″ IULIU HAȚIEGANU″ CLUJ -NAPOCA Departamentul de Cardiologie Medicină Generală Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice ș i paraclinice al… [619434]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
″ IULIU HAȚIEGANU″ CLUJ -NAPOCA

Departamentul de Cardiologie Medicină Generală

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice ș i paraclinice al consumului de
alcool as upra bolilor cardiovasculare, cât ș i efectul profilactic asupra
factorilor de risc cardiovascular

Conducător științific ,
Prof. Dr. Dumitru Zdrenghea

Doctorand: [anonimizat],
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 1
CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I-IMPORTANȚA BOLILOR CARDIOVASCULARE ÎN MODELUL DE
MORTALITATE DE LA NIVEL MONDIAL ȘI NAȚIONAL

CAPITOLUL II -STILUL DE VIAȚĂ ȘI BOLILE CARDIOVASCULARE

CAPITOLUL III
CONSIDERAȚII PRIVIND EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL IV -INFLUENȚA ALCOOLULUI ASUPRA FACTORILOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

CAPITOLUL V – STUDIUL ȘI DATELE DEMOGRAFICE OBȚINUTE ÎN URMA
CERCETĂRII

CAPITOLUL VI -TIPUL LEZIUNILOR MIOCARDICE

CAPITOLUL VII – ECOGRAFIA CARDIACĂ

CAPITOLUL VIII -FACTORII PROINFLAMATORI ȘI HEMOSTATICI

CAPITOLUL IX – TULBURĂRILE METABOLISMULUI LIPIDIC

CONCLUZII GENERALE

REFERINȚE

Articole publicate:
Cuvinte – cheie:
alcoolul, bolile cardiovasculare , profilaxia bolilor vasculare, leziunile miocardice,
electrocardiograma de repaus , ecografia cardiac ă, tulburările meta bolismului lipidic, proteina
C reactivă , fibrinogen (Fg ).

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 2

INTRODUCERE

Alcoolul tinde să piardă din ce în ce mai mult din specificitatea sa culturală prin scăderea
consumului de tip „alimentar” și creșterea consumului solitar, permanent, în afara celui de tip
ritualic din timpul meselor.
Printre efectele biologice se remarcă cele antioxidante, indicate în profilaxia sau terapia
anumitor stări patologice, în care se acumulează radicalii liberi superoxid (O 2.-), datorită
deficitului de superoxid dismutaza (SOD). Efectul toxic al radicalilor anion superoxidici conduce
la peroxidarea lipidelor, oxidarea pro teinelor, inhibarea unor enzime, distrucții ale ADN -ului.
Mecanismele de protecție enzimatică față de toxicitatea anionului superoxid includ
superoxid dismutaza (SOD), catalaza și glutationperoxidaza (GTH). Inactivarea radicalului
anionului superoxid – scavenger – are loc sub acțiunea superoxid dismutazei.
Polifenolii nu sunt numai compuși utili în viața plantelor, ci, de multe ori determină
calitatea produselor vegetale pe care le folosim.
Resveratrolul este antioxidantul polifenolic vegetal din strugur i și care are efecte
benefice în profilaxia bolilor cardiovasculare, fiind un constituent major al țesuturilor lignificate
ale plantei.
În fiziopatologia multor boli considerate critice pot fi implicați radicalii de oxigen.
Leziunile produse sunt implicat e în: patogeneza toxicității pulmonare a oxigenului, sindromul
insuficienței respiratorii al adultului, displazia bronhopulmonară, sindromul septic și a unei clase
de sindroame de ischemie -reperfuzie, precum: infarctul de miocard, șocul, by -pass cardio –
pulmonar, transplantul de organ, enterocolita necrozantă, necroza tubulară renală acută și altele.
Printre afecțiunile provocate de radicalii liberi se disting: leziunile de ischemie -reperfuzie, bolile
inflamatorii, lupusul eritematos sistemic (LES), infarctu l de miocard (IM), șocul, traumatismele
hemoragice, traumele coloanei vertebrale, boala Crohn, bolile autoimune (artrita reumatoidă,
diabetul), cataracta, uveitele, emfizemul, ulcerul gastric, neoplasmul, boala de radiație.
Vinul roșu este alimentul ce co nține cea mai mare cantitate de proantocianidoli dintre
alimentele cunoscute.

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 3 Flavonoidele din vinul roșu intervin în protecția cardiovasculară prin activitatea lor
antioxidantă și antiplachetar agregativă. Astfel se explica paradoxul francez – fenomen
cunoscut și mult discutat în mediile științifice de specialitate. Demonstrează, o protecție bună a
populației franceze vis -a-vis de maladiile cardiovasculare (CV), chiar dacă factorii de risc (FR)
și în special colesterolemia, nu sunt mai puțin frecvenți î n Franța decât în celelalte țări în care s –
au efectuat studiile.
Sunt recunoscute efectele pozitive ale unor polifenoli, în special flavonoide asupra
tulburărilor de permeabilitate capilară, sindrom varicos, fragilitate capilară, hemoragii,
retinopatie di abetică (Courbat P., 1982; Anton R., Heag M., Kuballa B., 1986). Dobberștein et al.
(1977) a evidențiat acțiunea antineoplazică și antitrombolitică a unor flavone metoxilate.

PARTEA GENERAL Ă

Aceasta cuprinde capitolul I, II și III și fac referire la generalită ți și date statistice
asupra importanț ei bolilor cardiov asculare î n modelul de mortalitate de la nivel mondial, c ât și
național . Aici am trecut î n revist ă clasificarea după OMS a mortali tății pentru unele regiuni pe
straturi (niveluri) , valorile mortalității infantile, materne ș i a adulților la tările incluse în regiun ile
OMS ( după : WHO database).
Povara bolilor netransmisibile (BNT) crește rapid în toată lumea. S -a estimat că pentru
2001 BNT au reprezentat 46% din totalul cauzelor, contribuind cu 60% din cele 56,5 milioane de
decese înregistrate. Pentru anul 2020 ponderea BNT se estimează a fi de 57% din totalul
cazurilor.
Problematica BNT nu este limitată la regiunile dezvoltate di n punct de vedere economic.
Țările în curs de dezvoltare sunt afectate de probleme majore de sănătate publică, asociate BNT,
79% din decesele din întreaga lume fiind consecutive acestor boli înregistrate în regiunile în curs
de dezvoltare.
Tendințele actua le privind mortalitatea prin unele boli netransmisibile precum cele ale
sistemului cardiovascular, c ât și a bolil or sistemului neuropsihic sunt î n continu ă creștere .
Schimbările prognozate î n ierarhia DALY ( Disability Adjusted Life Year – exprimă anii de v iață
pierduți prin deces prematur și anii trăiți în incapacitate de o severitate și o durată specificată )

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 4 pentru primele 15 cauze în anul 2020 comparativ cu 1990, la nivel mondial (după WHO
database) plasează boala ischemic ă pe locul I, urmat ă de depresie unipolară majoră , accidente de
trafic, iar pe locul IV bolile cerebrovasculare.

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, 16,7 milioane de oameni din întreaga
lume, mor anual din cauza bolilor cardiovasculare (BCV).
Din totalul deceselor anuale consecutive BCV, aproximativ 8,6 milioane interesează
sexul feminin. Este cea mai importantă cauză de deces la femei, reprezentând 1/3 din morțile
înregistrate la acestea. În țările în curs de dezvoltare, 50 % din decesele la femeile sub 50 ani
sunt produse de bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale. Tot la femei, decesele prin
infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale (AVC) sunt de două ori mai numeroase, decât
cele cauzate de toate formele de cancer.
În anul 2001, d ecesele prin BCV au reprezentat aproape o treime din decesele globale, iar
OMS preconizează pentru anul 2020 un număr de 25 milioane decese.
Capitolul II se refera la conceptele f undamentale ale stilului de viață și bolil e
cardiovasculare. Prom ovarea sănătă ții și tipurile de prevenție : primară, secundară și terțiară .
Factorii de risc cardiovascular , la fel clasificarea acestora ș i nivelul de influențare al acestora .
Am făcut referire la metodele ș i tehnicile de stabilire a scalei de valori pentr u fiecare factor de
risc: PROCAM Risk Score, cât ș i Tehnica Framingham.

Capitolul III prezintă consider ațiile privind efectele alcool ului asupra organismului uman
cu date generale ș i cercetări științifice .
Hippocrate și Koh (459 -377) au sugerat întrebuințarea vinului drept tranchilizant,
analgezic și diuretic. În plus s -a demonstrat, că acesta are efect dezinfectant asupra mucoasei
gastrice/duodenale din ulcer.
Împăratul roman Cezar recomanda vinul ca și dezinfectant pentru rănil e soldaților sau
după masă, drept remediu împotriva toxiinfecțiilor alimentare.
Galenus în Pergama (cca 130 -20 IC) indica utilizarea vinului roșu cu conținut crescut de
tanină în infecțiile toxice alimentare și anemii.
Un alt reper istoric este reprezent at de Hildegard din Bingen (Germania 1098 -1179), care
prescria vinul roșu în tratamentul bolilor cardiovasculare.

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 5 Numeroase studii epidemiologice raportează rolul pozitiv ale consumului moderat de
alcool, așa cum este cel al vinului roșu (1 -5 pahare); alte efecte pozitive sunt cele exercitate
asupra metabolismului lipidic și hemostazei, ca urmare a consumului de alcool (moderat!) din
diverse băuturi (vin roșu, bere, wisky, scotch).
Efectele protectoare ale alcoolului sunt mediate de incriminarea HDL -col (A garwal,
2002). Rimm și colaboratorii (1999), în concordanță cu concluziile lui Agarwal demonstrează, că
un consum de 30g de alcool/zi duce la creșterea HDL -col cu 4 mg/dl, acestei creșteri
corespunzându -i o scădere cu 17% a riscului cardiovascular.
Alcool ul induce sinteza hepatică a apolipoproteinelor (apo)A1 și (apo)AII, intrând în
componența HDL particule (Rimm ș i col. ,1999; Agarwal, 2002).
Consumul zilnic individual a 30g alcool, duce la creșterea (apo)A1 în plasma sanguină
(Rimm si col.,1999). ApoA1 constituie precursorul HDL -colesterolului. Deci, obligatoriu, ATP –
aza de transport atașează A1, fiind precursorul particulelor asemănătoare (pre -β-HDL) (Kolovou
și col., 2006).

PARTEA SPECIAL Ă

A inclus capitolele IV – IX si care a cercetat influenta alcoolului asupra factorilor de risc
cardiovascular.
PREMIZE
Influența consumului de alcool asupra factorilor de risc cardiovascular și asupra bolilor
cardiovasculare CARDIA (BCV), atât la bǎrbații și femeile din mediul urban (MU), cât și a celor
din mediul rural (MR), prin recentele meta -analize publicate în februa rie’2011 în BMJ, au arătat
efectul protectiv indirect al consumului de alcool în cantități moderate la ambele sexe: 15 – 30 g
alcool pe zi.
Vinul roșu este alimentul ce conține cea mai mare cantitate de proantocianidoli dintre
alimentele cunoscute, iar ac eștia, s -a demonstrat cǎ au proprietǎți cu efect protector.
Conform Mayo Foundation for Medical Education and Research ( MFMER)
flavonoidele din vinul roșu intervin în protecția cardiovasculară prin activitatea lor
antioxidantă și antiplachetar agregativă .

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 6 Pânǎ în prezent în România acest aspect a fost mai puțin studiat. La ora actuală speranța
de viațǎ în țara noastră este mult mai scǎzutǎ comparativ cu alte țǎri dezvoltate, iar consumul de
alcool în unele regiuni ale țării depășește media pe țară.
Scopul studiului a fost reprezentat de:
● evaluarea caracteristicelor de bazǎ a pacienților luați în studiu: vârsta, sexul, ocupația.
● evaluarea analizelor de laborator și în special al marcherilor de inflamație:
a. Fibrino gen (Fb),
b. Proteina C reactivǎ (PCR).
Modificǎrile valorice și influența consumului de vin asupra marcherilor hematologici ai
inflamației.
● evaluarea influenței consumului de vin asupra profilului lipidelor serice, tipurile, și
asocierile de dislipi demii cel mai frecvent întâlnite la loturile de studiu:
a. Colesterol total (Col tot.),
b. HDL –colesterol (HDL -col),
c. LDL –colesterol (LDL -col),
d. Trigliceride (Tg.).
● evaluarea și urmǎrirea efectelor clinice ale consumului de vin asupra sistem ului
cardiovascular (SCV) în general. Leziunile miocardice și tipurile de ischemie întâlnite pe
electrocardiograma de repaos (ecg).
● tulburǎrile de cineticǎ segmentarǎ și tipurile de disfuncții întâlnite la examenul
ecocardiografic – ecografia cardiacǎ ( Eco cord).
● monitorizarea ambulatorie 24 h a electrocardiogramei (Hollter ecg). Efectele consumului
de alcool și în special ale vinului asupra activitǎții cardiace, asupra ritmului cardiac și a
tulburǎrilor de conducere.
● evaluarea, consemnarea factori lor de risc (FR) și patologia asociatǎ, cea mai frecvent
întâlnită la consumatorii cronici de alcool, încercând să decelez, în cazul celor care au consumat
și consuma alcool în cantități mici/moderate, posibilele efecte benefice, printre acestea fiind
menț ionat efectul profilactic asupra bolilor cardiovasculare (BCV). Alături de acțiunea sa
antioxidantă asupra sistemului cardiovascular (SCV), am încercat sǎ scot în evidențǎ efectul
antiinflamator, antiagregant, cât și hipolipemiant al vinului.

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 7 Material și metodă

În perioada 2006 – 2008 am realizat în condiții de ambulator, un studiu prospectiv, care a
urmǎrit influența consumului moderat de alcool (vin) asupra factorilor de risc cardiovascular (FR
CV) și bolilor cardiovasculare (BCV) la pac ienții din mediul rural (MR) și mediul urban (MU),
în comparație cu lotul martor de neconsumatori din aceleași medii de resedințǎ.
Cercetarea s -a realizat pe baza analizei datelor și a indicatorilor obținuți în urma evaluării
clinice a populației din medi ul rural, mai exact din comuna Țuțora, județul Iași, în intervalul iulie
2006 – martie 2008. Această comună se află la 25 km distanță de municipiul Iași, fiind cunoscută
prin îndeletnicirea localnicilor de a cultiva diferitele soiuri de viță de vie. Consum ul de alcool
este destul de ridicat la nivelul întregii populații (locuitorii comunei Țuțora în număr total de
1755 persoane). Pentru a obține analiza comparativă a datelor privind morbiditatea de cauză
cardiovasculară, am solicitat de la compartimentul Ev idența Populației lista cu persoanele aflate
în viață la data începerii studiului (1755) și am coroborat -o cu lista persoanelor înscrise la
medicul de familie.
Pacienții din mediul urban având domiciliul stabil în municipiul Iași.
Indicatorii vizați în s tudiu au fost obținuți direct de către mine prin efectuarea consultului
cardiologic în condiții de ambulator. În vederea analizei comparative, datele și rezultatele au fost
raportate la cele similare din literatura națională și internațională.
Ulterior pa cienții au fost urmăriți prospectiv în vederea evidențierii modificărilor care pot
apare la nivelul profilului de risc cardiovascular, cât și a bolilor cardiovasculare în evoluție, pe
parcursul a celor doi ani de cercetare.
În studiu au fost incluși un număr total de 200 pacienți , împărțiți în doua loturi :
● LOTUL I compus din 100 pacienți din mediul rural , care au reprezentat 50% din totalul
pacienților incluși în studiu;
● LOTUL II – 100 pacienți din mediul urban , reprezentând celelalte 50% de pacienți .
Pentru fiecare lot de studiu constituindu -se subgrupe în funcție de mediul de reședință.
Pentru ușurința evaluării si prelucrării datelor statistice am considerat ca este necesar
introducerea in studiu a unui număr egal de pacienți , atât în loturi, cat si pe subgrupe din ambele
medii de reședință .
 Pacienții consumatori cronici de cantită ți mici/moderate de alcool – lotul test ,
format din 100 pacienți: 50 pacienți din mediul rural și 50 pacienți din mediul urban.

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 8 Dintre acestea: 25 persoane de sex feminin și 25 persoane de sex masculin atât pentru
urban, cât și pentru rural.
 Pacienți care au declarat că nu sunt consumatori de alcool – lotul martor , format din
100 pacienți: 50 pacienți din mediul rural și 50 pacienți din mediul urban. Persoane de
sex femini n 25 la numar și de sex masculin 25, atât pentru urban, cât și pentru rural.
Lotul martor este format din 100 pacienții, care au fost consultați la cabinetul de
specialitate – cardiologie, în perioada similară, diagnosticați cu cardiopatie ischemică croni că
dureroasă (CICD) pentru care s -au aplicat aceleași criterii de selecție (Tabelul15), cu excepția
consumului de alcool.
Pe perioada studiului, persoanele care s -au adresat medicului de familie pentru a fi
consultate au fost dirijate către specialistul cardiolog, cu acordul acestora pentru a fi evaluați.
Examenul clinic general a inclus întocmirea unei fișe de monitorizare clinică.
Examenul efectuat de medicul specialist cardiolog, la fel a necesitat efectuarea:
a. electrocardiogramei (ecg) de rep aus cu interpretarea acesteia.
b. monitorizarea Hollter ecg 24h în vederea diagnosticării atât a formelor de ischemie
miocardică, cât și a diverselor tulburări de ritm cardiac, cât și a tulburărilor de conducere,
datorate ischemiei miocardice.
c. efectuarea test ului de efort (TE) standartizat la persoanele, care la momentul consultului
prezentau dureri tipic anginoase , dar la care nu s -au evidențiat modificări electrocardiografice
de repaus specifice ischemiei miocardice. Testul de efort (TE) s -a efectuat confo rm protocolului
Bruce la bicicleta Sana Bike 250.
d. ecografia cardiaca (Eco Doppler) , cu ajutorul căreia au fost evaluate funcția sistolică și
cea diastolică, hipertrofia ventriculara stângă (HVS), cât și decelarea variatelor tipuri de tulburări
de cinetică segmentară.
Au fost evaluați: fracția de ejecție (FE %), fracția de scurtare (FS %), raportul E/A,
grosimea septului interventricular (SIV) în milimetri (mm), peretele posterior (PP) în mm.
Dimensiunile cavităților cardiace: atriul stâng (AS), atriul dr ept (AD), ventriculul stâng (VS) și
ventriculul drept (VD).
În timpul consultului s -a inițiat o anchetă care să evidențieze consumul de băuturi
alcoolice: cantitatea consumată în grame de alcool pur pe zi (gap/zi), tipul de băuturi și frecvența
consumul ui, iar pentru studiu au fost selectați pacienții care au consumat, și consumă vin.

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 9 În paralel s -au recoltat analizele de laborator hematologice. S -a urmărit profilul lipidelor
serice:
● colesterolul total,
● trigliceride,
● fracțiile de colesterol: H DL si LDL,
● glicemia sanguină,
● enzimele hepatice: TGO, TGP, γGT.
Persoanele la care s -au evidențiat valorile crescute ale transaminazelor hepatice, au fost
excluse din studiu.
S-a urmărit evoluția marcherilor inflamației sanguine: fibrinogen, prote ina C reactivă.
S-a efectuat o analiză a patologiei asociate (co -morbidități) la ambele loturi, prevalența
lor și gradul de implicare în alterarea funcțiilor cardiace.
Factorii de risc (FR) cardiovascular care sunt implicați și influențează activitatea c ardiacă
normală.
Pe perioada desfășurării studiului au fost respectate prevederile bunei conduite în
cercetarea științifică.

Analiza statistică

În cadrul acestui studiu, datele obținute au fost prelucrate statistic în vederea eliminării
variațiilor biologice individuale și erorilor determinărilor, precum și pentru o mai bună înțelegere
și prezentare a informației conținute de rezultatele cercetărilor.
S-au estimat mediile parametrilor și intervalele de confidență ale acestora. S -au folosi t de
asemenea statistica descriptivă a loturilor luate în observație precum și teste de semnificație
statistică prin metoda Student (t –Test: Two Sample Assuming Equal Variances). Diferențele
între mediile variabilelor cantitative continue s -au evaluat cu a jutorul testului Student (unpaired
și paired), iar pentru variabilele cu distribuție care nu respectă conditia de normalitate au fost
utilizate teste neparametrice (Mann -Whitney U). Regresia logistică a fost utilizată pentru
identificarea factorilor de pre dicție independenți. O valoare a lui p < 0,05 a fost considerată
semnificativă din punct de vedere statistic .

Contribuții la cunoașterea aspectelor clinice și paraclinice al consumului de alcool asupra bolilor cardiovasc ulare,
cât și efectul profilactic asupra factorilor de risc cardiovascular
drd. Lucia Chetreanu 10 Intervalul de confidență s-a estimat folosind valoarea mediei probei și eroarea standard
conform relației: μ (media populației) = med ia probei ± eroarea standard. Din această relație
rezultă limita inferioară (LI) și cea superioară (LS) a intervalului de confidență:
LI = media probei – eroarea standard
LS = media probei + eroarea standard
Concluzia estimării este , că intervalul LI-LS include media populației din care a fost
extrasă proba, cu o probabilitate de 95% (0,95).
Au fost utilizate programele SPSS 16.0 pentru Windows, Medcalc 10.3.0.0, Minitab 14.0
(Demo Versions). Pentru analiza diferențelor între variabilele calitative s-a utilizat testul χ². S -a
verificat normalitatea distribuției variabilelor numerice continue utilizând testul Kolmogorov –
Smirnov.

1 CURRICULUM VITAE

1.Nume : CHETREANU
Prenume: LUCIA
2.Data si locul nasterii: 19.08.1970, Republica Moldova, Chisinau
3.Stare civila: căsătorită , doi copii
4.Studii :
 Școala de cultura generala, cu diploma de mențiune – 1987.
 Scoala ‘’Viitorul’’ a Universitatii de Stat din Chisinau, R.Moldova sectia
Chimie – 1987 , cu calificativul ,, exce llent ″
 Cursurile pregatitoare de pe langa Universitatea de Medicina si Farmacie
‘’Nicolae Testemitanu’’ Chisinau R. Moldova, 1989.
 Stagiu de medic subordonator in perioada studiilor la facultate, in Centrul
Universitar Iasi 1993;
 Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie ‘’N. Testemitanu’’ din
Chis inau ,R. Moldova Facultatea de Medicina G enera la, 1989 – 1995 .
 Rezidentiat in specialitatea Cardiologie, noiembrie 1995 – martie 2001,
Romania Cluj Napoca si septembrie 1998 – 2001, Iasi .
 Obtinerea titlului de medic specialist cardiolog in Centrul de Cardiologie
Timisoara, Romania , octombrie 2001.

5. Cursuri :
o Cursuri postuniversitare in specializarea Management General organizate
de Universitatea de Medicina si Farmacie ‘’Grigore T. Popa’’ Iasi, 01
octombrie 200 4 –07 noiembrie 2004, absolvite cu nota ‘’zece" .

o Cursul CARDIOMET " Afectarea CARDIOvasculara in bolile METabolice,
Iasi, 19 octombrie 2007.
o Cursul CULTURA (Cum evaLuam cum Tratam hipertensiUnea aRterialA).
Piatra Neamt, 7 martie 2007.

2 o Curs ul: «Educat ional course on hemostasis and thrombosis» desfasurat in
Bucuresti, perioada 15 -16 octombrie 2008.
o Cursul de implementare a " Ghidului de diagnostic si tratament al infarctului
miocardic cu supradenivelare de segment ST″, desfasurat la Iasi, 22 mai
2009.
o Cursul ″Reducerea Riscului Rezidual", Iasi, 9 aprilie 2010.

6. Membra in:
– Societatea Romana de Cardiologie, din 1998 ;
– Societatea Europe ana de Cardiologie, din 2003 ;
– Societatea Romana de Hemostaza si Tromboza, din 2008 .
7. Articole si lucrari publicate (ca prim -autor) :
1. «Functia de pompa si contractilit ate al ventricolului stang la bolnavi i cu
angioscleroza cardiac a postinfarct» , publicata la Chisinau , ianuarie 1996, in volumul
manifestarii stiintifice si premiata cu locul I. Conferinta Anuala a Studentilor cu
participare internationala, oc tombrie 19 95.
2. « Sindrom Lei den» – prezentare de caz la Conferinta XXVII –lea a Uniunii
Medicale Ba lcanice. Chisinau R.Moldova , in perioada 19 -21 iunie 2002.
Nota : Al III -lea caz de Sindrom Leiden – deficit de proteina C la n ivel cromozomial ,
diagnosticat in Romania, aprilie 2002. Confirmat prin teste genetice la Laboratorul de
Biologie Moleculara si Imunologie in cadrul Institutului National de Hematologie
Bucuresti, Romania.

3. «Studiu prospectiv privind unele din efectele al coolului asupra sistemului
cardiovascular la 200 pacienti, in perioada 2006 – 2008 ». Revista Medico -Chirurgicala a
Societatii de Medici si Naturalisti Iasi, 2009. Vol.113, nr.2, pag 382 -386.

4. «Unele consideratii privind consumul de vin si bolile cardiovasculare». Revista
Medico – Chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti Iasi, 2009. Vol. 113, nr. 3, pag
845 -849.

5. «Consideratii privind prevalenta sindroamelor trombofilice la bolnavii cu boli
cardiovasculare».
Lucrare comunicata la Prima Conferinta a Societatii Romane de Tr omboza si
Hemostaza, 5 -7 noiembrie 2009 Bucuresti, Romania. Publicata in revista rezumatelor din
cadrul conferintei.

6. «Consideratii privind unele efecte ale alcool ului asupra metabolizmului lipidic.
Studiu prospectiv pe 200 de pacienti in perioada 2006 – 2008 ». Revista Medico –

3 Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, 2010. Vol. 114, nr. 2, pag 349 –
352.
7. «Consideratii privind tromboza profunda din Sindromul Leiden ». Lucrare
poster prezentata la al 49 -lea Congres National de Cardiologie, 7 -9 octombrie 2010. Revista
Romana de Cardiologie, rezumate.
8. Experienta profesionala :
 August 1987 – August 1989, infirmiera in sectia de chirurgie genarala al
Spitalului Directiei a IV -a a Ministerului Sanatatii, Chisinau R.Moldova;
 1989 -1991, infirmiera in sectia de Chirurgie Spitalul Clinic de Urgente
Central din Chisinau;
 1991 -1994, asistenta madicala in Blocul operator, Spitalul Clinic de Urgente
Central din Chisinau, R.Moldova;
 1994 – 1995, asistenta medicala in se ctia de microchirurgie Spitalul Clinic de
Urgente Central Chisinau, R.Moldova;
 August 1995 – noiembrie 1995, medic rez ident specialitatea cardiologie ,
Centrul de Cardiologie Chisinau, R.Moldova;
 Noiembrie 1 995 – septembrie 1998, medic rez ident cardiolog ie, Institutul
Inimii ‘’Niculaie Stancioiu’’ Cluj -Napoca;
 Septembrie 1998 – marie 2001, medic rez ident cardiologie, Centrul de
Cardiologie Iasi;
 Martie 2002; iunie 2006 – iunie 2010 – specialist cardiol og, medic titular al
CMI ,,Procardia’’, Iasi;
 Mai 200 4 – mai 2006, Director la Unitatea de Asistenta Medico – Sociala
Raducaneni, judetul Iasi.
 Din iulie 2010 – medic specialist cardi olog la Spitalul Judetean de Urgenta
Piatra Neamt .

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY
“IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA

Department of Cardiology General Medicine

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol
consumption on cardiovascular disease s, as well as the prophylactic effect on
cardiovascular risk factors

Scientific coordinator ,
Prof. Dr. Dumitru Zdrenghea

Ph. D. student ,
Lucia Chetreanu

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 2

CONTENTS

INTRODUC TION

GENERAL PART
CHAPTER I – THE IMPORTANCE OF CARDIOVASCULAR DISEASES IN THE MODEL
OF MORTALITY NATIONWIDE AND WORLDWIDE

CHAPTER II – LIFESTYLE AND CARDIOVASCULAR DISEASES

CHAPTER III
CONSIDERA TIONS REGARDING THE EFFECTS OF ALCOHOL ON THE HUMAN BODY

SPECIAL PART
CHAPT ER IV – ALCOHOL INFLUENCE ON CARDIOVASCULAR RISK FACTORS

CHAPTER V – THE STUDY AND DEMOGRAPHIC DATA OBTAINED FOLLOWING THE
RESEARCH

CHAPTER VI – TYPE OF MYOCARDIAL LESIONS

CHAPTER VII – ECHOCARDIOGRAPHY

CHAPTER VIII – PROINFLAMMATORY AND HAEMOSTATIC FACTORS

CHAPTER IX – DISORDERS OF LIPID METABOLISM

GENERAL CONCLUSIONS

REFERENCES

Published articles :

Key – words:

Alcohol , cardiovascular diseases , vascular disease prevention , myocardial lesions,
resting electrocardiogram, echocardiography , disorders of lipid metabolism, C-reactive protein,
fibrinogen (Fg), proinflammatory and haemostatic factors.

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 3

INTRODUCTION

Alcohol tends to lose more and more of its cultural specificity by the decreas e of the
“alimentary” type cons umption and the increas e of solitary consumption , permanently , beside
that of ritual type, during the meals .
Among t he biological effects we can remark the a ntioxidant ones, indicated in the
prevention or the therapy of certain pathological c onditions in which superoxide free radicals
accumulate (O2.-), due to the deficiency of superoxide dismutase (SOD). The toxic effect of
superoxide anion radicals lead s to lipid peroxidation, protein oxidation, inhibition of enzymes,
DNA destructions.
Enzymatic protection mechanisms against superoxide anion toxicity include superoxide
dismutase (SOD), catalase and glutathione peroxidase (GTH). Inactivation of superoxide anion
radical – scavenger – takes place under the action of superoxide dism utase.
Polyphenols are not only useful compounds in the plant s’ life, but often determine the
quality of plant products that we use.
Resveratrol is the polyphenol antioxidant from grape s that is beneficial in preventing
cardiova scular disease s, being a major constituent of the lignified tissues of the plant.
In the physiopathology of many diseases considered critical oxygen radicals may be
involved. Lesions provoked are involved in : the pathogenesis of pulmonary oxy gen toxicity, the
adult ’s respiratory insufficiency syndrome, bronchopulmonary dysplasia, sepsis syndrome and of
a group of ischemia -reperfusion syndromes such as : myocardial infarction, shock,
cardiopulmonary bypass, organ transplantation , necrotizing ent erocolitis, acute renal tubular
necrosis and others.
Among the diseases caused by free radicals there can be distinguished: ischemia -reperfusion
injur ies, inflammatory diseases, systemic lupus erythematosus (SLE), myocardial infarction
(MI), the shock, ble eding traumas , spinal cord injury , Crohn's disease, autoimmune diseases
(rheumatoid arthritis, diabetes), cataract, uveitis, emphysema, gastric ulcer, cancer, radiation
sickness.
Red wine is the aliment that contains the largest amount of PAC (proantocianidol ) of
the aliments known.
Flavonoids in red wine involve in cardiovascular protection through their antioxidant
and antiplatelet aggregation activity. This explains the French paradox – a phenomenon known

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 4
and widely discussed within the scientific specialized meetings . It demonstrates good protection
of the French population from cardiovascular disease s (CV), even if risk factors (RF) and
especially cholesterol are not uncommon in France than in other countries where the studie s were
performed .
The positive effects of polyphenols are recognized , especially those of flavonoids on the
capillary permeability disorders, varicose syndrome, capillary fragility, haemorrhage , diabetic
retinopathy (C ourbat P., 1982, Anton R ., M. Heag, Kuballa B., 1986). Dobberștein et al. (1977)
highlighted the antineoplasic and antit hrombolitic action of certain methoxy flavones .

GENERAL PART

This includes chapter s I, II and III and refer s to generalities and statistical data on the
importance of cardiovascular disease s within the mortality model worldwide and nationwide.
Here we looked over the WHO classification of mortality for some regions , on layers (lev els),
the values of infant, maternal and adult mortality in the countries included in the regions of
WHO (after: WHO database).
The burden of non -communicable diseases ( NCD ) is growing rapidly worldwide. It was
estimated that for 2001 NCD represented 46% of the total of the cases, contributing by 60% of
the 56.5 million deceases registered . For the year 2020, NCD is estimated at 57% of all cases.
NCD problem is not limited to regions that are developed from the economical point of
view . Developing countries are affected by major public health problems associated with NCD ,
79% of the deceases worldwid e being consecutive to these diseases registered in developing
regions.
Current trends regarding mortality from certain non-communicable diseases as those of
the cardiovascular system and of diseases of the neuropsychic system are in continuous growth.
Changes predicted in DALY hierarchy (Disability Adjusted Life Year – expresses the years of
life lost by premature death and years l ived in disability of specified duration and severity ) for
the first 15 cases in the year 2020 compared to 1990, worldwide (after WHO database) place s the
ischemic disease in the first place, followed by the major unipolar depression, traffic accidents
and on the fourth place the cerebrov ascular diseases.

According to the World Health Organization estimates, 16.7 million people worldwide
die annually from cardiovascular disease (CVD).

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 5
From the total of consecutive annual CVD d eceases , approximately 8.6 million are
women. It is the most important cause of death in women, representing one third of the deceases
recorded in them. In developing countries, 50% of the deaths in women under 50 years old are
caused by heart disease and cerebrovascular accidents . Also in women, deaths fr om myocardial
infarction and cerebrovascular accidents (CVA) are two times higher than those caused by all
types of cancer .
In 2001, de ceases caused by CVD represented almost one third of the global deaths, and
WHO expects for 2020 a total of 25 million de aths.
Chapter II refers to the fundamental concepts of lifestyle and cardiovascular
diseases . Health promotion and types of prevention: primary, secondary and tertiary ;
cardiovascular risk factors, as well as their classification and their level of influen ce. I referred to
the methods and techniques for determining the scale of values for each risk factor: PROCAM
Risk Score as well as Framingham technique.

Chapter III presents the considerations regarding the effects of alcohol on the human
body with ge neral data and scientific researches .
Hippocrates and Koh (459 -377) have suggested the use of wine as a tranquilizer,
analgesic and diuretic. In addition it was demonstrated that it has a disinfecting effect on the
gastric /duodenal mucosa in ulcer.
The Rom an Emperor Caesar recommended wine as a disinfectant for the soldiers’
wounds or after meals, as a remedy against food poisoning.
Galen of Pergam um (ca. 130-20 BC) indicate s the use of red wine with high content of
tannins in food poisoning and anaemia .
Another historical reference point is represented by Hildegard of Bin gen (Germany 1098 –
1179) who prescribed red wine in the treatment of cardiovascular diseases.
Numerous epidemiological studies report the positive role of moderate alcohol
consumption as tha t of red wine (1 -5 glasses) ; other positive effects are those exercised on lipid
metabolism and haemostasis , as a result of alcohol consumption (moderat ely!) of various
beverages (red wine, beer, whiskey, scotch).
Protective effects of alcohol are mediated by incrimination of HDL -cholesterol (Agarwal,
2002). Rimm and colla borators (1999), according to Agarwal's findings , show that consumption
of 30g of alcohol/day leads to the increase of HDL -cholesterol with 4 mg/dl, a decrease with
17% of cardiovascular r isk corresponding to this increase .
Alcohol induce s hepatic syn thesis of apolipoproteins (apo)A1 and (apo) AII, entering in
the structure HDL particles (Rimm and collaborators , 1999, Agarwal, 2002).

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 6
Individual daily consumption of 30g of alcohol leads to th e increase (apo)A1 in blood
plasma (Rimm and col., 1999). ApoA1 is the precursor of HDL -cholesterol. So, mandatorily,
transport ATPase attache s A1 , as the precursor o f similar particles (pre -β-HDL) (Kolovou and
col., 2006).
SPECIAL PART

Included chapters IV – IX and investigated the influence of alcohol on cardiovascular risk
factors.
PREMISE
Influence of alcohol consumption on cardiovascular risk factors and on cardiovascular
diseases CARDIA (CVD), both in men and women in urban area (UA), and those in rural areas
(RA), by the recent meta -analysis published in February 2011 in BMJ , showed the indirect
protective effect of alc ohol consumption in moderate amounts in both sexes: 15 to 30 g of
alcohol per day.
Red wine is the aliment contain ing the largest amount of PAC ( proantocianidol ) of
aliments known, and it was demonstrated for having properties with protective effect.
Accor ding to Mayo Foundation for Medical Education and Research (MFMER)
flavonoids in red wine interfere in cardiovascular protection through their antioxidant and
antiplatelet aggregation activity.
Up to this moment, i n Romania this aspect has been less studie d. Currently life
expectancy in our country is much low er compared with that of other developed countries, and
alcohol consumption exceeds, in some regions of the country , the national average.
The aim of the study was represented by:
 Evaluation of the basic characteristics of patients tak en in the study: age, sex, occupation.
 Evaluation of lab tests and especially of inflammation markers:
a. fibrinogen (Fb),
b. C-reactive protein (CRP).
Value changes and the influence of wine consumption on haematological marke rs of
inflammation ;
 Evaluation of the influence of wine consumption on serum lipid profile, types, and
associations of dyslipidemia most commonly encountered in the study groups:
a. Total c holesterol ( Col tot. )
b. HDL -cholesterol (HDL -col)

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 7
c. LDL -cholesterol (LDL -col)
d. Triglycerides (Tg).
 Evaluation and tracking of clinical effects of wine consumption on the cardiovascular
system (SCV) in general. Myocardial lesions and ischemia types found on the rest ing
electrocardiogram (ECG).
 Segmental kinetic disorders and types of dysfunction seen in echocardiography –
echocardiography (cardiac ECHO ).
 24 h ambulatory monitoring of electrocardiogram (ECG Hollter). The effects of a lcohol
consumption and in particular of the wine on the cardiac activity, cardiac rhythm and
driving disorders .
 Evaluation, recording of risk factors (RF) and pathology associated , the most frequently
encountered in chronic alcohol consumers , trying to detect, in the case of those who
consumed and still consume alcohol in small /moderate quantities , possib le beneficial
effects among which is mentioned the prophylactic effect on cardiovascular disease s
(CVD). Besides its antioxidant action on the cardiovascular system (SCV), I tried to
highlight the anti -inflammatory, antiplatelet and lipid -lowering effects of wine.
Material and method

During the period 2006 – 2008 I achieved , in ambulatory conditions, a prospective study
which followed the influence of moderate alcohol consumption (wine) on cardiovascular risk
factors (RF C V) and cardiovascul ar disease s (CVD) in patients from rural areas (R A) and urban
(UA), compared to the witness group of non -consumers in the same residence environments.
The research was based on data and indicators analysis derived from clinical assessment
of the rural population, namely Țuțora commune , Iași County in the interval July 2006 – March
2008. This commune is 25 km away from Ia și town , being known for the occupation of local
people to cultivate different varieties of vines. Alcohol consumption is quite high in the entire
populat ion (inhabitants of Țuțora totalizing 1755 persons). To obtain a comparative data analysis
regarding cardiovascular morbidity, we requested from the Department in charge with the
Evidence of Population a list with persons alive at the date of study initiat ion (1755) and we
corroborated it with the list of persons registered with a family doctor.
Patients in urban area with residence in Iasi town .
Indicators targeted in the stu dy were obtained directly by me, carrying on an outpa tient
cardiology consultation. With a view of a comparative analysis, data and results were referred to
those similar in national and international literature.

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 8
Subsequently , patients were followed prospectively to reflect the changes that may
occur in the cardiovascular risk profile and cardiovascular disease s in evolution over the two
years of research.
The study included a total of 200 patients, divided into two groups:
 GROUP I consist ing of 100 patients in rural area, representing 50% of all
patients included in the study;
 GROUP II – 100 patients in urban area, representing the other 50% of patients.
For each study group , subgroups based on residence place were constituted . For
ease evaluation and processing of statistical data we considered it necessary to introduce the
study of an equal number of patients, both in the groups , and the subgroups of both residence
areas .
 Patients that were chronic consumers of small /moderate quantities of alcohol –
test group, consisting of 100 pa tients: 50 patients in rural area and 50 patients in urban
area. Of these: 25 female persons and 25 male persons for both urban and rural areas .
 Patients who declared as non-consumers of alcohol – witness group consisted of 100
patients: 50 patients in rur al area and 50 patients in urban area . 25 female persons and 25
male persons, for b oth urban and rural areas .
The witness group consists of 100 patients who were consulted in the cardiology
departement , in the same period, diagnosed with chronic painful ischemic heart disease
(CICD) for whom the same selection criteria were applied (Tab le15), except alcohol
consumption .
During the study, people who went to the family doctor for consultation were directed to
the cardiologist, with their consent , to be evalua ted.
The g eneral clinical examination included the prepar ation of a clinical monitoring
report .
The examination performed by the cardiologist als o required :
a. Resting ele ctrocardiogram (ECG) and its interpretation.
b. 24h Hollter ECG monitoring with the view o f diagnosing both the forms of myocardial
ischemia, and the various cardiac arrhythmias as well as conduction disturbances due to
myocardial ischemia.
c. The performance of the exercise testing (ET) standardized to persons who at the time of
consultation had typical anginal pain, but to whom resting electrocardiographic changes
specific to myocardial ischemia were not highlighted . Exercise testing (ET) was
performed according to Bruce protocol on Sana Bike 250 bicycle .

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 9
d. Echo cardiography (Eco Doppler) with the h elp of which systolic and diastolic function
were assessed , left ventricular hypertrophy (LVH) as well as the detect ion of various
types of segmental motion disorder s.
There were assessed the ejection fraction (EF%), shortening fraction (FS%), ratio E/A,
interventricular septum thickness (SIV) in millimetres (mm), posterior wall (PP) in
mm. Dimensions of cardiac cavities: left atrium (LA), right atrium ( RA), left ventricle (LV) and
right ventricle (RV).
During consultation, an investigation was launched to reveal the consumption of alcohol :
amount consumed in gra ms of pure alcohol per day (gap /day), type of drinks and frequency of
consumption , and patients that consumed and still consume wine were selected for the study .
At the same time, haematological lab tests were collected. Serum lipid profile was
monitored :
 Total ch olesterol,
 Triglycerides,
 Fractions of cholesterol: HDL and LDL,
 Blood glucose
 Liver enzymes: GOT, GPT, γGT.
People who were found elevated liver enzymes were excluded from the study.
The evolution of blood inflammatory markers was monitored : fibrinogen, C -reactive
protein.
An analysis of associated pathology (co -morbidity) was performed in both groups, their
prevalence and implication degree in the alteration of cardiac functions .
Cardiovasc ular r isk factors (RF) that are involved in the normal cardiac activity.
During the study , all dispositions of good conduct in scientific research have been
observed .

Statistical analysis

In this study, data obtained were statistically proce ssed to eliminate individual biological
variation s and error determinations, and for better understanding and present ation of information
contained by the research findings.
Parameters average rates and their confidence intervals were estimated . There were also
used d escriptive statistics of groups taken in observation as well as tests of statistical significance
by Student method (t -Test: Two Sample Assuming Equal Variances). Differences between
continuous quantitative variables average rates were assessed using Student test (unpaired and

Contributions to the knowledge of clinical and paraclinical aspects of alcohol consumption on cardiovascular diseases
as well as the prophylactic effect on cardiovascular risk factors

Ph.D. Student Lucia Chetreanu 10
paired), and for distribution variables not meeting the normality condition were used
nonparametric tests (Mann -Whitney U). Logistic regression was used to identify independent
predictive factors. A value of p <0 ,05 was co nsidered statistically significant.
Confidence interval was estimated using the sample mean value and standard error
according to the relation: μ (population mean) = mean of the sample ± standard error test. From
this relationship , the lower limit (LL) and superior limit (SL) of confidence interval result :
LL = sample mean – standard error
SL = sample mean + standard error
The conclusion of the estimation is that LI-LS interval includes the population mean from
which the sample was extracted , with a probability of 95% (0, 95).
Programs S PSS 16.0 for Windows, Medcalc 10.3.0.0, Minitab 14.0 (Demo Versions)
were used . To analyze the differences between qualitative variables , χ² test was used . Continuous
numeric variables of d istribution normality were verified using Kolmogorov -Smirnov test.

1
CURRICULUM VITAE

1. First name: LUCIA
Last name: CHETREANU
2. Date and place of birth: 19.08.1970, Republic of Moldova, Chișinău
3. Civil status: married, two children.
4. Education:
• General Knowledge School, graduation class- 1987, w ith mention diploma.
• ‘’Viitorul’’ School within the Public University of Chișinău, Republic of
Moldova, Department of Chemistry – 1987, with the r ating “excellent ″
• Preparatory course within the University of Medicin e and Pharmacy
‘’Nicolae Testemițanu’’ Chișinău, Republic of Moldo va, 1989.
• Traineeship as subordinate physician during the fac ulty period in the
University Centre of Iași, Romania, 1993;
• Public University of Medicine and Pharmacy ‘’Nicola e Testemițanu’’ of
Chișinau, Republic of Moldova, Faculty of General M edicine, 1989 – 1995.
• Residency in Cardiology, November 1995 – March 2001 , Romania, Cluj
Napoca and September 1998 – 2001, Iași.
• Acquirement of the title of Cardiology Specialist w ithin the Cardiology
Centre of Timișoara, Romania, October 2001.
5. Courses:
• Postgraduate course in the specialty "General Healt h Management ″, organized by
the University of Medicine and Pharmacy ‘’Grigore T . Popa’’ Iași, October 1 st 2004 –
November 7 th 2004, graduated with the maximum grade (“ten").
• CARDIOMET Course “Cardiovascular Impairment in Meta bolic Diseases”, Iași,
October 19 th 2007.
• CULTURA Course (How to Evaluate and Treat Hypertens ion). Piatra Neamț, March
7th 2007.

2
• Course: “Educational Course on Haemostasis and Thro mbosis” held in Bucharest,
within the period October 15 th -16 th 2008.
• Course of implementation of the "Guide of Diagnosis and Treatment of ST- Elevation
Myocardial Infarction ″, held in Iași, May 22 nd 2009.
• Course: ″Reduction of Residual Risk", Iași, April 9 th 2010.
6. Membership:
• Romanian Society of Cardiology, beginning with 1998 ;
• European Society of Cardiology, beginning with 2003 ;
• Romanian Society of Haemostasis and Thrombosis, beg inning with 2008.
7. Published articles and works (as first author):
1. «Pump and contractility function of the left ven tricle in the patients with post-infarction
cardiac angiosclerosis». Published in Chișinău, Jan uary 1996, in the scientific manifestation
volume and obtaining the first prize. Work presente d at the Annual Conference of the
Students with international participation, October 1995.
2. “Leiden Syndrome” – case presentation at the 27 th Conference of the Balkan Medical
Union. Chișinău, Republic of Moldova, within the pe riod June 19 th -21 st 2002.
Note: The third case of Leiden Syndrome – C pr otein deficiency at chromosome level,
diagnosed in Romania, April 2002. Confirmed by gene tic tests at the Molecular Biology and
Immunology Laboratory within the National Institute of Haematology of Bucharest,
Romania.

3. “Prospective study regarding some of the effects of alcohol on the cardiovascular
system in 200 patients, within the period 2006 – 20 08». Medical-Surgical Journal of the
Society of Physicians and Naturalists of Iași, 2009 . Vol. 113, no. 2, page 382-386.

4. “Certain considerations regarding wine consumption and cardiovascular diseases”.
Medical-Surgical Journal of the Society of Physicia ns and Naturalists of Iași, 2009. Vol. 113,
no. 3, page 845 -849.

5. “Considerations regarding the prevalence of thrombo philia syndromes in the
patients with cardiovascular diseases”.
Work presented at the 1 st Conference of the Romanian Society of Thrombosis a nd
Haemostasis, November 5th -7th 2009 Bucharest, Romania. Published in the abstract journal
within the conference.

3
6. “Considerations regarding some of the effects of alc ohol on the lipid metabolism.
Prospective study in 200 patients within the period 2006 – 2008 ”. Medical-Surgical
Journal of the Society of Physicians and Naturalist s of Iași, 2010. Vol. 114, no. 2, page 349 –
352.
7. “Considerations regarding deep thrombosis in Leiden Syndrome”. Poster work
presented at the 49 th National Congress of Cardiology, Sinaia, October 7th -9th 2010.
Romanian Journal of Cardiology, abstracts.
8. Professional experience:
• August 1987 – August 1989, enrolled nurse in the D epartment of General Surgery
within the Hospital of the 4th Division of the Ministry of Health, Chișinău, Re public
of Moldova;
• 1989 – 1991, enrolled nurse in the Department of S urgery within the Central
Clinical Emergency Hospital in Chișinău;
• 1991 -1994, registered nurse in the Operating Block within the Central Clinical
Emergency Hospital in Chișinău, Republic of Moldova ;
• 1994 – 1995, registered nurse in the Department of Microsurgery within the Central
Clinical Emergency Hospital in Chișinău, Republic o f Moldova;
• August 1995 – November 1995, cardiology resident, C ardiology Centre, Chișinău,
Republic of Moldova;
• November 1995 – September 1998, cardiology resident , Heart Institute ‘’Niculaie
Stăncioiu’’ Cluj-Napoca;
• September 1998 – March 2001, cardiology resident, Cardiology Centre, Iași;
• March 2002; June 2006 – June 2010 – cardiology spec ialist, licensed physician of the
Private Medical Practice ”Procardia’’, Iasi;
• May 2004 – May 2006, Director of the Medical-Social Assistance Unit Răducăneni,
Iași county.
• July 2010 – cardiology specialist within the County Emergency Hospital of Piatra
Neamț.