Albalact Proiect Analiza Ec Fininterpretari 13.05.2016 Var Finala [619419]

1
ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ
S.C. ALBALACT S.A. (PERIOADA 2011 – 2013 )

A. Întreprinderea – caracterizare strategic
 Numele complet al firmei: S.C. ALBALACT S.A.
 Coordonatele întreprinderii:
 SEDIUL SOCIAL: Com. Galda de Jos, sat Oiejdea , Str. DN 1KM 392+600 ,
Jud. Alba , România
 SLOGAN:

 SIGLA:

 DATE DE CONTACT:
 Telefon/ Fax: 0258/81 6424
 E-mail: [anonimizat]
 Website: www.albalact.ro
 Nr. de Înreg. la Reg. Comerțului: J01/70/1991
 Cod unic de înregistrare: RO1755369
 Forma juridică de constituire: Societate pe acțiuni ;
 Obiectul de activitate: Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor – Cod
CAEN: 1051
 Capital social: 65.270.88 7 lei;
 Natura capitalului: aporturi private .
 Acționar i: Societate listată la Bursa de Valori București (BVB) începând cu
03.06.2015;
Tabel nr. 1
Structură acționariat S.C. ALBALACT S.A.la data de 30.06.2015
Nume/denumire acționar Număr acțiuni
deținute Procent
CRISWARE HOLDINGS LIMITED 175.293.000 25,8562%
RC2 (CYPRUS ) LIMITED 166.100.478 25,4479%
CRONIAR HOLDINGS LIMITED 102.276.500 15,6695%
Persoane fizice 112.679.600 17,2634%
Persoane juridice 96.359.289 14,7630%
TOTAL 652.708.867 100,00%
Sursă: https://www.depozitarulcentral.ro/home/emitenti/Detalii_emisiune.aspx?simbol=ALBZ

2

 Istoric: ALBALACT a fost înființ ată în anul 1971, iar î n 1990 a fost
transformat ă în societate comercial ă pe acț iuni, aflat ă în proprietatea statului. Î n anul 1999,
Albalac t a fost privatizată și a devenit o societa te cu capital integral privat.
În 2004, cu investi ții moderne ș i o strategie de marketing bine orientat ă, Albalact a
lansat primul s ău brand sută la sută românesc – Fulga – care a câș tigat r apid un capital de
imagine uriaș , devenind una dintre cele mai simpatizate m ărci româneș ti.
În 2005, societatea a trecut printr -un proces complex de schimbare a identității vizuale.
Compania și -a recreat identitatea vizuală prin ă laturare a unei inimi, al unui uger de văcuță și
al unui ș uvoi de lapte – ca o promisiune a companiei de a oferi „Tot ce -i mai bun din lapte”.
În 2006, Albalact a lansat brand -ul Zuzu , cel mai important brand al companiei.
Anii 2007 și 2008 au fost pentru societatea de lactate anii investițiilor majore și ai
consolid ării ca și companie româ neasc ă modern ă cu viziuni e uropene. Albalact a deschis
porțile noii fabrici de la Oiejdea, din județ ul Alba – una dintre cele mai mari și mai moderne
investiț ii greenfield din Europa Central ă și de Est (Investiți a Gree nfield este o investiție în
care un investitor pornește de la zero cu un proiect, iar la final obține o unitate industrială
perfect funcțională)1. Tot în anul 2008, Albalact a achiziționat și pachetul majoritar de acțiuni
al societății Rarăul Câmpulung Mol dovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte
praf. În prezent, Albalact deține 99,09% din pachetul de acțiuni al societății Rarăul.
În portofoliul Albalact se reg ăsesc, astă zi, peste 150 de sortimente sub brand -urile
companiei – ZUZU, ZUZU M AX, ZUZU BIFIDUS, FULGA, RARAUL, DE ALBALACT,
POIANA FLORILOR , FRUPT.2

Fig. 1 – Logo Brand -uri S.C. ALBALACT S.A.
Sursă: http://www.albalact.ro/brand -uri.html

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Investi%C8%9Bie_Greenfield
2 Sursă: http://www.albalact.ro/istoricul -companiei.html

3

 Misiune3:
o Crearea de brand -uri românești de top și creșterea societății în mod profitabil, prin
inovație și excelență antreprenorială;
o Înțelegerea și satisfacerea nevoilor consumatorilor care cred în valorile românești,
oferindu -le produse accesibile, obținute prin folosirea laptelui d e cea mai bună
calitate, selectarea atentă a furnizorilor și stabilirea unor standard înalte de
fabricație;
o Investirea permanent creând noi tendințe și contribuind la creșterea pieței, a
clienților și a categoriilor, împreună cu partenerii săi.
 Viziune : „Vrem să fim prima alegere a consumatorului în fiecare moment al vieții,
oferind tot ce -i mai bun din lapte împreună cu partenerii no ștri.”4
 Valori: Valorile societății ALBALACT S.A. pot fi surprinse în imaginea de mai jos

Fig. 2 – Reprezentare val orile societății ALBALACT S.A.
Sursă: http://www.albalact.ro/viziune, -misiune, -valori.html
 Obiectivele Albalact:
o Consolidarea poziției pe piața internă;
o Extinderea și dezvol tarea produselor lactate noi, proaspete și gustoase, în mod
responsabil;
o Creșterea cotei de piață;
o Îmbunătățirea imaginii liniilor de produse marca ALBALACT;
o Creșterea notorietății mărcii ZUZU;

3 Sursă: http://www.albalact.ro/viziune, -misiune, -valori.html
4 http://www.albalact.ro/viziune, -misiune, -valori.html

4
 Opțiuni strategice: acestea se bazează pe strategii de marketing structurate astfel:
 politică de produs:
o respectarea standardelor europene de c alitate privind colectarea,
procesarea și distribuția laptelui și a produselor derivate;
o automatizarea și computerizarea procesului tehnologic;
o reinventarea și inovarea atât a produse lor fabricate și comercializate, cât și
a sistemului de ambalare, dar în același timp păstrarea gamei sortimentale
pentru laptele UHT Fulga și laptele proaspăt pasteurizat Zuzu;
 politică de preț:
o aceasta a fost adaptată pe segmente de piață delimitate de tipologia
clientelei (de exemplu: pentru laptele UHT și laptele pasteuriza t se
mențin aceleași prețuri având în vedere că brandul „Fulga” este o marcă
consacrată și cunoscută de consumatori ; pentru produsele sana și lapte
bătut marca ”Zuzu” se mențin prețuri mai înalte având în vedere
segmentul de piață cărora li se adresează ac est produs) .
o pe piață cu o concurență atât de mare, precum cea din care face parte și
Albalact prețul se reglează singur, iar o modificare nejustificată poate
avea rezultate dezastruoase asupra veniturilor firmei.
 politică de distribuție:
o modernizarea can alelor /modalităților de distribuție a fost una dintre
opțiunile strategice ale firmei;
o investițiile în materie de distribuție au fost atât de ordin financiar prin
formarea unei flote de distribuție, cât și prin colaborări prin intermediul
magazinelor cash and carry (Selgros și Metro) și en -detail ( Kaufland,
Carrefour).
 politică de promovare:
o adoptarea de politici de promovare ofensive care presupun e alocarea
unui buget considerabil;
o promovare prin calitatea produselor;
o promo vare prin parteneriate.

5

B. El aborarea analizei – diagnostic la nivelul firmei

Etapa 1. Pregătirea analizei diagnostic

 Caracteristici tipologice ale firmei și ale domeniului de activitate:
„Piața lactatelor, evaluată la circa 4 mld. lei, devine un sector tot mai „vânat“ atât de
multina ționale, care încearcă să își crească afacerile într -o industrie cu o evoluție timidă, cât și
de antreprenorii români, care se bazează pe consumul tot mai mare de produse tradiționale
românești.
În anul 2014 , Albalact, companie cu acționariat majoritar rom ânesc, a devenit liderul
pieței de lactate, întrecând astfel Danone, care are însă un portofoliu format aproape integral
din iaurturi.
Albalact are în portofoliu peste 150 de produse comercializate sub cinci branduri: Zuzu,
Fulga, De Albalact, Rarăul și P oiana Florilor.
Compania, care este prezentă pe piață cu produse precum lapte ambalat, iaurt, unt,
smântână sau brânzeturi, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în
creștere de 12% față de anul precedent. În schimb, Danone Români a a avut afaceri în scădere,
la 456 mil. lei și a raportat pierderi de 16 milioane de lei.
Cei doi procesatori de lapte sunt urmați în clasament de grupul olandez
FrieslandCampina, care deține pe plan local trei companii – FrieslandCampina România,
Napolac t și Industrializarea Laptelui Mureș, cu o cifră de afaceri consolidată de circa 400 mil.
lei. Din spate vine puternic și grupul grec Olympus, care datorită investiției de peste 75 mil.
euro în fabrica de la Brașov și exporturilor, a ajuns pe poziția a pat ra în topul celor mai mari
jucători de pe piața lactatelor. ”5
 Definirea problemelor și a obiectivelor de urmărit prin analiza – diagnostic
Prin analiza -diagnostic a activității economico -financiare a S.C. ALBALACT S.A. ne
propunem să surprindem evoluția poziției financiar e, performanț ei financiare și a
fluxurilor de trezorerie în perioada 2011 – 2013.

5http://www.albalact.ro/stiri/singlenews/topul_celor_mai_mari_companii_din_industria_laptelui._un_nou_lider_
pe_piata..html

6
Etapa 2. Prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor, evidențierea punctelor
forte și slabe ale firmei pe domenii
2.1. Diagnosticul comercial (de mar keting)
 Strategia firmei:
Principalele activități desfășurate de societate sunt colectare, prelucrarea și
comercializarea laptelui și a produselor lactate .
ALBALACT este un exemplu concret al unei strategii de investiții majore și bine puse la
punct ce a p ropulsat această firmă de la un business de familie dezvoltat la începutul anilor
1990 la o întreprindere care să concureze cu multinaționalele prezente și în Estul Europei.

Sursă: www.albalact.ro/știri

 Natura și mărimea pieței pe care firma acționează
Principalele piețe de desfacere sunt județele: Alba, Brașov, Cluj, Iași, Dolj, Arad, Timiș,
Maramureș, Suceava, Constanța, Ilfov, Prahova, Argeș, mun. București.
Structura pieței se compune dintr -un număr foarte mare de clienți cu profil de comerț
pentru produsele lactate, din care peste 91% cu capital privat și restul reprezintă
consumuri colective prin programe guvernamentale .
Albalact este cel mai mare jucător de pe piața lactatelor înregistrând o cot ă de piață în
categoria lapte de circa 27,6%, avansul fiind datorat lansării bidonului de lapte cu mâner
pentru brandul Zuzu.
În domeniul de activitatea al societății comerciale analizate principalii concurenți pe grupe
de produse sunt:
1. Lapte de consum: C ovalact, Danone, Friesland, Prodlacta, Ladorna;
2. Produ se proaspete: Covalact, Danone, Friesland, Simultan;
3. Unt: Covalact, Frieslanda, Macromex

7
 Dimensiunea clienților:
Societatea livrează produse pe piața internă principalii clienți fiind: Metro, Selgros,
Hiproma, România Hypermarche, Real, Billa, Kaufland, Li dl, etc.
Societatea are în vedere consolidarea pe piața gamei diversificate de iaurturi, brânzeturi,
precum și modernizarea ambalării.
Un punct forte al activității de vânzare constă în absența unei dependențe semnificative
față de un singur client sau faț ă de un grup de clienți al cărei pierdere ar avea un impact
negativ asupra veniturilor societății.
 Structura produselor realizate și oferite:
Principalele produse realizate sunt:
 Fulga – lapte de consum;
 Zuzu – lapte de consum;
 De Albalact – lapte de consum ;
 Rarăul – lapte de consum;
 Fulga lapte școlar;
 iaur, sana, lapte bătut: Zuzu, De Albalact;
 smântână;
 unt;
 brânză topită și brânză de vaci, inclusiv specialități din brânză de vaci;
 lapte praf și zer praf.
Tabelul nr. 1 – Ponderea fiecărei categorii de pro duse sau servicii în
veniturile totale și totalul cifrei de afaceri

Sursă: http://www.albalact.ro/resources/reports/Raport_anual_2014 -1429788605.pdf

8
 Politica de prețuri:
Prețurile sunt stabilite în funcție de segmentul de piață căruia i se adresează în funcție de
modul în care consumatorul acceptă un anumit produs sau în funcție de notorietatea
produsului și investiția făcută în promovare . Astfel, că întreaga gama de produse firmei
ALBALACT este structurată în funcție de politica de preț adoptată .
 Distribuția utilizată:
În cadrul acestei activități firma folosește 3 canale de distribuție care se diferențiază atât prin
locul transferului, cât și prin costurile implicate.
Metodele de distribuție sunt:
 livrarea de la depozitele proprii;
 distribuție directă prin mijloacele auto ale societății;
 distribuție indirectă prin distribuitori;
 Promovarea și publicitatea
Pentru a ajunge la o poziție pe piață suficient de bună astfel încât să poată face față
concurenței puternice, Albalact se axează tot mai mult spre promovarea produselor sale. Și în
acest caz se utilizează aproape toate formele de promovare (reclamă plătită,
promovarea vânzărilor, personalul de vânzare) . Până în prezent întreg portofoliul de produse
al companiei a trecut printr -un proces de rebranding, bazat foarte mult pe inovație, creație.
De asemenea, societatea m izează pe un important potențial material și financiar, poziția
acestora fiind justificată și de siguranța obține rii unei cote de piață ridicate
2.2. Diagnosticul resurselor um ane
 Structura de personal

Sursă: http://www.albalact.ro/resources/reports/Prospect_Albalact_admitere_la_tranzactionare -1432203558.pdf

9

Echipă managerială S.C. ALBALACT S.A.

Sursă: http://www.albalact.ro/echipa -management -albalact.html

 Tipologia man agerilor
Lista admnistratorilor societății

Nume și prenume Formație
profesională Vârsta Experiență
Ciurtin Petru Medic 43 Medic, Director general, Administrator
unic, Președinte CA
Oancea Cornelia
Mioara Economist 40 Director Private Equity, Director de
investiții, Director de analiză și vânzări,
analist, consultant de afaceri
Sursă: Prelucrare proprie a autorilor conform datelor furnizate de Raportul de activitate pentru anul 2014

10
 Tipologia personalului folosit de firmă:
Numărul total al angajaților companiei este de 625, reprezentând persoane angajate cu
contract individual de muncă (CIM), astfel: 0,16% dintre salariați au încheiate CIM pe
perioadă nedeterminată, iar 99,84% au încheiate contracte de muncă pe perioadă determinată.
În funcție de vechim e, personalul poate fi structurat astfel:
 vechime 1 -5 ani: 248 salariați;
 vechime 6 – 15 ani: 175 persoane;
 vechime peste 15 ani: 202 angajați.

Sursă: prelucrare proprie conform datelor preluate din Prospectul de Emisiune la Tranzacționare în cadrul BVB

 Date sociale:
Societatea asigură instruire și pregătire profesională a personalului propriu în
conformitate cu dispozițiile aplicabile ale legislației muncii.
Conform declarațiilor Societății, aceasta îndeplinește obligațiile impuse prin legislația
speci fică sănătății și securității în muncă .
Normele privind organizarea și disciplina muncii sunt stabilite prin Regulamentul Intern
ale cărui prevederi se aplică tuturor salariaților indiferent de vechime sau de modalitățile în
care este prestată munca având caracter obligatoriu. Tot în Regulamentul Intern al societății
sunt stipulate drepturile și obligațiile angajatorilor și angajaților, reguli privind disciplina
muncii în unitate, răspunderea disciplinară și patrimonială a angajaților, regulile privind
protecția, igiena și securitatea în muncă, proceduri privind soluționarea cererilor sau a
reclamațiilor individuale ale salariaților, dar ș i cerințele privind evaluarea performanțelor
angajaților.

20 – 35 ani
42%
35 – 50 ani
44% peste 50 ani
14% Structura personalului ALBALACT în funcție de
vârstă

11

12
2.3. Diagnostic ul financiar – contabil
a) bilanțul financiar, în prețuri comparabile, în perioada 2011 – 2013

Tabel nr. 2 – Ratele de structură ale activului

Din analiza ratelor de structură ale activului pentru societatea ALBALACT se observă că postul bilanțier de imobilizări evalu ate la valori
nete deține ponderea cea mai ridicată, respectiv 61,75% în anul 2011 , cu creșteri ușoare în următorii ani, respectiv cu 0,47% în anul 2012 față de
anul 2011 și cu 0,66% în anul 2013 față de anul precedent. Din analiza „Situației activelor imobilizate” și dat fiind obiectu l de activitate, această
pondere este justificată în trucât pentru buna desfășurare a activității ca unitate producătoare sunt necesare licențe de producției, mărci comerciale
pentru protejarea brandului, a produselor, precum și un număr ridicat de instalații tehnice și mașini pentru procesul tehnic. Totodat ă, având în
vedere și răspândirea teritorială a punctelor de colectare, de procesare și prelucrare a laptelui , construcțiile deținute de S.C. ALBALACT S.R.L.
sunt un element important în activele societății. Activ 2011 2012 2013 ∆ %
Lei % Lei % Lei % 2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
Imobilizări 134.236.350 61,75 126.374.818 62,22 154.131.285 62,88 -7.861.532 lei 27.756.467 lei 94,14 121,96
Stocuri 21.765.140 10,01 21.824.824 10,75 18.445.550 7,52 59.684 lei -3.379.274 lei 100,27 84,52
Alte active circu –
lante din care: 61.346.031 28,22 54.835.779 27,00 72.344.079 29,51 -6.510.252 lei 17.508.300 lei 89,39 131,93
– disponibili tăți 4.539.592 2,09 3.413.177 1,68 11.769.172 4,80 -1.126.415 lei 8.355.995 lei 75,19 344,82
– creanțe 56.806.439 26,13 50.375.936 24,80 55.172.656 22,51 -6.430.503 lei 4.796.720 lei 88,68 109,52
– investiții pe
termen scurt 0 0,00 1.046.666 0,52 5.402.251 2,20 1.046.666 lei 4.355.585 lei 516,14
Cheltuieli în avans 29.997 0,01 67.723 0,03 217.148 0,09 37.726 lei 149.425 lei 225,77 320,64
Total Activ 217.377.518 100 203.103.144 100 245.138.062 100 -14.274.374 lei 42.034.918 lei 93,43 120,70

13
În același timp nivelul creanțelor scad de la u n an la altul, în timp ce disponibilitățile bănești din casierie și conturi bancare cresc. Aceste
modifică, semnifică în opinia autorilor prezentei analize, o mai bună gestionare a creanțelor și o mai rapidă recuperare și t ransformare a
creanțelor în dispo nibilități bănești.
În analiza acestui indicator se observă, de asemenea, că începând cu anul 2012 managementul societății a hotărât investirea în plasamente
(investiții financiare pe termen scurt) deținând în anul 2013 o pondere 2,20% din totalul activul ui.
Făcând o analiza asupra activului total al societății putem observa că în anul 2012 acesta scade cu 14.274.374 lei față de a nul 2011 și crește
în anul 2013 față de anul 2012 cu 20,70%.

Tabel nr. 3 – Ratele de structură ale pasivului

Pasiv 2011 2012 2013 ∆ %
Lei % Lei % Lei % 2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
Capital Propriu 89.979.768 41,39 97.407.611 47,96 98.487.183 40,18 7.427.843 lei 1.079.572 lei 108,26% 101,11%
Provizioane 208.663 0,10 208.663 0,10 208.663 0,09 0 lei 0 lei 100,00% 100,00%
Datorii pe termen
lung 31.235.334 14,37 22.246.828 10,95 36.282.852 14,80 -8.988.506 lei 14.036.024 lei 71,22% 163,09%
Datorii pe termen
scurt 91.306.493 42,00 78.857.924 38,83 106.042.330 43,26 -12.448.569 lei 27.184.406 lei 86,37% 134,47%
Venituri in avans 4.647.260 2,14 4.382.118 2,16 4.117.034 1,68 -265.142 lei -265.084 lei 94,29% 93,95%
Total pasiv 217.377.518 100 203.103.144 100 245.138.062 100 -14.274.374 lei 42.034.918 lei 93,43% 120,70%

În ceea ce privește resursele entității, niciuna din componentele majore ale pasivului bilanțier nu depășește pragu l de 50% din total pasiv.
Totuși, ponderi cu influență notabilă se înregistrează în dreptul capitalului propriu și în rândul datoriilor pe te rmen scurt. Pe fondul unei
diminuări valorii pasivului cu aproximativ 6,57% față de anul precedent capitalul propriu sporește cu 6,26%, având ponderea cea mai ridicată din

14
perioada analizată. Al doilea element de pasiv important din punctul de vedere al va lorilor înregistrate sunt , așa cum am precizat, datoriile pe
termen scurt, care ating valori superioare capitalului propriu, excepție făcând anul 2012. În rândul indi cilor de evoluție, modificări notabile a
înregistrat și structura de datorii pe termen lun g, după cum se poate observa din tabel, în anul 2012 având loc o diminuare cu 28,78% față de anul
2011, ulterior având loc o creștere cu 63% (în anul 2013 față de anul precedent).

Tabel nr. 4 – Nivelul și dinamica indicatorilor echilibrului financiar

Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1.Capital propriu 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
2.Provioane și venituri în avans 4.855.923 4.590.781 4.325.697 -265.142 -265.084 94,54% 94,23%
3. Datorii pe termen scurt 31.235.334 22.246.828 36.282.852 -8.988.506 14.036.024 71,22% 163,09%
4.Imobilizări nete 134.236.350 126.374.818 154.131.285 -7.861.532 27.756.467 94,14% 121,96%
5. Fondul de rulment ( rd.1+rd. 2+
rd. 3- rd. 4) -8.165.325 -2.129.598 -15.035.553 6.035.727 -12.905.955 26,08% 706,03%
6. Stocuri 21.765.140 21.824.824 18.445.550 59.684 -3.379.274 100,27% 84,52%
7. Creante 56.806.439 50.375.936 55.172.656 -6.430.503 4.796.720 88,68% 109,52%
8. Investitii pe t ermen scurt 0 1.046.666 5.402.251 1.046.666 4.355.585 – 516,14%
9. Datorii pe t ermen scurt 91.306.493 78.857.924 106.042.330 -12.448.569 27.184.406 86,37% 134,47%
10. Necesar fond de rulment ( rd.
6+ rd. 7+ rd. 8- rd. 9) -12.734.914 -5.610.498 -27.021.873 7.124.416 -21.411.37 5 44,06% 481,63%
11. Trezoreria neta ( rd. 5- rd. 10 ) 4.569.589 3.480.900 11.986.320 -1.088.689 8.505.420 76,18% 344,35%

15

În ceea ce privește fondul de rulment acesta este negativ în toată perioada analizată, respectiv în 2011 – 2013 ceea ce semnifică u n
dezechilibru financiar întrucât încalcă principiul de finanțare conform căruia nevoilor permanente li se alocă resurse perman ente și nevoilor
curente li se alocă resurse curente. Această situație denotă faptul că activele circulante transformabile în lic hidități sunt insuficiente pentru
rambursarea datoriilor pe termen scurt, însă acest dezechilibru nu afectează în mod semnificativ activitatea în condițiile în care S.C.
ALBALACT S.R.L. având în activitatea sa și sector de comercializare și dacă politica de încasare a creanțelor și plată a datoriilor prevede că
scadența medie a creanțelor este mai apropiată de data de plată a datoriilor pe termen scurt.
Analizând „Necesarul de fond de rulment” și acesta, ca și fondul de rulment, prezintă valori negative în perioada de referință ceea ce
semnifică că necesitățile temporare sunt mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Ținând cont de faptul că soc ietatea deține și
ramură de comercializare această situație poate fi apreciată ca fiind favorabilă î n condițiile în care au fost negociate scadențe de plată a
furnizorilor cât mai mari și termene de încasare a creanțelor clienți cât mai apropiate de data vânzării.
Părerea autorilor despre faptul că fondul de rulment și necesarul de fond de rulment iau va lori negative nu reprezintă un dezechilibru
financiar major și o situație negativă este argumentată și prin intermediul Trezoriei nete pozitive ceea ce semnifică că exis tă un excedent de
finanțare și că activitatea per ansamblu este una eficientă. În acela și timp se observă că trezoreria netă este pozitivă pe parcursul tuturor celor trei
exerciții financiare analizate evidențiindu -se o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru
întărirea poziției întreprinderii pe piață. În același timp, se observă că în anul 2013 are loc o creștere cu 244,35% a trezoreriei nete față de anul
2012, fapt ce poate fi corelat cu investițiile ridicate în plasamente în ultimul an analizat (dacă avem în vedere că acest i ndicator – n.r. trezoreria
netă- se poate calcula ca diferență între active de trezorerie și pasive de trezorerie).

16
Tabel nr. 5 – Nivelul și dinamica indicatorilor de lichiditate

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Active circulante 83.111.171 76.660.603 90.789.629 -6.450.568 14.129.026 92,24% 118,43%
2 Datorii pe termen scurt 91.306.493 78.857.924 106.042.330 -12.448.569 27.184.406 86,37% 134,47%
Rata lichidității generale 0,91 0,97 0,86 0,06 -0,12 106,80% 88,07%
rd. 1/ rd. 2
3 Trezorerie 4.539.592 3.413.177 11.769.172 -1.126.415 8.355.995 75,19% 344,82%
4 Plasamente 0 1.046.666 5.402.251 1.046.666 4.355.585 – 516,14%
Rata lichidității imediate 0,05 0,06 0,16 0,01 0,11 113,75% 286,32%
(rd. 3 + rd. 4) /rd. 2
5 Credite bancare pe t.s. 13.052.314 20.248.362 44.841.105 7.196.048 24.592.743 155,13% 221,46%
Rata lichidității efective 0,35 0,17 0,26 -0,18 0,09 48,47% 155,70%
rd. 3/ rd. 5

În ceea ce privește Rata lichidită ții generale în cazul S.C. ALBALACT S.A. în perioada analizată, această prezintă valori subunitare . Se
apreciază că valoarea minimă admisă poate varia între 1,2 și 1,8, în funcție de sectorul de activitate, însă în situația prez entată aceasta este de
0,97 în anul 2012 (în creștere față de anul 2011 cu 6,8%) și de 0,86 în anul 2013 (în scădere cu 11,93% față de anul precedent). Această situație
este cauzată de faptul că fondul de rulment în această perioadă este negativ, însă nu este un motiv de alarmare deoarece teoreticienii consideră că
indicatorul lichidității generale poate conduce la concluzii eronate, deoareca calculele sunt efectuate în baza unor valori t recute, ci nu prezente și
indicatorul nu ține cont de succesiunea și frecvența în timp a plăților și încasărilor.

17
Același lucru se întâmplă și în cazul ratei lichidității imediate și a celei efective, adică prezintă valori sub intervalul m inim teoretic , situație
cauzată, așa cum am precizat și în cazul ratei lichidității generale, de fondul de rulment negativ.

Tabel nr. 6 – Nivelul și dinamica indicatorilor de solvabilitate

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Datorii totale 122.541.827 101.104.758 142.325.182 -21.437.069 41.220.424 82,51% 140,77%
2 Activ total 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
Rata solvabilității
generale 1,77 2,01 1,72 0,23 -0,29 113,24% 85,74%
rd.1/rd. 2 *100
3 Capital propriu 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
4 Pasiv total 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
Solvabilitate patrimonială 0,41 0,48 0,40 0,07 -0,08 115,86% 83,77%
rd.3/rd.4* 100
Gradul de îndatorare
generală 136,19% 103,80% 144,51% -32,39% 40,72% – –
rd.1/rd. 3 * 100

Analizând rezultatele obținute în urma calculelor efectuate în legătură cu nivelul și dinamica indicatorilor de solvabilitate se observă că rata
solvabilității generale este în perioada analizată peste nivelu l minim acceptabil de 1,66, în anul 2012 ating valoarea de 2,01 considerată a fi o
valoare normală. Aceasta este o situație favorabilă deoarece activele totale deținute de S.C. ALBALACT S.A. pot acoperi datoriile totale ale
acesteia. Totodată, solvabilitat ea patrimonială este favorabilă deoarece prezintă valori de peste 0,33 (valoare recomandată ca fiind satisfăcătoare
pentru echilibrul financiar în literatura franceză) ceea ce semnifică premisa autonomiei financiare a societății. În același timp, în urma a nalizei

18
gradului de îndatorare generală a societății se poate observa o oarecare dependență a societății de credite, iar în anul 2013 riscul asumat de
creditori este cel mai mare deoarece gradul de îndatorare crește față de anul 2012 cu 40,72%.

Tabelul nr . 7 – Nivelul și dinamica ratelor de rotație a activelor

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Creanțe 56.806.439 50.375.936 55.172.656 -6.430.503 4.796.720 88,68% 109,52%
2 Cifra de afaceri 338.250.651 343.844.878 423.185.587 5.594.227 79340709 101,65% 123,07%
Rotația creanțelor
rd. 1/ rd. 2 *100 16,79% 14,65% 13,04% -2,14% -1,61% – –
3 Costul vanzarii 31.248.873 27.548.500 33.167.352 -3.700.373 5.618.852 88,16% 120,40%
4 Stocuri 21.765.140 21.824.824 18.445.550 59.684 -3.379.274 100,27% 84,52%
Rotația stocurilor
rd. 3/rd. 4 1,44 1,26 1,80 -0,17 0,54 87,92% 142,45%
5 Active imobilizate 134.236.350 126.374.818 154.131.285 -7.861.532 27.756.467 94,14% 121,96%
Rotația activelor
imobilizate
rd. 2/rd. 5 2,52 2,72 2,75 20,10% 2,48% – –
Durata de rotație a
stocurilor (nr. zile)
rd. 3/ rd. 2 * 360 250,74 285,20 200,21 34,46 -84,99 113,74% 70,20%
6 Active totale 217.347.521 203.035.421 244.920.914 -14.312.100 41.885.493 93,42% 120,63%
Viteza de rota tie a
activelor totale rd.2/rd. 6 1,56 1,69 1,73 0,14 0,03 108,82% 102,03%

19
Din punct de vedere teoretic modificările vitezei de rotație a unui activ poate avea două semnificații în funcție de tipul mo dificării,
respectiv: creștere a gradului de lichidit ate, iar o reducere are ca efect principal creșt erea gradului de imobilizare. Analizând valorile obținute în
urma calculelor din tabelul de mai sus se poate observa că rotația activelor imobilizate crește de la un an la altul ceea ce presupune și o creșter e a
gradului de lichiditate al societății ALBALACT.

Tabelul nr. 8 – Nivelul și dinamica ratelor de rotație ale pasivelor

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Cifra de afaceri 338.250.651 343.844.878 423.18 5.587 5.594.227 79340709 101,65% 123,07%
2 Capital propriu 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
Viteza de rotație a
capitalurilor proprii ( rd.
1/ rd. 2 ) 3,76 3,53 4,30 -0,23 0,77 93,90% 121,73%
Durata de rotație a
capitalurilor proprii (rd.
2/ rd. 1 * 360 ) (nr. zile) 95,77 101,98 83,78 6,22 -18,20 106,49% 82,15%
3 Datorii totale 122.541.827 101.104.758 142.325.182 -21.437.069 41.220.424 82,51% 140,77%
Viteza de rotație a
datoriilor totale ( rd. 1/ rd.
3) 2,76 3,40 2,97 0,64 -0,43 123,21% 87,43%
Durata de rotație a
datoriilor totale
( rd. 3/ rd. 1 *360) 130,42 105,86 121,07 -24,57 15,22 81,16% 114,38%

20
În cazul elementelor de Pasiv, viteza de rotație exemplifică numărul de utilizări a capitalului propriu, prec um și modl de fructificare a
resurselor permanente. O altă perpectivă ce poate fi obținută pe baza acestor indicatori este cu privire la sursele împrumutate. În urma
determinării vitezei de rotație a capitalului propriu în perioada analizată, firma ALBALAC T a reușit să -și fructifice sursele proprii de
aproximativ 4 ori. Anul 2013 a fost perioada în care pe fondul unei creșteri cu 23% a cifrei de afaceri firma a obținut o viteză de rotație a
capitalului propriu de 4,3 ori. Analizând viteza de rotație și du rata de rotație a datoriilor totale raportate la modul de recuperare al creanțelor vom
observa un echilibru al activității comerciale, datorită faptului că înregistrează valori superioare față de cei calculați pe ntru activul bilanțier.

Tabelul nr. 9 – Nive lul și dinamica Cifrei de afaceri

Nr.
crt. Indicatori Exercițiu financiar Abaterea absolută Abaterea relativă
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/ 2011 2013/
2012
1 Cifra de afaceri 338.250.651 343.844.878 423.185.587 5.594.227 79.340.709 101,65% 123,07%
2 Producția vândută 311.041.255 327.453.946 401.373.204 16.412.691 73.919.258 105,28% 122,57%
3 Ven. din vânzarea mărfurilor 42.205.893 36.393.240 44.606.461 -5.812.653 8.213.221 86,23% 122,57%
4 Reduceri comerciale acordate 14.996.497 20.002.308 22.794.078 5.005.811 2.791.770 133,38% 113,96%
5 Ven. din exploatare 347.858.383 344.699.399 424.634.321 -3.158.984 79.934.922 99,09% 123,19%
6 Ponderea CA în ven. de expl. 97,24% 99,75% 99,66% 2,51% -0,09% X X
7 Venituri totale 353.123.118 350.3 75.379 429.362.820 -2.747.739 78.987.441 99,22% 122,54%
8 Ponderea CA în ven. totale 95,79% 98,14% 98,56% 2,35% 0,43% X X

Un alt aspect analizat prin prisma indicatorilor economico – financiari este reprezentat de nivelul și dinamica Cifrei de afaceri î n perioada
2011 – 2013. Din punct de vedere valoric, evoluția cifrei de afaceri în perioada analizată este una crescătoare, în anul 2013 crescând faț ă de anul
2012 cu 23,07%. Această evoluție pozitivă este influențată în mod direct de creșterea semnificati vă a producției vândute de la un an la altul

21
(datorită creșterii gamei sortimentale). În ceea ce privește ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale aceasta deține procentajul cel mai ridicat
(aproape 100%), prezentând un ritm de evoluție pozitiv, cr escând de la 95,79% în anul 2011, la 98,14% în 2012 și 98,56% în anul 2013.

Tabelul nr. 10 – Nivelul și dinamica producției exercițiului

Nr.
crt. Indicatori Exercițiu financiar Abaterea absolută Abaterea relativă
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/ 2011 2013/
2012
1 Producția exercițiului
(2-3+4+5+6) 298.044.858 308.061.841 378.502.673 10.016.983 70.440.832 103,36% 122,87%
2 Producția vândută 311.041.255 327.453.946 401.373.204 16.412.691 73.919.258 105,28% 122,57%
3 Reduceri comerciale
acordate(709) 14.996.497 20.002.308 22.794.078 5.005.811 2.791.770 133,38% 113,96%
4 Reduceri comerciale primite(609) 161.685 219.796 261.636 58.111 41.840 135,94% 119,04%
5 Producția stocată (711) 1.808.733 390.407 -1.199.973 -1.418.326 -1.590.380 21,58% X
6 Producția imobilizată (721+722) 29682,00 0,00 861884,00 -29.682 861.884 X X

Sporul de valoare înregistrat de -a lungul perioadei supuse analizei are la bază, așa cum am mai precizat, creșterea în 2012 cu 5,28% față de
anul 2011, iar în 2013 cu 22,57% față de anul 2012, a producției vândute, element ce intră în componența producției exercițiului. Aceste creșteri
succesive a producției vândute au fost suficient de considerabile încât să ofere acoperire economico – financiară asupra discrepanței dintre
reducerile comerciale acordate și cele primite în fiecare perioadă de gestiune.

22
Tabelul nr. 11 – Nivelul și dinamica valorii adăugate (metoda sintetică)

Nr.
crt. Indicatori Exercițiu financiar Abaterea absolută Abaterea relativă
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/ 2011 2013/
2012
1 Producția exercițiului (Qe) 298.044.858 308.061.841 378.502.673 10.016.983 70.440.832 103,36% 122,87%
2 Marja comercială (Mc) 10.957.020 8.844.740 11.439.109 -2.112.280 2.594.369 80,72% 129,33%
a) Venituri mărfuri 42.205.893 36.393.240 44.606.461 -5.812.653 8.213.221 86,23% 122,57%
b) Cheltuieli mărfuri 31.248.873 27.548.500 33.167.352 -3.700.373 5.618.852 88,16% 120,40%
3 Consumuri intermediare (Ci) 264.812.745 260.402.235 331.301.039 -4.410.510 70.898.804 98,33% 127,23%
a) Ch. cu materiile prime și
materiale 202.971.507 199.555.303 251.328.399 -3.416.204 51.773.096 98,32% 125,94%
b) Ch. alte materiale 1.590.481 702.646 1.050.136 -887.835 347.490 44,18% 149,45%
c) Ch. cu energia și apa 5.002.213 5.172.503 5.849.635 170.290 677.132 103,40% 113,09%
d) Ch. cu prestațiile externe 55.248.544 54.971.783 73.072.869 -276.761 18.101.086 99,50% 132,93%
4 Valoarea adăugată (1+2 -3) 44.189.133 56.504.346 58.640.743 12.315.213 2.136.397 127,87% 103,78%

Un alt indicator care studiază o parte a activității unei firme este valoarea adăugată (Tabelul nr. 11 – calcul pe baza metodei sintetice și
Tabelul nr. 12 – calcul pe baza metodei analitice) , indicator prin intermediul căruia se exprimă crearea de v aloare adusă de întreprindere
bunurilor și serviciilor provenite de la terți. Modul de determinare are la bază diferența dintre efectele obținute din activitatea de bază și eforturile
depuse. Astfel, pe fondul creșterii cifrei de afaceri se poate observa și același trend și în cazul valorii adăugate care a suferit o creștere
semnificativă cu 27,87 % în anul 2012 față de anul 2011 , această creștere fiind continuată și în anul 2013, an în care valoarea adăugată a crescut
cu 2.136.397 lei. De asemenea, se po ate afirma că spectaculoasa creștere din anul 2012 este datorită pe de o parte creșterii producției vândute ale
exercițiului, iar pe de altă parte scăderii con sumurilor intermediare cu 1,67% față de anul 2011.

23
Tabelul nr. 1 2 – Nivelul și dinamica valorii adăugate (metoda analitică)
Nr.
crt. Indicatori Exercițiu financiar Abaterea absolută Abaterea relativă
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/ 2011 2013/
2012
1 Remunerarea personalului 28.597.188 29.989.472 32.437.977 1.392.284 2.448.505 104,87% 108,16%
a) cheltuieli cu salariile 22.402.331 23.476.201 25.420.316 1.073.870 1.944.115 104,79% 108,28%
b) ch. cu asig. și protecția socială 6.194.857 6.513.271 7.017.661 318.414 504.390 105,14% 107,74%
2 Remunerarea statului 2.042.575 2.316.542 2.569.994 273.967 253.452 113,41% 110,94%
a) ch. cu alte impozite și taxe 1.001.145 902.746 1.130.332 -98.399 227.586 90,17% 125,21%
b) ch. cu impozitul pe profit 1.041.430 1.413.796 1.439.662 372.366 25.866 135,76% 101,83 %
3 Remunerarea creditorilor 7.941.993 7.681.125 7.341.992 -260.868 -339.133 96,72% 95,58%
a) cheltuieli cu dobânzile 2.237.891 1.674.000 1.509.799 -563.891 -164.201 74,80% 90,19%
b) alte cheltuieli financiare 5.704.102 6.007.125 5.832.193 303.023 -174.932 105,31% 97,09%
4 Remunerarea întreprinderii 4.493.047 13.702.910 15.314.119 9.209.863 1.611.209 304,98% 111,76%
4.1. ajustări de valoare privind: 11759615 12522307 13429079 762.692 906.772 106,49% 107,24%
a) imob. necorporale și corporale 117437 82 12544956 13593360 801.174 1.048.404 106,82% 108,36%
b) active circulante 15.833 -22.649 -164.281 -38.482 -141.632 X X
c) provizioanele 0 0 0 0 0 X X
4.2. profitul reinvestit: -7266568 1180603 1885040 8.447.171 704.437 X 159,67%
a) rezultatul net 5767484 7320697 8400362 1.553.213 1.079.665 126,93% 114,75%
b) alte venituri din exploatare 7769317 464114 1786823 -7.305.203 1.322.709 5,97% 385,00%
c) venituri extraordinare 0 0 0 0 0 X X
d) venituri financiare 5264735 5675980 4728499 411.245 -947.481 107,81% 83,31%
e) ven. din subvenții de expl. af.
CA 0 0 0 0 0 X X
5 Remunerarea altor participanți 1114330 2814297 976661 1.699.967 -1.837.636 252,56% 34,70%
a) alte cheltuieli de exploatare 1114330 2814297 976661 1.699.967 -1.837.636 252,56% 34,70%
6 Valoarea adăugată (1+2+3+4+5) 44.189.133 56.504.346 58.640.743 12.315.213 2.136.397 127,87% 103,78%

24

Tabelul nr. 13 – Analiza personalului și a efi cacității acestora

Nr.
crt. Indicatori Exercițiu financiar Abaterea absolută Abaterea relativă
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/ 2011 2013/
2012
1 Număr mediu de salariați (NΔ) 631 661 707 30 46 104,75% 106,96%
2 Productivitatea medie anu ală a
muncii : – – – – – – –
a) Cifră afaceri/ Nr. mediu
salariați (CA/NΔ) 536054,91 520188,92 598565,19 -15865,9916 78376,26386 97,04% 115,07%
b) Producția exercițiului/nr.
mediu salariați (Qe/NΔ) 472337,33 466054,22 535364,46 -6283,112 69310,2373 98,67% 114,87%
c) Valoarea adăugată/ Nr. mediu
salariați (Va/NΔ) 70030,32 85483,13 82943,06 15452,80386 -2540,06616 122,07% 97,03%
3 Număr maxim de salariați
(NΔmax=NΔ0 x Ica / 100) – 641 814 – – – –

Am considerat că eficiența personalului din cadrul ALBA LACT poate fi studiată prin intermediul indicatorilor legați de productivitatea
medie anuală a muncii în diferite forme . Coroborând rezultatele obținute se poate observa că din cauza faptului că numărul mediu de salariați din
anul 2012 depășește numărul ma xim de salariați ce poate fi antrenat pentru obținerea unei rentabilități a muncii de 100% , productivitatea muncii
raportată la cifra de afaceri a înregistrat o scădere cu aproximativ 3%. În anul 2013 numărul mediu de salariați fiind mai mic decât numărul
maxim, se poate observa că productivitatea muncii raportată la cifra de afaceri suferă o creștere de 15,07%. Raportând rentabilitatea utilizării
forței de muncă la valoarea adăugată se poate observa că aceasta prezintă o creștere de 22,07% față de anul de bază 2011, creștere datorată de
faptul că ritmul de creștere al valorii adăugate (27,87 %) devansează ritmul de creștere al numărului mediu de salariați (4,57%).

25

Tabel nr. 14 – Nivelul și dinamica Excedentului Brut din Exploatare (EBE)

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Valoarea adăugată 44.189.133 56.504.346 58.640.346 12.315.213 2.136.000 127,87% 103,78%
2 Subvenții pentru exploatare aferente
CA 0 0 0 0 0 – –
3 Cheltuieli cu personalul 28.597.188 29.989.472 32.437.977 1.392.284 2.448.505 104,87% 108,16%
4 Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 1.001.145 902.743 1.130.332 -98.402 227.589 90,17% 125,21%
5 EBE (rd. 1 + rd.2 – rd.3 – rd.4) 14.590.800 25.612.131 25.072.037 11.021.331 -540.094 175,54% 97,89%

Datorită faptului că în anul 2012 ritmul de creștere a valorii adăugate a devansat ritmul de creștere al cheltuielilor cu personalului, precum
și a cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (care s -au diminuat ), EBE înregistre ază în cazul S.C. ALBALACT S.R.L. o
creștere procentuală de 75,54% . Pe baza acestor rezultate se poate afirma că volumul activității de exploatare din anul 2012 permite o reînnoire a
imobilizărilor , dar efectuându – se în prealabil o analiză a cheltuielilo r financiare și cu condiția ca o parte din acest excedent să fie conservat
pentru autofinanțare și/sau remunerare a acționarilor.

26
Tabel nr. 15 – Nivelul și dinamica Rezultatului brut

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/201 1 2013/2012
1 EBE 14.590.800 25.612.128 25.072.434 11.021.328 -539.694 175,54% 97,89%
2 Alte venituri din exploatare 7.769.317 464.114 1.786.823 -7.305.203 1.322.709 5,97% 385,00%
3 Alte cheltuieli din exploatare 1.114.330 2.814.297 976.661 1.699.967 -1.837.636 252,56% 34,70%
4 Cheltuieli depreciere active
imobilizate 11.743.782 12.544.956 13.593.360 801.174 1.048.404 106,82% 108,36%
5 Cheltuieli depreciere active circulante 15.833 -22.649 -164.281 -38.482 -141.632 -143,05% -725,33%
6 Rezultatul brut (rd.1 + rd.2 – rd.3 –
rd.4-rd.5) 9.486.172 10.739.638 12.453.517 1.253.466 1.713.879 113,21% 115,96%

Pornind de la EBE se poate determina un alt indicator economico – financiar ș i anum e „Rezultatul brut ” care cuantifică expresia valorică a
diminuării a diminuării totalului obținut prin însumarea EBE și a altor venituri din exploatare cu cuantumul cheltuielilor privind deprecie rile atât
cele reversile, cât și cele ireversibile și cu sumele afectate în postul de alte cheltuieli de exploatare din Contul de p rofit și pierdere. Cu toate că
EBE a înregistrat scădere în anul 2013 față de anul 2012, Rezultatul brut a crescut în această perioadă cu 15,96%, creștere d atorată pe de o parte
majorării altor venituri din exploatare (cu aproximativ 380%), iar pe de altă parte dimunării altor cheltuieli din exploatare și în principal a
cheltuielilor cu deprecierea activelor circulante.

27
Tabel nr. 16 – Analiza ratelor rentabilitățiie comerciale
Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2 012
1 Marja comercială 10.957.020 8.844.740 11.439.109 -2.112.280 2.594.369 80,72% 129,33%
2 Val. mărfurilor vândute 42.205.893 36.393.240 44.606.461 -5.812.653 8.213.221 86,23% 122,57%
3 Rata marjei comerciale
(rd. 1/rd.2*10 0) 25,96% 24,30% 25,64% -1,66% 1,34% – –
4 EBE 14.590.800 25.612.128 25.072.434 11.021.328 -539.694 175,54% 97,89%
5 Cifră afaceri 338.250.651 343.844.878 423.185.587 5.594.227 79.340.709 101,65% 123,07%
6 Rata marjei brute din exploatare
(rd. 4/rd. 5) *100 4,31% 7,45% 5,92% 3,14% -1,52% – –
7 Rezultatul net 5.767.484 7.320.697 8.400.362 1.553.213 1.079.665 126,93% 114,75%
8 Rata marjei nete
(rd. 7/rd. 5)*100 1,71% 2,13% 1,99% 0,42% -0,14% – –
9 Rezultatul din exploatare 9.486.172 10.739.638 12.453.517 1.253.466 1.713.879 113,21% 115,96%
10 Rata marjei nete de exploatare
(rd. 9/ rd. 5)*100 2,80% 3,12% 2,94% 0,32% -0,18% – –
11 Valoarea adăugată 44.189.133 56.504.346 58.640.743 12.315.213 2.136.397 127,87% 103,78%
12 Rata marjei asupra valorii adăugate
(rd. 4/rd. 11)*100 33,02% 45,33% 42,76% 12,31% -2,57% – –

Analizând valorile obținute în tabelul de mai sus se poate observa că în anul 2012 a fost perioada în care activitatea comerc ială a firmei
ALBALACT a avut cele mai bune rezultate, înregistrându -se majorări cu până la 12,31% (rata marjei asupra valorii adăugate) . Singurul indicator
care nu a suferit același tren d a fost rata marjei comerciale deoarece ritmul de scădere al marjei comerciale a fost mai ridicat decât ri tmul de
scădere al valorii mărfurilor vândute. În schimb, în anul 2013 are loc o creștere de 1,34% a ratei marjei comerciale comparativ cu anul
precedent, în timp ce ceilalți indicatori au suferit scăderi.

28
Tabel nr. 17 – Analiza ratelor rentabilității ec onomice

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Rezultat brut 6.808.914 8.734.493 9.840.024 1.925.579 1.105.531 128,28% 112,66%
2 Activ total 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
3 Rata rentab. activelor (ROA)
(rd. 1/rd. 2)*100 3,13% 4,30% 4,01% 1,17% -0,29% – –
4 Rezultat brut 6.808.914 8.734.493 9.840.024 1.925.579 1.105.531 128,28% 112,66%
5 Capital investit 121.174.642 131.296.369 152.118.301 10.121.727 20.821.932 108,35% 115,86%
6 Rata rentab. capitalului investit
(ROIC) (rd.4/rd.5)*100 5,62% 6,65% 6,47% 1,03% -0,18% – –

În ceea ce privește ROA analizând datele din tabelul de mai sus se poate observa că în anul 2012 are loc o creștere cu 1,17 % față de anul
de bază 2011 datorată faptului că rezultatul brut în anul 2012, în timp ce activul total evaluat la valori nete contabile și valori nomina le a suferit o
scădere de 6,57%. Din cauza faptul că activul total devansează ritmul de creștere al rezulta tului brut în anul 2013 ROA suferă o scădere atingând
nivelul de 4,01%.
Analizând ROIC, putem observa că în perioada analizată acesta ia valori de aproximativ de 6%. Suntem de părere că în anul 2011 valoarea
de 5,62% reflectă o situație nefavorabilă deoa rece este sub nivelul dobânzii de politică monetară (6% la data de 31.12.2011). În schimb valorile
obținute în anii 2012 – 2013 sunt favorabile deoarece depășesc nivelurile ratelor dobânzii de politică monetară publicate de BNR la data de
31.12.2012 (5,25 %) și 31.12.2013 (4%).

29
Tabel nr. 18 – Analiza ratelor rentabilității financiare

Nr.
Crt. Indicator 2011 2012 2013 ∆ %
2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Rezultat net 5.767.484 7.320.697 8.400.362 1.553.213 1.079.665 126,93% 114,75%
2 Capit al propriu 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
3 Rentabilitatea financiară a
capitalului propriu
(rd. 1/rd. 2)*100 6,41% 7,52% 8,53% 1,11% 1,01% – –
4 Rezultat net 5.767.484 7.320.697 8.400.362 1.553.213 1.079.665 126,93 % 114,75%
5 Capital permanent 126.071.025 124.245.220 139.095.732 -1.825.805 14.850.512 98,55% 111,95%
6 Rentabilitatea financiară a
capitalului permanent
(rd. 4/rd. 5)*100 4,57% 5,89% 6,04% 1,32% 0,15% – –

Analizând ratele rentabilității financiare pot fi observate evoluții favorabile de la un an la altul fie că facem referire la ratele de rentabilitate
raportate la capitalului propriu sau la capitalul permanent al societății ALBALACT. Ținând cont ce această evoluție putem aprecia că investițiile
de cap ital ale acționarilor sunt eficiente și evidențiază oportunitatea menținerii acestora. Totodată, aceste rate ale rentabilității financiare
reprezintă indicatori importanți în aprecierea poziției societății pe piață, prin care se poate înțelege că firma deț ine o capacitate ridicată de
dezvoltare și un acces facil la resurse financiare.

30
Tabel nr. 19 – Analiza riscului de faliment pe baza modelului Altman

Nr.
crt Indicator Exercițiu financiar ∆ %
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Fond de rulment -8.165.325 -2.129.598 -15.035.553 6.035.727 –
12.905.955 26,08% 706,03%
2 Total Activ 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
3 X1 (rd. 1/rd2) -0,0376 -0,0105 -0,0613 0,0271 -0,0508 27,91% 584,96%
4 Profit reinvestit 5.427.038 0 0 -5.427.038 0 – –
5 X2 (rd.4/rd.2) 0,0250 0,0000 0,0000 -0,0250 0,0000 – –
6 Rezultatul de exploatare 9.486.172 10.739.638 12.453.517 1.253.466 1.713.879 113,21% 115,96%
7 X3 (rd.6/rd.rd2) 0,0436 0,0529 0,0508 0,0092 -0,0021 121,17% 96,07%
8 Valoarea de piață a Kpr 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
9 Valoarea contabilă a datoriilor 122.541.827 101.104.758 142.325.182 -21.437.069 41.220.424 82,51% 140,77%
10 X4 (rd.8/rd.9) 0,7343 0,9634 0,6920 0,2292 -0,2714 131,21% 71,83%
11 Cifra de afaceri 338.205.651 343.844.878 423.185.587 5.639.227 79.340.709 101,67% 123,07%
12 X5 (rd.11/rd.2) 1,5558 1,6930 1,7263 0,1371 0,0334 108,81% 101,97%
13 Z (1,2*X1
+1,4*X2+3,3*X3+0,6*X4+0,999*X5) 2,1287 2,4312 2,2338 0,3025 -0,1974 114,21% 91,88%

Un alt aspect al activității întreprinderii îl reprezintă riscul de faliment pentru care de -a lungul timpului s -au elaborat o multitudine de
metode de metode și formule de calcul. Potrivit modelului Altman în fiecare di n cei 3 ani societatea ALBALACT din perspectiva falimentului s –
a aflat într -o zonă gri, anul 2012 fiind o perioadă în care acest risc s -a aflat într -o zonă gri, anul 2012 fiind o perioadă în care acest risc s -a simțit
cel mai puțin cel mai puțin. Riscul de faliment fiind totuși incert.

31
Tabelul nr. 20 – Analiza riscului de faliment pe baza modelului Conan – Holder

Nr.
crt Indicator Exercițiu financiar ∆ %
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 EBE 14.590.600 25.612.128 25.072.434 11.02 1.528 -539.694 175,54% 97,89%
2 Datorii totale 122.541.827 101.104.758 142.325.182 -21.437.069 41.220.424 82,51% 140,77%
3 X1 (rd.1/rd.2) 0,1191 0,2533 0,1762 0,1343 -0,0772 212,76% 69,54%
4 Capital permanent 126.071.025 124.245.220 139.095.732 -1.825.8 05 14.850.512 98,55% 111,95%
5 Activ total 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
6 X2 (rd.4/rd.5) 0,5800 0,6117 0,5674 0,0318 -0,0443 105,48% 92,76%
7 Activ circulant fără stocuri 61.346.031 54.835.779 72.344.079 -6.510.252 17.508.300 89,39% 131,93%
8 X3 (rd.7/rd.5) 0,2822 0,2700 0,2951 -0,0122 0,0251 95,67% 109,31%
9 Cheltuieli financiare 7.941.993 7.681.125 7.341.992 -260.868 -339.133 96,72% 95,58%
10 Cifră de afaceri 338.205.651 343.844.878 423.185.587 5.639.227 79.340.709 101,67% 123,07%
11 X4 (rd.9/rd.10) 0,0235 0,0223 0,0173 -0,0011 -0,0050 95,13% 77,66%
12 Cheltuieli cu personalul 28.597.188 29.989.472 32.437.977 1.392.284 2.448.505 104,87% 108,16%
13 Valoarea adăugată 44.189.133 56.504.346 58.640.743 12.31 5.213 2.136.397 127,87% 103,78%
14 X5 (rd.12/rd.13) 0,6472 0,5307 0,5532 -0,1164 0,0224 82,01% 104,22%
15 Z(0,24*X1+0,22*X2+0,16*X3 –
0,87*X4 -0,1*X5) 0,1162 0,1661 0,1439 0,0499 -0,0221 142,95% 86,66%

Al doilea model econometric utilizat de noi pentru de terminarea riscului de faliment a fost modelul Conan – Holder. Acest model oferă 2
nuanțe asupra riscului de faliment, încadrând activitatea anilor 2011 și 2013, ca fiind bună, cu un risc de faliment între 1 0% și 30%. În anul 2012
fiind perioada cu un cash -flow fiabil ce punea firma pe o poziție ferită de riscul falimentului.

32
Tabelul nr. 21 – Analiza riscului de faliment pe baza modelului Robu – Mironiuc
Nr.
crt Indicator Exercițiu financiar ∆ %
2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012 2012/2011 2013/2012
1 Datorii totale 122.541.827 101.104.758 142.325.182 -21.437.069 41.220.424 82,51% 140,77%
2 Capital propriu 89.979.768 97.407.611 98.487.183 7.427.843 1.079.572 108,26% 101,11%
3 X1 (rd.1/rd.2) 1,3619 1,0380 1,4451 -0,3239 0,4072 76,21% 139,23%
4 Total pa siv 217.377.518 203.103.144 245.138.062 -14.274.374 42.034.918 93,43% 120,70%
5 X2 (rd.2/rd.4) 0,4139 0,4796 0,4018 0,0657 -0,0778 115,86% 83,77%
6 Rezultat brut înainte de impozite și dobânzi 9.046.805 10.408.493 11.349.823 1.361.688 941.330 115,05% 109,04%
7 X3 (rd.6/rd.2) 0,1005 0,1069 0,1152 0,0063 0,0084 106,28% 107,85%
8 X4 (rd.1/rd.4) 0,5637 0,4978 0,5806 -0,0659 0,0828 88,30% 116,63%
9 Rezultat net 5.767.484 7.320.697 8.400.362 1.553.213 1.079.665 126,93% 114,75%
10 Cifra de afaceri 338.250.65 1 343.844.878 423.185.587 5.594.227 79.340.709 101,65% 123,07%
11 X5 (rd.9/rd.10) 0,0171 0,0213 0,0199 0,0042 -0,0014 124,87% 93,23%
12 Activ bilanțier 217.347.521 203.035.421 244.920.914 -14312100 41885493 93,42% 120,63%
13 X6 (rd.6/rd.12) 0,04162369 0,05126442 0,046340767 0,0096 -0,0049 123,16% 90,40%
14 Cheltuieli financiare 7.941.993 7.681.125 7.341.992 -260868 -339133 96,72% 95,58%
15 X7 (rd.14/rd.10) 0,0235 0,0223 0,0173 -0,0011 -0,0050 95,14% 77,66%
16 Trezorerie 4.539.592 3.413.177 11.769.172 -1126415 8355995 75,19% 344,82%
17 Datorii curente 91.306.493 78.857.924 106.042.330 -12448569 27184406 86,37% 134,47%
18 X8(rd.16/rd.17) 0,0497 0,0433 0,1110 -0,0064 0,0677 87,06% 256,42%
19 Z(-0,012X1+0,525X2+0,027X3 -0,425X4 –
0,126X5+3,573X6 -0,663X7+0, 022X8+0,333) 0,4292 0,5303 0,4370 0,1011 -0,0933 123,55% 82,40%
Analizând rezultatele obținute în urma calculului riscului de faliment prin metoda Robu – Mironiuc se poate aprecia că S.C. ALBALACT
S.R.L. prezintă în perioada 2011 – 2013 un risc de falim ent mediu întrucât valorile obținute pot fi încadrate în punctajul 0 și 0,6. De asemenea, se
observă că riscul de faliment este mai cu 23,55% în anul 2012 față de anul 2011, în timp ce în anul 2013 acesta suferă o depreciere favorabilă
scăzând față de anul precedent cu 17,60% . Totodată, putem afirma că scăderea riscului de faliment în anul 2013 are legătură directă cu trezoreria
netă pozitivă în acest an de analiză, o trezorerie ce atinge nivelul de 11.986.320 lei.

33
Etapa 3. Elaborarea diagnosticulu i global strategic

3.1. Întocmirea raportului de practică
a) Evidențierea cauzală a punctelor forte

Privind pe ansamblu activitatea firmei ALBALACT ca orice alt aspect socio -economic
și aceasta are puncte tari și slabe. Având în vedere faptul că perioada 2011 -2013 a fost o
perioadă controversată asupra căreia criza economică și -a lăsat amprenta, o atenție deosebită a
fost acordată de către orice analist economic riscului de faliment. Informații privitoare la
acest tip de problemă pot fi obținute cu ajutorul unor formule de calcul ce vizează ratele de
solvabilitate p recum și prin intermediul unor indicatori de faliment cum ar fi modele Altman,
Conan -Holder, Robu Mironiuc. În urma determinării valorii acestor indicatori și raportării
acestora la nivelul optim admisibil putem afirma faptul că riscul scăzut de faliment ș i
capacitate de plată eficientă reprezintă unul din punctele tari ale firmei.
Faptul că acest risc de faliment este totuși un aspect care nu crează tensiuni în cadrul
firmei are la bază modul și durata de recuperare a creanțelor. Activitate care s-a perfe cționat
de-a lungul perioaei de analiză după cum se poate observa și din tabelul nr. 7, unde am
evidențiat faptul că pe fondul unei creșteri de aproximativ 25% a cifrei de afaceri, s -a reușit o
diminuare a ponderii sumelor nerecuperate. Punând în balanță duratele de recuperare a
creanțelor și durata de plată a datoriilor se poate afirma faptul că există un echilibru
comercial, ceea ce constituie un alt punct forte al întreprinderii.
Pornind de la acest punct forte se mai identifică o altă trăsătură a acti vității unei firme
care este considerate drept una benefică și rentabilă de marea parte a economiștilor. Aici
facem referire la valorile superioare din dreptul datoriilor raportate la capitalul propriu.
Potrivit teoriei economice se știe că într -o oarecare măsură costul capitalul împrumutat este
mai scăzut decât costul capitalului propriu. Aici dorim să evidențiem faptul că firma a reușit
să-ș fructifice capitalul împrumutat chiar de mai bine de 3 ori în 2012, neînregistrând durate
de plată care să influenț eze cash -flow-ul întreprinderii.

b) Evidențierea cauzală a punctelor slabe

Totuși, nivelul datoriilor destul de ridicat oferă și inconveniente ilustrând un prim punct
slab identificat de noi, pe baza indicatorului gradul de îndatorare global, care după cum s e
poate observa în tabelul nr. 6 este cu mult peste maximul admisibil, catalogând firma ca fiind

34
dependentă de credite. Cu toate acestea, lichiditățile monetare și activele cu grad mare de
lichiditate nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor pe term en scurt, creând un
dezechilibru, dar care nu afectează în mod semnificativ activitatea firmei având în vedere
sectorul de activitate în care activează. Acest punct slab este evidențiat și de valorile negative
obținute în dreptul indicatorului fond de rulm ent, dar nu numai. Rata lichidității generale
subliniază faptul că nevoile curente nu pot fi suportate decât dacă prin managementul firmei
se pun la dispoziție și surse cu exigibilitate ridicată.

3.2. Concluzii . Recomandări

Pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra activității S .C. ALBALACT S.A. am
procedat, pe lângă culegerea informațiilor cu caracteric general sau organizatoric
(caracterizare generală a întreprinderii , diagnostic comercial, al resurselor umane), și la
prelucrarea datelor furnizate de situațiile financiare ale acestei societăți pe perioada 2011 –
2013 prin intermediul indicatorilor ce reflectă structura financiar – patrimonială , echilibrele
financiare, bonitatea financiară, indicatori ale soldurile intermediare de gestiu ne și nu în
ultimul rând indicatori ce reflecă ratele de rentabilitate.
Astfel, în urma efectuării calculelor și sintetizării rezultatelor în tabelele prezentate în
Subcapitolul 2.3. „Diagnostic financiar – contabil” am constatat că:
 fondul de rulment în perioada analizată este negativ ceea ce înseamnă că nu se
respectă principiul de finanțare potrivit căruia nevoile permanente să fie satisfăcute
din resurse permanente și nevoilor curente să li se aloce resurse curente;
 trezoreria net ă este pozitivă ceea ce semnifică faptul că există un excedent de
finanțare și că activitatea este eficientă , anul 2013 fiind un an în care se remarcă o
trezorerie netă în creștere cu 244,35% față de anul 2012. Așa cum am specificat și în
interpretarea ace stui indicator , suntem de părere că această creștere a avut loc
datorită investițiilor ridicate în titluri financiare deținute pe termen scurt în acest an;
 ratele de lichiditate (lichiditatea generală, lichiditatea imediată, lichiditatea efectivă)
sunt sub nivelurile minime admise și considerăm că acest fenomen are loc din cauza
faptului că fondul de rulment este negativ în acestă perioadă de analiză;
 ratele de solvabilitate (solvabilitatea generală și cea patrimonială) sunt favorabile în
perioada 2011 – 2013 ceea ce înseamnă că pe de o parte activele totale ale societății
pot acoperi datoriile totale și, pe de altă part e, semnifică premisa autonomiei

35
financiare. Ținând cont că solvabilitatea este definită ca fiind capacitatea unei firme
de a își achita datoriile la termenele scadente, aceasta fiind pozitivă și de faptul că în
urma calculelor riscului de faliment pe baza a 3 modele economice a reieșit un risc
de faliment mediu/incert (faliment = incapacitatea unei societăți de a își onora
obligațiile ) putem aprecia continuarea în condiții normale a activității în următoarea
perioadă;
 datoriile totale ale societății depășește în toți cei trei ani analizați nivelul capitalului
propriu ceea ce determină un grad de îndatorare ridicat. Aceste rezultate
demonstreaz ă o o arecare dependență a societății față de credite și un risc ridicat
asumat de către creditori (în special în anul 2013 când gradul de îndatorare este de
144,51%).
 Cifra de afaceri are un trend crescător, creșteri succesive datorate în principal
creșterii producției vândute a exercițiului ;
 Productivitatea medie anuală a muncii raportată fie la cifra de afaceri, fie la
producția exercițiului este în scădere în anul 20 12 din cauza faptului că numărul
mediu de salariați din acest an este mai mare decât numărul m axim de salariați
necesari pentru o productivitatea medie de 100% . Nivelul acestui indicator de
performanță al resurselor umane se apreciază în anul 2013 prin cre ștere de circa
15% față de anul precedent de analiză;
 Rezultatul brut, respectiv rezultatul net înregistrează creșteri succesive în perioada
analizată ceea ce demonstrează eficiența activității desfășurate de S.C. ALBALACT
S.A. aceasta realizând e rata a m arjei nete în decursul celor 3 ani de aproximativ
2%;
 Rata rentabilității capitalului investit (ROIC) crește succesiv în anii 2012 – 2013
prezentând valori favorabile ce depășesc nivelurile ratelor dobânzii de politică
monetară publicate de către BNR, astf el: rata medie a dobânzii în anul decembrie
2012 este de 5,25%, iar ROIC este de 6,65%, în timp ce în anul 2013 ROIC de
6,47% depășește nivelul ratei dobânzii de polită monetară publicate pentru
decembrie 2013 (4%).
 Ratele rentabilității financiare a capit alului propriu și a capitalului permanent cresc
succesiv în perioada 2011 – 2013 , putând afirma că investițiile de capital ale
acționarilor sunt eficiente și evidențiază oportunitatea menținerii acestora.
În urma celor constatate propunem următoarele:

36
o pentru reducerea fondul de rulment negati v și pentru evitarea situațiilor în care
fondul de rulment ar fi un dezechilibru major în activitatea financiară a societății
suntem de părere că politica de încasare a creanțelor și plată a datoriilor trebuie
formulată astfel încât scadența medie a creanțelor să fie mai apropiată sau cel puțin
egală cu data de plată a datoriilor. Astfel, pentru diminuarea riscului de credit, de
lichiditate și cash -flow societatea ar trebui ca în contractele comerciale încheiate cu
clien ții să stipuleze termenele de plată și penalitățile în cazul nerespectării acestora .
De asemenea, suntem de părere că atragerea clienților care achită cash sau cu
instrumente de plată și garantare a plății ar fi o acțiune favorabilă în vederea evitării
incapacității firmei de a își onora obligațiile la scadență;
o pentru ca trezoreria netă să fie la un nivel cât mai ridicat suntem de părere că
investirea în titluri financiare deținute pe termen scurt ar fi benefică deoarece sunt
ușor lichide, iar în situații limită de insuficiente fonduri pot fi ușor vândute și de
asemenea , cu ajutorul unor angajați specializați în domeniul tranzacțiilor mobiliare
pot aduce venituri substanțiale. De asemenea, achiziția de plasamente ar avea impact
favorabil asupra nivelului ra telor de lichiditate (fie lichiditate generală – situație în
care valoarea plasamentelor este regăsită în activele circulante, fie lichiditate
imediată – ca post bilanțier distinct în calcului acestui indicator).
o pentru ca productivitatea muncii să fie una cât mai ridicată, specialiștii societății
trebuie să ține cont atunci când determincă necesarul de forță de muncă de numărul
maxim de angajați ce poate fi antrenat pentru obținerea unei rentabilități optime.
o în ceea ce privește creșterea cifrei de afaceri trebuie avut în vedere atragerea
consumatorilor potențiali de pe piață, diversif icarea sortimentală de produse,
promovarea produselor firmei, precum oferirea de produse la o calitate superioară,
dar ținând cont și de raportul calitate/preț;
În concluzie, considerăm activitatea productivă și comercială a S.C. ALBAL ACT S.A.
ca fiind una eficientă, o activitate care, după părerea noastră, își va continua existența în
condiții normale de funcționare în perioada următoare, dar trebuie să avem în vedere și ciclu l
de viață al unei întreprinderi, de aceea, conducerea unității trebuie să formuleze cele mai
eficiente și eficace obiective și strategii.

37
D. Analiză SWOT
Puncte tari Puncte slabe
 Risc de faliment scăzut .
 Solvabilitate generală ridicată .
 Utilizează fonduri împrumutate cu un grad
mai ridicat decât cele proprii amplificând
astfel rentabilitate financiară a activității .  Fond rulment negativ.
 Grad de îndatorare ridicat.
 Lichiditate generală subunitară, fiind
inferioară minimul admisibil.
Oportunități Amenințări
 Intensificarea dorinței consumatorilor
autohtoni pentru produsele românești.
 Creșterea importanței calității ca și atribut
pentru produsele achiziționate de pe piața
românească.
 Cerere cu ponde re considerabilă pentru
produsele alimentare în comparație cu
restul produselor.  Restrângerea activității de producție din
rândul furnizorilor de materie primă.
 Concurența puternică de pe piață și
diversificarea ofertelor acestora.
 Modificări de ordin pol itic și legislativ la
nivel național sau chiar la niveul UE.