. Camelia Marin Si Mihaela Ruxanda Cetateanul Factor De Decizie În Administratia Publica Locala [619303]

Decembrie 2011

141
Social Science

CETĂȚEANUL, FACTOR DE DECIZIE ÎN ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ
CAMELIA MARIN1
MIHAELA RUXANDA2

ABSTRACT
THE PRESENT ARTICLE ATTEMPTS TO PROVIDE A PRELIMINARY IDENTIFICATION OF
THE LINK BETWEEN THE LOCAL PUBLIC ADMINISTRATION AND CITIZENS INVOLVEMENT IN
LOCAL DEVELOPMENT. FACING WITH ABSENCE OF EMPIRICAL STUDIES ON THIS ISSUE, OUR
RESEARCH INTERESTS AND ORIGINALITY OF THIS WORK RESIDES ON THIS ASPECT. WE LOOK
FORWARD TO ANALYZE TO WHAT EXTENT THE LOCAL ADMINISTRATION INVOLVES CITI ZENS IN
LOCAL DEVELOPMENT AND HOW IMPORTANT IS THEIR OPINION IN THE DECISION -MAKING
PROCESS. IN ORDER TO ESTABLISH A LINK BETWEEN LOCAL AUTHORITIES AND CITIZENS
INVOLVEMENT, THE PRESENT PAPER WAS ADDRESSED IN DEPTH. THEREFORE, THE 10 SEMI –
STRUCTURED INTERV IEWS CONDUCTED WITH REPREZENTATIVES OF THE LOCAL AUTHORITIES
FROM VALCEA COUNTY, ALLOWED US TO MAKE A MORE RIGOUROS EXAMINATION OF THE
PROBLEMATIC OF THE PAPER. THE EMPIRICAL RESULTS THAT THE ADMINISTRATIVE SYSTEM,
NAMELY THE ONE FROM VALCEA, SHOULD GIVE P RIORITY TO CREATING THE NECESSARY
CONDITIONS IN ORDER TO ASSUME RESPONSABILITIES CONCERNING THE DEVELOPMENT OF
MUNICIPALITIES AND OF ALL PUBLIC SERVICES OF LOCAL INTEREST, THROUGH
DESCENTRALIZATION AND ADMINISTRATION’S RESPONSABILITIES TRANSFER.

KEY WORDS : LOCAL PUBLIC ADMINISTRATION, LOCAL DEVELOPMENT,
CITIZEN, DESCENTRALIZATION .

Introducere:

În perioada actuală, pentru mulți cetățeni, administrația locală este cea mai
tangibilă formă de guvernare, și este de asemenea nivelul de guvernare cu care au contact
cel mai frecvent în viața de zi cu zi3. Literatura de specialitate nu este foarte amplă în
domeniu, însă există o serie de studii de specialitate care nu trebuiesc evitate. Astfel,
preocupări în domeniu remarcăm la Lucica Matei (2006) în lucrarea „Managementul
public” . Foarte importantă este lucrarea „ Noutăți în managementul public” a Armeniei
Androniceau (2008). O importanță deosebită în teoria ce stă la baza dezvoltării locale și a

1 Doctorand: [anonimizat]
2 Doctorand: [anonimizat]
3 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ , ediția a 4 -a, (București : Editura All Beck, 2005), 183.

RESEARCH AND SCIENCE TODAY NR. 2

142
implicării cetățeanului observăm și în cartea „Modele teoretice și empirice ale dezvoltării
locale”(2009) a lui Ani Matei.
În acest demers științific am pornit de la întrebarea de cercetere: „Sunt implicați
cetățenii în proiectele privind dezvoltarea locală ?” Pentru a răspunde la această întrebare
am considerat necesar să realizez un număr de 10 interviuri reprezentanților administrației
locale, în care sunt incluși respondenți atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Însă,
până să fac o analiză a interviurilor am considerat necesară o trecere în revistă a noțiuni lor
teoretice cu privire la acest subiect.

3. Comunicarea în relația dintre cetățeni și administrația publică

Puterea administrației locale este aceea că reprezintă cetățeanul de rând.
Comunicarea joacă un rol important, între administrație și cetățeni, de fapt comunicarea
permite crearea de legături între oameni, între instituții, precum și între instituții și oa meni,
legături asemănătoare unor punți invizibile, de esență informațională. În evaluarea opiniilor
cetățenilor despre administrație, este foarte importantă comunicarea, precum și
proximitatea cu care cetățenii sunt ascultați de autorități și măsura în car e sunt rezolvate
problemele comunității. Deci, receptivitatea administrației locale la nevoile cetățenilor și
ale companiilor este esențială pentru îmbunătățirea capacității administrațiilor locale.
Aceasta necesită o orientare spre nevoile clienților și a cceptarea faptului că deseori
furnizarea de servicii nu este la nivelul așteptat. În societatea contemporană, comunicarea
reprezintă cea mai eficientă metodă prin care se poate ameliora prestația administrației
publice locale în interesul cetățeanului și p rin care aceasta poate să își facă cunoscute
obiectivele, strategiile și principiile de bază ale dezvoltării economice, sociale și culturale
ale comunităților locale. Buna funcționare a procesului de comunicare facilitează
activitatea de administrare și ar e un impact puternic asupra comportamentului
funcționarilor publici, a eficienței și oportunității în interacțiunile cu cele mai diverse
categorii de cetățeni. Orientarea spre nevoile cetățenilor este un amestec de comportament
amabil din partea funcționar ilor guvernamentali și necesitatea de a se ghida după cererile
cetățeanului ca și client, chiar și atunci când se știe că cetățeanul nu dorește cu adevărat să
solicite licențe, avize și alte documentații complexe4. Îmbunătățirea furnizării de servicii

4 Vasile Pătulea , „Răspunderea autorităților publice pentru vătămările produse cetățenilor prin actele lor ”, în
revista „Dreptul” nr.4 ( 1997 ) :19.

Decembrie 2011

143
nu e ste un proces izolat. Întărirea participării cetățenilor, lupta împotriva corupției și
îmbunătățirea abilităților managementului și administrației sunt elemente prezente
continuu în procesul îmbunătățirii furnizării de servicii.
În ceea ce privește furniza rea serviciilor, cetățeanul este pe primul loc. Structura
organizației și atitudinea de bază a angajaților trebuie să se formeze în concordanță cu
principiile logicii clientului. Aceasta este dificil pentru administrație, deoarece nu este
obișnuită să priv ească astfel lucrurile. În orice caz, satisfacția cetățeanului este esențială. În
mod natural, aceasta nu poate fi privită separat, ci ca parte dintr -un întreg mai vast care
definește relațiile dintre stat și societate5. Alături de încredere și fiabilitate , satisfacția în
relația dintre guvern și cetățeni este factorul determinant pentru acceptarea guvernării.
Încrederea este un element de bază în relația între alegători și reprezentanții aleși și
reprezintă o parte a legitimității reprezentanței sistemului politic. Încrederea trebuie să fie
câștigată prin luarea deciziilor în mod transparent, prin acțiuni eficiente și eficace din
partea guvernului și prin rolul clar definit pentru reprezentanții aleși. Câștigarea încrederii
este prima responsabilitate a adm inistrației politice6.
Fiabilitatea este un alt element cheie în relația dintre cetățeni, guverne ca și
organizații, și societate în toate aspectele sale – cetățenii ca indivizi, companiile,
organizațiile societății civile .
„A spune ceea ce faci și a f ace ceea ce spui”, trebuie să indice în mod clar la ce pot
să se aștepte cetățenii și să respecte aceste angajamente. Aceasta este principala
responsabilitate a conducerii guvernelor și, derivând de aici, a administrației. O
administrație locală cu o bună prestație conduce la întărirea economiei locale. În mod
contrar, o fiabilitate redusă, la fel ca și furnizarea serviciilor de slabă calitate, este
dezastruoasă pentru imaginea și autonomia municipalității. Aceasta presupune promovarea
și asigurarea profesi onalismului în domeniul public pe termen lung și presupune
îndeplinirea angajamentelor, respectarea promisiunilor și termenelor.
Administrația poate contribui la obținerea fiabilității prin transparență, oferind
explicații și contribuind la căutarea unor a lternative. Și nu în ultimul rând, integritatea este

5 Legea nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public , modificată, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I –a, nr.663/23.10.2001
6 Octavian Manolache , Tratat de drept comunitar , ediția a 5 -a, (București : Editura All Back, 2006) , 799.

RESEARCH AND SCIENCE TODAY NR. 2

144
o parte a fiabilității. Aceasta se aplică de asemenea și administrației. Aceste aspecte sunt
discutate în secțiunea despre rețele dintre guverne și cetățeni7.
Fiabilitatea, încrederea și satisfacția clie ntului se sprijină una pe cealaltă.
Furnizarea de servicii este unul din pilonii dreptului de a exista, iar aceasta necesită
conștiința eficacității și eficienței sale. Trebuie să furnizeze servicii publice într -o manieră
profesională și adecvată, la costu l cel mai mic posibil. Uneori, cetățenii consideră că
serviciile ar trebui oferite gratuit, deoarece serviciul provine „de la guvern”8.
În acest moment o atenție deosebită este acordată comunicării externe cu cetățenii,
companiile, asociațiile și alți act ori cu care sectorul public colaborează. În acest domeniu,
tehnologia joacă un rol important, și anume nu se poate spune unde se regăsesc
principalele consecințe, dar se poate preciza că introducerea sistemului digital are
consecințe atât pentru comunicare a internă cât și pentru cea externă.
Administrația trebuie să urmărească asigurarea binelui individual în contextul
binelui general și nu poate exista fără cetățeni, fiind constituită pentru a -i sluji pe aceștia.
Democrația presupune participarea cetățenil or la viața societății. În lipsa participării este
posibil ca guvernul să monopolizeze puterea și să –și susțină exclusiv propriile interese.
Tocmai de aceea, cetățenii au datoria de a le aminti în permanență guvernanților că sunt
aleșii și reprezentanții l or9. Cu cît o societate are cetățeni competenți și activi, cu atât
democrația este mai puternică.
Trebuie remarcată schimbarea majoră referitoare la relația administrație publică –
cetățean, survenită după 1990. Această schimbare nu se datorează numai aut orității
administrative, (deși nu trebuie negat nici aportul cetățeanului), acesta a învățat din mers
care-i sunt drepturile și îndatoririle într -o societate democratică.
Esența democrației este conducerea cu și pentru oameni . Cu cât democrația din
România înaintează în vârstă, cu atât acest lucru va deveni din ce în ce mai evident. Acest
lucru înseamnă că democrația nu reprezintă doar dreptul de a alege. Conducerea cu și
pentru oameni este un parteneriat între oameni și lideri i în care și -au investit încrederea. În
democrațiile din toată lumea, populația joacă un rol important în guvernarea de zi cu zi.
Administrația publică ar trebui să încurajeze și să faciliteze acest rol. Problema este că

7 Legea nr.52/2003, privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I –a, nr.70/03.02.2003
8 Emanuel Albu , Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale – Dreptul la o bună administrație , Revista de
Drept Comercial nr.9 ( 2007 ), 75.
9 Ioan Alexandru , Structuri Mecanisme și Instituț ii Administrative , (București : Editura Sylvi, 1996 ).

Decembrie 2011

145
majoritatea populației din România de-abia începe să realizeze complet puterea oferită de
către democrație.
Indiferent din ce punct de vedere am aborda această problemă, poporul este
titularul absolut al puterii politice. Apelând la proceduri electorale, cetățenii își exercită
puterea polit ică prin intermediul unor reprezentanți ai săi, care pun bazele funcționării
sistemului politic, statul fiind constituit pentru a exercita această putere delegată,
circumscrisă înfăptuirii unor obiective sociale, de interes general10.

4. Rolul deciziei în adm inistrația publică locală

Organele și instituțiile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile comunității,
fiind necesar ca acestea să adopte deciziile în legătură cu soluționarea problemelor locale.
Funcționarii publici din administrație trebuie să aibă o viziune asupra realităților din
sistemul administrativ, dar în același timp și o capacitate ridicată de analiză și sinteză a
informațiilor provenite de la administrația locală și/sau de la cetățeni.
Rezolvarea situațiilor din unitatea administrativ -teritorială prin decizii ale organelor
administrative centrale, ierarhic superioare, comportă riscul unor soluții neadecvate,
datorită cunoașterii, nu totdeauna suficiente de către acele organe, a problemelor care
privesc colectivitățile locale.
Este foart e importantă ierarhizarea executării deciziilor, de la nivel superior către
cel inferior, iar rezolvarea problemelor de interes pentru comunitățile locale să se facă din
inițiativa administrației locale.
Cetățeanul nu poate fi indiferent față de contextul social și economic în care
trăiește, ca și față de modul în care administrația locală, ca serviciu public, este preocupată
de îmbunătățirea acestuia. De asemenea, cred că în sistemul administrativ românesc trebuie
să se acorde prioritate creării condiții lor necesare asumării responsabilităților care privesc
dezvoltarea localităților, precum și a tuturor serviciilor publice de interes local, în special
prin accentuarea descentralizării și a transferului gestiunii responsabilităților, pe de o parte
din plan ul central în planul local, iar pe de altă parte, de la administrația publică la cetățeni.
De exemplu, să facem un exercițiu de imaginație, unde să avem în vedere o
localitate aflată la o distanță de 50 km față de oraș, iar primăria este administrația loca lă
care se ocupă de toate problemele localității respective și în cadrul acesteia își desfășoară

10 Ioan Muraru, Drept constituțional și instituții politice , vol. II, (București : Editura Actami, 1995), 5.

RESEARCH AND SCIENCE TODAY NR. 2

146
activitatea vreo 5, 6 funcționari. În primul rând cetățenii vor să fie informați, vor ca
funcționari să le vorbească respectuos și să le rezolve problemele în cel mai eficient mod
posibil, vor de asemenea să beneficieze de utilități publice la fel ca și cetățenii din mediul
urban. Însă, cetățenii își doresc să fie părtași la luarea deciziilor la nivel local. Autoritățile
locale trebuie să fie conștiente de faptu l că cetățenii din mediul rural sunt preocupați cu
muncile câmpului, având în vedere condițiile actuale, când marea majoritate a cetățenilor
din mediul rural consumă ceea ce produc în propria gospodărie, datorită inexistenței
locurilor de muncă, iar inform ațiile de care beneficiază cel mai des sunt cele din mas –
media. Astfel, un accent deosebit cade pe transparența deciziilor și informarea cât mai
exactă de la vârf către bază și invers. Participarea cetățenilor la luarea deciziilor într -o
democrație cu trad iție este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape.
Aceste etape se suprapun peste cele două niveluri de participare, ca parte a unui model
ideal de implicare a cetățenilor. Primul nivel al participării este informarea, care presupune
eforturi atât din partea cetățenilor, cât și din partea administrației locale. Acest nivel are în
vedere modelul de om economic, care imaginează un individ care este complet informat,
posedă o privire de ansamblu completă asupra tuturor alternativelor de acț iune, iar
consecințele acestor acțiuni sunt previzibile11. S-a demonstrat de -a lungul timpului că
oricât de informat ar fi un om, în momentul în care este pus să aleagă e posibil să nu aleagă
rațional. Însă, există și modelul de om administrativ care se baz ează pe presupunerea că
individul caută să acționeze în acord cu modelul rațional ideal, dar își cunoaște limitele. În
acest caz se caută soluția care îi prezintă satisfacție la acel moment, nu se caută alternative
pentru a alege ce este mai bine. Administ rația publică este datoare să emită informații către
cetățeni privind activitatea și planurile sale pentru ca aceștia să poată înțelege direcțiile
prioritare ale politicii administrative a aleșilor locali. Prin urmare, ca să poată participa la
decizia publ ică, cetățeanul trebuie să fie informat și responsabil.
Al doilea nivel se referă la consultarea cetățenilor, aceasta fiind acțiunea
autorităților pentru identificarea necesităților cetățenilor, pentru evaluarea priorităților unor
acțiuni sau colectarea de idei și sugestii privind o anumită problemă. În climatul social
actual această inițiativă întâmpină multiple dificultăți ce decurg din neîncrederea generală
a cetățenilor în instituțiile statului, de aceea administrația publică locală trebuie să -și
refacă , în primul rând, propria imagine. În aceste condiții, revine administrației publice și

11 Lucica Matei , Managementul dezvoltării locale , (București : Editura Economic ă, 1999 ), 208.

Decembrie 2011

147
instituțiilor de pregătire/formare în domeniu, rolul identificării și aplicării în practică a
acelor instrumente care pot favoriza o dinamică pozitivă a relației admini strație publică –
cetățean.
Revenind la problema de mai sus, constatăm că indiferent de locul unde este
amplasată localitatea, cetățenii trebuie să fie beneficiarii principali ai activităților realizate
de către autoritățile publice.
În ciuda neîncrederii pe care cetățeanul o are în instituțiile publice, participarea
cetățenească (un rezultat firesc al regimurilor democratice) poate avea un rol destul de
important în adoptarea soluțiilor de rezolvare a unor probleme. Participarea cetățenească
este deci, un instrument eficient de impulsionare a dezvoltării locale, mai bine zis a
soluțiilor pe care autoritățile locale le adoptă cu privire la o anumită problemă sporind
calitatea procesului decizional.
Totuși schimbul de idei nu înseamnă că va merge bine totul în mod automat, dar
numai așa poate fi consolidat un parteneriat viabil între comunitate și autoritatea locală.
Evaluarea unui proces decizional în funcție de consecințele sale este o abordare
greșită, tocmai din cauza neglijării factorilor de mediu. De as emenea este necesară analiza
factorului uman asupra procesului decizional, deoarece informația prelucrată cu ajutorul
computerelor este un factor exogen.
Efectele deciziei administrative sunt consecințele pe care aceasta le generează prin
simplul fapt al adoptării sale. După adoptare decizia devine obligatorie pentru toți aceia
cărora li se adresează. În consecință funcționarii urmează să -și realizeze activitatea
profesională în conformitate cu deciziile luate. Decizia poate atrage sancțiuni asupra celor
care nu se conformează prevederilor sale.
În cazul în care decizia se dovedește a fi inoportună, administrația poate să o
anuleze sau retracteze tot printr -o decizie unilaterală, fără să fie necesar consimțământul
părților.Statul și funcționarul trebuie să se străduiască să dea fiecăruia din actele sale
amprenta legalității și să -și afirme calitatea unui adevărat tutore.
Trebuie să precizăm că funcționarul ar trebui ca atunci când își prestează activitatea
să renunțe la ideea de înavuțire și să vegheze m ereu ca toate actele și faptele sale să fie
legale.
Prin activitatea administrativă, funcționarii publici trebuie să se preocupe de
satisfacerea cerințelor de interes public, de satisfacerea cerințelor cetățenilor. Putem spune
că cetăț enii sunt egali în fața serviciilor administrației publice, iar dacă funcționarii produc

RESEARCH AND SCIENCE TODAY NR. 2

148
unele pagube, vor trebui reparate. Știm foarte bine că orice cetățean are nevoie de
activitatea administrativă, fiecare dintre noi am stat față în față cu un funcțion ar public și
de aceea ne dorim ca prin activitatea lor să ne rezolvăm cât mai rapid și eficient problemele
comunității, iar dacă acestea sunt rezolvate înseamnă că și ale noastre sunt rezolvate.
Aceasta înseamnă că cetățenii sunt consultați în momente chei e de decizie în
procesul de guvernare. Cetățenii ar trebui, de asemenea, să se ofere voluntari pentru
participarea în diferite comisii și grupuri operative în scopul de a ajuta administrația să
rezolve unele probleme ecologice, economice și chiar sociale. Ei pot veni cu idei noi sau
pot monitoriza o activitate sau un proces important.

5. Implicare civică la nivel local
După cum am prezentat într -un capitol anterior, cetățeanul a devenit în ultima
perioadă unul din factorii de decizie în proiectele de dezvolt are locală. În lupta lor de
câștigare a popularității, reprezentanții locali sunt tot mai interesați să implice cetățenii în
luarea deciziilor. Atragerea cetățenilor în luarea deciziilor este o metodă eficientă de a
progresa a administrației locale, deoare ce edilii pot să -și formeze o părere diferită asupra
unui proiect pe care vor să -l implementeze, idee care uneori nu poate să ducă la
dezvoltarea armonioasă a comunității respective.
La întrebarea „Sunt implicați cetățenii în proiectele de dezvoltare loca lă?”, toți
reprezentații locali au răspuns afirmativ. La nivelul municipiului Rm. Vâlcea, implicarea
cetățenilor în proiectele de dezvoltare locală a început prin realizarea dezbaterilor publice,
dar în timp, s -a constatat că acestea nu sunt întotdeauna ef iciente, deoarece în cadre mai
ample de discuție, cetățenii nu -și expun întotdeauna problemele cu care se confruntă.
Astfel, în momentul actual, autoritățile realizează “întâlniri periodice în zonele în care vor
să acționeze, discută cu oamenii la fața locului, unde se stabilește o punte de legătură între
cetățeni și reprezentanții autorităților locale.12” Și astfel i -au naștere o serie de proiecte care
au ca finalitate dezvoltarea locală și al căror beneficiar direct este cetățeanul.
„Implicarea ce tățenilor în problemele de interes local este deosebit de importantă,
motiv pentru care în toate proiectele de dezvoltare locală este consultată populația
orașului”13.

12 Interviu realizat cu viceprimarul municipilui Rm. Vâlcea în data de 20.08.2011
13 Interviu realizat cu primarul orașului Călimănești în data de 10.05.2011

Decembrie 2011

149
În mediul urban, autoritățile iau seamă de opiniile individuale ale cetățenilor în
cadru l audiențelor zilnice realizate la sediul instituției, dar se mai practică și așa zisele
întâlniri cu cetățenii în medii lărgite cât și extinse. În mediul rural, oamenii merg cu
diverse probleme pe la primărie și mai atenționează autoritățile cu privire la problemele
care împiedică dezvoltarea economică a acelei comunități. De multe ori, proiectele privind
dezvoltarea localității se stabilesc împreună cu preotul comunei respective și acesta le
comunică autorităților, fiind un intermediar între cele două păr ți implicate.
“Sunt foarte multe persoane de ex: personalul prim ăriei, agenți economici, actori
principali locali (medici, profesori, preoți, reprezentanți ai instituțiilor de cultură, educație,
asistență socială. poliție) chiar unii consilieri, precum și oamenii de rând sunt implicați în
multe proiecte cu caracter social , și nu numai.14”
În ceea ce privește relația de colaborare dintre administrația publică și cetățeni, se
observă o discrepanță între mediul urban și cel rural. Reprezentanții locali din mediul
urban sunt mult mai deschiși la colaborare decât cei din mediul rural.

5. Concluzii
În concluzie, cetățenii ar trebui să fie implicați în totalitatea activităților ecologice,
economice și sociale, să știe cum sunt adoptate deciziile, cum sunt elaborate bugetele
locale, cum sunt ele aprobate și cum sunt utilizate în scopul dezvoltării economice a
comunității. Chiar dacă ei sunt prinși în agitația vieții zilnice încât adesea par că nu sunt
interesați, iar încercarea de a -i informa și educa pentru a le forma cultura administrativă
pare un efort inutil, acest efort nu este fără rost, ci pur și simplu foarte greu. Din această
cauză, participarea cetățenească în România și cu precădere în județul Vâlcea trebuie să
depășească stadiul declar ativ și să se transforme într -un factor coerent și constant ca
fundament al unei democrații sănătoase. Pentru ca interesele cetățenilor să primeze,
autoritățile locale trebuie să se implice în cât mai multe proiecte. După cum știm cu toții,
nevoile localit ăților sunt costisitoare, complexe și de lungă durată, iar acestea nu pot face
față singure volumului de investiții necesare îmbunătățirii sau menținerii calității vieții în
fiecare localitate. Complexitatea acestor proiecte presupune combinarea atributelo r
autorităților publice și ale sectorului privat, combinarea acestora duce la crearea așa -ziselor

14 Interviu realizat cu primarul comunei Frâncești în data de 15.06.2011

RESEARCH AND SCIENCE TODAY NR. 2

150
parteneriate. Aceste parteneriate în administrația publică locală pot face obiectul unor
cercetări viitoare în domeniu.

Bibliografie:

1. Albu Emanuel, Carta Eu ropeană a Drepturilor Fundamentale – Dreptul la o bună
administrație , Revista de Drept Comercial nr.9(2007), 75 și urm.
2. Alexandru Ioan, Structuri Mecanisme si Institutii Administrative , (București:
Editura Sylvi, 1996), 183.
3. Iorgovan Antonie, Tratat de dre pt administrativ , ediția a 4 -a, (București: Editura All
Beck, 2005).
4. PătuleaVasile, Răspunderea autorităților publice pentru vătămările produse
cetățenilor prin actele lor, în revista „Dreptul” nr.4 (1997), 19.
5. Manolache Octavian, Tratat de drept comunitar, ediția a 5 -a, (București: Editura All
Back, 2006), 799.
6. Matei Lucica, Managementul dezvoltării locale, (București: Editura Economic,
1999), 208.
7. Muraru Ioan , Drept constituțional și instituții politice , vol. II, (București: Editura
Actami, 19 95), 5.
8. Legea nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public ,
modificată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I –a,
nr.663/23.10.2001
9. Legea nr.52/2003, privind transparența decizională în administrația publică,
publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I –a, nr.70/03.02.2003
10. Interviu realizat cu viceprimarul municipilui Rm. Vâlcea în data de 20.08.2011
11. Interviu realizat cu primarul orașului Călimănești în data de 10.05.2011
12. Interviu realizat cu primarul comunei Frâncești în data de 15.06.2011