Notiuni introductive [619398]

1
Notiuni introductive

Prezenta lucrare își propune analizarea terorismului suicidar, ca fenomen internațional cu o amplificare
nemaîntalnita în ceea ce privește modalitățile de realizare precum și consecințele grave pe care le produce. Ca
urmare a analizei realizate, s -a remarc at că terorismul suicidar reprezinta o amenințare asupra valorilor umane
universale prin capacitatea ridicată de atingere a idealurilor, fapt ce a condus la diferențierea conceptului de alte
fenomene și modalități ale violenței sociale, terorismul suiciar fiind o amenințare considerabilă atât la adresa
securității statale cât și a încrederii societății a căror temeri se vor adâncii rapid.
Ca problematică a societății contemporane , terorismul suicidar a condus constituirea organismelor si a
instituțiilor cu menirea prevenirii și combate rii terorismului, în special ca problema contemporana, ca urmare a
identificării riscurilor globale a reprezentat preocuparea principală a organizați ilor internaționale și naționale.
Cercetarea teoretică și practică realizata în această lucrare a fost întemeiată având ca structură de bază
numeroase lucrări de specialitate, atat vechi și noi; internaționale și naționale, cât și o serie de acte normativ e .
Analiza realizată include o evaluare a măsurii în care noul val de terorism a condus la o creștere semnificativă a
interesului pentru atributele și cauzele terorismului, în special pentru terorismul suicidar. Lucrarea explică creșterea
numarului atacur ilor de suicid ca răspuns strategic al grupurilor teroriste preocupate să confere atentatelor o
semnificație solemna, inclusiv prin crearea unei "culturi a martiriului".
In urma analizei efectuate s -a avut in vedere prezentarea intensitatii fara precedenf a terorismului suicidar
ca terorism internațional precum și accentuarea rolului structurilor naționale și internaționale de a aplicare legislatiei
de prevenire și combatere a terorismului.
Lucrarea de fata are ca scop analizarea terorismului suicidar din mai multe perspective precum cea
juridica, privitoare la prevenirea si combaterea terorismului. Din perspectiva psihologica, politica, religioasa si
sociala s -a dorit descrierea ratiunii fun damentale care determina actorii si organizatiile teroriste sa recurga la atacuri
sinucigase. Studiul examineaza legaturile dintre aceste perspective si abordeaza trasaturile comune ale terorismului
suicidar in diferite parti ale lumii si exploreaza posibi lele legaturi dintre religie, in special Islamul, si terorismul
suicidar.
Dreptul penal international sanctioneaza, prin normele sale, faptele de terorism caracterizate ca itimidarea
prin violenta si crearea unei stari de teroare prin diversele mijloace u tilizate. Necesitatea prevenirii si combaterii
acestei infractiuni internationale a condus caracterul represiv al instrumentelor juridice care prevad prevenirea si
reprimarea terorismului sub toatele formele sale. Prezenta lucrare a avut punct de plecare i n acest sens o serie de
documente normative atat nationale cat si internationale, completate cu un ansablu de lucrari de specialitate .
Asadar, problematica terorismului suicidar este una contoversata, care ridica in prezent o multime de
discutii datorita complexitatii social -psihologice, dar mai ales juridice, fapt care m -a determinat sa studiez si sa
cercetez temeinic acesta infractiune.

2

CAPITOLUL I
"CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE TERORISM"

Secțiunea I.1. Conceptul de terorism. Definiție. Trăsături

Prin amploarea pe care o cunoaste si subdiviziuile sale, prin scopurile pe care le
urmareste, terorismul a devenit un fenomen international
Pe plan european acesta a capatat denumirea de "euroterorism". Internationalizarea terorismului
este asociata cu extinderea zonelor de actiune ale teroristilor, dar si cu schimbari calitative in
privinta mijloacelor si metodelor de actiune.
Notiunea de "terorism", este din punct de vedere etimologic derivat de la "ter oare", care provine
din latinescul terror, terroris, care inseamna groaza, spaima.
Prin notiunea de "teroare" se intelege o stare de teama extrema care inspaimanta, tulbura
si paralizeaza. Asemenea, sensul de teama colectiva, care este creata sa domneasca in randul
unui grup pentru a -i zdrobi rezistenta.1
Mitologia greaca este originea terorismului, Phobos ( teroare) si Deimos(frica) fiind numele
colelor doi cai ce trageau carul de lupta al zeului razboilui, Ares. Cei doi termeni, frica si
teroarea, sunt p erfecti si astazi asociati fenomenului dd terorism.2
Teroarea, intimidarea nu contituie scopul urmarit de terorism, ci mijlocul prin care se atunge
scopul urmarit.
Terorismul desi nu are o definite universal acceptata datorita calitatii acestuia de a pose da
diferite caracteristici in functie de locul si pesoanele practicante.
In privinta acestui fenomen cu toate ca exista opinii diferite cu privire la definitia acestuia,
trasaturile sunt bine conturate. Profesorul dr. Ion Bodunescu apreciaza ca "actul de t erorism se
caracterizeaza prin intentia de a crea o stare de alerta; lovirea prin surprindere si fara niciun fel
de discriminare a victimelor; folosirea de metode si mijloace capabile sa produca o stare de
pericol general sau comun"3
Conform definitiei date de către Departamentul Apărării al SUA, terorismul presupune
,,.folosirea calculată a violentei sau a amenintării cu violenta pentru a atinge teluri politice,
religioase sau ideologice prin implementarea fricii sau folosirea intimid ării sau a coercitiei“ 4 .

Secțiunea I.2. Aspecte evolutive ale terorismului

Fiind un fenomen cu o istorie indelungata de cel putin 2000 de ani, ne fiind static acesta a
evoluat remarcabil pe parcursul anilor insa cu toate acestea și -a menținut caract eristicile de bază.
Una dintre gruparile istorice ce a prezentat aspecte ce contin elemente similare cu cele ale
organizatiilor teroriste prezente este Gruparea Zealoților, secolul I e.n., în Palestina. Acești după
de un secol de lupte împotriva ocupatie i romane din Ierusalim s -au sinucis în masă în anul 70 în
cetatea Masada. Astfel atentatul politic inca din antichitate a reprezentat o practica uzuala pentru
suprimarea adversarilor politici.
Aparitia "Asasinilor" ismaeliti in sec. al XII -lea a condus la aparitia terorismului sub
forma crimei planificate si sistematizate uitilizate in scopul inducerii terorii pe o perioada
indelungata pentru mentinerea puterii politice.

1 Ioan V. Maxim, "Terorismul", Editura Politica, Bucuresti, 1989, pag. 57
2 Dragos Frăsineanu "Geopolitică:, București 2007, Editura Fundația România de Mâine
3 Ion Bodunescu, " Flagelul terorismului international" , Editura Militara, Bucuresti,1978, op. cit. pag. 43
4 3 TC 19 -16, Coutering Ter rorism on US Army on Installation, pp. 1 -2 (Manual al armatei americane)

3

Secțiunea I.3 . Problematica suicidului – atacul sinucigaș

Potrivit datelor lui Robert Pape, un cercetător influent în domeniul securității și al
atentatelor sinucigașe,în ultimii 25 de ani, 95% din atacurile sinucigașe au fost întreprinse prin
sponsorizarea de către o organizație teroristă și ca parte a unei campanii plănuite.
Sinucidera cu bomba reprezinta metoda operationala in care atacul terorist es te
dependent de moartea autorului. Teroristul suicidar pe tot timpul planului actionat ca daca nu
executa actul mortii planul nu va fi dus la capat. Terorismul suicidar necesita inte ractiunea a doi
factori: dorinta de a ucide si consimtirea de a -si da viata. In general actul terorist si sinuciderea
autorului se intampla simultam.
Robert Pape caracterizează terorismul suicidar după cum urmează: Grupurile teroriste
moderne de suicid împărtășesc o serie de trăsături. În general, ele sunt mai slabe decât adversarii
lor; obiectivele lor politice, dacă nu tacticile lor, sunt în general susținute de o comunitate
națională distinctă; militanții au o legătură strânsă cu loialitatea față de t ovarăși și cu
devotamentul față de lideri; și au un sistem de inițiere și ritualuri care semnifică nivelul de
angajament al unui individ față de comunitate.5
Prof. Grigore Gemanu aprecia ca terorismul devine politic atunci cand urmareste sa
complice sau s a determine ruperea relatiilor pasnice dintre state, sa inlature anumiti oameni
politici indezirabili unor cercuri straine sau sa influenteze prin intimidare politca interna si
externa a unui anumit stat.6
In mod surprinzator, efectuarea de atacuri sinuci gase in anumite circumstante nu este
ilegala atinci cand sunt folosite in mod legitim ca arme care ataca tintele militare. Pilotii
kamikaze care au fost transformati in adevarate bombe zburatoare care au avut ca tinta navele
militare americane au uitilizat mijloace legitime pentru a ataca tintele legitime in conformitate cu
dreptul umanitar international.
La nivel international, nu exista nicio norma legala care sa reglementeze faptul ca
atacurile sinucigase sunt ilegale. Insa, un atac sinucigas poate ind eoplinii cerintele necesare
pentru a ramane intr -un cadru legal in temeiul dreptului umanitar. Astfel, atacurile teroriste
suicidare ar putea fi considerate legale in cazul in care s -ar face distingerea intre civili si
combatanti . Dupa cum s -a demonstat, a tentatele sinucigase vizeaza predominant civilii, iar ca
actori non -statali inarmati, gruparile teroriste utilizeaza tot mai mult copii ca atentatori
sinucigasi.
Atacurile sinucigase incalca astfel obligatia potrivit carei atacurile trebuie sa fie
proport ionale, deoarece se provoaca pierderi disproportionste fata de viata civila. Cu toate
acestea, atacurile teroriste sinucigase sunt contrar nomelor si reglementarilor din domeniul
dreptului umanitar international fiind in afara oricarui cadru legal.

5 Robert A. Pape, Dying to Win: Why Suicide Terrorists Do It, Gibson Square Books Ltd, London, 2006, p. 8
6 Grigore Geamanu, Dreptul international penal si infractiunile internationale, Editura Ac ademiei R.S. Romania,
Bucuresti, 1977, p. 169

4
CAPITOLUL II
"TERORISMUL SI CONDUITA SI NUCIGASA"

Secțiunea I I.1. Cauzele sociale ale sinuciderii

Durkheim specifica faptul că, „În viață, nimic nu este bun fără măsură. Un caracter
biologic nu -și poate îndeplini misiunea decât cu condiția să nu depășească anumite limite.
Observația este valabilă și pentru fenomenele sociale. (…) Când omul se detașea ză de societate,
își ia viața cu ușurință, dar o face și când este prea integrat acesteia”. 7

Secțiunea I I.2. Tipologii sinucigașe
Subsecțiunea II.2.1. Sinuciderea egoistă
Subsecțiunea II.2.2. Sinuciderea altruistă
Subsecțiunea II.2.3. Sinuciderea anomică
Subsecțiunea II.2.4. Sinuciderea fatalista

Secțiunea I I.3. Impactul atacului sinuncigaș asupra societății

Sinuciderea terorismului și -a făcut apariția în primul rând în conflicte în care balanța
puterii a fost asimetrică, însemnând o organizație relativ slabă împotriva unui stat puternic.
Această metodă de acțiune a reușit, în multe cazuri, să minimizeze avantajele superiorității
militare a părții mai puternice a conflictului. Explicația pentru acest lucru este simplă. Daunele
mari pro vocate de acțiunea de sinucidere, în special în ceea ce privește numărul victimelor, au un
impact psihologic considerabil atât asupra cetățenilor țării aflate în atac, cât și asupra factorilor
lor de decizie. Anxietatea care se răspândește prin intermediul societății în cazurile unei
campanii prelungite de terorism suicid are potențialul de a reduce credința pe care cetățenii o au
în capacitatea guvernului de a le proteja, iar acesta din urmă devine supus unor presiuni
persistente de a accepta cererile tero riștilor.8
Atacurile sinucigase sunt facute pentru efectul lor, iar cu cat mai dramatic este efectul cu
atat mai puternic va fi mesajul transmis; prin urmare se explica potentialul interes in recrutarea
femeilor din partea unor grupari.
Atacurile sinuciga se asupra zonelor puternic populate provoaca in medie de trei ori mai multe
decese ca un atac non -suicidar, de aceea cea mai infama modalitate utilizata de teroristi
reprezinta atacurile sinucigase de mare amploare care vizeaza adesea civilii. Aceste atacu ri
servesc la indeplinirea unor scopuri strategice, inclusiv crearea unui sentiment de insecuritate,
constrsngerea guvernelor, atragerea atentiei asupra unei cauze; sau demonstrand puterea unei
grupari, ca raspuns la infrangerile militare suferite (ISIS și Boko Haram).
Cu toate acestea, exista atentate suicidare departe de zonele de conflict activ, intalnite tot
mai des in ultima perioada in Europa de Vest. Aceste atacuri se desfasoara sub diferite pretexte
extemiste, religioase, nationaliste, separatiste sub bannerul unui grup anume sau fara implicarea
directa. Din ce in ce mai mult grupurile Statul Islamic si Al -Qaeda si -au dovedit imp licarea in
atacurile sinucigase.

7 Emile Durkheim, Despre Sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 2007, p ag.218
8 Ami Pedahzur, Suicide Terrorism, Polity Press, Cambridge, 2005, p ag. 27.

5
Adoptarea tot mai intalnita bombardamentelor sinucigase, ca fenomen terorist, a condus
la stabilirea unor legaturi inter -grupale. Astfel s -a avut in vedere modalitatile de aparitie a acestor
grupari si anume: ISIS a aparut dintr -o organizatie afilitata Al -Qaeda in Irak, iar Boko Haram a
avut stranse legaturi cu Al -Qaeda in Maghrebul Islamic. De asemea talibanii care au oferi t
asistenta teroristilor Al -Qaeda din Afghanistan au fost instruiti in utilizarea atacurilor sinucigase,
fapt ce a condus la cresterea numarului de atentate.

Secțiunea I I.4. Teroristul sinucigaș

Subsecțiunea II.4.1. P rofilul teroristului. Teroristul "Lupul singuratic"

Subsecțiunea II.4.2 . Martirizarea – Provocare religioasă

Martiriul reprezinta o incercercare de salvare prin moartea cu demnitate. Dat fiimd faptului totii oamenii
mor, cel mai des neasteptat prin agonie si groaza, martirismul reprezinta controlul asupra incontrolabilului. Martirul
devine exemplu, un standard de comportament prin actul mortii, prin care sa judece pe ceilati credinciosi
demonstrand in mod public ca pentru propria cred ita se merita sa moara.
O serie de evenimente conduc la actiunea de martiriu terorist: suferinta face parte din viata de martir,
nedreptatea aparenta cauzata de un inamic, dorinta de a transmite un mesaj in numele credinte si moartea. Pentru
ca actul sa f ie complet este nevoie de un public, al carui acces la informatia transmisa sa fie direct si sa il priveasca.
Daca publicul este prezent ca martor la actul de martiriu este nevoie numai de a coaliza ideea ca acesta este un act
emotional si tragic. Insa da ca publicul nu este martor imediat la eveniment este nevoie de un agent de trasmitere
catre publicul secundar, intervenind mijloacele de transmitere in masa.
Trasmiterea informatiei are o importanta mare in modelarea memoriei colective pentru ca actul de
martiriu terorist sa ramana un moment istoric marcant prin care se transmite o anumita ideologie. Astfel o multime
de martiri prezenti in istorie sunt reprezentantii unei anumite miscari ideologice, credinte sau anumitor organizatii.
In invataturile Quran ului apare cuvantul "shahid" si are dublu sens de cel de martir sau martor.
Violenta martiriului musulman difera de maririul crestin prin faptul ca este strans legat de notiunea de
jihad, razboiul sfant musulman. , astfel n otiunea de martiriu islamic este indisolubila de fenomenul terorismului
suicidar.
Actul de martiriu in conceptua islamica este un act de auto -purificare, atacatorii sinucigasi considera ca
Dumnezeu il recompenseaza pe martir prin spalarea tuturor pacatelor. Fapt ce explica faptul ca ades ea atentatorii
sinucigasi provin din medii criminale.
Martiriul este adesea comparat cu o nunta. In traditia islamica șiita la inmormantarea barb atilor
necasatoriti ucisi in razboiul s fant se pune o versiune miniaturala a mesei de nunta. Pentru barbati, conceptul nuntii
este inteles ca o reflectare a credintei ca 72 de virgine ii asteapta la sosirea lor in Paradis.
Abordarea acestei tactici are o baza ideologica fundamentata pe "cultul mortii", insa notiunea de "cult al
mortii" adesea reprezinta o justi ficare fabricata in scopul de a fi utila in conflictele de multe feluri cu care se
confrunta respectiva comunitate .
Tehnicile folosite pentru crearea cultului martirului releva asemanari considerabile intre grupuri, in special
cele cu tendinte islamiste radicaliste. Acesta categorie nu include nu mai grupurile Salafi -jihadiste, ci si grupari
"nationaliste" mai vechi precum Hezbollah si organizatiile de rezistenta palestiniene.
Organizatiile precum Herzebollah au plasat o cantitate semnificativa de resurse in glorificarea atacatorilor
suicidari, facandu -le publice numele impreuna cu elogii care apreciau sacrificiile martirului. Ca urmare, gloria si
castigul material primit de familie reprezinta stimulente. Spre deosebire, ISIS doar elogiaza ideea de atentat
sinucigas fara a oferi beneficii materiale. De exemplu, in anul 2015, Statul Islamic a lansat drept propaganda o
scurta brosura intitulata " Fericirea in obtinerea martiriului" Brosura prezinta o serie de probe religioase cu privire la

6
avantajele d e a deveni martir. Beneficiile spirituale ale martiriului fiind constant mentionate in materialele de
propaganda .

CAPITOLUL III
"TERORISMUL SUICIDAR – PARTE A TERORORISMULUI RELIGIOS"

Secțiunea III.1. Religia și sinuciderea din perspectiva islamica

Odată cu atacul t erorist din 11 Septembrie 2001, termenul de "jihad" a căpătat
recunoaștere mondială devenind în ochii presei și pub licului sinonim cu terorismul. În lumea
musulmană jihadul reprezintă războiul sfânt împotriva necredincioșilor.
Simbolistica originara a cuvântului jihad inseamna suferința și lupta pentru a ară ta calea
lui Allah. Musulmanii de -a lungul istoriei s -au contrazis in ceea ce privește semnificația
cuvântului jihad. În C oran de obicei apare sub semnific ația de sentimentul de luptă pentru
arătarea caii lui Allah, aceasta expresie a fost utilizată pentru a descrie lupta împotriva
comunității mu sulmane timpurii numite ummah. În Saria, legea islamică, jihadul este folosit
pentru a desemna o acțiune armata.
Coranul, cartea sfanta a islamismului, contine peste 120 de versete referitoare la Jihad.
Acesta expune motivele pentru care musulmanii trebuie sa se alature razboilui sfant si
reglementeaza modul in care ar trebui sa se desfasoare . Jihadul în general a fost înțeles c ă
obligația fiecărui musulman, dar ca și o cerință generală obl igatorie a comunității islamice .
Legea islamică condamnă toate războaiele care nu se consideră jihad, în special
războaiele între musulmani. Astfel, acțiunea militară împotri va musulmanilor este justificată
prin faptul negării statului de musulmani considerându -i rebeli sau apostați.

O problema teologica semnificativa de care se pare ca abuzeaza teroristii radicalisti este
aceea a sinuciderii. Islamul considerand ca ucider ea deliberata a omului este interzisa (haram).
Majoritatea ideologiilor religioase considera atacurile sinucigase o forma de sinucidere.
Terorismul sinucigas, forma actuala a Jihadului, este un fenomen social cu o importanta
religioasa imensa. Desi invata turile Coranului si cuvintele Profetului reprima sinuciderea,
teroristii islamisti au gasit motivarea unor acte reprobabile interzise de Sharia (Legea sacra
islamica) prin practicarea martiriului ( shahee d) ca arma a Jihadului, dublata ca acces in paradis
si iertarea tuturor pacatelor. Drept urmare in momentul comiteri i atacului sinugas, adesea
shahee d-ul traieste un moment de extaz consacrat "Bassamat al -farah" ce inseamna "suras al
bucuriei". Coranul contine prevederi despre intrarea in paradis a celor mo rti in Jihad, fapt ce
reprezinta o aspiratie continua a musulmanilor pentru lupta in numele lui Allah.
Coranul nu este singura sursa autoritara in Islam, secundar C oranului este Hadith -ul.
Hadith – reprezinta consemnarile unor fapte sau vorbe ale profetulu i Mohammed. Jurisprudenta
islamica ( Fiqh) are la baza atat Coranul cat si hadith. Coruptia literaturii hadith reprezinta
rezultatul procedurii de transmitere a sensului cuvintentelor, precum si al conflictelor politice si
al prejudecatilor sectare. Cu toa te acestea, cea mai mare parte a grupurilor care utilizeaza atacuri
sinucigase isi bazeaza motivatiile pe o interpretare agresiva a islamului. Atacurile sinucigase
devenind in prezent o noua forma a martiriul.
Ca urmare a invaziei Statelor Unite in Irak, majoritatea atacurilor sinucigase au fost
executate de grupari Salafi -Jihadiste. Majoritatea grupurilor terorite care utilizeaza in prezent
aceasta metoda apartin acestei tendinte ideologice . "Salafimul" reprezinta miscarile de reforma
strict religioase ba zate pe imitarea salafului, prima generatie religioasa de musulmani

7
contemporani cu profetul. Salafi -jihadistii sunt predominat impicati in activitati politice, luptei
armate impotriva unui guvern.
Salafi -jihadismul a devenit termenul de desemnare a unei vaste idelogii islamiste radicale
asociat in deosebi cu guparile teroriste ce provin din Al -Qaeda. Desi gruparile salafi -jihadiste
difera in multe aspecte precum teologic si operativ, ele au ca punct de legatura importanta
jihadului completata cu citirea l iteralista a docrinei religioase si a Sharia (dreptul religios).

Secțiunea III.2. Liderii teroriști și manipularea adepților

Subsecțiunea III.2.1. Tehnici de manipulare, recrutare și instruire

Unele madrasah -uri9 ii antreneaza pe baietii musulmani din statele islamice sa ajunga
martiri, devenind sinucigasi cu bombe. Controlul Controlul acestor scoli asupra tinerelor minti ii
fac sa devina indocrinati pana sunt pregatiti sa omoare sub promisiunea ca vor supravietui in
mod miraculos.
Talibanii recruteaza fie din madrasah -urile musulmane fie din periferiile sarace. Acesti
au o retea de simpatizanti care conduc scoli radicale islamice care ofera educatie gratuita celor
foarte sar aci. Recrutorii talibani prezinta elevilor dovezi ale actelor de eroism si le vorbesc
despre paradis si viata de apoi. Un exemplu in acest sens este cazul baiatului taliban de 13 ani
din care in atacul sinucigas a omorat 41 de oameni intr -un market din Pakistan in Octombrie
2009 .10
Totusi, urmare a creșterii influentei globale a politicii promovate, liderii jihadiști
utilizează si sacrificiul celor mai buni și străluciți adepți în scopul atragerii atenției asupra
angajamentului costisitor pe care individ ul este dispus să îl facă pentru comunitatea lor. Șeicul
Hamed Al -Betawi, lider spiritual al organizației teroriste Hamas, a declarat într -un interviu în
septembrie 2004 faptul că "Nu dețin avioane sau tancuri, ci doar bombe umane. Cei care fac
acțiuni de martiriu nu sunt indivizi fară sperantă sau săraci ci sunt cei mai buni dintre adepți,
fiind educați și de succes. Aceștia reprezintă tehnicile inteligente și avansate de luptă împotriva
ocupației inamice. "11
Un factor facilitator al recrutarii si executarii atacurilor teroriste suicidare de catre Statul
Islamic este acceptarea mortii. Acesta are institutii formatoare arat in Siria, dar si in Europa.
Pregatirea adeptilor este necesara avand ca scop testarea aptitudinilor si determinare, iar u n
concept nou de recrutare in Europa este aparitia "Adunarilor de fraternitate" islamiste .
In ceea ce priveste strainii care adereaza la Statu lul Islamic , s-a dovedit ca recrutarea si
radicali zarea au loc foarte repede, iar indivizii tineri sunt mai predispusi la o radicalizare rapida
decat cei in varsta.
O alta modalitate de recrutare si de punere in aplicare a steategiei teroriste sinucigase este
utilizarea internetului si a altor mijloace de comunicare sociala in sc opul achizitionarii de arme,
carti de identitate false, servicii.

9 Scoli religioase din lumea musulmana (n. tr.)
10 https://www.tel egraph.co.uk/news/worldnews/asia/pakistan/6305970/Boy -13-kills-41-in-Taliban -suicide –
bombing -in-Pakistan.html accesat la data de 21.11.2018, 18:31
11 Sheikh Hamed Al -Betawi, Interviu , Nablus, West Bank, Septembrie 2004.

8
Subsecțiunea III.2.2. Scopurile teroriștilor – modalități de atingere

Ceea ce inspira terorismul sinucigas religios se reflecta in istorie prin primele organizatii
teroriste. Dorinta primilor teroristi pentru publicitate, indoctrimarea copiilor, directionarea catre
ocupantii straini si atacul asupra colaboratorilor lor sunt similare cu tacticile prezente folosite in
Israel, Sri Lana, Iraq si Afghanistan.
Cuvantul "asasin" care este folosit in limbajul curent in decrierea crimei motivate politic
provine din cuvantul arabic "hashishiyyin" deoarece teroristii Nizari fumau hașiș inainte să se
angajeze in actul terorit. Primul scop al terorismului suicidar a fost purificarea islamul ui.
Sinuciderea terorismului este cel mai probabil atunci când religia puterii de ocupație
diferă de religia ocupată, din trei motive. Un conflict în cadrul unei diviziuni religioase sporește
temerile că inamicul va căuta să transforme societatea ocupată ; face mai ușoară demonizarea și,
prin urmare, uciderea civililor inamici; și face mai ușor să folosească religia proprie pentru a
reeticheta sinucideri care altfel ar fi tabu ca martiriu în schimb.12
Modul de operare cel mai comun, și cel preferat de majo ritatea organizațiilor, este
detonarea unei centuri explozive atașate direct corpului militanților. Până în prezent, această
metodă a fost utilizată în 53,3% din cazurile de terorism suicidar din lume ".13 Insa atacurile
recente demonstreaza ca atacurile sinucigase sunt realizate cu mijloace tot mai diverse orecum
utilizarea avioanelor sau autovehiculelor modificate astfel incat sa fie detonate in locul strategic
ales.
Ca moduri de operare, strategiile organizatiilor teroriste sunt aleatorii, dar nu este exlus
utilizarea aceluiasi model in diferite atacuri deoarece scopul final este de a ucide si rani cat mai
multi civili. Aleatoritatea atacurilor repre zinta un scop al organizatiilor teriroriste de a mentine
inamicul intr -o stare continua de temere. Evenim entele neprevazute, cu toate acestea, sunt
evenimente predispuse la repetarea unor moduri de executare a actacurilor. Atacurile din Paris
din noiembrie 2015 demonstreaza capacitatea Statului Islamic de a utiliza un modus operandi
deja observat.
Un exemplu in acest sens sunt atacurile sinucigase din 13 noiembrie 2015 din Franta care
sunt similare cu atacurile din Mumbai din 2008 in ceea ce priveste modul de operare, tintele
alese, numarul atacatorilor si impactul devastator. Modus operandi a fost asemanator prin
utilizarea armelor automate AK 47 in timpul ambelor atacuri. Atat la Paris cat si la Mumbai
tintele alese au inclus restaurante, cafenele cat si centre de divertisment. In ceea ce priveste
numarul atacatorilor acesta este de 10 in ambele cazuri, rezu ltand din actiunile lor la 164 ds
decese in Mumbai, iar la Paris au condus la 130 de decese si 352 de raniti. Rata mortalitatii ar fi
putut fii mai mare daca se respecta strategia initiala care prevedea ca unul dintre atacatori sa isi
detoneze vesta in int eriorul unui stadion de football, iar alti doi in multimea panicata
Spre deosebire de imaginile predominante asociate cu terorismul suicidar, nu toti
atacatorii suicigasi se bazeaza pe dispozitive explozive. Atacuri sinucigase grave au fost
efectuate de t eroristi cu arme de foc. Aceștia urmând instrucțiunilor liderilor, prin atacul cu arme
de foc au prelungit durata atacului si frica rezultanta pe o perioada mai mare de ore sau zile, pana
la capturarea sau moartea lor. De exemplu a tacurile cu focuri de arm a de la Paris din 2015,
incepute cu birourile revistei Charlie Hebdo, demonstreaza prelungirea terorii pe parcursul mai
multor zile. Bunăoara poate fi considerat ca terorist sinucigas nu numai teroristul care are asupra
sa o incarcatura de exploziv și se d etoneaza in multime ci si cel care este ucis de catre fortele de
ordine si securitate, fiind un mod de acceptare voluntara a mortii.

12 Robert A. Pape, Dying to Win: Why S uicide Terrorists Do It, Gibson Square Books Ltd, London, 2006, p ag. 22
13 Ami Pedahzur, Suicide Terrorism, Polity Press, Cambridge, 2005, p ag. 15.

9
.
Secțiunea III. 3. Forme de manifestare a terorismului suicidar

Subsecțiunea III.3.1. Fenomenul Al -Qaeda si ISIS

Primul atac sucidar din Afganistan a fost efectuat de Al -Qaeda la 9 septembrie 2001 cand
comandantul militar Ahmad Shah Masood lider al rezistentei anti -sovietice, etnic tadjic a fost
asasinat , astfel eliminand ultimul obstacol din calea talibanilor.
Al-Qaeda a fost implicata si in primul atac suicidar din Pakistan. La 19 noiembrie 1995, un
camion echipat cu explozibili a intrat in portile Ambasadei Egiptului din Islamabad, omorand 15
persoane si ranind 50. Desi Al -Qaeda nu a revendicat atacul, acesta a fo st recunoscut de Jihadul
Islamic Egiptean, insa ulterior alte atacuri executate de gruparile jihadiste pakistaneze si Al –
Qeada au indicat acelasi modus operandi letal.

Subsecțiunea III.3.2. Minorul – terorist suicidar
Abilitatea de a se amesteca sau a nu ridica suspiciuni in randul fortelor de securitate
permite atacatorilor sinucigasi sa se aproprie cat mai mult de tinta, astfel, procesul de formare
incepe cu selectarea adeptilor. De exemplu gruparea Tigrii de eliberar e din Tamil Eelam (LTTE)
utilizeaza fete care sunt putin susceptibile in a fi considerate suspecte, iar ISIS selecteaza adesea
indivizi care pot trece drept everei
De asemenea, gruparile teroriste din Afghanistan si Pakistan instruiesc copiii, atat baiet i
cat si fete, ca agenti operativi care sa poarte veste explozive si sa le detoneze in momente cheie.
Astfel, din punct de vedere operational, atacul suicidar produce consecinte directe, dar si un efect
propagandistic pozitiv pentru organizatii, stimuland recrutarea si chiar sporind sprijinul celor
care sustin aceeasi cauza.

Obiectivul stategic al unor organizatii teroriste a reprezentat aculturarea minorilor in
scopul cresterii acestora ca adevarati luptatori facand ca moartea sa fie un viitor ales.
Unul din factorii de atractie a minorilor fata de terorismul sicidar este martiriul. Tinerilor
li se citeaza pasaje din Coran ce sustin ca shahieed -ul va fi iertat de toate pacatele si va fi
casatorit cu 72 de fecioare in paradis, dar mai ales li se da posibi tatea de a admite 70 dintre
rudele sale in paradis. Saracia si lipsa de speranta pentru un viitor stralucit fac copiii sa vada
martiriul ca o cale spre fericirea eterna.
Motivatiile sociale, inerent, joaca un rol important in aragerea copiilor sa se alat ure
gruparilor teroriste, chiar si cu aprobarea familiei. Tinerii sunt invatati de la nastere ca
dobandirea si pastrarea onoarei sunt factori critici ai societatii, iar faptul ca acestia devin martiri
este interpretat ca un fapt eroic si motiv de sarbatoar e pentru familie si intreaga comunitate.
De asemenea , mintile tinere sunt mai susce ptibile la indictrinare cand membrii familiei
fac parte din grupare sau cand sunt orfani. Pentru copii identitatea de grup reprezinta un element
important in recrutarea lo r astfel ca tinerii cauta modele de viata din cadrul societatii in care sunt
integrati. De exemplu, facand parte din organizatia terorista, copiii invata idolatrizeze teroristii
sinucigasi ca figuri aspirationale.
Insa influentele societatii sau familiei nu sunt singurii factori de mediu care conduc la
sprijinirea activitatilor teroriste de catre minori. Experientele personale tragice care includ
pierderea unor persoane apropriate sau alte forme de suferinte conduc la refugierea in
radicalismul terorist in scop de razbunare.
Un procedeu de indoctrinare a minorilor intalnit in orientul mijlociu sunt scolile
religioase. In zonele cu o concent ratie riducata de scoli islamice (madrassas), familiile aleg acest
sistem de educatie in detrimentul celui national da torita beneficiilor de natura economica. Prima

10
etapa a pricesului o reprezinta separarea minorilor de familiile lor, fapt ce determna minorii sa
vada maiestrii drept noua lor autoritate parinteasca.
In majoritatea madrasselor, studentii nu au permisiunea de a privi la televizor sau de a citi
materilale recomandate de scoala. Drept urmare, tinerii nu pun la indoiala invataturile islamice
radicaliste prezentate, iar povestile privind fecioarele, paradisul, precum s i videoclipurile de
propaganda ofera valoare invataturilor.
Dimensiunea fizica redusa si a dezvoltarea cognitiva imatura foc copilul sau adolescentul
sunt mai usor de constrans in executarea atacurilor sinucigase.
In Pakistan fenomenul terorismului suicidar din randul copiilor a devenit vizibil la
mijlocul anilor 2000 cand fortele teroriste au atacat scolile religioase musulmane ( madrassas).
Transformarea copiilor in teroristi suicidar nu a reprezentat o tactica straina nici in Africa
subsahariana ca rezultat al rapirilor a mai mult de 200 de elev i nigerieni de catre gruparea
terorista Boko Haram in anul 2014.
In afara metodelor clasice de recrutare a minorilor, internetul a devenit unul dintre cele
mai importante instrumente pentru accesul la noi audiente, in special minori. Pentru a ajunge la
acest public tinta, Al -Qeda a utilizat diferite strategii in care retelele de socializare si internetul
au devenit metode de raticalizare. Astfel, unul dintre obiectivele importante strategice ale Al –
Qeda a reprezentat recrutarea copiilor de toate varstele, internetul devenind noua arma a
Jihadului.
Jihadistii pun la dispozitie informatii accesibile sub forma unor clipuri video
promotionale precum si forumuri online de discutie pentru cercetarea si planificarea tuturor
atacurilor teroriste. Un astfel de proc es permite auto -radicalizarea indivizilor interesati de
respectiva ideologie. Aceasta tendinta este tot mai des intalnita la copii, care sunt mai predispusi
sa fie in mod inconstient recrutati. Copiii care au adoptat idei fundamentale teroriste vor fi apti sa
exectute orice act in sprijinul scopului terorist la maturitate.
Al-Qaeda a elaborat in acest sens diferite stragii de radicalizare si recrutare a minorilor,
iar una dintre acestea este reprezentata de casa de productie "Birds of paradise" (Pasarile
paradisului). "Pasarile paradisului" reprezita noua strategie jihadista de indoctrinare a tineretului
intr-o modalitate profesionala mai prietenoasa pentru copii. Expresia se refera la convingerea
islamica a faptului ca daca copil moare inainte de a ajunge la pubertate, acesta va intra direct in
paradis ca martir devenind o pasare a cerului care va canta pentru martirii adulti. In materialele
video publicate minorilor, copiii sunt aratati ca adevarati ucigasi de soldati inamici, totul
executat in scop jihad ist.

Subsecțiunea III.3. 3. Femeia – terorist sinucidar

Atacurile femeilor terorist suicidar sunt mai efective decat cele ale barbatilor din varii motive. Din nevoia
de neasteptat organizatiile teroriste utilizeaza avantajele tactice de a utiliza adepti care nu se potrivesc profilului
conventional.
De la mijl ocul anului 1990 a fost aproape imposibil pentru barbatii palestinieni necasatoriti sub 40 de ani
sa aiba pasaport sa treaca granita spre Israel. Cu toate acestea femeile nu trezesc suspiciunea la fel ca barbatii si se
amesteca mai bine printre cetatenii i sraeli.
Atacurile teroriste executate de femeile sinucigase s -au dovedit mai de succes atunci cand autoarele au
fost integrate cu succes in acea comunitate.
Femeile isi leaga explozivul in jurul bazinului umflatura rezultata adesea da impresia unei sar cini in
ultimul stadiu facand ca fortele de securitate sa creada cs sunt viitoare mame inofensive. Atunci cand membrii
securitatii sau militarii au dubii in privinta acestor femei actiunile lor ofenseaza populatia, care vede actiunile lor ca
unele hartuito are si abuzive. Astfel actiunile preventive conduc la cresterea propagandei teroristilor care sub scuza
apararii onoarei femeilor lor lanseaza atacuri.

11
Femeile bombardiere sunt apte decat barbatii si si pot ucide in proportie mai mare datorita succesului cu
care se pot infiltra in publicul tinta. Abilitatea de infiltrare in spatii inchise in care se afla un public mare este o
nesitate pentru cresterea violentei atacului. O bomba ce explodeaza intr -un spatiu inchis elimina mai mult oxigen
care este consuma t de dispozitivul incediar din bomba.
In ceea ce priveste starea civila a femeilor atacator, acestea adesea sunt singure. In Iraq este tendinta deca
recruta femei singure fara copii deoarece gruparile nu doresc sa isi asume grija pentru viitorul copiil or. In
contradictoriu se gaseste exceptia si anume "Vaduvele negre" cecene.
De ce mai multe ori femeile sunt religioase. Promisiunile facute prin intermediul religiei tind sa se joace cu
sentimentele adeptelor.
Profilul femeilor terorist suicidar este ce l a unor femeu vulnerabile. In vederea recrutarii se are in vedere,
in primul rand, ca femeile sa aiba sentimente razbunatoare sau sa fi suferit pierderea unui membru de familie fie
din cauza confruntarii directe sau capturarii de asa -zisul inamic. Dintre femeile recrutate cele mai usor de
manipulat sunt cele cu un nivel scazut sau inexistent de educatie fapt des inalnit in multe sate din iraq in care
realitatea cotidiana a femeilor este inconjurata de nenumarate atacuri. Femeile singure destul de tinere, i n jur de 15 –
35 de ani, odata indoctrinate devin adevarate fanatice avand capscitatea de a se sinucide pentru indeplinirea
telurilor organizatiei.
Femeile jihadiste isi educa copiii sa lupte si sa moara in numele lui Allah modalitati in care o persoana
devine "shahid", martir. Dupa moartea sotului, femeia depinde de sprijinul comunitatii ne avand nicio sursa de
venit si devenine o povara. Sentimentul pierderii si razabunarii motiveaza femeile sa puna in practica acte de
terorism suicidar. Pe de alta parte s unt familiile care primesc despagubiri, fie sub forma banilor, fie cea a bunurilor.
Suma acestor plati este necesara pentru copiii pentru a avea un viitor in lipss celui pierdut.

CAPITOLUL IV
"COMBATEREA TERORISMULUI SUICIDAR"
Secțiunea IV.1.Reglementarea infracțiunilor de terorism în legislația românească

Constitutia Romaniei adoptata la 21 noiembrie 1991 stipuleaza in art.1, alin. faptul ca
Romania este stat national, suveran si independent, unitar și indivizibil garatand drepturile si
libertatile fundamentale, atribute asupra carora atenteaza in mod direct infractiunea de terorism.
"Siguranța națională” este definită în art. 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a
României, ca fiind „starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică
necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și
indivizibil, menținerii ordinii de drept precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor,
libertăților și îndatoririlor fundame ntale ale cetățenilor potrivit principiilor și normelor democratice
statornicite prin Constituție”.14
În România, infracțiunile de finanțare a actelor teroriste cad sub incidența Legii nr. 656/ 2002
republicată în 2012 p entru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor
măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.
Strategia națională de prevenire și combatere a terorismului actualizată și îmbunătățită
prin Legea nr. 535 privind prevenirea și combaterea terorismului adoptată de Parlamentul
României în anul 2004, definește terorismul ca fiind: „ansamblul de acțiuni și/sau amenințări
care prezintă pericol public și afectează securitatea națională având următoarele carac teristici:
sunt săvârșite premeditat de entități teroriste motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile
față de alte entități, împotriva cărora acționează prin modalități violente și/sau distructive; au ca

14 Art. 1. Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României , in vigoare de la 07 august 1991. Formă
aplicabilă de la 07 august 1991 până la 17 martie 2014, fiind înlocuită prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial,
Partea I nr. 190 din 18 martie 2014

12
scop realizarea unor obiective specifice, în principal de natură politică; vizează factori umani și/
sau materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau a oricărui alt
segment aparținând acestora; produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației c are
atrag atenția asupra scopurilor acestora”15
În baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului16, Serviciul
Român de Informații deține rolul de coordonator tehnic al Sistemului Național de Prevenire si
Combatere a Terorismului (S.N .P.C.T), atribuție exercitată prin intermediul Centrului de
Coordonare Operativă Antiteroristă (C.C.O.A).
Din cauza pozitiei geografice si politice strategice Romania este supusa amenintarilor
teroriste pe trei planuri principale si anume: ca membra a Ali antei Nord Atlanticului, ca tara
situata din punct de vedere geografic la granita cu zona musulmana nu la mare distanta de zona
caucaziana si orientul mijlociu, dar mai ales ca participanta directa la razboiul antiterorist in
cadrul coalitiei international e antiteroriste sub egida SUA. Având caracterul global al
amenintarilor teroriste implicarea organismelor si organizatiilor regionale si internationale cu
domeniu de activitate protectia si securitatea ( ONU, UE, OSCE, NATO) reprezinta o necesitate
alaturi de componenta militara a oricarui stat. Prin urmare, in Romania este indispensabila
colaborarea si cooperarea intre institutiile nationale si internationale care au ca artibutii
prevenirea si combaterea acestui pericol .

Secțiunea IV.2. Percepția Uniunii Europene cu privire la acțiunile teroriste

Prin Decizia -cadru nr. 2002/475/JAI, modificata prin Decizia -cadru nr. 2008/919/JAI, se
stabilesc obligatiile care revin statelor membre ale Uniunii Europene in privinta omogenitatii
legislative si introducerea de sanctiuni pentru infractiunile de terorism.
Astfel fiecare stat membru trebuie sa isi alinieze legilatiile la cerintele Uniunii Europene si sa ia
masurile necesare pentru garantarea faptului ca infractiunile teroriste sunt fie "pasibile de
sanctiuni penale efective, proportionale si disuasive, susceptibile sa conduca la extradare, fie sunt
susceptibile de pedepse privative de libertate mai severe decat in legislatia interna, in afara
cazurilor in care deja pedepsele prevazute su nt deja pedepsele maxime prevazute in legislatia
interna"17

15 Legea nr. 535 privind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1161 din 8
decembrie 2004
16 Legea nr. 535 privind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1161 din 8
decembrie 2004
17 Art. 5, alin. 1-2 DECIZIA -CADRU A CONSILIULUI din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului
(2002/475/J AI)

13
Secțiunea IV.3. Raporturi internaționale privind drepturile omului

Dreptul umanitar international interzice "actele sau amenintarile de violenta, al caror scop
principal este de a raspandi teroarea"18 precum si "actele de terorism"19 asupra „populatiei
civile ”20 care se bucura de protectie. Sunt interzise in egala masura ,in drepul umanitar
international, uciderea, tortura si excesele impotriva demnitatii umane a persoanelor care nu
participa sau nu mai participa la ostilitati .
In schimb, in conflictele armate internationale, combatantii se bucura de imunitate
juridica. In conflictele armate non -international, participare la ostilitati poate fi supusa legilor
penale, inclusiv pentru in fractiunile contra securitatii nationale si in cadrul legislatiei privind
combaterea terorismului.
In dreptul umanitar international se face distinctia dintre membrii combatanti ai unei forte
armate la un conflict armat international sau national, care au dreptul sa participe in mod direct la
ostilitati fata de civili, si membrii necombatanti ai fortelor armate care nu pot participa si nu pot
fi atacati in mod direct .
Totusi, Protocolul II aditional la Conventiile de la Geneva indeamna autoritatile aflate la
putere ca dupa incetarea ostilitatilor " sa acorde o amnistie cat mai larga posibila persoanelor
care au luat parte la conflictul armat sau celor care sunt lipsite de libertate, pentru motive legate
de conflictul armat"21
Ca urmare a utilizarii tot mai dese a minorului in conflicte armate, dar si in atacurile
teroriste s -a pus problema raspunderii penale. Copiii de ambele sexe au un rol tot mai activ in
conflictele de diferite feluri din intreaga lume actionand ca atacatori sinucigasi. Grupurile
teroris te recruteaza, adesea, fortat un numar cat mai mare de copii care sunt rapiti, fortati prin
amenintari sau cumparati de la traficanti, dar nu in ultimul rand copii care traiesc in saracie, cu
sau fara ingrijire parinteasca.
Dreptul umanitar international nu contine nicio dispozitie privitoare la raspunderea
penala a minorilor sau la tratementul acestora de catre sistemele interne de justitie. Insa,
indiferent de definitia adoptata, minorii recrutati pentru atentate sinucigase intra in domeniul de
protectie a copiilor, fiind pro tejati ca atare.
Conform Conventiei din 1989 privind protectia copilului, " prin copil se intelege orice
fiinta umana sub varsta de 18 ani"22 Minoritatea reprezinta un element important la nivelul
drepturilor si protectiei omului, la care copiii sunt indreptatiti in temeiul Conventiei. Conventia
privind protectia copilului are in vedere interesul superior al minorului ca preocupare primordiala
prevazand o protectie speciala copiilor aflati in difi cultate.
Adesea, multe din aceste dre pturi sunt incalcate prin participarea copiilor la conflicte
armate si activitati teroriste. Printre drepturile incalcate se includ dreptul la viata, nesepararii de
parintii, libertatea de expresie, de constiinta si religie, protectia impotriva discriminar ii,
exploatarii sexuale, precum si prevenirea traficului si vatamarii minorilor .

18 Art. 51, alin . 2, Protocolul I, Protocol aditional la Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia
victimelor conflictelor armate internationale
19 Art. 4, alin . 2, lit.d, Protocolul II, Protocol aditional la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international
20 Art.13, Protocolul II, Protocol aditi onal la C onventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia
victimelor conflictelor armate fara caracter international
21 Art 6, alin. 5, Protocolul II, Protocol aditional la Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia
victimelor conflictelor armate fara caracter international
22 Art 1 Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de A dunarea Generala a Organizatiei Natiun ilor Unite
la 20 noiembrie 1989; a doptata de Romania prin Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la
drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001).

14

Concluzii
Bibliografie