Găină Larisa -Daniela [619475]

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Jurnalism

LUCRARE DE LICENȚĂ
PRESA SCRISĂ VS PRESA ONLINE – AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE

Coordonator științific:
Lector dr. Alexandra Enescu

Absolvent: [anonimizat] 2019

INTRODUCERE
Supranumită și a patra putere în stat, mass -media joacă un rol foarte important în viața omului. Ea a
devenit o putere absolut necesară societății, datorită faptului că ajută la informarea opiniei publice în
domeniul financiar -bancar, al vieții politice, în dezvoltarea tehnologiei, al industriei și nu în ultimul
rând, al vieții cotidiene.
Zi de zi, presa transmite publicului, informațiile de care acesta are nevoie, de a fi la curent cu tot
ceea ce se întâmplă în mediul care îl înconjoară. Ea are puterea de a informa, comenta sau critica.
Acestea sunt drepturile recunoscute pe care le are, mass -media, într -un stat liberal.
Denis McQuail a identificat șase teorii normative despre presă. Teoriei autoritariste î i este specifică
cenzura, astfel cei care publică articole împotriva interesului puterii, pot fi sancționați. Ea este prezentă
în regimurile dictatoriale și militarizate, dar poate fi aplicată și în statele democratice, în regim de
urgență. Teoria liberală oferă presei acces liber la informații și libertatea de a publica. Ea merge pe
premisa că advărul poate să reiese numai din confruntarea liberă a ideilor, atunci când apare o
problemă de interes public. Teoria sovietică transformă mijloacele de informare într-un instrument de
propagandă. Ea atribuie presei rolul de militant, de activist politic care să mobilizeze masele pentru a
atinge obiectivele pe care le stabilește partidul comunist. Teoria responsablității sociale suștine că presa
trebuie să vină în a jutorul serviciului public, adică să se ridice la nivelul așteptărilor și cerințelor opiniei
publice. Modelul dezvoltaționist explică rolul pe care îl are mass -media în dezvoltarea societății și
anume să susțină dezvoltarea economică,socială, politică și a re datoria de alupta pentru accesul liber la
informații, solidaritatea cu alte țări care se află în curs de dezvoltare și de a câștiga autonomia
culturală. Interacțiunea dintre mass -media și publicul său este importanță conform teoriei democratic –
particip ativă. Această teorie face referire la presa locală și regională deoarece acolo legăturile cu,
comunitatea sunt puternice deoarece reprezintă un factor de implicare a cetățenilor care sunt intereați
de problemele pe care le are comunitatea.
Mass -media îndeplinește anumite funcții, deoarece răspunde anumitor necesități ale individului. În
urma mai multor cercetări și eseuri s -a ajuns la găsirea unor serii de funcții.
Conform cercetării lui H. Lasswell, considerată clasică, reies trei funcții: supraveghe rea mediului
înconjurător, corelarea diferitelor părți ale societății și transmiterea tradițiilor de la o generație la alta.
Alt sociolog american, Leo Thayer a identificat șapte funcții, acelea fiind de socializare, de identitate,
de mitologizare, de comp ensare, de informare, de divertisment și de educație.
De-a lungul timpului, părerile au fost împărțite în ceea ce privește funcțiile presei. Mulți cercetători
au identificat anumite liste de funcții. Cea mai des întâlnită clasificare este:

1. Funcția de in formare;
2. Funcția de interpretare;
3. Funcția culturalizatoare;
4. Funcția de divertisment;
5. Funcția de legătură;
Funcția de informare rezprezintă rolul pe care îl are presa în a aduce informații noi receptorilor,
relatate cu obiectivitate, din mediul înconju rător. Aceste informații pot fi clasificate în informații
instrumentale, de prevenire și informații generale.
Funcția de interpretare îi dă presei libertatea de a interpreta sau de a comenta anumite informații
pentru public, prin articole, emisiuni de tip talk -show.
Funcția culturalizatoare este din ce în ce mai neglijată. Presa ar trubui să ajute distribuind materiale
culturale și să promoveze cultura.
Funcția de divertisment este cea mai des întâlnită. Ea are rolul de a relaxa cetățeanul prin emisiuni,
articole sau poze în ziarele de tip tabloid.
Funcția de legătură leagă cetățenii între ei deoarece, ea reușește să transmită informația mai multor
destinatari de -odată, aflându -se chiar și la sute de kilometri, ei pot să împă rtășească aceleași stări.

CAPITOLUL I: FUNCȚIILE ȘI ROLUL PRESEI ÎN SOCIETATEA
ACTUALĂ
Prin intermediul presei, individul primește informații, de interes general sau specific, care au
menirea de a -l ține la curent cu lumea înconjurătoare. Ea are dreptul, într -un stat democtratic, de a
informa publicul, de a comenta și de a critica.
Conceptul de comunicare în masă poate fi caracterizat prin rolul de a difuza mesaje, prin orice
formă de comunicare, care să aibă un caracter bublic și care să se adreseze unei largi audiențe.
Prin intermediul informațiilor transmise de către mass -media, indivizii își satisfac unele nevoi, se
mobilizează social și influențează reacțiile unui colectiv și trăirile persoanelor. Datorită influenței
presei în vi ața socială putem spune că ea poate să schimbe acțiunile oamenilor și a colectivităților.
De-a lungul timpului, mai mulți specialiști au umblat să afle ce putere are ea asupra vieții sociale,
ce legături poate să lege între anumite instituții, grupuri sau indivizi și ce rol are ea în transformarea
structurilor police, sociale, culturale sau economice.
În lucrarea Introducere în sistemul mass -media1, Mihai Coman ne aduce la cunoștință că legătura
dintre presă și societate poate fi caracterizată prin trei formule. Datorită activității pe care o are
presa, publicul este pus la curent cu tot ce se întâmplă – funcție, presa are obligațiunea de a informa
– rol, iar prin t ransmiterea informațiilor, ea influențează modul de percepție și de comportament a
publicului – efect. Acum să luăm fiecare formulă în parte și să o explicăm.
În primul caz aflăm că publicul este pus la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jurul lui deoa rece
aceasta este menirea presei. Ea nu are o intenție anume deoarece așa funcționează global.
Informațiile pot fi aflate nu doar prin mesajele transmise de ea, ci și din videoclipuri, filmele,
integramele și așa mai departe.
În al doilea caz presa are rolul de a informa. Ea este totuși obligată, deoarece instituțiile media au
obligația de a informa publicul, chiar dacă acestea pot întâmpina anumite obstacole sau de
conjuncturile în care ea activează.
În cazul al treilea, ne dăm seama că ziarele, revi stele, posturile de televiziune și radio au un
anumit efect asupra celor care intră în contact cu ele. Această acțiune poartă numele de efect.
Aceste efecte ale presei, nu au dus în totdeauna la ceva bun. Ele pot avea și contribuții rele la

1 M. Coman, Introducere in sistemul mass media, ed. Polirom Bucuresti 2004, p. 83 – 97

menținerea sau dezvoltarea șistemelor sociale. Sunt cercetări care ne arată că în urma expunerii la
filme care conțin șcene de violență, putem deprinde și noi un comportament asemănător.
Aceste fiind spuse, după acestă mică introducere, vă invit să analizăm, cu mare atenție și cu mare
logică, rolul pe care îl are presa în societatea actuală, funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească și
efectele pe care le are ea asupra individului sau a colectivelor.
1.1 FUNCȚIILE PRESEI ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
Dacă aruncăm o scurtă privire în dicționarul de sociologie aflăm că funcția este definită astfel:
„contribuția pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerințe a sistemului din care face parte,
contribuind la menținereași dezvoltarea acestuia.”2
Mass -media este considerată o parte a parte a ansamblului social, care răspunde unor necesități și
îndeplinește anumite funcții. Stabilirea unei liste, care să conțină aceste funcții, nu a fost una ușoară,
dat fiind faptul că de -a lungul timpului, individul a avut, și încă are, anumite așteptări și solicitări la
care presa trebuie să răspundă.
Mulți cercetători americani au propus mai multe scheme ale funcțiilor pres ei. Harold Lasswell este
unul dintrei ei, funcțiile emise de către el fiind acestea: transmiterea tradițiilor de la o generație la alta,
corelarea diferitelor părți ale societății și suprevegherea mediului înconjurător.
Leo Thayer3, a identificat șapte funcții pe care le are presa: de socializare, de identitate, de
mitologizare, de compensare, de informare, de divertisment și de educație. Marcellus Wiley susține că
funcțiile sunt de a furniza informații, pe care mai apoi să le analizeze, are funcția de a distra, de a oferi
informații dintr -un cadru general și de a transmite ,,o cunoaștere enciclopedică,,.
Cei trei cercetători pe care i -am enunțat nu sunt singuri i care au abordat funcțiile presei. Nu în
ultimul rând, îl amintim și pe D. McQuail4 care a reușit să stabilească două grupe de funcții. Una dintre
ele este dedicată societății și ansamblului ei: de informare, de corelare/socializare, să asigure
continuitatea, de divertisment și de mobilizare. A doua grupă este pentru indivizi, luați în parte: de
informare, de divertisment, de intregrare în societate și de o stabilire a idențității personale.
Mihai Coman, în lucrarea sa ,,Introducere în Sistemul Mass -Media,, a propus, în ciuda diferitelor
terminologii și tipologii, o listă special pentru cititorul care nu este familiarizat cu acest domeniu.
Acum urmează să le luăm rând pe rând, pe fiecare, pentru a le explica.
Funcția de informare
Aceasta face referire la nevoia pe care oamenii o au de a avea control asupra celor ce îi înconjoară. Ei

2 C. Zamfirescu, L. Vlasceanu, Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, p. 262
3 L. Thayer, On the mass -media and mass communication, ed. Inter -Media Oxford, p. 138 -146
4 D. McQuail, Mass Comunication Theory, ed Sage Publ. London 1987,p. 71 – 73

Aceasta face referire la nevoia pe care oamenii o au de a avea control asupra celor ce îi înconjoară. Ei
o să ia anumite decizii, în funcție de informațiile pe care mass -media le transmite, evaluează acele
evenimente care ar putea să îi afecteze și reușesc să anticipeze unele tendinte ale vieții politice, sociale
sau economice. Presa are atr ibuția de a informa publicul receptor, în legătură cu ceea ce se întâmplă în
jurul lui, cu obiectivitate.
Dintre toate informațiile pe care o persoană le receptează zilnic, doar o mică parte îi sunt de folos,
cum ar fi starea vremii, scumpirile la anum ite produse, informații despre sănătate și așa mai departe.
Cealaltă parte cuprinde informații despre fapte legate, mai puțin, despre mediul apropiat al acelei
persoane, cum ar fi alegerile prezidențiale din altă țară sau moartea unei persoane publice din
străinătate, informații care nu îl ajută în luarea de decizii cotidiene și care nu îi influențează cu nimic
viața. Totuși, această a doua parte, îl ajută să dobândească o concepție asupa lumii înconjurătoare.
Informațiile pe care individul le recepteza sunt, și acestea, de mai multe feluri.
Informațiile generale nu au menirea să aibă o utilitate imediată pentru ca aceste să răspundă nevoilor
indivizilor. Spre exemplu datele pe care le primim despre un posibil candidat politic ne pot ajuta, pe
viitor, să luăm unele decizii la alegerea, pe care o facem la un anumit număr de ani, atunci când vine
vreme a să votăm persoana potrivită. Chiar dacă acestea nu ne servesc imediat, ele ne pot fi folositoare
pe viitor pentru evaluarea unui eveniment sau pentru stabi lirea unei strategii.
Informațiile instrumentale se referă la acelea pe care publicul este obligat să apeleze la instituțiile
media pentru a obține informațiile dorite. Bernard Berelson, în studiul său, What Missing the
Newspapers Means5 (Ce înseamnă lipsa ziarelor) a demonstrat că amenii nu erau interesai de
informațiile generale, pe cât erau de starea vremii, noutățile pe care le aduce un magazin, tr ansportul
public și așa mai departe. Viața acestor oameni depinde de aceste informații, cu ajutorul cărora ei se
orientează în mediul înconjurător și își planifică viața de zi cu zi.
Informația de prevenire constă nu numai în informarea despre ceva ce s -a petrecut, ci și depre un
eveniment ce ar putea avea loc. Presa transmite materiale, care au menirea de a preveni publicul, cele
mai frecvente fiind acelea care prezintă starea vremii, cele care conțin informații depre prevenirea unei
boli infestarea ape i, remanieri, căderi de guverne etc.
Trecem la a doua funcție a mass -mediei, și anume Funcția de interpretare . Aceasta constă într -o
știre, care conține anumite fapte, dar care oferă și o interpretare a acestora.
Decizia de a face publică o anumită, sau de a ignora, o anumită informație, este una dintre cele mai
importante forme de interpretare. După ce acest prim lucru este stabilit, urmează stabilirea priorităților.

5 Paul F. Lazar sfeld, Frank Stanton, Communications Research 1948 -1949, ed. Ayer Co Pub 1979, p. 11 -129

În funcție de asta este stabilită ierarhia evenimentelor, adică plasarea stirilor în partea superioară a
paginilor din ziare sau la începutul programelor de știri de radio sau de la televizor.
Populația consideră că dacă știrile sunt ordonate ierarhic,frumos ordonate și coerente, ele îi pot fi de
ajutor în luarea de decizii. Pe lângă p ersoanele care ne influențează viața, cum ar fi părinții, profesorii,
prietenii și așa mai departe, și presa este unul dintre cei mai importanți mediatori ai faptelor pe care le
săvârșesc alte persoane. Jurnalistul are obiectivul de a ordona, clasa, ierarh iza, să lege, relativizeze,
analizeze și să explice informațiile dezordonate și pline de durere, înainte de a le transmite.
Opiniile personale ale jurnalistului și prezentarea evenimentelor este considerată o lege importantă a
jurnalisticii din presa mo dernă. Această regulă este specifică jurnalismului american și englez, în timp
ce jurnalismul european este de părere că jurnalistul poate să își introducă în scrierile lui, comentariiși
opinii care împlică personalitatea lui fără ca el să scrie lucruri ră u intenționate sau să facă formulări
subiective, pentru a nu distorsiona prezentarea.
Interpretarea nu este folosită numai pentru a aduce ceva nou conținutului informațional ci ea se
caracterizează și prin forme proprii de exprimare și în genuri jurnalistice bine definite.
Editorialul a fost din totdeauna o atractie pentru public pentru că el poate să conțină confruntarea
unor puncte de vedere și să ajute la dezbaterile care au un caracter public. Cu ajutorul lui, oamenii sunt
bine puși la cure nt cu fenomenele care se petrec sau programele pentru care trebuie să opteze prin vot.
Totusi, acesta nu trebuie să fie monopolul unei voci, nici platforma de unde se ține o cuvântare
dogmatică, partizană sau limitată.
Urmează Comentariul, care este rep rezentat de un punct de vedere personal, în care autorul își spune
opiniile și are o anumită răspundere. Personalitățile au, în general, dreptul la comentariu, deoarece
opinia lor este una mai credibilă și influentă, deoarece ei au un anumit statut în dome niul în care
activează și pentru competența de care dau dovadă.
El poate fi unul subiectiv, polemic și partizan, deoarece el nu poatesă rezolve o problemă ci poate
doar să ofere un punct de vedre într -o anumită chestiune. Putem lua ca exemplu pe Andy R ooney,
comentator la canalul de televiziune CBS, care în anul 1990 a fost suspendat deoarece aducea remărci
ofensatoare în ceea ce îi privește pe homosexuali. În urma plecării lui,audiența a avut parte de o
scădere, iar la întoarcerea lui, prezentatorul a făcut următoarea remarcă: ,,Am eu oare opinii ce pot
iritaanumite persoane? Aveți perfectă dreptate: am asemenea opinii. Si tocmai de aceea mă și aflu aici,
în fața dumneavoastră!,, (R. Hiebert et alii, 1991, p. 442).
În această funcție intră și alte ge nuri de interpretare, ale mass -mediei, cum ar fi cronica, pamfletul,
caricatura, etc. Cu ajutorul acestora, presa transmite un punct de vedereasupra anumitor lucruri și le

oferă oamenilor posibilitatea de a -și clarifica unele profleme și de a face o parale lă între părerea lor
personală și părerea altora.
Funcția de legătură este ca un fir de legătură între oameni, deoarece aceștia recepționează aceleași
mesaje, ajung să aibă cunoștințe asemănătoare, să aibă aceleași valori și reprezentări culturale, să
gândească cu ajutorul ideilor, informațiilor, poveștilor și simbolurilor analoage pe care presa le
transmite. Astfel, trei oameni, de pe continente diferite, pot ajunge să aibă aceeași judecată morală
atunci când vine vorba, spre exemplu, despre alegerile p rezidențiale din Statele Unite ale Americii,
deoarece ei sunt informați despre candidații acestui post, despre romisiunile pe care ei le fac, pentru că
înformațiile sunt preluate de la aceeași agenție. Astfel, mass -mdia creează legături între oamenii care se
află la mare distanță uniide alțiicare receptează informații, subiecte comune.
Această funcție creează o legătură, datorită mesajului transmis de către presă, între oamenii care vor
să ajute într -o situație de interes general, cum ar fi criza refugia ților din Siria, salvarea balenelor din
grămezile de plastic care se găsesc în mări sau în cazul de o catastrofă naturală, în care sunt înregistrate
persoane rănite și care au nevoie de îngrijiri medicale speciale, care pot fi tratate în altă țară.
În anul 2015, a avut loc un incendiu, în clubul Colectiv, din București. În urma acestuia, 64 de
persoane și -au pierdut viața, 27 în incinta spitalului. În urma incendiului, au fost înregistrate 186 de
persoane rănite, dintre care doar 146 au fost spitalizate. În săptămânile ce au urmat, alte 37 de persoane
și-au pierdut viața. Aceștia din urmă au decedat fie în spitalele din România, fie în cele din străinătate,
spitale care au sărit în ajutorul răniților. Astfel, pesoanele din România și cele din țările care au sărit în
ajutor au fost legate prin această tragedie, cu ajutorul informațiilor transmise de către mass -media.
După cum am putut observa, presa creează în majoritatea situțiilor o legătură între oameni, deoarece
ei își dau seama că împărtășesc acelea și valori, că pot fi de ajutor în aceleași cazuri. Mai mulți
cercetători sunt de părere că aceasta este cea mai importantă funcție a presei, pentru că ea reușește să
creeze un public, adică comunități care sunt legate print -o ață imaginară, care au aceași scopuri și
aceleași preocupări.
Solidaritatea globală nu este singurul factor pe care îl are presa. Și gupurile mai mici, cum ar fi unul
din sala de așteptare a unei gări, care încep o discuție pe un anumit subiect, după care îl dezvoltă.
Astfel, acel g rup, începe un dialog deoarece au văzut aceeași emisiune, au citit acelați ziar sau au
ascultat acelși post de radio. Punctul din care începe discuția este același doar că pe parcurs părerile
ajung să fie împărțite.
Acestea fiind spuse, putem spune că mass -media răspunde la nevoia de comunicare a indivizilor, de
identificare cu o anumită temă cauză sau un subiect comun. Cercetătorii sunt de părere că această
funcție a presei, este ca un adevărat adeziv, o o funcție care unifică și apropie colectivitățil e moderne.

Funcția de culturalizare își face simțită prezența încă de când suntem copii, deoarece mediul social
ne modelează în așa fel încât, treptat, dobândim și asimilăm anumite norme de comportament,
interdicții, prescripții și restricții, valori et c., care sunt specifice colectivității în care trăim. Procesul de
culturalizare este controlat în mediul familial, social, cum ar fi rudele vecinii sau prietenii, și de
biserică sau școală. Acum, produsele mass -mediei cum ar fi emisiunile și revistele des tinate publicului
tânăr, emisiunile televizate care ajută la pregătirea școlară sau la învățarea limbilor străine,
documentarele TV care au un conținut educativ, au menirea de a transmite informații educative și de a
forma oameni cultivați. Personajele fil melor, reportajelor, al buletinelor de știri sau ale anchetelor, pot
deveni personaje care reușesc să le servească drept exemplu, anumitor oameni, pe care aceștia pot să le
folosească ca model, de comportament, în viața lor. Să luăm ca exemplu serialul ,,O rășelul leneș,,, în
care stilul de viață sănătos este promovat prim muzică, dans, comedie și o poveste care este plasată
într-o lume în continuă mișcare și colorată. Sportacus, unul dintre personajele principale, încurajează
copiii din ,, Orășelul Leneș,, să consume cât mai multe fructe și legume, pe care el le -a dat denumirea
de ,,bomboane pentru sport,,. Acest serial care este o combinație de acțiune live , marionete și desene
animate generate de computer, îi învață pe copiii și pe adulții, să adopte un s til de viață sănătos,
consumând fructe și legume, și să facă multă mișcare, nu să ducă o viață sedentară.
Prin aceste valori transmise, mass -media contribuie la stabilitatea socială și la menținerea în timp a
structurilor culturale. Publicul poate ,,să aleagă sau să respingă, să modifice sau să negocieze, să
dezbată și să reașeze rolurile și valorile comune,,. Astfel, prin funcția culturalizatoare, mass -media este
considerată conservatoare, inovatoare, stabilizatoare, dinamizatoare și ,,păstrătoare a uno r valori
tradiționale și generatoare de noi valori.
Cu ajutorul Funcției de divertisment , mass -media are menirea de a relaxa oamenii. O carte bună,
postul de radio pe care îl asculți în fiecare zi, emisiunea TV pe care nu o ratezi niciodată sau melodii le
care ți -au intrat la inimă nu au cum să nu îți inducă o stare de bine, de a evada din lumea care te
înconjoară.
De când tehnologia a avansat, iar instrumentele de difuzare s -au îmbunătățit, omul a început să fie
nedespărțit de presă, deoarece cu ajut orul ei și cu materialele distribuite de ea, reușește să își ocupe
timpul liber. Mass -media în comaparație cu teatrul, turismul sau sportul, vinde informații și
divertisment, la cele mai mici prețuri.
Materialele ,destinate divertismentului, transmise de mass -media diferă de la un canal de televizune
la altul, de la o instituție la alta și de la produs la produs la altul. Posturile de televiziune comerciale
care difuzează filme sau desene animate, posturile de radio muzicale sau revistele care conțin și texte
de lectură există pentru relaxarea și amuzamentul individului.

Consumarea de divertisment nu ne ajută doar să ne relaxăm sau să ne refacem după o zi istovitoare, ci
el ne ajută să ne detașăm de cele ce ne înconjoară și să ne construim o lume a no astră, o lume a
imaginarului. Cu ajutorul cărților sau filmelor, ne putem imagina cum ar fi viața noastră, dacă am fi și
noi participanți la acea poveste, participanți la niște evenimente sau situații pe care în viața reală nu le –
am întâlni niciodată.
Conform sociologului Jean Cazeneuve, citat de către Mihai Coman în lucrarea sa Introducere în
Sistemul Mass -Media, prin divertismment6, omul reușește să regăsească ,, imaginea a ceea ce se teme
să vrea să fie și aceea ce își mărturisește că v isează să fie. Astfel se creează o lume factică, ce permite
evaziunea și oferă totodată o doză ușoară de informare”. Tot el consideră că dacă oamenii se transpun
în experiențe imaginare, ei reușesc să se elibereze de frustrările și de nemulțumirile prin pr oiectarea
suferințele sau visurile în lumea imaginară pe care mass -media le -o oferă.
În ultimii ani, produsele oferite de către presă pentru a satisface nevoia de relaxare au început să
scadă nevoia oamenilor de a urmări emisiuni sau să citească ziare c are sunt detinate informării și
transmiterii de valori culturale, fapt ce duce la formarea unei societăți a ,,spectacolului,, după cum
spune Michel de Certeau. Problema ar fi, după părerea lui Neil Postman, că presa oferă informații ale
căror subiecte le tratează sub formă de divertisment.
Acum că am stabilit care sunt funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească orice instituție media, vă
invit să analiză și să determinăm și rolul pe care aceasta trebuie să îl aibă.
1.2 ROLUL PRESEI ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
Supranumită și a patra putere în stat, mass -media joacă un rol foarte important în viața omului. Ea a
devenit o putere absolut necesară societății, datorită faptului că ajută la informarea opiniei publice în
domeniul financiar -bancar, al vieții politic e, în dezvoltarea tehnologiei, al industriei și nu în ultimul
rând, al vieții cotidiene.
Dacă stăm să ne gândim care este rolul presei în societate, primul gând ne duce spre rolul de a
informa opinia publică. Și cum de -a lungul anilor am fost obișnuiți să aflăm anumite lucruri prin
cercetările făcute de către alți oameni, și de data aceasta ne legăm de o tipologie construită de către trei
profesori americani, Fred Siebert, Theodore Peterson, Wilbur Schramm. Acești trei profesori au
stabilit, în lucrarea lor Four Theories ot the press, că acele patru teorii definesc foarte bine rolul pe care
presa o are în societate. Acestea sunt omodelul autoritarist, modelul liberal, modelul comunist și
modelul serviciului public.
D. McQuail a venit, la rândul său, c u alte teorii propuse de el. Ele sunt șase la număr, acestea fiind:

6 Ibidem 1

D. McQuail a venit, la rândul său, cu alte teorii propuse de el. Ele sunt șase la număr, acestea fiind:
teoria autoritaristă, teoria liberală, teoria responsabilității sociale, sovietic ă, dezvoltaționistă și
democratică. Pentru a înțelege mai bine ce reprezintă fiecare teorie, în cele ce urmează o să le fac, la
fiecare în parte, o scurtă prezentare.
Teoriei autoritariste îi este specifică cenzura, astfel cei care publică articole împ otriva interesului
puterii, pot fi sancționați. Ea este prezentă în regimurile dictatoriale și militarizate, dar poate fi aplicată
și în statele democratice, în regim de urgență.
Teoria liberală oferă presei acces liber la informații și libertatea de a publica. Ea merge pe premisa că
advărul poate să reiese numai din confruntarea liberă a ideilor, atunci când apare o problemă de interes
public.
Teoria sovietică transformă mijloacele de informare într -un instrument de propagandă. Ea at ribuie
presei rolul de militant, de activist politic care să mobilizeze masele pentru a atinge obiectivele pe care
le stabilește partidul comunist.
Teoria responsablității sociale suștine că presa trebuie să vină în ajutorul serviciului public, adică s ă
se ridice la nivelul așteptărilor și cerințelor opiniei publice.
Modelul dezvoltaționist explică rolul pe care îl are mass -media în dezvoltarea societății și anume să
susțină dezvoltarea economică,socială, politică și are datoria de alupta pentru acc esul liber la
informații, solidaritatea cu alte țări care se află în curs de dezvoltare și de a câștiga autonomia
culturală.
Interacțiunea dintre mass -media și publicul său este importantă conform teoriei democratice. Această
teorie face referire la pres a locală și regională deoarece acolo legăturile cu, comunitatea sunt puternice
deoarece reprezintă un factor de implicare a cetățenilor care sunt intereați de problemele pe care le are
comunitatea.
Pentru că acum știm ce înseamnă fiecare în parte, eu pr opun să le și dezvoltăm, pentru o mai bună
înțelegere a lor.
Modelul autoritarist este reprezentat de prima încercare de a stabili relația dintre presă și stat, adică
încercarea de a stabili misiunea socială pe care o are presa. Monarhiile secolului al XVII – lea au văzut
dezvoltarea publicațiilor, care ajută la informarea individului, ca pe un mijloc de amenințare directă.
Astfel, publicațiile vremii au ajuns să fie dobândite de celelalte publicații controlate de stat fie le -au
fost impuse n iște legi drastice, pe care trebuiau să le respecte. Așa a fost descoprit unul dintre
principiile acestui model, și anume că statul putea să controleze instituțiile de presă împreună cu,
conținutul pe care acestea le distribuiau.

În secolul al XVII -lea, al XVIII -lea și al XIX -lea deoarece exista dreptul la proprietatea privată, statul
nu nu își mai putea exercita puterea și nu mai putea să controleze ceea ce publicau organele de presă,
mai ales articolele care veneau din domeniul economic, legile pe care statul le promulga și asupra
istoriei care urma să se scrie. Din cauza acestui drept la proprietate privată, puterea nu putea să
constrâgă sau să controleze presa.
Conform filosofiei autoritariste, oamenii trebuie să asculte autoritățile, cum ar fi bis erica, statul și
regalitatea. Ei trebuie să susțină aceste autorități, să le susțină activitatea, scopurile lor și acțiunile lor,
deoarece ele sunt considerate capabile de a cunoaște nevoia fiecărui om și a fiecărei societăți. Acestea
fiind spuse, presa tr ebuia să publice articole care să se înscrie în lista cu temele impuse de către
autorități.
Modelul comunist este reprezentat de ideea comuniștilor, aceea că pre u este altceva decât o armă
împotriva puterii, care avea ca scop educarea societății, ca ma i apoi acestea să îndeplinească niște
obiective politice și economice, dar și să combată intrușii sau să ridice în slăvi regimul politic din care
făceau parte. Presa, în vremea aceea, era folosită ca un instrument de propagandă, care trebuia să ajute
la mo delarea gândirii și a comportamentului fiecărui individ în parte.
Jurnaliștii aveau obligația de a scrie și de a vorbi cu totul altceva, față de ce trăiau și vedeau în viața
de zi cu zi, deoarece reprezentanții puterii voiau să citească și să audă doar ceea ce îi interesa pe ei.
Ziariștii puteau face rost de informații doar prin mijloacele impuse de Putere, prin intermediul
agențiilor de presă, de stat, al documentelor oficiale, congreselor, conferințelor și a comitetelor de
propagandă. Articolele pe care aceștia le distribuiau aveau caracter propagandist, nu informativ.
Conform modelului liberal drepturile pe care le deține un individ sunt considerate de o mare
importanță. Individul poate să își cedeze din prerogativele sale statului, partidelor s au liderilor politici,
care își pot exercita puterea prin intermediul alegerilor, referendumurilor, dezbaterilor politice și al
grupurilor de presiune și asociații civice. Organele puterii trebuie să respecte drepturile fiecărui om, la
fel și aspirațiile l ui, și să le satisfacă nevoile lor. In cazul în care acestea eșuează, ele vor trebuie
judecate și schimbate prin intermediul alegerilor.
Dacă indivizii sunt puși la curent cu informații adevărate, aceștia pot să dezbată anumite subiecte și
să ia decizii corecte. Conform acestui model, adevărul poate fi obținut doar prin confruntarea liberă a
opiniilor și a ideilor. Pentru ca acest lucru să fie realizabil, instituțiile de presă nu trebuie să se afle sub
presiunea Instituțiilor puterii, ele trebuie să aibă libertatea de expresie, de a publica și de a difuza
mesaje de interes general.
Presa ajută la circulația ideilor, informațiilor și la controlarea Instituțiilor puterii. Ea este desemnată
de către individ calea de acces către informațiile pe care acești a nu au posibilitatea să le acceseze. Ea va

spiona Puterea, informând publicul în legătură cu anumite nereguli. Deoarece presa are competența de
a informa publicul și de a -l mobiliza, aceasta este considerată ca fiind cea de a patra putere în stat. Asta
nu înseamnă că ea are puterea de a -și exercita puterea asupra celorlalte puteri. Ea acționează indirect,
distribuind informații despre celelalte puteri și cum profesează în mandatul lor, formând o opinie
publică și mobilizând cetățenii pentru o anumită cauză .
Modelul serviciului public leagă publicul de presă și de instituțiile statului prin includerea
autorităților statului în sistemul mass -media. Conform acestui model, libertatea presei este de fapt o
datorie publică pe care o are aceasta. Pentru ca so cietatea să meargă bine, statul democratic, cel care
asigură libertatea indivizilor și a instituțiilor, trebuie ajute la dezvoltarea acestora și să respecte fiecare
obligație. Asta înseamnă că presa presa lucrează în favoarea serviciului public, în favoare a cetățenilor.
Acesta fost pus în practică la mijlocul secolului al XX -lea, în urma a trei factori. Unul dintre factori
este Revoluția tehnologică, adică apariția unor inștituții maa -media noi, spre exemplu radioul și
televiziunea, și unor noi moduri de a transmite informațiile. Al doilea factor a fost Dezvoltarea
conștiinței și existenței profesionale se referă la conștientizarea presei, asupra rolului și puterii ei și
asupra răspunderii civice și morale care îi apasă pe umeri pe cei care produc și co munică mesajele.
Ultimul, dar nu cel din urma, factor este dezvoltarea dezbaterilor teoretice privind rolul mass -mediei. In
urma modernizării mijloacelor de informare, cei care au asistat la acest proces, cercetători și filosofi, au
ajuns în totdeauna să critice modul de funcționare al presei. Acest lucru a dus la organizarea de
dezbateri,sondaje și anchete jurnalistice, guvernamentale, științifice și civice prin care cei nemulțumiți
de această schimbare a presei să își exprime neliniștile pe care le au în legătură cu activitatea acesteia și
cu devotamentul scăzut pe care îl are pentru public.
Mass -media are rolul de a contribui la bunul mers în sistemul politic, publicând articole ce conțin
informații, idei sau chiar dezbateri pe teme de discuții de int eres general. Această instituție trebuie să
lumineze oamenii, pentru ca aceștia să se poată autoguverna. Drepturile indivizilor trebuie respectate,
presa jucând astfel rolul de câine de pază, pentru cetățeni, împotriva celor care guvernează.
În urma mod elului liberal, instituțiile de presă au uitat care este rolul lor principal, acela de a informa,
și au ajuns să fugă după profit, adică au mers mai mult pe divertisment pentru a -și mări audiența,
ajungând astfel un sclav al poporului consumator de informa ții.
Bernard Cohen este de părere că presa nu are dreptul de a le spune oamenilor ce să gândească, dar le
poate spune la ce să se gândească. Mc Combs și Shaw7, pe plan abstract, au confirmat acea stă teorie, și

7 McCombs, Shaw, The Agenda – Setting of Mass -media, 1991

sunt de părere că jurnaliștii le oferă oamenilor structuri bine ierarhizate și că pun accent pe evenimente
sau oameni în funcție de numărul de informații prezentate la un moment dat.
Am reușit să stabilim până acum funcțiile pe care trebu ie să le îndeplinească o instituție media în a
ajuta la informarea publicului receptor și rolul pe care îl are presa în societatea actuală.
În cele ce urmează, vă invit să stabilim și care sunt efectele pe care le are mass -media asupra
publiculu recepto r.
1.3 EFECTELE MASS -MEDIEI ASUPRA PUBLICULUI RECEPTOR
Efectul pe care îl are mass -media, asupra unui cetățean, îl putem vedea în momentul în care acesta
receptează un mesaj, mai explicit, prin reacția pe care acesta o are atunci când receptează mesajul.
Pentru a putea înțelege mai bine cum influențează mass -media publicul receptor, vă invit să analizăm
efectele pe care presa le are asupra publicului.
Unul dintre cei mai importanți cercetători care a studiat efectele mass -media este Remy Rieffel. El
este de părere că influența presei asupra individului ridică niște semne de întrebare: dacă cetățenii
citesc regulat ziare, oare aceștia vor participa la dezbaterile publice? Intervențiile reclamelor pe un post
de televiziune, de interes m edical, provoacă schimbări de sănătate în viața individului? Dacă un om
vizionează imagini cu un puternic impact emoțional, spre exemplu, știrea cu atacul terorist anti –
musulman de la moscheea din Noua Zeelandă, care s -a soldat cu 49 de victime, determină indivizii să
acționeze în lupta împotriva terorismului? Dacă minorii se uită la filme, desene care conțin șcene de
violență, vor adopta și ei un asemenea comportament agresiv?
După ce a studiat efectele ,pe care le are mesajul transmis de mass -media asu pra unui cetățean, el este
de părere că aceste mesaje nu îi influențează, aproape deloc, pe indivizi. Dacă un telespectator se uită la
dezbatere între doi politicieni, în plină campanie electorală, acestuia îi va fi modificată alegerea de la
vot, doar dacă el nu avea ales deja preferatul.
Fiecare canal de informare ne influențează înt -un anumit mod, fiecare dintre noi fiind supus unui atac
,care conține multe informații, al posturilor de televiziune sau radio, al ziarelor sau revistelor.
Cercetătorii au descoperit trei tipuri de reacții, pe care le are un cetățean, la mesajele ransmise de
către mass -mmedia. Acestea sunt Acordul, Identificarea și Internalizarea. Acum propun să le luăm e
fiecare în parte și să le dezvoltăm.
Acordul presupune acceptare a, în mod conștient, a mesajului transmis de către mass -media. Opiniile
pe care le are un anumit mesaj și valorile pe care acesta le promovează sunt strâns legate între ele
deoarece omul aderă la conținutul pe care acesta îl transmite. Această aderare poat e fi considerată una
critică, deoarece aceasta nu durează și poate fi reevaluată, și este conjuncturală și nu poate să atingă

profund personalitatea unui individ. Astfel, ajungem la părerea că acordul pe care l -am dat unui lider
politic, poate să diispară din cauza acșiunilor lui, limbajului și comportamentului pe care acesta îl
adoptă. Apariția televizată, a unei personalități politice, frecventă poate duce la plictisirea și
dezinteresul față de acea persoană, deoarece aceasta interferează cu viața de zi c u zi a individului.
Identificarea se referă la imitarea comportamentului și asumarea valorilor promovate de către mass –
media. Acestee procese de identificare sunt prezente în sfera divertismentului. Spre exempu, tinerii se
îmbracă la fel ca vedetele pre ferate, aumite familii își aranjează mobilierul la fel ca la emisiunea de la
televizor sau adoptarea unui limbaj pe care eroii de la televizor îl adoptă. În cele mai multe cazuri, cei
care creează show -ri TV, creează personaje cât mai asemănătoare cu publ icul țință, personaje cât mai
comune. Putem spune că aceste emisiuni se bucură de o audiență impresionantă deoarece oamenii
obișnuiți se pot imagina că trăiesc viața pe care o are un anumit personaj al emisiunii. Producătorii unor
astfel de emisiuni, prin crearea lor încearcă să își fixeze un public și să îl atragă, încercând să îl
fidelizeze, aceste lucruri datorându -se unor rațiuni economice, pentru a le crește rețelele publicitare sau
politice, pentru sprijinul electoral.
Internalizarea se referă la a similarea unor valori și topirea acestora în valori care alcătuiesc
concepția despre lume și comportamentul indivizilor. Prin intermediul acestui fenomen, mesajele
transmise de către mass -media își ating scopul în acțiunea de influențare. Acest termen, în general,
reprezintă punctul de sfârșit al unui proces de influențare . Spre exemplu, dacă niște emisiuni științifice
fac o legătură între mâncarea de tip fast -food și obezitate, în cadrul unor dezbateri sau talk -show -uri, cu
filmulețe în care vedetele nu fa c apel la mâncarea nesănătoasă, cu evenimente, conferințe sau concerte
care să promoveze un stil de viață sănătos și folosind personalități care să atragă publicul, aceste lucruri
pot să producă niște schimbări în viața omului, să îi schimbe convingerile.
În lista cazurilor celor mai frecvente de internalizare, ca efecte pe care le au mesajele transmise de
către presă, sunt incluse și schimbările de comportament pe care le are un cetățean după o campanie
publicitară, spre exemplu renunțarea la telefonul mobil în schimbul altuia, în urma unei campanii
electorale, cetățeanul se poate re -orienta politic, fenomenele de tip religios.
Acum că am stabilit care sunt cele trei tipuri de reacții asupra mesajelor transmise de către presă,
haideți să vedem și ce tipuri de efecte le precedă. În cadrul acordului, mesajele transmise de către mass –
media au efecte slabe, identificarea poate avea efecte slabe asupra oamenilor, iar efectele puternice sunt
specifice internalizării. Acum haideți să vedem ce presupune fieca re.
Să începem cu efectele puternice . Aceste au un mod de influențare foarte mare asupra
comportamentului unui om. Astfel, dacă mesajul transmis produce un efect puternic, reacția omului va
fi imediată.

Efectele puternice sunt de patru feluri. Aceste a sunt modelul stimul -răspuns,modelul hegemonic,
modelul dependenței și modelul spiralei tăcerii. Haideți să le luăm pe fiecare în parte.
Modelul Stimul -răspuns
În anul 1939, când Hitler se ridica încet, încet, oamenii care trăiau mai mult în casă și nu aveau o
viață socială, înstrăinați de valorile poporului lor, ei erau vulnerabili și expusi mesajelor transmise de
către mass -media, astfel ajungându -se la manipularea lor. Ei puteau fi manipulați prin programele radio
și prin presa scrisă.
Cu ajutoru l propagandei făcute de către mass media, populația era alertată împotriva inamicului
comun al sistemului totalitarist. Putem spune că relația dintre mesajele transmise de către mass -media
și publicul receptor este una de tip stimul -răspuns. Astfel, rațio nalitatea este eliminată, la fel și dialogul
social , influențele pe care le au membrii unui grup, unii față de ceilalți, tradiția pe care o are un
colectiv și sistemul lui cultural, și atitudinea critică.
Aceste model poate fi ușor de înțeles cu ajutor ul următoarei scheme:

Mesajele transmise în mod direct fără intermediari

Modelul hegemonic
Acest model se referă la influențele pe care și le exercită clasele superioare, prin intermediul mass –
mediei impunând anumite concepții. Conducerea își exercită putere,a în momentele în care economia
și starea socială sunt stabile, prin a convinge cetățenii să gândească cum vrea ea. Pentru a putea face
asta, este folosit sistemul educativ și instituț iile de presă. Cu ajutorul lor, puterea își poate impune
ideologia.
Deoarece modelul hegemonic folosește metode practice, cercetate la fața locului, el rămâne la
premisa că presa poate influența în mod direct și puternic publicul ei. Dacă cetățenii ar g ândi activ și
critic, ei nu ar putea asimila valorile impuse de presă și nu ar deveni sclavul unei ideologii care nu ia în
calcul interesele și valorile sale.
Modelul independenței
Omenirea este dependentă de mijloacele de comunicare în masă. Ea apeleaz ă la mass -media deoarece
are nevoie de ea pentru a ajunge la aceeași părere.
Presa este singura instituție care ne poate informa cu privire la un lucru, din țară sau din afara ei,
atunci când nu avem cunoștință de un lucru, când suntem panicați, sau simțim nevoia de o confirmare. Instituțiile de
presă Cetățenii

Instituțiile media sunt sursele de informare de care toate sistemele au nevoie pentru a putea funcționa
eficace. Dependența creată indivizilor, de către mass -media este rezultată din relația dintre presă și
celelalte inst ituții.
Atunci când oamenii sunt neliniștiți, panicați sau în situații de crizăl, oamenii apelează la presă pentru
a-și regăsi echilibrul. În zonele metropilitane, dependența este accentuată deoarece acolo informațiile
despre politică și economie sunt i mportante pentru mersul zilnic al societății.
Modelul Spiralei -tăcerii
Deoarece societatea îi marginalizează pe oamenii care nu împărtășesc aceleași idei, cetățenii se tem
de izolare. Totuși, acest sentiment îi împinge pe oameni să cerceteze societatea în care ei trăiesc și
opiniile generale.
Dacă în mesajele transmise de către presă, cetățenii nu își găsesc punctele lor de vedere, ei pot să se
de-a deoparte din dezbaterile publice. Asa se creează o spirală a tăcerii. Astfel i -au naștere minoritățile
tăcute și majoritățile tăcute.
În definitiv, modelul spiralei -tăcute se referă la dezbaterile controversate și direcția pe care o ia
publicul, direcție care duce la influențarea guvernului sau a indivizilor. Această direcție este influențată
în mod direct de către presă.
Trecem la efectele limitate, care sunt de trei tipuri, iar acestea sunt: modelul fluxul în doi pași,
modelul cultivării și modelul agendei.
Modelul fluxul în doi pași
Acest model se referă la drumul pe care îl parcurge o informație că tre publicul receptor, care este
filtrată de un intermediar, și care a luat denumirea de lider de opinie. Spre exemplu, în 1942, un grup
format din sociologi americanu au urmărit efectele pe care le are un mesaj, transmis de presă, asupra
unui grup de oame ni. Aceștia au ales o localitate din statul Ohio, care se afla în plină campanie
electorală. În urma cercetărilor, aceștia au ajuns la concluzia că în ciuda opiniilor bine definite despre
campania electorală și desfășurarea ei, ale cetățenilor, oamenii nu obținuseră informațiile de la presă ci
de la rude sau prieteni.
Conform acestui model, mesajul transmis de către emițător este preluat mai întîi de către un lider de
opinie și abia după aceea este transmis receptorului. Influența mesajului transmis de c ătre instituțiile de
presă scade atunci când intră în joc liderul de opinie. Totul depinde de acest lider, dacă vrea să
influențeze, pozitiv sau negativ, gândirea receptorului. În acest caz, mass -media si -a pierdut funcția de
informator.
mesaj retransmite mesajul
Presa Persoana
internediar
ă Receptor

Modelul cultivării
Georg Grebner este de părere că instituțiile de presă, televiziunea în mod special, a ajuns să fie un
membru al familiei, controlând comunicarea cu lumea exterioară sau încadrarea altor surse de
informare. Deoarece oamenii sunt expuși în mod constant la mesajele presei, mediul înconjurător
ajunge să le fie cunoscut din cauza a ceea ce aud sau văd, adică ajung să aibă o imagine cultivată.
Modelul agendei
Unele studii ne arată că influența presi afectează în mod direct și că schimbă atitudinea publicului în
favoarea unei anumite teme, a unui grup politic sau unei persoane. Aflăm de la Claude -Jean Bertrand,
că Maxwell McCombs și Donald Shaw, în anul 1972, au pubicat o scriere despre funcția de agendă a
mass -mediei. Ei sunt de părere că există o conexiune între modul în care presa își ordonează
informațiile și cum publicul își ordonează aceleași informații. Aceștia au ajuns la concluzia că mass –
media organi zează calendarul evenimentelor. În concluzie, presa ne aatrage atenția asupra unor
evenimente din ziua curentă, adică ne stabilește agenda.
Să nu uităm de efectele slabe. Acestea sunt: modelul uses and gratifications și modelul analiza
receptării.
Model ul uses and gratifications
Prin intermediul acestui model ne dăm seama cât de important este publicul care receptează mesajele.
Aceste mesaje sunt recepționate de către public doar dacă acestea le aduc vreun beneficiu. Oamenii
primesc mesajul transmis doar dacă aceștia primesc ceva la schimb sau doar dacă le este de folos. Un
astfel de comportament duce la un efect slab, presa căutând permanent mijloace prin care să își
mărească audiența.
Modelul analiza receptării
Acesta este un efect slab, deoarece individul este cult, inteligent și bine informat și analizează mereu
mesajul pe care îl primește. Dacă el vede că ceea ce a receptat nu este adevărat sau real, acesta își
pierde interesul și nu va mai dori să recepteze mesajul.
Acestea fiind spuse, am a juns la sfărșitul primului capitol. În aceste câteva pagini, am reușit să
determin care este rolul presei în societatea actuală, funcțiile pe care aceasta trebuie să le îndeplinească
și efectele pe care aceasta le are asupra publicului receptor.
Vă inv it, mai departe, să mergem la scopul acestei lucrări, acela de a stabili care sunt avantajele și
dezavantajele presei scrise, dar și al presei online.

CAPITOLUL II: PRESA SCRISĂ VS PRESA ONLINE -AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE
Mesajele care sunt create de către instituțiile de presă sunt distribuite prin intermediul unui sistem de
tehnologii, stăpânite de anumite instituții specializate. Cu ajutorul acestui sistem, calitatea comunicării
este ameliorată, aria de difuzare și viteza de circulație a mesajelor crește. Dacă aceste mesaje sunt
transmise de către om, prin viu grai, acestea vor fi supuse unor schimbări, asta depinde de fiecare om în
parte.
Informațiile transmise de către presă circulă mai bine dacă sunt puse pe un suport fizic, în cazul de
față într -un ziar, revistă sau în mediul online, pe internet. Dacă acestea sunt transmise astfel, ele pot fi
manipulate mult mai ușor, și sunt ferite de accidentele de uitare, de reconstrucție și de metaforizare,
asta dacă ele sunt transmise prin viu grai.
Dacă rân durile de mai sus au fost citite cu foarte mare atenție, v -ați dat seama cam ce cuprinde acest
capitol. Capitolul acesta v -a cuprinde două mari părți și anume presa scrisă și presa online. Voi vorbi
de absolut tot ce ține de aceste două instrumente de tra nsmitere a informațiilor și cu ce avantaje și
dezavantaje vine fiecare.
În prima parte a acestui capitol vom vorbi de presa scrisă. Îi vom face o scurtă trecere prin istorie,
vom vedea ce cuprinde aceasta, prin intermediul căror mijloace își transmite e a informațiile, ce
schimbări a avut de -a lungul timpului și în ce stadiu a ajuns la momentul actual. De asemenea, vom
stabili și care sunt avantajele și dezavantajele transmiterii de informații prin intermediul presei scrise,
în zilele noastre. Trist va fi momentul atunci când ne vom da seama că acest instrument al presei nu
mai este la fel de utilizat ca înainte și că numărul de oameni care apelează la acest mijloc de
comunicare, a scăzut foarte mult în ultimii ani. Recunosc, nu am cumpărat foarte multe zi are până în
omentul de față, dar încurajez citirea acestora datorită unui dezavantaj pe care îl vom afla în cele ce
urmează.
În a doua parte a acestui capitol vom avea, bineînțeles , de dezbătut presa online, adică informațiile
care se transmit pe inter net. Vom aduce argumente pro și contra utilizării acestui instrument de
transmitere de informații și o să descoperim ce reprezintă acesta la momentul actual. De asemenea, o să
vedem și cum a fost dezvoltat internetul de -a lungul timpului și vom stabili și de ce avantaje dipune
acesta și vom constata că el are și unele defecte.
Acum că v -am făcut această mică introducere, vă invit să trecem mai departe, la lucrurile serioase și
să dezvoltăm aceste două subiecte, foarte importante, pentru o mai bună înțele gere a lor. Vă promit că
la sfârit veți dobândi o mai bună cunoaștere a lor.

1.1 PRESA SCRISĂ – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
David Randall8 ne aduce la cunoștință rolul pe care îl are presa în viața unui in divid. Ea are
îndatorirea de a culege informații de actualitate despre evenimentele care au avut loc, după care să le
împărtășească și publicului care are nevoia de cunoaștere a lumii ca îl înconjoară.
Presa scrisă este cel mai vechi instrument de infor mare în masă, iar el cuprinde ziare și reviste.
Ziarele apar zilnic, și au rolul de a informa publicul și de a -l ține la curent cu evenimentele care au
loc în jurul lui. Aceste sunt de două tipuri și anume ziare regionale sau locale. În funcție de infor mațiile
pe care le furnizează, acestea pot fi generaliste sau specializate pe anumite domenii.
Revistele sunt publicațiile care apar săptămânal, lunar sau trimestrial, acestea având denumirea și de
publicații periodice. La fel ca și ziarele, ele pot fi specializate pe un anumit domeniu, cum ar fi pe
economic, politic sau sportiv, sau ele publică pentru un anumit public, cum ar fi tineretul, femeile sau
cei pasionați de mașini.
Înainte de a apărea tiparul, informațiile erau transmise pe cale orală. Dacă reprezentanții puterii aveau
de tranmis anumite hotărâri, aceștia o făceau prin viu grai, învitând oamenii la cetate sau în piețele
publice. Pe atunci, informațiile se transmiteau în comunități restrânse.
Tiparul a apărut pe la mijlocul seco lului al XV -lea, iar comunicarea dintre indivizi a început să se
extindă. O dată cu apariția acestuia, informațiile puteau fi stocate, multiplicate și puteau fi transmise
mai ușor.
În România, tiparul și -a făcut apariția în secolul al XVIII -lea datorită eforturilor pe care le -a depus
Mitropolitul Antim Iviranul în Muntenia. Acesta a fost folosit, la început, doar pentru a tipări cărți din
anumite domenii și pentru a le trimite mai departe.
Cu toate că tiparul a apărut în Țara Românească în secolul al XIV-lea, în următoarele trei veacuri nu
a luat naștere nici o publicație, în țara noastră. La acea vreme, tiparul era folosit doar pentru a tipări
cărți, asta doar dacă primeai acordul domnitorului țării.
În secolul al XIX -lea, în Transilvania se încer ca editarea unor reviste sau ziare, în limba română. Cu
ajutorul acestor publicații, oamenii erau luminați și puși la curent în legătură cu situația politică a celor
trei Țări Românești. O publicație cunoscută este cea condusă de Samuel Micu, Gheorghe Șinc ai și
Petru Maior, aceasta activând sub numele de Școala Ardeleană9.
Reprezentanții iluminismului de la acea vreme considerau publicarea revistelor și ziarelor un mijloc
bun de răspândire a informațiilor și un bun instrument de a milita pentru concepțiile lor.

8 Randall, David, 1998, Jurnalistul universal, pag. 15;
9 Din istoria Transilvaniei, vol. 1, ed a II -a, Editura Academiei R.P.R, București 1961, pag. 289 -291;

Presa română a luat naștere, cu adevărat, la jumătatea secolului al XIX -lea. La acea vreme,
feudalismul era aproape destrămat, capitalismul ș i burghezia dezvoltându -se din ce în ce mai mult. Tot
atunci, forțele de producție se dezvoltau tot mai mult, piața internă era în ascensiune, iar relațiile
comerciale pe care le avea țara noastră cu celelalte țări se amplificau.
Ziarul a fost primul ma terial publicistic de informare care a beneficiat de o audiență mare. Ele și -au
făcut apariția în secolul al XVII -lea. Ele au început să aibă o influență foarte mare asupre clasei
mijlocii, care era educată, care reușea să formeze opinia publică. Această i nfluență a început în secoloul
al XIX -lea, un bun exemplu fiind ziarul The Times, din Regatul Unit al Marii Britanii. Deoarece
sistemul învățământului s -a înbunătățit, iar economia a progresat, au fost create condiții ale audienței pe
care o avea presa scr isă. Așa au apărut ziarele care aveau să satisfacă cerințele pe care publicul le avea.
Aceste și -au făcut apariția în anii 1870, în Statele Unite, iar mai târziu, cu aproximativ 20 de ani, în
Mare Britanie.
În România, revistele și ziarele au apărut în secolul al XIX -lea. Atunci când și -a făcut apariția
televiziunea și radioul, presa scrisă a început să cunoască unele dezvoltări. La începutul secolului al
XIX-lea și al XX -lea, presa a început să devină consumată curent. În funcție de fiecare națiune acea sta
se dezvoltă în ritmul său, iar de -a lungul anilor ea și -a păstrat rațiunile fundamentale chiar și în ziua de
astăzi.
Față de țările occidentale, unde presa mai avea de făcut progrese, imaginea și caracteristicile ei, din
fiecare țară sunt foarte as emănătoare cu cele din ziua de azi. Putem spune că acea perioadă a fost vârsta
de aur a presei scrise, care era într -o continuă expansiune, și care a ajuns la saturație doar în Franța.10
Cauzele fundamentale ale expansiunii presei scrise au fost dezvoltarea învățământului, viața politică a
fost democratizată, urbanizarea a crescut, transporturile s -au dezvoltat, la fel și calea de transmisie, aria
de informare a fost mărită, la fe l și curiozitatea de care dădeau dovadă cititorii, dar și prețul de vânzare
scăzut a fost un factor.
Presa, în România, a apărut în prima jumătate a secolului al XIX -lea și era mijlocul de transmitere a
informațiilor. Având rolul de influențare, inform are și manipularea aindividului, ea este considerată a
patra putere în stat, deoarece multe decizii pot să fie influențate de aumite informații care apar în presă.
Prima publicație, în România, a fost „Curier Românesc”, apariție pe care a avut -o în data de 8 aprilie
1829. Aceasta a apărut în muntenia, patrojaul fiind deținut de Ion Heliade Rădulescu. După aceasta, a
apărut și „Albina românească”, la Iași, în data de 1 iunie 1829, și „Gazeta de Transilvania” a văzut
lumina tiparului la 12 martie 1838.

10 Pierre, Albert -Istoria Presei, ed. Institutul European, anul 2002, p . 60

După apariția acestor publicații, presa românească și -a luat un avânt puternic în acest domeniu,
acestea având unele limite impuse.
După ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor, iar centrul politic mutat la București, mai mult de
jumătate din public ațiile vremii erau publicate acolo. Acestea continuau să se dezvolte deoarece
domnitorul însuși era adept al libertății presei, această dezvoltae fiind prezentă în toate domeniile. Viața
publică se putea manifesta în orice fel cu ajutorul acestor publicați i.
Burghezii și moșierii aveau putere economică și politică, astfel publicațiile trebuiau să le
împărtășească și să le apere interesele și poziția pe care aceștia o aveau. Aceștia făceau parte din
partidul conservator și partidul liberal
După ce Alex andru Ioan Cuza a fost dat jos de pe tron, burghezii și moșierii au luat în considerare, în
cadrul Contituției de la 1866, în articolul 24, și libertatea presei de a publica și de a -și exprima
gândurile și ideile prin publicarea de articole, prin vorbitul liber sau prin scris.
Pe lângă ziarele deținute de partide au mai apărut și unele publicații independente care se ocupau de
dezvoltarea capitalismului în țara mamă și de a pune la curent lumea cu interesele pe care le avea clasa
burgheză în domeniul pol itic și economic.
Omul este de fire foarte curios. El dorește să fie informat despre absolut toate lucrurile din mediul
înconjurător, să își de -a cu părerea despre orice, să afle toate descoperirile făcute de alți oameni, pentru
că aflând toate astea, e l reușește să își îmbogățească mintea, gândirea și concepția despre lume.
Totuși, dacă un individ nu primește informațiile la timpul lor, el poate să își piardă interesul. În
situația asta, el este nerăbdâtor de a afla ce se întâmplă în jurul lui, sau î n alte țări, iar dacă el nu află
informațiile la timpul lor, după aia s -ar putea să nu îl mai intereseze acestea.
Această curioazitate poate fi satisfăcută doar de către cotidienele care sunt tipărite zilnic. Aceste
publicații sunt necesare deoarece ace stea hrănesc pofta oamenilor de a cunoaște lumea, de a fi la curent
cu tot ce se întâmplă în jurul lor.
La sfârșitul anului 1940, au apărut publicațiile Dacia Literară, Arhiva Românească și Propășirea11.
Aceste publicații aveau menirea de a sluji progresismul chiar dacă păreau că ele dezbat subiecte de
literatură și istorie. Cu ajutorul acestora, se milita împotriva feudalismul, aceste susținând lib ertatea și
unitatea dintre cetățenii țării. Acest lucru se realiza prin materiale istorice și literare.
Pe atunci, instituțiile de presă voiau să deștepte națiunea, să îi facă să fie conștienți de drepturile
politice, culturale și sociale pe care le au.
Perioada interbelică a fost un moment de ascensiune pentru presa scrisă din românia. Spre exemplu,

11 Publicații care au luat naștere între anii 1840 -1844, la Iași, sub conducerea lui Mihai Kogălniceanu;

în anul 1927 erau pe piață 709 de ziare și 554 reviste. Tirajul unui ziar ajungea să aibă până la 200.000
de exemplare, avea aproximativ 12 pagini și costa maxim 3 lei. În ziua de azi, ziarele nu mai sunt citite,
acestea fiind înlocuite cu alte mijloace de informare, cum ar fi televizorul, radioul, sau internetul, astfel
a s-a ajuns la scăderea tirajului, a numărului de pagini și chiar la dispariția uno r publicații.
Pe măsură ce presa online și audiovizualul câștigă tot mai mult teren în fața presei scrise, mai mulți
specialiști încearcă să stabilească care sunt lucrurile specifice presei scrise. Ei sunt de părere că
reportajele au un rol foarte impor tant în presa scrisă deoarece acestea dau o notă de credibilitate și
autenticitate acesteia.
În zilele noastre, presa scrisă se află la un pas de a muri. Tot mai multe țări se confruntă cu
desființarea a numeroase publicații, cu scăderea oamenilor care citesc ziare și cu scăderea veniturilor
realizate prin vinderea lor.
Presa scrisă a avut perioada ei de glorie, care nu cred că se va mai întoarce vreodată. Multe dintre
ziarele care au existat de -a lungul vremii și -au închis porțile datorită scăderii a udienței. Presa online
este considerată vinovată de această decădere a presei scrise. Mulți aleg online -ul, ca mijloc de
informare, deoarece aceștia obțin informațiile pe gratis și în timp. De această decădere sunt vinovate și
programele de televiziune, ca re difuzează știrile mult mai repede, și publicitarii care își îndreaptă mai
mult atenția și banii către televiziune și mediul online. Firmele care au nevoie de publicitate se
îndreaptă mai mult către mijloacele de informare care dispun de un public numero s.

1.2 PRESA ONLINE: AVANTAJE -DEZAVANTAJE
Când spunem Internet, ne ducem cu gândul la World Wide Web, la acea rețea care interconectează
mai multe computere, la nivel mondial, prin anumite protocoale de comunicare cum ar fi TCP/IP, adică
Transmission Control Protocol și Internet Protocol.
În dicționarul online, termenul de Internet12 este definit ca fiind o rețea de calculatoare, care este
compusă din interconectarea unor rețele, globale sau locale, care au misiunea de a facilita schimbul de
date și a informațiilor din anumite domenii.
Acesta a început să se dezvolte în anii 90. Această apariție a internetului a dus la o nouă modalitate
de comunicare în masă, astfel au luat naștere paginile web.
Cu ajutorul dezvoltării acestuia, între oameni s -a format o legătură, cu ajutorul căreia aceștia puteau
dialoga, își puteau împărt ăși părerile asupra unui subiect, sau puteau dezbate o anumită temă.
Pe internet, informațiile pot fi transmise foarte ușor, prin intermediul publicațiilor online, blog -urilor
sau vlog -urilor. Acestea produc conținutul și îl pot distribui pe anumite platforme, cum ar fi Instagram,
Facebook, Twitter și așa mai departe.
Pe zi ce trece observăm că rafturile de la chioșcuri, care erau pline de ziare cu ceva timp în urmă, se
golesc din ce în ce mai tare. Oamenii aleg presa online pentru că acolo pot fi puși la curent cu tot ce se
întâmplă intren dar și în afara granițelor. Internetul le pune oamenilor la dispoziție multe site -ri cu știri
de pe care se por informa.
Aceștia aleg online -ul în detrimentul presei scrise deoarece acolo informațiile le sunt oferite gratuit. Ei
preferă să citească știrile în mediul online deoarece acestea pot fi updatate imediat ce apare o
informație nouă.
Publicațiile online stau la dispoziția oamenilor douăzeci și patru deore din douazeci și patru. Aceștia
simt nevoi a să fie la curent cu orice se întâmplă în mediul înconjurător, iar așteptarea publicării ziarelor
nu este o activitate preferată de cititori.
Presa online încearcă să acapareze presa scrisă. De -a lungul timpului, ziarele și revistele și -au
dezvoltat pr opriile publicații onlin, unde acestea își distribuie conținutul către publicul consumator. Cu
ajutorul acestor publicații online, informațiile ajung mult mai repede la oameni, iar acestea le oferă
posibilitatea de a -și da cu părerea în legătură cu anumite evenimente, la secțiunea de comentarii, acolo
unde aceștia le pot dezbate împreună cu alte persoane care sunt interesate de aceleași lucruri.
Este la mare modă să deții un blog în zilele noastre. Persoanele care se ocupă de un blog, fac asta din
pasiun e sau pentru că această activitate este una profitabilă. Aceste bloguri sunt fie un jurnal persona,

12 https://dexonline.ro/definitie/int ernet

fie este specializat pe un anumit domeniu. Cu ajutorul acestora, bloggerii pot să dezbată anumite
subiecte, de care publicul este interesat.
La fel ca și blog-ul, vlog -ul este și el la mare căutare în zilele noastre. Acesta se aseamănă foarte mult
cu blog -ul, doar că acesta este constituit de un video. El poate fi considerat un fel de televiziune web,
unde vloggerii împărtășesc informații, opinii și dezba t anumite subiecte care să atragă publicul
receptor.
Putem spune că viața oamenilor s -a schimbat foarte mult după ce a apărul internetul. Ei își petrec
majoritatea timpului, zilnic, pe internet, aceasta devenind o activitate importantă. Prin intermediul
acestui instrument, putem să ținem legătura cu persoanele dragi, care se află la distanțe foarte mari, și
să fim la curent cu anumite informații, la timpul potrivit.
Noi nu depunem nici un efort atunci când vrem să aflăm ceva, motoarele de căutare făcâ nd toată
treaba în locul nostru. Acestea ne caută și ne afișează informațiile, pe care dorim să le accesăm, sub
forma mai multor pagini care conțin site -urile necesare.
Internetul ține locul televizorului și al radioului. Mulți oameni preferă să se uite live, la programul de
televiziune preferat, pe telefon, decât să deschidă televizorul. La fel este și cu radio -ul. Cu ajutorul
internetului putem accesa orice post radio, chiar și cele pe care nu le putem accesa cu ajutorul radio –
ului clasic.
Faptul că Internetul s -a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, mijloacele de comunicare online s -au
dezvoltat și ele la rândul lor. Astfel au apărut posturile radio, de televiziune și publicațiile online. Odată
cu această dezvoltare, unele publicații și -au deschi s și pagini online, pentru a difuza mai repede
informațiile de la anumite avenimente care au avut loc și pentru a intra în competiție cu mijloacele de
informare audiovizuale.
Majoritatea oamenilor au renunțat la ziarele clasice. Aceștia sunt de părere c ă este mult mai ușor să
accesezi un ziar online pentru a afla informațiile pe care vrei să le afli, decât să dai o fugă până la
chioșcul din colțul străzii. În cele ce urmează, vom afla că internetul are avantajele lui, cum ar fi
costurile scăzute și și vi teza cu, care informația se răspândește, dar vo afla și că are unele dezavantaje,
cum ar fi fenomenul fake news.
După apariția internetului, jurnalismul a făcut cunoștință cu o nouă modalitate de a distribui
informațiile, în online principalul avantaj f iind viteza cu, care ajunge la public. Acest nou concept a
luat-o în fața presei scrise și a televiziunii deoarece acolo poți găsi și materiale audio, narativ ori video.
În ultimii ani jurnalismul online s -a dezvoltat foarte mult. Toată lumea are posibi litatea de a publica
acolo pentru că publicarea se face foarte ușor și nu costă foarte mult.

În zilele noastre orice ziar sau revistă din presa scrisă și -a dezvoltat și o platformă online unde poate
comunica mult mai ușor cu cititorii lor.
Jurnaliști i din mediul online publică pe internet materialul care se găsește și în print , fie îl rescrie și îl
adaptează pentru a putea fi mai potrivit pentru online.
În majoritatea cazurilor, aceste site -uri oferă numeroase reportaje, counicate de presă știri ș i alte
informații din orice domeniu. Ele nu fac asta doar în scop jurnalistic. De obicei, consumatorii din
mediul online sunt atrași în special de știrile cele mai recente sau de reportajele foarte bine realizate.
În comparație cu presa scrisă, în cea o nline nu există termene limită. Aceste site -uri pot să fie
actualizate oricând, informațiile ajungând direct la consumatori. Oamenii pot să citească despre un
anumit eveniment chiar în momentul în care acesta se află în desfășurare.
Mediul online combin ă mai multe elemente care se găsesc în celelalte instrumente de informare. Spre
exemplu, din presa scrisă a preluat cuvintele folosite, imaginile și grafica, iar din audio -vizual a preluat
videoclipurile și suntetul.
În momentul de față presa online se afl ă în fața presei scrise deoarece când avem orice fel de
nelămurire dăm un simpli click, iar informația ne apare instantaneu și este foarte accesibilă. Internetul
și presa online, în momentul de față, este cel mai puternic instrument de comunicare de care d ispunem.
Presa online este populară în momentul de față, iar dezvoltarea cu rapiditate a site -urilor Web au dus
la o reacție foarte pozitivă a publicului. Deoarece aceasta nu este costisitoare ea a devenit populară în
ultimii ani.
Așa cum am și preci zat în introducere, vom stabili și avantajele și dezvantaje de care dispune acest
mijloc de informare.
Propun să începem cu avantajele. Un prim avantaj pe care îl are acest mijloc de informare în masă
este acela că este un instrument mult mai economic și ecologic. Faptul că jurnalismul online nu este
publicat, ci este redat virtual, acesta este considerat un mod ecologic de a transmite informațiile
deoarece nu se folosește hârtie, ca în presa scrisă unde informația se pierde foarte ușor. Presa online nu
este tipărită, cheltuielile fiind foarte reduse deoarece nu se plătește tipărirea, editarea sau publicitatea.
Aceasta ajunge să plătească o sumă extrem de mică pentru hosting.
Publicația online este plătită în funcție de numărul de vizitatori care vizitează site -ul. Cititorul va
putea accesa informațiile fără să plătească, doar intrând pe internet. Jurnalismul online este considerat
economic de către editor dar și de către cititor, deoarece editorul câștigă bani în funcție de click -ul dat
de cititor. Dacă cititorul dorește să se informeze din mai multe surse despre o știre, acesta poate foarte
ușor să acceseze internetul și să consulte mai multe publicații online. Dacă acesta apelează la presa
scrisă pentru a face acest lucru trebuie să plăteas că o aumită sumă, pentru fiecare sursă în parte

Deoarece articolele de pe internet conțin fișiere video sau audio, înformațiile redate de către acestea
sunt considerate mult mai eficiente față de cele transmise de presa scrisă. Acesta este un al doilea
avantaj de care dispune resa online. În online, sursele sunt menționate mult mai ușor de redactor, iar
astfel veridicitatea ajunge să fie mult mai ușor testată.
Feedback -ul este menținut între redactor și cititor prin comentarii și sondaje de opinie. În mediul
online, redactorul poate să editeze, să modifice sau să adauge anumite detalii , în cazul în care apar mai
multe detalii cu privire la un eveniment care a avut loc. Toate aceste lucruri sunt puse la dispoziție de
site-uri cum ar fi WordPress sau Bl ogspot. Acea știre îmbunătățită are un impact mult mai mare asupra
celui care primește informațiile respective, deoarece poate să o acceseze mult mai repede.
Un al treilea avantaj este stocarea informațiilor și arhivarea lor într -o bibliotecă virtuală. După ce un
articol este publicat de către redactor, acesta este salvat pe pagina de Web și poate să aibă oricine acces
la ea oricând. În acest mod, informațiile precedente sunt stocate, lucru pe care ziarele nu îl pot face.
Publicațiile online conțin mu lt mai multe informații și pot să fie accesate în orice moment, gratuit și
foarte repede. Astfel, cel care este interesat de un anumit eveniment poate să acceseze și articolele mai
vechi cu privire la acesta.
Conținutul distribuit de presa online este foarte ușor de citit. Acesta este al patrule avantaj pe care l –
am identificat. Știtile sunt construite în așa fel încât citirea lor să fie realizată ușor de către cititori.
Redactorii știrilor scriu titlurile cu opțiunea bold, iar informațiile cele ma i importante din știre sunt
colorate, astfel încât acestea să iasă în evidență, fie sunt și ele bolduite la rândul lor.
Acestea sunt principalele patru avantaje de care dispune presa online la momentul actual. Ele nu sunt
singurele, aceasta având mult m ai multe avantaje.
Presa online a devenit din ce în ce mai populară în rândul tineretului, acesta ptrecându -și majoritatea
timpului în mediul online. Cu ajutorul acestui tip de instrument de informare, tinerii ajung să fie mult
mai bine informați în leg ătură cu problemele actuale și au posibilitatea de a se implica mai mult în
acestea.
Cu ajutorul internetului, putem accesa ,mai ușor, ziarele internaționale. Acolo poți găsi ziare de
oriune în lume, ziare pe care nu le poți găsi la la chioșcul de ziare de la noi din țară.
În mediul online beneficiezi de o arhivă care conține numeroase informații. Poți accesa știri,
reportaje, comunicate de presă sau statistici pe care nu le găsești în ziare, deoarece acestea nu pot fi
introduse în ele.
Cu ajutoru l internetului, între cititor și ziarist se realizează o comunicare mult mai eficientă.
Prin acest mijloc de informare în masă se realizează și o conexiune între presa de la noi din țară și

presa de peste graniță. Această conexiune esete realizată prin schimbul de opinii, păreri, informații, idei
sau mentalități.
Tot cu ajutorul ecestui instrument este realizat și un raport dintre presă și publicitate, care a devenit
mult mai eficient datorită spațiului mult mai mare care este alocat publicității.
Acum că am reușit să stabilim care sunt avantajele presei în mediul online, propun să vedem și de ce
dezavantaje dispune acest mijloc de informare.
Conținutul distribuit în mediul online este considerat mai prost calitativ față de articolele din presa
scrisă. În zilele noastre, orice om are posibilitatea să își creeze un blog prin intermediul căruia să -și
exprime opiniile sau criticile referitoare la anumite subiecte. Faptul că aceste bloguri sunt coordonate
de ziariști neprofesioniști poate să inducă op inia publică în eroare sau să distribuie informații eronate
către cititori. Față de presa online, presa scrisă dorește să investească în oameni calificați care să
gestioneze corect informațiile și încearcă să își construiască un renume în industrie. Popula ritatea unui
ziar este constituită de publicarea de știri cât mai exacte și adevărate.
Dacă vrem să verificăm un anumit articol de pe blog, să verificăm cât de credibil este acesta, durează
mult mai mult timp decât dacă am verifica într -un ziar scris. F aptul că presa online este mult mai
accesibilă, din punct de vedere economic, jurnaliștii ajung să aibă un salariu mic, iar acest fapt duce la
angajarea la cât mai puțini oameni de presă profesioniști.
Un alt dezavantaj este acela că unii oameni nu reun ță la presa scrisă în detrimentul celei online. Chiar
dacă toată lumea e în plină modernizare și mulți oameni folosesc din ce în ce mai mult calculatorul,
există și unii oameni care nu vor să abandoneze presa scrisă în favoarea celei online. Chiar dacă pot să
vizioneze canalele de televiziune pe internet, să realizeze o partidă de shopping plătit cu ajutorul
cardului de credit asta u înseamnă că oamenii vor renunța să se mai uite la televizor, să își facă
cumpărăturile în magazine sau să folosească banii gh eață.
La noi în țară, pensionarii constituie o bună parte a populației care o să citească în continuare ziarele
tipărite din două motive: fie că așa au fost obișnuiți, fie că nu au posibilitatea să acceseze informațiile
online, fie nu știu să facă asta. Cei care nu au posibilitatea să acceseze internetul pe calculator, se vor
folosi în continuare de ziare pentru a se informa, iar dacă nu pot să le achiziționeze, le vor cere cu
împrumut altor persoane.
Un al treilea dezavantaj este impactul puternic al presei scrise față de presa online. Orice am are
posibilitatea, pe Internet, de a scrie, de a publica un anunț sau orice fel de informație, pe gratis ceea ce
rezultă că nu tot ceea ce se găsește online este luat în serios de către oamenii care accesează a cele
informații.

În presa scrisă, pentru a putea publica o informație jurnaliștii trebuie să depună un efort mult mai
mare deoarece informațiile publicate în ziar trebuie să fie respectate dar mai ales reale. Oamenii sunt de
părere că publicarea informa țiilor în ziar nu este o treabă ușoară, o treabă pe care o poate face oricine.
Tocmai de aceea ei acordă o importanță mult mai mare informațiilor pe care le găsesc în ziar, decât
paginilor pe care le accesează pe internet.
Încă de când a apărut, Interne tul se dezvoltă din ce în ce mai mult, pe zi ce trece. El este accesibil
pentru oricine vrea să își exprime liber trăirile, sentimentele sau chiar și anumite informații de interes
general. Pe lângă instituțiile de presă, care fiecare în parte au anumite po litici editoriale și au puterea de
a judeca dacă o informație se transformă sau nu într -o știre, au apărut și unele publicații online care
transmit informații de proastă calitate și de o credibilitate îndoielnică. Dacă în urma citirii unui articol
constați că aceasta nu este foarte credibilă înseamnă că ai fost victima unei știri false. Fake news -urile,
sau știrile false, constituie un alt dezavantaj al presei online.
Acest fenomen de fake news este considerat o amenințare deoarece cercetările au arătat că mulți
oameni nu știu să facă deosebirea între o știre adevărată și o știre falsă, care prezintă fapte false, aceste
fapte reușind să formeze oamenilor o imagine greșită a realității.
Acest fenomen a început să fie foarte intens discutat în urma aleg erilor prezidențiale din Statele Unite
ale Americii, pe care le -a câștigat actualul președinte, Donald Trump. Se crede că decizia electoratului
a fost influențată de site -urile care distribuiau știri false. Acest lucru a fost confirmat chiar de actualul
președinte într -un interviu pe care l -a dat pentru publicația Financial Post. Acesta a spus că a fost ajutat
în timpul alegerilor de către acele publicații și că datorită lor a reușit să câștige.
Presa online a devenit una dintre cele mai puternice arme c are ajută la dezinformarea publicului,
intoxicarea acestuia cu știri false și propaganda făcută cu ajutorul ei. În mediul online, informațiile
false sunt propagă foarte ușor deoarece acestea sunt distribuite la infinit de către consumatori, iar ele
nefiind verificate, pot să inducă stări de panică și de revoltă.
Dacă online -ul ar fi verificat, la fel ca televiziunea de Consiliul Național al Audiovizualului, aceste
derapaje ar fi identificate mult mai ușor și sancționate.
Pentru a putea face deosebire între un site care transmite informații reale de unul cu știri false, trebuie
să urmăm acești pași. În primul rând trebuie verificată descrierea site -ului, pentru a vedea dacă acesta
dispune de o redacție și dacă aticolele sunt semnate de autorul acestora. Dacă aceste două lucruri nu le
găsești pe site -ul respectiv, înseamnă ca ai de -a face cu o publicație care difuzează știri false. În
descriere ar trebui să fie și adresa de contact și o persoană pe care o poți contacta. Site -urile de știri
false nu public ă sursele articolelor, sau detalii despre acestea și nici sursele fotografiilor folosite.

Aici se încheie al doilea capitol. Sper că exprimarea mea o să ajute la întelegerea, mai bine, a presei
scrise și a presei online. Pe lângă prezentarea acestora, a m prezentat și avantajele și dezavantajele de
care dispune fiecare. În continuare, vă invit să rămâneți alături de mine, în studiul de caz pe care îl voi
prezenta.