -in-focus.pdf – “PISA 2015 RESULTS IN
FOCUS” (2015)

 Combined_Executive_Summaries_PISA_2018.pdf – “PISA
2018 Results – COMBINED EXE CUTIVE SUMMARIES –
VOLUME I, II & III ” (2018)

 CEAE. RO

 europa.eu

 www.republica.ro