Limitele contabilitati in identificarea si reflectarea costurilor ascunse [619432]

Universitate din Pitesti
Facultatea de Stiinte Economice si Drept
Specializare CMAC

Limitele contabilitati in identificarea si
reflectarea costurilor ascunse

Masterand: [anonimizat], ea trebuie sa aiba
anumite calitati.
Informatiile contabile trebuie sa fie exacte, omogene si verificabile dar in acelasitimp utile,de
asemenea pot fi prezentate in concordanta cu baza lor juridica si economica.Aplicarea normelor
contabile sa fie realizate cu sinceritate ,astfel fiind utilizat in procesul decisional
Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare Situațiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc
o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și
comparabilitatea.
(1)inteligibilitatea O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este
aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de
cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de noțiuni de
contabilitate și au dorința de a studia informațiile prezentate.
(2)relevanța Informațiile sunt relevante atunci când influențează deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutându -i pe aceștia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare,
confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.
(3)credibilitatea (fiabili tatea) Informația este credibilă atunci când nu conține erori
semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce
și-a propus să reprezinte sau ce se așteaptă, în mod rezonabil să reprezinte.
(a) reprezent area fidelă

Pentru a fi credibilă, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente
pe care aceasta fie și -a propus să le reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de așteptat, în mod
rezonabil, să reprezinte.
(b) prevalența econo micului asupra juridicului
Pentru ca informația să prezinte credibil evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă, este
necesar ca acestea să fie contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul lor și cu realitatea
economică, și nu doar cu form a lor juridică.
(c) neutralitatea
Pentru a fi credibilă, informația cuprinsă în situațiile financiare trebuie să fie neutră, adică lipsită
de influențe. Situațiile financiare nu sunt neutre dacă, prin selectarea și prezentarea informației,
influențeaz ă luarea unei decizii sau formularea unui raționament pentru a realiza un rezultat sau
un obiectiv predeterminat.
(d) prudența
Cei care elaborează situații financiare se confruntă cu incertitudini care, inevitabil, planează
asupra multor evenimente și c ircumstanțe, cum ar fi încasarea creanțelor îndoielnice, durata de
utilitate probabilă a echipamentelor, etc. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea
naturii și valorii lor, dar și prin exercitarea prudenței în întocmirea situațiilor fina nciare.
(e)integralitatea
Pentru a fi credibilă, informația din situațiile financiare trebuie să fie completă, în limitele
rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii acelei informații. O omisiune
poate face ca informația să fie fa lsă sau să inducă în eroare și, astfel, să nu mai aibă un caracter
credibil și să devină defectuoasă din punct de vedere al relevanței.
(4)comparabilitatea
Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a
identifica tendințele în poziția financiară și performanțele sale. Utilizatorii trebuie, totodată, să
poată compara situațiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția
financiară, performanța acestora și modificările poziției fi nanciare.
Condiții pentru ca informația contabilă să fie relevantă și credibilă
(1)oportunitate Dacă există o întârziere exagerată în raportarea informației, aceasta își poate
pierde relevanța. Conducerea poate fi nevoită să aleagă între valoarea re lativă a raportării la un
anumit moment și oferirea de informații credibile. Pentru a oferi informații oportune, deseori
poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacții sau ale altui eveniment înainte ca
acestea să fie cunoscute, deși în ac est fel este afectată credibilitatea. Dimpotrivă, dacă raportarea

este întârziată până când toate aspectele sunt cunoscute, informația este credibilă, dar de utilitate
redusă pentru utilizatorii care au trebuit, între timp, să ia decizii. Pentru a realiza un echilibru
între relevanță și credibilitate, considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a
necesităților utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor economice.
(2)raportul cost -beneficiu
Raportul cost beneficiu este mai degrabă o constrân gere generală decât o caracteristică
calitativă. Beneficiile de pe urma informației contabile ar trebui să depășească costul furnizării
acesteia. Evaluarea beneficiilor și costurilor reprezintă rezultatul unui raționament profesional. În
plus, costurile nu sunt suportate, neapărat de acei utilizatori care se bucură și de beneficii. De
beneficii se pot bucura și alți utilizatori decât aceia pentru care informația este pregătită.
(3)Echilibru între caracteristicile calitative
În practică, stabilirea unui ec hilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În
general, țelul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a
satisface obiectivul situațiilor financiare. Importanța relativă a caracteristicilor în dif erite cazuri
este o problemă de raționament professional
1. Definirea costurilor ascunse
Într-o defini ție larg acceptat ă, un cost este numit ascuns dacă el nu apare în mod explicit
în sistemele de informare ale întreprinderii, fie c ă este vorba de sistemul de bugete, contabilitatea
financiar ă sau de gestiune. Prin analogie, vom spune c ă un cost este vizibil dacă el este detectat
de sistemele de informare folosite de întreprindere.
Costurile vizibile, de și permit o cuantificare a rezul tatelor și a abaterilor, nu permit o
analiz ă a ansamblului cauzelor aflate la originea fenomenului. Costurile ascunse sunt legate de
calitatea func ționării unei organiza ții și sunt de origine fenomenologic ă. De exemplu, un cost
ascuns ridicat legat de abse nteism înseamn ă că funcționarea întreprinderii a fost perturbat ă de
absen țele personalului și de modific ările de structur ă implicate de aceste absen țe
(opriri/reorganiz ări ale ciclului de produc ție, întârzieri, timpi mor ți).
Teoria socio -economic ă a organiza țiilor pune accentul pe calitatea func ționării
întreprinderii sau, altfel spus, pe capacitatea organiza țiilor productive de a -și gestiona resursele
lor materiale, fizice, monetare și umane. O asemenea abordare permite eviden țierea
disfuncționalităț ilor care perturb ă în mod constant via ța întreprinderii. Aceste disfunc ționalit ăți

se refer ă la anomalii sau la dificult ăți de func ționare, care împiedic ă întreprinderea s ă își ating ă
în mod eficient obiectivele, reprezentând o risipă de resurse.
Inciden ța economic ă a acestor disfunc ționalit ăți trebuie evaluat ă. Întreprinderea va
reacționa la aceste disfunc ționalit ăți prin anumite acțiuni de corectare , măsuri care vor implica
anumite costuri . Aceste costuri se pot referi la pierderi de produc ție datorate f uncționării la un
nivel inferior decât cel programat, la rebuturi, la cheltuieli salariale suplimentare etc.
Din aceast ă perspectiv ă, costurile ascunse pot fi definite ca fiind cuantificarea
monetară a acțiunilor de corectare :

1. Evaluarea costurilor ascunse
Pentru a determina componentele costurilor ascunse, literatura de specialitate1 a recenzat
disfunc ționalit ățile care pot s ă apară în func ționarea unei organiza ții și le-a regrupat în cinci mari
categorii: absenteism; accidente de munc ă;
rotații de personal;
non-calitatea sau defecte
de calitate; abaterile de productivitate direct ă.

Disfunc ționalități
antrenează
Acțiuni de corectare
antrenează

COSTURI ASCUNSE

Aceast ă enumerare nu este exhaustiv ă. În via ța unei întreprinderi pot s ă intervin ă și alte
disfunc ționalit ăți cum ar fi: greve ale serviciilor publice, incapacitatea justi ției de a rezolva în
timp util anumite aspecte comerciale, inciden ța asupra furnizorului a unei proaste gestiuni a
comenzilor de c ătre client etc.
După cum am ar ătat, pentru corectarea acestor disfunc ționalit ăți sunt necesare o serie de
acțiuni care vor conduce la anumite costuri suplimentare, legate fie de o activitate uman ă
suplimentar ă, fie de un consum de bunuri suplimentar. Pentru fiecare dintre aceste cinci mari
categorii de disfunc ționalit ăți se vor identifica costurile ascunse aferente.
Astfel, cantit ățile de bunuri consumate în plus sunt evaluate din punct de vedere financiar
pornind de la pre țurile de vânzare și poart ă denumirea de supracons um. Activit ățile umane de
corectare sunt de regul ă exprimate în unit ăți de timp. Acestor unit ăți de timp le corespund, pe de
o parte un supratimp , iar pe de alt ă parte o non-producție . Supratimpul corespunde activit ăților
de corectare (atât costurilor materiale legate de aceste activit ăți, cât și costurilor salariale), iar
non-produc ția măsoară absen ța activit ății. În anumite cazuri, pentru corectarea unei
disfunc ționalit ăți este necesar ă interven ția unei persoane mai bine remunerate d ecât titularul
postului. Aceast ă abatere poart ă denumirea de suprasalariu.
De asemenea, se mai calculeaz ă și non-creația de potențial ca fiind costul în timpi
umani al ac țiunilor de investire imaterial ă la care întreprinderea a fost nevoit ă să renun țe pentru o
anumit ă perioad ă și aceasta întrucât actorii s ăi erau preocupa ți de m ăsurile de corectare, în loc s ă
se ocupe de strategie. De fapt, întârzierea unei investi ții imateriale poate conduce la
compromiterea rentabilita ții și, deci, avem de -a face cu u n cost ascuns strategic.
Dacă primele patru componente au un efect direct asupra contului de profit și pierdere,
non-creația de poten țial are o inciden ță aspra rezultatului exerci țiilor viitoare.
Rezumând, modelele de evaluare a costurilor ascunse constau în valorizarea pentru
fiecare categorie de disfunc ționalitate a celor cinci componente ale costurilor ascunse rezultate
din m ăsurile de corectare necesare, dup ă cum se poate observa și din tabelul urm ător2

Costurile ascunse cuprinse în costurile vizibile sunt costuri efective (denumite și costuri
istorice ) și corespund unor pierderi reale ale Costuri istorice Costuri de oportunitate
întreprinderii, pierderi ce se vor reg ăsi în debitul contului de profit și pierdere.
Costurile ascunse necuprinse în costurile vizibile sunt reprezentate de absen ța de
produc ție rezultat ă de pe urma disfunc ționalit ății. Aceast ă categorie de costuri reprezi ntă o

Indicatori Supra –
salariu Supra –
timp Supra –
consum Non-
producție Non-
creație de
potențial Total
Componente

Absenteism
Accidente de
munca
Rotații de
personal
Non-calitate
Abaterile de
productivitate
directă
Total
Costuri istorice Costuri de oportunitate

reducere a performan țelor finanziare a șteptate de întreprindere prin previziunea vânz ărilor. Este
vorba destre anumite costuri virtuale (denumite și costuri potențiale ) corespunz ătoare unei
subactivit ăți.
Evaluarea costurilor ascunse demonstreaz ă interdependen ța dintre condi țiile de via ță
profesionale ale personalului și nivelul costurilor ascunse ale întreprinderii, care vor afecta
performan țele sale economice. De aceea, abordarea propus ă de Henri Savall are în vedere
integrarea variabilelor econo mice cu cele sociale, care nu vor mai fi considerate obiective a
priori incompatibile. Pentru diminuarea costurilor ascunse și deci, implicit, pentru cre șterea
performan țelor întreprinderii, va trebui s ă se aplice o metod ă de interven ție socio -economică .