Transpunerea directivei (UE) 2016 343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea [619525]

1 
 Transpunerea directivei (UE) 2016/ 343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea
anumitor aspecte ale prezum ției de nevinov ăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

CODUL DE PROCEDUR Ă PENALĂ
Legea nr. 135/2010

Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
1. Articolul 4: Referirile publice la
vinovăție
(1) Statele membre iau m ăsurile
necesare pentru a garanta că,
atâta vreme cât vinov ăția unei
persoane suspectate sau acuzate nu
a fost dovedit ă conform legii,
declarațiile publice făcute de
autoritățile publice și deciziile
judiciare, altele decât cele
referitoare la vinov ăție, nu se
referă la persoana respectiv ă ca
fiind vinovat ă. Prin aceasta nu se
aduce atingere actelor de urm ărire
penală care au drept scop dovedirea
vinovăției persoanei suspectate sau
acuzate și nici deciziilor
preliminare cu caracter procedural
care sunt luate de autorit ățile
judiciare sau de alte autorit ăți
competente și care se bazeaz ă pe Art. 4: Prezumția de
nevinovăție
(1)Orice persoan ă este
considerat ă nevinovat ă până la
stabilirea vinov ăției sale printr-o
hotărâre penal ă definitivă.
(2)După administrarea întregului
probatoriu, orice îndoial ă în
formarea convingerii organelor
judiciare se interpreteaz ă în
favoarea suspectului sau
inculpatului. La articolul 4, dup ă alineatul
(2) se introduc dou ă noi
alineate, alin. (3) și (4) cu
următorul cuprins:
”(3) În cursul urm ăririi penale și
al judecării cauzei în procedur ă
de camer ă preliminar ă sunt
interzise comunic ările publice,
declarațiile publice precum și
furnizarea de alte informa ții,
direct sau indirect, provenind de
la autorități publice sau orice alte
persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și
persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Înc ălcarea
acestei obliga ții reprezint ă
infracțiune și se pedepse ște,
potrivit legii penale. (4) În cursul procesului penal
este interzis ă prezentarea public ă

2 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
suspiciuni sau probe
incriminatoare.
(2) Statele membre se asigur ă că
sunt disponibile m ăsuri
corespunz ătoare în cazul unei
încălcări a obliga ției prevăzute la
alineatul (1) din prezentul articol
de a nu se referi la persoane
suspectate sau acuzate ca și cum ar
fi vinovate, în conformitate cu prezenta directiv ă și, în special, cu
articolul 10.
(3) Obliga ția prevăzută la alineatul
(1) de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar
fi vinovate nu împiedic ă autoritățile
publice s ă difuzeze informa ții în
mod public privind procedurile
penale atunci când acest lucru este
strict necesar din motive legate de ancheta penal ă sau în interes
public.
a persoanelor suspectate de
săvârșirea unor infrac țiuni
purtând c ătușe sau alte mijloace
de imobilizare sau afectate de
alte modalit ăți de natur ă a induce
în percepția publică că acestea ar
fi vinovate de s ăvârșirea unor
infracțiuni.

PSD, ALDE
2. La articolul 4, dup ă alineatul
(2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu urm ătorul cuprins:
„(3) Înainte de pronun țarea unei
hotărâri de condamnare – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

3 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
definitive, declara țiile publice și
deciziile oficiale provenind de la
autoritățile publice nu se pot
referi la persoanele suspectate
sau acuzate ca și cum acestea ar
fi fost condamnate. „
UDMR
3. Art. 10: Dreptul la ap ărare
(1)Părțile și subiecții procesuali
principali au dreptul de a se
apăra ei înșiși sau de a fi asista ți
de avocat.
(2)Părțile, subiec ții procesuali
principali și avocatul au dreptul
să beneficieze de timpul și
înlesnirile necesare preg ătirii
apărării.
(3)Suspectul are dreptul de a fi
informat de îndat ă și înainte de a
fi ascultat despre fapta pentru
care se efectueaz ă urmărirea
penală și încadrarea juridic ă a
acesteia. Inculpatul are dreptul
de a fi informat de îndat ă despre
fapta pentru care s-a pus în
mișcare ac țiunea penal ă
împotriva lui și încadrarea
juridică a acesteia. La articolul 10, dup ă alineatul
(4) se introduce un nou alineat, alin. (4
1), cu
următorul cuprins:
„(41) Exercitarea dreptului de a
nu da nici o declara ție pe
parcursul procesului penal nu
poate fi utilizat ă împotriva
suspectului sau inculpatului într-
o etapă ulterioară a procedurii și
nu poate fi utilizat ă la
coroborarea faptelor.”
UDMR – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de Senat la 12.09.2017)

4 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
(4)Înainte de a fi asculta ți,
suspectului și inculpatului
trebuie să li se pun ă în vedere c ă
au dreptul de a nu face nicio
declarație.
(5)Organele judiciare au
obligația de a asigura exercitarea
deplină și efectivă a dreptului la
apărare de către părți și subiecții
procesuali principali în tot cursul
procesului penal.
(6)Dreptul la ap ărare trebuie
exercitat cu bun ă-credință,
potrivit scopului pentru care a
fost recunoscut de lege.
4. Alineatul (5) al articolului 10
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(5) Organele judiciare au
obligația de a asigura
exercitarea deplin ă și efectivă a
dreptului la ap ărare de c ătre
părți și subiec ții procesuali
principali în tot cursul
procesului penal, cu
respectarea egalit ății de
arme ”.

Principiul egalit ății de arme,
deși este o component ă
fundamental ă a dreptului la
apărare, nu are o consacrare
legislativă, ceea ce permite în
practica judiciar ă
discriminarea participan ților
procesuali.

5 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiu
5. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 64
”(1) Judec ătorul este
incompatibil dac ă:
…..”
La articolul 64, dup ă alineatul
(1) se introduce un nou alineat, alineatul (1
1) cu urm ătorul
cuprins:
„(11) Judecătorul de camer ă
preliminar ă nu poate judeca în
fond sau o cale ordinara sau
extraordinara de atac cu privire la aceeași cauză, iar cel care a
participat la judecarea cauzei în
fond sau a unei c ăi ordinare de
atac nu poate participa la
judecarea unei c ăi extraordinare
de atac.”

PSD, ALDE
6. Articolul 6: Sarcina probei
(1) Statele membre se asigur ă că
sarcina probei în ceea ce prive ște
stabilirea vinov ăției persoanelor
suspectate și acuzate revine
organelor de urm ărire penal ă. Prin
aceasta nu se aduce atingere Art. 83 – Drepturile
inculpatului
În cursul procesului penal,
inculpatul are urm ătoarele
drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio
declarație pe parcursul La art. 83, dup ă litera b) se
introduc dou ă noi litere,
literele b1) și b2), cu urm ătorul
cuprins:
”b1) dreptul s ă participe la
audierea oric ărei persoane de
către judec ătorul de drepturi și Este necesar ca inculpatul s ă
aibă dreptul de a participa la
efectuarea oric ărui act de
urmărire penal ă la care dore ște
să participe în cursul urm ăririi.
Astfel, acesta este cel care
cunoaște cel mai bine
circumstan țele faptei și poate
să exercite efectiv ap ărări,
având în vedere c ă avocatul nu

6 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
niciunei obliga ții a judec ătorului
sau a instan ței competente de a
căuta atât probe incriminatoare, cât
și dezincriminatoare, și nici
dreptului ap ărării de a prezenta
probe în conformitate cu dreptul
intern aplicabil.
(2) Statele membre se asigur ă că
orice dubiu cu privire la vinov ăție
este în favoarea persoanei
suspectate sau acuzate, inclusiv
atunci când instan ța evalueaz ă
posibilitatea achit ării persoanei
respective. procesului penal, atr ăgându-i-se
atenția că dacă refuză să dea
declarații nu va suferi nicio
consecință defavorabil ă, iar dacă
va da declara ții acestea vor putea
fi folosite ca mijloace de prob ă
împotriva sa;
a^1) dreptul de a fi informat
cu privire la fapta pentru care
este cercetat și încadrarea
juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta
dosarul, în condi țiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat
ales, iar dac ă nu își desemneaz ă
unul, în cazurile de asisten ță
obligatorie, dreptul de a i se
desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune
administrarea de probe în
condițiile prevăzute de lege, de a
ridica excep ții și de a pune
concluzii;
e) dreptul de a formula
orice alte cereri ce țin de
soluționarea laturii penale și
civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în libertăți, să formuleze plângeri,
cereri, memorii și obiecțiuni;
b2) poate solicita s ă fie
încunoștințat de data și ora
efectuării actului de urm ărire
penală ori a audierii realizate de
judecătorul de drepturi și
libertăți. Încuno ștințarea se face
prin notificare telefonic ă, fax, e-
mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest
sens un proces-verbal. Absen ța
sa nu împiedic ă efectuarea
actului.”

PSD, ALDE știe ce cunoa ște un martor și ce
ar putea fi acesta întrebat astfel
încât să fie aflate cât mai rapid
și mai corect circumstan țele
faptelor s ăvârșite.

7 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
mod gratuit de un interpret
atunci când nu în țelege, nu se
exprimă bine sau nu poate
comunica în limba român ă;
g) dreptul de a apela la un
mediator, în cazurile permise de
lege;
g^1) dreptul de a fi informat
cu privire la drepturile sale;
h) alte drepturi prev ăzute de
lege.
7. La articolul 83, se introduce un
nou alineat, alin. (2), cu
următorul cuprins:
(2) Prevederile alin.(41) al art. 10
se aplică în mod corespunz ător.
UDMR – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)
8. Art. 88: Avocatul
(1)Avocatul asist ă sau
reprezintă, în procesul penal,
părțile ori subiec ții procesuali
principali, în condi țiile legii.
Art. 88 alin. (1) va avea
următorul cuprins:
„(1) Avocatul asist ă sau
reprezintă, în procesul penal,
părțile ori subiec ții procesuali
principali, în condi țiile legii.
Avocatul poate asista martorii
chemați de organele judiciare,
iar aceștia au dreptul s ă se
consulte cu avocatul atât
Această modificare se impune,
deoarece practica organelor
judiciare este neunitar ă cu
privire la dreptul martorului de a fi asistat, existând situa ții
(rare) în care nu i s-a permis
avocatului s ă asiste martorul.
De asemenea, nu exist ă
practică uniform ă în ceea ce
privește rolul avocatului când
acesta acord ă asistență unui
martor, respectiv dac ă poate

8 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
înainte, cât și în timpul
audierii”.

Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiusau nu adresa întreb ări.
Asistarea martorului de c ătre
avocat este o garan ție a
respectării dreptului acestuia
de a nu se autoacuza
(autoincrimina).
9. Art. 3, art. 6 și art. 7 din
Directivă
(prezumția de nevinov ăție și
dreptul la ap ărare) Art. 94
” (1) Avocatul p ărților și al
subiecților procesuali principali
are dreptul de a solicita
consultarea dosarului pe tot
parcursul procesului penal. Acest
drept nu poate fi exercitat, nici
restrâns în mod abuziv.”
”(7) În vederea preg ătirii
apărării, avocatul inculpatului
are dreptul de a lua cuno ștință de
întreg materialul dosarului de
urmărire penal ă în procedurile
desfășurate în fa ța judecătorului
de drepturi și libertăți privind
măsurile privative sau restrictive
de drepturi, la care avocatul
participă.”
La articolul 94, alin. (1) și (7)
se modific ă și vor avea
următorul cuprins:
”(1) Avocatul p ărților și al
subiecților procesuali principali
are dreptul de a solicita
consultarea dosarului pe tot
parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi restrâns.”
”(7) În vederea preg ătirii
apărării, avocatul inculpatului
are dreptul de a lua cuno ștință de
întreg materialul dosarului de
urmărire penal ă în procedurile
desfășurate în fa ța judecătorului
de drepturi și libertăți privind
măsurile privative sau restrictive
de drepturi, la care avocatul
participă. Judecarea cererilor
privind m ăsurile preventive nu
poate începe pân ă la momentul Se impune modificarea
condițiilor reglementate de art.
94 referitoare la dreptul
organului de urm ărire penal ă
de a restric ționa consultarea
dosarului de c ătre părți și
subiecții procesuali principali,
deoarece în actuala
reglementare, dac ă procurorul
nu dispune punerea în mi șcare
a acțiunii penale și
transformarea suspectului în
inculpat acesta poate restricționa accesul la dosar,
poate administra în condi ții de
netransparen ță orice probe
consideră de cuviin ță fără ca
părțile implicate s ă aibă
dimensiunea faptelor și a
aspectelor cercetate.
Ca atare, se impune crearea
unei situa ții de egalitate
juridică între ap ărare și
acuzare în sensul c ă, pentru a fi
în acord cu jurispruden ța
CEDO trebuie ca subiec ții

9 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
la care avocatului nu i se asigur ă
timpul necesar preg ătirii apărării
și numai dup ă ce judec ătorul se
asigură că acesta a avut suficient
timp pentru parcurgerea
întregului material al dosarului
de urmărire penal ă. Încălcarea
acestui drept atrage nulitatea
absolută a încheierii de
dispunere a m ăsurii preventive.”

PSD, ALDE procesuali principali s ă
cunoască starea de fapt și
actele procedurale administrate
în cauză, astfel încât s ă își
poată formula o ap ărare
eficientă și activă care s ă
conducă la stabilirea
adevărului în cauz ă și la
soluționarea cu celeritate a
acesteia. Secretul și
obscuritatea, atunci când este vorba despre drepturi garantate
de Constitu ție nu sunt
compatibile cu principiile
statului de drept.
În prezent, la judecarea cererii de arestare avocatul
inculpatului are la dispozi ție un
termen insuficient pentru
studierea dosarului, aflându-se
astfel în imposibilitate de a-i asigura o ap ărare efectiv ă celui
a cărui arestare se solicit ă.
Este extrem de dificil astfel a se
pune concluzii în privin ța
măsurilor preventive, f ără a
avea cuno ștință de materialul
probator, știut fiind faptul c ă
una dintre condi țiile măsurii
preventive o reprezint ă
suspiciunea rezonabil ă că

inculpatul a s ăvârșit fapta
pentru care i se solicit ă
arestarea. Or, este evident c ă
nu se poate aprecia c ă dosare

10 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
care conțin volume numeroase
ar putea fi parcurs de avocat în
termenul scurt pus la dispozi ție
pentru preg ătirea apărării. Or,
imposibilitatea parcurgerii
dosarului de c ătre avocat este
incompatibil ă cu asigurarea
dreptului la ap ărare în mod
efectiv. Pentru a se evita
expirarea mandatelor de reținere se poate institui
practica în sensul ca persoana
reținută să fie prezentat ă în
aceeași zi cu propunere de
arestare, dac ă este cazul,
tocmai pentru ca judec ătorul și
avocatul s ă poată studia în mod
efectiv dosarul.
10. Art. 94: Consult area dosarului
(4)În cursul urm ăririi penale,
procurorul poate restric ționa
motivat consultarea dosarului,
dacă prin aceasta s-ar putea
aduce atingere bunei desf ășurări
a urmăririi penale. Dup ă punerea
în mișcare a ac țiunii penale,
restricționarea se poate dispune
pentru cel mult 10 zile. Alineatul (4) al articolului 94
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(4) În cursul urm ăririi penale,
procurorul poate restric ționa
motivat consultarea dosarului,
dacă prin aceasta s-ar putea
aduce atingere bunei desf ășurări
a urmăririi penale, pentru cel
mult 10 zile”.

Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania Și aceast ă propunere de
modificare pleac ă de
constatările din practica
organelor judiciare, care
restricționează consultarea
dosarului pân ă la punerea în
mișcare a ac țiunii penale. În
astfel de cazuri, punerea în
mișcare a ac țiunii penale este
efectuată spre finalul urm ăririi
penale, dup ă administrarea
tuturor probelor considerate
relevante de c ătre organele de
urmărire penal ă, ceea ce
înseamnă că o dispozi ție de
excepție (restric ționarea
motivată a consult ării

11 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiu dosarului) este transformat ă în
regulă. Consider ăm că atât
suspectul, cât și inculpatul,
fiind persoane acuzate de
comiterea unor infrac țiuni,
trebuie s ă beneficieze de
aceleași drepturi. De altfel,
persoana v ătămată, dacă
acțiunea penal ă a fost pus ă în
mișcare cel pu țin față de o
persoană, poate consulta
dosarul, cu restic ționare
limitată de 10 zile, în timp ce
suspectului din aceea și cauză i
se poate restric ționa acela și
drept.
11. Articolul 6: Sarcina probei
(1) Statele membre se asigur ă că
sarcina probei în ceea ce prive ște
stabilirea vinov ăției persoanelor
suspectate și acuzate revine
organelor de urm ărire penal ă. Prin
aceasta nu se aduce atingere
niciunei obliga ții a judec ătorului
sau a instan ței competente de a
căuta atât probe incriminatoare, cât
și dezincriminatoare, și nici
dreptului ap ărării de a prezenta
probe în conformitate cu dreptul
intern aplicabil.
(2) Statele membre se asigur ă că Art. 97 – Proba și mijloacele de
probă:
…………..
e) înscrisuri, rapoarte de
expertiză sau constatare,
procese-verbale, fotografii,
mijloace materiale de prob ă;
La art. 97, lit. e) a alin. (2) se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”e) înscrisuri, rapoarte de
expertiză, procese-verbale,
fotografii, mijloac e materiale de
probă;”

PSD, ALDE Se impune eliminarea
rapoartelor de constatare din
rândul probelor, având în
vedere c ă acestea sunt
întocmite de angaja ți ai
acuzării, fiind evident c ă ele pot
fi ușor influen țate de acuzare.
În aceste condi ții, singurele
probe pe baza c ărora instan țele
își pot fundamenta solu țiile sunt
doar expertizele, care trebuie
realizate în mod nep ărtinitor,
obiectiv, cu participarea experților-parte desemna ți și cu
posibilitatea de a se formula
apărări.

12 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
orice dubiu cu privire la vinov ăție
este în favoarea persoanei
suspectate sau acuzate, inclusiv
atunci când instan ța evalueaz ă
posibilitatea achit ării persoanei
respective.
12. Art. 99: Sarcina probei
(2)Suspectul sau inculpatul
beneficiaz ă de prezum ția de
nevinovăție, nefiind obligat s ă își
dovedeasc ă nevinov ăția, și are
dreptul de a nu contribui la
propria acuzare.
La articolul 99, alineatul (2),
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(2) Suspectul sau inculpatul
beneficiaz ă de prezum ția de
nevinovăție, nefiind obligat s ă își
dovedeasc ă nevinov ăția
respectiv are dreptul de a nu se
autoincrimina și de a nu coopera
în cadrul oric ărei proceduri
penale.”
UDMR – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

13. La articolul 99, dup ă alineatul
(2) se introduce un nou alineat, alin. (2
1 ), cu urm ătorul
cuprins:
„(21) Exercitarea dreptului de a
nu se autoincrimina sau a dreptului de a nu coopera nu
poate fi utilizat ă împotriva
suspectului sau inculpatului într– la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

13 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
o etapă ulterioar ă a procedurii
penale și nu poate fi utilizat ă la
coroborarea faptelor.”
UDMR
14. Art. 3, art. 6 și art. 7 din
Directivă
(prezumția de nevinov ăție,
sarcina probei și dreptul la
tăcere) Art. 103
”(2) În luarea deciziei asupra
existenței infrac țiunii și a
vinovăției inculpatului instan ța
hotărăște motivat, cu trimitere la
toate probele evaluate.
Condamnarea se dispune doar
atunci când instan ța are
convingerea c ă acuzația a fost
dovedită dincolo de orice
îndoială rezonabil ă.”
(3) Hotărârea de condamnare, de
renunțare la aplicarea pedepsei
sau de amânare a aplic ării
pedepsei nu se poate întemeia în
măsură determinant ă pe
declarațiile investigatorului, ale
colaboratorilor ori ale martorilor
protejați. La articolul 103, alineatul (2)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(2) În luarea deciziei asupra
existenței infrac țiunii și a
vinovăției inculpatului instan ța
hotărăște motivat, cu trimitere la
toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar
atunci când instan ța are
convingerea c ă acuzația a fost
dovedită dincolo de orice
îndoială”.
(3) Hotărârea de condamnare, de
renunțare la aplicarea pedepsei
sau de amânare a aplic ării
pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinant ă pe
declarațiile investigatorului, ale
colaboratorilor ori ale martorilor
protejați. De asemenea, aceasta
nu se poate întemeia pe declarațiile inculpa ților din acea
cauză, ale martorilor care Se impune ca o condamnare s ă
nu fie dispus ă atunci când
există probe certe c ă o
persoană a s ăvârșit o
infracțiune. De aceea, atunci
când o persoan ă este
beneficiar ă a unor drepturi
pentru declara țiile pe care le
dă, acestea trebuie privite cu
rezervă. Astfel, condamn ările
nu pot fi întemeiate în mare
măsură pe astfel de declara ții
interesate, dac ă ele nu se
coroboreaz ă cu alte probe.
Această reglementare este
necesară, dată fiind avalan șa
de denun țuri ori declara ții ce
ulterior sunt retractate,
neputând exista siguran ța că
cele neretractate nu ar fi false.

14 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
beneficiaz ă de exonerare de
răspundere pentru faptele
denunțate sau pe declara țiile
celor care beneficiaz ă de
dispoziții legale de favoare
pentru declara țiile date în fa ța
organelor judiciare, dac ă aceste
probe nu se coroboreaz ă și cu
altele, administrate legal în
cauză. Hotărârea de condamnare,
de renun țare la aplicarea
pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei nu se poate
întemeia în nicio m ăsură pe
refuzul de a da declara ții al
inculpatului.
PSD, ALDE
15. Art. 103: Aprecierea probelor
(3)Hotărârea de condamnare, de
renunțare la aplicarea pedepsei
sau de amânare a aplic ării
pedepsei nu se poate întemeia în
măsură determinant ă pe
declarațiile investigatorului, ale
colaboratorilor ori ale martorilor
protejați. Art. 103 alin. (3) va avea
următorul cuprins:
„(3) Hotărârea de condamnare,
de renun țare la aplicarea
pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei nu se poate
întemeia în m ăsură determinant ă
pe declara țiile investigatorilor,
ale colaboratorilor, ale
denunțătorilor ori ale CEDO a sanc ționat în repetate
rânduri practica instan țelor
naționale care și-au întemeiat
hotărârile judec ătorești pe
declarații ale persoanelor
interesate sau care au furnizat
probe în schimbul unor
avantaje procesuale.

15 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
martorilor proteja ți sau ale altor
persoane care au ob ținut
nepedepsirea sau reducerea
pedepsei în schimbul
declarațiilor date ”.

Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiu
16. Art. 3, art. 6 și art. 7 din
Directivă
(prezumția de nevinov ăție,
sarcina probei și dreptul la
tăcere) Dup ă alin. (3) al art. 103 se
introduc dou ă noi alineate,
alin. (4) și (5), cu urm ătorul
cuprins:
”(4) Condamnarea, renun țarea la
aplicarea pedepsei sau amânarea
aplicării pedepsei nu pot fi
dispuse pentru alte fapte decât
cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecat ă și nu se
poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau
circumstan țe decât cele pentru
care s-a dispus trimiterea în
judecată. Schimbarea încadr ării
juridice poate fi dispus ă numai în
cazul în care situa ția de fapt Se impune ca fiecare
condamnare s ă fie dispus ă
pentru faptele pentru care s-a
dispus trimiterea în judecat ă
prin rechizitoriu. În prezent,
există situații în care, dup ă
administrarea probatoriului în fața instanței, prin probele în
apărare produse de inculpat
situația de fapt re ținută în
rechizitoriu este infirmat ă. Cu
toate acestea, instan ța, direct în
motivarea hot ărârii dispune
condamnarea inculpatului
pentru o alt ă situație de fapt,
fără ca acesta s ă poată intui ce
are instan ța în vedere și a avea
posibilitatea s ă propună probe
și pentru combaterea acestei
modificări a situației de fapt. În
cazul în care se constat ă o altă
situație de fapt, se impune ca

16 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
poate primi o alt ă încadrare
juridică decât cea re ținută în
actul de trimitere în judecat ă.
(5) Hotărârea de condamnare,
de renun țare la aplicarea
pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei trebuie s ă
cuprindă descrierea elementelor
constitutive ale infrac țiunii
pentru care s-a dispus solu ția,
probele pe care se întemeiaz ă
precum și motivele pentru care
probele și argumentele în ap ărare
au fost înl ăturate.”
PSD, ALDE procurorul s ă deruleze o nou ă
urmărire penal ă, să dispună o
nouă trimitere în judecat ă
pentru o alt ă situație de fapt și
inculpatul s ă poată propune
probatoriu în ap ărare pentru a
putea combate noua fapt ă ce îi
este imputat ă. Schimbarea
încadrării juridice poate fi
dispusă doar atunci când
instanța constat ă că situația de
fapt reținută în rechizitoriu a
fost probat ă în fața instanței și
primește o alt ă încadrare
juridică, adică atunci când
fapta îmbrac ă o altă haină
juridică iar nu când în
conștiința instanței ar fi fost o
infracțiune săvârșită, dar care
privește o altă situație de fapt
decât cea ini țială.
17. Art. 3 și 6 alin. (2) din Directiv ă
– prezum ția de nevinov ăție,
sarcina probei. Dreptul la
apărare Art. 106 – Reguli speciale
privind ascultarea:
(1)Dacă, în timpul audierii unei
persoane, aceasta prezint ă semne
vizibile de oboseal ă excesivă sau
simptomele unei boli care îi
afectează capacitatea fizic ă ori
psihică de a participa la
ascultare, organul judiciar
dispune întreruperea ascult ării și,
dacă este cazul, ia m ăsuri pentru La art. 106, dup ă alin. (1) se
introduce un nou alineat, alin.
(11), cu urm ătorul cuprins:
”(11) Audierea unei persoane nu
poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.”

PSD, ALDE
Este necesar ă limitarea în timp
a unor declara ții, deoarece
acestea, dup ă o anumit ă
perioadă, nu vor putea s ă fie
lucide și este posibil s ă le fie
alterată capacitatea de a
raționa.

17 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
ca persoana s ă fie consultat ă de
un medic.
18. Art. 109: Modul de ascultare
(1)După îndeplinirea
dispozițiilor art. 107 și 108,
suspectul sau inculpatul este
lăsat să declare tot ceea ce
dorește referitor la fapta
prevăzută de legea penal ă care i-
a fost comunicat ă, după care i se
pot pune întreb ări.
Art. 109 al. (1) va avea
urmatorul cuprins:
„(1) Dupa îndeplinirea
dispozitiilor art. 107 si 108, suspectul sau inculpatul este
lăsat să declare tot ceea ce
dorește referitor la fapta
prevazută de legea penala care i-
a fost comunicat ă, după care i se
pot adresa întreb ări de catre
organul judiciar și, în mod
nemijlocit, de c ătre toți avocații
care particip ă la audierea
suspectului sau inculpatului.
Organul judiciar nu are dreptul
să cenzureze întreb ările adresate
de către avocat, cu excep ția
situațiilor în care acestea sunt
nerelevante”.

Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiu În practic ă, anumite organe
judiciare cenzureaz ă în mod
nepermis activitatea avocatului.
Acestea nu permit avoca ților să
adreseze întreb ări sau le
resping ad nutum.
19. Art. 3 și 6 alin. (2) din Directiv ă Art. 110 – Consemnarea La art. 110, alin. (1) se Este necesar ca toate
întrebările să fie consemnate,

18 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
– prezum ția de nevinov ăție,
sarcina probei. Dreptul la
apărare declarațiilor
”(1) Declara țiile suspectului sau
inculpatului se consemneaz ă în
scris. În declara ție se
consemneaz ă întrebările adresate
pe parcursul ascult ării,
menționându-se cine le-a
formulat, și se men ționează de
fiecare dat ă ora începerii și ora
încheierii ascult ării.” modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(1) Declara țiile suspectului sau
inculpatului se consemneaz ă în
scris. În declara ție se
consemneaz ă întrebările adresate
pe parcursul ascult ării,
menționându-se cine le-a
formulat, și se men ționează de
fiecare dat ă ora începerii și ora
încheierii ascult ării. Întreb ările
respinse se consemneaz ă în
cuprinsul declara ției, împreun ă
cu motivele respingerii.”

PSD, ALDE alături de motivele care au
condus la respingerea acestora,
deoarece dreptul suspectului
sau inculpatului de a declara
tot ceea ce consider ă în
sprijinul ap ărării sale nu poate
fi îngrădit, acesta având dreptul
să refuze să răspundă la acele
întrebări la care apreciaz ă că
nu dore ște să dea vreun
răspuns.
20. Art. 7 directiv ă – dreptul de a nu
se autoincrimina Art. 116 – Obiectul și limitele
declarației martorului
(1) Martorul este audiat
asupra unor fapte sau împrejur ări
de fapt care constituie obiectul
probațiunii în cauza în care a fost
citat.
(2) Audierea martorului
poate fi extins ă asupra tuturor
împrejurărilor necesare pentru
verificarea credibilit ății sale.
(3) Nu pot face obiectul La art. 116, dup ă alin. (2) se
introduc dou ă noi alineate,
alin. (21) și (22), cu urm ătorul
cuprins:
”(21) Martorul poate refuza s ă
depună mărturie cu privire la
acele fapte sau împrejur ări care
ar putea atrage r ăspunderea sa
pentru s ăvârșirea unei fapte
penale. (2
2) Martorul poate fi înso țit de
avocat în fa ța organelor judiciare Martorul nu poate fi obligat s ă
depună mărturie în privin ța
unor fapte ce l-ar putea
autoincrimina. Având în vedere
că orice persoan ă are dreptul
la tăcere și nu poate fi obligat
să dea declara ție care s ă îl
incrimineze, se impune ca acest
drept să fie menținut și atunci
când este chemat ca martor în
fața organelor judiciare.
De asemenea, pentru a evita
această situație, se impune ca
acesta să aibă dreptul de a fi
însoțit de avocat în timpul

19 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
declarației martorului acele fapte
sau împrejur ări al căror secret ori
confidențialitate poate fi opus ă
prin lege organelor judiciare. și se poate consulta cu acesta pe
tot parcursul audierii.”

PSD, ALDE audierii sale, care îl poate
sfătui când s ă își rezerve
dreptul la t ăcere, pentru a se
evita autoincriminarea. Astfel,
sunt extrem de dese situa țiile în
care o persoan ă este chemat ă
în fața organelor de urm ărire
penală în calitate de martor și
după audierea sa i se schimb ă
calitatea în suspect apoi în inculpat pentru faptele pentru care a depus m ărturie și chiar
poate supus unor m ăsuri
preventive drastice (re ținere
sau arestare) tocmai pentru c ă,
nefiind protejat de dreptul la tăcere și neavând posibilitatea
de a fi asitat de un avocat nu a
putut lua cuno ștință de acest
drept și a dat declara ții auto-
incriminatoare.
21. Articolul 6: Sarcina probei
(2) Statele membre se asigur ă că
orice dubiu cu privire la vinov ăție
este în favoarea persoanei
suspectate sau acuzate, inclusiv atunci când instan ța evalueaz ă
posibilitatea achit ării persoanei
respective.
Art. 6 CEDO – dreptul la un Art. 139

”(3) Înregistr ările prev ăzute în
prezentul capitol, efectuate de
părți sau de alte persoane,
constituie mijloace de prob ă
când privesc propriile convorbiri
sau comunic ări pe care le-au
purtat cu ter ții. Orice alte
înregistrări pot constitui mijloace La articolul 139, alineatul (3)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(3) Înregistr ările prev ăzute în
prezentul capitol, efectuate de părți, constituie mijloace de
probă când privesc propriile
convorbiri sau comunic ări pe
care le-au purtat cu ter ții”.
Se impune modificarea
dispozițiilor art. 139 referitoare
la supravegherea tehnic ă în
sensul că doar înregistr ările
efectuate de p ărți pot constitui
mijloace de prob ă atunci când
privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care ace știa le-
au purtat cu ter ții, în principal
cele în ap ărare. Legea nu
trebuie s ă permită și să
legitimeze comportamente de genul: o persoan ă înregistreaz ă

20 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
proces echitabil de probă dacă nu sunt interzise
de lege.”
PSD, ALDE o terță persoană în scopul de a
o determina ulterior la un
anume tip de atitudine, sau
poartă o discuție despre un ter ț
și conduce discu ția astfel încât
acrediteaz ă ideea c ă terțul a
săvârșit o fapt ă penală, iar
ulterior prezint ă aceast ă
înregistrare organelor de
urmărire penal ă, integral sau
parțial, pentru a ob ține diverse
beneficii judiciare sau în scop
de răzbunare.
22. Art. 6 alin. (2) din directiv ă
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 143 Consemnarea
activităților de supraveghere
tehnică
La articolul 143, dup ă
alineatul (4) se introduce un
nou alineat, alineatul (41) cu
următorul cuprins:
„(41) Convorbirile, comunic ările
sau conversa țiile interceptate și
înregistrate, care nu privesc fapta ce formeaz ă obiectul cercet ării,
care nu au leg ătură cu
infracțiunea sau persoanele care
fac obiectul cercet ării ori care nu
contribuie la identificarea ori
localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ata șate la dosarul de
urmărire penal ă. Acestea se
arhivează la sediul parchetului,
în locuri speciale, în plic sigilat, Se impune modificarea
dispozițiilor referitoare la
consemnarea activit ăților de
supraveghere tehnic ă prevăzută
de art. 143, în sensul c ă potrivit
actualei reglement ări nu exist ă
nicio protec ție oferit ă
aspectelor de natur ă personal ă
a persoanelor cercetate, drept
dovadă informa țiile ”de can-
can” apărute ”pe surse” în
mass media. Astfel, noua
reglementare urm ărește
protejarea vie ții private a
tuturor persoanelor, în mod egal, astfel cum reglementeaz ă
textul Constitu ției și prevede
faptul că toate comunic ările
care nu au leg ătură cu fapta și
persoanele ce fac obiectul
cercetării să nu poată fi folosite
sau atașate la dosarul de

21 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
cu asigurarea confiden țialității și
pot fi puse la dispozi ția celui
vizat, la solicitarea acestuia. La soluționarea definitiv ă a cauzei,
acestea vor fi șterse sau, dup ă
caz, distruse de c ătre procuror,
încheindu-se în acest sens un
proces-verbal. Convorbirile,
comunicările sau conversa țiile
interceptate și înregistrate, pot fi
folosite numai pentru probarea
faptei ce formeaz ă obiectul
cercetării ori contribuie la
identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a
solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și
libertăți, restul consemn ărilor
rezultate din mandatul de supraveghere tehnic ă urmând a fi
distruse în termen de 30 de zile
de la obținerea acestora.

PSD, ALDE cercetare penal ă. Mai mult, se
solicită mandate de la
judecătorul de drepturi și
libertăți și după obținerea
convorbirilor, comunic ărilor
ori conversa țiilor, se extinde
urmărirea și cu privire la acele
fapte ce se presupune c ă ar fi
fost săvârșite, urmând ca fapta
pentru care s-a autorizat măsura să nici nu mai prezinte
relevanță, fiind doar pretextul
supravegherii unei persoane
care devine țintă. Pentru
evitarea acestor situa ții, se
impune ca numai fapta ce a stat la baza acord ării mandatului s ă
poată fi probat ă cu rezultatul
celor obținute prin punerea în
executare a autoriza ției.
23. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un Art. 1461 – Obținerea datelor
privind tranzac țiile financiare
ale unei persoane
La art. 1461 alin. (5) se
abrogă.
Se propune abrogarea
dispozițiilor alin. (5) al art.
1461, care au fost introduse prin
Ordonanța de urgen ță nr.
18/2006 și care permit

22 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
proces echitabil ”(5) În cazurile în care exist ă
urgență, iar obținerea mandatului
în condițiile alin. (1) sau (2) ar
conduce la o întârziere
substanțială a cercet ărilor, la
pierderea, alterarea sau
distrugerea probelor ori ar pune
în pericol siguran ța victimei sau
a altor persoane și sunt
îndeplinite condi țiile prev ăzute
la alin. (1) sau, dup ă caz, alin.
(2), procurorul poate dispune
obținerea datelor privind
tranzacțiile financiare efectuate
sau care urmeaz ă a fi efectuate.
Dispozițiile art. 141 se aplic ă în
mod corespunz ător
PSD, ALDE procurorului s ă dispun ă
obținerea datelor privind
tranzacțiile financiare ale unei
persoane. Or, aceast ă măsură,
fiind una extrem de restrictiv ă
de drepturi, nu putea fi
introdusă prin ordonan ță de
urgență și permite procurorului
să dispună măsuri tehnice f ără
autorizarea prealabil ă a
judecătorului. Aceast ă măsură,
chiar dac ă poate fi dispus ă de
procuror numai în anumite
situații, poate conduce la multe
abuzuri, actul procurorului
neaflându-se sub controlul instanței. S-a constatat în
practică că, ori de câte ori
procurorul a avut la dispozi ției
o normă legală în care putea
dispune anumite m ăsuri, în
anumite condi ții, restrictive,
excepționale (vezi rapoartele de
constatare ale speciali știlor,
mandatele de aducere, m ăsurile
preventive) acesta a avut
tendința de a le transforma în
regul
ă și le-a dispus f ără a
justifica situa ția excep țională,
dat fiind faptul c ă răspunderea
sa fiind aproape anihilat ă de
reglementările actuale.
24. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție Art. 153 Ob ținerea de date
privind situa ția financiar ă a La articolul 153, alineatul (1)
se modific ă și va avea Evitarea arbitrariului în
legătură cu drepturile
individului, care trebuie

23 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil unei persoane

”(1) Procurorul poate solicita
unei institu ții de credit sau
oricărei altei institu ții care deține
date privind situa ția financiar ă a
unei persoane comunicarea
datelor privind existen ța și
conținutul conturilor unei
persoane, în cazul în care exist ă
indicii temeinice cu privire la
săvârșirea unei infrac țiuni și
există temeiuri pentru a se crede
că datele solicitate constituie
probe.”
următorul cuprins:
„(1) Procurorul poate solicita,
cu încuviin țarea prealabil ă a
judecătorului de drepturi și
libertăți, unei institu ții de credit
sau oricărei alte institu ții care
deține date privind situa ția
financiară a unei persoane
comunicarea datelor privind
existența și conținutul conturilor
și a altor situa ții financiare în
cazul în care exist ă indicii
temeinice cu privire la s ăvârșirea
unei infrac țiuni și există temeiuri
pentru a se crede c ă datele
solicitate constituie probe.

PSD, ALDE protejate de independen ța
judecătorului. De asemenea, în
actuala reglementare
legiuitorul a prev ăzut extrem de
lax condi țiile în care
procurorul poate solicita,
obține și folosi date privind
situația financiar ă a unei
persoane, prevederile art. 153
neinterzicând utilizarea datelor aparținând ter țelor persoane,
ce nu au leg ătură cu obiectul
cercetării. Textul din actuala
propunere prevede în mod
expres faptul c ă pentru
persoanele ale c ăror date
financiare se solicit ă
procurorul trebuie s ă indice
infracțiunile presupus a fi
săvârșite, iar datele
suplimentare referitoare la alte persoane decât cele indicate în cerere să rămână confidențiale
25. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 159 – Efectuarea
percheziției domiciliare
”(8) Persoanelor prev ăzute la
alin. (5) și (6) li se solicit ă,
înainte de începerea perchezi ției,
predarea de bun ăvoie a
persoanelor sau a obiectelor
căutate. Perchezi ția nu se mai
efectueaz ă dacă persoanele sau La art. 159, dup ă alin. (8) se
introduce un nou alineat, alin.
(81), cu urm ătorul cuprins:
”(81) Neindicarea în mandat a
obiectelor sau a persoanelor
căutate împiedic ă efectuarea
percheziției de c ătre organul
judiciar și duce la nulitatea
actelor procedurale întocmite în Se impune ca identificarea
obiectelor sau persoanelor
căutate la perchezi ție să fie
precis efectuat ă, pentru a se
evita efectuarea perchezi țiilor
”în orb” de c ătre organele
judiciare, în speran ța că poate
se va ceva compromi țător la
persoana al c ărui domiciliu este
percheziționat.

24 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
obiectele indicate în mandat sunt
predate.” baza acestuia. Refuzul persoanei
percheziționate de a preda
persoanele sa u obiectele c ăutate,
precis identificate, se
menționează în procesul verbal
de perchezi ție. Lipsa men țiunii
privind refuzul persoanei
percheziționate de a preda
obiectele c ăutate se men ționează
în procesul verbal de perchezi ție.
Lipsa acestei men țiuni în
procesul verbal de perchezi ție,
continuarea perchezi ției chiar
dacă bunurile indicate în mandat
au fost predate sau persoanele
indicate în mandat s-au predat se sancționează cu nulitatea
absolută a procesului verbal.
Probele ob ținute în baza unui
proces verbal nul nu pot fi folosite în cadrul procesului
penal.”
PSD, ALDE
26. Art. 3 și 6 alin. (2) din Directiv ă ART. 161 – Procesul-verbal de
percheziție
(2) Procesul-verbal
trebuie să cuprindă: La alin. (2) al art. 161, dup ă
litera i) se introduce o nou ă
literă, i1), cu urm ătorul
cuprins: Se impune ca aceast ă mențiune
să existe în mod expres,
deoarece organele judiciare
trebuie s ă facă perchezi ții
pentru a ridica probe ale unor

25 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
i) mențiuni despre obiectele
care nu au fost ridicate, dar au
fost lăsate în păstrare; i1) mențiuni despre obiectele
căutate și refuzul de a fi predate,
potrivit art. 159 alin. (8);

PSD, ALDE infracțiuni, iar nu pentru a c ăuta
infracțiuni la persoane ” țintite”.
27. Art. 3 Directiv ă Art. 6 CEDO –
dreptul la un proces echitabil Art. 162 M ăsurile privind
obiectele ori înscrisurile
ridicate
”(4) Obiectele care nu au
legătură cu cauza se restituie
persoanei c ăreia îi apar țin, cu
excepția celor care sunt supuse
confiscării, în condi țiile legii.”
La articolul 162, alineatul (4)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(4) Obiectele care nu au
legătura cu cauza se restituie
persoanei c ăreia îi apar țin, în
termen de 30 de zile de la data
ridicării, cu excep ția celor care
sunt supuse confisc ării, în
condițiile legii. Nerestituirea
obiectelor ridicate poate constitui
infracțiune și se sanc ționează,
potrivit legii.”

PSD, ALDE Această modificare a
dispozițiilor art. 162 se impune,
deoarece din practica a rezultat
că organele judiciare, cu ocazia
perchezițiilor efectuate,
procedeaz ă la ridicarea de
scrisuri și obiecte ce nu au nici
o legătură cu cauza ce face
obiectul cercet ării sau cu
persoanele vizate de procedurile judiciare, realizându-se practic o deposedare f ără drept a
acestor persoane pe termen nedeterminat de bunurile lor.
Ca atare se impune reglementarea unui termen strict, în interiorul c ăruia
organul de urm ărire penal ă are
obligația de restituire a acestora
către proprietarii de drept.
Practic, aceast ă modificare
propusă vine s ă garanteze
procedural dreptul la
proprietate.
28. Art. 3 Directiv ă Art. 6 CEDO –
dreptul la un proces echitabil Dup ă alin. (5) al art. 162 se
adaugă un nou alineat, alin.
(6), cu urm ătorul cuprins:
”(6) Prin obiecte care nu au Se impune în mod
corespunz ător a se defini în
mod clar ce înseamn ă obiecte
care au leg ătură cu cauza.

26 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
legătură cu cauza, potrivit alin.
(4) se în țelege orice obiect,
suport electronic de date, sau înscris care nu serve ște ca mijloc
de prob ă pentru dovedirea
infracțiunii pentru care a fost
autorizată percheziția.”

PSD, ALDE

29. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 164 – Dispozi ții speciale
privind perchezi țiile efectuate
la o autoritate public ă,
instituție public ă sau la alte
persoane juridice de drept
public La art. 164 se adaug ă un nou
alineat, alin. (2), cu urm ătorul
cuprins:
”(2) Dispozi țiile art. 157 – 163
se aplică în mod corespunz ător.”

PSD, ALDE Se impune ca și perchezi țiile la
instituții publice s ă respecte
regulile referitoare la
percheziția domiciliar ă,
deoarece au acela și scop, de a
proba fapte împotriva unor
persoane pentru care exist ă
suspiciuni de s ăvârșire, iar nu
de a căuta fapte în anumite
instituții sau împotriva unor
persoane – țintă.
30. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil,
Decizia CCR 244/2017 Art. 168 Perchezi ția
informatic ă
(15)Datele informatice
identificate cu caracter secret se
păstrează în condițiile legii.
La articolul 168, dup ă
alineatul (15) se introduce un
nou alineat, alineatul (151) cu
următorul cuprins:
„(151) Datele ob ținute dintr-un
sistem informatic sau dintr-un
sistem de stocare a datelor informatice care nu au leg ătură
cu infrac țiunea pentru care se Norma propus ă este o
reglementare care prevede în
mod expres faptul c ă datele
care nu privesc infrac țiunea
pentru care se efectueaz ă
cercetări trebuie distruse. Este
o formă de protec ție a
drepturilor persoanei privind
viața sa privat ă, astfel încât
abuzurile s ă poată fi prevenite.
Acele date sunt ob ținute fără a

27 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
efectueaz ă urmărirea penal ă și
pentru care a fost autorizat ă
percheziția în acea cauz ă se șterg
definitiv din copiile efectuate în
baza alin. (9) și nu pot fi folosite
în alte cauze penale și pentru
dovedirea altor fapte.”

PSD, ALDE exista mandat și de obicei se
folosesc diverse pretexte pentru
a se face perchezi ții abuzive, fie
pentru fapte inexistente, fie la
persoane din apropierea unor
persoane vizate în mod real, în
speranța că vor fi găsite indicii
despre săvârșirea unor fapte de
către alte persoane sau de alte
fapte de persoana vizat ă. Mai
mult, aceste materiale pot fi folosite în scop de intimidare,
pentru ob ținerea unor probe
împotriva unor persoane țintite,
cu înc ălcarea loialit ății
obținerii probelor.
31. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Dup ă art. 171 se introduce un
nou articol, art. 1711, cu
următorul cuprins:
”1711 – (1) Obiectele,
înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate
silit potrivit art. 170 și 171 pot fi
folosite ca probe numai pentru
dovedirea infrac țiunilor ce fac
obiectul dosarului în care au fost
solicitate.
(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost
utilizate în scopul prev ăzut la
alin. (1) se restituie Se impune ca și obiectele
ridicate ori predate s ă fie
utilizate numai pentru a proba
infracțiunile ce se cerceteaz ă,
iar nu pentru a construi ipoteze
ireale despre diferite fapte ce ar
putea fi extinse din cele
identificate.

28 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
proprietarului sau se distrug,
după caz, în termen de 30 de zile
de la data la care se constat ă că
nu sunt utile pentru dovedirea
faptei aflat ă în curs de cercetare
penală pentru care au fost
predate ori ridicate silit.”

PSD, ALDE
32. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil ART. 172 – Dispunerea
efectuării expertizei sau a
constatării
(2) Expertiza se dispune, în
condițiile art. 100, la cerere sau
din oficiu, de c ătre organul de
urmărire penal ă, prin ordonan ță
motivată, iar în cursul judec ății
se dispune de c ătre instan ță, prin
încheiere motivat ă. La art. 172, dup ă alin. (2) se
introduce un nou alineat, alin.
(21), cu urm ătorul cuprins:
”(21) Exper ții judiciari se
desemneaz ă aleatoriu, de pe lista
experților autoriza ți în acea
materie, prin tragere la sor ți, în
prezența tuturor p ărților sau a
avocaților acestora, legal cita ți în
acest scop, dac ă desemnarea nu
se face în cadrul ședinței de
judecată la termenul pentru care
părțile au termen în cuno ștință.
Neprezentarea p ărților sau a
avocaților acestora nu împiedic ă
desemnarea expertului.”

PSD, ALDE
Se impune reglementarea
obligației ca expertul s ă fie
desemnat aleatoriu. Pentru
acest scop, este necesar ă
tragerea la sor ți și prezența
părților (incupa ți, suspec ți,
părți civile, p ărți responsabile
civilmente) pentru a se asigura
caracterul transparent al
desemnării.

29 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
33. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 172 – Expertiza
La art. 172, dup ă alineatul (10)
se introduce un nou alineat,
alineatul (101) cu urm ătorul
cuprins:
”(101) La efectuarea raportului
de constatare, sp ecialistul este
obligat să respecte standardele și
reglement ările profesiei din
domeniul în care se efectueaz ă
raportul de constatare, fiind angajată răspunderea sa civil ă,
disciplinar ă, profesional ă sau
penală, după caz, pentru
nerespectarea acestora.”
PSD, ALDE Se impune ca toate rapoartele
de constatare s ă fie efectuate cu
respectarea regulilor profesiei,
iar nu prin derogare de la
acestea, deoarece altfel nu au
valoare științifică și nu pot
servi scopului pentru care au
fost efectuate.
34. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil
Dreptul la ap ărare Art. 172 – Expertiza
(12) Dup ă finalizarea raportului
de constatare, când organul
judiciar apreciaz ă că este
necesară opinia unui expert sau
când concluziile raportului de
constatare sunt contestate, se
poate dispune efectuarea unei
expertize. La articolul 172, alineatul 12 se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(12) Dup ă finalizarea raportului
de constatare, când organul judiciar apreciaz ă că este
necesară opinia unui expert sau
când concluziile raportului de
constatare sunt contestate,
efectuarea unei expertize este obligatorie. Neefectuarea
expertizei, în caz de contestare a Se impune revenirea normei la
forma ini țială, adică cea de
dinaintea Ordonan ței de
urgență care a eliminat
caracterul obligatoriu al
expertizei dac ă raportul de
constatare este contestat.

30 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
raportului de constatare, atrage
eliminarea acestuia din cauz ă.”

PSD, ALDE
35. Art. 172: Dispunerea efectu ării
expertizei sau a constat ării
(12)După finalizarea raportului
de constatare, când organul
judiciar apreciaz ă că este
necesară opinia unui expert sau
când concluziile raportului de
constatare sunt contestate, se
poate dispune efectuarea unei
expertize. Art. 172 alin. (12) va avea
următorul cuprins:

„Dacă raportul de constatare este
contestat, se va dispune
efectuarea unui raport de expertiză”.

Baroul Bucure ști
Senatori PNL: Alina- Ștefania
Gorghiu , C ătălin-Daniel
Fenechiu De regul ă, rapoartele de
constatare nu pot avea valoarea probatorie a unor rapoarte de expertiz ă, cu atât
mai mult cu cât, în multe
cazuri, acestea sunt efectuate
de către speciali ști din cadrul
organelor judiciare. Concluziile rapoartelor de constatare sau ale rapoartelor de expertiz ă
sunt, în multe cazuri,
determinante, în special în
cauzele cu implica ții fiscale,
accidentelor, infrac țiunilor
contra persoanei etc. Dac ă art.
172 s-ar modifica în
modalitatea propus ă, ar fi
vorba despre o revenire la
reglementarea anterioar ă. Într-
adevăr, art. 172 alin. (12) a fost
modificat prin OUG nr.
18/2016, dar consider ăm că se
impune revenirea la forma
ini
țială.
36. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 175 – Drepturile și
obligațiile expertului
”(2) Expertul are dreptul s ă ia
cunoștință de materialul
dosarului necesar pentru La articolul 175, alineatul (2)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(2) Expertul are dreptul s ă ia
cunoștința de materialul Modificările referitoare la
drepturile exper ților
independen ți autoriza ți și a
modului în acre trebuie
consemnate opiniile acestora în
cuprinsul rapoartelor de

31 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Dreptul la ap ărare efectuarea expertizei.” dosarului necesar pentru
efectuarea expertizei. Expertul se
va raporta la toate actele și
înscrisurile depuse în proba țiune
la dosarul cauzei și nu se va
limita doar la concluziile
rapoartelor de constatare
tehnico-științifice efectuate în
cauză de speciali știi organelor de
urmărire penal ă, având acces la
toate datele și informațiile la care
au avut acces ace ști speciali ști.
De acelea și drepturi beneficiaz ă
și exper ții independen ți
autorizați, desemna ți potrivit art.
172 alin. (8).”

PSD, ALDE expertiză, practic nu fac altceva
decât să așeze pe pozi ții de
egalitate organele judiciare și
subiecții procesuali principali.
La acest moment, actuala
reglementare nu permite
experților independen ți
autorizați să participe efectiv și
activ la efectuarea raportului
de expertiz ă, prezența acestora
fiind formal ă pe parcursul
efectuării procedurii. Se
încalcă dreptul la ap ărare al
subiecților procesuali
principali, deoarece expertul
acestora nu are dreptul de a lua cunoștință de toate actele și
probele pe care expertul oficial,
ales de organul judiciar î și
întemeiaz ă opinia. Mai mult
decât atât, în prezent, în mod nelegal, opiniile formulate de experții independen ți autoriza ți
nu sunt consemnate în raportul
de expertiz ă care se întocme ște
în cauză. În concluzie, având în
vedere practica CEDO în
materie și reglement ările și
principiile referitoare la dreptul
la apărare și aflarea adev ărului
în cauză, de impune a ș
ezarea
pe poziții de egalitate a celor
două categorii de exper ți
37. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție Art. 178 Raportul de expertiz ă
(2) Când sunt mai mul ți experți La articolul 178, dup ă
alineatul (2) se introduce un

32 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil
Dreptul la ap ărare se întocme ște un singur raport de
expertiză. Opiniile separate se
motivează în același raport.
nou alineat, alineatul (21), cu
următorul cuprins:
„(21) Exper ții independen ți
autorizați, desemna ți potrivit art.
172 alin. (8) particip ă împreun ă
cu exper ții desemna ți de
organele judiciare la efectuarea
expertizei. Opiniile separate ale
acestora se consemneaz ă în
cuprinsul raportului de expertiz ă
întocmit de exper ții desemna ți de
organele judiciare.”

PSD, ALDE
38. Art. 3 directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) sarcina probei
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil
Dreptul la ap ărare Art. 1811 Obiectul constat ării
și raportul de constatare
La articolul 1811, după
alineatul (2) se introduce un
nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Dispozi țiile art. 173 alin.
(4), art. 177 și art. 178 alin. (2)
se aplică în mod corespunz ător”.

PSD, ALDE Se impune modificarea modului
în care speciali știi structurilor
de parchet în țeleg să-și
îndeplineasc ă atribu țiile
referitoare la efectuarea
rapoartelor de constatare tehnico-științifică. Atât timp cât
procedura aplicabil ă
rapoartelor de expertiz ă este
una clar ă, predictibil ă,
întemeiată pe
contradictorialitate și prezenta
expertului oficial și al celui
desemnat de subiec ții
procesuali principali,
considerăm că se impune o

33 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
procedură similară și cu privire
la această probă, ce se dore ște
a fi una științifică. Este evident
că se evită în acest fel abuzurile
și lipsa de transparen ță cu
privire la concluziile formulate
de acești speciali ști, care nu au
calitatea de exper ți, dar care
emit judec ăți de valoare și
întocmesc lucr ări ce se doresc a
fi științifice. Or, se impune ca
dacă există experți judiciari în
materia în care se cere
specialistului s ă efectueze
raport, atunci este obligatoriu
să se apeleze la ace știa,
neexistând nicio ra țiune pentru
care urgen ța mare ăn
soluționarea cauzei s ă fie
respectată prin efectuarea
expertizei, iar nu prin raportul de constatare. Astfel, nu exist ă
nicio rațiune pentru care un
specialist ar întocmi mai repede
decât un expert în domeniul în
care se efectueaz ă expertiza un
raport, dat fiind c ă activitățile
pe care trebuie s ă le deruleze
din perspectiv ă tehnică trebuie
să fie identice, fie c ă este vorba
despre expertize topografice,
evaluatorii, financiar –
contabile, etc. Astfel,
procurorul poate fixa termene
scurte pentru efectuarea

34 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
expertizei, singura diferen ță
fiind doar diferen ță de
obiectivitate care
caracterizeaz ă o expertiz ă a
unui expert judiciar în raport
cu un raport de constatare,
astfel cum au statuat în mod
constant instan țele de judecat ă.
S-a constatat frecvent în
practică, faptul c ă astfel de
lucrări au fost întocmite de
specialist în 24 de ore de la
dispunere, de și ele se doreau a
fi lucrări complexe administrate
în cauze complexe. Este evident
că prezenta expertului parte al
inculpatului sau suspectului nu
poate fi decât benefic ă pentru
aflarea adev ărului în cauz ă
39. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 – dreptul la un proces
echitabil Art. 218 Arestul la domiciliu

”(1) Arestul la domiciliu se
dispune de c ătre judecătorul de
drepturi și libertăți, de către
judecătorul de camer ă
preliminar ă sau de c ătre instan ța
de judecat ă, dacă sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 223 și
luarea acestei m ăsuri este
necesară și suficient ă pentru
realizarea unuia dintre scopurile
prevăzute la art. 202 alin. (1).” La articolul 218, alineatul (1)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
”(1) Arestul la domiciliu se
dispune de c ătre judecătorul de
drepturi și libertăți, de către
judecătorul de camera
preliminar ă sau de c ătre instan ța
de judecat ă, dacă sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 223
alin. (1) și luarea acestei m ăsuri
este necesar ă și suficient ă pentru
realizarea unuia dintre scopurile Se propune modificarea
reglement ărilor cu privire la
condițiile în care se pot dispune
măsurile preventive referitoare
la arestul preventiv și arestul la
domiciliu, în sensul c ă între
infracțiunile s ăvârșite cu
violență și cele economice sau
de altă natură trebuie s ă se
realizeze o distinc ție cu privire
la măsura preventiv ă care se
dispune în cauz ă. Este nefiresc
și împotriva hot ărârilor
pronunțate de CEDO ca
persoane, care nu au avut un comportament violent în

35 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
prevăzute la art. 202 alin. (1).”
PSD, ALDE
societate s ă fie arestate
preventiv pentru presupuse
fapte săvârșite cu 5-10 ani în
urmă.
Mai mult decât atât, s ă se
constate c ă motivarea
procurorului, prin care cere
luarea m ăsurii arestului
preventiv, și a judec ătorului
care dispune aceast ă măsură să
se întemeieze pe considera ții
generale, date de un poten țial
pericol pentru societate și pe
faptul că opinia public ă ar fi
revoltată, dacă acea persoan ă
ar fi cercetat ă în stare de
libertate.
Ca atare, modific ările pun într-
o ordine fireasc ă toate aceste
aspecte men ționate mai sus, și
transform ă între-adev ăr într-o
răspundere personal ă f a p t e l e
săvârșite de o persoan ă,
deoarece motiv ările vor fi
personale. Mai mult, s-a
dovedit e șecul unei astfel de
justificări pe opinia public ă în
privința arestărilor, având în
vedere că în anul în care s-au
dispus cele mai multe arest ări
la nivel înalt a sc ăzut cel mai
mult încrederea public ă în
justiție, potrivit barometrului
european.
40. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de Art. 218 Arestul la do miciliu La articolul 218, după

36 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
nevinovăție
Art. 6 – dreptul la un proces
echitabil Condițiile generale de luare a
măsurii arestului la domiciliu
(1) Arestul la domiciliu se
dispune de c ătre judecătorul de
drepturi și libertăți, de către
judecătorul de camer ă
preliminar ă sau de c ătre instan ța
de judecat ă, dacă sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 223 și
luarea acestei m ăsuri este
necesară și suficient ă pentru
realizarea unuia dintre scopurile
prevăzute la art. 202 alin. (1).
alineatul (1) se introduce un
nou alineat, alin. (11), cu
următorul cuprins:
”(11) Măsura arestului la
domiciliu a inculpatului poate fi
luată și dacă din probe rezult ă
suspiciunea rezonabil ă că acesta
a săvârșit o infrac țiune pentru
care legea prevede pedeapsa
închisorii de 5 ani ori mai mare și, cumulativ, pe baza evalu ării
gravitații faptei, a modului si a
circumstan țelor de comitere a
acesteia, a anturajului și a
mediului din care acesta provine,
a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la
persoana acestuia, se constata ca
privarea sa de libertate este absolut necesar ă pentru
înlăturarea unei st ări de pericol
concret pentru ordinea publica.”
PSD, ALDE

41. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 CEDO – dreptul la un Art. 226 – Admiterea
propunerii de arestare
preventiv ă în cursul urm ăririi La articolul 226, dup ă
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1
1), cu

37 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
proces echitabil penale
următorul cuprins:
(11) Judecătorul care a dispus
măsura arestului preventiv
trebuie să motiveze m ăsura luată,
justificând în concret inclusiv
modalitatea prin care se înl ătură
starea de pericol concret adus ă
ordinii publice.”

PSD, ALDE
42. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art. 242 Revocarea m ăsurilor
preventive și înlocuirea unei
măsuri preventive cu o alt ă
măsură preventiv ă
”(3) Măsura preventiv ă se
înlocuiește, din oficiu sau la
cerere, cu o m ăsură preventiv ă
mai grea, dac ă sunt îndeplinite
condițiile prev ăzute de lege
pentru luarea acesteia și, în urma
evaluării împrejur ărilor concrete
ale cauzei și a conduitei
procesuale a inculpatului, se
apreciază că măsura preventiv ă
mai grea este necesar ă pentru
realizarea scopului prev ăzut la
art. 202 alin. (1).” La articolul 242, alineatul (3)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:

„(3) Măsura preventiva se
înlocuiește, din oficiu sau la
cerere, cu o m ăsura preventiva
mai grea, daca sunt îndeplinite
condițiile prev ăzute de lege
pentru luarea acesteia, s-au
schimbat temeiurile care au
determinat luarea m ăsurii și,
în urma evalu ării împrejur ărilor
concrete ale cauzei și a conduitei
procesuale a inculpatului, se
apreciază că măsura preventiva
mai grea este absolut necesara
pentru realizarea scopului

38 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
prevăzut la art. 202 alin. (1).”
PSD, ALDE
43. Art 1 protocol 1 CEDO – dreptul
de proprietate
Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție Art. 250 Contestarea
măsurilor asigur ătorii
La articolul 250, dup ă
alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu
următorul cuprins:
”(10) Suspectul, inculpatul sau
orice alta persoana interesat ă
poate formula o nou ă contestație
ori de câte ori intervin
împrejurări noi referitoare la
măsura asiguratorie dispus ă.”

39 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII

PSD, ALDE
44. Art 1 protocol 1 CEDO – dreptul
de proprietate
Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție Art. 2501 Contestarea
măsurilor asigur ătorii dispuse
în cursul judec ății

La articolul 2501, după
alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Inculpatul, procurorul sau
orice alta persoana interesat ă
poate formula o nou ă contestație
atunci când au intervenit împrejurări noi referitoare la
măsura asiguratorie dispus ă.”

PSD, ALDE
45. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție Art. 265 Mandatul de aducere

”(2) Suspectul sau inculpatul
poate fi adus cu mandat de
aducere, chiar înainte de a fi fost
chemat prin cita ție, dacă această
măsură se impune în interesul
rezolvării cauzei.”
La articolul 265, alineatul (2)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(2) Suspectul sau inculpatul
poate fi adus cu mandat de
aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin cita ție, daca acesta
este cercetat pentru s ăvârșirea
uneia din infrac țiunile la care
face referire art. 223 alin. (2) sau există una din situa țiile
enumerate la art. 223 alin. (1)”.
PSD, ALDE Prin aceast ă reglementare se
dorește a se evita utilizarea
abuzivă a forței de coerci ție a
statului împotriva cet ățenilor,
care în mod evident, dat ă fiind
natura infrac țiunii care se
prezumă că au săvârșit-o nu pot
fi ridicați cu forța, atâta timp
cât nu au avut cuno ștință de
derularea unor proceduri judiciare în ceea ce-i prive ște.
Se dorește întărirea garan țiilor
și protecției ce este conferit ă
drepturilor și libertăților, așa
cum prev ăd tratatele și
convențiile interna ționale și
Constituția României.

40 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
46. Art. 6 din Directiv ă – sarcina
probei și egalitatea de arme ART. 267 – Accesul la bazele
electronice de date
(1) În vederea realiz ării
procedurii de citare, a
comunicării actelor de procedur ă
sau a aducerii cu mandat la
desfășurarea procedurilor,
procurorul sau instan ța au drept
de acces direct la bazele
electronice de date de ținute de
organele administra ției de stat.
(2) Organele administra ției
de stat care de țin baze
electronice de date sunt obligate
să colaboreze cu procurorul sau
cu instan ța de judecat ă în
vederea asigur ării accesului
direct al acestora la informa țiile
existente în bazele electronice de
date, în condi țiile legii. La art. 267, alin. (2) se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
(2) Organele administra ției de
stat care de țin baze electronice
de date sunt obligate s ă
colaboreze cu procurorul sau cu
instanța de judecat ă în vederea
asigurării accesului direct al
acestora la informa țiile existente
în bazele electroni ce de date, în
scopul comunic ării actelor de
procedură sau a aducerii cu
mandat la desf ășurarea
procedurilor, în condi țiile legii.
Este interzis organelor administra ției de stat s ă
furnizeze date și informa ții din
bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avoca ții
părților nu au asigurat accesul,
pentru garantarea principiului egalității de arme.”

PSD, ALDE Se impune a garanta egalitatea
de arme între acuzare și
apărare. Având în vedere c ă
organele de cercetare pot
accesa baze de date cu diferite
organe, cu care au protocoale
de colaborare, se impune ca,
pentru a se putea ap ăra de cele
rezultate din accesarea acelor
baze de date, s ă poată fi
utilizate numai baze de date care sunt accesibile și părților,
avocaților ori exper ților lor
parte. În caz contrar, datele
pretins ob ținute nu pot fi
verificate și nici stabilit ă
veridicitatea și realitate
acestora ori dac ă nu cumva în
acele baze de date nu exist ă
alte informa ții ce ar putea
schimba complet situa ția.
47. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție, dreptul la ap ărare Art. 305 Începerea urm ăririi
penale
La articolul 305, alineatul (1)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:S-a propus modificarea
prevederilor art. 305 și 307
referitoare la condi țiile în care

41 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
”(1) Când actul de sesizare
îndeplinește condițiile prevăzute
de lege, organul de urm ărire
penală dispune începerea
urmăririi penale cu privire la
fapta săvârșită ori a c ărei
săvârșire se preg ătește, chiar
dacă autorul este indicat sau
cunoscut.” „(1) Când actul de sesizare
îndeplinește condițiile prevăzute
de lege și se constata c ă nu exista
vreunul dintre cazurile care
împiedică exercitarea ac țiunii
penale prev ăzute la art. 16 alin.
(1) și sunt indicate numele
persoanelor ce se presupune c ă
ar fi săvârșit infracțiunea ce face
obiectul sesiz ării, organul de
urmărire penala dispune
obligatoriu începerea urm ăririi
penale cu privire la fapt ă și
făptuitori. Toate probele
administrate în aceast ă perioadă,
fără respectarea acestor condi ții
sunt nule absolut și nu pot fi
utilizate împotriva persoanei a
cărei identitate era indicat ă la
data administr ării lor.”

PSD, ALDE se poate dispune începerea
urmăririi penale, în sensul c ă
se evită abuzurile prezente în
care organul de urm ărire
penală, deși știe cine este
prezumtivul f ăptuitor, alege s ă
nu înceap ă urmărirea penal ă
cu privire la aceasta, pentru a
administra SINGUR ce probe
dorește, fără a asigura
prezența avocatului
suspectului. Nu aceasta a fost
voința legiuitorului atunci când
a reglementat aceast ă
procedură. Ca atare, s-au
prevăzut condi ții clare când se
începe urm ărirea penal ă cu
privire la fapt ă și făptuitor.
48. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție, dreptul la ap ărare Art. 305 Începerea urm ăririi
penale
(1) Când actul de sesizare
îndeplinește condițiile prevăzute
de lege, organul de urm ărire
penală dispune începerea La articolul 305, dup ă
alineatul (1) se introduce un
nou alineat, alineatul (11), cu
următorul cuprins:
„(11) În toate celelalte situa ții,
altele decât cele men ționate la Pentru acelea și rațiuni
menționate mai sus se impune
introducerea acestui text

42 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
urmăririi penale cu privire la
fapta săvârșită ori a c ărei
săvârșire se preg ătește, chiar
dacă autorul este indicat sau
cunoscut.
alin. (1) organul de urm ărire
penală dispune începerea
urmăririi penale cu privire la
faptă. În termen de maxim 1 an
de la data începerii urm ăririi
penale cu privire la fapt ă organul
de urmărire penala este obligat
să procedeze fie la începerea
urmăririi penale cu privire la
persoană, dacă sunt îndeplinite
condițiile legale pentru a dispune
aceasta m ăsură, fie la clasarea
cauzei”

PSD, ALDE
49. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) Directiv ă – sarcina
probei,
Dreptul la ap ărare
Art. 7 Conven ție – acuza ție clară
și precisă, art. 6 Conven ție –
dreptul la un proces echitabil Art. 307 Aducerea la
cunoștință a calității de suspect
Persoanei care a dobândit
calitatea de suspect i se aduc la
cunoștință, înainte de prima sa
audiere, aceast ă calitate, fapta
pentru care este suspectat ă,
încadrarea juridic ă a acesteia,
drepturile procesuale prev ăzute
la art. 83, încheindu-se în acest
sens un proces-verbal. Art. 307 se modific ă și va avea
următorul cuprins:
”Art. 307 – Aducerea la
cunoștință a calității de suspect
(1) Persoanei care a dobândit
calitatea de suspect i se aduc la cunoștință, înainte de prima sa
audiere, aceast ă calitate, fapta
pentru care este suspectat ă, cu
descrierea tutu ror elementelor
constitutive ale acesteia și a
probelor din care rezult ă
săvârșirea faptei, încadrarea Pentru evitarea unor acuza ții
informe, care nu reprezint ă
fapte penale, se impune ca
procurorul s ă descrie fapta
penală, în elementele sale
constitutive și să precizeze care
sunt probele pe care se sprijin ă
acuzația, pentru a putea s ă își
formuleze ap ărările în mod
efectiv.

43 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
juridică a acesteia, drepturile
procesuale prev ăzute la art. 83,
încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor
elemente atrage nulitatea
absolută a actului de aducere la
cunoștință a calității de suspect.
(2) Atunci când sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 305
alin. (1) și persoana fa ță de care
există bănuiala rezonabil ă este
cunoscută, organul de urm ărire
penala va aduce la cuno ștință, de
îndată, calitatea de suspect, sub
sancțiunea nulit ății absolute a
tuturor actelor de urm ărire
penală efectuate cu înc ălcarea
acestei prevederi fa ță de aceasta
după aflarea identit ății
persoanei.”

PSD, ALDE

50. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) Directiv ă – sarcina
probei,
Dreptul la ap ărare Art. 335 Reluarea în caz de
redeschidere a urm ăririi
penale
”(1) Dac ă procurorul ierarhic
superior celui care a dispus La art. 335, alin. (1) se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(1) Dac ă procurorul ierarhic
superior celui care a dispus Se propune limitarea în timp a
dreptului procurorului ierarhic superior de a infirma solu ția de
clasare a procurorului care a
desfășurat cercetarea, în
absența unor probe noi, având

44 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Art. 7 Conven ție – acuza ție clară
și precisă, art. 6 Conven ție –
dreptul la un proces echitabil soluția constat ă, ulterior, c ă nu a
existat împrejurarea pe care se
întemeia clasarea, infirm ă
ordonanța și dispune
redeschiderea urm ăririi penale.
Dispozițiile art. 317 se aplic ă în
mod corespunz ător.
soluția constat ă că au apărut
fapte sau împrejur ări noi din care
rezultă că a disp ărut
împrejurarea pe care se întemeia
clasarea ulterior, dar nu mai
târziu de 6 luni de la data la
care a luat cuno ștință de
apariția faptei sau
împrejur ării noi , infirm ă
ordonanța și dispune
redeschiderea urm ăririi penale.
Dispozițiile art. 317 se aplic ă în
mod corespunz ător.
Redeschiderea este supus ă
confirmării, potrivit alin. (4).”

PSD, ALDE
în vedere c ă starea de
incertitudine cu privire la
vinovăția sau nu a unei
persoane nu poate dura o
perioadă de timp nelimitat ă.
Astfel, orice procuror ierarhic
are obliga ția ca, în termen de 6
luni de la pronun țarea solu ției,
să se asigure c ă acea solu ție
este legal ă și, în absen ța unor
noi probe, solu ția va rămâne
definitivă în privin ța acelei
fapte
51. Art. 3 directiv ă Art. 341: Solutionarea
plângerii de c ătre judec ătorul
de camer ă preliminar ă:
(6) În cauzele în care nu s-a
dispus punerea în
mișcare a ac țiunii penale,
judecătorul de camer ă
preliminar ă poate dispune una
dintre urm ătoarele solu ții:
c) admite plângerea și schimbă La alin. (6) al art. 341 dup ă
litera c) se introduce o nou ă
literă, lit. d), cu urm ătorul
cuprins:
”d) anuleaz ă actul nelegal
efectuat de procuror ori oblig ă la
refacerea lui, dac ă mai este
cazul.”

PSD, ALDE

45 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
temeiul de drept al solu ției de
clasare atacate, dac ă prin aceasta
nu se creeaz ă o situație mai grea
pentru persoana care a f ăcut
plângerea.

52. Art. 3 Directiv ă – prezum ția de
nevinovăție
Art. 6 alin. (2) – sarcina probei Art. 341 – (7) În cauzele în care
s-a dispus punerea în mi șcare a
acțiunii penale, judec ătorul de
cameră preliminar ă:
b) admite plângerea, desfiin țează
soluția atacată și trimite motivat
cauza la procuror pentru a
completa urm ărirea penal ă; La articolul 341, alineatul (7)
punctul 2, litera b) se modific ă
și va avea urm ătorul cuprins:
”b) admite plângerea,
desființează soluția atacat ă și
trimite motivat cauza la procuror
pentru a completa urm ărirea
penală sau anulează actul nelegal
efectuat de procuror ori oblig ă la
refacerea lui, dac ă mai este
cazul ;

PSD, ALDE
53. Articolul 8
Dreptul de a fi pr ezent la proces
(1) Statele membre se asigur ă că
persoanele suspectate și acuzate au
dreptul de a fi prezente la propriul
proces.
(2) Statele membre pot s ă prevadă Art. 364: Participarea
inculpatului la judecat ă și
drepturile acestuia
(6)Inculpatul poate formula
cereri, ridica excep ții și pune
concluzii, inclusiv în situa ția
prevăzută la alin. (1) teza final ă. La articolul 364, dup ă
alineatul (6) se introduc dou ă
noi alineate, alin. (7) și (8), cu
următorul cuprins:
„(7) Persoana poate fi
condamnat ă în lipsă numai dac ă
a fost citat ă legal pentru fiecare – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

46 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
că un proces care poate duce la o
hotărâre privind vinov ăția sau
nevinovăția persoanei suspectate
sau acuzate poate avea loc în
absența persoanei în cauz ă, cu
condiția ca: (a) persoana suspectat ă
sau acuzat ă să fi fost informat ă în
timp util cu privire la proces și la
consecințele neprezent ării; sau (b)
persoana suspectat ă sau acuzat ă
care a fost informat ă cu privire la
proces să fie reprezentat ă de un
avocat mandatat, care a fost numit
fie de către persoana suspectat ă sau
acuzată, fie de către stat.
(3) O hotărâre luată în conformitate
cu alineatul (2) poate fi pus ă în
executare împotriva persoanei
suspectate sau acuzate în cauz ă.
(4) Atunci când statele membre prevăd posibilitatea desf ășurării
proceselor în lipsa persoanelor suspectate sau acuzate, dar
condițiile prevăzute la alineatul (2)
din prezentul articol nu pot fi
îndeplinite din cauz ă că suspectul
sau inculpatul nu poate fi localizat,
în pofida eforturilor rezonabile fază a judecății sau a intrat prin
alte mijloace oficiale în posesia
unor informa ții cu privire la
locul și data procesului, a fost
informată despre posibilitatea
pronunțării unei hot ărâri în lips ă,
precum și dacă a fost
reprezentat ă de un avocat ales
sau desemnat din oficiu și a
beneficiat de ap ărare
corespunz ătoare în cadrul
procesului.
(8) Procedura de punere în
executare a unei hot ărâri
definitive pronun țate în lipsa
inculpatului poate fi declan șată
numai dac ă i s-a comunicat
hotărârea și numai dup ă ce a fost
informat în mod expres cu privire la dreptul la o nou ă
procedură de judecat ă sau la o
cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o
nouă stabilire a fondului cauzei,
inclusiv examinarea unor probe
noi care pot conduce la schimbarea hot ărârii ini țiale,
respectiv dac ă persoana în cauz ă

47 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
depuse în acest scop, statele
membre pot s ă prevadă că o
hotărâre poate fi totu și luată și pusă
în executare. În acest caz, statele
membre se asigur ă că, atunci când
persoanele suspectate sau acuzate
sunt informate cu privire la
hotărâre și, în special, atunci când
sunt prinse, ele sunt informate și
despre posibilitatea de a contesta hotărârea și despre dreptul la un
nou proces sau la o alt ă cale de
atac, în conformitate cu articolul 9. declară în mod expres c ă nu
contestă decizia sau nu solicit ă o
nouă procedur ă de judecat ă ori
nu introduce o cale de
extraordinar ă de atac în termen
de 30 de zile de la primirea
informației legate de hot ărâre.”
UDMR

54. Art. 3 – prezum ția de
nevinovăție,
Art. 6 CEDO – dreptul la un
proces echitabil Art.438 – Cazurile de recurs în
casație La art. 438, dup ă alin. (1) se
introduc patru noi alineate, alin. (1
1) – (14), cu urm ătorul
cuprins:
(11) Recursul în casa ție poate fi
declarat numai în favoarea
condamnatului în urm ătoarele
cazuri:
1. când nu sunt întrunite
elementele constitutive ale unei
infracțiuni sau când instan ța a
pronunțat o hot ărâre de
condamnare pentru o alta fapta
decît cea pentru care
condamnatul a fost trimis în Necesitatea modific ării
cazurilor în care se poate face
recurs în casa ție este dat ă de
faptul că instituția, așa cum a
fost modificat ă prin legea
255/2013, a fost golit ă de
conținut, deoarece marea
majoritate a cazurilor în care se
putea promova recursul în
casație au fost abrogate înainte
de intrarea în vigoare a
Codului. De altfel, aceste cazuri s-au
regăsit și în vechea
reglementare din CPP, iar
CEDO a statuat c ă nu poți
utiliza o cale extraordinar ă de
atac pentru a CONDAMNA o
persoană, iar nu pentru a afla

48 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
judecata,
2. când faptei s ăvârșite i s-a dat o
greșita încadrare juridic ă;
3. când hot ărârea este contrar ă
legii sau când prin hot ărâre s-a
făcut o greșită aplicare a legii de
natură să influen țeze solu ția
procesului;
4.când s-a comis o eroare grav ă
de fapt;5. când judec ătorii de fond au
comis un exces de putere, în
sensul că au trecut în domeniul
altei puteri constituite în stat. (1
2) De asemenea, pot fi atacate
cu recurs în casa ție hotărârile
definitive pronun țate în cauzele
în care Curtea European ă a
Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prev ăzut
de Conven ția european ă pentru
apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale în
cauze similare.
(1
3) Instan ța, solu ționând
recursul în casa ție, verific ă
hotărârile atacate sub aspectul
tuturor motivelor de casare adevărul în privin ța
nevinovăției sale.
Or, interesul statului din
perspectiva oferirii protec ției
drepturilor și libert ăților
cetățenilor într-o modalitate
reală și conform ă cu prevederile
tratatelor la care România este
parte, și nu de a oferi formal
norme juridice a c ăror
aplicabilitate este imposibil de realizat.
La 3 ani de la intrarea în
vigoare a acestui cod niciun
recurs în casa ție nu a fost
admis, dovedindu-se astfel ineficiența acestei c ăi de atac.

49 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
prevăzute în alineatele
precedente, punându-le în
prealabil în discu ția părților.
(14) Recursul în casa ție în
favoarea inculpatului poate fi
declarat oricând.

PSD, ALDE
55. Art. 446: Judecarea recursului în
casație
(1)Președintele completului d ă
cuvântul recurentului, apoi
intimatului și procurorului. Dac ă
între recursurile în casa ție
declarate se afl ă și recursul
procurorului, primul cuvânt îl are
acesta.
(2)Procurorul și părțile au
dreptul la replic ă cu privire la
chestiunile noi ivite cu ocazia
dezbaterilor.
La articolul 446, dup ă
alineatul (2) se introduce un
nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Persoana prev ăzută la alin.
(1), (2) are dreptul la un nou
proces la care s ă fie prezent ă și
care i-ar permite o nou ă stabilire
a fondului cauzei, inclusiv
examinarea unor probe noi, fapt
care ar putea duce la schimbarea hotărârii inițiale.”
UDMR – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

56. Art. 538: Dreptul la repararea
pagubei în caz de eroare
judiciară
(2)Dispozițiile alin. (1) se aplic ă
și în cazul redeschiderii La articolul 538 dup ă alineatul
(2) se introduce un nou alineat,
alin. (21), cu urm ătorul
cuprins:
„(21) Efectul m ăsurilor – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

50 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
procesului penal cu privire la
condamnatul judecat în lips ă,
dacă după rejudecare s-a
pronunțat o hotărâre definitiv ă
de achitare. reparatorii trebuie s ă plaseze
persoana suspectat ă sau acuzat ă
în aceeași poziție în care s-ar afla
dacă nu s-ar fi produs înc ălcarea
drepturilor sale.”
UDMR
57. Art. 542: Acțiunea în regres
(1)În cazul în care repararea
pagubei a fost acordat ă potrivit
art. 541, precum și în situația în
care statul român a fost
condamnat de c ătre o instan ță
internațională pentru vreunul
dintre cazurile prev ăzute la art.
538 și 539, ac țiunea în regres
pentru recuperarea sumei
achitate poate fi îndreptat ă
împotriva persoanei care, cu rea-
credință sau din culp ă gravă, a
provocat situa ția generatoare de
daune sau împotriva institu ției la
care aceasta este asigurat ă pentru
despăgubiri în caz de prejudicii
provocate în exerci țiul
profesiunii.
La articolul 542 alineatul (1)
se modific ă și va avea
următorul cuprins:
„(1) În cazul în care repararea
pagubei a fost acordat ă potrivit
art. 541, precum și în situația în
care statul român a fost
condamnat de c ătre o instan ță
internațională pentru vreuna
dintre cauzele prev ăzute la art.4,
art.538 și art. 539, ac țiunea în
regres pentru recuperarea sumei
achitate trebuie îndreptat ă
împotriva persoanei care a
provocat situa ția generatoare de
daune.”
UDMR – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de
Senat la 12.09.2017)

58. La articolul 542 dup ă aliniatul – la Camera Deputa ților Pl
288/2017 (adoptat tacit de

51 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
(1) se introduce un nou alin.
(11), cu urm ătorul cuprins:
„(11) Fapta persoanei care cu
rea-credin ță sau grav ă
neglijență a comis una din
acțiunile care au condus la
situația generatoare de daune
constituie abuz în serviciu și se
pedepsește conform art. 297.
alin. (1).”
UDMR Senat la 12.09.2017)

59. Art. 8 din Directiv ă – dreptul de
a fi prezent la proces Art. 557: Executarea
mandatului de executare a
pedepsei și a ordinului de
interzicere a p ărăsirii țării.
Acordul instan ței de părăsire a
țării
După alineatul (1) al
articolului 557 se introduce
un nou alineat, alineatul
(11) cu următorul cuprins:
”(11) Odată cu înmânarea
mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce
la cunoștință, sub semn ătură, în
scris, dreptul prev ăzut de art. 466
alin. (1), iar în cazul în care
persoana nu poate ori refuz ă să
semneze, se va încheia un proces-verbal.”

PSD, ALDE Se impune ca cel condamnat în
lipsă să aibă mijloace efective
de a se ap ăra, dreptul de a fi
prezent la proces fiind o
oblgigație instituit ă de
Directivă.
60. Art. 3 – prezum ția de nevinov ățieART. 598 – Contesta ția la La alin. (1) al art. 598, lit. d) se Se impune o precizare mai clar ă
a cazurilor de contesta ție la

52 
 Nr.
crt. DIRECTIVA LEGEA 135/2 010 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
Art. 6 alin. 2 (sarcina probei)
Directivă executare
(1) Contesta ția împotriva
executării hotărârii penale se
poate face în urm ătoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare
o hotărâre care nu era definitiv ă;
b) când executarea este
îndreptată împotriva altei
persoane decât cea prev ăzută în
hotărârea de condamnare;
c) când se ive ște vreo
nelămurire cu privire la
hotărârea care se execut ă sau
vreo împiedicare la executare;
d) când se invoc ă amnistia,
prescripția, grațierea sau orice
altă cauză de stingere ori de
micșorare a pedepsei. modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”d) când se invoc ă amnistia,
prescripția, grațierea sau orice
altă cauză de stingere ori de
micșorare a pedepsei, inclusiv o
lege penal ă mai favorabil ă sau o
decizie a Cur ții Constitu ționale
referitoare la con ținutul
infracțiunii pe care s-a întemeiat
hotărârea penal ă pronunțată.”

PSD, ALDE executare, pentru a preveni
situațiile incerte, mai ales cele
referitoare la interven ția unor
legi mai fevorabile. De
asemenea, prin pronun țarea
unor solu ții de către CCR se
impune ca cel condamnat s ă
poată formula contestat ție la
executare, deoarece nimeni nu
poate executa pedepse pentru fapte care nu mai sunt prevăzute ca infrac țiuni în legea
penală sau pentru care Curtea
Constituțională a statuat c ă au
un cnținut care nesocote ște
Legea Fundamental ă.

Transpunerea directivei (UE) 2016/ 343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea
anumitor aspecte ale prezum ției de nevinov ăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

53 
 

CODUL PENAL
Legea nr. 286/2009

Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
1. Art. 3 și 6 alin. (2)
Directivă – prezum ția
de nevinov ăție și
sarcina probei Art. 268 – Inducerea în
eroare a organelor judiciare

” Sesizarea penal ă, făcută prin
denunț sau plângere, cu privire
la existen ța unei fapte
prevăzute de legea penal ă ori în
legătură cu săvârșirea unei
asemenea fapte de c ătre o
anumită persoan ă, cunoscând
că aceasta este nereal ă, se
pedepsește cu închisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amend ă” La art. 268 alineatul (1) se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(1) Sesizarea penal ă mincinoas ă,
făcută prin denun ț sau plângere, cu
privire la existen ța unei fapte
prevăzute de legea penal ă ori în
legătură cu s ăvârșirea unei
asemenea fapte de c ătre o anumit ă
persoană, se pedepse ște cu
închisoare de la 1 an la 5 ani.”

PSD, ALDE Modificarea con ținutului infrac țiunii de
”denunț calomnios” din vechiul Cod
penal în infrac țiunea de ”inducere a
organelor judiciare”, în sensul schimb ării
formei de vinov ăție cu care denun țătorul
acționează din inten ție indirect ă/directă,
doar în inten ție directă a avut și are drept
efect încurajarea dela țiunilor judiciare.
Aceasta deoarece sintagma ”cunoscând că aceasta este nereal ă” face aproape
imposibilă dovedirea abord ării subiective
a denun țătorului, deoarece singura
situație în care pot deveni aplicabile
prevederile acestei norme ar fi în situa ția
în care acesta recunoa ște caracterul voit
mincinos al denun țului.
Or, cele mai multe dela țiuni nu sunt
făcute cu inten ția directă de a face r ău
denunțatului, ci mai degrab ă pentru
obținerea unei situa ții juridice favorabile
pentru denun țător, dată fiind abordarea
organelor de urm ărire penal ă, care
”oferă” diverse avantaje celor care
recurg la astfel de gesturi.
De asemenea, se impune și majorarea
pedepsei pentru c ă aceste dela țiuni
mincinoase au dobândit caracter de
generalizare și afecteaz ă extrem de grav

54 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
înfăptuirea justi ției, prin punerea în
mișcare a aparatului statal pentru a se
cerceta fapte inventate. Pe de alt ă parte,
consecințele săvârșirii sunt extrem de
grave, deoarece o persoan ă poate fi
acuzată pe nedrept f ără a fi săvârșit vreo
faptă prevăzută de legea penal ă.
2. Articolul 7
Dreptul de a p ăstra
tăcerea și dreptul de a
nu se autoincrimina
(1) Statele membre se
asigură că persoanele
suspectate și acuzate au
dreptul de a p ăstra
tăcerea în leg ătură cu
infracțiunea de
săvârșirea căreia sunt
suspectate sau acuzate.
(2) Statele membre se
asigură că persoanele
suspectate și acuzate au
dreptul de a nu se
autoincrimina.
(5) Exercitarea de c ătre
persoanele suspectate și
acuzate a dreptului de a
păstra tăcerea și a
dreptului de a nu se Art. 273 – M ărturia
mincinoas ă
”(1) Fapta martorului care, într-
o cauză penală, civilă sau în
orice altă procedur ă în care se
ascultă martori, face afirma ții
mincinoase ori nu spune tot ce
știe în leg ătură cu faptele sau
împrejurările esen țiale cu
privire la care este întrebat se
pedepsește cu închisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amend ă.
(2) M ărturia mincinoas ă
săvârșită:
a) de un martor cu identitate
protejată ori aflat în Programul
de protecție a martorilor;
b) de un investigator sub
acoperire;
c) de o persoan ă care
întocmește un raport de
expertiză ori de un interpret; La articolul 273, dup ă alin. (3) se
introduce un nou alin eat, alin. (4),
cu următorul cuprins:
”(4) Nu constituie infrac țiune
refuzul de a face declara ții prin care
persoana se auto-incrimineaz ă,
refuzul de declara în sensul solicitat
de organele judiciare, modificarea
declarației care a fost dat ă prin
exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului și nici simpla
divergență de mărturii în cadrul
unui proces, dac ă nu exist ă probe
directe din care s ă rezulte caracterul
mincinos și de rea-credin ță, al
acestora.”

PSD, ALDE Prin modificarea acestui articol se
intenționează introducerea unei clauze de
impunitate pentru martorul care refuz ă să
facă declara ții incriminatoare
mincinoase, s ă declare în sensul celor
sugerate sau dorite de organul de
cercetare penal ă, să declare în sensul
auto-incimin ării sale sau care, dup ă ce s-
au exercitat presiuni asupra sa în faza de
urmărire penal ă, își schimbă declarația în
faza de judecat ă, declarând în sensul
realității săvârșirii faptelor.
De asemenea, se impune a fi delimitat ă
mărturia mincinoas ă de m ărturii
divergente în cursul unui proces.
Astfel, este posibil ca în cadrul unui
proces s ă existe declara ții care se
contrazic sau care par procurorului a fi
divergente cu probatoriul, îns ă aceste
aspecte sunt normale în cursul unor
cercetări, deoarece un martor poate
reține ceva și un altul altceva sau poate
aprecia o situa ție într-un fel și un altul
într-o altă manieră. Or, nu poate constitui
mărturie mincinoas ă simpla apreciere a
procurorului c ă o persoan ă nu are
declarații concordante cu unii inculpa ți
sau cu al ți martori, dac ă nu există vreo

55 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
autoincrimina nu se
utilizează împotriva
acestora și nu se
consideră a fi o dovad ă
a săvârșirii infrac țiunii
respective de c ătre
acestea. d) în legătură cu o fapt ă pentru
care legea prevede pedeapsa
detențiunii pe via ță ori
închisoarea de 10 ani sau mai
mare se pedepse ște cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Autorul nu se pedepse ște
dacă își retrage m ărturia, în
cauzele penale înainte de
reținere, arestare ori de punerea
în mișcare a acțiunii penale sau
în alte cauze înainte de a se fi
pronunțat o hotărâre ori de a se
fi dat o alt ă soluție, ca urmare a
mărturiei mincinoase
probă din care s ă rezulte reaua-credin ță
a acestuia.

3. Art. 3 și 4 din
Directivă – prezum ția
de nevinov ăție,
referirile publice la
vinovăție Art. 277 – Compromiterea
intereselor justi ției
(1) Divulgarea, f ără drept,
de informa ții confiden țiale
privind data, timpul, locul,
modul sau mijloacele prin care
urmează să se administreze o
probă, de către un magistrat sau
un alt func ționar public care a
luat cuno ștință de acestea în
virtutea func ției, dacă prin
aceasta poate fi îngreunat ă sau Alineatul (2) al articolului 277 se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(2) Dezvăluirea către o persoan ă
care nu are leg ătură cu soluționarea
unei cauze penale de informa ții,
date, mijloace de prob ă sau de
înscrisuri oficiale, înainte de a se
dispune o solu ție de netrimitere în
judecată ori de solu ționare
definitivă a cauzei, de c ătre un
magistrat sau un alt func ționar Este necesar ă sancționarea oric ăror
comportamente oficiale care sunt de natură a înfrânge prezum ția de
nevinovăție și care sunt de natur ă a
compromite judecarea în mod obiectiv a
cauzei precum și păstrarea drepturilor
civile ale persoanelor acuzate de
săvârșirea unor fapte penale.

56 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
împiedicat ă urmărirea penal ă,
se pedepse ște cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(2) Dezv ăluirea, f ără
drept, de mijloace de prob ă sau
de înscrisuri oficiale dintr-o
cauză penală, înainte de a se
dispune o solu ție de netrimitere
în judecat ă ori de solu ționare
definitivă a cauzei, de c ătre un
funcționar public care a luat
cunoștință de acestea în
virtutea func ției, se pedepse ște
cu închisoare de la o lun ă la un
an sau cu amend ă.
(3) Dezv ăluirea, f ără
drept, de informa ții dintr-o
cauză penală, de către un
martor, expert sau interpret,
atunci când aceast ă interdicție
este impus ă de legea de
procedură penal ă, se
pedepsește cu închisoare de la
o lună la un an sau cu amend ă.
(4) Nu constituie
infracțiune fapta prin care sunt
divulgate ori dezv ăluite acte public care a luat cuno ștință de
acestea în virtutea func ției, se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani.”

PSD, ALDE

57 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
sau activit ăți vădit ilegale
comise de autorit ăți într-o
cauză penală.
4. Art. 3 și 4 din
Directivă – prezum ția
de nevinov ăție,
referirile publice la
vinovăție Dup ă alineatul (3) al articolului
277 se introduc 3 noi alineate, alineatele (3
1) și (32) cu urm ătorul
cuprins:
(31) Transmiterea în orice mod de
informații cu privire la îndeplinirea
unor acte de procedur ă în cauzele
aflate în curs de cercetare penal ă la
organele de urm ărire penal ă de către
un procuror sau un alt func ționar
public, se pedepse ște cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani. (3
2) Fapta func ționarului de a face
declarațiile publice sau de a redacta
acte oficiale în care s ă facă referire
la vinovăția unei persoane în afara
celor efectuate în cadrul urm ăririi
penale ori în cadrul judec ării cauzei,
înainte de pronun țarea unei hot ărâri
definitive de condamnare se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni
la 1 an sau cu amend ă.

PSD, ALDE
Idem art. 277 alin. 2

58 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
5. Art. 3 și 6 alin. (2)
Directivă – prezum ția
de nevinov ăție și
sarcina probei
Art. 283 – Represiunea
nedreapt ă
”(1) Fapta de a pune în mi șcare
acțiunea penal ă, de a lua o
măsură preventiv ă neprivativ ă
de libertate ori de a trimite în
judecată o persoan ă, știind că
este nevinovat ă, se pedepse ște
cu închisoarea de la 3 luni la 3
ani și interzicerea exercit ării
dreptului de a ocupa o func ție
publică.

(2).Reținerea sau arestarea ori
condamnarea unei persoane,
știind că este nevinovat ă, se
pedepsește cu închisoarea de la
3 la 10 ani și interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa
o funcție publică”
La art. 283 alineatele (1) și (2) se
modifică și va avea urm ătorul
cuprins:
”(1) Fapta de a pune în mi șcare
acțiunea penal ă, de a lua o m ăsură
preventiv ă neprivativ ă de libertate
ori de a trimite în judecat ă o
persoană, știind sau acceptând că
este nevinovat ă, se pedepse ște cu
închisoarea de la 1 an la 3 ani și
interzicerea exercit ării dreptului de
a ocupa o func ție publică.”
(2).Reținerea sau arestarea ori
condamnarea unei persoane, știind
sau acceptând că este nevinovat ă,
se pedepse ște cu închisoarea de la 3
la 10 ani și interzicerea exercit ării
dreptului de a ocupa o func ție
publică.”

PSD, ALDE Se impune modificarea normei, astfel
încât să se încrimineze inclusiv situa ția în
care un magistrat s ăvârșește fapta de a
trimite în judecat ă, aresta sau re ține sau
condamna o persoan ă în legătură cu
care, în afară de raționamentului s ău
juridic nu există nicio alt ă probă sau
apare ca evident ă împrejurarea c ă
situația descris ă nu poate fi încadrat ă în
norma penal ă, atunci se poate re ține
săvârșirea infrac țiunii de represiune
nedreaptă.
Modificarea formei de vinov ăție din
intenție direct ă în inten ție
indirectă/directă se impune pentru a
preveni situa țiile repetitive în care sunt
dispuse m ăsuri preventive sau trimiteri în
judecată, iar ulterior instan țele pronun ță
achitări, fiind mai mult decât evident ă
modalitatea abuziv ă de instrumentare a
dosarului. De asemenea, se impune majorarea pedepsei pentru forma simpl ă
a represiunii nedrepte, dat fiind faptul c ă
pedeapsa pentru o fapt ă atât de grav ă
cum este ”înscenarea” unor dosare
penale este prea mic ă în prezent fa ță de
pericolul social abstract pe care îl
reprezintă aceast ă faptă. Astfel
distrugerea vie ții și carierei unei persone
prin instrumentarea unor dosare, de și
judecătorul sau procurorul au știut sau
acceptat c ă persoana este nevinovat ă este
suficient de grav ă încât să se impun ă o
majorare de pedeaps ă. Evident,
elementele inten ționale trebuie dovedite

59 
 Nr.
crt. DIRECTIV Ă LEGEA 286/2009 AMENDAMENTE OBSERVA ȚII
(de exemplu, prin refuzarea oric ărei
probe în ap ărare, încălcarea inten ționată
a legii procesual penale), nefiind
suficientă o opinie divergent ă în ceea ce
privește aplicarea normei penale
materiale.