ȚII PRIVIND RAPORTAREA PERFORMANȚELOR FINANCIARE … 3 1.1 Situa țiile financiare – produs final al contabilită ții ………………………….. [619310]

CUPRINS

INTRODUCERE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………

1

CAP.1 CONSIDERA
ȚII PRIVIND RAPORTAREA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

…

3

1.1 Situa
țiile financiare
–

produs final al contabilită
ții

…………………………..
………………

3

1.2 Raportarea financiară a
performan
țelor din perspectiva referențialului contabil
interna
țional

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..

7

1.3 Cerin
țe cu privire la raportarea performanțelor financia
re potrivit reglementărilor
contabile na
ționale

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………….

1
1

1.4 Metode
și tehnici de control al performanțelor financiare

…………………………..
…

14

Cap. 2 PREZENTAREA SOCIETĂ
ȚII COMERCIALE CONPET S.A.

…………………………..

17

2.1

Constituirea, dezvoltarea
și obiectul de activitate al S.C. CONPET S.A.

……….

17

2.2

Aprecierea pozi
ției financiare și a performanțelor societății CONPETS.A.

…….

21

2.2.1

An
aliza pozi
ției financiare a societății CONPET S.A.

…………………………..
…

21

2.2.2

Aprecierea performan
țelor financiare ale S.C. CONPET S.A.

………………….

25

2.3 Evolu
ția acțiunilor CONPET S.A.

…………………………..
…………………………..
………….

27

CAP. 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTROLLING
–
UL
ȘI RAPORTAREA FINANCIARĂ
A PERFORMAN
ȚELOR FINANCIARE LA S.C. CONPET S.A.

…………………………..
………………….

29

3.1 Analiza performan
țelor financiare ale societății CONPET S.A.

………………………..

29

3.1.1 Controlling
–
ul performan
țelo
r financiare la S.C. CONPET S.A.

………………….

29

3.1.2 Analiza rentabilită
ții activității la S.C. CONPET S.A.

…………………………..
……

38

3.2 Analiza indicilor bursieri ai societă
ții CONPET S.A.

…………………………..
…………..

40

3.3 Impactul politicilor de raportare a performan
țelor asupra indicatorilor bursieri la
S.C. CONPET S.A.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………..

44

3.4 Previzionarea valorii medii a ac
țiunilor cu ajutorul programul Quantitative
management

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………..

47

CAP. 4 C
ONCLUZII
ȘI PROPUNERI

…………………………..
…………………………..
……………….

50

BIBLIOGRAFIE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………….

58

ANEXE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
….

61

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

4

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

1

INTRODUCERE

Lucrarea de
diserta
ț
ie intitulat
ă

Coordonate privind raportarea financiar
ă

a
performan
ț
elor: de la

interna
ț
ional la na
ț
ional

are drept scop prezentarea importan
ței și a
rolului
raport
ă
rii performan
ț
elor
în situa
țiile financiare în
impactul pe care aceste informa
ții le
au asupra utilizatorilor de informa
ții financiare
.

Rolul valorificării informa
țiilor contabile
este

de a ajuta utilizatorii acestor informa
ții
î
n
procesul de luare a deciziilor. Datorită numărului mare al utilizatorilor de informa
ție contabilă,
domeniul contabil este foarte strict reglementat
ș
i implicit
ș
i situatiile financiare.

Pentru
societ
ă
ț
ile cotate la burs
ă

o categorie important
ă

de utilizatori sunt in
ve
stitorii.

Obiectivul principal al lucr
ă
rii
este aprofundarea

at
â
t teoretic
ă

c
â
t
ș
i practic
ă

a
metodelor de raportare financiar
ă

a performa
n
ț
elor
ș
i
efectele

generate asupra utilizatorilor
informa
ț
iilor financiare.

Î
n atingerea obiectivelor lucr
ă
rii,
aceasta

este structurat
ă

î
n patru capitole astfel:

–

Cap. 1
Considera
ț
ii privin
d

raportarea performan
ț
elor financiare;

–

Cap. 2 Prezentarea societ
ă
ț
ii
comerciale CONPET S
.
A
.
;

–

Cap. 3 Studiu de caz privind controlling
–
ul
ș
i raportarea financiar
ă

a
performa
n
ț
elor financiare la SC CONPET S
.
A
.
;

–

Cap. 4

Concluzii
ș
i propuneri
.

Primul capitol al lucr
ă
rii

va trata reglement
ă
rile
contabile
la nivelul
situa
ț
iei
performan
ț
elor financiare

at
â
t din perspectiva interna
ț
ional
ă
, reprezentat
ă

de Standardele
interna
ț
ionale de raportare financiar
ă

ș
i de O
.
M
.
F
.
P
.

nr.
2844/2016
pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Interna
ționale de Raportare Fi
nanciară

c
â
t
ș
i din perspectiva na
ț
ional
ă
, reprezentat
ă

de O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014,
Reglementări
contabile privind situa
țiile financiare anuale individuale și situațiile financiare consolidate.

Tot
î
n acest capitol se v
or

prezenta

diferen
ț
ele
î
ntre cele
dou
ă

modele de raporate a
performan
ț
elor financiare
conform reglement
ă
rilor contabile na
ț
ionale
. Ultima parte a acestui
capitol

va
prezenta
principale
le metode
ș
i
instrumente de control al performan
ț
elor
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

2

În c
el de
–
al doielea capitol

al lucrării se
va
prezent
a societatea comercial
ă

CONPET
S
.
A
.
. Acest capitol va trata aspecte legate de constituirea, dezvoltarea
ș
i obiectul de activitate
al S
.
C
.

CONPET

S
.
A
.
, care va urm
ă
rii prezentarea
structurii ac
ț
ionariatului
, prezentarea
produselor fabricate
ș
i
comercializate, a pri
n
cipalilor parteneri de afaceri, c
â
t
ș
i date despre
modul de organizare al activit
ă
ț
ii
ș
i structura salaria
ț
ilor.

Î
n cea de
–
a doua parte se va aprecia pozi
ț
ia financiar
ă

ș
i performan
ț
ele societ
ă
ț
ii S
.
C
.

CONPET

S
.
A
.
, care
v
a fi structu
rat
ă

pe dou
ă

p
ă
r
ț
i, o parte care va analiza pozi
ț
ia financiar
ă

ș
i o
p
arte care va analiza performan
ț
ele societ
ă
ț
ii.

Iar ultima parte a acestui capitol va prezenta c
â
teva informa
ț
ii despre pia
ț
a de capital
ș
i
ac
ț
iunile societ
ă
ț
ii.

Cel de
–
al treielea
capitol

al lucrării

va cuprinde studiul de caz privind analiza
ș
i
interpretarea informa
ț
iilor financiare prezentate
î
n situa
ț
i
a

performan
ț
elor financiare

la S
.
C
.

CONPET

S
.
A
.
.

Primul paragraf

se va
î
mp
ă
r
ț
i
i

î
n dou
ă

p
ă
r
ț
i
,

o parte

va

prezenta instrumentul,
tablou
de bord utilizat
de

societatea CONPET S
.
A
.

ca instrument de control
ș
i
m
ă
surare al
performan
ț
elor

ș
i a doua parte care va prezenta analiza rentabilit
ă
ț
ii societ
ă
ț
ii
.

În continuare lucrarea

va urm
ă
rii analiza

principalilor indicatori bursieri ai
societ
ă
ț
ii
CONPET S
.
A
.
.

Cel de
–
al treielea paragraf
va analiza
impactul pe care
î
l are schimbarea metodei de
raportare financiar
ă

a performan
ț
elor, corelat cu varia
ț
ia pre
ț
ului ac
ț
iunilor
ș
i a numărului de
tranzac
ții realizate cu
ac
țiunile societății.

Urm
ă
torul paragraf

va avea drept obiectiv
previzionarea pre
ț
ului ac
ț
iunilor pentru luna
Ianuarie 2018 cu ajutorul programului informatic Q
ua
ntitative management
.

Ultimul capitol al lucr
ă
rii

va prezenta concluziile
ș
i propunerile care vor decurge din
interpretarea informa
ț
iilor ob
ț
inute din analiza care va fi efectuat
ă

la S
.
C
.

CONPET

S
.
A.
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

3

C
AP
.1
CONSIDERA
ȚII

PRIVIND RAPORTAREA
PERFORMAN
Ț
ELOR

FINANCIARE

1.1
Situa
țiile financiare
–

produs final al contabilită
ții

Produsul final al contabilită
ții
este

informa
ț
ia
financiar
ă

care este
furnizat
ă

u
tilizatorilor cu ajutorul situa
ț
iilor financiare.

Pe baza informa
ț
iei financiare se iau decizii de c
ă
tre diferi
ț
i
i

act
ori economici, fie ei
manageri,
ac
ț
ionari sau
investitori.

De
–
a lungul timpului au a
v
u
t loc

numeroase scandaluri economice, c
ele mai faimoase
scandaluri financiare au la baz
ă

mari companii multina
ț
ionale precum Enron, Tyco, Xerox
ș
i

Parmalat
.
1

Toate aceste scandaluri financia
re au fost generate de si
tua
ții
le financiare care
prezentau informa
ț
ii financiare
manipulate de c
ă
tre entit
ă
ț
ile economice pentru a atr
age
investitori sau pentru a scă
pa de datoriile fiscale datorate statului.

Manipularea situa
țiilor financiare și implicit a informaț
iei financiare

poate avea

efecte
devastatoare pentru econom
ie
,
d
ovada este marea criz
ă

economică din anii 30, generată

de
rapoarte financiare
care con
țineau informații
nereale care au manipulat investitorii
în

a
cump
ă
ra ac
ț
iuni la companii falimentare sau care nu aveau
profit
î
n realitate.

Pentru a combate aceste practici abuzive ale entit
ă
ț
ilor economice s
–
au constituit
organisme interna
ț
ionale de reglementare a activit
ă
ții economice a agenț
i
ilor economic
i
.

Organismul
la nivel european
care elaboreaz
ă

standarde de raportare financiar
ă

la
nivel interna
ț
ional este IASB, reprezent
â
nd Consiliul pentru Standarde

Interna
ț
ionale de
Contabilitate.

Scopul acestei organiza
ț
ii este s
ă

stabileasc
ă

cadrul de raportare pentru toate
entit
ă
ț
ile economice pentru a asig
ura transparen
ț
a informa
ț
iilor financiare.

Referen
țialului contabil internațional este reprezentat de standardele internaționale
de raportare financiară elaborate de IASB.

1

Low, M., Davey, H., Hooper, K.,
Accounting scandals, ethical dilemmas and educational challenges
,
Revista Elsevier, Nr. 19, 2008, p. 223
–
254.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

4

Documentul care reglementează con
ținutul situațiilor financiare este IAS 1,
Prezent
area situa
țiilor financiare.

Scopul situa
țiilor financiare este de a prezenta informații despre poziția financiară,
performan
ța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile pentru o gamă largă de
utilizatori în luarea deciziilor
economice.

Situa
ț
iile financiare au
ș
i scopul de a prezenta rezultatele managementului
î
n utilizarea
resurselor care i
–
au fost
î
ncredin
ț
ate. Pentru a
realiza acest obiectiv, situa
ț
iile financiare ofer
ă

informa
ț
ii despre activele, datoriile, veniturile
ș
i c
heltuielile, distribuirea de dividende
ș
i
fluxurile de trezorerie ale entit
ă
ț
ii.

Co
n
form IAS 1,

un set complet al situa
țiilor financiare este format din următoarele
documente:
2

a)

o situa
ție a poziției

financiare la finalul exerci
ț
iului financiar
;

b)

o situa
ție

a rezult
atului global aferentă exerci
ț
iului financiar
;

c)

o situa
ție a modificărilor în capitalurile proprii aferentă perioadei

de raportare
;

d)

o situa
ție a fluxurilor de trezorerie aferentă perioadei

de raportare
;

e)

note cuprinzând un rezumat al politicilor
contabile semnificative
și alte
informa
ții explicative
;

f)

informa
ț
ii comparative cu privire la perioada precedentă
aferentă

tuturor
pozi
ț
iilor prezentate
î
n sit
u
a
ț
iile financiare ale perioadei de raportare;

g)

o situa
ț
ie a pozi
ție
i financiare

aferent
ă

perioadei

anterioară în care o entitate
aplică o politică contabilă retroactiv sau atunci când reclasifică elementele
financiare în conformitate
cu
reglement
ă
rile aceluia
ș

standard.

Situa
ția poziției financiare

este documentul contabil de sinteză care prezintă
activele,
datoriile
și capitalurile proprii la un moment dat.

Situa
ția rezultatului global

prezintă toate elementele de venituri
și cheltuieli
recunoscute într
–
o perioadă:
3

2

IAS 1,
Prezentarea situa
țiilor financiare,
elaborat de IASB, actualizat 2013, accesat pe site
–
ul Eur Lex
,
http://eur
–
lex.europa.eu/legal
–
content/RO/TXT/?uri=celex%3A32008R1274
, la

data de 25.02.2018.

3

Bunea, S., Gârbină, M. M., Albu, N., Albu, C.N., Calu, D. A.,
Ilustarea cerin
țelor de informare ale
standardului IAS 1 Prezentarea situa
țiilor financiare partea I
,
Revista Contabilitatea expertiza
și auditul
afacerilor, Nr. 1 Ianuari
e, 2011, p. 43
–
51.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

5

–

într
–
o singură situa
ție a rezultatului global;

–

sau în două situa
ții contabile
distincte: o situa
ție a profitului sau pierderii și o
situa
ție care prezintă alte elemente ale rezultatului global.

Situa
ția modificărilor capitalurilor proprii

prezintă

varia
țiile și modificările pe care
capitalurile proprii ale entită
ții le înregistrează

pe durata exerci
țiului financiar.

4

Situa
ț
ia fluxurile de trezorerie

oferă utiliz
atorilor situa
țiilor financiare,

informa
ții
privind capacitatea entită
ții de a genera num
erar
și echivalente de numerar,

precum
și a
necesită
ților entității de a utiliza
fluxurile de trezorerie respective.

Notele explicative

prezintă informa
ții în cuvinte și cifre care ajută la în
ț
elegerea
și
interpretarea celorlalte situa
ții financiare.

Toate aceste situa
ț
ii au rolul de a transmite informa
ț
ia financiar
ă

tuturor utilizator
ilor
interesa
ț
i de aceasta.

Principalii utilizatori ai informa
țiilor contabile sunt: investitorii, conducerea ent
ită
ții,
salaria
ții, instituțiile

de credit, stat, partenerii de afaceri
și publicul larg.

5

Investitorii
î
nt
reprinderii sunt interesa
ți de
riscul inerent al tranzac
țiilor ș
i de
c
â
ș
t
igurile generate de investirea î
n societate.
6

C
onducerea entită
ții

are nevoie de informa
ț
ii pentru a
lua decizii asupra dezvoltă
rii
acesteia.

S
alaria
ții

manifestă

interes pentru
informa
țiile
privind stabilitatea
ș
i

profitabilitatea
î
ntreprinderii.

I
nstitu
țiile de credit

sunt interesate de informa
țiile care îi vor ajuta în determinarea
posibilită
ții de rambursare a împrumuturilor și dobâ
nzilor la termenele scadente.

S
tat
ul se axea
ză pe informa
ți
ile legate de
obliga
țiile entității la bugetul statului sau
bugetele locale.

4

Dragotă, V., Dragotă, M., Obreja, L.,
Țâțu, L., Ciobanu, A., Racșa, A.,
Abordări practice în finan
țele firmei
,
Ed. Irecson, Bucure
ști, 2005, p. 27
–
33.

5

Grupul de lucru Standarde
și reglementări contabile al CECCAR, coordonator Mihai R
istea,
Căutări
și
regăsiri în excesul de reglementări contabile. Nevoia de actualizare
și uniformitate partea II
, Revista
Contabilitatea expertiza
și auditul afacerilor, Nr. 1 Ianuarie, 2013, p. 9
–
15.

6

Cre
țoiu, G., Bucur, I.,
Contabilitate. Fundamentele
ș
i noul cadru juridic
, Ed. All Beck, Bucure
ști, 2004, p.
25
–
26.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

6

P
artenerii de afaceri
sunt interesa
ț
i de lichiditatea pe termen scurt

a
î
ntreprinderii care
le indică m
ă
sura î
n c
are societatea va fi capabil
ă

să

onoreze termenele d
e plată

ale
contractelor.

P
u
blicul larg

manifestă interes fa
ță de informaț
iile c
are dezv
ă
luie impactul activită
ții
entită
ții economice asupra comunității locale, a mediului înconjur
ă
tor
ș
i asupra mediului de
afaceri.

Utilitatea informa
țiilor financiare este
generată

de proprietatea acestora de a fi
relevante
și să reprezinte exact ceea ce își propun.

Referen
țialul contabil din Româ
nia
reprezentat de
O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014,
Reglementări contabile privind situa
țiile financiare anuale individuale și situațiile financiar
e
consolidate
,
stabile
ș
te
caracteristicile calitative fundamentale ale informa
țiilor financiare
publica
te în

situa
țiile financiare ca fiind
: relevan
ța și reprezentarea exactă.

Relevan
ța informațiilor reprezintă m
ă
sura în care acestea sus
țin utilizatorii î
n

adoptarea cele mai bune decizii.

7

Situa
țiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte

și cifre. Pentru a
fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să

fie completă, neutră

și fără

erori.
8

Descrierea completă este determinat
ă

de inclu
derea t
u
turor informa
țiilor necesare
utilizatorilor.

Descrierea neutră a informa
țiilor presupune faptul că aceasta nu suportă influențe în
selec
ția și prezentarea informațiilor.

Lipsa erorilor
î
nseamn
ă

că nu există omisiuni sau erori în descrierea fenomenelor
și
procesului utilizat în generarea informa
țiilor.

Totodat
ă

utilitatea informa
ț
iilor financiare este consolidat
ă

de cei patru amplificatori:
comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea
ș
i in
teli
gibili
tatea.

Proprietatea unei informa
ț
ii de a fi inteligibile reprezint
ă

m
ă
sura
î
n care aceasta este
u
ș
or de
î
n
ț
eles de c
ă
tre persoanele care de
ț
in un minim de cuno
ș
tiinte generale.

7

Feleagă, N., Malciu, L.,
Politici
și opțiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting
), Ed.
Economică, Bucure
ști, 2002, p. 27
–
42.

8

Socea, A.D.,
Managerial decision
–
making and financ
ial accounting information
, Revista Procedia
–
Social
and Behavioral Sciences, Nr. 58, 2012, p. 47
–
55.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

7

O consecin
ță semnificativă a calității informației de a fi comparabil
ă este ca entită
țile
să respecte principiile generale de raportare financiară.

Numeroase studii cercetează

leg
ă
tura dintre calitat
ea informa
ției contabile și
beneficiile aduse entită
ț
ilor.

Rezultatele acestor cercetă
rii
indică existen
ța unor corelații
puternice între calitatea
raportării financiare
și profitabilitatea, precum ș
i
fluxurile de numerar ale entită
ților listate la
Bursă
.
9

1.2

Raportarea financiar
ă

a performan
ț
elor din perspectiva referen
ț
ialului
contabil interna
ț
ional

Situa
ț
ia care reflect
ă
p
e
r
forman
ț
a fi
na
n
ciar
ă

a entit
ă
ții este situaț
i
a

rezu
ltatului global,
care cuprinde profitul

sau pierderea
ș
i alte elemente ale rezultatului global.

Conform IAS 1
,
Prezentarea situa
țiilor financiare

situa
ț
i
a rezultatului global trebuie să

prezinte urm
ă
toa
rele
elemente
:
10



veniturile
,
prezent
â
ndu
–
se separat veniturile din dob
â
nzi calculate utiliz
â
nd
metoda dob
â
nzii efective
;



c
â
știgurile și
pierderile care rezult
ă

din derecunoa
ș
te
rea activelor financiare

evaluate la costul amortizat;



costurile de finan
țare;



pierderile din dep
reciere
( in
cl
usiv relu
ă
rile de pierderi din depreciere sau de
c
â
ș
tiguri din depreciere);



partea
din profit sau pierdere aferentă

entită
ților asociate și asocierilor în
participa
ție, contabilizată prin metoda punerii în echivalență
;



cheltuielile cu impozitul;



o sumă unică cuprinzând totalul:



profitului sau pierderii post
–
impozit
are din activită
țile întrerupte;

9

Gajevszky, A.,
Evaluarea calită
ții raportării financiare: cazul României
, Revista Audit Financiar, Nr 121,
2015, p.3
–
14.

10

IAS 1,
Prezentarea situa
țiilor financiare,
elaborat de IASB, actualizat 2013, accesat pe site
–
ul Eur Lex
,
http://eur
–
lex.europa.eu/legal
–
content/RO/TXT/?uri=celex%3A32008R1274
, la

data de 25.02.2018.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

8



câ
știgului sau pierd
erii post
–
impozitare recunoscută

la evaluare la
valoarea justă minus costurile generate de vânzare sau d
e cedarea
activelor sau grupului (grupurilor) destinate cedării care constituie
activitatea întreruptă;



profitul sau pierderea;



fiecare componentă a altor elemente de rezultat global cl
asificate în func
ție de
natură;



partea celorlalte elemente ale rezult
atului global al entită
ților asociate și al
asocierilor în participa
ție contabilizată folosind metoda punerii în echivalență;



rezultatul global.

Elementele de venit
uri

și cheltuieli, inclusiv ajustările din reclasificare care nu sunt
recunoscute în profit
sau pierdere a
șa cum este impus sau permis de către a
lte IFRS
–
uri, sunt
recunoscute î
n alte elemente ale rezultatului global.

Alte elemente ale rezultatului global cuprind:
11



modificări ale surplusului din reevaluare;



câ
știguri și pierderi actuariale privind planurile de beneficii determinate de
beneficiile angaja
ților;



câ
știguri și pierderi care rezultă din conversia situațiilor financiare ale unei
opera
țiuni din străinătate;



câ
știguri sau pierderi din investiții în
instrumente de capitaluri proprii
desemnate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în
conformitate cu IFRS 9
Instrumente financiare
;



câ
știguri și pierderi din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru
vânzare;



partea
efectivă a câ
știgurilor și pierderilor aferente instrumentelor de acoperire
împotriva riscului din acoperirea împotriva riscului a
sociat fluxurilor de
trezorerie;

11

IAS 1,
Prezentarea situa
țiilor financiare,
elaborat de IASB, actualizat 2013, accesat pe site
–
ul Eur Lex
,
http://eur
–
lex.europa.eu/legal
–
content/RO/T
XT/?uri=celex%3A32008R1274
, la data de 25.02.2018.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

9



pentru anumite datorii desemnate ca fiind la valoarea justă prin profit sau
pierdere, cuantum
ul modificării valorii juste care poate fi atribuit modificărilor
riscului de credit al datoriei.

O entitate trebuie să prezinte valoarea impozitului pe profit aferent fiecărei
componente a altor elemente ale rezultatului global, inclusiv ajustări din recl
asificare, fie în
situa
ția profitului sau pierderii și altor elemente ale rezultatului global, fie în note.

O entitate poate prezenta componentele altor elemente ale rezultatului global fie:



nete de efectele fiscale aferente;



fie înainte de efectele fisca
le afere
nte
.

Dacă o entitate alege s
ă

prezinte componentele altor elemente ale rezultatului global
î
nainte de efectele fiscale, aceasta trebuie să repartizeze impozitul între elementele care ar
putea fi reclasificate ulterior în sec
țiunea de profit sau
pierdere
și elementele care nu pot fi
reclasificate ulterior în sec
țiunea de profit sau pierdere.
12

Profitul sau pierderea este format
ă

din totalul veniturilor din care se reduc cheltuielile,
mai pu
țin componentele altor elemente ale rezultatului global.

Re
zultat
u
l glo
bal total este format din situa
ț
ia profitului s
au a pierderii la care se
adaugă situa
ț
ia altor elemete ale rezultatului global.

Directiva nr. 34/2013 a Uniunii Europene clasific
ă

veniturile
și cheltuielile în:

–

venituri
și cheltuieli din exploat
are;

–

venituri
și cheltuieli financiare.

O entitate trebuie să recunoască toate elementele de venit
și cheltuială dintr
–
o
perioadă în profit sau pierdere cu excep
ția cazului în care un IFRS impune sau permite o altă
modalitate de recunoa
ștere.

Unele IFRS
–
uri specifică circumstan
țe în care entitatea recunoaște elemente speciale
în afara profitului sau pierderii din perioada
curentă.
IAS 8 men
ționează două asemenea
circumstan
țe: corectarea erorilor și efectul modificărilor politicilor contabile. A
lte IFRS
–
uri

impun sau permit excluderea altor elemente ale rezultatului global care corespund defini
ției
din
Cadrul general
a
l

veniturilor sau cheltuielilor ce vor fi excluse din profit sau pierdere.

12

****,
Regulamentul (CE) NR. 1126/2008 al comisie, de adoptare a anumitor standarde interna
ționale
de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 actualizat 2017, accesat pe site
–
ul E
ur Lex
,
http://eur
–
lex.europa.eu/legal
–
content/RO/TXT/?uri=celex%3A32008R1274
, la data de 25.02.2018.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

10

Atunci când elementele de venituri sau cheltuieli sunt
semnificative, o entitate trebuie
să prezinte separat natura
și valoarea lor.

Circumstan
țele care ar putea genera prezentarea separată a elementelor de venituri și
cheltuieli includ:

(a) reducerea valorii contabile a stocurilor până la valoarea netă realiz
abilă sau a
imobilizărilor corporale până la valoarea recupera
bilă,

ș
i
de asemenea,

reluări ale unor astfel
de reduceri;

(b) restructurarea activită
ților unei entități și reluarea oricăror provizioane pentru
costurile restructurării;

(c) cedări ale element
elor de imobilizări corporale;

(d) cedări ale investi
țiilor;

(e) activită
ți întrerupte;

(
f) solu
ționarea unor litigii;

(g) alte reluări ale provizioanelor.

Conform IAS 1 o entitate trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor recunoscute în
profit sau
pierdere utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destina
ția lor
în cadrul entită
ții.

O entitate care clasifică cheltuielile după destina
ție trebuie să prezinte informații
suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv
cheltuielile cu amortizarea
și cheltuielile cu
beneficiile angaja
ților.

Optarea pentru metoda destina
ției cheltuielilor sau pentru metoda naturii cheltuielilor
depinde atât de factori istorici, cât
și de cei aferenți sectorului de activitate, și de natura
entită
ții.

Ambele metode indică acele costuri care s
–
ar putea să varieze, direct sau indirect, în
func
ție de nivelul vânzărilor sau producției entității.

Deoarece fiecare metodă de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de entită
ți,
prezentul sta
ndard impune conducerii să aleagă prezentarea fiabilă
și mai relevantă.

Totu
și, deoarece informațiile asupra naturii cheltuielilor sunt utile la estimarea
viitoarelor fluxuri de trezorerie, se impune o prezentare suplimentară atunci când este
utilizată me
toda destina
ției cheltuielilor.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

11

1.3

Cerin
ț
e cu privire la raportarea performan
ț
elor financiare potrivit
reglement
ă
rilor contabile na
ț
ionale

Î
n urma unui lung proces de reformare a
contabilită
ții, mediul economic din România
este guvernat î
n prezent de O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 2844/2016
pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Standardele Intern
a
ționale de Raportare Financiară
, aplicabil
ă

societă
ților comerciale ale că
ror valori mobili
are sunt tranzac
ționate la bursă
, respectiv de
O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014
pe
ntru aprobarea Reglementărilor contabile privind situa
țiile
financiare anuale individuale

și situa
țiile financiare anuale consolidate
.

Un set complet al situa
țiilor financiare conform O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014

este
reprezentat de următoarele situa
ț
ii: bilan
ț,

contul de profit
și pierdere, situația modificărilor
capitalurilor proprii, situa
ția fluxurilor de trezorerie, note explicative la situațiile financiare
anuale.

În România numai entită
țile mijlocii și mari, împreună cu entitățile de interes public
sunt ob
ligate s
ă

întocmeasc
ă

setul complet al situa
țiilor financiare.

Contul de profit
și pierdere este documentul contabil de sinteză care oferă informații
care descriu performan
ța financiară a entității la sf
â
r
ș
itul exerci
ț
iului financiar cu ajutorul
conceptelo
r de venituri
și cheltuieli.
13

Întregul set de sit
ua
ții financiare ajută utilizatorii informațiilor financiare să determine
posibilitatea entită
ții de a se dezvolta și a aduce plus valoare pentru investitori.

Î
n Rom
â
nia societ
ă
ț
ile care aplic
ă

O
.
M
.
F
.
P
.

nr
.

2844/2016 sunt obligate s
ă

î
ntocmeasc
ă

contul de profit
ș
i pierdere
î
n timp ce societ
ă
ț
ile care aplic
ă

O
.
M
.
F
.
P
.

nr.
1802/2014 sunt obligate s
ă

î
ntocmeasc
ă

fie un cont de profit
ș
i pierdere prescurtat fie un
cont de profit
ș
i pierdere.

Stabilirea tipul
ui

de situa
ț
ie de profit
ș
i pierdere care trebuie
î
ntocmit
ă

se face
î
n
func
ț
ie de m
ă
rimea societ
ă
ț
ii.

În func
ție de mă
rime

entită
ț
ile sunt clasificate conform
O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014

î
n trei
grupe: microentită
ți, entități mici, entități mijlocii și mari.
14

13

Ialomi
țeanu, G.,
Contabilitatea financiară
, Ed. Infomarket, Bra
șov,
2004, p. 175
–
190.

14

Gughea, M.,
Întocmirea
și depunerea raportărilor contabile la 30 Iunie
2016 ale
operatorilor economici
la unită
țile teritoriale ale ministerului finanțelor publice
–
aspecte
, Revista Ministerului Finan
țelor Publice, nr. 6,
2016, p.3
–
7.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

12

Microentită
țile sunt entitățile care,

la data bilan
țului, nu depășesc limitele a cel puțin
două

dintre următoarele trei criteri
i
:

a) totalul activelor: 350
.

000 EUR;

b) cifra de afaceri n
etă: 700.
000 EUR;

c) număr
ul mediu de salaria
ți în cursul exercițiului financiar:10.

Entită
țile mici sunt cele care,

la data bilan
țului,

nu se încadrează

în categoria
microentită
ților

și care nu depășesc limitele a cel pu
țin două

dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4
.
000
.
000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 8
.
000
.
000 EUR;

c) numărul mediu de salaria
ți în cursul exercițiului financiar: 50.

Entită
țile mijlocii

și mari sunt

cele care, la data bilan
țului,

depășesc
limitele a cel pu
țin
două

dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4
.
000
.
000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 8
.
000
.
000 EUR;

c) numărul mediu de salaria
ți în cursul exercițiului financiar: 50.

Societă
țile microentități și entități mici sunt obligate la întocmirea unui cont de profit
ș
i pierdere prescurtat, în timp ce entită
țile mijlocii și mari sunt obligate la întocmirea contului
de profit
și pierdere.

Formatul contului de profit
ș
i pierdere
pr
escurtat

este urm
ă
torul:
15



cifra de afaceri net
ă
;



alte venituri;



cheltuieli cu materiile prime
ș
i materiale consumabile;



cheltuieli cu personalul;



ajust
ă
ri de valoare;



alte cheltuieli;



impozitul pe profit;



p
rofitul sau pierderea exerci
ț
iului financiar.

Prin

adoptarea O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1802/2014, reglementările contabile na
ționale s
–
au
armonizat cu Directiva nr. 34/2013 a Uniunii Europene clasificând veniturile
și cheltuielile în:

15

****,
OMFP nr. 1802/2014,
Reglementări contabile privind situa
țiile financiare anuale individuale și
situa
țiile financiare consolidate.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

13

–

venituri
și cheltuieli din exploatare;

–

venituri
și cheltuieli financiare.

O prim
ă

de
osebire
î
ntre contul de profit
ș
i piedere simplificat
ș
i cel complet este faptul
c
ă

elementele prezentate
î
n acesta din urm
ă

sunt
î
mp
ă
r
ț
ite
î
n cele dou
ă

categorii de activit
ă
ț
i
:
exploatare
ș
i financiare.

Contul de profit
ș
i pierdere complet include
î
n plus

fa
ț
ă

de contul de profit
ș
i pierdere
simplificat

o pozi
ț
ie care reflect
ă

varia
ț
ia stocurilor de produse finite
ș
i a produc
ț
iei
î
n curs de
execu
ț
ie
ș
i
pozi
ț
ia referitoare la
produc
ț
ia realizat
ă

de entitate pentru scopurile sal
e

proprii
ș
i
capitalizat
ă
.

În
România societă
ț
ile sunt obligate la
î
ntocmirea contului de profit
ș
i p
ierdere
î
n
format list
ă
, utilizâ
nd clasificarea dup
ă

natura elementelor de venituri
ș
i cheltuieli.

Normele interna
ț
ionale de contabilitate reprezentate de IAS 1 nu stabilesc formatul
si
tua
ț
iei
performan
țelor

financiare ci doar ofer
ă

o list
ă

a elementelor care sunt obligatorii de
prezentat
, s
p
re deosebire de normele
na
ț
ionale

care

stabilesc clar
elementele pe care
situa
țiile financiare le prezintă

prin
standardizarea
formatului sit
u
a
ț
iilor financiare
.

O diferen
ț
ă

major
ă

la nivelul contului de profit
ș
i pierdere
î
ntre cele dou
ă

sisteme de
contabilitate este existen
ț
a la nivel interna
ț
ional a altor elemente ale rezultatului global
ș
i
prezentarea
î
n situa
ț
ia performa
ț
elor financiare.

Fie
c
ă

se nume
ș
te situa
ț
ia performan
ț
elor financiare, situa
ț
ia rezultatului global sau
contul de profit
ș
i pierdere aceasta ne ofer
ă

informa
ț
ii cu privire la beneficiile rezultate din
activitatea realizat
ă

de c
ă
tre entitatea economic
ă
.

Pentru a asigura
activitatea viitoare a companiei
,

managementul trebuie s
ă

asigure
existen
ț
a unui minim de resurse, iar pentru ca s
ă

poat
ă

face acest lucru are nevoie s
ă

controleze
ș
i previzioneze elemente
le

care sunt prezentate
î
n contul de profit
ș
i pi
erdere
precum cifra

de afaceri,

cheltuielile de exploatare.

Din acest
ă

necesitate s
–
au dezvoltat tehnici
ș
i procedee de control al performan
ț
elor
care pot ghida managementul entit
ă
ț
ii
î
n luarea celor mai bune decizii
î
n func
ț
ie de obiectivele
companiei.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

14

1.
4

Metode
ș
i
tehnici de control al performan
ț
elor

financiare

Dimensiunea pe care termenul performan
ț
ă a luat
–
o prin utilizarea acestuia în toate
domeniile economicului a determin
at conturarea unui nou concept,

și anume,

cel de
management al performan
ț
ei
,

concept care
presupune abordarea performan
ț
ei
ca fiind
preocuparea centrală a

managementului entită
ț
ii economice.

Toate entită
ț
ile
pretind performan
ț
ă,

în acest

context managementul
performan
ț
ei a
devenit un instrument nu doar util dar și indispensabil

deoarece este n
ecesar ca
aceasta

să
nu fie doar urmărită,

ci
și gestionată,

neputându
–
se vorbi

de performa
n
ț
ă fără un
management adecvat,

iar în acest context evaluarea
acesteia

este un

element cheie pentru
managementul performan
ț
ei.
16

Pentru ca managementul s
ă

poat
ă

controla performan
ț
ele economice ale entit
ă
ț
ii
acesta a fost nevoit s
ă

g
ă
seasc
ă

metode
ș
i tehnici care s
ă

faciliteze acest proces.

Principalele metode
m
ă
surare
ș
i
control al performan
ț
elor sunt
balance scorecard

ș
i

tabloul de bord
.

Balanced Scorecard este pur
ș
i simplu un raport concis caracterizat printr
–
un set de
m
ă
suri ce au leg
ă
tur
ă

cu performan
ț
a unei organiza
ț
ii. Prin asocierea fiec
ă
rei m
ă
suri cu una
sau mai multe

valori probabile,

planificate,

managerii organiza
ț
iei pot fi ale
rta
ț
i atunci c
â
nd
performan
ț
a business
–
ului nu reu
ș
e
ș
te s
ă

le
î
ndeplineasc
ă

a
ș
tept
ă
rile.
17

În cadrul
Balanced Scorecard
–
ului,

aten
ț
ia managerilor este îndr
eptată către indicatorii
non
–
fi
nanciari cu rol de evaluare a gradului de satisfacere a clie
n
ț
ilor,

a
angaja
ț
ilor,

durata
proceselor și a calită
ț
ii rezult
atelor.

Indicatorii respectivi,

numi
ț
i în rândul spec
ialiștilor indicatori timpurii,

a
jută și înlesn
esc
anticiparea perf
orman
ț
ei financiare viitoare a

fi
rmei,

pentru că numai cu o echipă motiv
ată,

ce
ac
ț
i
onează conform unor procese efi
ciente,

orientate către client,

pe o pia
ț
ă cu
consumatori
satisfăcu
ț
i,

oferind produse performan
te realizate în condi
ț
ii de efi
cien
ț
ă economică se poate
realiza dezvoltare
a durabilă în condi
ț
ii de profi
tabilitate.

16

Pintea, M.
Abordari financiare
și non
–
financiare privind cre
șterea performanțelor entităților
economice
, Teza de do
ctorat, 2011, pag.16.

17

Ștefănescu, D., Silivestru, M.,
Balanced Scorecard
–

instrument de planificare strategic
, Revista
Romanian Statistical Review, nr. 2, 2012.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

15

Balanced S
corecardul

definește se
tul de obiective și activită
ț
i,

precum și liniile
directoare care vor diferen
ț
ia o companie de competitorii săi și va crea valoare pentru clien
ț
i și
ac
ț
ionari pe termen lung
–

rezultatele.

Obiectivele
ș
i indicatorii de performan
ț
ă din cadrul
Balanced Scorecardului

sunt
grupa
ț
i în
patru

perspective, legate prin rela
ț
ii de tip ca
uză
–
efect:

perspectiva financiară;
perpectiva clien
ț
i; perspectiva procese interne
și p
erspectiva personal și inovare.

Astfel prin acest
ă

metod
ă

management
ul entit
ă
ț
ii poate determina gradul de realizare
a obiectivelor strategice prin analiza indicatorilor stabili
ț
i pentru fiecare obiectiv.

Î
n contrast cu Balance scorecard
–
ul care reprezint
ă

o metod
ă

de control al
performan
ț
elor pe termen lung,

tabloul de bo
rd este un intrument de m
ăsurare

ș
i control al
performan
ț
ei pe termen scurt.

Tabloul de bord este un instrument de ac
ț
iune pe termen scurt ce cuprinde un num
ă
r
limitat de indicatori lega
ț
i de deciziile importante
ș
i de obiectivele
î
ntreprinderii av
â
nd ca
scop
eviden
ț
iere
a

diferen
ț
elor din
tre previzionat

ș
i realizat.
18

N. Mourlot identific
ă

urm
ă
toarele categorii de indicatori

ai tabloului de bord:
19



indicatori financiari: trezoreria, nevoia de rulment, nivelul
î
ndato
ră
rii;



indicatori de activitate: cifra de a
faceri, indicatori de m
ă
surare a
costurilor;



indicatori de rentabilitate;



indicatori specifici.

Astfel tabloul de bord permite conducerii s
ă

efectueze
î
ntr
–
un timp scurt,

o analiz
ă
complet
ă

a derul
ă
rii activit
ă
ț
ilor conduse, facilit
â
nd adoptarea unor
decizii eficiente.

Î
n vederea evalu
ă
rii performan
ț
elor
,

managem
en
tul are nevoie de o baz
ă

de
compara
ț
ie a rezultatelor dorite cu cele ob
ț
inute,

astfel a ap
ă
rut necesitatea buget
ă
rii
resurselor
ș
i a rezultatelor entit
ă
ț
ii economice.

Bugetul reprezint
ă

un plan anual fundamentat
î
n baza unor realiz
ă
ri,

estim
ă
ri,

premise
ș
i proiec
ț
i
i ale strategiei de dezvoltare,

av
â
nd ca finalitate situa
ț
ia contului de

profit
ș
i
pierdere. Ca urmare bugetul vizeaz
ă

toate element
e
le care concur
ă

la realizarea de

venituri

18

Chirila, E.,
Tabloul de bord de gestiune instrument managerial în activitatea de
construc
ții
, Arhiva
U
niversită
ții de științe economice Oradea, 2005, p. 410
–
413.

19

Albu, N.,
Instrumente de management al performan
ței, vol. II
, Ed. Economică, Bucure
ști, p.106.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

16

ș
i/sau cheltuieli,
î
ntocmindu
–
se la nivel de fabric
ă
,

î
n general la nivelul entit
ă
ț
ii la

care se
î
ntocmesc balan
ț
e contabile.
20

Esen
ța bugetării este dezvoltarea planurilor de producție financiare
,
activită
țile
companiei, diviziile acesteia mergând de la

obiectivele
actuale
și strategice de funcționare, de
a controla punerea în aplicare a acestor planuri
și de a corect
a

abaterile
de la parametri. În
aspectul

informa
țiilor
,

bugetul
reprezintă sistemul care integrează rezultatele proceselor de
planificare,
contabilizare, contro
l

și analiza indicatorilor de cost al activității companiei
.
21

Procesul de bugetare
porne
ș
te de la
o
biectivele
ș
i strategiile top managementului.

Principalele obiective ale buget
ă
rii

sunt:
22



s
ă

ajute la
planificarea anual
ă

a opera
ț
iunilor;



s
ă coordoneze activită
țile di
feritelor păr
ți ale organizației
;



comunicarea

planurilor c
ă
tre managerii
diverselor centre de
responsabilitate;



s
ă

motiv
eze

managerii să depună eforturi pentru a ati
nge obiectivele
organiza
ționale;



s
ă

controleze activitatea;



s
ă

evalu
e
ze performan
ț
a managerilor.

Cu ajutorul acestor instrumente

managementul

companiei

poate previziona,

decide
ș
i
controla activitatea
ș
i performan
ț
ele enti
tă
ț
ii economice.

În capitolul următor al lucrării se va prezenta
societatea comercială CONPET S
.
A
.
.

20

Drury, C.,
Cost and management

accounting
, ed. A VI
–
a, Ed. Thomson Learning,

2006, 425
–
430.

21

Bocharov, V.V.,
Financial planning and budgeting
, St. Petersburg: Publishing house of St.Petersburg
University, 2013.

22

Yang, Qi., The
impact of the budgeting process on performance in small and medium
–
sized firms in
China
, Print Partners

Ipskamp, Enschede, 2010, p. 24.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

17

Cap. 2
PREZENTAREA SOCIETĂ
ȚII COMERCIALE CONPET S.A.

2.1

Constituirea,

dezvoltarea
și obiectul de activitate al S.C. C
ONPET
S
.
A
.

S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului Na
ț
i
onal de Transport al
ț
i
țeiului,

a
șa cum
este definit și reglementat de Legea nr. 238 din 7

iunie 2004
–

Legea petrolului,

și de
Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin H.G. nr. 2075/2004.

Datele de identificare

ale S.C. C
ONPET

S.A.

sunt:



Numele în
treg: S.C. CONPET S.A.



Adresa: Str. Anul 1848, nr. 1
–
3, Ploiești, jud. Prahova



Telefon: +4 0244 401 360



Fax: +4 0244 516 451



Cod fiscal: 1350020



Număr de înmatriculare: J29/6/1991



Obiect activitate: „Transporturi prin conducte”



Adresa Internet:
www.conpet.ro



E
–
mail:
conpet@conpet.ro

CONPET este operatorul Sistemului Na
ț
i
onal de Transport al
ț
i
ț
eiului,

așa cum este
definit și reglementat de Legea nr. 238 din 7

iunie 2004
–

Legea petrolului,

și de Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului
aprobate prin HG nr. 2075/2004.

Conform

Prevederilor Legii Petrolului,

exploatarea Sistemului Na
ț
ional de Transport al
ț
i
ț
eiului este
supusă reglementărilor Agen
ț
iei Na
ț
ionale
pentru Resurse Mine
rale (ANRM),

autoritatea
competentă care reprezintă interesele
s
tatului în domeniul resurselor de petrol.

Prin H.G.

nr.

793/2002 s
–
a aprobat acordul petrolier de concesiune a activită
ț
ii de
exploatare a Sistemului Na
ț
i
onal de Transport al
ț
i
ț
eiului,

gazolinei,

condensatului și etanului,
inclusiv a conductelor

magistrale și a instala
ț
iilor,

echipamentelor și do
tărilor anexe,

aferente
sistemului,

încheiat între Agen
ț
ia Na
ț
ională pentru Resurse Minerale,

în calitate de concedent,

și

S.
C. CONPET S.A.,

î
n calitate de concesionar.

CONPET func
ț
ion
ează ca o societate pe ac
ț
iuni,

conform Legii nr. 31/1990 privind
soci
etă
ț
ile comerciale,

republicată,

și modificată

ulterior prin Legea
nr.
441/ 2006,

fii
nd o

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

18

societate de
ț
inută public,

conform terminologiei
prevăzute în Legea nr. 297/ 2004 privind
pia
ț
a de capital, fiind înregistrată la Comisia Na
ț
ională a Valorilor Mobiliare
–
Oficiul pentru
Eviden
ț
a Valorilor Mobiliare (certificat d
e înregistrare nr. 7227/ 1997).

Cu o existen
ț
ă sub diverse denumiri și forme
or
ganizatorice de peste un secol,

CONPET operează Sistemul Na
ț
ional de Tra
nsport al
ț
Ți
ț
eiului, Gazolinei,

Etanului și
Condensatului prin Conducte.

CONPET este constituită în baza H.G. 1213/20.11.1990 privind înfiin
ț
area de societă
ț
i
come
rciale pe ac
ț
iuni
în industrie,

în temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unită
ț
ilor
economice de stat ca regii autonome și societă
ț
i comerciale,

prin preluarea întregului activ și
pasiv al fostei Întreprinderi de Transport
Ț
ț
i
ț
ei prin Conducte (I.T.T.C.).

Din
Fig
.

2
.1

Etape imp
ortante în istoria CONPET S.A.,

se observă că bazele activită
ț
ii de
transport
ț
i
ț
ei prin conducte au fost
puse în anul 1900,

odată cu construirea primei conducte
de transport
ț
i
ț
ei ce legă zo
na Buștenari de gara CF Băicoi,

din jude
ț
ul Prahov
a.

În același an a fost înfiin
ț
ată societate
a anonimă „Conductul Na
ț
ional”,

cu sediul în
Ploiești,

considerată de istorici drept strămoșul actualei companii CONPET.

Fig
.

2
.1

Etape importante în istoria CONPET S.A.

CONPET prestează servicii de

transport pentru clien
ț
ii săi,

atât prin Sistemul Na
ț
i
onal
de Transport al
ț
i
ț
eiului,

concesionat în baza aco
rdului petrolier de concesiune,

cât și pe calea

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

19

ferată, de la rampe
le de încărcare la beneficiari,

pentru zonele petroliere care nu sunt
racordate

la conductele magistrale de transport.

Sistemul Na
ț
ional de Transport al
ț
i
ț
eiului reprezintă ansamblul conductelor
magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de
exploatare sau a celui provenit din import și dirija
rea

lui de la punctele de predare,

de

către
producători/importatori,

la unită
ț
ile de prelucrare,

prin sta
ț
iile de pompare,

rampele de
încărcare
–

descărcare pe calea ferată, pre
cum și prin toate instala
ț
iile,

echipamentele și
dotările aferente acestora.

Co
ncesionarul Sistemului Na
ț
ional de Transport al
ț
i
ț
eiului are calitatea de
transportator c
omun și obliga
ț
ia de a asigura,

potrivit prevederilor legale,

accesul liber la
capacit
atea disponibilă a sistemului,

tuturor solicitan
ț
ilor,

persoane juridice
autorizate,

în
condi
ț
ii egale,

în mod ne
discriminatoriu și transparent.

Sistemul Na
ț
ional de Transport al petrolului concesionat de CONPET apar
ț
ine
domeniului public al Statului Român și este constituit din următoarele subsisteme:



subsistemul de transport

al
ț
i
ț
eiului din import
–

capacitate de transport de
aproximativ 20,2 milioane tone/an;



subsistemul de transport al
ț
i
ț
eiului intern
–

capacitate de transport de
aproximativ 6,9 milioane tone/an;



subsistemul de transport al gazolinei și etanului
–

capacitate de transport de
aproximativ 0,23 milioane tone/an pentru gazolină și aproximativ 0,1 milioane
tone/an pentru etan;

Începân
d cu data de 5 septembrie 2013,

ac
ț
iunile emise de CONPET se
tranzac
ț
ionează pe pia
ț
a reglementată administrat
ă de Bursa de

Valori București,

sectorul
Titluri de Capital,

categoria I,

sub simbolul "COTE".

Obiectul de activitate al S.C. CONPET S.A. are codul CAEN 4950
–

Transporturi prin
conducte. Această clas
ă

include:



activitatea de transport a gazelor, lichidelor, apei, nă
molurilor (slamului) și al altor
mărfuri prin conducte;



activitatea sta
ț
iilor de pompare;

Această clasă exclude:

activită
ț
ile de distribu
ț
ie a gazului natural sau fabricat, a apei
sau aburului, 3522, 3530, 3600
–
transportul apei, lichidelor.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

20

Societatea are un capital social subscris și vărsat
în valoare de 28.569.842,4 lei,

împăr
ț
it în 8.657.528 ac
ț
iuni nominative cu valoarea nominală de 3,3 lei fiecare.

L
a data de referin
ț
ă
31.12.2017
,

principalii ac
ț
i
onari ai companiei conform
Fig.

2
.2

Structura ac
ț
ionariatului,

sunt:

Fig.

2
.2

Structura ac
ționariatului

Organizare societă
ții CONPET este evidențiată în organigramă care se regăște în
Anexa 1 Organigrama CONPET, aceasta fiind de

tip piramidal
și specifică unei structuri
organizatorice de tip ierarhic
–
func
țional.

Atribu
ț
iile fiec
ă
rui compartiment sunt stabilite p
rin Regulamentul de Organizare
și
Func
ț
ionare al so
ci
e
tă
ț
ii.

C
ONPET

prestează

ser
vicii de transport pentru clien
ții săi,

prin Sistemul Na
ț
io
nal de
Transport al petrolului,

ș
i pe cale ferată,

de la rampele de înc
ă
rcare la beneficiari,

pentru
zonele petroliere care nu sunt racordate la conductele magistrale de transport.

Beneficiarii serviciilor de tra
n
sport sunt:



OMV
–
Petrom
S.A. pentru transportul
țițeiului din țara ș
i der
ivate petroliere prin
conducte
și pe calea ferată
;



Petrotel
–
Lukoil S.A. pentru transportul
țiț
eiului din import prin conducte;



Rompetrol Ra
finare S.A. pentru transportul
țiț
eiului din import prin conducte.

Î
n anul 2017 societatea a
prestat servicii de tra
n
sportat
țiței,

gazolina
și condensat
pentru trei clien
ți care deț
in
peste 99% din cifra de afaceri.

Ponderea fiec
ă
ruia dintre cei trei
clie
n
ți se prezintă

astfel:



OMV
–
Petrom S.A. 80,60%;

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

21



Petrotel
–
Lukoil S.A.

18,44%;



Rompetrol Rafinare S.A. 0,15%.

Societatea C
ONPET

S
.
A
.

de
ține o poziț
ie de monopol pe pia
ța transporturilor de țiței
prin conducte,

neav
â
nd astfel concuren
ți î
n domeniul s
ă
u de acti
vitate.

Contractarea servi
ciilor de trasport se realizează î
n
baza unui contr
act cadru aprobat
de c
ă
tre Agen
ția Națională pentru Resurse Minerale,

t
arifele de transport

practicate fiind
reglementate
și aprobate de că
tre aceea
ș
i autoritate.

Serviciile de tra
n
sport pr
estate de societate se adresează unui num
ă
r redus de

poten
țiali beneficiari,

deoarece volumul acestora este în str
â
nsă dependen
ță cu politica
comercială aplicată

de ben
eficiarii serviciilor prestate.

O situa
ție de dependență

semnificativă se î
nreg
istrează î
n raport cu beneficiarul
O
.
M
.
V
.

Petrom care este p
rincip
alul client pentru transportul
țițeiului din producția internă ș
i
unicul clien
t pentru transportul gazolinei
ș
i condesatului.

Num
ă
rul angaja
ț
ilor

la data de 31 decembrie 2017 a fost de 1
.
71
1
.

Pe
rsonalul cu func
ții de conducere reprezintă 5% din
numarul total al angaja
ților,

iar
personalul de execu
ț
ie 95%.

2.2

Aprecierea pozi
ției financiare și a performanțelor societății
C
ONPET
S
.
A
.

2.2.1

Analiza
pozi
ț
iei financiare a societă
ț
ii C
ONPET

S
.
A
.

Bilan
țul

este situa
ția financiară care este format
ă

din

două sec
țiuni de informații,

prima sec
țiune conține activele care reprezintă valoril
e pe care le de
ține societatea,

iar cea
de
–
a doua sec
țiune conține datoriile și capitalurile proprii care reprezintă valorile pe care

le
datorează societatea.

Din moment
c
e
sec
țiunile sunt egale,

bilan
țul surprinde valoarea
activelor unei societă
ții și drepturile asupra acelor active.
23

În cele ce urmează,

se vor prezenta sintetic principalele informa
ții publicate de S.C.
C
ONPET

S.A. în documentul bilan
ț întocmit în perioada 201
5
–
201
7
.

23

****,
Financial Statement Analysis 101: Balance Sheet
, Magazine Managing Credit, Receivables &
Collections, September 2010, p. 13
–
15.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

22

Tabel 2.
1

Principalii indicatori bilan
țieri la S.C. CONPET S.A.
–
lei

Indicatori

2015

2016

2017

I. Active imobilizate

401.855.814

406.097.040

410.682.534

1. Imobilizări
necorporale

2.851.500

1.971.202

1.462.672

2. Imobilizări corporale

398.698.454

403.468.873

407.275.686

3. Imobilizări financiare

305.860

656.965

973.782

4. Crean
ț
e p
rivind
imp
ozitul

pe profit
am
â
nat

0

0

970.394

II. Active circulante

433.925.626

458.811.630

338.090.936

1. Stocuri

8.189.161

8.548.131

9.024.205

2. Crean
țe

42.204.216

42.356.060

46.753.071

3. Investi
ț
ii pe termen scurt

256.149.012

163.053.678

70.623.518

4. Casa
și conturi la bănci

124.120.816

244.598.286

209.847.265

5. Active
de
ținute în vederea vânză
rii

3.031.187

0

0

6. Cheltuieli î
n avans

231.234

255.475

1.842.877

Active totale

835.781.440

864.908.670

748.773.470

Total Datorii, din care:

69.960.072

67.712.057

89.047.050

1. Datorii
curente

65.430.878

62.498.150

76.229.389

2. Datorii
necurente

4.529.194

5.213.907

12.817.661

III. Capital
și rezerve

764.522.080

795.712.631

658.399.874

1. Capital social

28.569.842

28.569.842

28.569.842

2. Rezerve din re
evaluare

93.603.955

32.957.666

31.016.763

3. Rezerve

506.832.899

541.952.669

484.214.426

4. Rezultatul reportat

72.316.398

122.395.850

40.211.069

5. Rezultatul exerci
țiului financiar

63.198.986

71.546.604

74.387.774

6. Repartizare din profit

0

–
1.710.000

0

Sursa
:

Bilan
țul S.C. CONPET S.A. întocmit în perioada 2015
–
2017.

Studiind tabelul 2.
1

se
remarcă tendin
ța de creș
tere

a activelor imobilizate

pe perioada
analizată.

Se poate vedea că activele imobi
lizate au crescut cu 1,06

% în anul 2016 fa
ță de anul
precedent datorită
cre
ș
terii
valorii imobilizărilor
corporale cu 1,20%
ș
i
a
imobilizărilor
financiare cu 114,79%
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

23

În 2015 imobilizările necorporale reprezintă
0,71

% din totalul activelo
r imobilizate iar
în anul 2016,

imobiliz
ări
le necorporale reprezentau 0,49

%
datorit
ă

scă
derii

valo
r
ii

acestora cu
30,87

% în anul 2016 fa
ță de anul 2015.

În anul 2017 se observă cre
ș
terea

activelor imobilizate cu
1,13
% fa
ță de anul anterior
care este determinat
ă

de cre
ș
terea imobiliz
ă
rilor
financiare cu 48,22%

ș
i a imobiliz
ă
rilor
corporale cu 0,94
%

care dep
ă
ș
esc sc
ă
derea cu 25,80% a imobiliz
ă
rilor necorporale.

Cre
ș
terea activelor imobilizate est
e
depă
ș
it
ă

de sc
ă
derea
înregistrat
ă de activele
circulante cu 26,31
%
în anul 2017 fa
ță de anul 20
16,

determinând scăderea activelor totale cu
13,43
% în anul 2017 fa
ță de anul anterior.

Î
n anul 2017 activele imobilizate reprez
i
nt
ă

54,85% din total active,
î
n timp ce activele
circulante reprezint
ă

45,15% din acestea.
Imobiliz
ă
rile corporale reprezint
ă

99,17% din activele
imobilizate, imobiliz
ă
rile necorporale fiind 0,36%
ș
i imobiliz
ă
rile financiare reprezent
â
nd doar
0,24% din activele imobilizate
î
n anul 2017.

În anul 2017 casa
și conturi la bănci reprezintă 62,07% din activele circulante, acestea
fiin
d urmate de investi
țiile pe termen scurt cu 20,89%, creanțe 13,83%, stocuri 2,67% și
cheltuieli în avans 0,55%.

În acela
ș timp în anul 2015 imobilizările corporale reprezentau
99,21

% din

totalul
activelor imobilizate,

iar în anul 2016

imobilizările corporale repreze
ntau
99,35

% din totalul
activelor imobilizate datorită scăderii acestora cu
1,20

%.

Imobilizările financiare

reprezintă

0,08% din act
ivele imobilizate in anul 2015,

iar î
n
anul 2016 reprezint
ă

0,16% din activele imobilizat
e
,

cre
șterea fiind determinată de mărirea
valorii imobiliză
rilor financiare cu 114,79%
.

Totodată activele imobilizate reprezintă
48,08
% din activele totale
și
51,92
% reprezintă
activele circulante

în anul 2015,

î
n anul 2016

activele imobilizate reprezintă

46,95% din
ac
t
ivele totale î
n timp c
e activele circulante reprezintă

53,05%
.

Scăderea activelor imobilizate
s
–
a datorat scăderii imobilizărilor necorporale cu
30,87
% în anul 201
6

fa
ță de anul anterior.

În anul 2016 activele circulante au
crescut

cu
5,74
% fa
ță de anul anterior datorită
cre
ș
terii
disponibilită
ților bănești cu
97,06
%
și a
stocurilor

cu
4,38
.

Stocurile reprezentau
1,86
% din totalul activelor circulante în anul 201
6

și
disponibilit
ă
ț
ile bă
ne
ș
ti

reprezentau
53,31
% restul fiind alocat
investi
ț
i
ilor pe termen scurt
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Toate aceste
cre
ș
teri

pe termen scurt au
sc
ă
zut
,

acestea din urmă afectând disponibilită
Sc
ă
derea
activelor circulante în anul 2017 s
scurt

cu
56,69
%
și a
casei
și conturilor la bănci
depă
șește
cre
șterea

înregistrată de stocuri cu
crean
țelor cu 10,38% față de anul 2016 și
Scăderea datoriilor totale cu
scăderii datoriilor curente cu
Majorarea datoriilor totale cu
145,84
%
în anul 2017 fa
ță de anul 2016
de anul anterior.

Firma înregistrează o
de anul 20
15,

datorată
cre
ș
rezultatului exerci
ț
iului
în anul 2016 fa
Capitalurile pr
oprii au înregistrat o scădere cu
2016
,

datorată de
scăder
ea
precedent
,

a

rezervelor din reeval
cu 10,65% care dep
ă
ș
esc cre
2016
.

În cele ce urmează se va prezenta cu ajutorul
financiare, respectiv a
activelor,
perioada 2015
–
2017.

Fig. 2.
0
200000000
400000000
600000000
800000000
1000000000
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela
24

ne arată că produc
ția și vânzările au
crescut
,
acestea din urmă afectând disponibilită
țile.

activelor circulante în anul 2017 s
–
a datorat
sc
ă
derii

investitiilor pe termen
și conturilor la bănci

cu
14,21
% în anul 2017 fa
ță
înregistrată de stocuri cu
5,57
% în anul 2017 fa
ță de anul precedent
țelor cu 10,38% față de anul 2016 și

a cheltuielilor în avans cu 621,35%
Scăderea datoriilor totale cu
3,21
% în anul 2016 fa
ță de anul 2015 se datorează
scăderii datoriilor curente cu
4,48%
în anul 2016 fa
ță de anul 2015.

Majorarea datoriilor totale cu
31,51
% se datorează cre
șterii datoriilor curente cu
ță de anul 2016

și a
datoriilor necurente cu
21,97
Firma înregistrează o
cre
ș
tere
de
4,08
% a capitalurilor
și rezervelor
ș
terii

cu
69,25
% a rezultatului reportat
ș
i a cre
în anul 2016 fa
ță de anul anterior.

oprii au înregistrat o scădere cu

17,26
%

in anul 2017 comparativ cu anul
ea

rezultatului reportat cu
67,15
% în an
ul 2017 fa
rezervelor din reeval
u
are
cu
5,89
%
în anul 2017 fa
ță de anul 2016
esc cre
ș
terea de 3,97% a rezultatului financiar
în

anul 2017 fa
În cele ce urmează se va prezenta cu ajutorul
unui grafic dinamica

indicatorilor pozitiei
activelor,

datoriilor
și capitalurilor proprii la S.C. CONPET S.A. în
Fig. 2.
3

Evolu
ția poziției financiare la S.C.
CONPET

2015
2016
2017
Knorr Andreea Daniela

,

în timp ce datoriile
investitiilor pe termen
ță

de anul 2016,

care
ță de anul precedent

și a
a cheltuielilor în avans cu 621,35%
.

ță de anul 2015 se datorează
șterii datoriilor curente cu
21,97
% în anul 2017 fa
ță
și rezervelor
în anul 2016 fa
ță
i a cre
ș
terii
cu 13,21% a
in anul 2017 comparativ cu anul
ul 2017 fa
ță de anul
ță de anul 2016

ș
i a rezervelor
anul 2017 fa
ț
ă

de anul
indicatorilor pozitiei
și capitalurilor proprii la S.C. CONPET S.A. în

S.A.

Active
Datorii
Capitaluri proprii

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

25

Se poate observa din figura 2.
3

că activele
și capitalurile proprii au
crescut
în perioada
2015
–
2016
,

în timp ce datoriile au înregistrat o scă
dere, iar in anul 2017 datoriile au
înreg
is
trat o cre
ștere
,

în
timp ce activele
și capitalurile proprii au înregistrat o scădere față de
anul precedent.

2.2.2

Aprecierea performan
țelor financiare ale S.C. C
ONPET

S
.
A
.

Contul de profit
și pierdere reprezintă o situație ca
re permite eviden
țierea întreagă

sau
pa
r
țială a
rezultatelor ob
ținute.

Cu ajutorul ei putem explica diferitele etape ale modul
ui de
stabilire a rezultatului,

ceea ce ne permite să ajungem la anumite concluzii privind
performan
țele economice pe o perioadă de timp.
24

Cifra de afaceri înregistrată în anul 2
017 este de
376.685.362
lei.

În ultimi trei ani S.C.
CONPET S.A. a realizat venituri din tra
n
sportul prin conducte a petrolului
ș
i gazolinei care vor
fi prezentate în tabelul următor.

În cele ce urmează,

se vor prezenta sintetic principalele informa
ții
publicate de S.C.
C
ONPET

S.A. în documentul contul de profit și pierdere întocmit în perioada 201
5
–
201
7
.

Tabel
2
.2.
Indicatorii contului de profit
și pierdere ai S.C. CONPET S.A.
–
lei
–

Nr.
Crt

Indicatori

2015

2016

2017

1.

Cifra de afaceri netă

381.353.176

381.646.066

376.685.362

2.

Venituri din exploatare

413.775.442

410.930.324

411.567.230

3.

Cheltuieli din exploatare

344.247.423

330.624.144

328.512.623

4.

Rezultat din exploatare

69.528.019

80.306.180

83.054.607

5.

Venituri financiare

5.793.178

3.836.545

3.613.694

6.

Cheltuieli financiare

36.222

109.357

45.163

7.

Rezultat financiar

5.756.956

3.727.188

3.568.531

8.

Rezultat brut

75.284.975

84.033.368

86.623.138

9.

Cheltuieli cu impozitul pe profit

12.085.989

12.486.764

12.235.364

10.

Rezultat net

63.198.986

71.546.604

74.387.774

11.

Alte elemente ale rezultatului global

–

–
268.877

–
3.552.994

12.

Total rezultat global

63.198.986

71.277.727

70.834.780

Surs
a
:

Contul de profit
și pierdere al S.C. Conpet S.A.

24

Zuca, M., T
în
ță, A.,
The profit and loss account
–

major tool for the analysis of the
company
’s
performance
, Revista Procedia
–

Social and Behavioral Sciences, Nr. 62, 2012, p. 382
–
387.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Indicatorul care ne arată evolu
cre
ștere de
0,08% în 2016 fa
ță de 2015
Societatea a înregistrat o cre
anul 201
5

și o creștere cu
3,97
determinată

î
n anul 2016
de cre
evolu
ția negativă a rezultatului financiar care sca
Cre
șterea rezultatului net în anul 2017 se datorează
exploatare

cu
3,42
% în anul 2017 fa
financiar cu 4,26% fa
ță de anul 2016
Cre
șterea rezultatului din exploatare în anul 2016 cu
datorează scăderii cheltuielilor din exploatare cu
din exploatare
de

0,69
%.

Cre
anul anterior se datorează cre
anul precedent
ș
i scăderii

cheltuielilor
Fig. 2.
4

Evolu
ția principalilor indicatori din contul de profit și pierdere
Pentru a putea aprecia evolu
vedea că societatea înregistrează
anterior î
n tim
p ce rezultatul din exploatare
precedent
. În anul 2017 se observă o
veniturilor

financiare cu
5,81
% în anul 2017 fa
Prin urmare,

S.C.
CONPET
a înregistrat profit net în
cei trei ani de analiză astfel:
13,21
% fa
ță de anul precedent și în anul 2017 a crescut cu
2015
Rezultat din exploatare
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela
26

Indicatorul care ne arată evolu
ția vânzări
lor firmei,

cifra de afaceri

netă
ță de 2015

și
o scădere

de
1,3
% în anul 2017 fa
Societatea a înregistrat o cre
șterea a rezultatului net cu
13,21
% în
3,97
% în anul 2017 fa
ță de anul precedent
.
Acea
de cre
șterea rezultatului din exploatare cu
15,50
ția negativă a rezultatului financiar care sca
de cu
35,26

% pentru anul 2016
șterea rezultatului net în anul 2017 se datorează
cre
ș
terii
% în anul 2017 fa
ță de anul 2016

care depă
șește scăderea rezultatului
ță de anul 2016
.

șterea rezultatului din exploatare în anul 2016 cu
15,50
% fa
ță de anul precedent se
datorează scăderii cheltuielilor din exploatare cu
3,96
% care depă
șește scăderea veniturilor
Cre
ș
terea

rezultatului din exploatare cu
3,42
% în a
anul anterior se datorează cre
șterii
veniturilor
din exploatare cu
0,15
% în anul 2017 fa
cheltuielilor

din exploatare cu
0,64
% în anul 2017 fa
ția principalilor indicatori din contul de profit și pierdere
CONPET S.A.

Pentru a putea aprecia evolu
ția indicatorilor se observă graficul de mai în sus. Se poate
vedea că societatea înregistrează
o sc
ă
dere a

rezultatului financiar
în anul
p ce rezultatul din exploatare
și rezultatul net cresc în anul 2016 față
. În anul 2017 se observă o
scădere

a rezultatului financiar pe fondul scăderii
% în anul 2017 fa
ță de
anul precedent.

CONPET

S.A. este performantă în toată perioada analizată
cei trei ani de analiză astfel:

în anul 2016 profitul net a crescut cu
ță de anul precedent și în anul 2017 a crescut cu
3,97
% fa
ță de anul 2016.
2015
2016
2017
Rezultat din exploatare
Rezultat financiar
Rezultat net
Knorr Andreea Daniela

netă
,

înregistrează o
% în anul 2017 fa
ță de anul 2016.

% în
anul 201
6

fa
ță de
Acea
stă cre
ștere a fost
15,50

% care depă
șește
% pentru anul 2016
.

terii
rezultatului
din
șește scăderea rezultatului
ță de anul precedent se
șește scăderea veniturilor
% în a
nul 2017 fa
ță de
% în anul 2017 fa
ță de
% în anul 2017 fa
ță de anul 2016.

ția principalilor indicatori din contul de profit și pierdere

ai S.C.
ția indicatorilor se observă graficul de mai în sus. Se poate
în anul
2016 fa
ță de anul
și rezultatul net cresc în anul 2016 față

de anul
a rezultatului financiar pe fondul scăderii
S.A. este performantă în toată perioada analizată
deoarece

în anul 2016 profitul net a crescut cu
ță de anul 2016.

Rezultat net

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

27

2.3 Evolu
ția acț
iunilor C
ONPET

S.A.

CONPET este o societate de
ținut
ă

public,

conform prevederilor Legii nr. 2
97/2004
pri
vi
nd
p
ia
ț
a de capital,

fiind înregistrat
ă

la Comisia Na
țională

a Valorilor Mobiliare sub nr.
7227/199
7.

Ac
ț
iuni
le emise de CONPET sunt tranzac
ționate pe piața reglementată administrată de
Bursa de Valori Bucure
ști,

pe segmentul Principal,

la sectorul Titluri

de Capital
–

categoria
Premium,

sub si
mbolul „COTE”.

La sf
â
r
șitul anului 2016,

pre
țul de tranzacț
io
nare
al ac
țiunilor societății CONPET
a
înregistrat o cre
ș
tere de 4,51% fa
ță de prețul primei zile de tranzacționare a aceluiaș

an.

În sinteză tranzac
țiile î
nregistrate cu ac
țiunile societăț
ii C
ONPET pe Bursa de Valori
Bucure
ști,

î
n anul 2016,

se prezintă

astfel:
25



î
n cursul anului 2016 s
–
au ef
ectuat un num
ă
r de 8225 tranzac
ții,

de trei ori mai
multe decât î
n anul 2015;



volumul total

al ac
ț
iunilor tranzac
ționate î
n cursul a
nului 2016 a fost de
739
.999 ac
țiuni,

cu aproximativ 15% mai mare decât î
n 2015;



valoar
e totală a tranzac
țiilor î
n anul

2016 a fost de 53.410.029 lei,

cu 20,43%
mai mult decât î
n anul precedent;



pre
țul mediu de tranzacționare a fost de 72,18 lei/acțiune î
n anul 2016,

mai
mare cu
3,45 lei/ac
țiune față de preț
ul mediu al anului anterior;

Valo
rile mari tranzac
ționate indică o acțiune stabilă,

care continuă să atragă
încrederea investitorilor,

datorată,

eficacită
ții managementului CONPET ș
i
gradului ridicat de
transparen
ță privind
activitatea
și obiectivele societăț
ii.

La sfar
șitul anului 2017, prețul de tranzacționare al acțiunilor societății CONPET a
înregistrat o cre
ștere de 24,56% față de prețul primei zile de tranzacționare a aceluiaș

an.

În sinteză tranzac
țiile înregistrate cu

ac
țiunile societății CONPET pe Bursa de Valori
Bucure
ști, în anul 2017, se prezintă astfel:
26



în cursul anului 2017 s
–
au efectuat un num
ă
r de
14
.
044

tranzac
ții,
cu 70,75

mai multe decât în anul 201
6
;

25

****,
Raport anul 2016 CONPET.

26

****, Raport anul 2017 CONPET
și Bursa de Valori București

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

28



volumul total al ac
țiunilor tranzacționate în cursul
anului 201
7

a fost de
903.710

ac
țiuni, cu aproximativ
22,12
% mai mare decât în 201
6
;



valoare totală a tranzac
țiilor în anul 2016 a fost de
93.847.609

lei, cu
75,71
%
mai mult decât în anul precedent;



pre
țul mediu de tranzacționare a fost de
106,12

lei/ac
țiu
ne în anul 201
7
, mai
mare cu
33,94

lei/ac
țiune față de prețul mediu al anului anterior;

Evolu
ția acț
iunilor COTE pe parcursul

perioadei analizate 2015
–
2017,

din punctul de
vedere al pre
țului mediu/acțiune se prezintă

astfel:

Fig. 2.
5

Evolu
ția
pre
țului
mediu al ac
ț
iunilor CONPET

în perioada

2015
–
2017

La data de 03.03.2017, soci
e
tatea C
ONPET

a fost inclus
ă

î
n indicii principali BET
ș
i
BET
–
TR ai Bursei de Valori Bucure
ș
ti, care reflect
ă

evolu
ț
ia celor mai tranzac
ț
ionate companii
listate la BVB
ș
i certific
ă

respectarea celor mai
î
nalte standarde

î
n rela
ț
ia cu investitorii
ș
i
î
n
materie de guvernan
ț
ă

corporativ
ă
.

Astfel,
î
n prezent, Conpet este inclus
ă

î
n cei
ș
apte indici din totalul de nou
ă
, ceea ce se
traduce prin performan
ț
ă
, stabilitate
economico
–
financiar
ă
, transparen
ț
ă
, vizibilitate
ș
i
interes crescut al investitorilor din pie
ț
ele de capital din Rom
â
nia, dar
ș
i din str
ă
in
ă
tate.

Î
n capitolul urm
ă
tor al lucr
ă
rii se va realiza un studiu de caz privind controlling
–
ul
ș
i
raportarea financiar
ă

a performan
ț
elor

financiare la S.C. CONPET S.A.

56.98
67.1
74.9
65.23
67.49
70.54
66.36
66.18
74.6
69.58
72.77
75.27
75.16
71.32
78.97
77.97
67.16
71.15
68.03
69.29
74.43
78.25
79.16
78.94
85.1
96.39
108.06
117.16
130.35
125.46
101.6
96.48
105.36
105.6
102.95
98.89
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
Anul/ Luna
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Nov
Pre
ț mediu/acțiune 2015
Pre
ț mediu/acțiune 2016
Pre
ț mediu/acțiune 2017

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

29

CAP
. 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND

CONTROLLING
–
UL
ȘI

RAPORTAREA
FINANCIAR
Ă

A PERFORMAN
Ț
ELOR FINANCIARE LA S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

3.1
Analiza performan
țelor financiare ale societății
C
ONPET

S
.
A
.

3.1.1
Controlling
–
ul performan
ț
elor
financiare
la S.C. CONPET

S
.
A
.

Controlling
–
ul este un concept de man
agement cu orientare spre situa
ț
iile de criză,
atingerea obiectivelor, realizarea profitului și cu orientare spre viitor, în scopul conducerii cu
succes a
organiza
ț
iei și asigurării unei existen
ț
e durabile a acesteia.
27

Controlling
–
ul este un in
s
trument care ajut
ă

la măsurarea realizărilor care contravin
standardelor planificate
ș
i

corectarea devierilor p
entru

a asigura atingerea obiecti
velor în
conformitate
cu planul
( bugetul, previziunea, forecast
–
ul).

Unul dintre cele mai importatnte activit
ă
ț
i ale controlling
–
ului este elaborarea
bugetului, care presupune o activitate de planificare
ș
i previzionare a veniturilor
ș
i cheltuielilor
î
n func
ț
ie de obiectivele
ș
i strategiile managementului.

Pe
î
ntreaga perioad
ă

analizat
ă

2015
–
2017 societatea CONPET S
.
A
.

a elaborat
ș
i publicat raportul Bugetului de venituri
ș
i cheltuieli.

Planificarea bugetului pentru societatea CONPET S
.
A
.

a avut
î
n vedere obiectivele
stabilite d
e Planul de administrare pentru perioada 2015
–
2017
:
28



creșterea EBITDA cu 2,5% anual;



scăderea ponderii cheltuielilor de exploatare în cifra de afaceri cu 1,5%;



creșterea productivită
ț
ii muncii cu 3%;



scăderea numărului de avarii tehnice cu 4%;



creșterea
vizibilitã
ț
ii la BVB, respectiv păstrarea pozi
ț
iei societã
ț
ii în Top 25 al
emiten
ț
ilor după capitalizare.

Mai jos se va analiza evolu
ț
ia bugetului de venituri
ș
i cheltuieli pe perioada 2015
–
2017

comparativ cu rezultatele ob
ț
inute
î
n perioada 2015
–
2017
.

27

Blazek, A., Deyhle, A., Eiselmayer, K.,
Controlling and the C
ontroller
, Ed. CA Controller Akademie AG,
ed. 4, 2011, p.7.

28

****,
Prezentare raport rezultate an 2016.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

30

Tabel 3.1.

Evolu
ț
ia performan
ț
elor financiare realizate comparate cu cele planificate pentru S.C. CONPET S.A
.

–
mi
l

lei
–

Nr.

Crt
.

Indicatori

2015

Buget
2015

2016

Buget
2016

2017

Buget
2017

Varia
ț
ie %

BVC/An
2015

BVC/An
2016

BVC/An
2017

1

V. din exploatare

413,8

410,4

410,9

409,1

411,6

409,6

0,81

0,45

0,48

2

Ch. din exploatare

344,2

348,5

330,6

337,9

328,5

328,8

–
1,22

–
2,15

–
0,08

3

EBIT (1
–
2)

69,5

61,9

80,3

71,2

83,1

80,8

12,25

12,81

2,79

4

Amortizare

51,1

48,2

40,3

46,7

44,5

47,8

6,02

–
13,70

–
6,90

5

EBITDA (3+4)

120,6

110,1

120,6

117,9

127,6

128,6

9,52

2,31

–
0,81

6

Rezultat financiar

5,8

5,3

3,7

3,2

3,6

2,4

9,64

15,25

48,75

7

EBT (rezultat brut)

75,3

67,2

84,0

74,4

86,6

83,2

12,04

12,92

4,11

8

Rezultat net

63,2

55,6

71,5

62,6

74,4

69,0

13,65

14,38

7,88

Surs
a
: Contul de profit
și pierdere al S.C. Conpet S.A.

Din
tabelul nr. 3.1 se poate observ
ă

c
ă

entitatea a fost aproape de buget cu veniturile din exploatare
ș
i cheltuielile din
exploatare,
î
ns
ă

efectul generat de cre
ș
terea veniturilor
ș
i sc
ă
derea cheltuielilor din exploatare fa
ț
ă

de nivelul bugetat pentru
perioad
a analizat
ă

2015
–
2016 a determinat un nivel cu aproximat
iv 12 % mai mare a EBIT ( rezul
tatului din exploatare).

Pe parcursul
î
ntregii perioade analizate se observ
ă

un nivel al
rezulatului financiar, al EBT
ș
i a rezulatului net mai mare
dec
â
t nivelul bugeta
t.

Raportarea

bugetului pentru publicul larg

atest
ă

orientarea societ
ă
ț
ii c
ă
tre investitori
, deoarece bugetul arat
ă

care va fi
evolu
ț
ia societ
ă
ț
ii
ș
i posibilitatea de c
â
ș
tig a investitorilor dac
ă

aleg s
ă

cumpere ac
ț
iunile acesteia, bugetul fiind asumat de
c
ă
tre
managementul entit
ă
ț
ii.

Î
n vederea atingerii obiectivelor este necesar
ă

analiza permanent
ă

a situa
ț
iei societ
ă
ț
ii, pentru a putea lua decizii
ș
i m
ă
suri
corective atunci c
â
nd este cazul.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

31

Un instrument de analiz
ă

foarte utilizat es
te tabloul de bord. Acesta este
un
instrument menit s
ă

sintetizeze informa
ț
ia necesar
ă

conducerii
î
n procesul de luare a
deciziilor.

Tabloul de bord este format dintr
–
un ansamblu de indicatori ale
ș
i de managementul
societ
ă
ț
ii astfel
î
nc
â
t s
ă

poat
ă

r
ă
spunde

nevoilor informa
ț
ionale ale acesteia.

Tabloul de bord realizat pentru societatea CONPET S
.
A
.

va cuprinde trei categorii de
indicatori:
indicatori de performan
ț
ă
,

indicatori opera
ț
ionali, indicatori financiari
ș
i indicatori
de gestiune.

Indicatorii de perf
orman
ț
ă

sunt indicatorii stabili
ț
i de Planul de administrare ca fiind cei
dup
ă

care se va evalua activitatea companiei, prin urmare ace
ș
tia sunt cei mai importan
ț
i

deoarece ei ne arat
ă

gradul de
î
ndeplinire a obiectivelor societ
ă
ț
ii.

Î
n aceast
ă

categorie s
unt cuprin
ș
i EBITDA, cheltuielile din exploatare ca procent din
cifra de afaceri, productivitatea muncii, num
ă
rul de avarii tehnice
ș
i vizibilitatea la BVB.

EBITDA

este prescurtarea de la Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and
Amortization,
î
n
rom
â
n
ă

î
nsemn
â
nd profitul
î
nainte de dob
â
nzi, im
pozite, depreciere
ș
i

amortizare. Formula de calcul se reg
ă
se
ș
te mai jos:
29

EBITDA =

profitul net

+ cheltuiala cu

dob
â
nda

+ cheltuiala cu impozitele +
cheltuiala cu
deprecierea +
cheltuiala cu amortizarea.

Che
ltuielile de exploatare determinate ca procent din cifra de afaceri
reprezint
ă

indicatorul care arat
ă

managementului plusul de valoare creat de activitatea societ
ă
ț
ii
î
n
procent.

Productivitatea muncii este unul din cei mai importan
ț
i indicatori ai eficien
ț
ei activită
ț
ii
economice a societ
ă
ț
ii, care reflectă eficacitatea sau valoare ad
ă
ugat
ă

a muncii cheltuite în
procesul de produc
ț
ie.

În general, productivitatea se definește ca raport între rezultatele unei activită
ț
i
economice și eforturile f
ăcute în ace
st sens, prin ea în
ț
elegându
–
se de fapt capacitatea de a
produce, randamentul sau eficien
ț
a, raportul măsurabil între o produc
ț
ie dată și ansamblul

29

Virica, I., Rof, L.M.,
Direc
ții de analiza a performanței economic
–
financiare la nivelul unei entită
ții
,
Revista Contabilitatea expertiza
și auditul

afacerilor, Nr. 2 Februarie, 2011, p. 46
–
50.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

32

factorilor care au contribuit sau unul dintre acești factori

ș
i se determin
ă

dup
ă
cum
urmeaz
ă
:
30

=

/

/


/

Unde:

Wa
–

productivitatea muncii;

Qe; CA; VA
–

produc
ț
ia exerci
ț
iului, cifra de afaceri sau valoarea adaugat
ă
.

Num
ă
rul de avarii tehnice
ș
i vizilibilitatea BVB sunt doi indicatori de performan
ț
ă
specifici societ
ă
ț
ii CONPET ale
ș
i de c
ă
tre planul de administrare pentru evaluarea
performan
ț
ei
societ
ă
ț
ii
î
n atingerea obiectivelor.

Î
n categoria indicatorilor opera
ț
ionali se va prezenta indicatorul de cantitate total
ă

transportat
ă

ș
i indicatorul de cheltuieli de exploatare aferent
e

cantit
ă
ț
ii transportate. Aceast
ă

grup
ă

de indicatori ne arat
ă

c
â
t de eficient este gestionat
ă

activitatea societ
ă
ț
i
i
.

Indicatorul cantitate
transportat
ă

este un

indicator

care

ne arată

evolu
ț
ia activit
ă
ț
ii
societ
ă
ț
ii,

cantitatea transportat
ă

fi
i
nd
î
ntr
–
o
rela
ț
ie direct propor
ț
ional
ă

cu cifra de afaceri,
a
ș
adar orice cre
ș
tere de cantitate transportat
ă

genereaz
ă

o cre
ș
tere a cifrei de afaceri.

Indicatorul cheltuielilor de exploatare aferente cantit
ă
ț
ii transportate
ne arat
ă

c
â
t de
eficient
ă

este activitatea

societ
ă
ț
ii.

Î
n categoria

indicatorilor financiari se va prezenta marja brut
ă

din v
â
nz
ă
ri, marja net
ă

din v
â
nz
ă
ri, marja profitului din exploatare, marja profitului net

ș
i sunt determinate asftel:
31

ă

â

ă

=

â

ă

∗

ă

â

ă

=

â

ă

ă
∗

=

∗

=

ă
∗

30

Toropu, M.,
Nivelul
și dinamica productivității muncii în funcție de producția exercițiului
, Revista de
cercetare
științifică a studenților economiști, Nr. 1, 2013, 50
–
52.

31

Balte
ș, N, Minculete, G.,
Raportările contabile anuale
–

sursa informa
țională privind aprecierea
performan
ței financiare a entității economice. Studiu de caz: industria farmaceutică
, Revista Expertiza
și auditul
afacerilor, Nr. 2, 2017.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

33

Ulti
m
a categorie de indicatori va prezenta
indicatorii relevan
ț
i de activitate, respectiv
rota
ț
ia stocurilor, viteza de rota
ț
ie a stocurilor, viteza de rota
ț
ie a debitelor clien
ț
i, durata de
rota
ț
ie de debitelor clien
ț
i, viteza de rota
ț
ie a
creditelor furnizori
ș
i durata de rota
ț
ie a
creditelor furnizori.

Rota
ț
ia
acti
velor curente

ș
i viteza de rota
ț
ie a
activelor curente

sunt
indicatori ai eficien
ț
ei u
t
i
liz
ă
rii
activelor curente ale

societ
ă
ț
ii. Cu c
â
t viteza de rota
ț
ie este mai
mare, cu at
â
t volumul
activelor curente

necesare pentru ob
ț
inerea unei produc
ț
ii este mai
mi
c, sau produc
ț
ia ob
ț
inut
ă

î
ntr
–
o anumit
ă

per
i
o
ad
ă

de timp cu acela
ș

volum de
active
curente

este mai mare.

Evaluarea vitezei de rota
ț
ie a
activelor curente

se determin
ă

prin intermediul unor
indicatori care exprim
ă

num
ă
rul de rota
ț
ii sau durata unei rota
ț
ii( î
n zile, luni, ani)
ș
i se
calculeaz
ă

astfel:
32

ț

(

.

ț

)
=

ă

ț

(

.

)
=

ț

ț

ț

(

.

ț

)
=

ă

ț

ț

ț

(

.

)
=

ț

ț

Viteza de rota
ț
ie a creditelor furnizori
ș
i rota
ț
ia creditelor furnizori reprezint
ă

indicatorii
care ne aproximeaz
ă

num
ă
rul de rota
ț
ii sau
num
ă
rul de zile d
e creditare pe care
societatea î
l ob
ț
ine de la furnizorii s
ă
i
ș
i se determin
ă

astfel:
33

ț

(

.

ț

)
=

ă

ț

(

.

)
=

ț

Astfel
î
n continuare
se va prezenta tabloul de bord bazat pe informa
ț
iile din situa
ț
iile
financiare anuale din perioada 2015
–
2017.

Î
n tabelul de mai

jos am
folosit

acronimul general acceptat BVC pentru
bugetul de
venituri
ș
i cheltuieli.

32

Petrescu, S.,
Analiza
și diagnostic financ
iar
–
contabil
, Ed. CECCAR, ed. A II
–
a, Bucure
ști, 2008, p. 228
–
230.

33

Popescu
–
Cruceru, A
., Managementul financiar al firmei
, Ed. Artifex, Bucuresti, 2006, p.162
–
163.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

34

Tabel 3.2.

Evolu
ț
ia
performan
ț
elor financiare realizate comparate cu cele planificate pentru S.C. CONPET S.A.

Nr.

Indicatori

UM

2015

2016

2017

Crt

BVC

Realizat

BVC

Realizat

BVC

Realizat

1

Indicatori de performan
ță

1.1

EBITDA

mil lei

108

121

118

121

126

128

1.2

Cheltuielilor de exploatare

%

92,1

92,
3

90,
6

86,6

88

88

1.3

Productivitatea muncii

mii lei/ pers

239

243

240

246

245

249

1.4

Numărul de avarii tehnice

nr. avarii

76

56

54

30

29

29

1.5

Vizibilitatea BVB

% din 100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

2

Indicatori opera
ționali

2.1

Cantitate totală transportată

mii tone

6.360

6.990

6.753

7.078

6.464

6.820

2.2

Cheltuieli de exploatare

lei/tone

54,8

49,2

50

46,7

50,9

48,2

3

Indicatori financiari

3.1

Marja brută din vânzări

%

14,4

18,2

17,6

21

19,8

22,1

3.2

Marja netă din vânzări

%

12,1

16,6

14,8

18,7

16,6

19,8

3.3

Marja profitului din exploatare

%

15,6

16,8

15,4

19,5

20,5

20,1

3.4

Marja profitului net

%

12,7

16,5

15,2

18,7

16,6

19,7

4

Indicatori de activitate

4.1

Viteza de rota
ție a stocurilor

nr rota
ț
ii

45,1

47,6

47,6

44,9

40,9

41,8

4.2

Rota
ția stocurilor

nr zile

8,1

7,7

7,7

8,1

8,9

8,7

4.3

Viteza de rota
ția a debitelor clienți

nr rota
ț
ii

8,5

9,1

8,9

9,1

8

8,2

4.4

Rota
ția debitelor clienți

nr zile

42,9

40,2

41

40,2

45,6

44,7

4.5

Viteza de rota
ție furnizori

nr rota
ț
ii

18

19,1

18

18,5

17

12,3

4.6

Rota
ția creditelor furnizori

nr zile

20,3

19,2

20,3

19,7

21,5

29,6

Surs
a
:

Proiec
ț
ie proprie pe baza contului de profit
și pierdere
ș
i Bugetului de venituri
ș
i cheltuieli 2015
–
2017 al S.C. Conpet S.A

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

35

Pe
î
ntreaga perioad
ă

analiza
tă

societatea CONPET SA a avut un grad de
î
ndeplinire a
indicatorilor de performan
ț
ă

de peste 100%,
ceea ce ne arat
ă

un management orientat c
ă
tre
obiective
ș
i
performan
ț
e
.

EBITDA a avut o cre
ș
tere fa
ț
ă

de nivelul bugetat de
11,96%
î
n anul 2015, de 2,2%
î
n
anul 2016
ș
i de 1,61%
î
n anul 2017.

Totodat
ă

indicatorul a
î
nregsitrat o cre
ș
tere
ș
i fa
ț
ă de anii
preceden
ți

î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul anterior de 0,05%
ș
i

î
n
anul 2017 fa
ț
ă

de anul 2016 de

5,81%.

Dintre to
ț
i cei cinci indicatori de performan
ț
ă

cel al cheltuielilor de exploatare nu a fost
î
ndeplinit 100%
î
n anul 2015
ș
i anul 2017, dar
acest lucru poate fi ex
plicat prin cre
ș
terea
activit
ă
ț
ii care determin
ă

o cre
ș
tere a cheltuielilor de exploatare.
Astfel c
ă

î
n anul 2015 a avut
o cre
ș
tere de 0,17% fa
ț
ă

de nivelul bugetat,
î
n anul 2016 a avut o sc
ă
dere de 4,34% fa
ț
ă

de
nivelul bugetat
ș
i
î
n anul 2017 a
î
nregistrat o cre
ș
tere de 0,02% fa
ț
ă

de nivelul bugetat. De
ș
i
î
n
anul 2015
ș
i
2
017
cheltuielile de exploatare au dep
ă
ș
it nivelul previzionat pentru anii
respectivi, dep
ă
ș
irile sunt nesemnificative fiind sub 1 procent.

Productivitatea muncii a
î
nregi
s
trat cre
ș
tere at
â
t fa
ț
ă

de nivelul bugetat pentru fiecare
an analiza
t c
â
t
ș
i
î
n raport cu periodele precedente, astfel
a
î
nregsitrat o cre
ș
tere de 1,67%
î
n
anul 2015, de 2,5%
î
n anul 2016
ș
i de 1,63
%

î
n anul 2017 fa
ț
ă

de nivelul bugetat
. Totodat
ă

productivitatea muncii a
î
nregi
s
trat o cre
ș
tere de 1,23%
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015
ș
i de
1,22%
î
n anul 2017 fa
ț
ă

de anul precedent.

Aceast
ă

evolu
ț
ie a productivit
ă
ț
ii muncii este
determinat
ă

de cre
ș
terea eficien
ț
ei
activit
ă
ț
ii

ș
i de existen
ț
a

de for
ț
ei

de munc
ă

calificat
e.

Num
ă
rul de avarii tehnice a avut o
î
mbun
ă
t
ă
ț
ire
major
ă

î
n perioada 2015
–
2017,
sc
ă
z
â
nd
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015 cu 46,43%
ș
i cu
3,33%
î
n anul 2017 fa
ț
ă

de anul
precedent. Totodat
ă

acest indicator
a avut o evolu
ț
ie pozitiv
ă

fa
ț
ă

de nivelul bugetat
sc
ă
z
â
nd
cu 26,32%
î
n anul 2015
,

î
n anul 2016 cu 44,4
4%
ș
i

fiind la nivelul bugetat

î
n anul 2017.

Vizibilitatea BVB reprezint
ă

urm
ă
rirea activ
ă

a evolu
ț
iei CONPET de c
ă
tre casele de
brokeraj materializat
ă

prin rapoarte de analiză

f
ă
cute de c
ăt
re anali
ș
ti
i

caselor respective
ș
i
p
ă
strarea pozi
ț
iei
î
n Top 25 al

emiten
ț
ilor dup
ă

capitalizare. Acest indicator a avut o realizare
constant
ă

a
ț
elului de 100
%.

Prin urmare to
ț
i indicatorii de performan
ță

au avut o evolu
ț
ie favorabil
ă

companiei,
astfel putem spune c
ă

societatea CONPET continu
ă

s
ă

dea dovad
ă

de performan
ț
ă
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

36

Î
n ceea ce prive
ș
te indicatorii opera
ț
ionali cantitatea total
ă

transportat
ă

a avut o
evolu
ț
ie favorabil
ă

fa
ț
ă

de nivelul bugetat al fiec
ă
rei perioade astfel
î
n anul 2015
a avut o
cre
ș
tere de 9,9%,
î
n anul 2016 de 4,8% iar
î
n anul 2017 de 5,5% fa
ț
ă

de n
ivelul previzionat
.
Aceast
ă

evolu
ț
ie a determinat
î
mbun
ă
t
ă
ț
irea cheltuielilor de exploatare fa
ț
ă

de nivelul
bugetat
,
î
nregistr
â
nd o sc
ă
dere de 10,12%
î
n anul 2015, de 6,64%
î
n anul 2016
ș
i de 5,3%
î
n
anul 2017 fa
ț
ă

de nivelul bugetat.

Cantitatea total
ă

transportat
ă

a crescut
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015 cu 1,26%
determin
â
nd sc
ă
derea cheltuielilor de exploatare pe tona cu 5,15%, iar
î
n anul 2017

a sc
ă
zut
cu

3,65%

fa
ț
ă

de anul precedent
, ceea ce a determinat cre
ș
terea

cheltuielilor de exploatare pe
ton
ă

cu 3,12%.

De
ș
i
î
n anul 2017 cantitatea trasportat
ă

a sc
ă
zut fa
ț
ă

de anul precedent
se apreciaz
ă

faptul c
ă

î
n anul 2017 s
–
a dep
ă
ș
it nivelul previzionat.

To
ț
i indicatorii financiari au o evolu
ț
ie favorabil
ă,

ace
ș
tia
î
nregistr
â
nd cre
ș
tere fa
ț
ă

de
perioada precedent
ă
.

Marja brut
ă

din v
â
nz
ă
ri a crescut cu
15,38%
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015
ș
i cu 5,24%
î
n anul 2017 fa
ț
ă

de anul prcedent.

Marja net
ă

din v
â
nz
ă
ri a crescut cu 12,65%
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul anterior
ș
i cu
5,88% fa
ț
ă

de anul 2016.

Marja

profitului din exploatare a crescut cu 16,07%
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul precedent
ș
i cu 3,08%
î
n anul 2017 fa
ț
a de anul 2016.

Marja profitului net a
î
nregistrat o cre
ș
tere de 13,22%
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015
ș
i
de 5,04%
î
n anul 20
17
fa
ț
ă

de anul precedent.

To
ț
i indicatorii financiari
au atins obiectivele stabilite prin bugetul de venituri
ș
i
cheltuie
li,

mai pu
ț
in marja profitului din exploatare care
î
n anul 2017 a
î
nregistrat o evolu
ț
ie
nefavorabil
ă

fa
ț
ă

de nivelul bugetat sc
ă
z
â
nd cu
1,95%.

Toate aceste marje arat
ă

procentul de profitul din cifra de afaceri
,
cre
ș
terea acestei
marje ne arat
ă

cre
ș
terea eficien
ț
ei
activit
ă
ț
ii
prin m
ă
rirea ariei de c
â
ș
tig pe care o ob
ț
ine
societatea prin desf
ă
ș
urarea activit
ă
ț
ii.

Indicatorii de
activitate a societ
ă
ț
ii CONPET S
.
A
.

au avut o evolu
ț
ie oscilant
ă

î
n
perioada analizat
ă

2015
–
2017.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

37

Viteza de rota
ț
ie a stocurilor
a sc
ă
zut
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015 cu 5,73%
ș
i cu
6,94%
î
n anul 2017 fa
ț
ă

de anul precedent.

Î
n ceea ce prive
ș
te compara
ț
i
a

cu nivelul bugetat pentru fiecare perioada
î
n anul 2015
a crescut
cu 5,69%,
î
n anul 2016 a sc
ă
zut cu 5,6%
ș
i
î
n 2017 a crescut cu 2,15% fa
ț
ă

de nivelul
bugetat.

Prin urmare se poate spune c
ă

î
n anul 2017 stocurile au fost rulate de 41,8 ori cu
6,94% mai

pu
ț
in dec
â
t
î
n anul 2016.

Rota
ț
ia stocurilor
a crescut
î
n anul 2016 cu 6,08% fa
ț
ă
de anul 2015
ș
i cu 7,46%
î
n anul
2017 fa
ț
ă

de anul 2016.

Num
ă
rul de zile de stocare a stocurilor a crescut de la 7,7
î
n 2015 la 8,7 zile
î
n 2017,
prin urmare
î
n 2017 stocurile sunt stocate cu o zi mai mult decat
î
n anul 2015. Favorabil
pentru entitatea econom
ic
ă

a
r fi sc
ă
derea zilelor de stocare

a stocurile deoarece acestea
a
fecteaz
ă

ș
i costurile de stocare

care cresc odat
ă cu cre
ș
terea zilelor de stocare
.

Vitez
a de rota
ț
ie a debitelor clien
ț
i
a r
ă
mas constant
ă

î
n anul 2015
ș
i 2016 iar
î
n anul
2017 a sc
ă
zut cu 9,89% fa
ț
ă

de anul precedent.
Fa
ț
ă

de nivelul bugetat viteza de rota
ț
ie a
debitelor clien
ț
i a crescut cu
6,72
î
n anul 2015, cu 1,93%
î
n anul 2016
ș
i cu 2,17%
î
n anul 2017.

Viteza de rota
ț
ie a creditelor
furnizori

a sc
ă
zut
î
n anul 2016 fa
ț
ă

de anul 2015 cu 2,91%
ș
i cu 33,35%
î
n anul 2017 fa
ț
ă

de anul precedent.

Rota
ț
ia debitelor clien
ți se analizează cu rotația creditelor furnizori, rotația debitelor
clien
ț
ilor
a ramas contantă în anul 2015
și 2016 urm
ând ca în anul 2017 să crească fa
ță

de
anul 2016 cu 10,98%.

Î
n ti
mp ce rota
ț
ia
creditelor furnizori
a crescut cu 3% în anul 2016 fa
ță

de anul
precedent
ș
i cu
50,03% în anul 2017 fa
ță de 2016, ceea ce ne
indică o problema de lichidită
ț
i
deoarece societatea
prime
ște banii de la clienț
i
în 44,7 zile si este nevoi
t
ă

s
ă

pl
ă
teasc
ă

furnizorii
î
n
29,6 zile.

Î
n urma analizei tabloului de bord al societ
ă
ț
ii CONPET S
.
A
.

se poate
spune c
ă

societatea este performant
ă

ș
i singura problem
ă

pe care societatea trebuie s
ă

o rezolve este
perioada de scaden
ț
ă

a facturilor de la furnizori. Aceasta trebuie s
ă

negocieze
m
ai eficient
contractele pentru a ob
ț
ine un termen mai mare
pentru plata furnizorilor.

Tabloul de bord

s
–
a re
alizat pentru a r
ă
spunde nevoilor informa
ț
ionale ale societă
ț
ii,
iar introducerea bugetului pentru fiecare element pre
zentat poate ghida compania î
n
î
m
bunăt
ă
ț
irea procesului pentru a ob
ține rezultate câ
t mai apropiate de realitate.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

38

3.1.2

Analiza rentabilită
ții activității la S.C.
C
ONPET

S
.
A
.

Analiza de rentabilitate a activită
ții
facilitează

compararea performan
țelor industriale
și comerciale.

Ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice
și financiare
ob
ținute ș
i eforturile depuse pentru ob
ținerea acestora.
34

Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele ob
ținute în raport cu activitatea entității

(rentabilitatea comercială)
ș
i a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau
financiară

(rentabilitatea
financiară).
35

Rata rentabilită
ții comerciale

(Rc) m
ă
soar
ă

eficien
ța activității de exploatare sub toate
aspectele: industr
ial,

administrativ
și comercial.

Acest indicator se exprimă cel mai des ca
raport

între rezultatul din exploatare
și cifra de afaceri
.

Aceasta se determin
ă

astfel:
36

ăț

=

ă
×

Tabel 3.
3

Analiza ratei rentabilită
ții comerciale la S.C. CONPET S.A.

Nr.

Indicatori

2015

2016

2017

crt.

1.

Rezultat din exploatare

69.528.019

80.306.180

83.054.607

2.

Cifra de afaceri
netă

381.353.176

381.646.066

376.685.362

3.

Rata rentabilită
ții comerciale (1/2)

18,23%

21,04%

22,05%

Sursa
: Proiec
ție proprie

Din
tabelul 3.
3

se observă o evolu
ție pozitivă a ratei marjei comerciale în anul 2016
crescând cu 2,81 puncte procentuale fa
ță de anul 2015
,

iar în anul 2017 aceasta

a
crescut

cu
1,0
1
puncte procentuale fa
ță de anul 2016.

Cre
șterea ratei rentabilității comerciale în
anul 2016

fa
ță

de anul 2015 a fost
determinată de men
ținerea
cifrei de afaceri
ș
i cre
șterii rezultatului din exploatare. Menținerea
trendului de cre
ștere a ratei rentabilității comerciale se datorează creșterii
rezultatului din
exploatare
și scăderii cifrei de afaceri

în anul 2017 fa
ță de anul 2016.

34

Lezeu, D.N.,
Analiza situa
țiilor financiare ale întreprinderii
, Ed. Economică, Bucure
ști,

2004, p. 180.

35

Vintilă, G.,
Gestiunea financiară a întreprinderii
, ed. a V
–
a, Ed. Didactică
și Pedagogică, București, 2010,
p. 190.

36

Petrescu, S.,
Analiză financiară aprofundată. Concepte
–
Metode si Studii de caz
., Curs,
Ia
ș
i, 2005, p.
148.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

39

Rata rentabilită
ții economice (Re) vizează în special eficiența capitalului economic
alocat activită
ții productive a entității
.

Aceasta se determin
ă

dupa formula:
37

ăț

ă
=

×

Tabel 3.4

Analiza ratei rentabilită
ții economice la S.C. CONPET S.A
.

Nr.

crt.

Indicatori

2015

2016

2017

1.

Rezultat din exploatare

69.528.019

80.306.180

83.054.607

2.

Activ total

835.781.440

864.908.670

748.773.47

3.

Rata rentabilită
ții economice (1/2)

8,32%

9,28%

11,09%

Sursa
: Proiec
ție proprie

Conform tabelului 3.4

se poate vedea faptul că r
ata
rentabilitatii economice

a crescut
în anul 2016 cu
8,32

puncte procentuale fa
ță de anul 2015 iar în anul 2017 a înregistrat o
cre
ștere
de
1,81

puncte procentuale fa
ță de anul 2016.

Beneficiile acestei rate se analizează comparativ cu nivelul ratei infla
ți
ei care în anii
2015
–
2017 a î
nreg
i
s
trat următoarele valori conform Institutului Na
țional de Statistică:
–
0,6
%
în anul 2015
,
–
1,5
% în anul 2016
ș
i 1,3
% în anul 2017.

Se
a
preciază faptul că rata rentabilită
ții financiare depășește rata inflației ceea ce
este
un lucru favorabil companiei.

Rentabilitatea financiară

(Rf)

m
ă
soar
ă

capacitatea entită
ților de a
genera

profit net
prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa.
38

ă

=

ț

×

Tabel 3.5

Analiza ratei rentabilită
ții financiare nete

Nr.

Indicatori

2015

2016

2017

crt.

1.

Rezultatul net al exerci
țiului

63.198.986

71.546.604

74.387.774

2.

Capitaluri proprii

764.522.080

795.712.631

658.399.874

3.

Rata rentabilită
ții financiare (1/2)

8,27%

8,99%

11,30%

Sursa
:

Proiec
ție proprie

37
Petrescu, S
.,
Analiză
și diagnostic financiar
–
contabil. Ghid teoretico
–
aplicativ
, ed. II
–
a, Ed. Ceccar,
Bucure
ști, 2008, p. 248.

38

Cruceru, A. P.,
Managementul financiar al firmei
, Ed. Artifex, Bucure
ști, 2006, p. 199.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Se remarcă faptul că a avut loc o evolu
2016 fa
ță
de anul 2015 cu 0,
procentuale fa
ță de anul 2016.
Î
n figura nr 3.
1

evolu
ț
2015
–
2017
pentru societatea CONPET S
Fig.
3.1
Evolu
După

cum se vede din figura 3.1
economică
și financiară

au avut o evolu
lucru
arată că

societatea utilizeaz
3.
2

Analiza indicilor bursieri ai
Ac
ț
iunile emise de CONPET
administrată de Bursa de Valori Bucure
capital
–

categoria premium
, sub simbolul „COTE”.
Î
n f
igura de mai jos este prezentată
BET:

18.23%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela
40

Se remarcă faptul că a avut loc o evolu
ție favorabilă

a acestei rate,
de anul 2015 cu 0,
73

puncte procentuale
și în anul 2017 crescând cu
ță de anul 2016.

ț
ia ratelor de renta
bilitate se va reprezenta pe perioada analizată
pentru societatea CONPET S
.
A
.
.

Evolu
ț
ia ratelor de rentabilitate ale S
.
C
.

CONPET S
cum se vede din figura 3.1
toate ratele de rentabilitate
au avut o evolu
ție favorabilă crescând î
n perioada 2015
societatea utilizeaz
ă resursele eficient î
n activitatea sa.

Analiza indicilor bursieri ai

soci
e
t
ă
ț
ii C
ONPET

S
.
A
.

iunile emise de CONPET
S.A. sunt tranzac
ț
ionate pe pia
administrată de Bursa de Valori Bucure
ș
ti, pe segmentul
principal, la sectorul titluri de
, sub simbolul „COTE”.

igura de mai jos este prezentată

structura indica
torului Bursei de valori Bucure
Fig. 3.
2

Structura
BET

18.23%
8.32%
8.27%
21.04%
9.28%
8.99%
22.05%
11.09%
11.30%
Rc
Re
Rf
19.93
19.01
16.45
10.9
10.71
7.82
7.06
3.67
1.53
1.24
0.92
0.77
FP
SNP
SNG
TGN
COTE
M
Knorr Andreea Daniela

a acestei rate,

crescând în anul
și în anul 2017 crescând cu
2,31

puncte
bilitate se va reprezenta pe perioada analizată

CONPET S
.
A
.

toate ratele de rentabilitate
cea comercială,
n perioada 2015
–
2017, acest
ionate pe pia
ța reglementată
principal, la sectorul titluri de
torului Bursei de valori Bucure
ș
ti

11.30%
2015
2016
2017
TLV
BRD
EL
TEL
SNN
BVB

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

41

Analiza performan
țelor pieț
ei de capital
se
determină

cu ajutorul coeficientului de
capitalizare bursiera
, coeficientului de c
apitalizare a activului net, ca
știgul pe acțiune ș
i
randamentul dividendului.

Coefi
cientul de capitalizare bursieră (PER) reprezintă pre
ț
ul pe care investitorii sunt
dispu
și să îl plat
ească pentru rezultatul pe care ac
țiunea îl va genera, respectiv numă
ru
l de
exerci
ț
ii financiare
în care ac
ționarii își vor recupera bani
i

investi
ț
i prin intermediul rezultatu
lui
pe ac
țiune și se determină

astfel:
39

=

ț

ț


ș

ț

(

)

C
â
ș
tigul pe ac
țiune (EPS) analizează relaț
ia dintre profiturile un
ei societă
ț
i pe
parcursul
unui an și numărul ac
ț
iunilor existente în acel an. Este o metodă des folosită de către analiști
financiari și investitori pen
tru a măsur
a profitabilitatea unei societă
ți și se determină

astfel:
40

=

ă

ț

Coeficientului de capitalizare a activului net
(P
/
B
V
)
este valoarea pe care pia
ța de
capital o acorda ac
țiunilor entităț
ii
comparativ cu valoarea contabilă

a acestora,
avâ
nd efec
te
asupra aprecierea oportunită
ț
ii de a investi
.

În general un P/BV sub 1 in
dică de regulă o ac
ț
iune subevaluată,
valori între 1 și 2
indică o ac
țiune corect evaluată de piaț
ă
, iar valori peste 2 sau
3 o ac
ț
iune supraevaluată
.
El
se determin
ă

ca raport
î
ntre
capita
lizarea bursieră
ș
i capitalul propriu.

41

/

=

ă

Randamentul dividendului (
DIVY)

este un indicator important pentru
investitorii care
sunt interesa
ți de acț
iunile care dau dividende.

El se calculează ca rap
ort între dividendul net și pre
țul acț
iunii, iar rezultatul reprezintă
câștigul procentual al unui investitor din dividende.
42

39

Carp, M., Mironiuc, M.,
Fundamentarea deciziil
or investi
ț
ionale prin studii de asociere
î
ntre indicatorii
financiari tradi
ț
ionali
ș
i indicatorii bursieri
, Revista Audit financiar, Nr.5, 2014, p. 37
–
47.

40

Anghelache, G.V., Ciobanu, A.,
Corelarea unor indici bursieri
î
n condi
ț
ii normale
ș
i
î
n cele de
criz
ă

financiar
ă
, revista Economie teoretic
ă

ș
i aplicat
ă
, Nr. 11, 2012, p. 76
–
85.

41

Sava, C.,
Tipuri de indici specifici pie
ț
ei bursiere
, revista Rom
â
n
ă

de statistic
ă
, Nr. 11, 2012, p. 1
–
7.

42

Burja, C.,
Eficien
ț
a economic
ă

a investi
ț
iilor
, Ed. Risoprint, C
luj Napoca, 2006, p. 17.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

42

=

ț

ț

În tabelul de mai jos se prezintă evolu
ț
ia principalilor

indicatori bursieri ai societă
ț
ii
CONPET S
.
A
.
:

Tabel 3.6

Analiza indicatorilor bursieri ai S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

–
lei

Nr.

crt.

Indicatori

CONPET

2015

2016

2017

1
.

Cifra de afaceri

netă

381.353.176

381.646.066

376.685.362

2
.

Profit net

63.198.986

71.546.604

74.387.774

3
.

Capitaluri proprii

764.522.080

795.712.631

658.399.874

4
.

Capitalizarea bursier
ă

666.629.656

682.213.206

860.558.283

5
.

Numar de
ac
ț
iuni

8.657.528

8.657.528

8.657.528

6
.

Ca
știgul pe acț
iune (EPS) (2/5)

7,30

8,26

8,59

7
.

Pre
ț acț
iune

68,92

74,15

106,12

8
.

Coeficientul de capitalizare bursier
ă

PER
(7/6)

9,44

8,97

12,35

9
.

P/BV (
3
/
5
)

0,87

0,86

1,31

10
.

Dividend net

532,04

686,65

2.818,46

11
.

Randamentul dividendului DIVY (10/7)

7,72

9,26

26,56

Sursa
:

Proiec
ție proprie

Pe perioada analizată numă
rul ac
ț
iunilor a r
ă
mas neschimbat
, respectiv

8.657.528
de
ac
ț
iuni.

Atâ
t cifra de afaceri

netă,

câ
t

și capitalurile proprii au înregistrat creșteri în anul 2016
fa
ță

de 2015 cu
7,68%, respectiv 4,08% având în anul 2017 fa
ță de anul 2016 o scă
derea cu
1,3% respectiv
17,26%.

Profitul net a avut o evolu
ție pozitivă î
n perioada analiza
tă
, respectiv

2015
–
2017

crescâ
nd cu

13,21% în anul 2016 fa
ță de anul anterior și cu 3,97% în anul 2017 față

de anul
precedent
.

Capitalizarea bursieră reprezintă valoarea de pia
ță a tuturor acțiunilor unei societăț
i
comerciale.

Aceasta se ob
ține din î
nmul
ț
irea ac
țiunilo
r din circula
ț
ie
cu pr
e
țul la care se
tranzac
ționează
.
43

43

Sudacevschi, M.,
Analiza structurii indicilor burseri de valori
B
ucure
ș
ti
, Revista Management
intercultural, Volum XV, Nr. 3, 2013.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Din moment ce num
analizată
,
cr
e
ș
terea capitalizării bursiere este determinată de pre
tranzac
ționate acț
iunile.

Capitalizarea bursier
ă
și de 26,14
%

în anul 2017 fa
ță
al investitorilor în ac
țiunile societăț
Dividendele reprezin
tă
societate
și care sunt distribuite
de
ț
ine.

Dividendele societă
ții CONPET SA au î
de anul 2015
și o creștere
semnificativă
Acest indicator ne arată o cre
ceea ce va duce la o cre
ștere a prețurilor
ac
ț
iuni
le companiei acest lucru realizându
Fig. 3.
3

Din figura nr. 3.
3

se observă cre
13,21% în anul 2016 fa
ță de anul 2015 și cu 3,97% în anul 2017 față
arată că

societatea are o activitate pro
investitori.

0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
2015
7.30
9.44
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela
43

Din moment ce num
ă
ru
l ac
țiunilor tranzacționate a ră
mas constant în perioada
terea capitalizării bursiere este determinată de pre
ă

a î
nregistrat
o cre
ștere de 2,34% în anul 2016 față de anul 2015
ță

de anul precedent.

Acest indicator ne arată interesul crescând
țiunile societăț
ii CONPET SA.

tă

partea din profitul net care
re
vin
e pentru o ac
și care sunt distribuite

fiecărui ac
ționar în raport cu numarul acțiunilor pe care le
ții CONPET SA au î
nregistrat
o cre
ștere de 29,06% în anul 2016 față
semnificativă
de 310,46% î
n anul 2017
fa
ță

de anul 2016.
Acest indicator ne arată o cre
ștere a caștigurilor investitorilor î
n perioada 2015
ștere a prețurilor
ac
țiunilor determinate de cre
ș
terea cererii pentru
le companiei acest lucru realizându
–
se
ș
i

pe periada analizată
.

Principal
ii indicatori privind performan
ța bursieră
se observă cre
șterea indicatorului de c
â
ș
tig pe ac
ță de anul 2015 și cu 3,97% în anul 2017 față

de anul 2016,
societatea are o activitate pro
fitabilă

și oferă posibilitatea de caș
2015
2016
2017
8.26
8.59
9.44
8.97
12.35
0.87
0.86
1.31
7.72
9.26
26.56
Knorr Andreea Daniela

mas constant în perioada
terea capitalizării bursiere este determinată de pre
țul cu care sunt
ștere de 2,34% în anul 2016 față de anul 2015
Acest indicator ne arată interesul crescând
e pentru o ac
ți
une emisă de
ționar în raport cu numarul acțiunilor pe care le
ștere de 29,06% în anul 2016 față
de anul 2016.

n perioada 2015
–
2017
,
terea cererii pentru

ța bursieră

tig pe ac
ț
iune (EPS)
cu
de anul 2016,
ceea

ce
și oferă posibilitatea de caș
tig pentru
EPS
PER
P/BV
DIVY

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

44

Un alt indicator care înregistreaz
ă

cre
ștere în perioada analizată

este randamentul
dividendului

(
DIVY)

care ne arată cre
ș
terea procentuală a c
â
ș
tigul
ui unui investitor în ac
ț
iunile
societă
ții cu 19,95% în anul 2016 față de anul 2015 și cu 186,83% în anul 2017 față

de anul
2016.

Coefi
cientul de capitalizare bursieră

(PER)
a avut o scăderea în anul 2016 fa
ță

de anu
l

precedent de 4,96%
ș
i a crescut cu 37
,64% în anul 2017 fa
ță

de anul 2016,
această evolu
ție ne
arată pre
țu
l

pe care investitorii sunt dispu
și să îl platească pentru o acț
iune
.

Coeficientului de capitalizare a activului net (P/BV)
ne arată că ac
țiunile au fost
subevaluate în 2015
–
2016, urmâ
nd

ca î
n anul 2017
să

indice valorarea reală de pia
ță a
ac
ț
iunilor.

Î
n urma analizei indicato
rilor bursieri se poate spune că

societatea CONPET

S
.
A
.

este o
societate performantă
ș
i atractiv
ă

pentru investit
ori oferind acestora posibilită
ți de c
â
ș
tig.

3.3 Impa
ctul
politicilor de raportare a performan
ț
elor

asupra
indicatorilor bursieri

la S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

În această parte a lucră
r
i
i

se va analiza impactul pe care î
l are modal
itatea de raportare
a performan
țelor financiare asupra pieței de capital atâ
t din punctul de vedere a num
ă
rului de

investitori câ
t
ș
i al pre
țului acț
iunilor.

Pentru a putea realiza această analiză

se vor folosi informa
ții din mai multe exerciț
ii
financiare pentru a putea avea rezultate relevante.

Astfel s
–
a ales perioada 20
11
–
2017 p
entru a realiza aceast
ă

analiză
.

Î
n perioada 20
11
–
20
12

societatea a publi
cat situa
ț
ii financiare conform
O
.
M
.
F
.
P
.

nr
.
3055/2009

privind reglement
ă
rile
contabile conforme cu directivele europene

care s
–
a
aplicat până

î
n anul 2012
, urmâ
nd ca din anul
2013 aceasta să publice situa
ț
iile financiare
conform O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 1286
/2012
pentru aprobarea Reglementărilor contabile confo
rme cu
Standardele interna
ționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la tranzac
ționare pe o piață

reglementată

care î
n anul
2016 a
fost
abrogate
ș
i î
nlocuit de O
.
M
.
F
.
P
.

nr. 2844/2016
pentru
aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Standardele Interna
ționale de Raportare Financiară

care s
–
a aplicat de
către societatea comercială începand cu exerci
ț
iul financiar
al anului 2016.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

45

Î
n ani
i 2011
–
2012
documentul

contul

de profit
ș
i pierdere

s
–
a publicat conform
reglementărilor na
ționale î
n
t
r
–
un format standardizat
ș
i
formatul documentului a fost
adaptat cu prec
ă
dere pentru

a r
ă
spunde nevoilor

informa
ționale

ale
statului
.

O serie de diferen
țe între situația care prezintă performanțele
financiare ale societă
ț
ii
p
ublicate sub O
.
M
.
F
.
P
. nr 3055/2009, care a fost abrogat
ș
i cele publicate

dup
ă

anul 2013
conform reglementărilor interna
ționale sunt
:



D
enu
mirea documentului este diferită
,

î
n anii 2011
–
2012 se face referire l
a
contul de profit
și

pierdere, în timp ce după

anul 2013 se
recunoa
ște sub
denumirea situa
ția

profitului sau a pierderii
ș
i a altor elemente ale rezultatului
global;



O alta diferen
ță între cele două raportări este apariția î
ncepand cu anul 2013 a
altor el
emente ale rezultatul
ui global
și implicit noț
iune
a

d
e rezultat global,
acest lucru duce la o armon
izare cu reglementarile interna
ț
ionale
;



O altă deosebire între cele două tipuri de raportări este faptul că î
n
atât
veniturile
ș
i cheltuielile nu sunt detali
ate în situa
ția
profitului
ș
i a

pierderii
î
ncepand cu anul 2013
ci sunt prezentate sintetic urmând ca în notele
explicative să

fie detaliat
e.



Lipsa veniturilor
și cheltuielilor extraordinare începand cu situaț
iile anului 2013
este o altă diferen
ță

de rapor
tare fa
ță de ani
i 2011
–
2012
și se datoreză

fa
p
tului că la nivel interna
țional au dispărut aceste clasificări ș
i elemnet
e
le care
se î
ncadrau

în această

categor
ie au fost preluate de cele două categorii rămase,
venituri
și cheltuieli de exploatare și venituri ș
i cheltuieli
financiare.



Un element nou aparut în situa
țiile publicate î
ncepand cu anul 2013 reprezintă
rezultatul pe ac
ț
iune
, care arată evolu
ția rezultatului financiar obținut de
societatea comercială raportat la numarul de ac
ț
iuni, acest element lipsind

în
situa
ț
iile publi
cate conform reglementarilor na
ț
ionale.

Toate aceste modificări ale raportării performan
ț
elor financiare ale S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

au
determinat cre
șterea transparenței i
n
forma
țiilor către utilizatorii acestora și creșterea
comparabilită
ții cu situați
ile altor societă
ț
i.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

46

Pentru a determina
ș
i efectul fi
nanciar pe care l
–
a avut această tranzi
ție de la național
la interna
ț
ional se va observa

evolu
ț
ia

pre
țul mediu al acțiunilor și num
ă
rul de tranzac
ții
efectuate î
n perioada 2011
–
2017.

Tabel 3.
7

Evolu
ț
ia indicatorilor bursieri

ai

S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

–
lei

Sursa
:

Proiec
ție proprie

Du
pă cum se observă

din tabelul nr. 3.15
în anul 2012 indicatorul pre
țului mediu pe
ac
țiune și al num
ă
rului de tranzac
ț
ii a
u

înregistrat o scă
dere
de 5,67% fa
ță

de anul precedent
,
respectiv de 50,42% fa
ță

de anul anterior.

Această

evol
u
ț
ie poate fi explic
ată

prin
faptul că

fi
i
nd un an de tranzi
ț
ie de la un model

de raportare conform reglementă
ril
or

na
ț
ionale l
a un model de raportare interna
ț
ional
aduce
î
n ran
dul investitorilor nesiguran
ță
.

Îns
ă

încep
â
nd cu anul 2013, an în care s
–
a î
nceput raportarea perf
orman
ț
elor
conform
standardelor interna
ț
ionale de raportare financiar
ă

se observă o cre
ștere continuă

pe
perioada 2013
–
2017
.

Pre
țul mediu al acț
iunilor
a crescut cu 20,84% în anul 2013 fa
ță de anul 2012, cu
24,59% în anul 2014 fa
ță

de anul 2013, cu 39,27%

în anul 2015 fa
ță
de anul 2014, cu 5,02% în
anul 2016 fa
ță de anul 2015 și cu 51,70% î
n anul
2017 fa
ță

de anul 2016.

Î
n anul 2013 s
–
a p
ublicat O
.
G
.

nr. 26
/2013

privind întă
rirea disciplinei financiare

la
nivelul unor operatori economici la care statul sau un
ită
ț
ile ad
ministrativ
–
teritoriale sunt
ac
ț
ion
ari unici ori majoritari sau de
ț
in direct ori indirect
o participa
ție majoritară
, aprobată cu
completă
ri pri
n Legea nr. 47/2014, cu modificările
și completă
rile ulterioare
,
astfel că

î
ncep
â
nd cu anul
2014 societ
atea a
început s
ă

publice
și bugetul de venituri ș
i cheltuieli

care
Anul/ Luna

Pre
ț

mediu/an

Nr
.

tranzac
ț
ii

Evolu
ț
ie fa
ță

de
an
ul

anterior

Pre
ț mediu/acț
iune 2011

34,75

1.420

25,59%

Pre
ț mediu/acț
iune 2012

32,78

704

–
5,67%

Pre
ț mediu/acț
iune 2013

39,61

1.014

20,84%

Pre
ț mediu/acț
iune 2014

49,35

1.284

24,59%

Pre
ț mediu/acț
iune 2015

68,73

3.186

39,27%

Pre
ț mediu/acț
iune 2016

72,18

8.225

5,02%

Pre
ț mediu/acț
iune 2017

109,50

20.800

51,70%

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

47

este un instrument de măsurare
și control al performanțelor și o sursă de informaț
ii
financiare pentru investitori.

Pu
blicarea bugetului de venituri
și cheltuieli oferă atâ
t managementulu
i cât
ș
i

investitorilor
un punct de reper asupra evolu
ției activității și performnațelor financiare ale
societă
ții și un mod de mă
surare a acestora.

Publicarea situa
ț
iilor financia
re conform standardelor interna
ționale de raportare
financiară

a dus la cre
ș
terea
transparen
ței informațiilor financiare, la creșterea
comparabilită
ții cu situaț
ii
le financiare ale altor societă
ț
i
comerciale atât din
țară cât ș
i din
străinătate, la cre
șterea încrederii în informațiile furnizate de că
tre societate
.

Această

schimba
re a
dus la o cre
ștere constantă a cererii pentru acțiunile societății
CONPET S
.
A
.

ș
i
la cre
șterea prețului acț
iunilor, ace
st lucru este favorabil societă
ț
ii deoarece
prin intermediul investitorilor
aceasta ob
ține finanțarea pentru activitatea curentă

a soci
etă
ț
ii.

Astfel putem spune că

armonizarea
modului de raportare financiară cu standardele
interna
ț
ionale
de raportare financiară

au dus la
cre
șterea prețului acțiunilor determinat de
cre
ș
terea
numă
rului
de investitori interesati de ac
țiunile societăț
ii.

3.
4

Previzionarea
valorii
medii a
ac
ț
iunilor
cu ajutorul programul
Quantitative management

În această parte a lucră
rii

se va utiliza softul Quantitative management
pentru a
previziona valoarea ac
țiunilor în anul 2018 având la bază

datele din 2017
.

QM for
Windows

face parte din pachetul de programe
DS for Windows,

POM for
Windows
, și
QM for W
i
ndows

oferit de Prentice
–
Hall's Decision Science.

Acesta este destinat rezolvării cu ajutorul calculatorului a modelelor matematice
utilizate în fundament
area decizi
ei manageriale
(metodelor cantitative de manag
ement sau
managementului produc
ț
iei).
44

Programul QM

are mai multe module, fiecare dintre aceastea put
â
nd fi utilizat pentru
rezolvarea unor probleme spe
cifice. Principale
le module ale programului sunt
: Liniar
programming,

Assignment, Transportation, Forecasting
, Decision analysis.

44

Lixandroiu, D.,
Modele economice rezolvate
î
n QM
, Ed. Universit
ă
ț
ii Transilvania din Bra
ș
ov,
2017, p.
9.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

48

Previziunea pre
țului

mediu

al

ac
țiunilor are la bază

datele din tabelul de mai jos:

Tabel 3.8

Evolu
ț
ia indicatorilor bursieri ai S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

–
lei

Luna

Pre
ț

mediu

a
c
ț
iune

Moving Averages

Erori

Ian 2017

85,10

Feb 2017

96,39

Mar 2017

108,06

(85,10+96,39)/2=90,75

e1 = 108,06
–
90,75= 17,32

Apr 2017

117,16

(96,39+108,06)/2=102,23

e2 = 117,16
–
102,23= 14,94

Mai 2017

130,35

(108,06+117,16)/2=112,61

e 3 = 130,35
–
112,61= 17,74

Iun 2017

125,46

(117,16+130,35)/2=123,76

e 4 = 125,46
–
123,76= 1,71

Iul 2017

101,60

(130,35+125,46)/2=127,91

e 5 = 101,60
–
127,91=
–
26,31

Aug 2017

96,48

(125,46+101,60)/2=113,53

e 6 = 96,48
–
113,53=
–
17,05

Sep 2017

105,36

(101,60+96,48)/2=99,04

e 7 = 105,36
–
99,04= 6,32

Oct 2017

105,60

(96,48+105,36)/2=100,92

e 8 = 105,60
–
100,92= 4,68

Nov 2017

102,95

(105,36+105,60)/2=105,48

e 9 =
102,95
–
105,48=
–
2,53

Dec 2017

98,89

(105,60+102,95)/2=104,28

e 10 = 98,89
–
104,28=
–
5,39

Ian 2018

(102,95+98,89)/2=100,92

Sursa
:

Proiec
ție proprie

Modul utilizat î
n QM este Forecasting/Time Series Analysis
, ut
i
lizâ
nd metoda mediei
mobile.

Fig. 3.4 Datele pentru previziu
nea pre
țului acț
iunilor

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

49

Solu
țiile oferite de program se regăsesc î
n figura de mai jos:

Fig. 3.5
Solu
ție QM prețul acțiunilor î
n Ianurie 2018

Iar în figura de mai jos se regă
se
ș
te graficul c
omparativ al datelor introduse
în
program
și soluț
iile generate de acesta.

Fig. 3.6
Grafic
co
mparativ date introduse vs
.

solu
ț
ii program

Se poate observa că

previziunea vine cu
o lun
ă

î
nt
â
rziere
fa
ță de modul î
n care
evoluează

lucrurile
î
n realitate.

Pre
țul acțiunilor preconizat de că
tre program pe baza datelor introdus
e este de 100,92
lei pe ac
ț
iune
. Astfel se poate spune că programul ne arată direc
ț
ia pe ca
re o va avea
indicatorul de pre
ț

al ac
ț
iunilor

î
n
s
ă

pentru a avea o previziune câ
t mai ap
roape de realitate
este nevoie
și de
interven
ția intuiț
iei
managementului
ș
i

a experien
ț
ei acestuia deoarece
evolu
ția prețului acț
iunilor depinde de foarte
multe variabile cum ar fi condi
țiile social
–
economice
ș
i politice.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

50

C
AP
. 4
CONCLUZII
Ș
I PROPUNERI

Obiectivul lucră
rii a fost aprofundarea atât teoretic cât
și practic a
metodelor de
raportare

financiară a perform
an
ț
elor
ș
i efectele generate asupra utilizatorilo
r informa
țiilor
financiare
ș
i a
supra pie
ț
ei de capital
.

Lucrarea a fost structurat
ă

î
n patru capitole, primul

capitol a
analizat
reglementările la
nivelul situa
ției performanțelor financiare atât din perspectiva internațională cât și din
perspectiva na
țională
.

Cel de
–
al doielea capitol al lucr
ă
rii s
–
a axat pe prezentarea societ
ă
ț
ii CONPET S
.
A
.
.

Cel
de
–
al treielea capitol
a prezentat studiul de caz pe societatea comercial
ă

CONPET S
.
A
.
.

Iar ultimul capitol al lucr
ă
rii prezint
ă

concluziile
ș
i propunerile

rezultate din lucrare.

Din d
ocumentar
ea realizată la primul capitol al lucră
rii de diserta
ț
ie
, s
–
a ajuns la
concluzia c
ă importan
ța informațiilor financiare rezidă

din
efectul pe care acestea î
l au asupra

utilizatorilor acestor informa
ț
ii
.
Importan
ța informațiilor financiare ș
i calitatea ace
stora este
îndelung documentată
și discutată
, ea fiind
factorul generator al tuturor scandalurilor
financiare, deoarece prin intermediul lor managementul

societă
ț
ii poate m
anipula utilizatorii
de informa
ție financiară, asfel încat o societate care este î
n faliment sa fie prezentat
ă ca o
companie profitabilă
.

Î
n urma acestor scandaluri s
–
au generat numeroase

reforme contabile pentru a
preî
nt
â
mpin
ă

as
tf
el de situa
ț
ii
.

Contrar

nume
roaselor schimb
ă
ri legislative î
n domeniul
raportă
rii financiare
există diferen
țe majore î
ntre cele dou
ă

modele de raportare financiară,
ce
l

interna
țional și ce
l

na
ț
ional.

Î
n urma analizei celor dou
ă

meto
de de raportare s
–
a constatat că

diferen
țele între cele
doua situa
ț
ii financiare care reflectă performan
țele entității, există atât diferenț
e

de formă cât
ș
i de fond
, atât prin denumirea diferită a situa
ției financiare care reflectă performanț
ele
enetită
ții cât ș
i prin
prezentarea diferită a elementelor din componen
ța

acesteia.

O primă diferen
ță între cele două

modele de raportare est
e denumirea diferită, în
literatura contabilă interna
țională contul de profit și peirdere poartă

denumirea de rezultat
global, în timp ce la nivel na
ț
ional se fac
e referire la contul de profit
ș
i pierdere.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

51

Reglementările na
ționale din domeniul raportă
rii financiare stabilesc clar
care este
forma
situa
ției care prezintă performanțele entității și structura acesteia, în timp ce
standardele interna
ț
ionale de raport
are financiar
ă

sugereaz
ă

modul î
n

care trebuie prezentat
situa
ția rezultatului global ș
i
un num
ă
r minim de ele
mente pe car
e aceasta trebuie să îl
con
țină
.

Diferen
ț
a majoră între cele două

modele de raportare financiar
ă o reprezintă

prezentarea
ș
i altor el
emente ale rezultatului global în cazul situa
ț
iei rezultat
ului global,
element care lipse
ș
te din situa
ț
ia contului de
profit
ș
i pierdere.

Totodată prin analiza realizată s
–
a determinat că

pentru societă
țile din România există

trei
modele de raportare a performan
țelor financiare, societăț
ile
microentită
ți și entităț
ile mici
au obligativitatea de a pre
zenta performan
țele fi
nanciare în contul de profit
și pierdere
simplificat, entită
țile mijlocii ș
i mari
au obligativitatea de a î
ntocmi contul de profit
și pierdere,
iar societă
ț
ile de
ale că
ror valori mobiliare sunt admise
la tranzac
ționare pe o piață

r
eglementată sunt oblig
at
e să întocmească

situa
ția rezultatului global și să

respecte
reglementarile O
.
M
.
F
.
P
.
–
ului
nr. 2844/2016
pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele Interna
ționale de Raportare Financiară
.

Un element important pe
l
â
ngă raportarea
performan
țelor îl reprezintă

controlul
ș
i
m
ă
surarea acestora, care se
poate face prin diverse metode
ș
i instrumente
. Cele utilizate de
societatea CONPET S
.
A
.

este sist
emul de bugetare a veniturilor
și cheltuielilor care reprezintă

un i
n
strum
ent eficient de

măsurare
și urmărire a performanț
elor
, iar utilizat împreună cu
tabloul de bord asistă managementul î
n luarea deciziilor
ș
i în controlarea activită
ții entităț
ii.

În urma prezentării societă
ții î
n ce
l de
–
al doielea capitol al lucră
rii, s
–
a c
onstatat că

ac
ționarul majoritar al societăț
ii este Minist
erul economiei cu 58,70% din ac
țiuni, restul fiind
împ
ă
r
țite î
ntre Fondul
P
r
o
prietatea

S
.
A
.

cu 29,70%

și alți acț
ionari cu 10,60%.

S
.
C
.

CONPET S
.
A
.

este

unic
ul

operator al sistemului na
ț
ional de transport pri
n

conducte,
societatea de
ț
inând astfel monopolul î
n domeniu.

De
ținând monopolul pe piața
transportului de
țiț
ei prin condu
cte, societatea nu are concuren
ți. Specificul activității conduce
la o paletă restransă de poten
țiali beneficiari, astfel că

volumu
l
activită
ț
ii C
ONPET

este
influen
țat direct de politica comercială

a beneficiarilor.

O situa
ție de dependență semnificativă
se înregistrează în raport cu beneficiarul OMV Petrom care este principalul client pentru

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

52

transportul
țițeiului din producția internă
ș
i unicul client pentru transportul gazolinei
și
condesatului.

Î
n urma analizei

principalilor indicatori bilan
ț
ieri
la S
.
C
.

CONPET S
.
A
.
, s
–
a remarcat
tendin
ța de creș
tere
a activel
or totale, datoriilor
și capitalurilor proprii î
n anul 2016,
urmând
ca în
anul 2017 datoriile să

fie singure
le care cresc, activele totale
și capitalurile proprii
înregistrând o scădere fa
ță

de anul precedent.

Scăderea activelor totale în anul 2017 fa
ță

de anul pre
cedent a
u

fost determinate de
scă
derea activelor circulante cu
2
6,31
% fa
ță

de anul 2016, iar scăderea capitalurilor proprii în
anul 2017 fa
ță

de anul prec
edent a
u fost determinate de

scă
derea r
ezultatului reportat cu
67,15%
ș
i a rezervelor cu
10,65%.

Scă
derea rezultatului reportat a f
ost determinat de distribuirea de d
ividend
e

c
ă
tre
ac
ț
ionari decisă de că
tre
Adunarea generală a ac
ț
ionarilor.

Aceast
ă

evolu
ție a elementelor bilanțiere este una nefavorabilă entității și se
recomandă

ca pe viitor enti
tatea să

controleze
mai ef
icient datoriile societă
ții î
n contextul
scă
derii
activelor.

În urma analizei performan
ț
elor financiare la S
.
C
.

C
ONPET S
.
A
.
, s
–
a remarcat faptul că
compania este performantă pe întreaga perioad
ă

analizată 2015
–
2017 deoarece a î
nregi
strat
profit net în to
ți cei trei ani de analiză astfel: î
n anul 201
6 profi
tul net a crescut cu 13,21% fa
ță
de anul 2015
și cu 3,97% în anul 2017 față

de anul 2016.

Venitu
rile din exploatare au crescut în anul 2017 fa
ță de anul 2016 cu 0,15% î
n
contextul

în care cifra de afaceri a scă
zut cu 1,3%
în anul 2017 fa
ță

de anul precedent această
evolu
ție arată faptul că societatea are o creș
tere a veniturilor care nu provin din obiectul de
activitate, acest lucru
generează o diversificare a activită
ț
ii care este

benefică societă
ții
, în
contextul î
n care aproximativ 80% d
in

cifra de afaceri este asigurată de că
tre
OMV
–
Petrom
S.A.
.

Ultima parte a
celui de
–
al doielea capitol

al lucr
ă
rii s
–
a concentrat pe evolu
ția bursieră

a S
.
C
.

CONPET S
.
A
.
. Cererea pentru ac
țiunile societăț
ii CON
PET S
.
A
.

a crescut î
n perioada
2015
–
2017,
acest lucru v
ă
zându
–
se în num
ă
rul tranzac
țiilor efectuate cât și a prețului
ac
ț
iunilor
,

acestea crescând cu 5,02% în anul 2016 fa
ță de anul 2015 și cu 51,70% în anul
2017 fa
ță

de anul precedent.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

53

La data de 03.03.2017,

societatea C
ONPET

a fost i
nclusă în in
dicii principali BET
și
BET
–
TR ai Bursei de Valori Bucure
ști, care reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii
listate la BVB
și certifică respectarea celor mai înalte standarde în relația cu investitorii și în
materie de guvernan
ță corporativă.

Î
n

prezent, C
ONPET

este inclusă în cei
șapte indici din totalul de nouă, ceea ce se
traduce prin performan
ță, stabilitate economico
–
financiară, transparen
ță, vizibilitate și
interes crescut al investitorilor din pie
țele de capital din România, dar și din str
ainatate.

Analiza performan
țelor financiare realizată în capitolul trei al lucră
rii s
–
a concentrat î
n
prima parte pe
controlling
–
ul performan
țelor ș
i uti
lizarea sistemului de bugetare
și a tabloului
de bord pentru mă
surarea

și controlul performanț
elor.

În
această

part
e a lucr
ă
rii s
–
a analizat evolu
ț
ia
indicatorilor de performan
ță

stabili
ț
i d
e
c
ă
tre Planul de administrare
ș
i a
naliza altor indicatori relevan
ți de a fi analizați î
n tabloul de
bord.

Cei cinci indica
t
ori de perfor
man
ță sunt EBITDA, scă
derea chel
tuielilor de exploatare,
productivitatea mun
cii, numarul de avarii tehnice
ș
i vizibilitatea BVB.

Dintre to
ț
i cei

cinci indicatori de performan
ță

cel al cheltui
elilor de exploatare nu a fost
îndeplinit 100% în anul 2015
ș
i anul 2017, dar acest l
ucru poate f
i explicat prin cre
șterea
activită
ții care determină o creș
tere a cheltu
ielilor de exploatare. Astfel că în anul 2015 a avut
o cre
ștere de 0,17% față de nivelul bugetat, î
n anul 2016 a avut o scădere de 4,34% fa
ță

de
nivelul

bugetat
și în anul 2017 a înregistrat o creștere de 0,02% față de nivelul bugetat. Deși în
anul 2015
ș
i 2017 che
ltuielile de exploatare au depă
ș
it nivelul previzion
at pentru anii
respectivi, depă
ș
irile sunt nesemnificative fiind sub 1 procent.

To
ț
i indic
atorii de performan
ță

au avut o evolu
ție favorabilă societăț
ii
cea ce
demonstrează o activitate performantă a entită
ț
ii.

Analiza indicatorilor opera
ționali reprezentați de cantitatea transportată ș
i de
ch
eltuielile de exploatare pe tonă

ne arat
ă

o evo
lu
ț
ie

p
ozitivă a cantită
ț
ii transportate

de
1,26%

și o scă
dere a che
ltuielilor de exploatare pe tonă

de 5,15%

în perioada 2016 fa
ță de anul
2015
ș
i o
evolu
ție nefavorabilă materializată în scăderea cantităț
ii transportate cu
3,65%
și
cre
ș
terea cheltuielilor de
ex
ploatare pe tonă

cu 3,12%.
De
și î
n
anul 2017 cantitatea
trasportată a scăzut fa
ță de anul precedent se apreciază faptul că în anul 2017 s
–
a depă
ș
it
nivelul previzionat.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

54

Analiza indi
catorilor financiari reprezenta
ți de marja brută din vânzări, marja netă

di
n
vânză
ri, m
arja profitului din exploatare
ș
i marja

profitului net a prezentat cre
ș
tere pe î
ntreaga
perioadă analizată

2015
–
2017

pentru to
ț
i indic
atorii. Toate aceste marje arată procentul de
profit din cifra de afaceri, cre
șterea acestei marje ne arată

c
re
șterea eficienței activității prin
mărirea ariei de câ
știg pe care o obț
ine societatea prin desfă
șurarea activităț
ii.

Indic
atorii de activitate reprezenta
ți de viteza de rotaț
ie
a stocurilor, a debitelor clien
ți
și a creditelor furnizori ș
i
rota
ț
ia
stocu
rilor,a debitelor clien
ți ș
i a credi
telor furnizori au avut o
evolu
ț
ie oscilantă
.

Prin analiz
a indicatorilor s
–
a constatat că

societatea a
gest
ionat mai
ineficient stocurile î
n perioada
2017
prin urmare
stocurile su
nt stocate cu o zi mai mult decât
î
n

anul 2015. Favo
rabil pentru entitatea economică ar fi scă
derea zilelor de stocare a stoc
urile
deoarece acestea afectează
ș
i costu
rile de stocare care cresc odată cu cre
ș
terea zilelor de
stocare.

În cea ce prive
ș
te clien
ții ș
i furnizorii societatea trebuie

s
ă

negocieze mai eficient
contrac
t
ele
cu partenerii de afaceri asfel încat clien
ții să plătească câ
t mai repede facturile iar

pentru furnizori să ob
țină o dată scadentă cât mai favorabilă
.

Rota
ția debitelor clienți se
analizează cu rota
ț
ia creditelor
furnizori
, rota
ția debitelor clienților a ramas constantă în anul
2015
și 2016 urmând ca î
n anul 2017 să crească fa
ță

de anul 2016 cu 10,98%.
În timp ce
rota
ț
ia credit
elor furnizori a crescut cu 3% în anul 2016 fa
ță de anul precedent și cu 50,03% în
anul 2
017 fa
ță de 2016, ceea ce ne indică o problemă de lichidităț
i deoarece societatea
prime
ște banii de la clien
ț
i în 44,7 zile
și este nevoită să plătească furnizorii î
n 29,6 zile.

Î
n urma analiz
ei tabloului de bord al societă
ții CONPET S
.
A
.

se poate spune c
ă

societa
tea este performantă
ș
i singura problemă pe care societatea trebuie să

o r
ezolve este
perioada de scaden
ță

a facturilor de
la furnizori. Aceasta trebuie să

negocieze mai eficient
contractele pentru a ob
ț
ine un termen mai mare pentru plata furnizor
ilor.

Mai departe

s
–
au analizat ratele de rentabilitate a societ
ă
ț
ii CONPET S
.
A
.
.
Cre
șterea
ratei rentabilită
ț
ii comerciale în anul 2016 fa
ță

de anul 2015 a fost determinată de
men
ținerea cifrei de afaceri și creșterii rezultatului din exploatare. Menținerea trendului de
cre
ștere a ratei rentabilității comerciale se datorează creșterii rezultatului din exploatare și
scăderii cifrei de afaceri î
n anul 2017 fa
ță de anul 2016.

Rata rentabilită
ț
ii economice a crescut în anul 2016 cu 8,32 puncte procentuale fa
ță
de anul 2015 iar în anul 2017 a înregistrat o cre
ștere de 1,81 puncte

procentuale fa
ță de anul

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

55

2016.
Se apreciază faptul că rata rentabilită
ț
ii financiare depă
șește rata inflației ceea ce este
un lucru favorabil companiei.

Rata
rentabilită
ț
ii financiare

cre
ș
te

în anul 2016 fa
ță de anul 2015 cu 0,73 puncte
p
rocentuale
și în anul 2017 creș
te

cu 2,31 puncte procentuale fa
ță de anul 2016.

Ratele

de rentabili
tate cea comerciala, economica
și financiara au avut o evoluție
favorabila crescând î
n perioada 2015
–
2017, acest l
ucru arată că societatea utilizează
resursele eficient î
n activitatea sa.

Î
n cea de
–
a doua parte a capitolului trei s
–
a realizat
analiza
indicilor bursieri ai
societă
ț
ii CONPET S
.
A
.
.
Analiza performan
țelor pieț
ei de capital
s
–
a

determina
t

cu ajutorul
coefici
entului de capitalizare bursieră
, coeficientului de c
apitalizare a activului net, c
â
ș
tigul pe
ac
țiune ș
i randamentul dividendul
ui.

Capitalizarea bursieră a înregistrat o cre
ștere de 2,34% în anul 2016 față de anul 2015
ș
i de 26,14 în anul 2017 fa
ță

de anul pre
cedent. Acest indicator ne arată interesul crescând al
investitorilor în ac
țiunile societăț
ii CONPET S
.
A
.
.

Cre
șterea
indicatorului de câ
știg pe acțiune (EPS) cu 13,21% în anul 2016 față de anul
2015
și cu 3,97% în anul 2017 față

de anul 2016, ceea ce ar
ată că

societa
tea are o activitate
profitabilă
și ofera posibilitatea de câș
tig pentru investitori.

Un alt indicator car
e înregistrează cre
ștere în perioada analizată

este randamentul
dividendului (
DIVY)

care ne arată cre
șterea procentuală a c
â
ș
tigului unui investitor în ac
ț
iunile
societă
ții cu 19,95% în anul 2016 față de anul 2015 și cu 186,83% în anul 2017 față

de anul
20
16.

Coefi
cientul de capitalizare bursieră (PER) a avut o scăderea în anul 2016 fa
ță de anul
precedent de 4,96%
și a crescut cu 37,64% în anul 2017 față de anul 2016, această evoluț
ie ne
arată pre
țul

pe care investitorii sunt dispu
și să îl plătească pentru
o ac
ț
iune.

Coeficientului de capitalizare

a activului net (P/BV) ne arată că ac
țiunile au fost
subevaluate î
n 2015
–
2016, urmând ca î
n

anul 2017 să indice valorarea reală de pia
ț
ă

a
ac
ț
iunilor.

Î
n urma analizei indicato
rilor bursieri se poate spune că

societatea CONPET

S
.
A
.

este o
societate performantă
și atractivă

pentru investit
ori oferind acestora posibilită
ți de câș
tig.

Î
n urma analize
i impactului raportării performan
țelor asupra pieț
ei de capital
s
–
a
constatat că în anul 2012 indicatorul pre
țului
mediu pe ac
țiune și al numarului de tranzacții au

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

56

înregistrat o scădere de 5,67% fa
ță

de anul pre
cedent, respectiv de 50,42% fa
ță

de anul
anterior.

Aceasta evolu
ție poate fi explicată

prin
faptul ca fiind un an de tranzi
ț
ie de la un model

de raportare con
form reglementărilor na
ț
ionale l
a un model de raportare interna
țional aduce
î
n r
andul investitorilor nesiguran
ță
.

Îns
ă

î
ncep
â
nd cu anul 2013
, an în care s
–
a început raportarea performan
ț
el
or conform
standardelor interna
ționale de raportare financiară se o
bservă o cre
ștere continuă pe
perioada 2013
–
2017. Pre
țul mediu al acțiunilor a crescut cu 20,84% în anul 2013 față de anul
2012, cu 24,59% î
n

anul 2014 fa
ță de anul 2013, cu 39,27% în anul 2015 față

de anul 2014, cu
5,02% în anul 2016 fa
ță de anul 2015 și cu 51,70% în anul 2017 față

de anul 2016.

Publicarea situa
ț
iilor financia
re conform standardelor interna
ționale de raportare
financiară

a dus

la cre
șterea transparenței informațiilor financiare, la
cre
șterea
comparabilită
ț
ii cu situa
ț
ii
le financiare ale altor societă
ți comerciale atât din țară cât și din
străin
ă
tate, la cre
șterea încrederii în informațiile furnizate de că
tre societate.

Aceast
ă

schimbare a dus la o cre
ștere constantă

a cererii pentru
ac
țiunile societății
CONPET S
.
A
.

și la creșterea prețului acț
iunilor, ace
st lucru este favorabil societă
ț
ii deoarece
prin interm
ediul investitorilor aceasta ob
ține finanțarea pentru activitatea curentă a societăț
ii.

Astfel putem spune că

armonizarea

modulu
i de raportare financiară

cu standardele
interna
ționale de raportare financiară au dus la creș
terea pre
ț
ului ac
țiunilor determinat de
cre
ș
terea nu
marului de investitori interesa
ți de acțiunile societăț
ii.

Aplica
ția informatică

privind previzionarea
indicatorilor de performa
ță financiară,
utilizată î
n l
ucrare pentru previzionarea pre
țului acț
iunilor poate ajuta anali
ș
ti
i
și
managementul societă
ții în evaluarea evoluției diferiț
ilor indicatori pe baza datelor istorice
de
ținute de aceș
tia.

Astfel se poa
te spune că programul ne arată direc
ț
ia

pe care o va avea
indicatorul î
n
s
ă

pentru a avea o previziune câ
t mai ap
roape de realitate este nevoie
și de
interven
ț
ia intui
ției managementului și a experienț
ei acestu
ia deoarece evolu
ția indicatorilor
de performan
ț
ă

depinde de foarte
multe variabile cum ar fi condi
țiile social
–
economice
ș
i
politice.

Prin urmare,
metodele de raportare

pe care entitatea le utilizează în raportarea
performan
țelor financiare ș
i implicit migrare
a de la modelul de raportare na
țional la
cel
interna
ț
ional aduce numerose bene
ficii din punctul de vedere al î
ncre
derii utilizatorilor de

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

57

informa
ție contabilă ș
i

al cre
șterii comparabilităț
ii rapoar
telor cu cele ale altor societă
ț
ii
.

Î
n
urma ana
lizei realizate s
–
a constat că

S
.C.

CONPET S
.
A
.

este

o s
ocietate performant
ă
, dar care
întâmpină probleme în ce
e
a ce prive
ște dependența de clienții să
i
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

58

BIBLIOGRAFIE

1.

Albu, N.,
Instrumente de management al performan
ței, vol. II
, Ed. Economică, Bucure
ști,
2010.

2.

Anghelache, G.V., Ciobanu, A.,
Corelarea unor indici bursieri
î
n condi
ț
i
i normale
ș
i
î
n cele
de criz
ă

financiar
ă
, revista Economie teoretic
ă

ș
i aplicat
ă
, Nr. 11, 2012.

3.

Balte
ș, N, Minculete, G.,
Raportările contabile anuale
–

sursa informa
țională privind
ap
recierea performan
ței financiare a entității economice. Studiu de caz: industria
farmaceutică
, Revista Expertiza
și auditul afacerilor, Nr. 2, 2017.

4.

Blazek, A., Deyhle, A., Eiselmayer, K., Controlling and the Controller, Ed. CA Controller
Akademie AG, ed.
4, 2011.

5.

Bocharov, V.V.,
Financial planning and budgeting
, St. Petersburg: Publishing house of
St.Petersburg University, 2013.

6.

Bunea, S., Gârbină, M. M., Albu, N., Albu, C.N., Calu, D. A.,
Ilustarea cerin
țelor de
informare ale standardului IAS 1
Prezentarea situa
țiilor financiare partea I
, Revista
Contabilitatea expertiza
și auditul afacerilor, Nr. 1 Ianuarie, 2011.

7.

Burja, C.,
Eficien
ța economică a investițiilor
, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2006.

8.

Carp, M., Mironiuc, M.,
Fundamentarea deciziilor in
vesti
ț
ionale prin studii de asociere
î
ntre indicatorii financiari tradi
ț
ionali
ș
i indicatorii bursieri
, Revista Audit financiar, Nr.5,
2014.

9.

Chirilă, E.,
Tabloul de bord de gestiune instrument managerial în activitatea de
construc
ții
, Arhiva Universită
ții
de
științe economice
,

Oradea, 20
12
.

10.

Cre
țoiu, G., Bucur, I.,
Contabilitate. Fundamentele
și noul cadru juridic
, Ed. All Beck,
Bucure
ști, 2004.

11.

Cruceru, A. P.,
Managementul financiar al firmei
, Ed. Artifex, Bucure
ști, 2006.

12.

Dragotă, V., Dragotă, M., Obreja, L.,
Țâțu, L., Ciobanu, A., Racșa, A.,
Abordări practice în
finan
țele firmei
, Ed. Irecson, Bucure
ști, 2005.

13.

Drury, C.,
Cost and management accounting
, ed. A VI
–
a, Ed. Thomson Learning, 2006.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

59

14.

Feleagă, N., Malciu, L.,
Politic
i
și opțiuni contabile (Fair Accounting versus Bad
Accounting
), Ed. Economică, Bucure
ști, 2002.

15.

Gajevszky, A.,
Evaluarea calită
ții raportării financiare: cazul României
, Revista Audit
Financiar, Nr 121, 2015.

16.

Gughea, M.,
Întocmirea
și depunerea raportărilo
r contabile la 30 Iunie 2016 ale
operatorilor economici la unită
țile teritoriale ale ministerului finanțelor publice
–
aspecte
,
Revista Ministerului Finan
țelor Publice, nr. 6, 2016.

17.

Grupul de lucru Standarde
și reglementări contabile al CECCAR, coordonator M
ihai
Ristea,
Căutări
și regăsiri în excesul de reglementări contabile. Nevoia de actualizare și
uniformitate partea II
, Revista Contabilitatea expertiza
și auditul afacerilor, Nr. 1
Ianuarie, 2013.

18.

Ialomi
țeanu, G.,
Contabilitatea financiară
, Ed. Infomarket
, Bra
șov, 2004.

19.

IAS 1,
Prezentarea situa
țiilor financiare,
elaborat de IASB, actualizat 2013, accesat pe
site
–
ul Eur Lex,
http://eur
–
lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?ur
i=celex%3A32008R
1274
, la data de 25.02.2018.

20.

Lezeu, D.N.,
Analiza situa
țiilor financiare ale întreprinderii
, Ed. Economică, Bucure
ști,
2004. Low, M., Davey, H., Hooper, K.,
Accounting scandals, ethical dilemmas and
educational challenges
, Revista
Elsevier, Nr. 19, 2008.

21.

Lixandroiu, D.,
Modele economice rezolvate
î
n QM
, Ed. Universit
ă
ț
ii Transilvania din
Bra
ș
ov, 2017.

22.

Petrescu, S.,
Analiză
și diagnostic financiar
–
contabil. Ghid teoretico
–
aplicativ
, ed. II
–
a,
Ed. Ceccar,
Bucure
ști, 2008.

23.

Petrescu, S.
,
Analiză financiară aprofundată. Concepte
–
Metode
ș
i Studii de caz
., Curs,
Iasi, 2005.

24.

Pintea, M.
Abord
ă
ri financiare
și non
–
financiare privind cre
șterea performanțelor
entită
ților economice
, Teza de doctorat, 2011.

25.

Popescu
–
Cruceru, A
., Managementul financ
iar al firmei
, Ed. Artifex, Bucure
ș
ti, 2006
.

26.

Sava, C.,
Tipuri de indici specifici pie
ț
ei bursiere
, revista Rom
â
n
ă

de statistic
ă
, Nr. 11,
2012.

27.

Socea, A.D.,
Managerial decision
–
making and financial accounting information
, Revista
Procedia
–
Social and
Behavioral Sciences, Nr. 58, 2012.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

60

28.

Ș
tefănescu, D., Silivestru, M.,
Balanced Scorecard
–

instrument de planificare strategic
,
Revis
ta Romanian Statistical Review,

nr. 2, 2012.

29.

Sudacevschi, M.,
Analiza structurii indicilor burseri de valori Bucure
ști
, Revis
ta
Management intercultural, Volum XV, Nr. 3, 2013.

30.

Toropu, M.,
Nivelul
și dinamica productivității muncii în funcție de producția exercițiului
,
Revista de cercetare
științifică a studenților economiști, Nr. 1, 2013.

31.

Vintilă, G.,
Gestiunea financiară a înt
reprinderii
, ed. a V
–
a, Ed. Didactică
și Pedagogică,
Bucure
ști, 2010.

32.

Virica, I., Rof, L.M.,
Direc
ții de analiz
ă

a performan
ței economic
–
financiare la nivelul unei
entită
ții
, Revista Contabilitatea
,

expertiza
și auditul af
acerilor, Nr. 2 Februarie, 2011
.

33.

Zuca, M., Tîn
ță, A.,
The profit and loss account
–

major tool for the analysis of the
company’s performance
, Revista Procedia
–

Social and Be
havioral Sciences, Nr. 62,
2012
.

34.

Yang, Qi., The
impact of the budgeting process on performance in small and medium
–
si
zed firms in China
, Print Partners Ipskamp, Enschede, 2010.

35.

****,
Financial Statement Analysis 101: Balance Sheet
, Magazine Managing Credit,
Receivables & Collections, September 2010.

36.

****,
OMFP nr. 1802/2014,
Reglementări contabile privind situa
țiile fina
nciare anuale
individuale
și situațiile financiare consolidate.

37.

****,
Regulamentul (CE) NR. 1126/2008 al comisie, de adoptare a anumitor standarde
interna
ționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002
actualizat 2017, accesat p
e site
–
ul Eur Lex
,
http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO
/TXT/?uri =celex%3A32008R1274
, la data de 25.02.2018.

38.

****,
O.M.F.P. nr. 2844/2016
pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu
Standardele Interna
ționale de Raportare Financiară
.

39.

****, O.G. nr. 26/2013
privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori
economici la care statul sau unit
ă
ț
ile administrativ
–
teritoriale sunt ac
ț
ion
ari unici ori
majoritari sau de
ț
in direct ori indirect o participa
ț
ie majoritar
ă
.

Lucrare de diserta
ție SEAA 2018

Knorr Andreea Daniela

61

ANEXE