Aspecte privind imbunatatirea performantelor [619527]

0

Tema:

Aspecte privind imbunatatirea performantelor
economice si sociale la SC CDM Agro SRL

CUPRIN S
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
PARTEA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
CONSIDERAȚII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
ROLUL STRUCTURILOR DE PRODUCȚIE ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII ……. 4
1.1. Structura de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4
1.2. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
1.3. Obiecte de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
Suprafața recoltată și producția obținută în anii 2009 -2011 ………………………….. ………………………….. … 9
PARTEA A II -A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
SCOPUL LUCRĂRII ȘI METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. … 10
2.1. Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
2.2.Metoda de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
2.2.1. Metoda comparației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
2.2.2 Metoda divizării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 13
2.2.3. Metoda grafică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14

1
2.3. Conceptul de „optim" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
CADRUL NATURAL ADMINISTRATIV ȘI ECONOMIC, AL LOCALIZĂRII FIRMEI ………… 19
S.C. CDM AGRO S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
Situația fondului funciar în cadrul S.C. CDM AGRO S.R.L. Neamț ………………………….. ………………. 19
3.2.1. Geomorfologia și hidrologia zonei ………………………….. ………………………….. …………………. 23
3.2.2. Nebulozitatea, durata de stralucire a soarelui ………………………….. ………………………….. ….. 23
Figura 3.2. Durata de stralucire a Soarelui ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
3.2.3. Regimul precipitațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
Figura 3.3. Regimul anual al precipitațiilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
3.2.4. Principalele tipuri de sol ………………………….. ………………………….. …………………………. 25
3.2.5. Concluzii asupra cadrului natural ………………………….. ………………………….. …………….. 25
3.3. Planul de producție al fermei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ …………………………. 32
4.1.1 Veniturile exploatației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
4.1.2 Cheltuielile exploatației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
4.1.3 Profitul exploatației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 38
4.1.4 Rata rentabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 39
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 40
OPTIMIZAREA STRCTURILOR DE PRODUCȚIE LA ………………………….. ………………………….. … 40
SC.CDM AGRO.S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
5.5.Analiza rezultatelor obținute ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 50
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 51
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 51
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 54

2

INTRODUCERE

Lucrarea " Aspecte privind imbunatatirea performantelor economice si sociale la SC
CDM Agro SRL " își propune, ca obiectiv principal scoaterea în evidență a faptului că
optimizarea structurilor de produ cție a exploatației agricole, trebuie realizată si susținută de o
strategie eficientă, care să asigure creșterea venitului exploatației agricole și crearea unor
structuri de producție competitive.
Agricultura constituie una din ramurile imp ortante ale econ omiei românești ,
importanța ei crește astăzi când necesarul de produse agricole s -a amplificat , iar condițiile
politico -economice au suferit schimbări profunde.
Obținerea unor produse în care se includ și serviciile tangente agriculturii , nu se
poate fac e fără o agricultură modernă de mare randament și cu eficacitate ridicată.
Unul dintre obiectivele importante care stau în fața agriculturii mai ales a oamenilor
care lucrează în acest domeniu, se referă la schimbarea mentalității, în modul de gândire, mai
ales economică, referitor la organizarea pe criterii științifice a producției în vederea obținerii
unor producții cât mai ridicate și creșterea productivității.
În agricultura românească, după 1990, au avut loc modificări ale structurii de
producție. În d omeniul producției agricole vegetale este de remarcat creșterea ponderii
cerealelor, având în vedere multiplele întrebuințări ale acestora, care au ajuns la cca. 70% din
suprafața cultivată.

3
Exploatațiile agricole ca unități de bază ale agriculturii, treb uie să -și adapteze
structurile de producție la condițiile dezvoltării unei agriculturi durabile. O agricultură
durabilă, permite satisfacerea integrală a nevoilor alimentare ale populației, cantitativ și
calitativ, conservarea mediului natural, cât și valo rificarea și utilizarea eficientă a tuturor
resurselor agricole, pe baza unor structuri agrare viabile. ( Zahiu Letiția, Management agricol,
Editura Economică, București, 1999)
Elementul principal în abordarea și definirea structurii de producție revine ex ploatației
agricole, care prin combinarea optimă a factorilor de producție pentru fiecare produs și a
costurilor de producție aferente duce la obținerea celui mai ridicat profit. În același timp
dimensiunea exploatației agricole, efectivul de animale, gama de utilaje influențează structura
culturilor și creează condiții pentru valorificarea eficientă a resurselor interne și a inputurilor
achiziționate.
Indicatorul utilizat în analiza structurii de producție a exploatațiilor agricole din
Uniunea Europeană es te marja brută standard care este utilizat în aprecierea potențialului
tehnico -economic a culturilor și speciilor de animale pe țări și zone caracteristice; în
evaluarea dimensiunii tehnico -economice a exploatațiilor agricole și în determinarea
orientării tehnico -economice a acestora. Lucrarea își propune să cerceteze cum se poate
optimiza structura de producție existentă în cadrul exploatației agricole S.C. CDM AGRO
S.R.L. Aplicarea unor tehnologii performante, asigurarea eficienței economice prin
practica rea unui management performant și a unui marketing modern pot conduce la creșterea
rentabilității producției și a rezultatelor economice. Concurența acerbă din acest sector,
necesitatea unor investiții de mare anvergură și caracterul restrictiv al factoril or de producție
obligă producătorul să valorifice resursele utilizate în modul cel mai optim pentru a realiza
reducerea cheltuielilor, sporirea volumului producției și îmbunătățirea structurii acesteia.
Lucrarea de față își propune să realizeze un studiu d e diagnostic privind rezultatele
economice și de producție la S.C. CDM AGRO S.R.L. în vederea aprecierii eficienței
economice a activității defășurate la această societate.
Pornind de la importanța planificării activităților exploatațiilor agricole în econ omia
contemporană, în prezenta lucrare am încercat să prezentăm cât mai clar principalele
concepte și abordări specifice acestui tip de management. Bineînțeles că subiectul nu a fost
epuizat și există multe alte aspecte care nu au fost abordate. Obiectivul lucrării este de a
realiza o introducere în acest domeniu vast de cunoaștere, familiarizând pe viitorii manageri
sau pe cei care dețin deja o funcție de conducere cu noțiuni precum managementul strategic,
strategie, decizie și proces decizional, organizar e procesuală, organizare structurală formală și

4
informală, sistem informațional, sisteme, metode și tehnici de management etc. O atenție
deosebită am acordat procesului de elaborare a planului strat egic, de analiză și reproiectare a
sistemului organizatori c, informațional și decizional. De asemenea, am realizat o prezentare
succintă a managementului resurselor umane, privit ca o componentă importantă a
managementului strategic

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERAL E

CAP ITOLUL I
ROL UL STRUCTURILOR DE P RODUCȚI E ÎN
DEZVOLTAREA AGRICULTURII

1.1. STRUCTURA DE PR ODUCȚIE
S.C. CDM AGRO S.R.L. , înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub Nr.
J27/1644/13.12. 2007, CIF: RO 22928500, cu sediul social în sat Secuieni, comuna Secuieni, județul
Neamț, telefon: 0233 -745217/0675331365.
1.2. SCURT ISTORIC
S.C. CDM AGRO SRL este o societate comercială cu răspundere limitată, înființată
în baza legii 31/1990 privind societățile comerciale, modificată și republicată. S -a înființat în
decembrie anul 2007, cu sediul principal în România, sat Secuieni, comuna Secuieni nr. 246,
județul Neamț. Pentru sediul social, are contractul de comodat nr. 1, prin care ia în comodat
suprafața de 16 mp, de la doamna Coșniță Maria, în calitate de comodant.
Capitalul social al societății are valoarea de 200 lei, subscris și vărsat integral în
numerar de către asociatul unic, Coșniță Claudiu Marian, CNP: 1861208270821, de cetățenie
română, născut în municipiul Roman, cu domiciliul în sat Secuieni, comuna Secuieni, județul
Neamț.

5
Societatea este administrată de către Coșniță Claudiu Marian, CNP: 1861208270821,
cu puteri depline decizionale.
În anul 2007, societatea nu a avut activitate, fiind o societate nou înființată. Ca
activitate s -a ocupat mai mult de înființarea societății și încheierea contractelor de arendare a
terenului. Societatea s -a înființat cu scopul de a efectua activități lucrative în domeniul
agriculturii, având ca domeniu principal de activitate: cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase și a pla ntelor producătoare de semințe oleaginoase. Denumire cod
CAEN 0111.
Sediul social este în comuna Secuieni, satul Secuieni, județul Neamț.
Suprafețele de teren arabil pe care le are în arendă se găsesc pe teritoriul comunelor
Secuieni și Trifești.

Comuna S ecuieni
Este situată în partea de est a județului Neamț, în zonă predominant agricolă, cu un
teritoriu administrativ de 7286 ha. Se învecinează la:
 N: comuna Trifești;
 S: comuna Moldoveni și județul Bacău;
 V: comunele Făurei, Mărgineni, Romani;
 E: comunele Horia și Ion Creangă.
Teritoriul comunei Trifești, unde SC CDM AGRO SRL are teren luat în arendă, este
învecinat comunei Secuieni.
În comuna Secuieni cât și în comuna Trifești, agricultura, producția vegetală,
creșterea animalelor, reprezintă ocupația de bază.

1.3. OBIECTE DE ACTI VITATE
Societatea Comercială CDM AGRO SRL s -a înființat cu scopul de a efectua activități
lucrative, având ca domeniu principal de activitate: Cultivarea plantelor, nepermanente, cod
CAEN 011, Activitate principală – Cod 0111 Cu ltivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.
Pentru desfășurarea activității propuse, societatea a concesionat o suprafață de 928,25
ha de teren arabil, din care 827,785 ha în comuna Secuien i și restul în comuna Trifești. Are în
dotare prin contract de comodat nr. 2 din 26.02. 2008, cu doamna Coșniță Maria, utilaje după
cum urmează:

6
 tractor U650 – 1 bucată;
 Plug PP4 – 1 bucată;
 Remorcă auto – 1 bucată;
 Grape fixe – 3 bucăți;
 Semănătoare SPC 6 cu fertilizator – 1 bucată;
 Cultivator cu 7 secții – 1 bucăți;
 Instalație erbicidat – 1 bucată;
 Grapa cu discuri GD 3,2 – 1 bucată.
Prin același contract a mai luat în comodat și o magazie pentru cereale în sat Uncești,
comuna Secuieni.
Structura organiza torică de producție este constituită din totalitatea subdiviziunilor
organizatorice ale exploatațiilor agricole, în cadrul cărora se desfășoară activități de producție
și de servire a producției, din modul de organizare în spațiu a acestora precum și din f ormele
cooperării între ele.
Structura organizatorică de producție reprezintă un sistem de compartimentare a
exploatației agricole pe subdiviziuni organizatorice, în care pot fi identificate două laturi și
anume:
a. latura cantitativă în care se pot identifi ca numărul de ateliere sau secții de producție și
dimensiunea acestora;
b. latura calitativă care se exprimă prin felul compartimentelor și relațiile care se
stabilesc între ele în cadrul procesului de producție agricolă.
Exercitarea acțiunilor specifice func ționării exploatațiilor agricole, impune o împărțire
a acestora pe subdiviziuni organizatorice denumite compartimente.
După natura activităților pe care le desfașoară compartimentele pot fi:
– compartimente operaționale;
– compartimente funcționale.
Principale le compartimente în cadrul exploatațiilor agricole sunt următoarele:
– ferme pentru culturi de câmp;
– ferme pentru creșterea animalelor;
– secții de prelucrare a produselor agricole;
– servicii(aprovizionare, desfacere, transport).

7
Compartimentele funcționale asi gură fluxul informațional necesar elaborării deciziilor
de către aparatul de conducere și acordă asistența de specialitate compartimentelor
operaționale. Principalele compartimente funcționale sunt:
– compartimentul financiar -contabil
– compartimentul de organ izare
– compartimentul de personal
– compartimentul de salarizare
– compart imentul de cercetare -dezvoltare
De obicei structura organizatorică de producție este privită mai mult sub aspectul său
pasiv, de creare a cadrului propice pentru desfășurarea în bune cond iții a activităților
îndreptate spre realizarea funcțiunilor exploatației agricole.Rolul structurii organizatrice de
producție este însă și unul activ, prin stimularea premiselor pentru introducerea progresului
tehnic și găsire a noilor pârghii de creștere a eficienței economice. Prin urmare, structura
organizatorică a exploatației agricole, are și un caracter dinamic, fiind supusă unui proces
continuu de adaptare și perfecționare.
Folosirea eficientă a resurselor depinde de cadrul organizațional creat în f iecare tip de
societate comercială agricolă. Problema fundamentală a organizării acestor exploatații
agricole constă în menținerea stabilității inerne printr -o continua adaptare a structurilor la
exigențele pieței concurențiale. (Brezuleanu Stejărel -Manag ement agricol -teorie și practică,
Editura Performantica, Iași, 2004.)
Acest proces dinamic se realizează în două planuri:
– cadrul structural de ansamblu, prin care se proiectează structurile organizatorice și de
conducere, concomitent cu stabilirea structur ii de producție;
– organizarea diferitelor componente ale sistemului tehnico -productiv și economico –
social (alocarea resurselor și organizarea folosirii lor eficiente, organizarea sistemului
de producție, gestionarea resurselor,etc.)
Reprezentarea grafică a subdiviziunilor și relațiilor care se stabilesc între ele constituie
organigrama structurii organizatorice.Subdiviziunile organizatorice pot avea diferite
denumiri: departamente, direcții, sectoare, ferme, compartimente, servicii, etc. Având o serie
de car acteristici comune:
– dispun de resurse proprii necesare desfășurării activităților, care le asigură autonomie
în organizarea și conducerea activităților sale;
– au o conducere proprie și personal tehnic și economic;

8
– funcționează pe baza principiilor gestiunii economice, având responsabilitate în
utilizarea resurselor și în acoperirea cheltuielilor cu venituri pentru obținerea de
profit;
– au obligația de a ține evidența contabilă proprie, de a întocmi anual bugetul de
venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi;
– nu au responsabilitate juridică, relațiile cu exteriorul unității din care fac parte ;
– se realizează unele prin intermediul unor sectoare speciale (comerciale, economico –
financiar) sau a conducerii de vârf a unității agricole (cu băncile, instituții ale
statului).
În cadrul organigramei se observă pe primul nivel ierarhic Adunarea Generală a
Asociaților iar pe următorul nivel ierarhic conducerea administrativ executivă fiind asigurată
de manager cu atribuții si răspunderi speci fice postului. Subordonații managerelui general
sunt directorul economic, directorul tehnic și compartimentul de merketing. Pe următorul
nivel intâlnim compartimentul ecoonomico -financiar subordonat directorului economic și
compartimentul de producție subo rdonat directorului tehnic. Personalul salariat are intocmită
fișa postului în baza căreia își desfășoara activitatea la fiecare loc de muncă (ferma, sector,
compartiment funcțional).
Forța de muncă de care dispune societatea agricolă este formată din munc itori
permanenți și din asociații care doresc sa participe la procesul de muncă.
Structura culturilor din societatea agricolă este specifică zonei de câmpie, societatea
cultivând doar culturi de câmp. Suprafața totală a societății agricole este de 928,95 ha pe care
se cultivă grâu, orzoaică, porumb boabe, floarea -soarelui,soia, rapiță, cartofi, Sfeclă , plante
nutreț. În perioada analizată cele 928,95 ha teren arabil de care dispune societatea au fost
structurate astfel în (tabelul 1.1)
Tabelul 1.1.
Suprafața de cultură a societății S.C. CDM AGRO S.R.L în 2011

Nr crt Cultura Suprafața

Ha %
1 Grâu 192,15 20.68
2 Orzoaică 99.53 10,71
3 Cartofi 1.62 0.17

9
4 Porumb -boabe 143.8 15.47
5 Floarea -soarelui 236.81 25.49
6 Soia 8 0.86
7 Rapiță 212.85 22.91
8 Plante nutreț 31,69 3.41
9 Sfeclă 2.50 0.26
Total 928,95 100
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

Figura 1.1. Ponderea suprafețelor cultivate S.C. CDM AGRO S.R.L.
Analizând datele din figura de mai sus, se observă că ponderea cea mai mare o dețin e
floarea -soarelui cu un procentaj de 25,49%, iar rapiță pe locul al doile a cu 22,91% din
suprafața totală deținută de S.C. CDM AGRO S.R.L
Tabelul 1.2.
Suprafața recoltată și producția obținută în anii 2009 -2011
Denumirea
culturilor Suprafața recoltată
(ha) Producția medie
(kg) Producția totală
(tone) Evoluția
producției
2009 –
2010 Evoluția
producției 2010 –
2011
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 % %
Grâu 130 115 192,15 2150 3000 1350 279,5 345 259,4025 23,43 -24,81
Orz 50 60 – 2600 2500 – 130 150 0 15,38 0
Orzoaică 10 15 99,53 2300 2700 3000 23 40,5 298,59 76,09 637,26

10
Ovăz 20 15 – 2000 1650 – 40 24,75 0 -38,13 0
Fl-soarelui 110 130 236,81 660 1360 1055 72,6 176,8 249,83455 143,53 41,31
Soia 100 100 8 980 1750 1040 98 175 8,32 78,57 -95,25
Porumb 80 60 143,8 1400 3200 2800 112 192 402,64 71,43 109,71
Rapiță 35 40 212,85 1000 1685 1200 35 67,4 255,42 92,57 278,96
Sfeclă 20 20 2,5 30000 35000 – 600 700 0 16,67 0
Pl. nutret – – 31,69 – – 300 0 – 9,5 0 0
Cartof – – 1,62 14800 0 – 23,97 0 0
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L 2009-2011
PARTEA A II -A
CONTRIBUȚII PROPRII

CAP ITOLUL II
SCOPUL LUCRĂRII ȘI METODA DE CERCETARE

2.1. SCOPUL LUCRĂRII
Tema luată în studiu presupune efectuarea unei analize a rezultatelor economice și de
producție la nivel de exploatație agricolă, pe ntru a cuantifica neajunsurile și a stabili ce
măsuri trebuie luate pentru a îmbunătăți eficiența activității desfășurate.
Pentru efectuarea analizei se recomandă:
 determinarea exactă a datelor obținute, compararea cu ce s -a planificat să se obțină;
 descompunerea activităților pe elemnte componente, concomitent cu indentificarea
actorilor care acționează asupra sa;
 determinarea corelației dintre factorii de influență, de la producție la valorificare,
precum și inter relațiile dintre factori;
 măsurarea gra dului de influențare exercitat de către fiecare factor și a sensului de
acțiune (pozitiv sau negativ);
 indentificarea rezervelor care nu s -au folosit sau care s -au folosit nesatisfăcător,
sintetizarea rezultatelor analizei, formularea concluziilor și aprec ierilor referitoare la
fenomenele studiate;

11
 elaborarea deciziilor menite să asigure utilizarea superioară a resurselor, îndepărtarea
aspectelor negative.
Principalele etape specifice acestei analize sunt:

 Colectarea materialului informațional: rezultatele obținute depind direct de
calitatea informațiilor, care trebuie să fie cât mai exacte, clare și rapide. Drept surse de
informații se folosesc planul de producție, evidența tehnico -operativă, evidența contabilă
primară. Această etapă are o mare importanță deoarece de operativitate și acuratețea datelor
depinde în mare măsură fundamentarea deciziilor care urmează a fi luate.
 Verificarea informațiilor : se stabilește dacă informațiile colectate sunt
adecvate fenomenelor cercetate, sunt reale și se verifică cor ectitudinea informației cifrice prin
care se constată dacă calculația a fost făcută cu exactitate.
 Ordonarea datelor și efectuarea calculației: reprezintă prelucrarea și
ordonarea informației primare în tabele și grafice, folosind un set de indicatori stab iliți
inițiali.
 Interpretarea rezultatelor și formarea concluziilor : reprezintă etapa finală
a analizei respective. În urma acesteia se formulează concluziile și se elaborează recomandări
care să ducă la îmbunătățirea activității exploatației.
Succesul act ivității este determinat în mare măsură de calitatea informației, de
rapiditatea prelucrării și transformării lor în decizie, de modul cum se face interpretarea.

2.2.METODA DE CERCET ARE
Metodele folosite în analiza tehnico -economică sunt diferite, unele f iind specifice
activității economice, iar altele fiind preluate de la discipline înrudite. Gruparea acestora se
poate realiza luând drept criteriu obiectivul urmărit, în funcție de care metodele de analiză se
pot structura in :
 metode folosite pentru stabi lirea nivelului fenomenului;
 metode pentru studierea structurii fenomenului, pe elemente componente;
 metode de identificare a relațiilor dintre fenomenele economice;
 metode de m ăsurare a influenței factorilor și de cuantificare a efectului mobilizării
resurselor.

12
2.2.1. Metoda comparației
Metoda comparației are o utilizare curentă în analizele tehnico -economice, datorită
faptului că orice rezultat al activității exploatațiilor se examinează și se apreciază, în primul
rând nu ca mărime în sine, ci în raport cu un criteriu sau o bază de comparație.
Cu ajutorul comparației se poate constata nivelul fenomenelor, proporțiile și ritmul lor
de dezvoltare. Esența metodei comparației constă în examinarea nivelului indicatorilor care
redau situația efectivă a fenomen ului sau procesului realizat, raportat la nivelul acelorași
indicatori aflați în altă ipostază.
Baza de comparație poate fi reprezentată de:
 nivelul prevederilor programate;
 situațiile efective din perioadele precedente;
 normativele de consumuri;
 nivelur ile realizate de alte structuri de producție cu condiții asemănătoare.
De o importanță deosebită la realizarea justeței concluziilor la care se ajunge cu ajutorul
comparației, o constituie asigurarea comparabilității datelor.
Formele de comparație la care se recurge în analiza tehnico -economică sunt:
 comparația în timp;
 comparația în spațiu;
 comparația mixtă;
 comparația cu caracter special;
Comparația în timp constă în examinarea datelor efective din perioada analizată, în
raport cu datele din perioadele pr ecedente sau cele prevăzute pentru perioadele următoare.
Comparația în spațiu asigură comensurarea rezultatelor obținute la nivelul unei
structuri de producție sau a procesului analizat, cu rezultatele altor structuri sau a acelorași
procese efectuate în l ocuri diferite.
În cazul comparației în spațiu, datele trebuie să se refere la aceeași perioadă de timp, iar
existența condițiilor asemănătoare (naturale, economice, etc.) este indispensabilă.
Comparația mixtă reprezintă acel tip de comparație în care nive lul efectiv al
fenomenelor sau proceselor se examinează raportându -se în mod simultan la baze de referință
situate în timp și spații diferite (compararea rezultatelor unei ferme, cu realizările anului
precedent și simultan, cu realizările din aceeași perio adă ale altor ferme).
Comparația cu caracter special reprezintă acel tip de comparație în care nu intervine
timpul și spațiul. De exemplu, compararea diferitelor alternative de decizii,în vederea alegerii
variantei optime sau comparațiile față de normative le de consum.

13
Modul de exprimare a rezultatelor comparației se poate realiza în mai multe forme:
 deviere absolută;
 variația relativă;
 devierea relativă .

Devierea absolută (± M) reprezintă abaterea nivelului fenomenului în situația efectivă
(F1), față de cea considerată de bază (F 0), redată în mărimi absolute:
±M=F1 -F0
Variația relativă (M %) arată de câte ori nivelul efectiv al fenomenului a crescut sau a
scăzut față de nivelul de bază. El se exprimă ca un raport procentual între nivelul efectiv al
fenom enului și cel considerat ca bază:

M% =

Devierea relativă ( ΔM) reprezintă o modalitate de reliefare a abaterii nivelului
fenomenului exprimată în procente, indicând cu cât la sută nivelul efectiv al fenomenului s -a
modificat (a crescut sau a scăzut) față de cea de bază, considerat 100%.

ΔM%=
sau ΔM%=

2.2.2 Metoda divizării
Această metodă constă în:
 descompunerea rezultatelor globale ale fenomenelor și proceselor în elemente
componente;
 ordonarea datelor astfel ob ținute, examinarea li interpretarea rezultatelor.
Divizarea lărgește sfera de aplicare a comparației, de la nivel global la cel al elementelor.
Odată divizarea realizată, comparația se face și pe fiecare element component pus în
evidență.
Metoda pornește d e la realitatea că între elementele componente ale unui fenomen
economic, indiferent de criteriu de divizare, există relații de sumă algebrică. Pe temeiul
existenței acestor relații se poate determina contribuția elementelor la modificarea nivelului
global al fenomenului. Semnele ”±” ale abaterii absolute a elementului, indică sensul
contribuției sale la devierea totală, iar numărul obținut, mărimea acesteia.

14
Formele de divizare a fenomenelor economice variază în funcție de criteriile adoptate.
 Divizarea d upă timpul de formare a rezultatelor asigură urmărirea evoluției
fenomenelor pe parcursul unui număr de ani, pe semestre, trimestre, luni, decade,
localizând contribuția diferitelor elemente de timp la formarea rezultatului total. Prin
acest procedeu se dă posibilitatea cunoașterii modului de producere a fenomenului,
indentificarea cauzelor și consecințelor modificării sale și pe această bază, stabilirea
măsurilor ce se impun pentru înlăturarea consecințelor negative.
Divizarea după locul de formare a rezul tatelor evidențiază contribuția fiecărei verigi
organizatorice (fermă, echipă, loc de muncă), la realizarea indicatorului general.
Ea constă în descompunerea rezultatelor pe elemente ale structurii organizatorice sau
pe cele ale structurii de producție.
Divizarea după elemente specific completează formele prezentate anterior, indicând sfera
acțiunilor concrete a resurselor în domeniul cărora nu s -au valorificat toate posibilitățile
existente (divizarea pe categorii de calitate, etc.)

2.2.3. Metoda grafic ă
Această metodă se folosește mai frecvent pentru interpretarea legăturilor dintre două
fenomene ce se pot exprima sub forma a două variabile statistice, folosind sistemul axelor
rectangulare. Metoda grafică are dezavantajul că ușurează înțelegerea datelo r, dă o privire de
ansamblu asupra desfășurării fenomenelor și face mai ușoară reținerea diverselor aspecte ale
fenomenelor cercetate.

2.3. CONCEPTUL DE „OPTI M"
Conceptul de optim (macroeconomic, microeconomic, de folosire optimă a resurselor
natural e și de muncă etc.) este omniprezent folosit în cele mai diferite domenii ale
economiei.Într -o definire cu o arie mai restrânsă, optimul economic este apreciat de către
diferiți autori (2, 10, 11) ca fiind „valoarea extremă a unei funcții matematice de mai multe
variabile, definite într -un domeniu de activitate economică, în condițiile existenței unor restricția'. În
agricultură, optimul economic presupune, pe lângă echilibrul economic și realizarea unei
eficiente maxime, atât în raport cu utilizarea resurse lor materiale, umane și financiare,
precum și gradul de satisfacere a cerințelor exploatații familialei. Optimul economico -social,
atât la nivel de ramură, cât și la nivel de unitate sau subunitate, este incompatibil cu folosirea
incompletă a resurselor ma teriale și umane, cu dezechilibrul în repartizarea mijloacelor de care dispun

15
unitățile agricole. Deosebita complexitate a naturii proceselor de producție din agricultură și a
sistemului de relații după care se desfășoară acestea, determină precizări clare și la obiect ale
categoriei de optim economic. Practica economică, și în special specificul și complexitatea producției
agricole, demonstrează de cele mai multe ori faptul că ceea ce este egal ca mărime din punct de
vedere al efortului în anumite condiții pedoclimatice, nu este egal în mod obligatoriu ca valoare de
întrebuințare sau din punct de vedere al efectelor obținute.
Agricultura, componentă de bază a economiei, datorită funcțiilor sale în procesul de
producție, contribuie la realizarea optimului ma croeconomic, precum și la optimizarea activității
economice din celelalte ramuri. Ca urmare, stabilirea unui raport optim între producția vegetală,
producția animală și celelalte sectoare de activitate constituie o cerință esențială, indispensabilă a
maxim izării efortului social, în condițiile în care volumul și structura nevoii sociale sunt date.
Condiția esențială pentru realizarea unui raport optim este devansarea sporului de efort de către sporul
de efect util.În unitățile agricole, ca urmare a noilor c ondiții apărute după aplicarea Legii fondului
funciar și ale trecerii la economia de piață, principiile de optimizare a raportului efort -efect sunt în
dependență de gradul de satisfacere a pieței cu produse agricole naturale, materiale și umane. In
situați a când unele resurse sunt deficitare sau posibilitățile de extindere a producției sunt limitate este
necesară minimizarea cheltuielilor de muncă, pentru a se obține o unitate de produs. în orice
împrejurare, în optimizarea unei activități trebuie ținut sea ma de criteriul economico -social care
reprezintă elementul fundamental al optimului economico -social, în funcție de care se alege o variantă
sau alta.1Plecând de la aceste cerințe, criteriile economico -sociale de optimizare includ maximizarea
efectului sub forma producției fizice, producției marfă, producției nete, a profitului, precum și
minimizarea efortului de forță de muncă pe unitatea de produs, în scopul maximizării gradului de
satisfacere a cerințelor pieței.Ca urmare a acestor cerințe, optimul econo mic se înscrie în rândul
categoriilor și legităților economice, care prin conținutul lor în perpetuă devenire, au un pronunțat
caracter relativ prin definiție, optimul economic în agricultură reflectă situații valabile doar pentru un
anumit timp și loc sa u dacă este vorba despre viitor, exprimă o estimare a unor rezultate posibile. De
aceea este valabil faptul că, ceea ce într -o exploatație agricolă pare să confirme valoarea unor criterii,
în altă unitate cu condiții diferite poate fi ușor infirmat. Criter iile de stabilire a optimului sunt atât de
diferite și își află originea într -un sistem de relații cauzale pe cât de complexe și de variate, pe atât de
directe, încât până în prezent nu au putut fi nici sistematizate pe deplin sau generalizate.
Abordarea t ermenului de optim în agricultură, impune și presupune cunoașterea și aprecierea
lui atât la nivelul agriculturii (macroeconomicul), cât și la nivelul unităților și subunităților agricole
(microeconomicul).Macro -optimul caracterizează activitatea la nivelu l unor zone naturale și are în
vedere dimensionarea optimă a unităților agricole, a activităților din cadrul acesteia, a indicatorilor
economici și de producție, optimizarea planurilor de cultură, a dotării cu tractoare și mașini agricole,

1 Stejărel Brezuleanu –Management Agricol teorie și practică

16
optimizarea stru cturii efectivelor de animale, optimizarea bazei furajere, a tehnologiilor de producție
Optimizarea activității economice reprezintă un proces care se înfăptuiește treptat, începând
cu un anumit stadiu de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilo r de producție, utilizând
instrumente de lucru (metode, tehnici, procedee etc.) adecvate multitudinii de situații practice din
agricultură. Problema determinării optimului economic, mai exact a stabilirii diferitelor proporții și a
ritmurilor de realizare a unui produs sau a producției în ansamblu sau pe culturi, specii și sectoare, nu
poate fi rezolvată decât prin abordarea complexă și interdisciplinară a optimizării activității
economice din unitățile agricole.
În concluzie, obținerea optimului total prin corelarea rațională a optimurilor parțiale,
reprezintă aproape pentru fiecare unitate de producție din agricultură, o cercetare complexă, o
problemă nouă, cu rezultate distincte, care însă prin efectele sale majore, merită de cele mai multe ori,
efortul d epus.2
Importanța optimizării sistemului de cultură a plantelor derivă din scopul acestuia, de a
reglementa și a orienta procesele biologice naturale, transformându -1 în activități de producere de
valori de întrebuințare. Elaborarea și optimizarea sistemul ui de cultură a plantelor reprezintă procese
care trebuie să țină seama de condițiile specifice fiecărei exploatații agricole. Obținerea unor soluții
științifice și aplicabile în condițiile concrete de producție, impune luarea în considerare a tuturor
elem entelor sistemului de cultură a plantelor în care se îmbină atât aspecte tehnice care au ca scop
crearea condițiilor ecologice optime de dezvoltare a plantelor și sporire a fertilității solului, cât și
aspecte economice care vizează utilizarea judicioasă a resurselor de producție, în vederea realizării
producțiilor cu o rentabilitate superioară,obiectivele principale urmărite prin optimizarea sistemului de
cultură a plantelor pot fi sintetizate astfel: utilizarea cât mai rațională a fondului funciar și obți nerea
unor recolte cât mai mari și mai stabile, superioare din punct de vedere calitativ, crearea condițiilor
pentru sporirea continuă a potențialuluiproductiv al terenului fiecărei exploatații agricole și
valorificarea cu maximă eficiență a investițiilor în vederea obținerii producției la un înalt nivel de
rentabilitate.
Întreaga activitate din agricultură este în strânsă corelație cu cerințele principiului optimizării
proceselor de producție, pe baza căruia se asigură în timp, îmbinarea intereselor imedia te, prezente, cu
cele viitoare, în condiții de maximă eficiență economică. în sens general, optimizarea proceselor
economice constituie o acțiune dirijată de către societate, sincronizată în timp și spațiu, la nivel micro
și macroeconomic, prin care se urm ărește obținerea celui mai favorabil raport între efectul social util
și efortul depus, expresie sintetică a mijlocului de asigurare a cerințelor legii economice
fundamentale. Procesul optimizării fenomenelor economice nu reprezintă doar un simplu calcul
economic, ci o reflectare sintetică a însăși esenței interacțiunii dintre economic și politic, dintre
factorii interni și cei externi ai procesului de producție. în literatura de specialitate economică (10),

2 Cristian Socol – Opțiunile de politică agricolă și dezvoltare durabilă

17
noțiunea de „optim economico -social" este definit ă ca fiind starea atinsă in dezvoltarea economico –
socială, pe baza repartizării raționale pe sectoare de activitate și a utilizării cu maxim de eficiență a
resurselor naturale, materiale, umane și financiare, în condițiile echilibrului econo mic, dinamic
general, prin care se asigură satisfacerea maxim posibilă a scopului și mijloacele necesare atingerii
acestui scop. Optimul economico -social reflectă acel moment al dezvoltării care indică limita
superioară, rațională de creștere a nivelului de trai și a gr adului de satisfacere a nevoilor materiale și
spirituale ale membrilor societății, într -o anumită perioadă, limita determinată de o anumită structură a
economiei naționale, de un anumit grad al productivității muncii și un anumit grad de utilizare a
resurs elor materiale și umane atrase în circuitul economic, fără a modifica însă parametrii esențiali ai
creșterii economice"
Optimul economico -social include, în primul rând, maximizarea atragerii și utilizării raționale
și eficiente a principalelor resurse exi stente, precum și repartizarea acestor resurse existente potrivit
nevoii și cerinței sociale. Optimul economic este în interdependență cu eficiența economică, în timp
ce eficiența economică constituie un criteriu de evaluare și apreciere a optimului econom ico-social,
coordonată fundamentală a mecanismului economico -financiar, reflectând raportul dintre efortul
depus și efectul util, optimul economico -social reprezintă un atribut al întregii activități umane,
oglindind raporturile dintre oameni, atât în cali tate de producători, proprietari, beneficiari, cât și de
consumatori. conceptul de „optim" (macroeconomic, microeconomic, de folosire optimă a resurselor
naturale și de muncă etc.) este omniprezent folosit în cele mai diferite domenii ale economiei. într -o
definire cu o arie mai restrânsă, optimul economic este apreciat de către diferiți autori (7), ca fiind
„valoarea extremă a unei funcții matematice de mai multe variabile, definite într -un domeniu de
activitate economică, în condițiile existenței unor res tricții".
În agricultură, optimul economic presupune, pe lângă echilibrul economic și realizarea unei
eficiente maxime, atât în raport cu utilizarea resurselor materiale, umane și financiare, precum și
gradul de satisfacere a cerințelor societății. Optimul economico -social, atât la nivel de ramură, cât și la
nivel de unitate sau subunitate, este incompatibil cu folosirea incom pletă a resurselor materiale și
umane, cu dezechilibrul în repartizarea mijloacelor de care dispun unitățile agricole. Deosebita
complexitate a nproceselor de producție din agricultură și a sistemului de relații după care se
desfășoară acestea, determină precizări clare și la obiect ale categoriei de optim economic. Practica
economică, și în special specificul și complexitatea producți ei agricole, demonstrează de cele mai
multe ori faptul că ceea ce este egal ca mărime din punct de vedere al efortului în anumite condiții
pedoclimatice, nu este egal în mod obligatoriu ca valoare de întrebuințare sau din punct de vedere al
efectelor obțin ute.
Agricultura, componentă de bază a economiei, datorită funcțiilor sale în procesul de
producție, contribuie la realizarea optimului macroecono mic, precum și la optimizarea activității
economice din celelalte ramuri. Ca urmare, stabilirea unui raport o ptim între producția vegetală,

18
producția animală și celelalte sectoare de activitate constituie o cerință esențială, indispensabilă a
maximizării efortului social, în condițiile în care volumul și structura nevoii sociale sunt date.
Condiția esențială pent ru realizarea unui raport optim este devansarea sporului de efort de către sporul
de efect util.În unitățile agricole, ca urmare a noilor condiții apărute după aplicarea Legii fondului
funciar și ale trecerii la economia de piață, principiile de optimizare a raportului efort -efect sunt în
dependență de gradul de satisfacere a pieței cu produse agricole naturale, materiale și umane. în
situația când unele resurse sunt deficitare sau posibilitățile de extindere a producției sunt limitate este
necesară minimiz area cheltuielilor de muncă, pentru a se obține o unitate de produs. în orice
împrejurare, în optimizarea unei activități trebuie ținut seama de criteriul economico -social care
reprezintă elementul fundamental al optimului economico -social, în funcție de c are se alege o variantă
sau alta.
Plecând de la aceste cerințe, criteriile economico -sociale de optimizare includ maximizarea
efectului sub forma producției fizice, producției marfă, producției nete, a profitului, precum și
minimizarea efortului de forță d e muncă pe unitatea de produs, în scopul maximizării gradului de
satisfacere a cerințelor pieței.
Ca urmare a acestor cerințe, optimul economic se înscrie în rândul categoriilor și legităților
economice, care prin conținutul lor în perpetuă devenire, au un pronunțat caracter relativ.
Relativ prin definiție, optimul economic în agricultură reflectă situații valabile doar pentru un
anumit timp și loc sau dacă este vorba despre viitor, exprimă o estimare a unor rezultate posibile. De
aceea este valabil faptul că, ceea ce într -o exploatație agricolă pare să confirme valoarea unor criterii,
în altă unitate cu condiții diferite poate fi ușor infirmat. Criteriile de stabilire a optimului sunt atât de
diferite și își află originea într -un sistem de relații cauzale p e cât de complexe și de variate, pe atât de
directe, încât până în prezent nu au putut fi nici sistematizate pe deplin sau generalizate.3
Abordarea termenului de optim în agricultură, impune și presupune cunoașterea și aprecierea
lui atât la nivelul agricu lturii (macroeconomicul), cât și la nivelul unităților și subunităților agricole
(microeconomicul).
Macrooptimul caracterizează activitatea la nivelul unor zone naturale și are în vedere
dimensionarea optimă a unităților agricole, a activităților din cadru l acesteia, a indicatorilor economici
și de producție, optimizarea planurilor de cultură, a dotării cu tractoare și mașini agricole, optimizarea
structurii efectivelor de animale, optimizarea bazei furajere, a tehnologiilor de producție etc
Optimizarea act ivității economice reprezintă un proces care se înfăptuiește treptat, începând
cu un anumit stadiu de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilor de producție, utilizând
instrumente de lucru (metode, tehnici, procedee etc.) adecvate multitudinii de situații practice din
agricultură.

3 ,Cosmin Dobrin -Gestiunea bugetară a sistemelor de producție , ediția I

19
Problema determinării optimului economic, mai exact a stabilirii diferitelor proporții și a
ritmurilor de realizare a unui produs sau a producției în ansamblu sau pe culturi, specii și sectoare, nu
poate fi rezolvată decâ t prin abordarea complexă și interdisciplinară a optimizării activității
economice din unitățile agricole.
În concluzie, obținerea optimului total prin corelarea rațională a optimurilor parțiale,
reprezintă aproapepentru fiecare unitate de producție din ag ricultură, o cercetare complexă, o
problemă nouă, cu rezultate distincte, care însă prin efectele sale majore, merită de cele mai multe ori,
efortul depus.

CAP ITOLUL III
CADRUL NATURAL ADMIN ISTRATIV ȘI ECONOMIC, AL
LOCALIZĂRII FIRMEI
S.C. CDM AGRO S.R.L.

3.1. Prezentarea unității
În anul 2007 , ia naștere S.C. CDM AGRO S.R.L., înregistrată în registrul comerțului prin
numărul de ordine J27/1644/2007 . Activitatea principală a firmei este constituită de activități
mixte: cultura vegetală și creștere a animalelor.
S.C. CDM AGRO S.R.L. Secuieni are în prezent, o suprafață totală de 941 ha, din care
suprafață agricolă este de 929 ha. Situația fondului funciar din cadrul S.C. CDM AGRO
S.R.L. Secuieni este prezentată în (tabelul 3.1.)
Obiectul de activitate al societății cuprinde o gamă de activități specifice zonei de câmp
din județul Neamț :
● producerea de cereale, plante tehnice, furaje și legume;
● prestări servicii în domeniul transport cereale;
● efectuarea de lucrări agricole;
● comerț cu produse agricole boabe.
Situaț ia fondului funciar în cadrul S.C. CDM AGRO S.R.L. Neamț
Tabelul 3.1.
Specificare U.M Valoare

20
Total suprafață ha 941
Agricol Total ha 929
% din total % 98.72

Din care Arabil Total ha 890
% din total % 94.58
Vii și livezi Total ha 0.0
% din total % 0.0
Pășuni și fânețe Total ha 39
% din total % 4.14
Neagricol Total ha 12
% din total % 1.27
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

3.2 Situația geografică și social -economică a zonei
Obiectivul este situat pe teritoriul localității Neamț -extravilan, strada Săvenilor, nr.
216, județul Neamț . În apropierea zonei studiate, la cca. 500 m N E se găsește pârâul Luizoaia
și la cca. 1000 m râul Sitna, iar la SE, la cca. 70 m un iaz. Spre E la cca. 150 m își are
amplasamentul Stația de Epurare Neamț . Accesul în zonă se face din drumul Neamț -Săveni
prin intermediul unei străzi asfaltate și alei be tonate de incintă.

Figura 3.1.Harta Municipilui Neamț

21
Comuna Secuieni, este situata in partea de est a judetului Neamt, in zona
predominant agricola, cu un teritoriu administrativ de 7286 ha.
se invecineaza la:
– N: comuna Trifesti
– S: comuna Mol doveni si jud. Bacau
– V: comunele Faurei, Margineni, Romani
– E: comunele Horia si Ion Creanga
Relieful si Vegetatia

Teritoriul comunei se afla pe terasa a III -a a raului Siret cu afluentii sai principali
care strabat teritoriul si satele componentei ale comunei.
Sunt delimitate trei unitati geomorfologice.
Lunca Siretului prezinta un microrelief variat, reprezentat de depresiuni largi, viroage
si brate obturate, grinduri aluviale si coluviale.
Terasa inferioara a Siretului este plana, avand o usoar a inclinare spre vest si este
fragmentata de o vale care colecteaza apele de precipitatii.
Stratul acvifer freatic cantonat in depozitele grosiere de terasa, se intalneste la o
adancime de 12 -20 m, directia de curgere a apei subterane fiind aproximativ V -E spre raul
Siret cu pante de 3%.
Reteaua hidrografica a comunei apartine bazinului hidrografic al raului Siret. In
lungul paraielor ce traverseaza teritoriul s -au format vai, cum ar fi: Valea Negrei, Obarsia
Morilor, Sarbilor. De la confluenta cu paraul Va lea Neagra si pana la varsarea acesteia in raul
Siret, traseul este regularizat si indiguit.
Teritoriul asezarii rurale Secuieni face parte integranta din judetul Neamt, fiind asezat
in sud estul acestuia. Suprafata teritoriului comunei Secuieni este de 72 86 hectare
reprezentand 1,2 % din suprafata judetului Neamt. Din punct de vedere administrativ,
asezarea rurala Secuieni este alcatuita din satele : Secuieni, Butnaresti, Basta, Birjoveni,
Secuienii Noi , Bogzesti, Giulesti, Uncesti, si Prajesti. Cele mai vechi urme arheologice de
populare a acestui teritoriu s -au descoperit in anul 1966 cu ocazia sapaturilor efectuate pentru
fundatiile sediului Statiunii de Cercetari Agricole Secuieni . Aici au fost gasite doua schelete
umane din care unul dintre ele era i ntact. La mana dreapta avea o bratara de bronz cilindrica
in sectiune si cu capetele mult ingrosate. Scheletul orientat cu capul spre sud si cu picioarele
la nord zacea la circa 80 cm adancime de la suprafata solului. Din informatiile arheologului
Vasile U rsache – 1968 de la Muzeul de istorie Roman ,, avem de a face cu o necropola"

22
datand din secolele V -VI e.n., apartinand unei populatii din acea perioada. Denumirea de
Secuieni apare pentru prima data sub forma de ,,Sacuiani" in anul 1448, 27 iulie intr -un act de
danie a lui Petru Voievod, domnitorul Tarii Moldovei , catre Ion Porcu , slujitor credincios
prin care i se ofera 24 de sate. Intre acestea amintim : Sacuiani, Porcesti, Sarbi, Rusi,
Aramesti, Birjoveni, Cuciulatesti, Silistea, Mircesti, Climesti s i altele. Un numar din aceste
sate au disparut in decursul timpului sau au fost afiliate celor mai mari, cum ar fi cazul
Moldoveni adica Porcesti, Sacuiani, Birjoveni, Butnaresti si altele. Ion Porcu intemeietorul
satului Porcesti (Moldoveni) apare in docu mente ca facand parte din Sfatul domnesc a lui
Petru Voievod , ca ceasnic si apoi ca vistiernic intre anii 1421 -1448. Unele documente mai
vechi de 1448 dovedesc ca satul Secuieni este cu mult mai vechi decat data mentionarii sale
in hrisoave, mai ales ca p e teritoriul lui au fost descoperite obiecte cu mult mai vechi: un
ciocan din piatra ce dateaza din epoca pietrei, o moneda de argint din anul 1408.Populatia
silistita din apropierea satului Mircesti a constituit o importanta forta de munca pe mosia
boieru lui Ghica care avand o fiica pe nume Despina a casatorit -o cu spatarul Nicolae Varnav,
dandu -i ca zestre si satul Secuieni. Acest boier a construit in anul 1762 biserica ,,Cuvioasa
Parascheva" care astazi este declarata monument istoric. Pentru a -si asigur a o mai numeroasa
forta de munca acest boier si -a adus robi si clacasi din partile Dorohoiului care au zidit din
piatra si var casa boiereasca ( azi fostul sediu CAP). Cornelia Bodea in lucrarea ,,Lupta
romanilor pentru unitate nationala" – Editura Academie i R.S.R. Bucuresti – 1979 arata ca
,,membrii familiei boieresti Varnav au participat la evenimentele premergatoare revolutiei de
la 1848". Aceasta asezare rurala este mentionata si in harta rusa de la 1835 si in Dictionarul
judetului Roman alcatuit de Petru Condrea in 1848 unde se precizeaza ca ,,Secuieni,comuna
in plasa Siretul de Jos asezata in sud -vestul orasului Roman si la o departare de 11 kilometri
este format din satul Basta, Cuciulati, Mircesti si Secuieni, cu resedinta comunei in satul
Secuieni . A re 266 capete de familie, 240 contribuabili, 975 locuitori dintre care 36 stiutori de
carte. Populatia este romana, afara de 7 familii de evrei. Are o biserica de zid". Localitatea
Secuieni este mentionata si in ,,Marele Dictionar al Romaniei" intocmit in 1898 de Gheorghe
Lahovari , cu 376 locuitori a caror ocupatie este agricultura, legumicultura, cresterea
animalelor si impletitul rogojinelor. Mai trebuie mentionat ca vatra satului a luat nastere pe
locul unor foste paduri care au fost defrisate, asa cum au luat nastere majoritatea asezarilor
rurale din Podisul Moldovenesc. Toponimul de Secuieni, consideram ca nu are nimic comun
cu denumirea de secui, populatie colonizata in sud -estul Transilvaniei in secolul al XII -lea.
Facem aceasta afirmatie deoarece po pulatia nu numai ca este ortodoxa, dar traditiile in port,
in obiceiurile folosite cu diferite ocazii, inclusiv specificul caselor de locuit sunt pur

23
moldovenesti. Din informatiile date de catre batrani reiese mai degraba concluzia ca
denumirea ar veni de la secureni (cei care au defrisat padurea folosin securea).
3.2.1. Geomorfologia și hidrologia zonei
Exploatația agricolă S.C. CDM Agro S.R.L. Neamț, este parte componentă a zonei
denumită Platforma Moldovenească, ce este situată în fața Carpaților Orientali, fiind cea mai
veche unitate de platformă de pe teritoriul Român iei, reprezentând terminația sud -vestică a
Platformei Europei Orientale.
În altă ordine de idei, teritoriul exploatației agricole S.C. CDM Agro S.R.L. Neamț,
format pe un substrat alcătuit predominant din materiale argiloase și avînd un relief colinar
corespunzător Câmpiei Moldovei, este reprezentat de soluri ce fac parte din clasa Molisoluri,
ca: cernoziomuri și soluri bălane soluri de culoare închisă care au proprietatea să rețină circa
85% din radiația solară, rolul climatologic al acestora crește în perioada de arătură (toamnă și
primăvară) când solul nu este protejat de culturile agricole.
Rețeaua hidrografică este specifică reliefului de câmpie, densitate mică, pante
predominant reduse, viteză de scurgere mică.

3.2.2. Nebulozitatea, durata de stra lucire a soarelui
Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire a cerului cu nori, se măsoară în zecimi
din bolta cerească și este un element climatic important, în special datorită influențelor pe
care aceasta le exercită asupra proceselor radiative și te rmice ce se produc în atmosferă și la
suprafața terestră.
În timpul anului, nebulozitatea medie lunară este minimă la sfârșitul verii și maximă
la începutul iernii. Valorile medii anuale cele mai scăzute ale nebulozității se înregistrează la
ora 13șș, după trecerea Soarelui la meridianul locului, convecția termică fiind în acest
moment din zi cea mai activă. Valorile maxime ale nebulozității se înregistrează în lunile cu
dese succesiuni ale fronturilor atmosferice, pe fondul prezenței depresiun ilor barice și a
sistemelor noroase de tip stratiform (regim ciclonal), iar valorile minime se înregistrează în
cazul unor mase de aer cu regim anticiclonal.
Durata de strălucire a Soarelui însumează la Neamț 1918,5 ore anual (57591,2 zecimi),
din care 70%, respectiv 1350 ore, se realizează în lunile aprilie – septembrie, iar în semestrul
rece, datorită creșterii nebulozității și micșorării zilei, valoarea scade la 596 de ore.

24
Lunar, cele mai mici valori medii de strălucire a Soarelui se înregis trează în lunile noiembrie –
februarie (60 -90 de ore), iar cele mai mari valori sunt din martie și până în octombrie (123 –
268 ore), cu maxime lunare în iunie -august.

Figura 3.2. Durata de stralucire a soarelui
3.2.3. Regimul precipitațiilor
Sursa principală de umiditate pentru regiunea în care se află exploatația agricolă S.C.
CDM Agro S.R.L. Neamț este cea atlantică. Lipsa precipitațiilor sau cantitățile foarte mici
ale acestora se datorează instalării tipul ui de timp anticiclonic, manifestării advecțiilor de aer
continental uscat ce provin din spațiul geografic ce se întinde spre estul și nord -estul Europei
sau a celor din zona subtropicală și tropicală ce sunt predominant uscate (Mihăilă, 2003).

Figura 3.3. Regimul anual al precipitațiilor
Figura 3. 3. Regimul anual al precipitațiilor
0 100 200 300
ORE 75 90 123 159 231 245 268 257 191 142 78 60 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

0 20 40 60 80 100
precipitatii 23 22 25 48 66 84 81 57 48 34 31 29 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

25

Regimul anual al precipitațiilor: Cantitatea medie multianuală de precipitații este la
S.C. CDM Agro S.R.L. Neamț de 548,7 mm (date din perioada 2005 -2010). Această
cantitate este neuniform repartizată pe luni, ani și anotimpuri. Față de media multianuală, se
observă variații destul de însemnate între anii ploioși și cei deficitari ca precipitații. Regimul
anual al precipitațiilor atmosferice este de t ip continental.
3.2.4. Principalele tipuri de sol
Exploatația agricolă S.C. CDM Agro S.R.L. Neamț își desfașoară activitatea agricolă
pe un suport terestru caracteristic clasei de soluri Molisoluri, clasă ce cuprinde soluri care au
ca diagnostic un orizont A molic și un orizont subiacent care prezintă cel puțin în partea
superioară, culori de orizont molic. Astfel solul caracteristic exploatației studiate este
cernoziomul cambic ce se definește printr -un orizont Am de culoare închisă, un orizont Bv
și un o rizont CCa .
Profilul de sol al cernoziomului prezintă alcătuirea: “ Am” – “Bv”- “Cca” sau “ C”
Orizontul “Am” (40 – 50 cm) are culoare închisă (negricioasă) textură lutoasă sau
luto-argiloasă, structură glomerulară sau poliedrică subangulară (în stratul ara bil), frecvente
neoformații biogene (crotovine, cervotocine, coprolite).
Orizontul ”Bv” are grosimi diferite , intre 20 -60 cm ; este de culoare brunie cu
nuanțe roșcate sau ruginii ; textura este luto -argiloasă; structură micprismatică; moderat
compact.
Orizontul “Cca” apare la adâncimea de 70 -120 cm având o culoare gălbuie și
concrețiuni albicioase de CaCO 3. Sub vegetația ierboasă naturală cernoziomurile conțin 6 –
10% humus conținut care scade cu câteva procente pe suprafețele cultivate.
Textura mijlocie (echilibrată) și structura granulară stabilă asigură o aerație bună și o
permeabilitate bună pentru apă și aer, o bună capacitate de reținere a apei utile și o rezistență
mai mică la lucrările solului. În perioadele secetoase iulie – octombrie cernoziomuri le sunt
afectate de un deficit de apă, motiv pentru care se impune aplicare irigațiilor. Pentru refacerea
și menținerea fertilității solului, este necesar îngrășarea organică și mineral.

3.2.5. Concluzii asupra cadrului natural
Teritoriul agricol din car e face parte S.C. CDM Agro S.R.L. Neamț, este caracteristic
zonei de relief Câmpia Moldovei, zonă caracterizată prin condiții favorabile exploatațiilor de
tip agricol, creșterea si dezvoltarea plantelor, obținerea de producții ridicate și de calitate în

26
condițiile întrunirii unei agrofitotehnici diferențiate și bine aplicate. Condițiile care stau la
baza însușirilor calitative ale zonei sunt reliefate printr -un regim termic caracteristic, cu
temperaturi medii, temeratura medie anuală fiind de 8,6 oC, un reg im al precipitațiilor ce are
ca medie anuală 548,7 mm, cu o umiditate relativă de cca. 78%,
o durată de stălucire de 1918,5 ore annual. Solurile au expoziție sudică și sud -vestică, de
ordinul cernoziom cambic, ce au însușiri de fertilitate foarte bune, c u o bună capacitate de
aprovizionare a apei, textură mijlocie, pH 6,8 -7,6, cu un conținut în humus de 3,5 – 5,0%,
grad de saturație în baze mai mare de 75% , activitatea microbiologică găsește condiții
optime pentru dezvoltare și desfășoară o acțiune inten să reflectată în grosimea orizontului de
bioacumulare A m.
Toate aceste calități pun la îndemâna plantelor condiții optime unei bune dezvoltări,
formarea unei producții specifice soiului (hibridului) zonat, cu o bună calitate, la care se
adaugă tehnologia de cultură și baza tehnologică fiecărei specii de plante în parte.

3.3. PLANUL DE PRODU CȚIE AL FERMEI
Dupa unii economisti agrari, gestiune este definita ca artâ de a lua decizii pentru atingerea
obiectivelor care se fixează. Ca să gestionezi o exploatatie agricolă trebuie să răspunzi la
doua intrebari: Ce trebuie să produc ? In acest scop se iau decizii tactice si decizii strategice.
Decizi le tactice se iau pe termen foarte scurt (de la o zi la alta). Obiectivele deciziilor
tactice sunt de: ajustare; adaptare; corectare.Decizile strategice se pot lua pe termen scurt,
mediu si lung.Deciziile strategice pe termen lung sunt fundamentale. Termen ul este pe 10 -20
ani sau chiar o generatie. Obiectivele acestor decizii sunt: venitul dorit; conditiile de viată;
securitate, risc.Deciziile strategice pe termen mediu (5 -10 ani) sunt strategice. Obiectivele
acestor decizii sunt: dezvoltarea fermei; forta de muncă; echipamente; finantare; organizare;
alegerea productiilor. 4Deciziile strategice pe termen scurt (un an) sunt operaționale.
Obiectivele acestor decizii sunt: veniturile, cheltuielile, rezultatele financiare; tehnologiile de
productie; cantitatile; costurile, prețurile; calitatea.In prima etapă se face planificarea
strategică. Componentele unei planificări strategice sunt: stabilirea diagnosticului strategic
(diagnoaza); previziunea dezvoltării fermei (prognoză); modelarea economică -matematică si
stabilirea criteriilor de eficienta; calculul eficientei economice si alegerea alternativei
strategice.

4 Cosmin Dobrin, Florica Badea –Gestiunea Bugetara a sistemelor de producție, ediția a Ia , Editura Economica

27
In etapa a doua se elaborează planul de afaceri. Planul de afaceri cuprinde: planul de
productie; planul de marketing -comercializare; bugetul de venituri si cheltuieli, investitiile;
eficienta economica a masurilor propuse; analiza financiara si de risc.Analiza diagnostică se
va face pe o perioada anterioara de cel putin 3 ani, iar planul de afaceri se face pe o perioada
urmatoare de 3 -5 ani, daca se solici ta un credit pentr u investiții.

Tabelul 3.2.
Situația fondului funciar al S.C. CDM AGRO S.R.L. Neamț repartizat pe unit ăți administrativ –
teritoriale
Nr. crt. Unitatea administrativă Mod de folosință
Pășuni Arabil
1 Neamț 310
2 Secuieni 100 175
3 Butnărești 356
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

Structura culturilor din societatea agricolă este specifică zonei de câmpie, societatea
cultivând doar culturi de câmp. În perioada analizată cele 928,95 ha teren arabil de care
dispune societatea au fost repa rtizate astfel în (tabelul 3.3)

Tabelul 3.3.
Structura culturilor exploatației agricole S.C. CDM AGRO S.R.L. Neamț :

Cultura U.M Suprafața
2009 % din total 2010 % din total 2011 % din total
Grâu ha 130 23,42 115 20,72 192,15 20,68
Orz ha 50 9,01 60 10,81 – 0
Orzoaică ha 10 1,80 15 2,70 99,53 10,71
Ovăz ha 20 3,60 15 2,70 – 0
Fl-soarelui ha 110 19,82 130 23,42 236,81 25,49
Soia ha 100 18,02 100 18,02 8 0,86
Porumb ha 80 14,41 60 10,81 143,8 15,48
Rapiță ha 35 6,31 40 7,21 212,85 22,91
Sfeclă ha 20 3,60 20 3,60 2,5 0,27
Pl. nutret ha – 0 – 0 31,69 3,41

28
Cartof ha – 0 – 0 1,62 0,17
Total ha 555 100,00 555 100,00 928,95 100,00
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L 2009 -2011

 În anul 2011 , culturile de cereale ocupă 435,48 de hectare din suprafața
agricolă a exploatației agricol e, totalizând o pondere de 46,87 %. Cea mai importantă cultură
din această grupă agrobiologică este grâul care ocupă în acest an 192,15 de hectare, respectiv
20,68 %.
 Grupa plantelor uleioase deține o suprafață cultivată cu 457,66 hectare ( 49%),
în cadrul căreia cultura de rapiță ocupă 212,85 hectare, respectiv (22,91 %).
 Grupa plantelor cultivate pentru semințe o cupă în total o suprafață de 212,85
hectare respectiv (22.91%).
Grâul
Este una dintre cele mai importante cereale și planta care ocupă pe glob cele mai mari
suprafețe, grâul boabe având un conținut ridicat în hidrați de carbon și substanțe proteice.
Moldova este zona favorabilă pentru cultivarea grâului, reprezen tând 70,4 % din
suprafața arabilă.
Perioada de vegetație și de campanie
 Perioada de vegetație: 270 – 300 zile, în funcție de soi și condiții de cultură;
 Perioada de semănare:
o începând cu 15 septembrie în Nord, până la 5 octombrie;
o data începerii recoltării – jumătatea lunii iulie, începutul lunii august în Nord.
Soiuri recomandate pentru fiecare zonă de cultură:
 Centrul și sudul Moldovei – Flamura 85 Dropia, Gabriela, Moldova 83;
 Nordul Moldovei – Aniversar, Suceava 84, Turda 81, Arișan.
Societatea C omercială SC CDM Agro SRL, pentru a ține pasul cu strategia de
dezvoltare a agriculturii românești, a integrării in UNIUNEA EUROPEANĂ, și -a fixat ca
obiectiv în Programul de dezvoltare și de modernizare al exploatației , o creștere a producției
totale, a calității și a eliminării tuturor cheltuielilor și activităilor care influențează indicatorii
economici și tehnici ( independența totală din punct de vedere al dotării cu mijloace tehnice).
Față de aceste linii directoare trasate în dezvoltarea și modernizarea societății
agricole se consideră absolute justificate, eficiența și de actualitate, modernizarea și
completarea parcului de mașini și utilaje cu o combină agricolă , grapă cu discuri
semănătoare pentru păioase și grape stelate.

29
Achiziți onarea acestei combine și a utilajelor agricole se face cu scopul de:
-completarea, modernizarea și înlocuirea actualei tehnici cu o alta care să permită
realizarea obiectivelor propuse la nivel de societate și care să permită adaptarea fermei pentru
aprop iata integrare a țării noastre în UE atât din punct de vedere al calității lucrărilor
executate, cât și al eficientizării din punct de vedere economic și productiv.
-diminuare a cheltuielilor de producție
-creștere a productivității muncii
-îmbunătățirea c ondițiilor de muncă
-modernizarea tehnologiilor de cultură și reducerea costurilor de producție pentru
eficientizarea societății agricole și îmbunătățirea veniturilor societății
Cu utilajele din dotarea societății se execută întreaga ga mă de lucrări agrico le și
anume : arat, discuit, pregătit pat germinativ, fertilizat, erbicidat, prașile mecanice, recoltat,
transportat, iar forța de muncă este asigurată de 5 persoane cu caracter permanent și alte 5
persoane cu caracter temporat. Serviciul de pază este asigu rat 24 de ore din 24, de către 3
angajați ce lucrează în schimb de 12 ore cu 24.
Tabelul 3.4.
Principalele mijloacele mecanice de la S.C CDM AGRO S.R.L
1x Combina Claas Dominator 98SL (235 CP; AN:1999)
1x Tractor Case MX200 (238CP; AN:2006)
1x Tractor Lamborghini (95CP; AN: 2007)
2x Tractoare U650
1x Plug reversibil NAUT 5 trupite
1x Plug Albatros reversibil 3 trupite
2x Plug 3 trupite
1x Disc ARES XXL (6m latime de lucru)
1x Disc GDU 3,4
1x Disc GDU 3,3
1x Se manatoare SPC 6
1x Semanatoare SUP29M
1x Semanatoare SUP21DD (AN:2007)
1x Prasitoare Poloneza fara fertilizare (7 sectii; AN:2005)
1x Prasitoare cu fertilizare
1x Compactor(Combinator) 7m latime
1x Instalaatie ierbicidat (600l; AN:2005)
1x Masina de admin istrat ingrasaminte MA (3,5 tone)
1x Cisterna din fibra de sticla (9 tone)
1x Remorca 9 tone
1x Remorca 7 tone
1x Remorca 5 tone

30
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

Societatea urmărește cresterea competitivitatii exploatatiei printr -o utilizare mai buna
a factorilor de productie si a resurselor umane, cresterea productivitatii muncii, ridicarea
calitatii lucrarilor efectuate, obtinerea unui profit mai mare, obiective care sunt in
conformitate cu Obiectivul General al Masurii 121.
In cadrul acestui obiectiv se va realiza realiza un parc de masini agricole in urma
achizitionarii de utilaje noi, performante care sa fie in concordanta cu potentialul agricol al
zonei.
Prin aceasta investitie se urmareste modernizarea tehnologiilor de cultura si reducerea
costurilor de productie prin diminuarea cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu
combustibili si lubrefianti, cresterea rentabilitatii exploatatiei a viabilitatii economice si a
productivitatii, utilizarea optima a factorilor de productie mai ales a fortei de munca,
asigurarea unor standarde de viata ridicata pentru membrii asociatiei.
Lucrarile mecanice se vor face in perioadele optime prevazute de tehnologiile de
cultura ducand la diversificarea productiei si imbunatatirea calitatii produselor agricole si
scaderea pierderile la recoltare.
Se urmareste deasemenea ca prin punerea in practica a proiectului sa se realizeze
valorificarea la maxim a potentialului agricol al zonei, cresterea suprafetelor cultivate precum
si cons ervarea mediului ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de sera prin eliminarea
surselor de poluare cu vapori toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi si o mai
buna gestionare a deseurilor.
Investitia mai urmareste reducerea pierderilor d e productie prin utili zarea de utilaje
performante, cresterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de productie si implicit
cresterea eficientei economice pentru fiecare cultura si a fermei pe ansamblu.
Terenul arabil exploatat de societatea noast ra este rezultat din asocierea liber
consimtita a proprietarilor de teren arabil, proprietari care la randul lor participa activ la
reluarea procesului de productie in fiecare an. De la infiintarea societatii si pana in prezent nu
au existat nici unul din cazuri de retragere a terenului din asociatie. Trebuie mentionat faptul
ca an de an proprietari de teren din comunele limitrofe cu posibilitati reduse de al lucra
terenul arabil (datorita varstei sau dotarii inexistente cu masini agricole), depun cereri de
inscriere in asociatie, astfel ca suprafata de teren arabil este in continua crestere.

31
Introducerea in exploatare a utilajelor noi, performante, va crea si posibilitatea
implementarii noilor tehnologii de cultura, care sa protejeze mediul: reducerea polua rii
aerului si solului rezultate prin manipularea materiilor prime, reducerea poluarii solului cu
substante chimice de combatere sau cu produse petroliere, eliminarea impactului bolilor
profesionale asupra oamenilor ca urmare a manipularii substantelor ch imice cu grad ridicat de
toxicitate, utilizate la combaterea bolilor si daunatorilor datorita automatizarii procesului de
amestecare, dozare, stropire si curatire a masinilor de stropit, etc.
Asigurarea unei baze de masini si utilaje agricole performante in vederea maximizarii
eficientei activitatilor mecanizate:
-consumul redus de combustibil al utilajelor conduce la eliminarea costurilor
ocazionate de efectuarea lucrarilor mecanizate si, implicit, reducerea costurilor totale de
productie;
-utilajele achi zitionate prin proiect asigura continuitatea si eficienta efectuarii
activitatilor la nivelul fermei;
Prin realizarea acestui proiect se urmareste modernizarea parcului de tractoare si
masini agricole care implicit va duce la o crestere a calitatii lucra rilor efectuate, la o buna
exploatare a timpului de lucru, la respectarea verigilor tehnologice si a momentului optim de
efectuare a lucrarilor. De asemenea, se vor putea lua in cultura noi suprafete de teren la
cererea proprietarilor din satele limitrofe , ceea ce va determina atragerea unei noi forte de
munca din randul proprietarilor de teren arabil.
Prin utilizarea acestor masini si utilaje, productia pe unitatea de suprafata va putea
creste semnificativ (calitativ si cantitativ), ceea ce va duce l a o crestere a veniturilor societatii
prin valorificarea acesteia, asigurandu -se astfel finantarea culturilor din resurse proprii,
eliminandu -se creditele bancare

Societatea dis pune și de alte dotări și anume în (tabelul 3.5)
Tabelul 3.5 .
Principalele mij loace fixe ale S.C CDM AGRO S.R.L

Nr. Crt. Amplasare
1 Sediul administrativ
2 Magazie recepție cereale echipată cu cântar și instrumen te
pentru analiza calității

32
3 Siloz metalic
4 Atelier pentru întreținerea mijloacelor mecanice
5 Platformă betonată pentru utilaje
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

CAP ITOLUL IV
ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI ȘI EFICIEN ȚA
ECONOMICĂ

Eficiența economică a activității de producție din agricultură reprezintă o categorie
economică ce exprimă însușirea de a produce efecte economice maxime cu minimum de
cheltuieli de muncă vie și materializată. În sensul ce l mai larg, eficiența economică se referă
la întreaga activitate economică, respectiv la sfera producției materiale, la procesul repartiției,
al circulației produselor, ca și la diferitele forme de activitate economică din sfera
neproductivă.
Eficienț a economică este legată direct de venitul net ca diferență între valoarea
producției agricole vandabile și cheltuielile totale de producție, care privesc factorii pe care
întreprinzătorul trebuie să -i achiziționeze de pe piață (costuri explicite), fiind un raport între
efortul făcut pentru obținerea valorilor de întrebuințare și efectul economic realizat cu
ajutorul acestui efort.
Activitățile desfășurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse și producătoare de
rezultate. Pe plan economico -financiar , utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar
rezultatele obținute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.
Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanța, este necesară
respectarea principiului corelării cheltuielilor la venituri.
Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor se efectuează prin aceleași
metode ca și cea a patrimoniului, adică prin metoda indicilor, pentru dinamică, și cea a
ratelor, pentru structură.
Pentru a afla în ce fel au evoluat ve niturile firmei în perioada analizată, se
calculează, pentru fiecare categorie de venituri indicii de variație.

Formulele de calcul ale eficienței economice, folosite în practică sunt:

33
Eec =
VnCht
EfectEfort sau E ec =
ChtVn
EfortEfect , în care:
Eec – eficiența economică; Cht – cheltuieli totale de producție; Vn – venitul net.
Criteriile de apreciere ale eficienței economice din agricultură, sunt:
Criterii sociale:
-gradul de satisfacere a nevoilor economiei naționale cu produse agricole;
– gradul de satisfacere al populației cu produse agroalimentare în raport cu consumul
fiziologic.
– gradul de aprovizionare a industriilor prelucrătoare cu materiile prime agricole.
– nivelul calitativ al diferitelor produse agricole.
Criterii economice:
– mărimea venitului;
– mărimea profitului;
– mărimea valorii adăugate:
– productivitatea muncii.
Datorită deosebirilor în ce privește ciclurile de producție și a factorilor specifici,
eficiența economică prezintă mari difere nțe înte ramurile agricole.
4.1. Indicatorii de apreciere ai eficienței economice în agricultură
Indicatorii utilizați în aprecierea eficienței economice din agricultură se împart în 5
grupe:
1. indicatori de eforturi : capitalul fix, capitalu l circulant, numărul de salariați,
cheltuielile de producție, volumul investițiilor, capitalul propriu, capitalul permanent.
2. indicatori de efecte : capacitatea de producție, producția totală, producția marfă,
cifra de afaceri, producția medie, prețul de vânzare, costul de producție, productivitatea
muncii.
3. indicatorii eficienței produselor : marja brută, profitul, rata profitului, cheltuieli
totale la 100 lei venituri;
4. indicatori de utilizare a factorilor de producție :
 pentru factorul muncă: product ivitatea muncii vii, gradul de înzestrare tehnică;
 pentru factorul capital: cifra de afaceri la 100 lei capital propriu și permanent,
eficiența utilizării consumurilor intermediare, viteza de rotație a activelor
circulante, gradul de utilizare a capacități i de producție, indicatorii eficienței
investițiilor (termenul de recuperare a investițiilor, ratele rentabilității
investițiilor);

34
5. indicatorii financiari – se utilizează în analiza financiară a activității fermei: de
lichiditate; solvabilitate; echilib ru financiar; gestiune; de rentabilitate.
În afară de aceste caracteristici comune, trebuie înregistrată o netă diferențiere între
indicatorii de eficiență și indicatorii de bilanț. Indicatorii de eficiență folosiți în agricultură,
deși calc ulați pe baza bilanțului, se referă, în general, la aspecte tehnice și tehnologice și au
rolul de a reliefa căile cele mai bune de utilizare a resurselor intreprinderii .
Tabelul 4.1.
Date privind activitatea financiară a societăț ii

Indicatori Valoare
2009 2010 2011
Active imo bilizate
Imobilizări necorporale 0 0 0
Imobilizări corporale 837233 856365 984819.75
Imobilizări financiare 0 0 0
Active imobilizate -Total 837233 856365 984819.75
Active circulante
Stocuri 462710 597822 687495.3
Creanțe 350546 279934 321924.1
Investiții pe termen scurt 0 0 0
Casa și conturi la bănci 9256 181699 208953.85
Active circulante -Total 822512 1059455 1218373.25
Total active 1659745 1915820 2203193
Pasive curente 733546 719338 827238.7
Pasive pe termen lung 623838 743618 855160,7
Total datorii 1357384 1462956 1682399,4
Capitaluri proprii 302361 452864 520793,6
Patrimoniul public 0 0 0
Total 302361 452864 520793,6
Sursa: S .C CDM AGRO S.R.L 2009 -2011

35

Figura 4.1. Evoluția capitalului total

Din (figura 4.1.) se o bservă o creștere a capitalului societății în anul 2011 cu un
procent de 15% față de anul 2010 , iar față de anul 2009 cu un procent de 72%.

4.1.1 Veniturile exploatației
Veniturile sunt avantaje economice obținute in cursul perioadei de gestiune sub
form a de creșterii de active sau diminuării de pasive, care au ca rezultat sporirea
capitalurilor proprii.
Tabelul 4.2.
Veniturile din exploatare la S.C CDM AGRO S.R.L

Sursa: S .C CDM AGRO S.R.L 2009 -2011
Venituri 2009 2010 2011
Cifra de afaceri netă 1031785 1252845 2114067
Producția vândută 1134070 994420 1143583
Venituri din vânzarea mărfurilor 2706 6424 7387
Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 115958 353311 133351,7
Variația stocurilor de produse finite 287228 151863 38642,45
Alte venituri din exploatare 16640 27397 19136
Total venituri din exploatație 1585492 1741663 1971518

36

Figura 4.2. Ponderea profitului în venituri

Așad ar rezultatele din figura 4.2. evidențiază că veniturile din cadrul exploatației
agricole au crescut foarte puțin în anul 2011 , cu un procent de 13,19%, iar din 2009 în
2010 cu 9.85% .

4.1.2 Cheltuielile exploatației
Cheltuielile sunt definite ca diminuări de avantaje economice în cursul unui
exercițiu, sub forma scăderii activelor sau creșterii pasivelor si care conduc, în general la
o diminuare de capitaluri proprii.
Cheltuielile de exploatare au fost pr evizionate a păstra ritmul de creștere impus
veniturilor, deoarece studiul a vizat stabilirea exactă a imputurilor pe fiecare hectar
cultivat, în funcție de temporizarea pe fluxurile tehnologice specifice fiecărei culturi
câmp.
Tabelul 4.3.
Cheltuielile di n exploatare la S .C CDM AGRO S.R.L

Cheltuieli 2009 2010
2011
Cheltuieli material total 453684,7 1957305 103035 0,6
Cheltuieli cu materiile prime și material
consumabile 434251,3 1876761,25 1006970,4
Alte cheltuieli material e 639,2 35668 1368
Alte cheltuieli externe 20624,4 32583,25 22012,2

37
Cheltuieli privind mărfurile 25931,8 12820,5 9500,4
Cheltuieli cu personalul 110319,8 165357,5 57948
Salarii și indemnizații 84911,6 129424,75 104306,4
Cheltuieli cu asigurările și protecția socia lă 25408,2 35932,75 15856,2
Ajustări de valoare privind imobilizările corporale
și necorporale 165933,6 193061,75 180981
Cheltuieli 165933,6 193061,75 180981
Alte cheltuieli de exploatare 1142677 640003 407426,4
Cheltuieli privind prestațiile externe 1072730,6 606740,75 316121,4
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 15920,5 19671,75 46697,4
Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate 54026 13590,5 44607,6
Total cheltuieli din exploatare 1490792 1703426 1778450
Sursa: S .C CDM AGR O S.R.L 2009 -2011

S-au luat în calcul cheltuielile aferente fiecărei etape a fluxurilor tehnologice aferente
fiecărui tip de cultură (arat, pregătirea patului germinativ, lucrări de întreținere a solului,
recoltat) cu încadrare cronologică în cursul unui sezon a gricol. Astfel pentru fiecare he ctar de
cultură cultivat se relevă cheltuielile prezentate î n tabel, la fel și cheltuielile cu personalul.

Figura 4.3. Evoluția cheltuielilor

Conform (figurii 4.3.) cheltuielile totale din exploatare cresc din 2009 în 2010 cu
12.49%, iar din anul 2010 în 2011 cresc cu un procentaj de 4,22%.

38
4.1.3 Profit ul exploatației
Prețurile de vânzare a producției obținue pe toată durata de desfășurare s -au menținut
constant, producția totală a rămas relativ constantă pentru pe rioada 2009 -2011 ;
Costurile fixe au căpătat o pondere tot mai mică pe ansamblul activității, astfel încât marja
profitului a crescut de la an la an.
În concluzie putem estima că din punct de vedere al veniturilor, creșterile luate în
considerare au fost m inime, respectâ nd principiul financiar după care veniturile se
previzionează la valoarea lor minimă, iar cheltuile la valoarea lor maximă .Aceste date le
găsim în (tabelul 4.4)

Tabelul 4.4
Profitul și pierderea exploatației S.C CDM AGRO S.R.L

Denumire 2009 2010 2011
Cifra de afaceri 1031785 1252845 2114067
Variația stocurilor 287228 151863 38642,45
Alte venituri din exp loatare 16640 27397 19136
Venituri din exploatare 1585492 1741663 1971518
Cheltuieli material – total 453684,7 1957305 1006970,4
Cheltuieli cu personalul 110319,8 165357,5 57948
Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporale 97608 110321 115454
Alte cheltuieli de exploatare 672163 365716 614523
Cheltuieli de exploatare 1490792 1703426 1778450
Rezultatul din exploatare 41603 50935 117891
Venituri din dobănzi 43 56 626
Alte venituri financiare 794 1574 0
Venituri financ iare 837 1630 626
Cheltuieli privind dobânzile 8006 14139 6356
Alte cheltuieli financiare 0 0 0
Cheltuieli financiare 8006 14139 6356
Rezultatul financiar -7169 -12509 -5731
Venituri totale 1585492 1741663 1971518
Cheltuieli totale 1490792 1703426 1778450
Profitul sau pi erderea brută 94700 38426 111161
Impozit pe profit 94700 38237 193068
Profitul exploatației 76432 31893 112708
Sursa: S .C CDM AGRO S.R.L-2011

39

Figura 4.4. Evoluția profitabilității
Datorită schimbăr ilor manageriale și a cheltuielilor reduse se observă în (figura4.4) o
creștere a profitului în anul 2011 cu un procentaj de 41,72%, față de anul 2010 , iar față de
anul 2009 cu un procentaj de 67,81%.

4.1.4 Rata rentabilită ții
Rata rentabilitații alături de profitul unitar și total reprezintă principalii indicatori
economici de eficiență.
Rata rentabilității se calculează făcând raportul procentual între profitul net și
cheltuielile de exploatare:
Rr % = profitul net/cheltuieli totale × 100
Tabelul 4.5.
Rata rentabilității exploatației S.C CDM AGRO S.R.L
Indicator Anii
2009 2010 2011
Rata profitului
(%) 5.12 1.87 6.33

Folosind această formulă, se obțin da tele trecute în (tabelul.4.5) date care scot în
evidență faptul că în cei 3 ani analizați, rata rentabilității la ferma S.C CDM AGRO S.R.L a
fost variabilă, ajungând de la 5,12% în 2009 la 6,33% în 2011 .

40

Figura 4.5. Evoluția ratei rentabilității

CAP ITOLUL V
OPTIMIZAREA STRCTURI LOR DE PRODUCȚIE LA
SC.CDM AGRO .S.R.L

Activitatea modernă a producției agricole din cadrul exploatațiilor agricole a devenit
tot mai complexă iar rezolvarea problemelor decizionale devine tot mai anevoioasă prin
metodele tra diționale, ceea ce implică folosirea de metode moderne cum ar fi cele de
programare liniară. Această metodă economico -matematică, prin care se adâncesc studiile de
analiză, previziune sau optimizare și se înlocuiește sistemul real cu un model al acestuia,
oferă pentru problema cercetată un optim matematic și unul economic. Utilizarea programării
liniare impune ca necesare transpunerea într -o formă matematică de exprimare a problemelor
tehnice și economice, precizându -se ce se urmărește să se determine prin calcule matematice,
stabilindu -se elementele necunoscute ale modelului, condițiile în care se desfășoară
activitatea sub aspect cantitativ și calitativ al resurselor solicitate, precum și restricțiile ce se
creează între diferitele elemente ale acestora ca re, exprimate matematic, devin restricțiile
modelului; care este funcția obiectiv a modelului, în baza căreia se realizează optimizarea (9).
Modelarea matematică a diferitelor aspecte concrete ce se referă la activitatea
economică și tehnică a exploatațiil or agricole, contribuind pe această cale la ridicarea

41
eficienței economice. Rezolvarea problemelor economice cu ajutorul programării liniare
constă în transpunerea problemelor economice și tehnice într -o formă matematică de
exprimare, de redare a conținutu lui problemelor în expresie matematică, pentru a putea fi
integrată într -un anumit sistem de relații (70, 97,98).
În literatura de specialitate și în vorbirea curentă economică pătrunde tot mai mult
noțiunea de optim, ceea ce implică lămurirea noțiunii de optim care este indisolubil legată de
cea de programare. În cazul în care dorim o combinare a factorilor de producție, se pot obține
o multitudine de soluții. Problema care se pune este de a determina care din aceste soluții este
optimă, sau care dintre ac estea este mai puțin acceptabilă (7).
Modelul economico -matematic de programare liniară constituie unul dintre cele mai
importante instrumente cu aplicații în toate domeniile de activitate. Prin programarea liniară
se încearcă a se determina mărimea optimă a unui fenomen sau activitãți date.
Rolul modelului economico -matematic de programare liniară este acela de a ordona
culturile în sensul obținerii producțiilor celor mai mari, maxim de profit și cheltuieli minime.
La realizarea acestui obiectiv concură o serie de factori naturali, tehnici, economici și sociali.
Dintre factorii tehnici, în tendința de mărire a producțiilor medii la ha, o importanță
deosebită o are introducerea unei rotații raționale în cadrul culturilor agricole în sensul
obținerii de spo ruri importante de producție fără cheltuieli în plus.
Optimizarea structurii culturilor acționează în sensul reducerii caracterului sezonier al
lucrărilor agricole și folosirea completă și uniformă în tot cursul anului, a resurselor de
muncă și a material elor; accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante precum și
reducerea riscului determinat de variațiile fenomenelor meteorologice, folosirea cât mai
productivă a pământului și obținerea de pe fiecare hectar de teren arabil a unor recolte cât ma i
mari și stabile, de calitate superioară; crearea condițiilor necesare pentru creșterea continuă a
potențialului productiv al pământului; valorificarea fiecărui ban investit cu eficiență maximă,
pentru obținerea de recolte cu o rentabilitate ridicată.
Programarea economică oferă managerului latura riguroasă a acțiunilor sale,
modalități multiple de punere de acord a resurselor (materiale, umane, financiare) existente
cu obiectivele formulate pentru o anumită perioadă de timp, oferindu -i posibilitatea de a
gândi și a decide „mai bine" și ”mai repede" fără să denatureze realitatea.
În activitatea de programare liniară sunt implicate trei elemente importante și anume:
sistemul real, modelul, calculatorul și două relații: relațiile de modelare și relațiile de
simulare.

42
Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstractă și simplificată a unui proces
economic. Metoda modelării este un instrument de cunoaștere științifică și are ca obiect
construirea unor reprezentări care să permită o mai bună înțelegere și o m ai profundă
cunoaștere științifică a diferitelor domenii. Esența metodei modelării constă în înlocuirea
procesului real studiat printr -un model mai accesibil studiului.
Problema care se pune este aceea de ordonare a culturilor în așa fel încât să asigure, în
condițiile date, o succesiune a culturilor cât mai rațională, care să favorizeze obținerea unei
producții cât mai mari în raport cu resursele de care dispun exploatațiile respective.
În raport cu structura culturilor din anul precedent, se pune problem a de a se amplasa
culturile pentru anul viitor în așa fel încât să se realizeze un optim în raport cu criteriul de
optimizare.
În cadrul exploatațiilor agricole stabilirea structurilor optime a culturilor prezintă un
interes și o importanță deosebită deoa rece astfel se pot utiliza mai bine resursele naturale,
economice și sociale existente.
Stabilirea suprafețelor pe care le ocupă fiecare cultură, este o operațiune complexă
deoarece necunoscutele sunt alese în ordinea valorii ce le au în raport cu criteriu l de
optimizare, în raport de dependența față de alte culturi.
În ceea ce privește asigurarea viabilității în timp a soluțiilor obținute, termenul liber,
care cuantifică disponibilul de resurse, trebuie să aibă neapărat mai multe valori. Luarea în
conside rare la construirea modelelor a mai multor valori ale termenului liber care cuprinde în
mod sintetic influența celor mai importanți factori care acționează asupra sistemului de
cultură a plantelor, creează posibilitatea obținerii mai multor variante de sol uții pentru diferite
situații, dintre care se alege soluția optimă, în funcție de gradul în care se cheltuieli
suplimentare cu depozitarea și manifestă acțiunea factorilor (4).
Valoarea ce va rezulta indică ponderea cu care trebuie să crească sau să scadă
suprafața agricolă ocupată de o anumită cultură, astfel încât producția obținută să poată fi
valorificată cu ușurință, respectiv să se evite stocurile de produse nevandabile care nu sunt
aducătoare de venituri (încasări), ci din contră, solicită conservare a produselor.
Programarea liniară este o tehnică matematică folosită în determinarea alocării optime
a resurselor pentru activități competitive. Următoarele cerințe trebuie îndeplinite:
 Stabilirea listei variabilelor și codificarea acestora;
 Specificarea f uncției obiectiv (ex. Min ori Max );
 Identificarea diferitelor activități (resurse de muncă, pământ, limita
împrumutului, producții, vânzări, închirieri etc.);

43
 Stabilirea restricțiilor prin identificarea și cuantificarea diferitelor resurse
constante (real e, care limitează resursele fizice, instituționale și subiective și constante
contabile);
 Cunoașterea mărimii inputurilor și outputurilor (analiza senzitivă)).

În vederea întocmirii modelelor de optimizare tehnico -economică a sistemului de
cultură a plan telor se utilizează anumite funcții -obiectiv cât mai sintetice (maximizarea
profitului brut, maximizarea producției totale, maximizarea profitului, maximizarea cantității
de energie produsă, minimizarea consumului de energie, minimizarea cheltuielilor de
producție etc.), deoarece folosirea unor criterii cu sferă restrânsă de acțiune conduce la soluții
parțiale, care nu răspund tuturor aspectelor ce asigură funcționalitatea eficientă a sistemului.
5.1. Stabilirea necunoscutelor (variabilelor)
Lista variabile lor cuprinde culturile care întrunesc condiții favorabile de dezvoltare în
cele două zone sau care au fost cultivate în funcție de nevoile familiale, cerințele pieței,
nevoile membrilor asociați etc.
Necunoscutele (variabilele) reprezintă suprafețe ale dif eritelor culturi care intră în concurs pe
baza criteriului funcției obiectiv.
La stabilirea listei variabilelor s -au luat în considerare culturile a căror favorabilitate a fost
dovedită în condițiile zonei Neamț .
Identificarea diferitelor activități (stab ilirea coeficienților tehnici de calcul)
Coeficienții modelului reprezintă valori cunoscute în condițiile date, cu care se
completează sistemul de ecuații și inecuații. După rolul lor și poziția în matrice, coeficienții
pot fi: ai funcției economice, ai re stricțiilor, ai resurselor etc. Modelul economico –matematic
de optimizare a structurii culturilor presupune o multitudine de relații între necunoscute care
se intercondiționează reciproc.
Structura modelului general de programare liniară se constituie în p rimul rând prin
mulțimea de activități {x 1, x2, … x n} care compun sistemul economic analizat, mulțimea de
resurse utilizate {R 1, R 2, … R n} precum și prin relațiile tehnico -economice dintre acestea.
Legătura dintre activități și resurse este determinată de tehnologia de producție
corespunzătoare fiecărei activități Aj (j=1,…,n) și poate fi caracterizată numeric prin vectorul
coloană a (j) de componente ( x1j, x2j, … xnj).
Tabelul.5.1.
Variabilele modelului economico -matematic

44
Nr. crt. Denumirea variab ilelor Codul variabilelor
1 Grâu de toamnă X1
2 Rapiță X2
3 Soia X3
4 Plante nutreț X4
5 FLOAREA -SOARELUI X5
6 Orzoaică X6
7 Porumb boabe X7
8 Cartofi X8
9
Sfeclă
X9

5.2. Stabilirea coeficienților tehnici
Coeficienții tehnici constituie mărimi care însoțesc variabilele și le dau conținutul
acestora. În mod concret ei reprezintă:
 producții la unitate a de suprafață (kg/ha)
 consumuri de forță de muncă (z.0./ha)
 consumuri de alți factori de producție la unitatea de suprafață (carburanți,
îngrășăminte chimice, etc.)

Tabelul.5.2.
Coeficienții tehnici ai variabilelor modelului economico -matematic

Nr. crt. Cultura (variabila) Producția
medie kg/ha Consum de
f.de muncă
z.o/ha Consum
motorină
l/ha Îngr.chimice
kg s.a./ha Îngr.orga
nice t/ha
1 Grâu de toamnă 1350 3 86 200 20
2 Rapiță 1040 3 83 240 20
3 Soia 1200 4 81 200 –
4 Plante nutreț 300 16 86 180 –
5 Floarea -soarelui 1055 14 73 260 –
6 Orzoaică 3000 4 85 200 –
7 Porumb boabe 2800 30 81 240 20
8 Cartofi 14800 35 91 180 30

45
9 Sfeclă
30000 16 – 180 –
Sursa: S.C. CDM AGRO S.R.L -2011

Din motive economice, cu caracter restrictiv, nivelul mărimii factorilor cu aport important în
realizarea unor producții medii ridicate (îngrășămintele chimice, de exemplu), este moderat.

5.3.Stabilirea coeficienților economici
Coeficienții economici au același statut ca și cei tehnici, reprezentând mărimi
exprimate valoric care dau conținut variabilelor modelului economico -matematic.
Ei sunt reprezentați de: costul de producție (lei /t);
 prețul de valorificare (lei/t);
 cifra de afaceri (lei/ha);
 cheltuieli totale de exploatare (lei/ha);
 profitul brut unitar (lei/t);
 profitul brut la hectar (lei/ha).

Tabelul.5.3.
Mărimea coeficienților economic i
Nr.
crt. Cultura (variabila) Costul de
producție
(lei/t) Prețul de
valorificare
(lei/t)
Cheltuieli
totale de
exploatare
(lei/ha ) Profitul
brut la ha
(lei/ha ) Profit brut
(lei/tonă ) Cifra de
afaceri
(lei/ha )
1 Grâu de toamnă 75,22 207,52 26990 658.5 170814.9 27648.5
2 Rapiță 2,08 7,48 12850 1137.5 9464 13987.5
3 Soia 155,80 510,84 12600 1668 426040.56 14268
4 Plante nutreț 4,75 14,25 13564 150 1425 13714
5 FLOAR EA-
SOARELUI 149,88 449,64 16354 633 158123.4 16987
6 Orzoaică 86,59 238,88 11935 1240 370264 13175
7 Porumb boabe 92,59 483,12 12718 2696 1085409.6 15414
8 Cartofi 9,58 16,77 136400 10508 251876.76 146908
9 Sfeclă
60 75 157500 6000 450000 163500

5.4.Întocmirea modelului economico -matematic de optimizare a structurii
culturilor

46
În condițiile concrete ale modelului economico -matematic de optimizare a structurii
culturilor, termenii liberi sunt reprezentați de un ansamblu de elemente exprim ate în unități
naturale sau valorice și care exprimă nivelul minim sau maxim al unor indicatori.
Din grupa termenilor liberi fac parte:
– suprafața totală a fermei;
– suprafețele minime sau maxime pe care le poate ocupa o cultură;
– consumul de motorină;
– consumu l de îngrășăminte chimice și naturale;
– volumul de forță de muncă (exprimat în z.o);
– cantități minime privind obținerea unor produse;
– nivelul unor indicatori economici.
Realizarea modelului economico -matematic de optimizare a structurii exploatației
agrico le, pornește de la principalele cerințe pe care trebuie să le satisfacă culturile ce vor fi
cultivate și anume:
– concentrarea culturilor din aceeași epocă de coacere în masive, trupuri sau parcele, cu
caracter distinct, ușurând astfel procesul de organizar e a muncii la recoltat;
– suprafața ocupată în cultură să fie egală cu suprafața afectată din asolament;
– realizarea producției totale programate;
– limita consumului de resurse în funcție de disponibilități;
– eșalonarea producției pe epoci de coacere; condiții de non-negativitate a variabilelor.
Stabilirea numărului și priorităților restricțiilor este foarte importantă deoarece, cu cât sunt
mai multe restricții, cu atât se diminuează valoarea funcției economice, prin îngustarea
posibilității de alegere a unei so luții optime.
Sistemul de restricții face legătura dintre resurse și activități prin intermediul celor
„m” restricții liniare. Modelul problemei de programare liniară conține restricții precum și un
criteriu de „performanță” care să permită evaluarea efic ienței fiecărei activități. În funcție de
scopul urmărit, putem alege drept criteriu de eficiență un indicator care măsoară efortul, unul
care măsoară rezultatul sau un indicator exprimat ca raport între rezultat și efort.
Lista variabilelor permite corel ațiile dintre culturile deja existente în acest areal și cele
pe care dorim să le introducem având în vedere destinația producției, respectiv consumul în
stare proaspătă sau industrializare. Variabilele sunt necunoscute ale sistemului de ecuații și
inecuaț ii din modelele care trebuie determinate. Stabilirea necunoscutelor presupune alegerea
culturilor pornind de la analiza critică a culturilor existente deja în cultură și luând în

47
considerare posibilitatea adaptării la condițiile locale a noi culturi recoma ndate de stațiunile
de cercetare agricole.
Restricțiile economico -matematice sunt sub forma unor relații algebrice liniare sau
neliniare de tip egalitãți sau inegalitãți, și reprezintã legãturile funcționale dintre variabile și
limitãrile acestora. Limita rea mărimii restricțiilor se face cu semnul „<” pentru a indi ca
mărimea maximă și cu semnul „>” pentru a indica mărimea minimă. Trebuie să se evite
enunțarea de restricții care cer realizarea unor producții sau suprafețe cu egal (=) pentru a nu
diminua mob ilitatea modelului, luând în considerare că, dacă mai multe variabile sunt
stabilite în felul acesta, sfera de optimizare s -ar referi doar la variabilele care au rămas libere.
În principiu, fiecare necunoscută, prin coeficienții săi, trebuie să fie încadra tă în mai
multe relații funcționale care să -i determine limitele între care se poate dezvolta, valorile pe
care le primește în cadrul modelului concret stabilit.
Datorită faptului că modelul construit trebuie să corespundă scopului propus, este
nevoie ca s istemul de restricții să se refere la toate elementele componente ale sistemului de
cultură. Sistemul restricțiilor posibile de folosit la optimizarea structurii culturilor se poate
referi la:
Restricții de suprafață care constau în utilizarea integrală a suprafeței de teren:

n
iiSx
1
, în care – 1, 2, ….n;
xi – reprezintă numărul culturii;
S – reprezintă suprafața agricolă totală a fermei.
Restricții de maxim și minim a suprafețelor de teren prin ponderea maximă sau minimă
pe care o poate deține o cultură în cadrul asolamentului:

n
ii iSkx
1

ki – ponderea în suprafața exploatației agricole a altor culturi. Dimensionarea diferitelor
culturi mai poate fi rezolvată și prin intermediul suprafețelor impuse a fi egale sau a unor
cantități de produse minime sau maxime.

48
Restricția care privește consumul de forță de muncă la ha care trebuie să fie inferioară sau
cel mult egală cu disponibilul total de forță de muncă la nivelul exploatației agricole ce va fi
acordat culturilor și pe total exprimat în zile om.

n
ii i .)o.z(F.o.zx
1

z.o.i – reprezintă necesarul de zile -om pentru executarea tuturor lucrărilor la cultura Xj;
F(z.o.) – reprezintă existentul total de forță de muncă, exprimat în z.o.
Restricția privind consumul de zile -agregat care presupune că numărul total de zile –
agregat folosit la toate soiurile și cu toate tipurile de agregate să fie inferior sau cel mult egal cu
disponibilul din cadrul exploatației:

n
ii i QAQx
1

Qi – reprezintă numărul de zile -agregat nece sare (i);
QA – cantitatea totală de zile -agregat de care dispune S.C CDM AGRO S.R.L
Restricții privind indicatorii tehnici și economici pentru fiecare cultură, extrase din
fișele tehnologice și planul de venituri și cheltuieli.
Alături de aceste restricț ii specifice modelului dat, se introduc restricții privind folosirea
resurselor, care este corelat cu nivelul producțiilor medii la ha.
F (x) = Max  pjt x j  maxim – profit maxim, sau j=1 t=1 t=1 k=1
Max – profit maxim,
pj- coefici enții variabilelor din funcția de optimizare (profit).
Max 192,15x 1 + 99,53 x2 + 1.62x 3 +143,8x 4+236,81x 5+8x 6+212,85 x7+31,69 x8+2.50 x9
F(X)= Min cheltuieli de producție
Min26990x 1+12850x 2 + 12600x 3 +13564x 4+16354x 5+11935x 6+12718 x7+136400 x8+157500 x9
Necesitat ea ca întreaga suprafață a exploatației să fie ocupată x 1+x2+x3+x4+ x 5 + x 6=930 ha

49
Producția obținută:
259,4x 1+298,6x 2+249,8x 3+8,32x 4+402,6x 5+255,42x 6+75x 7+9,5x 8+23,97x 9 >220 tone –
aceasta fiind producție minimă solicitată de suprafața de 1200 ha.
Consumul de zile om nu poate depăși disponibilul de forță de muncă din exploatația agricolă:
3×1+3x 2+4x 3 +16x 4+14x 5 +4x 6+30x 7+35x 8+16x 9 < 350 z.o
Consumul de îngrășăminte organice de care dispune exploatația:
20x 1+20x 2+20x 3 +30x 4  40 tone

Tabelul 5.4.
Forma co ncretă a modelului
Suprafețele ocupate Dimensiunea suprafețelor
– Suprafața minimă ocupată cu grâu x1 192,15 ha
– Suprafața maximă ocupată cu grâu x1  238 ha
– Suprafața minimă ocupată cu rapiță x2  20 ha
– Suprafața maximă ocupată cu rapiță x2  59 ha
– Suprafața minimă ocupată cu soia x3  250ha
– Suprafața maximă ocupată cu soia x3  500ha
– Suprafața minimă ocupată cu plante nutreț x4  40 ha
– Suprafața maximă ocupată cu plante nutreț x4  76 ha
– Suprafața minimă ocupată cu floarea -soarel ui x5  230 ha
– Suprafața maximă ocupată cu floarea -soarelui x5 400 ha
– Suprafața minimă ocupată cu orzoaică x6  40 ha
– Suprafața maximă ocupată cu orzoaică x6 90 ha
-Suprafața minimă ocupată cu porumb boabe X7250ha
-Suprafața maximă ocupată c u porumb boabe x7500ha

50
-Suprafața minimă ocupată cu cartofi x820ha
-Suprafața maximă ocupată cu cartofi x880ha
-Suprafața minimă ocupată cu sfeclă x960ha
-Suprafața maximă ocupată cu sfeclă x9120 ha

5.5.ANALIZA REZULTAT ELOR OBȚINUTE
În urma rez olvarii modelului economico -matematic s -a obținut una din soluții, după
care se pot încerca cu mai multe variante dintre care poate fi aleasă aceea ce corespunde în
cea mai mare măsură condițiilor concrete din momentul materializării acesteia.

Figura. 5.1 Structura exploatației pe culturi în urma optimizării
Astfel, ponderea cea mai mare în cadrul noii structuri o deține cultura floarea soarelui cu
25%, iar ponderea cea mai redusă o deține cultura soia cu circa 1%.
5.6. Rezolvarea model ului economico -matematic
Introducerea restricțiilor de consum a resurselor existente, precum și criteriile de
optimizare, a rezultat matricele modelelor economico -matematice de optimizare a structurii
suprafețelor în raport cu alte culturi.
Pentru rezolvar ea matricelor matematice s -a folosit programul PC -PROG, care
funcționează pe principiul că profitul brut la ha se diferențiază în funcției de producțiile medii

51
la hectar, consumul de forță de muncă exprimată prin număr de zile om la ha, cheltuieli le
materi ale la ha, cheltuieli cu forța de muncă la ha și profitul la ha.

CAP ITOLUL VI
CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI

Organizarea producției agricole fiind o funcție a managementului ne permite să
obținem rezultate pozitive numai în urma îmbinării și utilizării raționale a factorilor de
producție.
Sensul economic al organizării se rezumă la obținerea efectelor înalte cu eforturi minimale.
Planificarea cere respectarea anumitor principii, stabilește proporții argumentate între
volumul producției și factorii exist enți în întreprindere, având obiective concrete și
îndeplinește funcția de conducere în alocarea și utilizarea resurselor în scopul obținerii
anumitor efecte. Managementul în acest caz poate fi caracterizat ca un sistem de principii,
metode, mijloace și fo rme de dirijare cu utilizarea mai eficientă a tuturor resurselor în
întreprindere în scopul realizării unor planuri concrete.
Din studiul efectuat la SC.CDM AGRO .S.R.L s-au observa t următoarele aspecte :
 suprafeț ele culti vate cu grâu, orzoaică, porumb boab e, floarea -soarelui,soia, rapiță,
cartofi, sfeclă , plante nutreț în perioada analizată au avut schimbări în asolament
pentru evitarea infestării culturilor cu boli și dăunători, dar și pentru efectuarea unui
minim de lucrări ;
 în perioada anilor 2009 -2011producțiile medii și totale obț inute nu au avut un niv el
constant, fapt datorat condiț iilor climatice din ultimii ani și a ponderei suprafeț ei pe
care sunt cultivate de exemplu floarea -soarelui cu o pondere de 20,68% față de anii
anteriori.
 în anul 2009 producțiile realizate nu au depăș it nivelul planificat la nici o cultură ,
acestea fiind îndeplinite abia în anii 2010 și 2011 la majoritatea suprafețelor cultivate .

52
 costurile de prod ucție au fost ț inute sub control în perioada analizată, fiind mai mari
doar în anul 2011 ;
 în perioada analizată ( 2009 – 2011 ), au avut loc fluctuații ale prețurilor de
valorificare ale produselor agricole. În 2009 , prețul mediu de valorificare a scăzut cu 29.67%
în timp ce, în anul următor, a înregistrat o creștere de 15.54%.
 profitul total la principalele culturi înregistrează în anul 2011 , față de nivelul
anului 2010 scăderi de 59.38%, iar din 2010 în 2011 profitul a crescut cu 65.43%.
 rata profitului total a prezentat o tendință descendentă, în 2010 fiind
înregistrată o va loare a acestuia de 1.87%. În 2011 , acest indicato r crește pâna la un nivel de
6.89%.
 indicatorii economic -financiari ) au avut o îmbunătăț ire în perioada analizată;
 În urma calculelor principalilor indicatori a cheltuielilor ,veniturilor ,
subvențiilor si a costurilor deducem ca societatea S.C.CDM Agro .S.R.L. este eficientă cu
tendințe spre optimizare.

 În urma metodelor de optimizare am descoperit ca la nivel de rotație
asolamentul este mult ma rentabil.
Rata rentabilității aflată in cele două sit uații ( V0, V1 ) este mai mare cu 69.95 % în
al doilea caz V1 decât in prima situație.
Conform datelor extrase din analiza S.C. CDM Agro S.R.L se desprind următoarele
recomandări :
 Încheierea unui contract cu o stațiune de cercetare pentru produc erea de
semințe adaptate la condțiile de mediu precum și rezistente la boli și dăunători .
 Depunerea unui proiect pentru achizitionarea de utilaje performante.
Achiziționarea acestor utilaje agricole se face cu scopul de:
-completarea, modernizarea și înlocuirea actualei tehnici cu o alta care să permită
realizarea obiectivelor propuse la nivel de societate și care să permită adaptarea fermei pentru
apropiata integrare a țării noastre în UE atât din punct de vedere al calității lucrărilor
executate, cât și al eficientizării din punct de vedere economic și productiv.
-diminuare a cheltuielilor de producție
-creștere a productivității muncii
-îmbunătățirea condițiilor de muncă
-modernizarea tehnologiilor de cultură și reducerea costurilor de producție pentru
eficientizarea societății agricole și îmbunătățirea veniturilor societății.

53

 Angajarea de personal calificat si pregătirea continuă a acestuia cu privire la
utilaje și metodele de lucru.
 Organizara asolamentului în agricultura ecologică reprezint ă un obiectiv
principal pentru folosirea .rațională a solului, menținerea pe termen lung a fertilității solului și
creșterea biodiversității .ecosistemului..
 Comasarea culturilor in vederea unei utilizări mai raționale si a practicării
unui asolament c ât mai benefic.
 Se recomandă administrarea de îngrășaminte in doze optime
Înfințarea unui sector zootehnic ( fermă de vaci ) pentru o valorificare superioară a
cerealelor și a resturilor vegetale cu posibilitatea obținerii unor îngrășăminte naturale fară
costuri suplimentare
 Posibilitatea găsirii unei noi piețe de desfacerea produselor

Pentru a mări eficienț a economică se recomandă:
 extinder ea în cultură a hibrizilor productivi cum ar fi cei de la Monsanto, dar
și de la Pioner ;
 achiziționarea u nor silozuri pentru păstrarea producției ;
 achiziț ionarea unor utilaje moderne pentru realizarea l ucrărilor specifice
suprafețelor cultivate ;
 mărirea suprafețelor cu plante oleaginoase deoarece contribuie la creșterea
profitului ;
 producerea de semințe pentru export.

54

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu Ioan Niculae, 2006 – Management agricol – Ed Ceres, Bucureșt i;
2. Alecu, I , Merce, E., s.a., 2001 – Managementul exploatației agricole, Editura Ceres,
București;
3. Badea, F., 2007 – Managementul producție i, Editura Economică, București;
4. Brezuleanu S, 2004 -Management agricol -teorie și practică, Editura Performantica,
Iași;
5. Chiran A., Gîndu Elena, Banu A., Ciobotaru Elena -Adina, 2005 – Marketing
Agroalimentar teorie și practică. Editura PIM, Iași;
6. Ciurea, I. V. , Brezuleanu, S., Ungureanu, G., 2007 – Management, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iași;
7. Ciurea I.V., 1999 – Management. Editura “Ion Ionescu de la Brad”,Iași;
8. Ciurea I.V., Ungureanu, G., Brezuleanu, S.,Conțiu,V.,1997 – The organization of the
localities situated in the western side of Bacău discret;
9. Cojoc Doina,1999 – Elemente de contabilitate agricol ă, Editura “Ion Ionescu de la
Brad”,Iași;
10. Grădinescu. M. 1994 – Instrumente de analiză economico -financiară a întreprinderii
agricole, Iași Editura Universita ții Al. I Cuza ;
11. Hârtia .S, 1975 – Programarea liniară în conducerea fermei agricole, Editura Ceres;
12. Ion Stăncioiu, Gheorghe Militaru, 1999 – Management el emente fundamentale
București;
13. Mihăilă D., 2006 – Câmpia Moldovei. Studiu climatic – Editura Universit ății Suceava;

55
14. Mogărzan Aglaia, Morar G., Ștefan M., 2004 – FITOTEHNIE – Editu ra Ion Ionescu de
la Brad, Iași;
15. Rusu, C. și colab., 1993 – Managementul afacerilor mici și mijlocii;
16. Ștefan, G. 2000 – Economie agrară, Editura“Ion Ionescu de la Brad” Iași;
17. T. Gavrilă ,2002. – Managementul general al firmei , Editura Economică ;
18. Tofan, A., 1995 – Organizarea unităților agricole. Editura Eco Art, Iași;
19. Ungureanu George, 2010 -Managementul producției agricole, Editura Tipu Moldova;
20. Vasilescu, N., 1982 – Organizarea , planificarea și conducerea întreprinderilor agricole.
Institutul Agronomic “Ion Ionescu de la Brad” Iași;
21. Zahiu Letiția , 2006 – Managementul piețelor agricole – Factor important al creșterii
competitivită ții – Agriculto rul român v. 8, nr. 12, p. 8 -10;
22. Zahiu Letiția, 1992 – Agricultura mondială și mecanismele pieței. București;
23. Zahiu Letiția, 1998 – Agricultura o prioritate strategică națională. Tribuna economică
nr.13;
24. Zahiu Letiția , 2006 – Managementul piețelor agr icole – factor important al creșterii
competitivită ții – Agricultorul roman;