STUDIUL PRIVIND RE ĠELELE HIDROEDILITARE ÎN LOCALITăĠILE MICI úI MIJLOCII ConducĄtor ûtiinġific, s.l.dr.ing.H ă’ă REAN ADRIANA Masterand: NEGREA… [619300]

FACULTATEA DE INSTALA ĠII
LUCRARE DE DISERTA ĠIE
STUDIUL PRIVIND RE ĠELELE HIDROEDILITARE ÎN
LOCALITăĠILE MICI úI MIJLOCII
ConducĄtor ûtiinġific,
s.l.dr.ing.H ă'ă REAN ADRIANA
Masterand: [anonimizat]
____________________ 2012________________________

CUPRINS
TERMINOLOGIE 4
LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE 9
LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURI UTILIZATE ÎN LUCRARE 10
1 INTRODUCERE 12
1.1 Alegerea temei de diserta ġie 12
1.2 Scopul lucr Ąrii 12
1.3 Necesitatea lucr Ąrii 12
1.4 Actualitatea în domeniu 13
2 REʕELE HIDROEDILITARE 16
2.1 AlimentĄri cu apĄ 16
2.1.1 NoĠiuni generale 16
2.1.2 Reʕeaua de alimentare cu ap ă 16
2.1.3 Nevoile de ap ă 16
2.1.4 Tipologia nevoilor de ap ă 17
2.1.5 Variaʕia nevoilor de ap ă 17
2.1.6 Calitatea apei 20
2.1.7 Sisteme de tratare a apei 20
2.2 Reʖele de canalizare 21
2.2.1 Sisteme de canalizare 21
2.2.2 Procese unitare pentru epurarea apelor 21
2.2.3 Tehnologii de epurare a apelor 22
2.3 Alimentarea cu ap Ą pe plan na ġional ûi internaġional 23
2.4 Stadiul actual al aliment Ąrii cu apĄ 24
2.5 Obiectivele cercet Ąrii 24
2.6 Concluzii par ġiale 24
3 MANAGEMENTUL DE PROIECT ÎN INVESTI ʕII 26
3.1 Noġiuni generale 26
3.2 Managementul resurselor 26
3.3 Programarea resurselor ʔi optimizarea acestora 26
3.4 Proiectarea lucr Ąrilor hidroedilitare 27
3.4.1 Activitatea de proiectare 27
3.5 Planificarea lucr Ąrilor de execu ʖie 28
3.5.1 Caracteristicile lucr ărilor de construc ʕii – montaj 28
3.5.2 Sisteme informatice utilizate în programarea lucr ărilor de construc ʕii 29
3.6 Eficienta economic Ą în domeniul construc ʖiilor hidroedilitare pentru localit Ąʖi mici ʔi mijlocii 29
3.6.1 Conʕinutul ʓi etapele procesului investi ʕional 29
3.6.2 Evaluarea investi ʕiilor în domeniul lucr ărilor hidroedilitare 29
3.6.3 TrăVăturile eficientei economice a investi ʕiilor 30
4 STUDIU DE CAZ: ÎMBUN ă7ăʕ IREA REʕELELOR HIDROEDILITARE DIN ORA ʓUL JIBOU 31
4.1 Noġiuni generale. Descrierea proiectului 31
4.1.1 Necesitate, scop, oportunitate 31
4.1.2 Amplasament 32
4.1.3 Principalele obiective ale activit ăʕii de îmbun ăWăʕire a reʕelelor hidroedilitare 32
4.1.4 Durata de func ʕionare 33
4.2 Calcule de proiectare ʔi dimensionarea principalelor structuri. Date de proiectare principale 33
4.2.1 Date hidraulice 33
4.2.2 Încărcări apă uzată 34
4.2.3 Staʕie pompare la intrare SE 35
4.2.4 Staʕia grătare fine 35
4.2.5 Decantoare finale 37
4.2.6 Bazine de aerare 40

4.2.7 Sistemul de aerare 44
4.2.8 Sistem intern de canalizare 48
4.3 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru sursele de ap Ą, staʖiile de pompare ʔi reʖelele de distribu ʖie 49
4.3.1 Reabilitarea Sursei Jibou/Some ʓ – Odorhei ʓi a Conductei de Transport a Apei (CS-JI-WSa-01) 49
4.3.2 Reabilitarea Sta ʕiei de Tratare a Apei (ST) 50
4.3.3 Reabilitarea Rezervoarelor Existente 50
4.3.4 Reabilitarea Sta ʕiei de Pompare (SP) existente 51
4.3.5 Înlocuire re ʕea de distribu ʕie ʓi conducte deteriorate 52
4.3.6 Extinderea re ʕelei de distribu ʕie 52
4.4 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru re ʖelele de canalizare 53
4.4.1 Extinderea ʓi reabilitarea re ʕelei de canalizare existenta 53
4.5 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru sta ʖia de epurare a apelor uzate 54
4.5.1 Scurtă descriere a fluxului tehnologic existent în sta ʕia de epurare actual ă: 55
4.5.2 Construirea unei noi Sta ʕiei de Epurare a apelor uzate 56
4.6 ActivitĄʖi de dezafectare, la sfâr ʔitul procesului tehnologic propus 59
5 CONTRIBUTII PROPRII. IMPACTUL POTEN ʕIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ʓI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 60
5.1 Condiʖiile hidrogeologice ale amplasamentului 60
5.2 Alimentare cu ap Ą 61
5.3 Managementul apelor uzate 62
5.4 Prognoza impactului 62
5.5 Prognoza impactului în perioada de execu ʖie 62
5.6 Prognoza impactului în perioada de exploatare a lucr Ąrilor 64
5.7 Concluzii par ġiale. MĄsuri de diminuare a impactului 66
5.8 0Ąsuri de diminuare a impactului în perioada de execu ʖie 66
5.9 0Ąsuri de diminuare a impactului în perioada de exploatare a lucr Ąrilor 66
6 CONCLUZII úI CONTRIBU ĠII 68
6.1 Recomand Ąri privind îmbun ĄWĄʖirea proiect Ąrii ʔi optimizarea costurilor 69
6.2 Direcġii de cercetare ulterioar Ą 73
6.3 Recomand Ąri la studiul de caz în localitatea Jibou 77
6.3.1 SituaĠia existentă – descriere cu toate componentele 77
6.3.2 Propuneri úi recomand ări de îmbun ăWăĠire 81
7 BIBLIOGRAFIE 83

TERMINOLOGIE
ApĄ potabilĄApa care poate fi consumat ăde om, direct sau indirect, timp îndelungat ,IăUăa-i prejudicia VăQă tatea,
îndeplinind condi ʕiile STAS 1342-84.
ApĄ uzatĄ1 Orice ap ăcare aIăcutobiectul unei folosiri ʓiFăreia,înprocesul de utilizare i s -au modificat caracteristicile
fizice, chimice, biologice sau microbiologice ʓi radioactivitatea.
2 apa de min ă sau de zăFământ evacuat ă prin sisteme amenajate.
ApĄ uzatĄ menajerĄApa uzatărezultatădin folosirea apei potabile înscopuri gospod ăreʓti,încadrul unit ăʕilor cu caracter social
public, ale industriei locale, stropitul spa ʕiilor circulabile ʓi al spaʕiilor verzi, sau cu caracter economic, pentru
nevoile igienico-sanitare la cl ădirile social administrative ʓi atelierelor, stropitul ʓi spălarea spaʕiilor de circula ʕie
ʓi spatiilor verzi etc.
ApĄ uzatĄ orĄʔeneascĄApa uzatăprovenind din amestecul apei uzate menajere, cu apăuzatăindustrialăʓi agrozootehnic ă,
preepurată sau nu, astfel s ă aibă caracteristici fizice, chimice, biologice, bacteriologice conform reglement ărilor
tehnice normative.
Artera de ap ĄConducta din reʕeauadedistribuʕiecareprimeʓteapăde larezervor,staʕiade punere sub presiune a reʕelei
sau de la o alt ă arterăʓi o transport ă până în zona de utilizare, unde este distribuit ă prin conducte de serviciu.
Aviz de amplasamentComunicare scris ăcare se d ădeFătreOperatorul de Distribu ʕiela cererea unui solicitant ʓicare precizează
acordul distribuitorului cu propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului ʓi eventualele lucr ări de
eliberare de amplasament sau propune schimbarea amplasamentului obiectivului în cazul în care nu se poate
elibera terenul.
Bazin de aerare a
QĄmolului activBazin cu instala ʕiihidraulice anex ă,încare se realizeazăreducere, înprincipal, a conʕinutului desubstan ʕe
organice din apa uzat ă, prin aerare artificial ă în prezenta n ămolului activ
Bazin de amestec Spaʕiuspecial amenajat încare se realizeazăamestecul intim întreapăʓireactiv iiadăugaʕi.
Bazin de aspira ʖie Spaʕiuspecial amenajat pentru amplasarea sorbului pompei.
Bazin de canalizareSuprafa ʕăde teren de pe car e, apele de canalizare colectate trec prin secʕiunea de calcul considerat ăa
colectorului de canalizare.
Bazin de uniformizare a
debitelor ʔi a calitĄʖii apeiBazin tampon amplasat înincinta folosin ʕeisauînaintea staʕieide epurare, care realizeazăîntimp
uniformizarea cantit ăʕii ʓi calităʕii apei de canalizare.
BiogazAmestec combustibil de gaze rezultate din procesul de fermentare anaerob ăcatalitic ăasubstan ʕelor
biodegradabile con ʕinute în nămolul din instala ʕiile de epurare sau în alte tipuri de reziduuri solide
organice,rezultate din activitatea menajer ă, agrozootehnic ă, industrială etc.
Biomasa Cantitatea totala de organisme vii aflate într -un lac, sector de râu sau instala ʕie de epurare biologica.
Beneficiar Titular de contract ʓidestinatar pentru o lucrare (serviciu, produs), livrat de furnizor.
CalitateAnsamblu de caracteristici ale unei entităʕicare ii conferăaptitudinea de a satisface trebuin ʕeexprimate sau
implicite.
Camera de deversareConstruc ʕie anex ăpe re ʕeaua de canalizare c are permite evacuarea controlat ăa unei părʕi din apa de
canalizare într-un receptor învecinat.
Camera de intersec ʖieConstruc ʕieîncare se realizeazăracordarea canalelor colectoare.
CanalConstruc ʕiehidrotehnic ăexecutat ăla nivelul terenului sau însubteran, înscopul transportăriiapei cu nivel liber
(la presiunea atmosferica.)
Canal colectorCanal care transporta apăde canalizare colectat ăprinintermediul altor canale.
Canal de ocolireCanal prevăzutcu elemente de închidere , ce permite scoater ea din funcʕiune a unui obiect din fluxul tehnologic
prin devierea apei.
Canal de serviciuCanal care preia apa de canalizare la locul de colectare (recipient, racord, gura de scurgere, etc.) pentru a o
transporta la un canal colector, sta ʕie de pompare, sta ʕie de epurare sau receptor.
Capacitate de epurareIndicator specific al unei staʕiide epurare exprimat prin debitul de ap ăepurat ă, cantitatea de substan ʕăreʕinută.
Captare de ap ĄAnsamblu de construcʕiiʓiinstalaʕiicare servesc la preluarea apeidintr-o sursa natural ă,învederea satisfacerii
necesarului unei folosin ʕe.
&Ąmin Construc ʕieanex ă, vizitabil ă, destinat ăaccesului la reʕelesubterane
&Ąmin de rupere de pant Ą&ăminde vizitare amplasat înpunctele de adâncime aleprofilului longitudi nal al unui canal colector, amenajat

pentrudisiparea energieiʓiîmpiedicareadepunerii suspensiilor.
&Ąmin de sp Ąlare&ăminde vizitare amplasat pe traseul reʕeleide canalizare, amenajat pentru a permite o spălareperiodica a
porʕiunilor din re ʕea unde viteza apei nu asigur ă autocurăʕirea.
Caracteristici tehnice Totalitatea datelor ʓielementelor de natur ătehnic ă,caracteristice.
Cerinʖa de apĄCantitatea de ap ăce trebuie preluat ădin sursăpentru a acoperii necesarul de ap ăînmod raʕional, cu
reutilizarea sau recircularea intern ă optimă, făUă diminuarea produc ʕiei, precum ʓi pentru acoperirea pierderilor
de apă în aducʕiune ʓi în reʕeaua de distribu ʕie, nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare cu ap ăʓi
canalizare
Cerinʖa de apĄ specificĄCerinʕade apă–considerat ăca valoare medie –raportatălaPărimeasau capacitatea caracteristic ăa
folosinʕei (locuitor, produs, capacitate de produc ʕie, materie prima, utilaj tehnologic, incendiu, suprafa ʕa irigată
etc.)
Colector principalCanal –amplasat de regul ă,înpartea cea mai de jos a bazinului de canalizare –care colecteazăîntreaga
cantitatea de ap ă de canalizare ʓi o transport ă la staʕia de epurare, la un receptor sau la alt sistem de
canalizare.
Colector secundar Canal care asigura tran sportul apei de canalizare de la canalele de serviciu la colectorul principal.
Concentrator de n ĄmolConstruc ʕieprevăzuta încadrul instala ʕieide prelucrare a Qămolului ,înscopul reduc eriivolumului Qămolului
prin eliminarea unei p ăUʕi din apa con ʕinută de acesta
Compartiment amenajat într-un decantor suspensional pentru concentrarea n ămolului reʕinut, în vederea
eliminării lui cu o cantitate de ap ă cât mai mic ă.
ConductĄ de serviciuConduct ădin cadrul reʕeleidedistribu ʕieprin care apa preluat ădela conductele principale, se repartizeaz ăîn
punctele de utilizare (racord de ap ă, hidranʕi).
Controlul calit Ąʖi Tehnici ʓiactivităʕicu caracter opera ʕional utilizate pentru îndeplinirea condi ʕiilorreferitoare la calităʕi.
Consum de ap ĄApa care nu s eevacuează,alcătuitădinurmătoarelecantităʕide apă:
– reʕinute în procesele fiziologice;
– înglobate în produse;
– pierdute în procesul de folosire a apei la locul de utilizare;
– pierdute în procesele de tratare, epurare, r ăcire ʓi recirculare intern ă etc.
– pierdute din aduc ʕiune ʓi din reʕelele de ap ăʓi canalizare;
– alte categorii de pierderi de ap ă.
Debit capabil al pu ʖuluiDebitul maxim ce poate fi obʕinutdintr-un pu ʕde captare încondi ʕiinormale de exploatare, astfel c ăviteza apei
la intrarea în coloana filtrant ă să nu conduc ă la înnisiparea pu ʕului.
Debit de calcul Debit folosit pentru dimensionare însecʕiunide calcul încircuitul apei.
Debit de incendiu Debit necesar pentru prevenirea ʓicombaterea incendiului.
Debit lunarCantitatea de ap ănecesar ăîntimpul unei luni raportat ălaunitatea de timp, exprimat ăînmetri cubi pe secund ă,
litri pe secund ă sau metri cubi pe or ă.
Debit lunar mediuDebit reprezentând media debitelor lunare într-o perioad ăde calcul considerat ă.
Debit orarCantitatea de ap ănecesar ăîntimpul unei ore raportate la unitatea de timp, exprimat ăînmetri cubi pe secund ă,
litri pe secund ă sau metri cubi pe or ă.
Debit orar maxim Cel mai mare debit orar dintr -o perioad ăde timp considerat ă(de regul ăun an).
Debit orar mediu Debit reprezentând media debitelor orare dintr -o perioada de calcul considerat ă(de regul ăun an)
Debit zilnicCantitatea de ap ănecesar ăîntimpul unei zile, raportat ălaunitatea de timp, exprimat ăînmetri cubi pe
secundă, litri pe secunda, metri cubi pe or ă sau metri cubi pe zi.
Debit zilnic maxim Cel mai mare debit zilnic dintr -o perioad ăde timp considerat ă(de regul ăun an).
Debit zilnic mediu1 Produsul dintre debitul zilnic specific ʓinumărulunităʕilorfolosin ʕei.
2 Debit reprezentând media debitelor zilnice dintr-o perioad ă de timp considerat ă (de regulă un an).
Debit zilnic mediu
specificDebit reprezentând media debitelor zilnice într-o perioad ăde timp suficient de mare pentru a fi considerat ăca
valoare medie, raportat ă la capacitatea caracteristic ă folosinʕei: materie prim ă, utilaj tehnologic, incendiu,
suprafaʕa irigată etc.
Decantor Construc ʕiecuinstala ʕiileanexe încare se realizeazăsepararea prin sedimentare a suspensiilor din apa.
Decantor cu etajDecantor pentru apa de canalizare încare se realizeazăsepararea suspensiilor din ap ăla partea superioar ăʓi
fermentarea n ămolului reʕinut la partea inferioar ă.
Decantor orizontal –
longitudinalDecantor de form ădreptunghiular ăînplan, încare apa circul ăpedirec ʕieorizontal ă, de-a lungul decantorului.
Decantor primarDecantor folosit pentru reʕinerea suspensiilor întreapta de epurare mecanic ăastaʕieide epurare; înstaʕiide
epurare cu bazine de aerare, decantorul primar prime ʓte nămolul în exces.
Decantor secundar Decantor folosit pentru reʕinerea Qămolului rezultat întreapta de epurare biologic ăastaʕieide epurare.

Denitrificarea apeiAnsamblu de procese fizice, chimice ʓibiologice prin care serealizeazăreducerea nitriʕilorʓinitraʕilordin apa
epurată, cu ajutorul bacteriilor denitrificatoare, pân ă la amoniu sau azot molecular.
Dezinfectarea apeiOpera ʕiede distrugere a germenilor patogeni ʓiacelorlalte organisme Găunătoare VăQăWă ʕiiʓide reducerea
numărului de germeni saprofi ʕi din apă, până la îndeplinirea condi ʕiilor de potabilitate.
Diametru economic0ărimea diametrului unei conducte pentru care, încondi ʕiidate, suma cheltuielilor totale anuale de investi ʕieʓi
exploatare este minim ă
Distribuʖia apeiAnsamblu de construc ʕii si operaʕii prin care se asigur ă transportul apei de la rezervoare la racordurile
folosinʕelor de apă, în cantitatea, de calitatea si la presiunea cerut ă
DrenConstruc ʕie hidrotehnic ă cu dimensiunea principal ă dezvoltată pe orizontal ă, realizată in scopul capt ării apei
dintr-un strat acvifer de mic ă adancime, pentru coborârea nivelului apei subterane, pentru eliminare apei de
infiltraʕie sau de la platformele de uscare a n ămolului.
Echilibrare hidraulic ĄOperaʕie avind drept scop realizarea unor pierderi de sarcin ă egalepe toate ramurile alimentate dintr -un nod al
reʕelei, în condi ʕiile circulaʕiei debitelor de calcul.
Epurare biologic ĄProces de epurare in care sunt re ʕinute substan ʕele organice din apa epurat ă in treapta mecanic ă, prin oxidare
biochimică aerobă.
Epurare chimic ĄProces de epurare cu ajutorul substan ʕelor chimice adecvate.
Epurare local ĄEpurarea apei de canalizare in sisteme locale, in vederea recircul ării, reutilizării, protejarii re ʕelei de canalizare,
evitării înrăutăʕirii proceselor finale de epurare sau evacu ării in receptorul natural.
Epurare mecanic ĄProces de epurare prin care se realizeaz ă, in principal, separarea gravita ʕională a suspensiilor din apa de
canalizare ʓi prelucrarea n ămolului reʕinut.
Epurarea apeiSuccesiune de procedee te hnologice prin care sunt re ʕinute, neutralizate si îndep ărtate elementele
inpurificatoare din apa de canalizarea.
Eutrofizarea apeiÎnrăutaʕirea, în timp, a calit ăʕii apei ʓi creʓterea produc ʕiei de biomas ă ca urmare a îmbog ăʕirii–naturale sau
artificiale – in substan ʕe nutritive (N,P,K).
Fermentarea anaerob Ą a
QĄmoluluiProces tehnologic de descompunere in compu ʓi stabili a substan ʕelor organice complexe biodegradabile din
Qămolul rezultat la epurare, cu ajutorul bacteriilor anaerobe.
Filtrarea apei Procedeu de limpezire avansat ă a apei prin trecerea acesteia printr -un strat de material poros, d enumit strat
filtrant, ales in concordan ʕă cu scopul propus.
FolosinʖĄ de apĄUnitate cu caracter social sau economic, care, pentru desf ăʓurarea activit ăʕiisale, utilizeaz ă apă dintr-un sistem
de alimentare cu ap ă.
Grad de epurareIndicator de eficien ʕă a epurării exprimat prin raportul dintre concentra ʕia sau cantitatea de substan ʕe reʕinute si
concentraʕia sau cantitatea total ă existentă in apa de canalizare, la începutul procesului.
GurĄ de vĄrsare Construc ʕie prev ăzutăpe canalul colector la locul de racordare cu receptorul, în scopul asigur ării condi ʕiilor
optime de evacuare a apelor transportate de colector si protej ării malurilor.
Hidrant exteriorArmatură care permite preluarea apei din re ʕea, in diferite scopuri, în condi ʕii de asigurare a calit ăʕii apei si
protejării conductei de legatur ă
ÎmbunĄtaʖirea calitĄʖiiAcʕiuni întreprinse în întreaga organiza ʕie pentru cre ʓterea eficacit ăʕii ʓi eficie nʕei activităʕilor ʓi proceselor în
scopul de a asigura avantaje sporite atât pentru organiza ʕie cât ʓi pentru clien ʕii acesteia.
Impurificarea apeiÎnrăutaʕirea calităʕii apei prin raport de elemente de natur ă fizică, chimică, radiochimic ă, biologică etc.
Găunătoare pentru flora, fauna si utilizatorii apei.
ÎnĄOʖime de aspira ʖie a
pompeiCaracteristica de fabrica ʕie a pompei care indic ă valoarea maxim ă a înăOʕimii de aspira ʕie la care pompa înc ă
mai fucʕionează cu randament bun.
ÎncĄrcare hidraulic ĄDebitul de ap ă raportat la unitatea de suprafa ʕă orizontală a unei construc ʕii care asigur ă o fază a procesului de
tratare a apei sau a procesului de epurare a apei de canalizare.
Mentenan ʖĄAnsamblul tuturor ac ʕiunilor tehnice ʓi organizatorice care se exe cută asupra instala ʕiilor ʓi componentelor
acestora pentru men ʕinerea sau restabilirea capacit ăʕii de a-ʓi îndeplini func ʕia pentru care au fost proiectate.
Monitorizare0ăsurare, determinare continu ă a unor indicatori ʓi raportare a acestora la un set de valori prestabilite, in
scopul de a identifica devia ʕii sau excep ʕii de la rezultatele normale sau anticipate.
1Ąmol1. Amestec eterogen, cu aspect gelatinos, de ap ăʓi substanʕe dizolvate, substan ʕe coloidale, paticule
dispersate ʓi materiale în suspensie
2. Amestec concentrat de subsatan ʕă solidăʓi apă rezultat, dintr-un proces de tratare a apei sau de
epurare a apei uzate.
Necesar de ap ĄCantitatea de ap ă ce trebuie furnizat ă unei folosin ʕe la punctele de utilizare, astfel încât procesele în
care este folosit ă să fie satisfăcute în mod ra ʕional.
NormĄ tehnicĄInstrucʕiune scrisă, emisă de autoritatea competent ă, cuprinzând condi ʕii tehnice ce trebuie respectate la
proiectarea, verificarea , executarea, exploatarea, între ʕinerea si repararea unui sistem tehnic apar ʕinând
sectorului energiei electrice si termice.

NPSH (Net pressure
suction head)Valoarea minim ă a înălʕimi totale (poten ʕială si cinetică) absolute, nete (mic ʕorată cu înăOʕimea poten ʕială a
vaporilor lichidului) la intrarea in pomp ă, raportată la planul de referin ʕă al pompei, necesar ă funcʕionarii pompei
IăUă cavitaʕie
OperatorAgent economic furnizor/prestator de servicii energetice de interes local, specializat úi licenĠiat în condi Ġiile legii,
care gestioneaz ăúi administreaz ă serviciile energetice de interes local.
Parte contractantãÎnseamnã un stat sau o organiza ʕie de integrare economic ã regionalã, care a consim ʕit să se lege prin acest
tratat ʓi pentru care tratatul este în vigoare.
Pauʔal Metodã de stabilire a consumului de apãîn func ʕie de numărul de persoane ʓi în funcʕie de utilităʕi
Planificarea opera ġionalĄActivitate constând în planificarea de c ătre Operatorul de sistem, pe diferite orizonturi de timp (anual,
semestrial, lunar), a schemei normale de func Ġionare a SEN si a modului de echilibrare produc Ġie–consum, cu
respectarea parametrilor tehnici de calitate úi siguranĠă.
Platforma de uscare a
QĄmoluluiSuprafaĠă de teren amenajat ă în scopul deshidrat ării naturale a n ămolului rezultat din procesul de epurare a
apelor uzate sau de tratare a apei de alimentare.
Pod raclorAnsamblu de dispozitive úi mecanisme prin care se asigur ă miúcarea unei lame racloare ce colecteaz ăúi
împinge nămolul depus în bazinul de decantare spre ba úă, de unde s ă poată să fie evacuat.
PompĄ de circula ġie Pompă folosită pentru vehicularea fluidului în circuitul unei instala Ġii.
Presiune de regimValoarea presiunii care trebuie realizat ă într-un sistem hidraulic în vederea satisfaceriii condi Ġilor necesare,
raĠionale, pentru folosirea apei.
Presiune diponibil Ą DiferenĠa dintre cota piezometric ăúi cota terenului, într -o secĠiune de pe conducta care transport ă apă.
Priza de ap Ą Parte component ă din captare care asigur ă preluarea apei din surs ă.
ProbĄ de apĄCantitate de ap ă prelevată pentru ana liza în conditiile prevazute de actele normative in vigoare, care permite
caracterizarea calitativ ă a apei într-o sec Ġiune de control.
Programare operativ ĄElaborarea programului zilnic de func Ġionare a instala Ġiilor de producere úi transport precum úi demanevre.
Punere în func ġiuneTotalitatea activit ăĠilor prevăzute de documenta Ġia tehnică de proiectare úi de reglement ările în vigoare pentru
a demonstra c ă echipamentul úi sistemele tehnologice se comport ă în limitele prev ăzute de proiect, în
momentul în care se declar ă în funcĠiune.
PuġConstrucĠie verticală, de secĠiune relativ redus ă, executată prin forare sau s ăpare, cu pere Ġii amenajaĠi
corespunz ător, în scopul asigur ării accesului la materiale sau roci utile aflate sub nivelul solului sau la
construcĠii subterane adânci.
Racord de ap ĄAnsamblu de construc Ġiiúi instalĠii prin care se realizeaz ălegaturaîntre reĠeaua de distribu Ġie comunal ăúi
reĠeaua de distribu Ġie interioar ă din clădiri sau incinte
Racord de canalizare Canal de legatur ăîntreinstala Ġia interioar ăúi reĠeaua comun ăde canalizare, inclusiv c ăminul de racord.
ReabilitareOperaĠiuni efectuate asupra unor echipamente, instala Ġii sau ansambluri de instala Ġii energetice, dup ă o
perioadă de funcĠionare, cu scopul de a restabili caracteristicile tehnice úi de eficien Ġă ale acestora la un nivel
comparabil cu cel ini Ġial (de proiect), dar f ăUă modificarea tehnologiei ini Ġiale.
Reġea de canalizareParte din sistemul de canalizare alc ătuitădin canale, construc Ġii anex ă, staĠii de pompare etc., care asigur ă
colectarea úi transportul apelor de canalizare în afara suprafe Ġei folosinĠei.
Rezervor de ap ĄRezervor de combustibil lichid care asigur ăo rezervăde combustibil necesar ăconsumului centralei termice pe
o anumită perioadă de timp.
SCADA Sistem informatic de monitorizare, comand ăúi achizi Ġie de date a unui process tehnologic/instala Ġie.
Secġiune de calculSecĠiunea caracteristic ăa sistemului de alimentare cu ap ăsau canalizare pentru care este ne cesară
determinarea m ărimii debitelor de calcul.
Secġiune de controlSecĠiune caracteristic ăa sistemului de alimantare cu ap ăsau canalizare, aleas ăpentru efectu ări de m ăsurări
de debite,recolt ări de probe pentru analize.
Separator Ansamblu de constructii si instalatii destinate retiner ii si impuritatilor din apă uzată(nisip,grasimi).
Serviciu public de
distribuġieActivitate prin care titularului de licen Ġăde distribu Ġie are obliga Ġia de a asigura accesul reglementat la re Ġeaua
de distribuĠie, în condi Ġii nediscriminatorii pentru to Ġi utilizatorii.
Sistem de alimentare cu
apĄAnsmblu de construc Ġiiúi instalaĠii prin care apa este preluat ădintr-o sursănaturală, este tratat ă, transportat ă,
înmagazinat ăúi distribuită folosinĠelor, în cantitatea úi calitatea cerut ă.
Sistem de canalizareAnsamblu de canale, construc Ġii anex ă, staĠii de pompare etc. prin care apa de canalizare este colectat ă,
transportat ă, epuratăúi evacuată într-un receptor.
Sistem de canalizare
separativSistem de canalizare în care colectare a, transportul úi epura rea diferitelor categorii de ape uzate úi meteorice
colectate de pe un bazin de colectare se face prin re Ġele independente.
Sistem de canalizare
unitarSistem de canalizare în care toate categoriile de ape uzate úi meteorice colectate de pe un bazin de c olectare
sunt evacuate printr-o singur ă reĠea.

Stabilitatea hidraulic Ą a
reġeleiProprietate a unui sistem hidraulic datorit ăcăreia varia Ġile de debit la unul sau mai mul Ġi consumat ori produc
variaĠii admisibile a debitului la ceilal Ġi consumatori.
Staġie de epurareAnsamblu de construc Ġii siinstala Ġiiîn care se realizeaz ăreducerea concentra Ġiei de elemente impurificatoare
din apă de canalizare pân ă la limita admisibil ă pentru reutilizarea acesteia sau evacuarea ei într-un receptor
natural.
Staġie de pompareAnsamblu de construc Ġii, instala Ġiiúi utilaje de pompare destinat ridic ării nivelului energetic al apei, în scopul
asigurării transportului acesteia pe cale hidraulic ă.
Staġie de tratareAnsamblu de construc Ġii si instalatii in care se realizeaz a sub supraveghere continua, imbunatatirea calitatii apei
captate din sursa in vederea satisfacerii cerintelor diferitelor folosinte.
SursĄ de apĄ Apa din circuitul natural care poate fi captat ăîn scopul satisfacerii necesarului de ap ăal folosinĠelor.
Tratarea apeiAnsamblu de opera Ġii tehnologice prin care caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice ale apei
brute sunt corectate astfel încât apa ob Ġinută să asigure condi Ġiile necesare folosin Ġei de apă
TreaptĄ de epurareFazădeepurare, independent ăsau f ăcând parte dintr -o succesiune de procese de epurare, în care se
realizează un anumit grad de epurare.
Turbiditate Caracteristica optic ăa apei indic ând prezen Ġaparticulelor în suspensie.
Umiditatea n Ąmolului ConĠinutul de ap ă(liber ă, capilar ă, celular ă) din nămol, exprimat în procente.
Valoare limitãNivel fixat pe baza cuno útinĠelorútiinĠifice, în scopul evitãrii, prevenirii sau reducerii efectelor dãunãtoare asupra
sãnãtãĠii omului sau mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadã .
VitezĄ de autocur ĄġireValoarea minima a vitezei ce trebuie asigurat ălacurgerea apei într-un canal pentru a se evita sedimentare
suspensilor continute.
VitezĄ de sedimentare Viteza medie cu care o particul ăsolidăseseparădintr-unmediu apos cu o anumit ăa concentra Ġieîn suspensii.
ZonĄ de protec ġieZona adiacent ăconstruc Ġiilorúi instala Ġiilor obiectivelor energetice extins ă, dup ăcaz,úiîn spa Ġiu,în care se
introduc restric Ġii sau interdic Ġii privind regimul construc Ġiilor úi de exploatere a fondului funciar pentru asigurarea
protecĠiei úi a funcĠionării normale a obiectivului energetic.

LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE
CBO 5 Consum biochimic de oxigen
CCO – Mn Substanʕe organice oxidabile
CEE Comunitatea economic ă europeană
D; Dn Diamentru
EEA Agenʕia Europeana de Mediu
Ex: Exemplu
GRP Turnate centrifugal din fibr ă de sticlă (ʔevi, conducte)
ha Hectar
H Adâncime
HG Hotărâre de Guvern
ISO Organizaʕia Internaʕionala de Standardizare
l/s Litru per secund ă
mc Metru cub
mg Miligrame
MMDD Ministerul Mediului ʓi Dezvoltării Durabile
mm Milimetru
MTS Materii totale în suspensii
nr. Numărul
NTPA Norme de calitate
OL 2Ġel
PVC Policlorura de vinil ( ʔevi, conducte)
POS Mediu Programul opera ʕional sectorial mediu
SP StaĠie de pompare
STAS Standard de stat a c ărui aplicare devine obligatorie prin efectul unei legi cu caracter
general
SR EN ISO Standard al organizatiei internationale pentru standardizare, transformat in norma
europeana, tradus in limba romana si publicat de ASRO ca standard romanesc.
SLD Sub limita de detec ʕie
SEAU Statie de epurare a apelor uzate
UE Uniunea european ă
Unit pH Unitate de m ăsură pentru concentra Ġia ionilor de hidrogen

LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURI UTILIZATE ÎN LUCRARE
SIMBOLURI CU CARACTERE LATINE
Nr.
crt.Simbol Denumire m ărime Unitate de
Păsură
Qor,max Debit maxim orar m³/h; l/s
Qzi,avg Media zilnic ă de apă uzată m³/zi
Qor,24 Debit mediu in condi Ġii de vreme secetoas ă m³/h
Qmax Debitul maxim pentru tratare – precipita Ġii abundente m³/h
Qinternal Apa uzată provenită din proces m³/h
bd,BOD5 Încărcare specific ă CBO5 adoptat ă g/P.E.*zi
bd,COD Încărcare specific ă CCO_Cr adoptat ă g/P.E.*zi
bd,N Încărcare specific ă Ntotal adoptat ă g/P.E.*zi
bd,P Încărcare specific ă Ptotal adoptat ă g/P.E.*zi
bd,SS Încărcare specific ă MS adoptat ă g/P.E.*zi
c0,BOD5 Concentratie CBO5 mg/l
c0,COD Concentratie CCO_Cr mg/l
c0,N Concentratie N Total mg/l
c0,P Concentratie P Total mg/l
c0,SS Concentratie MS mg/l
c0,NO3-N Concentratie NO 3-N mg/l
VGG Volum necesar m³
qA Încărcare maxim ă a suprafeʕei m/h
AF.C Suprafaʕa netă decantor final m²
DF.C Diametru decantor final m
qL Încărcare deversor m³/m*h
E.S. aerare extinsa, stabilizare aeroba simultan ă a nămolului
CN,AT Concentraʕie N la intrarea în treapta biologica mg/l
SN,FC Concentra ʕie de N în efluentmg/l
N NitraĠi mg/l
CBOD5,AT Concentra ʕie CBO5 la intrare treapta biologicamg/l
XorgN,BM N incorporat în CBO înl ăturatmg/l
SNO3,D Concentra ʕie nitraʕi ce trebuie înl ăturaʕimg/l
SF Factor de siguran ʕă –
T Temperatura minima °C

tTS,aerob Calculul vârstei necesare a n ămolului aerobzile
XSS,AT Concentra ʕie MS la intrarea în treapta biologica mg/l
CBOD,AT Concentra ʕie CBO la intrare în treapta biologica mg/l
tTS Vârsta adoptata pentru n ămol zile
ÜS d,C,spec. Produc ʕie de nămol în exces pe kg CBO kg/kg
ÜS d,C Produc ʕie de nămol în exces prin înl ăturare C kg DS/zi
FT Factor temperatura –
ÜS d Produc ʕie total a de nămol în exces kg DS/zi
MBiomass Biomasa necesara kg
MLSS Concentra ʕie biomasa adoptata kg/m³
VAT,req. Volum total necesar m³
hAT,sel. Adâncime medie a apei adoptata în bazinul de aerare m
VAT,i,req. Volum adoptat pentru fiecare bazin m³
AAT,i,req. Suprafa ʕa necesara pe fiecare bazin de aerare m²
DAT,i,req. Diametru necesar pe bazin de aerare m
DAT,i,sel. Diametru adoptat pe bazin de aerare m
VAT,i,sel. Volum adoptat pe fiecare bazin de aerare m³
OV d,C Cerere oxigen pentru îndepărtare C kg O 2/zi
OV d,C Cerere oxigen pentru îndep ărtare C kg O 2/kg
BSB
Qd Maximul zilnic de ap ă uzată m³/zi
SNO3,D Concentra ʕie nitraʕi ce trebuie înl ăturaʕi mg/l
SNO3,AT Concentra ʕie nitraʕi la intrarea în treapta biologica mg/l
SNO3,AN Concentra ʕie nitraʕi la ieʓirea din treapta biologica mg/l
OV d,N Cerere oxigen pentru nitrificare kg O 2/zi
OV d,N Cerere oxigen pentru nitrificare kg O 2/kg
BSB
erf.OC Cerere de vârf de oxigen kg O 2/h
fO2 Randament sistem aerare g O 2/m*m³
hE Înălʕime de refulare suflante m
QL,req. Capacitate necesara sta ʕie suflante Nm³/h
SIMBOLURI CU CARACTERE GRECE úTI
Nr.
crt.Simbol Denumire m ărime Unitate de
Păsură
1 Ø Diametru cm

1INTRODUCERE
1.1 Alegerea temei de diserta Ġie
Tema de cercetare propus ă ca lucrare de diserta Ġie se axeaz ă pe necesitatea dezvolt ării
infrastructurii privind asigurarea aliment ării cu apă, în special în localit ăʕile mici ʓi mijlocii.
Conform legisla ʕiei în vigoare, alimentarea cu ap ă a unei localit ăʕi impune cu necesitate asigurarea
evacuării apelor uzate menajere ʓi industriale, prelucrate astfel încât sa nu contribuie la poluarea
receptorului.
1.2 Scopul lucr ării
Scopul lucr ării de diserta Ġie este de a ar ăta importan Ġa asigurării apei potabile în procesul de
consolidare a capacit ăʕii unei comunit ăʕi ʓi de reducere a s ăUăciei úi a îmbolnăvirilor, dat fiind c ă apa devine
din ce în ce mai problematic ă pe măsură ce popula Ġia creúte.
1.3 Necesitatea lucr ării
Construirea (sau reabilitarea) unui sistem de alimentare cu ap ă, nu reprezint ă un consum ci o
investiʕie.
Raportat la popula ʕia actuală a ʕării, resursa specific ă utilizabilă în regim natural este de 1.840
mc/loc. ʓi an, luând în considerare aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ʕara noastră
în categoria ʕărilor cu resurse de ap ă relativ reduse în raport cu resursele altor ʕări (locul 13 în Europa),
media europeana fiind de 4000 mc/loc. Din punct de vedere al utiliz ării resursei de ap ă brută (pentru
populaʕie, industrie ʓi agricultur ă) se constat ă o scădere de la 20,4 miliarde mc în anul 1990 la 6,98
miliarde mc în 2007 datorit ă diminuării activităʕii industriale, reducerii consumurilor de ap ă în procesele
tehnologice, reducerii pierderilor ʓi aplicării mecanismului economic în gospod ărirea apelor.
În regimul actual de amenajare, resursele de ap ă utilizate ale României sunt constituite atât din
ape de suprafa ʕă, cât ʓi din ape subterane. O serie de particularit ăʕi ale resurselor de ap ă (repartiʕie
geografică neuniform ă, debite variabile în cursul anului, poluarea unor râuri interioare, pozi ʕia excentric ă a
Dunării în cadrul ʕării) creează dificultăʕi în alimentarea cu ap ă potabilă a populaʕiei, în special într-o serie
de localităʕi ʓi zone urbane. Aceste disfunc ʕii, cu consecin ʕe grave în plan social ʓi economic, s-au
accentuat mai ales în ultimii ani, datorit ă fenomenului de secet ă care afecteaz ă grav Romania.
Studiile efectuate în scopul îmbun ăWăʕirii alimentării cu apă au scos în eviden ʕă existenʕa a cel puʕin
25 de zone ʓi oraʓe deficitare în ceea ce prive ʓte aceasta resurs ă. Sunt men ʕionate în acest sens zonele
Zalău – ʒimleul Silvaniei, Sighi ʓoara – Media ʓ – Dumbrăveni – Cop ʓa Mică, Azuga – Breaza etc., precum
ʓi o serie de municipii, între care: Timi ʓoara, Craiova, Ploie ʓti, Braʓov, Drobeta Turnu Severin ʓ.a. Toate
acestea se reg ăsesc detaliate ʓi în anexele Legii nr.171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului na ʕional – Sec ʕiunea a II-a – APA. Este vorba de zonele cu disfunc ʕionalitate în alimentarea cu
apăʓi/sau canalizare a municipiilor ʓi oraʓelor, care necesit ă lucrări hidroedilitare de reabilitare ʓi
dezvoltare, de zonele cu localit ăʕi rurale având resurse reduse de ap ă, care necesit ă lucrări prioritare de

alimentari cu ap ă în sistem centralizat, precum ʓi de comunele care solicit ă astfel de lucr ări (Monitorul
Oficial nr. 325, 1997).
În momentul de fa ʕă, soluʕiile pentru rezolvarea alimentarii cu ap ă la nivelul întregii ʕări au în vedere
atât stabilirea surselor poten ʕiale ʓi realizarea de sta ʕii de tratare a apei, cât ʓi reabilitarea ʓi modernizarea
sistemelor de distribu ʕie pentru eliminarea pierderilor de ap ă din reʕea.
Modalitatea de alimentare cu ap ă potabilă a localităʕilor ʓi populaʕiei din ʕara noastră implică două
aspecte distincte, ʓi anume:
 alimentarea cu ap ă în sistem centralizat;
 alimentarea cu ap ă din surse proprii (fântâni, izvoare).
1.4 Actualitatea în domeniu
Conform Institutului National de Statistica din comunicatul de presa Nr. 153 din 18 iulie 2011,
cantitatea de ap ă potabilă distribuită consumatorilor din toata ʕara s-a cifrat la sfâr ʓitul anului 2010, la
1024239 mii mc, cu 40619 mii mc mai pu ʕin decât în anul 2009.. Din aceasta cantitate, apa potabil ă pentru
uz casnic s-a ridicat la 689395 mii mc, reprezentând 67,3 % din total.
În anul 2010, consumul mediu zilnic de ap ă potabilă pentru uz casnic a fost de 127,7 litri/ locuitor în
municipii úi oraúe, cu o cre útere de 2,8 litri/ locuitor, reprezentând 2,20 % fa Ġă de anul 2009 .
Tabel 1.1
Din analiza datelor respective se poate deduce nivelul înc ă nesatisfăFător în ceea ce prive ʓte
accesul popula ʕiei la alimentarea cu ap ă potabilă în sistem centralizat, România situându-se ʓi din acest
punct de vedere în urma majorit ăʕii ʕărilor din Europa.
În anul 2010, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospod ăriile popula ʕiei úi din unităʕile
economice úi sociale, precum úi tratarea lor în sta ʕii de epurare, s-a desf ăúurat în 309 municipii úi oraúe úi
489 comune. Lungimea total ă a reʕelei de canalizare din România, la sfâr úitul anului 2010, a fost de
21977,5 km, din care 18890,4 km în municipii úi oraúe.

Fig.1.1.Locuitorii cu locuin ʕele conectate la sistemele de canalizare úi epurare
a apelor uzate, în anul 2010
În anul 2010, un num ăr de 9.354.902 locuitori aveau locuin ʕele conectate la sistemele de canalizare,
aceútia reprezentând 43,7% din popula ʕia României cu 103.075 persoane mai mult decât în anul 2009.
Fig.1.2.
În ceea ce prive úte epurarea apelor uzate, popula ʕia cu locuin ʕele conectate la sistemele de
canalizare prev ăzute cu sta ʕii de epurare, în anul 2010, a fost de 6.582.104 persoane, reprezentând 30,7%
din popula ʕia Ġării.

Fig.1.3.
Cercetările au pus în eviden ʕă faptul că, alături de deficien ʕele cantitative în alimentarea cu ap ă a
localităʕilor urbane, exist ăʓi mari deficiente calitative (fizice, chimice ʓi bacteriologice) ale apei potabile, cu
sau făUă repercusiuni eviden ʕiabile imediat asupra s ăQăWăʕ ii populaʕiei. Factorii de risc ai contamin ării apei
din reʕea sunt:
xlipsa de protec ʕie sanitară a surselor de ap ă;
xeficienʕa scăzută a procedeelor de tratare;
xlipsa de calificare adecvat ă a personalului opera ʕional la nivelul sta ʕiilor de tratare a apei;
xreʕelele de distribu ʕie uzate ʓi neadecvate controlului calit ăʕii apei de c ătre producător.

2REʕELE HIDROEDILITARE
2.1 Alimentări cu apă
2.1.1 Noġiuni generale
În vederea protej ării carosabilului de eventuale defec ʕiuni datorate construc ʕiei sau remedierilor
necorespunz ătoare, dar ʓi pentru a nu fi împiedicat ă circulaʕia vehiculelor în timpul repara ʕiilor, pozarea
cablurilor ʓi conductelor subterane se va face, în general, sub trotuare sau sub zonele verzi ce m ărginesc
carosabilul. De asemenea, trebuie avut ă în vedere dezvoltarea re ʕelelor hidroedilitare în viitor, asigurându-
se spaʕiul necesar pentru suplimentarea re ʕelelor existente. În cazul în care amplasarea re ʕelelor
hidroedilitare este întârziat ă din diferite motive, se recomand ă realizarea structurii rutiere din pavaj
provizoriu care poate fi desf ăcut ʓi refăcut cu uʓurinʕă ulterior.
2.1.2 Reʖeaua de alimentare cu ap Ą
Alimentarea cu ap ă (în cantitate suficient ăʓi de calitate) reprezint ă unul dintre cele mai apreciate
servicii într-o localitate.
Lungimea re ʕelei publice de distribu ʕie a apei potabile totalizeaz ă la nivelul ʕării aproximativ 40.000
km, fiind mult subdimensionata în raport cu necesit ăʕile.
În mediul urban exist ă instalaʕii centralizate pentru producerea ʓi distribuirea apei potabile în toate
municipiile ʓi oraʓele, dar reʕeaua de distribu ʕie este asigurat ă numai pentru 70% din lungimea str ăzilor.
În mediul rural, jum ătate din comune (50,4%) au re ʕea publică de distribuire a apei potabile, dar
numai 55% din popula ʕia rurală are acces la aceast ă reʕea.
În ultimii ani, re ʕeaua de ap ă s-a extins cu aproximativ 45% (comparativ cu 1990), în special în
zonele rurale.
Numărul localităʕilor cu instala ʕii de alimentare cu ap ă potabilă a crescut. Consumul mediu de ap ă
potabilă se situeaz ă sub necesit ăʕi ʓi mult sub standardele interna ʕionale.
2.1.3 Nevoile de ap Ą
Apa reprezint ă o resursă naturală vitală pentru buna func ʕionalitate a sistemelor antropice ʓi
tehnogene datorit ă multiplelor sale utiliz ări ʓi combinaʕii chimice în care intr ă în procesul de produc ʕie. Are
caracter inepuizabil ʓi o anumită frecvenʕă de refacere a stocului, aceasta fiind direct dependent ă de
factorul climatic.

Definirea nevoilor de ap ă se realizeaz ă prin intermediul unor termeni ʓi definiʕii, care alături de
legile, STAS-urile ʓi normativele în vigoare se constituie în componente opera ʕionale în domeniu.
2.1.4 Tipologia nevoilor de ap Ą
Nevoile de ap ă ale sistemelor antropice ʓi tehnogene sunt foarte variate ʓi depind de gradul de
dezvoltare a acestora.
2.1.4.1 Nevoile de ap ă ale aʓezărilor
Prin componenta demografic ă, aʓezările reprezint ă cele mai mari consumatoare de ap ă, nevoile
grupându-se în urm ătoarele categorii:
 nevoi gospod ăreʓti ale popula ʕiei;
 nevoi publice;
 nevoi industriale locale;
 nevoi pentru combaterea incendiilor;
 nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu ap ă.
2.1.4.2 Nevoile de ap ă ale unităʕilor industriale
Unităʕile industriale din cadrul a ʓezărilor ʓi cele din cadrul platformelor industriale situate în afara
Dʓezărilor, reprezint ă a doua mare component ă teritorial-antropic ă consumatoare de ap ă, nevoile de ap ă
ale acestora grupându-se în urm ătoarele categorii:
 nevoi de produc ʕie cu caracter tehnologic;
 nevoi de între ʕinere a unit ăʕii industriale ʓi igienico-sanitare ale muncitorilor;
 nevoi de combatere a incendiilor;
 nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu ap ă.
2.1.4.3 Nevoile de ap ă ale unităʕilor agrozootehnice
Unităʕile agrozootehnice din cadrul a ʓezărilor ʓi cele situate în afara a ʓezărilor, reprezint ă a treia
mare component ă teritorial-antropic ă consumatoare de ap ă, nevoile de ap ă ale acestora grupându-se în
următoarele categorii:
 nevoi de produc ʕie cu caracter tehnologic;
 nevoi de între ʕinere a unit ăʕii agrozootehnice ʓi igienico-sanitare ale muncitorilor;
 nevoi de combatere a incendiilor;
 nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu ap ă.
2.1.5 Variaʖia nevoilor de ap Ą
Cantităʕile de apă utilizate în centrele populate ʓi în cadrul platformelor industriale nu sunt
constante în timp. Necesarul de ap ă este maxim la anumite ore din zi ʓi minim noaptea.

Valori orientative ale debitelor orare din cadrul a ʔezĄrilor.
Procente din debitul zilnic al orei respective
Tabel 2.1.
Loca litĄʖi urbane (locuitori)
Ora LocalitĄʖi
rurale” 10
00010 001
– 5000050 001
100 000> 100
000
0-1 0,75 1,00 1,50 3,00 3,25
1-2 0,75 1,00 1,50 3,20 3,25
2-3 1,00 1,00 1,50 2,50 3,30
3-4 1,00 1,00 1,50 2,60 3,20
4-5 3,00 2,00 2,50 3,50 3,25
5-6 5,50 3,00 3,50 4,10 3,40
6-7 5,50 5,00 4,50 4,50 3,85
7-8 5,50 6,50 5,50 4,90 4,45
8-9 3,50 6,50 6,25 4,90 5,20
9-10 3,50 5,50 6,25 5,60 5,05
10-11 6,00 4,50 6,25 4,80 4,85
11-12 8,50 5,50 6,25 4,70 4,60
12-13 8,50 7,00 5,00 4,40 4,60
13-14 6,00 7,00 5,00 4,10 4,55
14-15 5,00 5,50 5,50 4,20 4,75
15-16 5,00 4,50 6,00 4,40 4,70
16-17 3,50 5,50 6,00 4,30 4,65
17-18 3,50 6,50 5,50 4,10 4,35
18-19 6,00 6,50 5,00 4,50 4,40
19-20 6,00 5,00 4,50 4,50 4,30
20-21 6,00 4,50 4,00 4,50 4,30
21-22 3,00 3,00 3,00 4,80 4,20
22-23 2,00 2,00 2,00 4,60 3,75
23-24 1,00 1,00 1,50 3,30 3,70
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Diferenʕe însemnate se pun în eviden ʕă comparând necesarul de ap ă pentru aʓezări cu diverse
Părimi demografice. Astfel, varia ʕia cea mai însemnat ă a debitului apare în cadrul a ʓezărilor rurale, în care
ritmul vieʕii ʓi al activităʕilor economice este asem ăQător pentru majoritatea locuitorilor, iar o sc ădere a
variaʕiei necesarului de ap ă apare odat ă cu creʓterea numărului de locuitori ai a ʓezării (cazul aʓezărilor
urbane) unde, datorit ă fluxului continuu al activit ăʕilor economice, consumul are oscila ʕii mici între zi ʓi
noapte.
Figura 2.1. Varia ʕia orară a debitelor în cadrul a ʓezărilor rurale ʓi urbane cu diferite m ărimi demografice (procente din
debitul zilnic al orei respective)

2.1.6 Calitatea apei
Apa provenit ă din diversele surse de suprafa ʕăʓi subterane prezint ă stări calitative diferen ʕiate,
aceasta depinzând de structura geochimic ă a substratului geologic din cadrul bazinului hidrografic colector,
gradul de umanizare ʓi poluare a acestuia. În general, se constat ă ca sursele de suprafa ʕă (cursuri
hidrografice, lacuri de acumulare) au o calitate mai sc ăzută a apei în raport cu sursele subterane, unde apa
stocată în cadrul pânzelor freatice suport ă un proces natural de filtrare prin diversele straturi ʓi formaʕiuni
geologice pe care le str ăbate.
În vederea folosirii apei captate din diverse surse pentru consumul popula ʕiei ʓi în cadrul
activităʕilor industriale, aceasta este supus ă unor procese fizice (filtrare) ʓi chimice (neutralizare) de
corectare a calit ăʕii, în conformitate cu normativele în vigoare referitoare la calitatea apei.
Cerinʕele de calitate a apei depind de scopul în care aceasta urmeaz ă a fi folosită.
2.1.7 Sisteme de tratare a apei
Configuraʕia sistemului de tratare a calit ăʕii apei depinde de caracteristicile fizice, chimice,
organoleptice ʓi bacteriologice ale acesteia, de sursa din care se ob ʕine (subterana ʓi de suprafa ʕă) ʓi de
cerinʕele de calitate (conform normativelor în vigoare) pentru diver ʓii consumatori (casnici, industriali,
agricultură), utilizând în acest sens solu ʕiile tehnice cele mai economice ʓi durabile.
Pentru corectarea calit ăʕii apei din diverse tipuri de surse, se folosesc configura ʕii diferite ale
sistemului de tratare:
 pentru corectarea calit ăʕi apei de râu – sistemul de tratare se compune din deznisipator, sta ʕie de
tratare cu coagulant, decantor, filtru ʓi instalaʕie de dezinfectare. În cazul în care sursa de ap ă este folosit ă
doar în scop tehnologic industrial, sistemul de tratare se rezum ă la instalaʕia de decantare;
 pentru corectarea calit ăʕi apei din lac – sistemul de tratare se reduce la filtre ʓi instalaʕie de
dezinfectare;
 pentru corectarea calit ăʕii apei din sursele subterane u ʓor infestabile – sistemul de tratare se va
compune doar dintr-o sta ʕie de dezinfectare;
 pentru corectarea calit ăʕii apei din sursele subterane feruginoase – sistemul de tratare se va
compune din bazine de oxidare ʓi contact, sta ʕie de decantare cu filtre;
 pentru corectarea calit ăʕii apei din sursele subterane cu duritate mare – sistemul de tratare se va
compune dintr-o sta ʕie de reducere a durit ăʕii (dedurizare);
 pentru corectarea calit ăʕii apei din sursele subterane cu un con ʕinut ridicat de CO 2 – sistemul de
tratare se va compune dintr-o sta ʕie de dezacidare, ce cuprinde un bazin de aerare ʓi un filtru de marmur ă
ce conʕine granule de CaCO 3.

2.2 Reʕele de canalizare
Reʕeaua de canalizare reprezint ă ansamblul de construc ʕii, amenajări ʓi instalaʕii care colecteaz ă
apele murdare, le evacueaz ă spre staʕiile de epurare ʓi apoi le deverseaz ă într-un bazin natural. Se
compune din canale de diferite sec ʕiuni, staʕii de pompare ʓi instalaʕii accesorii pe re ʕea.
2.2.1 Sisteme de canalizare
Pentru buna sa func ʕionare, un sistem de canalizare este format din:
 reʕeaua interioar ă a clădirilor cu recipientele respective;
 cămine de vizitare – destinate activit ăʕii de întreʕinere ʓi control;
 reʕeaua exterioar ă – cuprinde toate canalele ʓi conductele care conduc apa murdar ă către staʕia
de epurare;
 staʕia de epurare –calitatea apei se aduce la un nivel care s ă permită deversarea în efluent f ăUă
pericol de poluare. Acest procedeu se desf ăʓoară prin procese specifice tipului de ape (metode mecanice,
mecano-chimice ʓi metode biologice, acestea deosebindu-se prin eficient ă, complexitate ʓi cost);
 canalul ʓi gura de v ărsare.
2.2.2 Procese unitare pentru epurarea apelor
Orice tehnologie de transformare este constituit ă dintr-o serie de opera ʕii succesive, continue sau
ciclice, de natur ă mecanică, fizică, chimică sau mixtă. Oricât de complicat ă ar fi o tehnologie, ea const ă
dintr-un num ăr limitat de opera ʕii simple, distincte, care se realizeaz ă în instalaʕii ʓi aparate
corespunz ătoare, comune pentru diverse variante de tehnologii.
Pentru fiecare opera ʕie sau proces unitar sunt importante urm ătoarele aspecte:
 studiul principiilor ʓtiinʕifice de baz ă;
 experimentarea la scara de laborator sau pilot, urmat ă de prelucrarea datelor experimentale,
pentru stabilirea de rela ʕii care să permită dimensionarea instala ʕiilor (stabilirea parametrilor optimi);
 alegerea instala ʕiilor ʓi utilajelor adecvate pentru realizarea în condi ʕii optime a transform ărilor
dorite.
Între procesele unitare prin care se realizeaz ă tratarea apei naturale (pentru ob ʕinerea apei
potabile) ʓi cele de epurare a apelor uzate (pentru cur ăʕarea apei murd ărite) nu exist ă deosebiri esen ʕiale,
diferenʕa constând în natura apei brute supuse trat ării ʓi în calitatea efluentului final care trebuie ob ʕinut. În
ambele cazuri, substan ʕele nedorite sunt îndep ărtate din ap ăʓi transformate în substan ʕe acceptabile.
Exista totu ʓi unele procese unitare care, din considerente economice sau tehnologice, î ʓi găsesc aplicare
curentă numai în tratarea sau numai în epurarea apei.
În cele ce urmeaz ă, se adoptă termenul de proces unitar pentru toate transform ările care intervin
într-o schem ă tehnologic ă de epurare a apelor, indiferent dac ă sunt de natur ă fizică, chimică sau biologic ă.

Produsul unei sta ʕii de tratare este o ap ă de calitate superioar ă, care corespunde cerin ʕelor unei
folosinʕe, în timp ce produsul unei sta ʕii de epurare este un efluent acceptabil, care nu înr ăutăʕHʓte calitatea
resurselor naturale de ap ă.
Cele mai multe procese de tratare ʓi de epurare a apelor aduc schimb ări ale concentra ʕiilor unor
substanʕe care fie sunt scoase, fie sunt introduse în ap ă, intervenind astfel un transfer de faz ă între cele
trei faze existente: gazoas ă, lichidă, solidă.
2.2.3 Tehnologii de epurare a apelor
O multitudine de metode fizice, biologice ʓi chimice sunt utilizate pentru îndep ărtarea
contaminan ʕilor din apele uzate. Pentru ob ʕinerea nivelului de epurare dorit, procedeele individuale de
tratare a apelor sunt combinate într-o varietate de sisteme clasificate de obicei ca sisteme de epurare
primară, secundar ăʓi terʕiară. Cerinʕele actuale de calitate a apei includ, de asemenea, îndep ărtarea
contamina ʕilor specifici, precum ʓi îndepărtarea nutrien ʕilor (azot ʓi fosfor). Sisteme naturale de tipul
iazurilor sunt utilizate pentru epurarea apelor uzate, în special a apelor uzate menajere ʓi a celor provenite
din industria alimentar ă sau agricultur ă. Nămolurile rezultate în urma opera ʕiilor de epurare sunt tratate prin
diverse procedee, în vederea reducerii con ʕinutului de ap ăʓi de materii organice, pentru a putea fi
depozitate sau reutilizate.
Metodele de epurare a apelor uzate pot fi clasificate în procese fizice, chimice ʓi biologice. În
tabelul 2.2 se prezint ă operaʕiile unitare incluse în fiecare dintre aceste categorii.
Tabelul 2.2
Operaʖiiʔi procese unitare de epurare a apelor uzate
Operaʕii unitare fizicexReʕinerea pe gr ătare, site
x0ărunʕirea în dezintegratoare a corpurilor,
pentru a permite trecerea printre barele
sistemului
xEgalizarea debitelor
xSedimentarea
xFlotaʕia
xFiltrarea în medii granulare
Operaʕii unitare chimicexPrecipitarea chimic ă
xAdsorbʕia
xDezinfecʕia
Operaʕii unitare biologicexProcese cu n ămol activ
xIazuri de aerare
xBiofiltre
xBiodiscuri
xIazuri de stabilizare

2.3 Alimentarea cu ap ă pe plan na Ġional úi internaĠional
În momentul de fa ʕă, asigurarea apei potabile în sistem centralizat pentru popula ʕia din România se face
din:
xsurse de suprafa ʕa (râuri, lacuri ʓi fluviul Dun ărea) în propor ʕie de 18,7%;
xsurse subterane – 19,5%;
xsurse mixte (de suprafa ʕăʓi subterane) – 61,8%.
În anul 2008, consumul mediu zilnic de ap ă potabilă pentru uz casnic a fost de 126,6 litri/locuitor în
municipii ʓi oraʓe, cu o cre ʓtere de 2,3% fata de anul 2007.
Situaʕia alimentării cu apă în România arat ă ca proporʕia apei potabile distribuit ă consumatorilor care au
instalate apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %, diferen ʕă de cantitate de ap ă potabilă distribuită
fiind înregistrat ă în sistem “pau ʓal”.
Conform datelor respective se poate deduce nivelul înc ă nesatisfăFător în ceea ce prive ʓte accesul
populaʕiei la alimentarea cu ap ă potabilă în sistem centralizat, România situându-se ʓi din acest punct de
vedere în urma majorit ării ʕărilor din Europa.
În Europa, cu toate eforturile depuse în ultimul deceniu, calitatea apei nu corespunde înc ă nivelului dorit.
Raportul prezentat de Agen ʕia Europeana de Mediu (EEA), care descrie starea mediului în 44 de ʕări
europene, arat ă că, în majoritatea ʕărilor din Uniunea European ă, starea mediului acvatic nu este
satisfăFătoare. Deʓi utilizarea apei este diferit ă, aproape toate ʕările europene se confrunt ă cu aceeaʓi
problemă privind calitatea apei: eutrofizarea (cre ʓterea algelor), din cauza concentra ʕiilor mari de nitra ʕi
proveniʕi din agricultur ă. La aceasta se adaug ă poluarea produs ă de industrie ʓi de marile aglomer ări
urbane.
ʒi în România, ca peste tot în lume, eforturile speciali ʓtilor se îndreapt ă către găsirea de solu ʕii care să
contribuie la cre ʓterea gradului de siguran ʕă a apei, avându-se în vedere rela ʕia directă existentă între
calitatea apei ʓi săQătate.
Iată de ce protec ʕia resurselor de ap ă trebuie să fie în aten ʕia permanent ă a factorilor de r ăspundere.
Deversarea poluan ʕilor în apă, în baza principiului dilu ʕiei ʓi a capacita ʕii râurilor de a neutraliza anumite
substanʕe, nu mai este ast ăzi în măsură să rezolve problema protec ʕiei mediului. Dac ă în condiʕiile anilor
’60–’70 aplicarea dilu ʕiei era posibil ă, în prezent în multe râuri s-a atins, ori s-a dep ăʓit, limita capacit ăʕii de
suportabilitate. Acest lucru impune cu necesitate aplicarea principiului „stop ării poluării la sursă”, cu scopul
de a asigura cre ʓterea gradului de siguran ʕă al apei.
Programul Opera ʕional Sectorial (POS) Mediu reprezint ă documentul de programare a Fondurilor
Structurale ʓi de Coeziune, care stabile ʓte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvolt ării
sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.
POS Mediu a fost elaborat de c ătre Ministerul Mediului ʓi Dezvoltării Durabile (MMDD), în calitate de
Autoritate de Management pentru acest program ʓi în coordonarea Ministerului Economiei ʓi Finanʕelor, în
calitatea sa de coordonator al procesului de preg ătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale
ʓi de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Obiectivul global al POS Mediu vizeaz ă îmbunăWăʕirea standardelor de via ʕă ale popula ʕiei ʓi a standardelor
de mediu ʓi, în acelaʓi timp, contribuie substan ʕial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la
UE cu privire la protec ʕia mediului.
2.4 Stadiul actual al aliment ării cu apă
În momentul de fa ʕă, asigurarea apei potabile în sistem centralizat pentru popula ʕia din România se face
din:
xsurse de suprafa ʕă (râuri, lacuri ʓi fluviul Dun ărea) în propor ʕie de 18,7%;
xsurse subterane – 19,5%;
xsurse mixte (de suprafa ʕăʓi subterane) – 61,8%.
2.5 Obiectivele cercet ării
Obiectivul cercet ării lucrării de faʕă este să vină în întâmpinarea nevoii sociale de a construi
infrastructura re ʕelelor de ap ă atât de necesar ă pe plan socio-economic cu informa ʕii ʓi date practice
necesare unui plan de investi ʕii ʓi managementul în re ʕelele de alimentare ʓi captare a apei.
Nevoia social ă se formeaz ă la intersec ʕia parametrilor existen ʕei individuale cu existenta
socială, exprimând astfel ansamblul condi ʕiilor materiale, economice, sociale ʓi spirituale de via ʕă.
Proiectele de investi ʕii au rolul de a crea sau de a amplifica baza material ă aferentă
producʕiei de mărfuri ʓi servicii.
Într-un asemenea cadru complex se poate aprecia c ă nevoia social ă constituie factorul de baz ă,
factorul primar de argumentare ʓi fundamentare a necesit ăʕii, oportunit ăʕii ʓi eficienʕei economice a
proiectelor de investi ʕii.
2.6 Concluzii par Ġiale
În Europa, cu toate eforturile depuse în ultimul deceniu, calitatea apei nu corespunde înc ă nivelului dorit.
Raportul prezentat de Agen ʕia European ă de Mediu (EEA), care descrie starea mediului în 44 de ʕări
europene, arat ă că, în majoritatea ʕărilor din Uniunea European ă, starea mediului acvatic nu este
satisfăFătoare. Deʓi utilizarea apei este diferit ă, aproape toate ʕările europene se confrunt ă cu aceeaʓi
problemă privind calitatea apei: eutrofizarea (cre ʓterea algelor), din cauza concentra ʕiilor mari de nitra ʕi
proveniʕi din agricultur ă. La aceasta se adaug ă poluarea produs ă de industrie ʓi de marile aglomer ări
urbane.
ʒi în România, ca peste tot în lume, eforturile speciali ʓtilor se îndreapt ă către găsirea de solu ʕii care să
contribuie la cre ʓterea gradului de siguran ʕă a apei, avându-se în vedere rela ʕia directă existentă între
calitatea apei ʓiVĄQĄ tate.
Iată de ce protec ʕia resurselor de ap ă trebuie să fie în aten ʕia permanent ă a factorilor de r ăspundere.
Deversarea poluan ʕilor în apă, în baza principiului dilu ʕiei ʓi a capacităʕii râurilor de a neutraliza anumite

substanʕe, nu mai este ast ăzi în măsură să rezolve problema protec ʕiei mediului. Dac ă în condiʕiile anilor
’60–’70 aplicarea dilu ʕiei era posibil ă, în prezent în multe râuri s-a atins, ori s-a dep ăʓit, limita capacit ăʕii de
suportabilitate. Acest lucru impune cu necesitate aplicarea principiului „stop ării poluării la sursă”, cu scopul
de a asigura cre ʓterea gradului de siguran ʕă al apei.
Programul Opera ʕional Sectorial (POS) Mediu reprezint ă documentul de programare a Fondurilor
Structurale ʓi de Coeziune, care stabile ʓte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvolt ării
sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.
POS Mediu a fost elaborat de c ătre Ministerul Mediului ʓi Dezvoltării Durabile (MMDD), în calitate de
Autoritate de Management pentru acest program ʓi în coordonarea Ministerului Economiei ʓi Finanʕelor, în
calitatea sa de coordonator al procesului de preg ătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale
ʓi de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
Obiectivul global al POS Mediu vizeaz ă îmbunăWăʕirea standardelor de via ʕă ale popula ʕiei ʓi a standardelor
de mediu ʓi, în acelaʓi timp, contribuie substan ʕial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la
UE cu privire la protec ʕia mediului.

3MANAGEMENTUL DE PROIECT ÎN INVESTI ʕII
3.1 NoĠiuni generale
Obiectele de construc ʕii prezintă, în cele mai multe cazuri, un grad ridicat de complexitate ʓi solicită
un mare volum de lucr ări. Aceste particularit ăʕi impun preg ătirea minuʕioasă a execuʕiei obiectelor de
construcʕii, pregătire în cadrul c ăreia se elaboreaz ă documenta ʕia tehnico-economic ă prin intermediul
Făreia se definitiveaz ă soluʕiile tehnologice, constructive, arhitecturale, func ʕionale ʓi economice specifice
obiectului proiectat. La realizarea lucr ărilor de construc ʕii – montaj participa mai mul ʕi agenʕi economici, cu
diferite specializ ări ʓi, de multe ori din ramuri diferite.
3.2 Managementul resurselor
Realizarea cu succes a unui proiect de construc ʕii, cu maximum de eficien ʕă, necesită planificarea,
asigurarea, alocarea ʓi urmărirea consumului resurselor disponibile. Resursele utilizate în cadrul unui
proiect de construc ʕii cuprind resursele umane, materiale, utilajele ʓi subantreprenorii. Disponibilitatea
acestor resurse poate fi rareori considerat ă ca fiind sigur ă datorită constrângerilor sezoniere, a conflictelor
de munca, a defec ʕiunilor utilajelor, a cererilor concurente de resurse în cadrul firmei ʓi al proiectului, a
întârzierii livr ărilor ʓi a altor incertitudini conjuncturale.
3.3 Programarea resurselor ʓi optimizarea acestora
Resursele necesare pentru realizarea unei anumite lucr ări se reprezint ă, de regulă, sub forma unor
histograme de resurse.
Scopul elabor ării histogramelor de resurse const ă în punerea de acord între profilul resurselor
necesare ʓi profilul resurselor disponibile. Pentru exemplificare se prezint ă situaʕia de mai jos:
Denumire activitate Necesar zilnic Eʓalonare calendaristica
A 3
B 2
C 4
D 3
E 2
F 2

CantitateresursaHistograma de resurse
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 t(zile)
Practica demonstreaz ă că programarea lucr ărilor de construc ʕii, utilizând drept criteriu de baz ă
timpul, conduce la ob ʕinerea unor histograme de resurse care pot prezenta varia ʕii destul de mari. Faptul c ă
resursele sunt limitate în timp impune realizarea programelor de execu ʕie astfel încât s ă se optimizeze
consumul de resurse. Deoarece nu toate resursele intervin cu aceea ʓi pondere în desf ăʓurarea lucr ărilor,
apare necesitatea stabilirii unor priorit ăʕi în acʕiunea de optimizare, în func ʕie de efectul economic asupra
proiectului.
ÎmbunăWăʕirea program ării resurselor se face prin ac ʕiuni de alocare ʓi/sau nivelare.
3.4 Proiectarea lucr ărilor hidroedilitare
3.4.1 Activitatea de proiectare
Analiza sistematic ă a întreprinderilor ʓi, în mod deosebit, a sistemului lor de conducere relev ă
funcʕiile multiple ʓi tot mai importante pe care le are structura organizatoric ă în calitate de subsistem
organizatoric principal.
Chiar o sumar ă cercetare a literaturii de specialitate d ă posibilitatea s ă concluzionez c ă definiʕiile
structurii organizatorice difer ă sensibil între ele. Astfel, pentru o seam ă de speciali ʓti recunoscu ʕi, structura
organizatoric ă este "structura conducerii care caracterizeaz ă elementele ʓi legăturile sale. Elementele
structurii sunt organele de conducere, componentele acestora sau lucr ătorii considera ʕi separat"; un
cunoscut profesor american define ʓte structura organizatoric ă drept "planul organiz ării, prin care
întreprinderea este condusa; el include, în primul rând, liniile de autoritate ʓi comunica ʕiile între
compartimente ʓi cadrele de conducere ʓi, în al doilea rând, datele ʓi informaʕiile care circul ă prin aceste
linii".

Literatura de specialitate din ʕara noastră prezintă, de asemenea, un tablou variat al defini ʕiilor date
de speciali ʓti. Cu toate acestea, se poate accepta o defini ʕie reprezentativ ă pentru punctul nostru de
vedere, respectiv: prin structura organizatoric ă înʕelegem ansamblul persoanelor ʓi compartimentelor
întreprinderii, precum ʓi al relaʕiilor dintre ele, plasate într-o configura ʕie coerentă care asigur ă premisele
organizatorice ale atingerii obiectivelor planificate.
3.4.1.1 Alegerea unei forme de organizare
Organizarea func ʕională este adecvat ă pentru proiectele care necesit ă investiʕii mari în
echipamente ʓi utilizarea unor tehnologii speciale.
Dacă proiectul nu solicit ă folosirea cu norm ă întreagă a specialiʓtilor din cadrul compartimentelor
funcʕionale ale firmei, organizarea matriceal ă este cea mai indicat ă.
Alegerea formei de organizare nu este, de regul ă, realizată de către managerul de proiect, ci de
Fătre conducerea superioar ă a firmei.
Având în vedere avantajele ʓi dezavantajele specifice fiec ărei forme de organizare se poate opta
pentru una dintre acestea sau pentru o combina ʕie, utilizându-se urm ătoarea procedur ă:
 se definesc obiectivele proiectului;
 se determina activit ăʕile cheie asociate fiec ărui obiectiv ʓi se identifica compartimentele
funcʕionale din cadrul firmei care le pot realiza;
 se descompun activit ăʕile cheie în pachete de activit ăʕi;
 se stabile ʓte ce subsisteme ale echipei de proiect vor urma s ă realizeze pachetele de activit ăʕi ʓi
relaʕiile de colaborare care se vor stabili între acestea;
 se întocme ʓte o listă cuprinzând caracteristicile proiectului – de exemplu, nivelul tehnologiei
necesare, dimensiunea ʓi durata proiectului, problemele poten ʕiale în legătură cu personalul care va fi
implicat sau conflictele ce ar putea s ă apară între compartimentele func ʕionale sau între proiectele ce se
desfăʓoară simultan – ʓi alte aspecte ce pot fi relevante, cum ar fi experien ʕa firmei în organizarea
proiectelor anterioare.
ʔinând seama de aspectele men ʕionate, se poate alege, folosind o metoda de decizie
multicriteriala, forma de organizare cea mai adecvat ă.
3.5 Planificarea lucr ărilor de execu ʕie
3.5.1 Caracteristicile lucr Ąrilor de construc ʖii – montaj
În majoritatea ʕărilor puternic dezvoltate introducerea progresului tehnic, a inova ʕiei tehnologice, a
mecanizării ʓi automatiz ării proceselor de produc ʕie, precum ʓi a unui sistem managerial performant
reprezintă garanʕia creʓterii eficien ʕei economice.
În contextul economic românesc, trecerea de la economia centralizat ă la economia de pia ʕă a
deschis drumul reformelor economice în toate sectoarele de activitate, inclusiv în sectorul lucr ărilor de
construcʕii.
Instituirea sistemului calit ăʕii în construc ʕii, prin reglement ările legislative ʓi administrative, este în
Păsură să ofere cadrul de abordare ʓi rezolvare a acestor exigen ʕe ce decurg din necesit ăʕile utilizatorilor,
societăʕii ʓi naturii.

Sistemul calit ăʕii în construc ʕii presupune structuri organizatorice, responsabilit ăʕi, regulamente,
proceduri ʓi mijloace care s ă conducă la crearea de construc ʕii de calitate, rezistente ʓi stabile, sigure în
exploatare ʓi la acʕiunea factorilor de mediu, pe toat ă durata de existen ʕă a acestora.
Sistemul produc ʕiei de construc ʕii prezintă o serie de particularit ăʕi în raport cu sistemele productive
industriale, care îl definesc ʓi îl delimiteaz ă ca sector distinct al economiei. Particularit ăʕile sistemului
producʕiei de construc ʕii trebuie cunoscute nu ca un scop în sine, ci pentru implica ʕiile pe care le genereaz ă
în desfăʓurarea activit ăʕii de construc ʕii propriu-zise ʓi pentru înʕelegerea fenomenelor ʓi justa orientare a
specialiʓtilor în adoptarea unor solu ʕii ʓi măsuri adecvate, care s ă contribuie la diminuarea efectelor
perturbatoare produse de aceste particul ărităʕi asupra eficien ʕei activităʕii.
Faptul că produsul este fix, iar procesul de produc ʕie este mobil atrage dup ă sine deplasarea
tuturor elementelor procesului productiv – for ʕa de munca, materiale, utilaje, scule ʓi dispozitive – atât de la
un obiect de construc ʕie la altul, cât ʓi în cadrul aceluia ʓi obiect, fiind determinata de execu ʕia diferitelor
elemente ʓi lucrări de construc ʕii.
Diversitatea materialelor, meseriilor ʓi mijloacelor mecanice, caracterul de unicat al produselor de
construcʕii, desfăʓurarea proceselor productive preponderent în aer liber, pe o durat ă relativ mare, sunt
câteva caracteristici ce definesc ʓi individualizeaz ă sistemul produc ʕiei de construc ʕii.
Execuʕia producʕiei de construc ʕii în aceste condi ʕii impune ca procesele componente s ă urmeze o
desfăʓurare în timp ʓi spaʕiu foarte complex ă, dictată de soluʕia constructiv ă, tehnologia de execu ʕie,
organizarea procesului de produc ʕie adoptată, precum ʓi de o serie de factori de conjunctur ă de natură
tehnică, economic ă, administrativ ă, legislativă sau de mediu.
3.5.2 Sisteme informatice utilizate în programarea lucr Ąrilor de
construcʖii
Apariʕia ʓi dezvoltarea unor ramuri ale matematicii, dar ʓi perfecʕionarea tehnicii de calcul au creat
premisele elabor ării unor metode ʓi procedee computerizate ce asigur ă largi disponibilit ăʕi manageriale de
realizare a proiectelor.
Microsoft Office Project, Primavera Project Management ʓi Spider Project sunt unele dintre
programele de managementul proiectelor ce se înscriu, prin caracteristicile lor, pe traiectoria exigentelor ʓi
performantelor impuse procedeelor moderne de conducere a proiectelor.
3.6 Eficienta economic ă în domeniul construc ʕiilor hidroedilitare pentru localit ăʕi
mici ʓi mijlocii
3.6.1 Conʖinutul ʔi etapele procesului investi ʖional
Procesul investi ʕional a fost ʓi rămâne un proces complex care înglobeaz ă totalitatea activit ăʕilor ʓi
operaʕiilor întreprinse pentru plasarea unor capitaluri proprii sau atrase, în vederea realiz ării ʓi punerii în
funcʕiune a unor obiective economice, sociale ori de alta natur ă, asigurării condiʕiilor de
funcʕionare/exploatare a lor, în unitatea de referin ʕă, inclusiv fructificarea resurselor b ăneʓti plasate în
economia altor întreprinz ători (sub forma de ac ʕiuni, obliga ʕiuni etc.) prin angrenarea selectiva, în timp, a
factorilor implica ʕi.
3.6.2 Evaluarea investi ʖiilor în domeniul lucr Ąrilor hidroedilitare
Evaluarea investi ʕiilor se află, principal, în leg ătură cu conʕinutul acestora, deci cu mijloacele ʓi
scopul realiz ării lor.
Evaluarea investi ʕiilor nu poate viza plasamentul de fonduri b ăneʓti în ansamblu, nici adaosul
curent la valoarea echipamentului de produc ʕie ʓi, cu atât mai mult, procesul investi ʕional. Evaluarea are

loc în form ă băneascăʓi nu poate face abstrac ʕie de natura ʓi structura elementelor patrimoniale în care se
reflecta resursele afectate investi ʕiilor la un moment dat sau în cursul exerci ʕiului economico-financiar.
Mutaʕiile socio-economice ce au loc ʓi adaptarea la mecanismele pie ʕei impun o nou ă viziune cu
privire la evaluarea investi ʕiilor. Punctul de plecare îl constituie l ărgirea sferei de cuprindere a conceptului
de investiʕie, care înglobeaz ă structural ʓi sintetic cele trei elemente: investi ʕii materiale, investi ʕii
nemateriale ʓi investiʕii financiare.
Evaluarea investi ʕiei nu poate ignora natura lor (investi ʕii materiale, investi ʕii nemateriale ʓi investiʕii
financiare), dar, mai ales, este dependent ă de resursele care concura la alc ătuirea bugetului investi ʕiei. Mai
precis, evaluarea investi ʕiei rămâne la latitudinea investitorului, desigur în limitele gestionarii corecte ʓi
legale a patrimoniului, dac ă finanʕarea proiectului are loc din surse proprii. În cazul apelului par ʕial sau
integral la credite, evaluarea investi ʕiei revine de asemenea investitorului, dar banca finan ʕatoare îʓi aroga
dreptul de a verifica evaluarea ʓi bonitatea investi ʕiei.
3.6.3 TrĄVĄturile eficientei economice a investi ʖiilor
Preocuparea pentru ceea ce numim "eficien ʕa" este veche. În general, se accept ă că eficienʕa
reflectă capacitatea unei cauze de a produce efecte ʓi că eficienʕa implică drept cauz ă o natură organizată,
de regulă omul.
P. Jica atribuie eficien ʕei economice patru sensuri:
 sens foarte larg, ca însu ʓire a unei ac ʕiuni de a genera efecte pozitive;
 sens larg, prin includerea în raport a unor elemente conexe;
 sens restrâns, care implica compara ʕii între rapoarte alternative
 sens foarte restrâns, în care caz se impune echivalarea ca natura ʓi timp a efortului ʓi efectelor.

4STUDIU DE CAZ: Îmbun ĄWĄʖirea reʖelelor hidroedilitare din ora ʔul
JIBOU
4.1 NoĠiuni generale. Descrierea proiectului
4.1.1 Necesitate, scop, oportunitate
Proiectul „Îmbun ăWăʕirea reʕelelor hidroedilitare din ora ʓul Jibou” dezvoltat în ora ʓul Jibou are
următoarele obiective majore:
‰Realizarea unui sistem de alimentare cu ap ăʓi canalizare ʓi a unei Sta ʕii de epurare a apelor uzate
pentru oraʓul Jibou în conformitate cu toate directivele relevante ale Uniunii Europene, eliminarea
riscurilor de s ăQătate pentru popula ʕie ʓi mediul înconjur ător.
‰Realizarea unui sistem eficient ʓi auto-sustenabil din punct de vedere economic.
‰Eliminarea riscurilor de instabilitate a p ământurilor/alunec ărilor de teren datorate scurgerilor.
‰Asigurarea continu ă a furnizării de apă, cu o calitate ridicat ă a apei potabile, pentru 11 500 locuitori
echivalenʕi pentru Jibou.
‰Eliminarea polu ării râului Some ʓʓi asigurarea unei bune calit ăʕi a apelor de suprafa ʕă pentru
localităʕile situate în aval.
‰Eliminarea polu ării solului ʓi a apelor subterane în ora ʓul Jibou ʓi în zonele adiacente.
‰Eliminarea polu ării rezultate din practicile actuale de depozitare a n ămolului.
Din punct de vedere al ac ʕiunilor, activit ăʕilor ʓi rezultatelor previzionate a fi atinse ca urmare a
implement ării proiectului, se pot men ʕiona:
‰Înlocuirea ʓi extinderea sistemului de alimentare cu ap ă (prelevare – tratare – transport – stocare –
distribuʕie).
‰Modernizarea ʓi optimizarea sta ʕiilor de pompare existente.
‰Echipamente de control automate (debit, presiune ʓi monitorizare calitate ap ă) ʓi sisteme de
monitorizare pentru întregul sistem.
‰Înlocuirea/Extinderea sistemului de canalizare (colectare) ʓi a staʕiilor de pompare a apelor uzate.
‰Reabilitarea ʓi optimizarea Sta ʕiei de Epurare a apelor uzate existent ă, pentru a trata complet
debitul care intra în sta ʕie, la parametrii ceru ʕi de legisla ʕia în vigoare.
‰Managementul corespunz ător al nămolului produs în sta ʕia de epurare.
Avantajele pentru comunitate pot fi succint sintetizate astfel:
Pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu ap ă:
Direct, pentru locuitorii aronda ʕi sistemului ʓi ramurile industriale conectate la sistem
vor beneficia de reabilitare, precum ʓi întreaga popula ʕie, în viitor.
Pentru înlocuirea/extinderea sistemului de canalizare ʓi a Staʕiei de Epurare a apelor uzate:
Direct, pentru locuitorii aronda ʕi sistemului ʓi ramurile industriale conectate la sistem
vor beneficia de reabilitare, precum ʓi întreaga popula ʕie, în viitor.

La nivelul Agen ʕiei de Protec ʕia Mediului S ălaj a fost realizat în cursul anului 2004 Planul Local de
Acʕiune pentru Mediu (PLAM). În timpul realiz ării acestui document au fost consultate atât autorit ăʕile
locale, cât ʓi alte păUʕi interesate. Un prim aspect care trebuie re ʕinut din PLAM, respectiv din analiza
SWOT, este c ă alimentarea cu ap ă, distribuʕia apei, canalizarea ʓi tratarea apelor uzate pun serioase
probleme de mediu. Practic, multe dintre punctele slabe identificate prin analiza SWOT se refer ă la aceste
aspecte. De asemenea, dup ă identificarea aspectelor de mediu prioritare la nivelul jude ʕului Sălaj, primele
două probleme rezultate au fost:
‰poluarea apelor de suprafa ʕă (în principal din cauza evacu ării apelor uzate,
epurate par ʕial sau neepurate) ʓi,
‰cantitatea ʓi calitatea apei potabile (din cauza ariei de acoperire a re ʕelei sub
necesităʕi, tratării insuficiente a apei potabile ʓi neconformit ăʕilor din reʕeaua
de distribu ʕie).
O alta problem ă privind protec ʕia mediului, care are leg ătură cu proiectul analizat ʓi care a fost
identificata în PLAM, este reprezentat ă de managementul de ʓeurilor, ʓi anume de depozitarea improprie a
Qămolului provenit de la Sta ʕia de epurare a ora ʓului Jibou.
Principalele m ăsuri propuse pentru a rezolva aceste probleme de mediu au fost îndreptate c ătre
îmbunăWăʕirea/reabilitarea re ʕelelor de alimentare cu ap ăʓi de canalizare, extinderea ariei de acoperire a
reʕelelor, reducerea emisiilor în ap ă.
De asemenea, în ceea ce prive ʓte managementul de ʓeurilor, jude ʕul Sălaj are elaborat un Plan
Judeʕean de Management al De ʓeurilor, realizat la nivelul anului 2002, adoptat prin Hot ărâre a Consiliului
Judeʕean.
4.1.2 Amplasament
Toate amplasamentele ʓi obiectele prev ăzute a fi realizate în cadrul proiectului fac parte din
patrimoniul ora ʓului Jibou, apar ʕinând intravilanului ora ʓului Jibou. Zonele exterioare spa ʕiului oraʓului sunt
reprezentate de:
Sursa Jibou/Some ʔ – Odorhei este sursa de ap ă subterană, formată dintr-un front de captare cu
14 puʕuri din care momentan numai 5 sunt folosite. De la frontul situat între Jibou ʓi Someʓ-Odorhei, o
aducʕiune alcătuită dintr-o conduct ă magistrală (ĭ 400 mm) îngropat ă transportă apa, către oraʓul Jibou ʓi
bazinele de stocare pân ă la staʕia de tratare. Sursa de ap ă subterană este situat ă la limita dintre Jibou ʓi
Someʓ – Odorhei.
4.1.3 Principalele obiective ale activit Ąʖii de îmbun ĄWĄʖire a reʖelelor
hidroedilitare
În vederea realiz ării obiectivului sunt prev ăzute a fi executate urm ătoarele:
‰Reabilitarea Sursei de ap ă subterană Jibou/Some ʓ-Odorhei ʓi a conductei de transport a apei
‰Reabilitarea Sta ʕiei de Tratare a apei
‰Reabilitarea rezervoarelor existente
‰Reabilitarea Sta ʕiei de Pompare (SP) existente
‰Înlocuire re ʕea de distribu ʕie ʓi conducte deteriorate
‰Extinderea re ʕelei de distribu ʕie
‰Extinderea ʓi reabilitarea re ʕelei de canalizare existenta ʓi înlocuirea de colectoare deteriorate
‰Construirea unei noi Sta ʕii de Epurare a apelor uzate

4.1.4 Durata de func ʖionare
Conform graficului de implementare a proiectului, demararea lucr ărilor de construc ʕie este propus ă
pentru 2007, punerea în func ʕiune a tuturor capacit ăʕilor fiind previzionata pentru anul 2013.
‰Sistem de alimentare cu ap ă – lucrări în perioada 2007 – 2010;
‰Sistem de canalizare – lucr ări în perioada 2007 – 2011;
‰Staʕie de epurare a apelor uzate – lucr ări în perioada 2007 – 2013.
Durata normala de via ʕă a echipamentelor ce urmeaz ă a fi puse în func ʕiune este de minimum 20
de ani.
4.2 Calcule de proiectare ʓi dimensionarea principalelor structuri. Date de
proiectare principale
4.2.1 Date hidraulice
Structura / Element 2013 2026 U.M.
CantitĄWĄġi zilnice ap Ą uzatĄ
Media zilnic ă de apă uzată Qzi,avg = 4,300 2,500 m³/zi
Maximul zilnic de ap ă uzată Qzi,max = 4,980 2,980 m³/zi
Debite orare f ĄUĄ apĄ uzatĄ provenitĄ din procesul de epurare
Debit maxim orar – vreme secetoas ă Qor,max =237 145 m³/h
Debit maxim orar – vreme secetoas ă Qor,max =66 40 l/s
Debitul maxim pentru tratare – precipita Ġii abundente Q max = 475 290 m³/h
Debitul maxim pentru tratare – precipita Ġii abundente Q max = 132 81 l/s
Debit mediu in condi Ġii de vreme secetoas ă Qor,24 = 179 104 m³/h
Debit mediu in condi Ġii de vreme secetoas ă Qor,24 = 50 29 l/s
Apa uzatĄ provenitĄ din procesul de tratare
Surse: apă provenită de la spalarea gratarelor, de la spalarea nisipului, filtrat de la deshidratarea n ămolului
Apa uzată provenită din proces Qinternal =29 29 m³/h
Qinternal =8 8 l/s
Debite orare inclusiv ap ă uzată provenită din procesul de epurare

=> Debit orar de vârf – vreme secetoas ă Qor,max,+ =266 174 m³/h
Qor,max,+ =74 48 l/s
=> Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ =503 319 m³/h
Qmax,+ =140 89 l/s
4.2.2 ÎncĄrcĄri apĄ uzatĄ
Structura / Element 2013 2026 U.M.
Capacitatea adoptata SE 11,400 9,700 P.E.
Încărcări specifice ap ă uzată
Încărcare specific ă CBO5 adoptat ă bd,BOD5 =60 60 g/P.E.*zi
Încărcare specific ă CCO_Cr adoptat ă bd,COD =120 120 g/P.E.*zi
Încărcare specific ă Ntotal adoptat ă bd,N =12 12 g/P.E.*zi
Încărcare specific ă Ptotal adoptat ă bd,P =2.8 2.8 g/P.E.*zi
Încărcare specific ă MS adoptat ă bd,SS =70 70 g/P.E.*zi
Încărcări zilnică apă uzată
Încărcare zilnic ă CBO5 Bd,BOD5 =684 582 kg/zi
Încărcare zilnic ă CCO_Cr Bd,COD =1,368 1,164 kg/zi
Încărcare zilnic ă NTotal Bd,N =138 117 kg/zi
Încărcare zilnic ă PTotal Bd,P =31 27 kg/zi
Încărcare zilnic ă MS Bd,SS =798 679 kg/zi
Încărcare*) zilnic ă NO3-N Bd,NO3-N =7 4 kg/zi
*)considerând o concentra Ġie medie de 1.50 mg/l NO 3-N
Concentra Ġii de calcul ap ă uzată
Concentra Ġie CBO5 c0,BOD5 =137 195 mg/l
Concentra Ġie CCO_Cr c0,COD =275 391 mg/l
Concentra Ġie NTotal c0,N=28 39 mg/l
Concentra Ġie PTotal c0,P =6.3 9.0 mg/l
Concentra Ġie MS c0,SS =160 228 mg/l
Concentra Ġie NO3-N c0,NO3-N =1.5 1.5 mg/l

Structura / Element 2013 2026 U.M.
4.2.3 Staʖie pompare la intrare SE
Debite orare inclusiv ap ăuzatăprovenit ădin procesul de epurare
Debit orar de vârf-vreme secetoas ă Qor,max,+ = 266 174 m³/h
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Numărde pompe adoptat 4 4 –
Numărpompe înrezerva adoptat 1 1 –
Debit necesar pe pomp ă 126 80 m³/h
Debit adoptat pe pomp ă 130 130 m³/h
0Ąsurare debit intrare în canalul principal / în canalul de aspira ʕie de la sta ʕia de pompe de la intrare
Debit ul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Număr unităʕi adoptate 1 1 –
Capacitate necesara pe unitate 503 319 m³/h
Capacitatea adoptata pe unitate 600 600 m³/h
4.2.4 Staʖia grĄtare fine
GrĄtare rare pentru protejarea gr Ątarelor fine
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+= 503 319 m³/h
Număr unităʕi adoptat 1 1 –
Număr unităʕi în rezerva adoptat 0 0 –
Capacitate necesara pe unitate 503 319 m³/h
Capacitate adoptata pe unitate 600 600 m³/h
GrĄtare fine
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Număr unităʕi adoptat 1 1 –
Număr unităʕi în rezerva adoptat 1 1 –
Capacitate necesara pe unitate 503 319 m³/h
Capacitate adoptata pe unitate 600 600 m³/h
Cantitate estimat Ą de re ʖineri grĄtare ( cantitate prezumata)
Cantitate specific ă de re ʕineri grătare înainte de compactare 10,00 10,00 kg/P.E.*a
n
Cantitate zilnic ă de re ʕineri grătare înainte de compactare 0,31 0,27 t/zi
Cantitate specific ă de re ʕineri grătare după compactare 5,00 5,00 kg/P.E.*a
n
Cantitate de re ʕineri grătare după compactare 0,16 0,13 t/zi
Reʕineri grătare suplimentare (ape pluviale ) 20 20 %
Cantitate zilnic ă de re ʕineri grătare după compactare 0,19 0,16 t/zi
Densitate prezumat ă de re ʕineri grătare după compactare 0,60 0,60 t/m³
Cantitate zilnic ă de re ʕineri grătare după compactare 0,31 0,27 m³/zi

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Container reʖineri grĄtare
Volum prezumat container 3 3 m³
Timp mediu de umplere container 10 11 zi
Numărcontainere ales 2 2 –
Denisipator ʔiseparator de grĄsimi
Tip adoptat: Tip vortex cu bule mari pentru separarea grăsimilor
Criteriul 1: durata minima de retenʕiepentru încărcare vreme secetoasa 20 20 min
Criteriul 2: durata minima de reten ʕielaîncărcare maxima 10 10 min
Debit orar de vârf-vreme secetoasa Qor,max,+ = 266 174 m³/h
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Volum necesar pentru criteriul 1 (Q t,X) VGG,req.1 = 89 58 m³
Volum necesar pentru criteriul 2 (Q m) VGG,req.2 = 84 53 m³
Volum adoptat VGG,sel. = 90 90 m³
Numărunităʕiadoptat 2 2 –
Volum necesar pe unitate 45 45 m³
Adânci mea medie a apei adoptata( IăUă depozitarea nisipului) 2,00 2,00 m
Diametru necesar DGG= 5,35 5,35 m
Diametru adoptat DGG= 5,35 5,35 m
Cantitate prezumata de nisip
Cantitate specifica de nisip înainte de sitare 8,00 8,00 kg/P .E.*a
n
Cantitate de nisip înainte de decantare 0,25 0,21 t/zi
Cantitate specifica de nisip dupăsitare 4,00 4,00 kg/P.E.*a
n
Cantitate zilnicăde nisip dupăsitare 0,12 0,11 t/zi
Cantitate nisip suplimentara (ape pluviale) 20 20 %
Cantitate zilnicămaxima de nisip dupăsitare 0,15 0,13 t/zi
Densitate prezumata de nisip dupăsitare 1,20 1,20 t/m³
Cantitate maxima zilnicădupăsitare 0,12 0,11 m³/zi
Container nisip
Volum prezumat container 3 3 m³
Timp mediu de umplere container 24 28 zi
Numărcontainere ales 2 2 –

Structura / Element 2013 2026 U.M.
4.2.5 Decantoare finale
Proiectarea decantoarelor finale este baza pentru concentra ʕia biomasei care poate fi ob ʕinută.
De aceea, decantoarele finale vor fi calculate cu prioritate fata de bazinele de aerare.
Calculul suprafe ʖeinecesare
ÎncĄrcare maxima permisa a suprafe ʖei
qA = qSV / VSV
unde
VSV = ISV * MLSS
Indicator de volum pentru Qămol 120 120 ml/g
Valoar e de calcul Qămolactiv înbazin aerare 5,00 5,00 kg/m³
Valoare calcul volum Qămol 600 600 ml/l
Încărcare volum Qămoladoptata acc. A 131 500 500 l/(m²*h)
Încărcare maxima a suprafe ʕei qA,req. = 0,83 0,83 m/h
Încărcare maxima a suprafe ʕeiadop tată qA,sel. = 0,80 0,80 m/h
AF.C. = Qmax / qA
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Încărcare maxima a suprafe ʕeiadoptata qA,sel. = 0,80 0,80 m/h
Total suprafa ʕanecesara 629 399 m²
Număruni Wăʕiadoptat 2 2 –
Suprafa ʕanecesara pe unitate 315 199 m³
Suprafa ʕanet ănecesar ăpentru fiecare decantor
finalAF.C.,i,req. = 315 199 m²
Suprafa ʕaadoptata pentru camera de distribu ʕie 7 7 m²
Suprafa ʕatotala necesara pentru fiecare decantor final 322 207 m²
Diametru necesar decantor final DF.C.,req. = 20,24 16,22 m
Diametru adoptat pentru decantorul final DF.C.,sel. = 20,00 20,00 m

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Diametru exterior adoptat pentru camera de distribu ʕie 3,00 3,00 m
Suprafa ʕatotala adoptata pe unitate 314 314 m²
Suprafa ʕaneta adoptata pe unitate AF.C.,i,sel. = 307 307 m²
Încărcare suprafa ʕala debit maxim 0,82 0,52 m/h
Numărde deversoare circulare pe decantor 1 1 –
Diametru deversor circular 20,00 20,00 m
Lungime deversor pe decantor 62,83 62,83 m
Încărcare deversor la încărcare maxima qL,sel. = 4,01 2,54 m³/m*h
Încărcare maxima permisa pe deversor qL,max. = 6,00 6,00 m³/m*h
Calculul adâncimii necesare a apei
Ipoteze de calcul
Indicator de volum pentru Qămol 120 120 ml/g
Raport recirculare Qămol 0,75 0,75 –
Durata de îngro ʓare 2,00 2,00 h
Randament raclor 0,70 0,70 –
Concentra ʖieQĄmol activ la baza decantorulu i final
MLSS F.C. = 1000 * (t E)0,333 / ISV
Durata de îngro ʓare 2,00 2,00 h
Indicator de volum pentru Qămol 120,00 120,00 ml/g
Concentra ʕieQămolactiv la baza decantorului final 10,50 10,50 kg/m³
Concentra ʖieQĄmolactiv îndebitul de QĄmolactiv recirculat (RAS)
MLSS RAS = fremovalsystem * MLSS F.C.
Randament raclor 0,70 0,70 –
Concentra ʕieQămol activ la baza decantorului final 10,50 10,50 kg/m³
Concentra ʕieQămol activ înQămolul activ recirculat 7,35 7,35 kg/m³
Concentra ʖieQĄmol activ înbazinele de aerare
TSBB= RV * MLSS RAS / (1 + RV)
Raport recirculare Qămol 0,75 0,75 –
Concentra ʕieQămolactiv înQămolul activ recirculat 7,35 7,35 kg/m³
Indicat or calcul concentra ʕiesubstan ʕăuscata înbazinele de aerare 3,15 3,15 kg/m³

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Nivelul 1 -zona de apa curata
h1 = constant
Nivelul 1 -zona de apa curata = constant 0,50 0,50 m
Nivelul 2 -zona de separare
h2 = 0,5 * q A * (1 + RV) / (1 – VSV/1.000)
Încărcare suprafa ʕala debit maxim 0,82 0,52 m/h
Raport recirculare Qămol 0,75 0,75 –
Indicator de calcul -volum Qămol 378 378 ml/l
Nivelul 2 -zona de sepa rare 1,15 0,73 m
Nivel 3 -zona de depozitare
h3 = 1,5 * 0,3 * q SV * (1 + RV) / 500
Încărcare suprafa ʕala debit maxim 0,82 0,52 m/h
Indicator de calcul -volum Qămol 378 378 ml/l
Încărcare volum Qămol 309,74 196,40 l/(m²*h)
Raport recirculare Qămol 0,75 0,75 –
Nivel 3 -zona de depozitare 0,49 0,31 m
Nivel 4 -zona de îngro ʔare
h4 = MLSS * q A * (1 + RV) * t E / MLSS F.C.
Indicator calcul concentra ʕiesubstan ʕăuscata înbazinele de aerare 3,15 3,15 kg/m³
Încărcare suprafa ʕala debit maxim 0,82 0,52 m/h
Raport recirculare Qămol 0,75 0,75 –
Durata de îngro ʓare 2,00 2,00 h
Concentra ʕieQămol activ la baza decantorului final 10,50 10,50 kg/m³
Nivel 4 -zona de îngro ʓare 0,86 0,55 m

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Adâncime necesara apa
h = h 1 + h2 + h3 + h4
Nivelul 1 -zona de apa curata = constant 0,50 0,50 m
Nivelul 2 -zona de separare 1,15 0,73 m
Nivel 3 -zona de depozitare 0,49 0,31 m
Nivel 4 -zona de îngro ʓare 0,86 0,55 m
Adâncime necesara apa h2/3,req. = 3,00 2,09 m
Adâncime adoptata apa h2/3,sel. = 4,50 4,50 m
4.2.6 Bazine de aerare
Ipoteze de calcul
Tip de proces adoptat E.S E.S –
E.S. = aerare extinsa, stabilizare aeroba s imultan ăaQămolului
Tratare biologica, încărcare hidraulica
Maximul zilnic de apă uzată Qzi,max = 4.980 2.980 m³/zi
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Debit mediu încondi ʕiide vreme secetoasa Qor,24 = 179 104 m³/h
Încărcare efluent tratare biologica
Încărcare zilnicăCBO5 Bd,BOD5, AT = 684 582 kg/zi
Încărcare zilnicăMS Bd,SS,AT = 798 679 kg/zi
Încărcare zilnicăNTotal Bd,N,AT = 138 117 kg/zi
Încărcare ziln icăPtotal Bd,P,AT = 31 27 kg/zi
Numărde linii de tratare adoptat n = 2 2 –
Încărcare hidraulica pe linie de tratare biologica
Maximul zilnic de apă uzată 2.490 1.490 m³/zi
Debitul maxim incl. canalizare proprie 252 160 m³/h
Debit mediu încondi ʕiide vreme secetoasa 90 52 m³/h
Concentra ʕiila intrare întreapta biologica
Concentra ʕieCBO5 CBOD5,AT = 137,35 195,30 mg/l
Concentra ʕieMS CSS,AT = 160,24 227,85 mg/l
Concentra ʕieNto tal CN,AT = 27,70 39,39 mg/l
Concentra ʕiePtotal CP,AT = 6,30 8,95 mg/l
Încărcare efluent pe fiecare linie de tratare biologica

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Încărcare zilnicăCBO5 Bd,BOD5, AT,i = 342 291 kg/zi
Încărcare ziln icăMS Bd,SS,AT,i = 399 340 kg/zi
Încărcare zilnicăNTotal Bd,N,AT,i = 69 59 kg/zi
Încărcare zilnicăPtotal Bd,P,AT,i = 16 13 kg/zi
Calculul concentra ʖiei de nitra ʖice trebuie înlĄtura ʖi
SNO3,D = CN,AT – SN,FC – SNO3,FC – XorgN,BM
Concentra ʕieN la intrarea întreapta biologica CN,AT = 27,70 39,39 mg/l
Concentra ʕiede Nînefluent SN,FC = 10,00 10,00 mg/l
N incorporat înprocentul de CBO5 5 5 %
Concentra ʕieCBO5 la intrare treapta biologica CBOD5,AT = 137 ,35 195,30 mg/l
N incorporat înCBO înlăturat XorgN,BM = 6,87 9,77 mg/l
Concentra ʕienitra ʕice trebuie înlătura ʕi SNO3,D = 10,83 19,62 mg/l
Calculul raportului dintre nitra ʖiice trebuie înlĄtura ʖiʔiconcentra ʖiade CBO5
Concentra ʕienitra ʕice trebuie înlătura ʕi 10,83 19,62 mg/l
Concentra ʕieCBO5 la intrare treapta biologica 137,35 195,30 mg/l
Raport între nitra ʕiide înlăturat ʓiCBO5 0,08 0,10 kg/kg
Calculul raportului dintre volumul denitrificĄriiʔivolumul total
SNO3,D / CBOD5,AT = 0,06 kg/kg => VD/VBB= 0,20 –
SNO3,D / CBOD5,AT = 0,09 kg/kg => VD/VBB= 0,30 –
SNO3,D / CBOD5,AT = 0,12 kg/kg => VD/VBB= 0,40 –
SNO3,D / CBOD5,AT = 0,15 kg/kg => VD/VBB= 0,50 –
Raport între nitra ʕiide înlăturat ʓiCBO5 0,08 0,10 kg/kg
Valoarea necesara a raportului dintre volumul denitrificăriiʓivolumul total al
bazinului de aerare0,26 0,33 –
Valoarea adoptata a raportului dintre volumul
denitrificării ʓi volumul total al bazinului de aerareVD/VAT= 0,26 0,33 –

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Calculul vârstei necesare a QĄmolului aerob
tTS,aerob = SF x 3.4 x 1.103 (15-T)
Factor de siguran ʕă SF = 1,80 1,80 –
Temperatura minima T = 10 10 °C
Calculul vârstei necesare a Qămolului aerob tTS,aerob = 9,99 9,99 zile
Calculul vârstei necesare a QĄmolului
tTS = tTS,aerob x 1 / (1 – V D/VAT)
Calculul vârstei necesare a Qămolului aerob tTS,aerob = 9,99 9,99 zile
Valoarea adoptata a raportului dintre volumul
denitrificăriiʓivolumul total al bazinului de aerareVD/VAT= 0,26 0,33 –
Vârsta necesara pentru
QămoltTS,req. = 13,5 14,9 zile
Vârsta adoptata pentru Qămol tTS,sel. = 25,0 25,0 zile
Nota explicativa: înacest caz, criteriul de proiectare cu aerare extinsa este relevant
Calculul produc ʖiei de QĄmol înexces prin nitrificare ʔidenitrificare
ÜSd,C,specfic = 0.75 + 0.6 x X SS,AT / CBOD,AT – 0.102 x t TS x FT / (1 + 0,17 x t TS x FT)
Concentra ʕieMS la intrarea întreapta biologica XSS,AT = 160,24 227,85 mg/l
Concentra ʕieCBO la intrare întreapta biologica CBOD,AT = 137,35 195,30 mg/l
Vârsta adoptata pentru Qămol tTS= 25,0 25,0 zile
Temp eratura minima T = 10 10 °C
Factor temperatura FT= 0,71 0,71 –
Produc ʕiede Qămol înexces pe kg CBO ÜS d,C,spec. = 1,00 1,00 kg/kg
Calculul produc ʖiei totale de QĄmol înexces prin înlĄturarea CBO ʔinitrificare ʔidenitrificare
ÜSd,C = Bd,BOD x ÜS d,C,spec.
Încărcare zilnicăCBO5 Bd,BOD5, AT = 684 582 kg/zi
Produc ʕiede Qămol înexces pe kg CBO ÜS d,C,spec. = 1,00 1,00 kg/kg
Produc ʕiede Qămol înexces prin înlăturare C ÜS d,C= 684 582 kg DS/zi

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Calculul înc ĄrcĄrii de P care trebuie înl Ąturat chimic
XP,chem. = CP,AT – CP,FC – XP,BM – XP,BioP
CP,AT = 6,30 8,95 mg/l
CP,FC = 0,5 x C P,ÜW = 1,00 1,00 mg/l
XP,BM = 0,01 x C BOD5,AT = 1,37 1,95 mg/l
XP,BioP = 0,0 05 x C BOD5,AT = 0,69 0,98 mg/l
XP,Fäll = 3,23 5,02 mg/l
Calculul produc ʖiei totale de n Ąmol în exces
ÜSd = ÜS d,C + ÜS d,P
Produc ʕie de nămol în exces prin înl ăturare C ÜS d,C= 684 582 kg DS/zi
Produc ʕie nămol exces prin înl ăturare P ÜS d,P= 120 110 kg DS/zi
Produc ʕie totala de n ămol în exces ÜS d= 804 692 kg DS/zi
Calculul necesarului de biomasa
MBiomass = tTS x ÜS d
Vârsta adoptata pentru n ămol tTS,sel. = 25 25 zile
Produc ʕie totala de n ămol în exces ÜSd= 804 692 kg DS/zi
Biomasa necesara MBiomass = 20.094 17.311 kg
Calculul volumului necesar
VAT = MBiomass / MLSS
Biomasa necesara MBiomass = 20.094 17.311 kg
Concentra ʕie biomasa adoptata MLSS = 4,50 4,50 kg/m³
Volum total necesar VAT,req. = 4.465 3.847 m³
Număr de linii de tratare adoptat n = 2 2 –
Volum adoptat pentru fiecare bazin VAT,i,req. = 2.233 1.923 m³
Dimensionare bazin de aerare
Adâncime medie a apei adoptata în bazinul de
aerarehAT,sel. = 5,50 5,50 m
Volum adoptat pentru fiecare bazin VAT,i,req. = 2.233 1.923 m³
Suprafa ʕa necesara pe fiecare bazin de aerare AAT,i,req. = 406 350 m²
Diametru necesar pe bazin de aerare DAT,i,req. = 22,73 21,10 m
Diametru adoptat pe bazin de aerare DAT,i,sel. = 23,00 23,00 m
Volum adoptat pe fiecare bazin de aerare VAT,i,sel. = 2.285 2.285 m³

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Echipament amestecare bazine de aerare
Număr de unităʕi adoptat pe bazin 2 2 –
Număr de li nii de tratare adoptat n = 2 2 –
Număr total de agitatoare adoptat 4 4 –
Volum adoptat pe fiecare bazin de aerare VAT,i,sel. = 2.285 2.285 m³
Consum specific energie 1,8 1,8 W/m³
Putere nominala agitator 2,1 2,1 kW
4.2.7 Sistemul de aerare
Cerere oxigen pentru înl Ąturare C
OVd,C = Bd,BSB,ZB x [0,56 + 0,15 x t TS x FT/ (1 + 0,17 x t TS x FT)]
Încărcare CBO5 treapta biologica Bd,BOD5, AT = 684 582 kg/zi
Vârsta adoptata pentru n ămol tTS= 25 25 zile
Temperatura maxima ap ă uzată T = 22 22 °C
FT= 1,072(T-15)= 1,63 1,63 –
Cerere oxigen pentru îndep ărtare C OV d,C= 910 775 kg O 2/zi
Cerere oxigen pentru îndep ărtare C OV d,C= 1,33 1,33 kg O 2/kg
BSB
Cerere oxigen pentru nitrificare
OVd,N = Qd x 4,3 x (S NO3,D – SNO3,AT + SNO3,AN ) / 1000
Maximul zilnic de ap ă uzată Qd= 4.980 2.980 m³/zi
Concentra ʕie nitraʕi ce trebuie înl ăturaʕi SNO3,D = 10,83 19,62 mg/l
Concentra ʕie nitraʕi la intrarea în treapta biologica SNO3,AT = 0,00 0,00 mg/l
Concentra ʕie nitr aʕi la ieʓirea din treapta biologica SNO3,AN = 8,00 8,00 mg/l
Cerere oxigen pentru nitrificare OV d,N= 403 354 kg O 2/zi
Cerere oxigen pentru nitrificare OV d,N= 0,59 0,61 kg O 2/kg
BSB
Oxigen recuperat prin procesul de denitrificare
OVd,D = Qd x 2,9 x S NO3,D / 1000
Maximul zilnic de ap ă uzată Qd= 4.980 2.980 m³/zi
Concentra ʕie nitraʕi ce trebuie înl ăturaʕi SNO3,D = 10,83 19,62 mg/l
Oxigen recuperat prin denitrificare OV d,D= 156 170 kg O 2/zi
Oxigen recuperat prin denitrifica re OV d,D= 0,23 0,29 kg O 2/kg
BSB

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Cerere totala de oxigen
OVd = OV d,C + OV d,N – OV d,D
Cerere oxigen pentru îndep ărtare C OV d,C= 910 775 kg O 2/zi
Cerere oxigen pentru nitrificare OV d,N= 403 354 kg O 2/zi
Oxigen recuperat prin denitrificare OV d,D= 156 170 kg O 2/zi
Cerere totala de oxigen OV d= 1.157 959 kg O 2/zi
Cerere totala de oxigen OV d= 1,69 1,65 kg O 2/kg
BSB
Cerere maxima orara de oxigen
OVd,h = [(fC x (OV d,C – OV d,D) + fN x OV d,N] / 24
Vârsta adoptat ă pentru nămol tTS= 25 25 zile
fC 1,10 1,10 –
fN 1,50 1,50 –
OV d,C= 910 775 kg O2/zi
OV d,D= 156 170 kg O2/zi
OV d,N= 403 354 kg O2/zi
Cazul 1: f C= 1, f N= X OV h,1= 56,62 47,33 kg O 2/h
Cazul 2: f C= Y, f N= 1 OV h,2= 51,36 42,48 kg O 2/h
cazul
relevantOVh= 56,62 47,33 kg O 2/h
Cerere de vârf de oxigen
erf. OC = C S / (CS – CX) x OV h x 1 (1 – V D / VBB)
Satura ʕie la temperatura data CS= 8,53 8,53 mg/l la 22
°C
Oxigen rezidual CX= 2,00 2,00 mg/l
Cerere maxima orara de oxigen OV h= 56,62 47,33 kg O2/h
Valoarea adoptata a raportului dintre volumul
denitrificării ʓi volumul total al bazinului de aerareVD/VAT= 0,26 0,33 –
Alpha x cerere de vârf de oxigen erf. OC = 99,94 92,28 kg O 2/h
Factor Alpha adoptat = 0,60 0,60 –
Cerere de vârf de oxigen erf.OC = 166,57 153,79 kg O 2/h

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Capacitate necesara sta ʖie suflante
QL,erf. = OC x 1000 / (f O2 x hE)
Cerere de vârf de oxigen erf.OC = 166,57 153,79 kg O 2/h
Randament sistem aerare fO2= 16,00 16,00 g O 2/m*m³
Înălʕime de refulare suflante hE= 5,20 5,20 m
Capacitate necesara sta ʕie suflante QL,req. = 2.002 1.848 Nm³/h
Capacitate necesara a suflantelor
Număr unităʕi adoptat 3 3 –
Număr unităʕi în rezerva adoptat 1 1 –
Număr total de suflante adoptat 4 4 –
Capacitate necesara pe suflanta 667 616 m³/h
Capacitate necesara pe sufla nta 11 10 m³/min
Capacitate adoptata pe suflanta GM 15 L 12 12 Nm³/min
Capacitate adoptata pe sta ʕie suflante 2.178 2.178 Nm³/h
Înălʕime manometrica estimata 700 700 mbar
Sta ʖie pompare n Ąmol activat recirculat
Rapor t nămol recirculat, valoare de proiectare pentru dimensionarea pompelor 1,00 1,00 –
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Debit nominal sta ʕie de pompare n ămol activ recirculat 503 319 m³/h
Număr adoptat de pompe 2 2 –
Număr adoptat de pompe în rezerva 1 1 –
Debit nominal necesar pe o pompa 252 160 m³/h
Debit nominal adoptat pe o pompa 250 250 m³/h
Sta ʖie pompare n Ąmol în exces
Produc ʕie totala de n ămol în exces 804 692 kg DS/zi
Concentra ʕie S U din nămolul în exces 7,35 7,35 kg/m³
Cantitate zilnic ă de nămol în exces 109 94 m³/zi
Durata func ʕionare adoptata pentru pompe n ămol în exces 4 4 h/zi
Număr de unităʕi adoptat 1 1 –
Număr unităʕi în rezerva adoptat 1 1 –
Capacitat e necesara pe unitate 27 24 m³/h
Capacitate adoptata pe unitate 30 30 m³/h
0Ąsurarea debitului de efluent
Debitul maxim incl. canalizare proprie Qmax,+ = 503 319 m³/h
Număr unităʕi adoptat 1 1 –
Capacitate necesara pe unitat e 503 319 m³/h
Capacitate adoptata pe unitate 600 600 m³/h

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Bazin stocare n Ąmol/Bazin depozitare pentru îngro ʔarea mecanic Ą a nĄmolului în exces
Produc ʕie zilnică de nămol primar 0 0 kg/zi
Produc ʕiezilnică de nămol secundar 804 692 kg DS/zi
Produc ʕie zilnică de nămol brut 804 692 kd DS/zi
Volum zilnic de n ămol primar 0 0 m³/zi
Volum zilnic de n ămol secundar 109 94 m³/zi
Volum zilnic de n ămol brut 109 94 m³/zi
Concen traʕie de calcul n ămol înainte de îngro ʓare 7,35 7,35 kg/m³
Concentra ʕie adoptata de n ămol în bazinul de depozitare 20,00 20,00 kg/m³
Volum zilnic de n ămol îngro ʓat 40 35 m³/zi
Cantitate zilnic ă de supernatant 69 60 m³/zi
Durata necesara de reten ʕie 3 3 luni
Volum total necesar 3.677 3.168 m³
Număr de bazine adoptat 2 2 –
Volum necesar pe bazin 1.839 1.584 m³
Volum adoptat pe bazin 1.840 1.840 m³
Înălʕime nămol adoptata 6,00 6,00 m
Diametru necesar pentru fiecare bazin 19,76 19,76 m
Diametru adoptat pentru fiecare bazin 20,00 20,00 m
Echipament omogenizare bazin stocare n Ąmol
Volum adoptat pentru fiecare bazin de n ămol 1.840 1.840 m³
Indice energetic adoptat 10 10 W/m³
Putere necesara pentru fiecare bazin 18,4 18,4 kW
Număr unităʕi pe bazin 2 2 –
Putere necesara pe fiecare agitator 9,2 9,2 kW
Paturi de compostare n Ąmol
Calculul suprafe ʖei necesare
Cantitate zilnic ă de nămol 804 692 kdDS/zi
Concentra ʕie SU după compostare 250,00 250,00 kg/m³
Cantitate anuala de n ămol după compostare 1.173 1.011 m³/an
Timp de depozitare n ămol pentru compostare 8 8 ani
Volum necesar paturi de compostare 9.388 8.088 m³
Înălʕime maxima adoptata pentru n ămol 1,50 1,50 m
Suprafa ʕa necesara paturi de compostare 6.259 5.392 m²
Verificare pentru calculul suprafe ʖei necesare

Structura / Element 2013 2026 U.M.
Criteriul 1: Înc Ąrcare suprafa ʖa cu solide
Suprafa ʕa necesara paturi de compostare 6.259 5.392 m²
Cantitate anuala de n ămol 293.371 252.743 kg DS/an
Încărcare suprafa ʕa cu solide 46,88 46,88 kg DS/m²
x an
Încărcare maxima permisa a suprafe ʕei 50,00 50,00 kg DS/m²
x an
Crite riul 2: Suprafa ʕa specifica pe P.E.
Suprafa ʕa necesara paturi de compostare 6.259 5.392 m²
Capacitatea adoptata SE 11.400 9.700 P.E.
suprafa ʕa specifica pe P.E. 0,55 0,56 m²/P.E.
Suprafa ʕa minima recomandata pe P.E. 0,25 0,25 m²/P.E.
Dimensionare paturi de compostare
Suprafa ʕa necesara paturi de compostare 6.259 5.392 m²
Număr adoptat de paturi de compostare n = 4 4 –
Suprafa ʕa necesara pe pat de compostare 1.565 1.348 m²
Raport necesar lungim e/lăʕime la mijlocul stratului de n ămol 39,56 36,71 m
Raport adoptat lungime/l ăʕime la mijlocul stratului de n ămol 40,00 40,00 m
Volum adoptat pe fiecare pat 2.400 2.400 m³
Calculul cantit Ąʖii de supernatant
Cantitate zilnic ă deQămol 804 692 kd DS/zi
Concentra ʕie SU intrata 20 20 kg/m³
Concentra ʕie SU ieʓită 250 250 kg/m³
Cantitate zilnic ă supernatant 37 32 m³/zi
4.2.8 Sistem intern de canalizare
Sistem intern de canalizare va fi conectat la intrarea sta ʕiei de pompare
Cantitate zilnic ă de supernatant de la bazinul de depozitare n ămol 69 60 m³/zi
Cantitate zilnic ă de supernatant de la compostare 37 32 m³/zi
Altele 20 20 m³/zi
Capacitate total necesara pentru sta ʕia de pompare interna 126 111 m³/zi
Timp de func ʕionare adoptat 8 8 h/d
Capacitate totala necesara 16 14 m³/h
Apa potabila necesara pentru proces
Necesarul de apa, debitele maxime sa fie corelate cu prescrip ʕiile echipamentelor
Grătare fine 2,5 2,5 l/s
Spălare nisip 2,5 2,5 l/s
Altele 2 2 l/s
Debit necesar apa potabila 7 7 l/s

4.3 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru sursele de ap ă, staʕiile de
pompare ʓi reʕelele de distribu ʕie
Opʕiunea aleas ă stabileʓte alimentarea cu ap ă potabilă a întregii zone a ora ʓului Jibou, numai din
sursa subteran ă Jibou/Some ʓ – Odorhei, deoarece cantitatea de ap ă brută este suficient ă, iar calitatea este
apreciată ca fiind bun ă. Debitul previzionat a fi exploatat din aceasta surs ă este de 46 l/s.
4.3.1 Reabilitarea Sursei Jibou/Some ʔ – Odorhei ʔi a Conductei de
Transport a Apei (CS-JI-WSa-01)
ƑRegenerarea forajelor (deznisipare) ʓi reabilitarea a 14 pu ʕuri, incluzând instalarea în ăuntrul ʓi în
afara puʕurilor a echipamentelor electrice ʓi mecanice precum debitmetrele, sisteme de control ʓi
tuburi pentru controlul nivelului apei subterane, cu scopul de a monitoriza evolu ʕia acestora;
ƑTestarea pompelor, echipament nou cu 14 pompe, cabluri ʓi panou electric, 14 capace de put,
zone de protec ʕie, achiziʕionare de teren;
ƑAsigurare calitate ap ă brută în conformitate cu standardele europene;
ƑAsigurare extragere de ap ă în ritm sus ʕinut;
ƑModernizare echipament existent uzat ʓi asigurare protec ʕie;
ƑMinimizare costuri de producere a apei (energie, chimicale, personal, etc.)
ƑReabilitarea Unit ăʕii de Dezinfec ʕie împreuna cu o linie separat ăă de alimentare cu energie;
ƑPrevederea unui generator pentru a preveni penele de curent ʓi pentru a preveni astfel
întreruperile în alimentarea cu ap ă;
ƑDelimitarea zonei de protec ʕie
ƑSistem automat. de supraveghere a zonei
ƑReabilitarea Conductei de Transport în ceea ce prive ʓte echipamentul mecanic (în principal vane
de aerisire) ʓi căminele de vizitare (construc ʕii civile).
Cerinʕa medie necesara de ap ă pentru Jibou este calculata la 100 l/s (maxim 300 l/s). De ʓi starea
actuala a pu ʕurilor poate fi considerat ă ca fiind bun ă, pentru a garanta o alimentare cu ap ă sigură este
recomandat ă reabilitarea pu ʕurilor.
Echipamentele mecanice sunt în stare bun ă, dar reabilitarea este necesar ă pentru a monitoriza
evoluʕia puʕurilor, prin introducerea debitmetrelor ʓi a piezometrelor în interiorul ʓi în afara pu ʕurilor cu
senzori de nivel pentru a monitoriza continuu nivelul apei subterane.
De asemenea Unitatea de Dezinfec ʕie existentă trebuie să fie reabilitat ă în concordan ʕă cu
standardele interna ʕionale ʓi necesită măsurători în timp real în ceea ce prive ʓte conductivitatea,
turbiditatea ʓi pH-ul.
Pentru a preveni penele de curent ʓi pentru a preveni astfel riscul apari ʕiei loviturii de berbec în
conducta de transport a apei, va fi instalat un generator Diesel.
Implementarea unui sistem de control conectat informa ʕional la rezervoarele din partea nordic ă a
oraʓului (rezervoare de stocare a apei) este necesar pentru a opera pompa submersibil ă în concordan ʕă cu
cererea de ap ă. Sistemul de control va fi instalat în cl ădirea administrativa. De asemenea, laboratorul

actual trebuie optimizat pentru a putea efectua analize asupra calit ăʕii apei conform standardelor ISO
17025.
În prezent pierderile de ap ă sunt de aproximativ 51% pentru ora ʓul Jibou. Cum în viitor alimentarea
cu apă a oraʓului Jibou se va realiza tot din sursa de ap ă subterană Jibou/Some ʓ-Odorhei, conducta
existentă de transport a apei va trebui s ă fie reabilitat ă pentru eliminarea pierderilor (exfiltra ʕii) observate în
principal la c ăminele de vizitare. Astfel pierderile vor fi reduse la mai pu ʕin de 25% ʓi vor asigura o
alimentare cu ap ă de bună calitate.
Pentru a monitoriza debitul prin conducta de transport a apei ʓi pentru a facilita calcularea
pierderilor, este necesar ă instalarea debitmetrelor la ie ʓirea din frontul de pu ʕuri ʓi intrarea în ora ʓul Jibou.
În plus este necesar ă instalarea de debitmetre, incluzând manometre, pentru ramurile din sate (este vorba
despre localit ăʕile rurale alimentate din aceasta surs ă), unde în prezent nu exist ă instalat nici un astfel de
dispozitiv.
4.3.2 Reabilitarea Sta ʖiei de Tratare a Apei (ST)
CL-JJ-WSb-01: Reabilitarea ʓi echiparea sta ʕiei de clorinare de la Jibou
‰Reabilitarea ʓi echiparea sta ʕiei de clorinare;
‰Dispozitivul de floculare ʓi decantorul necesit ă reabilitare;
‰Reabilitarea dispozitivelor electromecanice: pompe de ap ă brută, agitatori pentru coagulare ʓi
floculare, pod pentru îndep ărtarea nămolului, pompe pentru ap ă din spălarea în contracurent,
pompe de dozare ʓi echipamentul corespunz ător, pompe de ap ă tratată.
‰Reabilitarea sta ʕiei de reactivi, inclusiv echipamente de dozare pentru sulfatul de aluminiu,
acidul sulfuric, polielectroli ʕi ʓi var;
‰Noua unitate de clorinare (pre- ʓi postclorinare);
‰Construirea unei unit ăʕi de filtrare;
‰Noua staʕie de suflante ʓi o staʕie de pompare pentru sp ălarea filtrelor;
‰Garduri, iluminare, etc.
4.3.3 Reabilitarea Rezervoarelor Existente
În prezent, re ʕeaua de distribu ʕie a apei în ora ʓul Jibou este alimentat ă de 2 rezervoare. Evaluarea
acestor structuri arat ă că în principiu structurile civile ʓi echipamentele electrice ale majoritarii rezervoarelor
sunt în stare de deteriorare.
Rezervoarele care trebuiesc reabilitate prezint ă în general acelea ʓi deficienʕe din punct de vedere
al structurilor civile, al echipamentelor electrice ʓi al echipamentelor mecanice. M ăsurile pentru reabilitarea
ʓi optimizarea rezervoarelor sunt urm ătoarele:
Reabilitarea structurilor civile:
‰Închiderea cr ăSăturilor prin injec ʕia de mortar ʓi etanʓarea îmbin ărilor construc ʕiilor care prezint ă
scurgeri;
‰Repararea zonelor de coroziune vizibile ale o ʕelurilor armate;
‰Reabilitarea tencuielii ʓi realizarea unor tencuieli hidroizolante în interiorul rezervoarelor de ap ă;
‰Realizarea izola ʕiilor termice ʓi hidraulice ale acoperi ʓurilor;
‰Înlocuirea capacelor c ăminelor de vizitare, a sc ărilor de acces ʓi a balustradelor pentru a fi în
conformitate cu standardele interna ʕionale de siguran ʕă;

‰ÎmbunăWăʕirea tencuielii (dac ă este necesar) ʓi izolarea (vopsirea) pere ʕilor exteriori ai
rezervoarelor;
‰ÎmbunăWăʕirea ventila ʕiei pentru rezervoarele de ap ă;
‰ÎmbunăWăʕirea ventila ʕiei camerei vanelor prin demolarea par ʕială a tavanului.
Reabilitarea echipamentului mecanic:
‰Curăʕarea conductelor de o ʕel, verificarea grosimii pere ʕilor cu ultrasunete ʓi vopsirea cu material
anticoroziv;
‰Înlocuirea ʕevilor corodate care nu mai pot fi reabilitate;
‰Înlocuirea tuturor vanelor nefunc ʕionale ʓi/sau corodate;
‰Instalarea tuturor instala ʕiilor de măsură necesare în interiorul rezervoarelor de ap ă;
‰Instalarea debitmetrelor electronice la admisie ʓi la evacuare (vor trebui s ă fie plasate în camere în
afara rezervoarelor).
Reabilitarea echipamentelor electrice/de control:
‰Instalarea de noi echipamente electrice cuprinzând cabluri, comutatoare, iluminare etc.;
‰Instalarea unui panou de comand ă pentru sistemul local de control;
‰Instalarea senzorilor de nivel în fiecare camer ă de stocare a apei;
‰Instalarea unui sistem automatizat de monitorizare-SCADA
‰Instalarea unui nou sistem de iluminare (în ăuntrul ʓi în afara camerei de paz ă, la intrarea pe
amplasament etc.);
‰Instalarea de noi echipamente de telecomunica ʕii;
‰Instalarea unui sistem de alarm ă conectat la sistemul local de control.
4.3.4 Reabilitarea Sta ʖiei de Pompare (SP) existente
În prezent, re ʕeaua oraʓului Jibou este alimentat ă de o staʕie de pompare (SP).Evaluarea acestor
facilităʕi a arătat ca structurile civile ale Sta ʕiei de pompare care va fi reabilitat ă sunt în stare de func ʕionare
acceptabilăʓi pot fi folosite în viitor, în timp ce echipamentele mecanice ʓi electrice sunt
supradimensionate ʓi trebuie sa fie înlocuite cu pompe având o eficien ʕă mai ridicat ăʓi o rată mai mică, în
concordan ʕă cu cererea de ap ă previzionat ă. Pentru a reduce costurile de exploatare prin introducerea
pompelor cu eficien ʕă mai ridicat ăʓi a unui sistem de control conectat cu rezervorul de primire ʓi pentru
asigurarea unei alimentari cu ap ă sigure, reabilitarea Sta ʕiei de pompare existente este imperios necesar ă
ʓi este identificat ă pentru Faza I.
0ăsurile necesare pentru reabilitarea Sta ʕiei de pompare din ora ʓul Jibou pot fi rezumate astfel:
Structuri civile:
‰reconstruc ʕia clădirii existente;
‰realizarea unor noi ferestre ʓi uʓi pentru izola ʕie termicăʓi fonică în concordan ʕă cu noua
configuraʕie a Staʕiei de pompare;
‰construirea unei noi unit ăʕi de clorinare;
‰implementarea unei camere de control;
Masuri privind echipamentele mecanice:
‰instalarea de noi echipamente mecanice, incluzând vane ʓi fitinguri;
‰instalarea de debitmetre la intrarea ʓi la ieʓirea din Sta ʕia de pompare;
‰instalarea echipamentelor de dozare a clorului;
‰înlocuirea pompelor de ap ă brută;

‰înlocuirea pompelor pentru ap ă din spălarea în contracurent;
‰înlocuirea pompelor de dozare ʓi echipamentul corespunz ător;
‰înlocuirea pompelor de ap ă tratată;
Masuri privind echipamentele electrice ʓi de control:
‰instalarea de noi echipamente electrice constând în comutatoare, cabluri, iluminare etc.;
‰instalarea unui panou de comand ă pentru sistemul de control (SCADA);
‰instalarea unui sistem automatizat conectat cu rezervorul corespunz ător;
‰instalarea unui panou de control pentru unitatea de clorinare;
‰un nou sistem de alarm ă conectat la sistemul local de control.
4.3.5 Înlocuire re ʖea de distribu ʖie ʔi conducte deteriorate
ƑÎnlocuire re ʕea
ƑÎnlocuirea conductelor deteriorate, inclusiv racordurile individuale;
ƑÎnlocuirea de apometre
În oraʓul Jibou, pierderile fizice de ap ă din reʕea sunt în principal legate de scurgerile de la
conductele de o ʕel ʓi fontăʓi sunt estimate la 51%. În Faza I a acestui proiect, înlocuirea va avea loc în
prima etapa în zonele probabile de presiune înalt ă chiar ʓi după restructurare ( • 5 bar).
De asemenea, va fi instalat un mare num ăr de apometre necesare pentru înlocuirea celor existente
(înlocuirea apometrelor din sectorul industrial deoarece sunt supradimensionate, instalarea de apometre
pentru Asocia ʕiile de Locatari ʓi înlocuirea celor deteriorate).
Tabel 4.1. Înlocuire re ʕele apă în oraʓul Jibou
Nr.
Crt
.Strada Diametru existent Diametru propusLungimea
totala (m)
1. Strada Cloʓca, 43-44 50 110 409
2. Strada 22 Decembrie ,1-2-3 150160 400
110 450
3. Strada Stadionului, 20 -21,22 -23 150 160 755
4. Strada 1 Mai, 20 -28 200 160 350
5. Strada T. Vladimirescu, 20 -61 200 160 900
6. Strada Odorheiului, 61 -68 200 110 1028
7. Strada Plopilor, 15 -16 63 110 516
8. Strada Amurgului 90 110 500
Total 5308
4.3.6 Extinderea re ʖelei de distribu ʖie
‰Extinderea re ʕelei
‰Instalarea de apometre în zona de extindere a re ʕelei.
Unul dintre obiectivele proiectului const ă în reducerea pierderilor ridicate de ap ă din reʕeaua de
distribuʕie. O restructurare a re ʕelei este urgent necesar ă pentru ca sistemul s ă funcʕioneze într-o plaj ă
adecvată de valori ale presiunii, cuprins ă între 1,5 bar (minim) ʓi 6 bar (maxim).
0ăsurile de extindere a re ʕelei în Faza I includ ʓi instalarea hidran ʕilor ʓi a unor racorduri
individuale.
Tabel 4.2. Extindere re ʕele apă în oraʓul Jibou

Nr.
Crt.Strada Diametru existent Diametru propusLungimea totala
(m)
1. Strada Viʓinilor , 71-72 – 110 212
2. Strada Livezilor ,6 -8 – 110 190
3. Strada Orizontului – 110 652
4. Strada Izvorului – 63 277
Total 1331
4.4 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru re ʕelele de canalizare
Luând în considerare obiectivele proiectului ʓi situaʕia existentă a sistemului de canalizare, au fost
identificate m ăsurile care trebuie realizate pe termen scurt în ora ʓul Jibou.
Principalele probleme identificate în ceea ce prive ʓte reʕeaua de canalizare sunt legate de gradul
insuficient de acoperire, de sectoarele nefinalizate, sec ʕiunile colmatate ʓi sub-dimensionate.
4.4.1 Extinderea ʔi reabilitarea re ʖelei de canalizare existenta
‰ÎmbunăWăʕire condiʕii tehnice re ʕea de colectare;
‰Reducere ex-filtra ʕii apă uzată în apa subteran ă;
‰Reducere infiltra ʕii apă subterană în reʕeaua de canalizare;
‰Reducere deversare de ap ă uzată din sistemul de colectare;
‰ÎmbunăWăʕire performante hidraulice sistem de colectare;
‰Stoparea inunda ʕiilor străzilor în timpul ploilor abundente din cauza înfund ării conductelor;
‰ÎmbunăWăʕirea sistemelor de colectare a apei uzate în zonele unde popula ʕia este alimentat ă cu
apă potabilă din reʕea;
‰Furnizarea de servicii de colectare a apei uzate în zonele unde se vor dezvolta construc ʕii
rezidenʕiale;
‰Înlocuirea colectoarelor existente cu 3,660 km de conducte din PVC ʓi GRP, cu diametrul cuprins
între 300 – 400 mm;
‰Extinderea re ʕelei de canalizare cu 44,685 km de ʕevi din PVC având diametre cuprinse între 250 –
300 mm dispuse astfel:
xExtinderi realizabile pe termen mediu ʓi lung:
ƒ1,75 km în partea de nord a ora ʓului, pe str ăzile: 1 Mai, Vladimirescu, Cire ʓilor ʓi 22
Decembrie;
ƒ5,835 km pe str ăzile: Izvorului, Amurgului, Horea, Clo ʓca, Odorheiului ʓi Agriʓului;
xExtinderi realizabile pe termen lung:
ƒExtinderea re ʕelei de canalizare cu 3,3 km pân ă în 2021;
ƒÎnlocuirea pe o lungime de 3 km canalizare pân ă în 2021;
ƒÎnlocuirea pe o lungime de 3,8 km canalizare în perioada 2021 – 2026;
ƑÎmbunăWăʕirea calităʕii apei uzate la intrarea în sta ʕia de epurare;
ƑExtinderea re ʕelei de conducte de canalizare;
ƑDecolmatarea de conducte de canalizare (înl ăturarea
depunerilor);
ƑÎnlocuirea de conducte de canalizare sub-dimensionate.

Primul pas pentru a îmbun ăWăʕi reʕeaua actual ă de canalizare const ă în curăʕarea principalelor
colectoare colmatate. Înl ăturarea depunerilor trebuie f ăcută cu ajutorul unor metode speciale, iar apoi
trebuie evacuate în Sta ʕia de epurare.
Lungimea total ă a conductelor ce necesit ă reabilitare a fost estimata la 7,5 km în Faza I, adic ă
aproximativ 21,8 % din lungimea total ă a reʕelei de canalizare. Printre masurile prev ăzute pentru reabilitare
se număUă: înlocuirea capacelor deteriorate la c ăminele de vizitare, realizarea de ba ʓe pentru colectarea
nisipului în c ăminele de vizitare, repararea defectelor conductelor.
Conform analizelor hidraulice, unele dintre conductele de canalizare nu au capacitatea hidraulic ă
necesară (sunt sub-dimensionate), ceea ce duce la inundarea str ăzilor în cazul ploilor puternice. Aceste
linii trebuie s ă fie înlocuite cu linii mai mari. De asemenea ʓi conductele deteriorate ʓi care nu mai pot fi
reparate necesit ă înlocuire.
Tabel 4.3. Înlocuire re ʕele canalizare în ora ʓul Jibou
Nr.
Crt.StradaDiametru
existentDiametru propusLungimea totala
(m)
1. Strada Stadionului, 20 -21-22-19 300 300 265
2. Strada A. Iancu, 35-39 200/300/400 400 625
3. Strada 1 Decembrie, 24-28 200 250 215
4.Strada Garoafelor, 20 -21-22-23-24-
25200-300 400 835
Total 1940
Tabel 4.4 Extindere re ʕele canalizare în ora ʓul Jibou
Nr.
Crt.StradaDiametru
existentDiametru propus Lungimea total Ą (m)
.Strada 22 Decembrie, tronson 2-3 – 250 805
.Strada Libert ăʕii,tronson 34-35-38-40-
29- 250 945
.Stejarilor + Odorheiului + Rondei – 250/300 3150
Total 4900
4.5 Descrierea procesului tehnologic propus, pentru sta ʕia de epurare a apelor
uzate
Coordonatele geodezice ale amplasamentului sta ʕiei de epurare existent ă a oraʓului Jibou sunt:
N: 47 028.911”
E: 23 027.215”

4.5.1 ScurtĄ descriere a fluxului tehnologic existent în sta ʖia de
epurare actual Ą:
Apa pompat ă de pe strada RONEI (bazin de acumulare) ajunge în sta ʕia de epurare. Sta ʕia de
epurare are în componen ʕă 2 module identice cu o capacitate de 120 l/s din care func ʕionează unul, celalalt
nu este echipat.
Staʕia funcʕională (modul func ʕional) are în componen ʕă:
‰deznisipator –2 compartimente – decantarea suspensiilor granulare
‰separator de gr ăsimi – colectarea gr ăsimilor ʓi uleiurilor
‰decantor primar – decantarea p ăUʕilor granulare ʓi nămol trecut prin deznisipator
‰bazin de aerare – aerarea continu ă a apei în vederea epur ării biologice
‰decantorul secundar – re ʕinerea nămolului ʓi a materialelor solide ʓi evacuarea lor prin
pompare în bazinul de aerare
‰evacuarea apelor epurate
‰stabilizatorul de n ămol – colecteaz ă nămolul din decantorul primar ʓi îl introduce în
concentratorul de n ămol de unde este pompat pe paturile de n ămol (platforme de uscare )
‰Platformele de uscare – platforme betonate cu S = 2 x 120 m 2 prevăzute în canale drenante
pentru apa în exces care este reintrodus ă în circuitul sta ʕiei de epurare
Inventarierea ʓi o scurtă descriere a disfunc ʕionalităʕilor problemelor existente la sta ʕia de epurare
actuala:
‰Alimentarea cu ap ă: intermitent ă, alimentarea nu este continu ăʓi nu are debit
constant
‰Deznisipator: func ʕionarea necorespunz ătoare a sistemului de aerare ʓi a
sistemului de colectare ʓi evacuare a suspensiilor granulare mari
‰Decantorul primar: func ʕionare necorespunz ătoare a podului raclor, fiind uzat ă
rama de raclare pe fundul (radierul) bazinului ʓi funcʕionarea necorespunz ătoare a
colectorului de spum ă , uleiuri ʓi produse petroliere
‰Bazin de aerare: func ʕionarea greoaie ʓi necorespunz ătoare a aeratoarelor (pale ʕi
uzaʕi, ulei lipsă în reductoare, cuplaje elastice necorespunz ătoare ʓi chiar lipsă
aerator
‰Decantor secundar: func ʕionează
‰Debitmetrul de evacuare: lips ă
Alte preciz ări care pot fi f ăcute în leg ătură cu actuala sta ʕie de epurare ape uzate:
‰Calitatea apelor uzate la intrarea în sta ʕia de epurare este redat ă în buletinul de analiza în
care se red ă media apelor uzate intrate în sta ʕia de epurare Jibou în cursul anului 2006 ʓi
care este ata ʓat la capitolul anexe; în continuare este redat un tabel care ilustreaz ă
afirmaʕiile.
nr.
Crt.Indicator UMValoarea
obʕinutăLimita admisa
NTPA
002/2005Metoda de analiza
.pH Unit pH 7,16 8,5 – 8,5 SR ISO 10523-97
.Substanʕe organice
oxidabile (CCO – Mn)mg O 2/l 49,47 STAS 3002-85
.Consum biochimic de
oxigen (CBO 5)mg O 2/l 36,62 300 SR EN 1899-1/03

.Materii totale în
suspensii (MTS)mg/l 82,08 350 SR EN 872/03
.Reziduu filtrabil uscat
la 105 0Cmg/l 2172,00 STAS 9187-84
.Amoniu mg/l 29,28 30 SR ISO 7150-1/01
.Sulfaʕi mg/l 167,72 800 MSZ 448/13-83
.Cloruri mg/l 241,10
‰Calitatea apelor uzate la deversarea din sta ʕia de epurare în receptorul natural este redat ă
în buletinul de analiz ă care, arată media apelor uzate deversate în râul Some ʓ în cursul
anului 2006; în continuare este redat un tabel care ilustreaz ă afirmaʕiile.
Nr. Crt. Indicator UM Valoarea
obʕinutăLimita admisa
NTPA 002/2005Metoda de analiza
1. pH Unit pH 7,00 8,5–8,5 SR ISO 10523 -97
2. Substan ʕeorganice oxidabile
(CCO – Mn)mg O 2/l 25,87 STAS 3002 -85
3. Consum biochimic de oxigen
(CBO 5)mg O 2/l 18,51 300 SR EN 1899 -1/03
4. Materii totale însuspensii
(MTS)mg/l 29,57 350 SR EN 872/03
5. Reziduu filtrabil uscat la 105 0C mg/l 1347,50 STAS 9187 -84
6. Amoniu mg/l 23,92 30 SR ISO 715 0-1/01
7. Sulfa ʕi mg/l 136,99 800 MSZ 448/13 -83
8. Cloruri mg/l 241,10
‰Debitul orar mediu, de ape uzate intrate în sta ʕia de epurare este de 50 m 3/h – la o intrare
intermitent ă;
‰Debitul orar mediu, de ape uzate evacuate în receptorul natural este de 48 m 3/h – la o
intrare intermitent ă;
‰Calitatea apelor receptorului natural în amonte de deversarea apelor uzate epurate nu se
monitorizeaz ă;
‰Calitatea apelor receptorului natural în aval de deversarea apelor uzate epurate nu se
monitorizeaz ă;
‰Apele uzate sunt evacuate în râul Some ʓ după o tratare mecanic ăʓi biologică în cadrul
actualei sta ʕii de epurare.
‰Consum total de energie electric ă, în cadrul sta ʕiei actuale de epurare este de: circa 3500
kWh/luna.
4.5.2 Construirea unei noi Sta ʖiei de Epurare a apelor uzate
Se prevede, prin proiectul actual construirea unei noi sta ʕii de epurare standard, modulare –
amplasată pe teritoriul actualei sta ʕii, în spaʕiul existent liber – ʓi ale cărei caracteristici sunt redate în
continuare:

Analog cu alte sta ʕii de epurare având aceea ʓi mărime consultantul recomand ă construirea unei
staʕii de epurare mecanico-biologice, bazat ă pe schema de aerare extins ă (stabilizarea aeroba a n ămolului
în bazinele de aerare). Aceast ă schemă nu necesit ă decantare primar ă.
Procesul de aerare extins ă cuprinde un timp mare de reten ʕie a nămolului activat în interiorul
bazinului de aerare în condi ʕii aerobe, pentru a ajunge la stabilizarea simultan ă a nămolului. Din aceasta
cauză concentra ʕia efluentului în azot ʓi fosfor este destul de joas ă pentru a îndeplini cerin ʕele epurării
terʕiare (2 mg/l din fosforul total ʓi 15 mg/l din azotul total în conformitate cu tabelul 2 din anexa I a
Directivei 91/271/EEC).
Detaliile referitoare la schema de epurare adoptat ă vor fi determinate pe parcursul Studiului de Fezabilitate
ʓi la final în etapa de achizi ʕionare.
Noua Staʕia de epurare a fost dimensionat ă pentru 12 200 locuitori echivalen ʕi (P.E.) în 2015 cu
următorii impurificatori specifici:
ƑCBO 5 60 g/P.E. zi
ƑCCO 120 g/P.E. zi
ƑN total 12 g/P.E. zi
ƑP total 2,8 g/P.E. zi
ƑMTS 70 g/P.E. zi
Dimensionarea tehnologic ă a staʕiei de epurare s-a realizat astfel încât apele epurate s ă se
încadreze calitativ în limitele admise de legisla ʕia actuală (Hotărârea Guvernului României nr. 352/2005,
privitoare la “Valorile-limit ă de încărcare cu poluan ʕi a apelor uzate industriale ʓi urbane evacuate în
receptori naturali” ʓi Hotărârea Guvernului României nr. 352/2005, cu privire la “Prescrip ʕiile referitoare la
evacuările provenite din sta ʕiile de epurare a apelor uzate urbane”) aliniat ă la directivele CEE.
4.5.2.1 Treapta mecanic ă
Noua treapt ă mecanică va fi compus ă din:
ƑCameră grătare (1 grătar rar ʓi 2 grătare dese)
ƑDispozitiv m ăsură debit de intrare în sta ʕie
ƑDeznisipator cuplat cu Separator gr ăsimi
În camera gr ătarelor vor fi incluse atât instala ʕiile de transport ʓi compactare-sp ălare a reʕinerilor de
pe grătare, cât ʓi sita de nisip ʓi containerul de colectare a depunerilor din deznisipator. Cl ădirea va fi
protejată contra înghe ʕului fiind dotat ă cu sisteme de înc ălzire ʓi ventilaʕie. De asemenea, amplasarea
acestor utilaje în cl ădire va asigura reducerea zgomotului generat de echipamentele electro-mecanice.
4.5.2.2 Dispozitiv pentru m ăsurarea debitelor
Dispozitivul de m ăsurare a debitelor (Ex: debitmetru electromagnetic) va fi instalat pe conduct ă de
refulare dintre sta ʕia de pompare ape brute ʓi camera gr ătarelor. Nu este necesar ă execuʕia unei construc ʕii
separate pentru acest dispozitiv.
4.5.2.3 Deznisipator – Separator gr ăsimi
Procesul de deznisipare-separare gr ăsimi va fi compus din:
ƑCanal distribu ʕie debite
ƑDeznisipator longitudinal cu insuflare de aer
ƑBazin colectare gr ăsimi

ƑSita nisip ʓi spălare
ƑStaʕie suflante
Deznisipatorul va fi prev ăzut cu dou ă linii tehnologice ʓi va fi echipat cu un sistem de aerare cu
bule mari. Gr ăsimile vor fi evacuate într-un bazin de colectare ce va fi vidanjat periodic.
4.5.2.4 Treapta biologic ă
Pentru treapta biologic ă s-a adoptat procesul de aerare extins ă ce presupune stabilizarea aeroba a
Qămolului în bazinele de aerare.
Schema cuprinde bazine de aerare circulare cu denitrificare intermitent ăʓi reducerea concomitent ă
a fosforului precum ʓi decantoare secundare cu sta ʕie pompare n ămol. Adiʕional, reducerea fosforul se va
face ʓi prin tratare chimica.
În dimensionarea decantoarelor secundare s-a adoptat o înc ărcare hidraulica maxima de 0,8 m 3/h
rezultând un diametru de 17 m x 2 buc ăʕi.
Bazinele de aerare vor fi în num ăr de două, fiecare având un diametru de 26 m.
4.5.2.5 Evacuarea apelor uzate
Înainte de evacuare, apa uzat ă epurată va fi trecut ă printr-un dispozitiv de m ăsurăʓi control a
debitelor (poate fi canal Parshall, debitmetru electromagnetic, etc.). De asemenea, pe conducta de
evacuare va fi montat un dispozitiv automat de colectare a probelor de ap ă în vederea analizei parametrilor
fizico-chimici ʓi biologici.
4.5.2.6 Tratarea n ămolurilor
O mare parte din n ămolul provenit de la decantoarele secundare va fi reintrodus în procesul de
epurare biologic (n ămolul activ recirculat). Surplusul (n ămol activ în exces) va fi pompat în dou ă bazine de
stocare nămol ʓi de aici va fi direc ʕionat spre iazurile de compostare.
Perioada de utilizare a iazurilor de compostare va fi, în prima etap ă, de aproximativ opt ani.
Supernatantul drenat de la aceste iazuri va fi colectat de re ʕeaua de canalizare a incintei Sta ʕiei de Epurare
ʓi transportat în sta ʕia de pompare ape brute.
Procesul de compostare necesit ă un anumit grad de stabilizare a n ămolului astfel încât, bazinele
de stocare vor fi echipate cu sisteme de mixare ʓi aerare.
După cele descrise mai sus, tratarea n ămolului va const ă în:
ƑStaʕie pompare n ămol recirculat ʓi în exces
ƑDoua bazine de depozitare a n ămolului în exces cu echipament de mixare ʓi aerare (V
= 550 m 3; Ø = 11,30 m)
ƑIazuri de compostare

Elementele care stau la baza etapei de proiectare a noii sta ʕii de epurare, sunt redate în Anexa I.
4.6 Activităʕi de dezafectare, la sfâr ʓitul procesului tehnologic propus
După închiderea final ă a activităʕii pe unul din segmentele activit ăʕilor amintite, refacerea
amplasamentului va const ă în demolarea ʓi dezafectarea instala ʕiilor ʓi redarea suprafe ʕei ocupate de
activităʕi, circuitului ini ʕial.
Închiderea activit ăʕii trebuie să urmeze urm ătoarele etape:
‰Vă protejeze s ăQătatea ʓi siguranʕă publica;
‰Vă reducăʓi unde este posibil, s ă elimine daunele ecologice
‰Vă redea terenul într-o stare potrivit ă utilizării lui iniʕiale, sau acceptabil ă pentru o alt ă utilizare.
Îngrijirea pasiv ă impusă imediat dup ă încetarea opera ʕiunilor, trebuie s ă îndeplineasc ă trei condiʕii:
‰stabilitate fizic ă – toate structurile r ămase nu trebuie s ă prezinte pericol neacceptabil
pentru siguran ʕăʓi săQătatea public ă, sau mediul înconjur ător;
‰stabilitate chimic ă – toate materialele r ămase nu trebuie s ă prezinte un pericol pentru
viitorii utilizatori ai amplasamentului, s ăQătatea public ă, sau mediul înconjur ător;
‰amplasamentul reecologizat trebuie s ă fie adecvat pentru o folosin ʕă corespunz ătoare a
terenului, considerat ă compatibil ă cu zona înconjur ătoare

5CONTRIBUTII PROPRII. Impactul Poten ʖial, Inclusiv Cel Transfrontalier,
Asupra Componentelor Mediului ʓi Masuri De Reducere A Acestora
5.1 Condiʕiile hidrogeologice ale amplasamentului
Oraʓul Jibou este reprezentat de o suprafa ʕă de teren situat în subbazinul râurilor Ap ă Săratăʓi
Agrij, afluen ʕi de stânga ai râului Some ʓ.
În continuare, sunt redate câteva dintre caracteristicile hidrologice ale acestora:
¾Raul Some ʔ:
ƒlungimea cursului de ap ă: 376 km;
ƒamonte: 1 280 m;
ƒaval: 119 m;
ƒpanta medie: 3 ‰;
ƒcoeficientul de sinuozitate: 2,12;
ƒsuprafaʕa bazinului hidrografic: 15 740 km 2;
ƒsuprafaʕa lacurilor de acumulare: 10 ha;
ƒsuprafaʕa lacurilor de acumulare permanente: 2 358 ha;
ƒsuprafaʕa fondului forestier : 468 841 ha;
¾Râul ApĄ SĄratĄ:
ƒlungimea cursului de apa: 14 km;
ƒamonte: 334 m;
ƒaval: 181 m;
ƒpanta medie: 5 ‰;
ƒcoeficientul de sinuozitate: 1,66;
ƒsuprafaʕa bazinului hidrografic: 11 340 km 2;
ƒsuprafaʕa fondului forestier: 336 421 ha;
¾Râul Agrij:
ƒlungimea cursului de apa: 48 km;
ƒamonte: 580 m;
ƒaval: 13 m;
ƒpanta medie: 8 ‰;
ƒcoeficientul de sinuozitate: 1,22;
ƒsuprafaʕa bazinului hidrografic: 382 km 2;
ƒsuprafaʕa fondului forestier: 10 439 ha.
Someʓul izvorăʓte din Carpa ʕii Orientali (Mun ʕii Rodnei), lungimea albiei sale pe teritoriul românesc
fiind de 376 km. Bazinul de recep ʕie cuprinde un num ăr de 403 cursuri de ap ă, lungimea total ă a reʕelei
hidrografice codificate fiind de 5 528 km (7 % din lungimea total ă a reʕelei hidrografice codificate în ʕarăʓi o
densitate de 0,35 % km/km 2, faʕă de 0,33 km/km 2 media pe ʕară). Suprafaʕa bazinului hidrografic Some ʓ,
de 15 740 km 2 reprezintă 6,6 % din suprafa ʕa ʕării. Bazinul hidrografic al Some ʓului este situat în partea de
nord-vest a ʕării (orientare generala NE – NV). Cursul superior al Some ʓului este delimitat de Mun ʕii Rodnei

ʓi Bârgăului, cursul mijlociu traverseaz ă dealurile Clujului ʓi Dejului. Depresiunea Baia Mare, cursul inferior
traversând Câmpia Some ʓului ʓi teritoriul Ungariei.
Someʓul se formeaz ă prin unirea Some ʓului Mare (130 km/5 033 km 2) cu someʓul Mic (178 km/37
773 km 2), primul având afluent principal ʒieul (71 km/1 818 km 2). După confluenʕa celor dou ă râuri mai
culege apele urm ătorilor afluen ʕi principali: Alma ʓ (68 km/813 km 2) ʓi Lăpuʓ (119 km/ 1 875 km 2).
Bazinul hidrografic al Some ʓului cuprinde par ʕial judeʕele Bistriʕa – NăVăud, Cluj, Maramure ʓ,
6ălaj, Satu Mare ʓi se învecineaz ă cu bazinele de ordinul 1: Tisa, Siret, Mure ʓ, Criʓuri, Crasna.
Fondul forestier ocup ă o suprafaʕă de 4 688 km 2 (29,8 % din suprafa ʕa bazinului hidrografic ʓi 7,4
% din suprafa ʕa fondului forestier al ʕării).
5.2 Alimentare cu ap ă
Toate amplasamentele ʓi obiectele prev ăzute a fi realizate în cadrul proiectului fac parte din
patrimoniul ora ʓului Jibou, apar ʕinând intravilanului ora ʓului Jibou. Zonele exterioare spa ʕiului oraʓului sunt
reprezentate de:
Sursa Jibou este sursa de ap ă subterană, formată dintr-un front de captare cu 14 pu ʕuri din care
momentan numai 5 sunt folosite. De la frontul Jibou, o aduc ʕiune alcătuită dintr-o conducta magistral ă
îngropată transportă apa, către oraʓul Jibou ʓi bazinele de stocare.
Opʕiunea aleas ă stabileʓte alimentarea cu ap ă potabila a întregii zone a ora ʓului Jibou, numai din
sursa de ap ă subterană, situata în lunca râului Some ʓ, deoarece cantitatea de ap ă brută este suficient ă, iar
calitatea este apreciat ă ca fiind bun ă.
Cerinʕa medie necesar ă de apă pentru Jibou este calculat ă la 100 l/s (maxim 300 l/s). De ʓi starea
actuala a pu ʕurilor poate fi considerat ă ca fiind bun ă, pentru a garanta o alimentare cu ap ă sigură este
recomandat ă reabilitarea pu ʕurilor.
Echipamentele mecanice sunt în stare bun ă, dar reabilitarea este necesar ă pentru a monitoriza
evoluʕia puʕurilor, prin introducerea debitmetrelor ʓi a piezometrelor în interiorul ʓi în afara pu ʕurilor cu
senzori de nivel pentru a monitoriza continuu nivelul apei subterane.
De asemenea Unitatea de Dezinfec ʕie existentă trebuie să fie reabilitat ă în concordan ʕă cu
standardele interna ʕionale ʓi necesită măsuratori în timp real în ceea ce prive ʓte conductivitatea,
turbiditatea ʓi pH-ul.
Pentru a preveni penele de curent ʓi pentru a preveni astfel riscul apari ʕiei loviturii de berbec în
conducta de transport a apei, va fi instalat un generator Diesel.
Implementarea unui sistem de control conectat informa ʕional la rezervoarele din partea nordic ă a
oraʓului (rezervoare de stocare a apei) este necesar pentru a opera pompa submersibil ă în concordan ʕă cu
cererea de ap ă. Sistemul de control va fi instalat în cl ădirea administrativ ă. De asemenea, laboratorul
actual trebuie optimizat pentru a putea efectua analize asupra calit ăʕii apei conform standardelor ISO
17025.
În prezent pierderile de ap ă sunt de aproximativ 51% pentru ora ʓul Jibou. Cum în viitor alimentarea
cu apă a oraʓului Jibou se va realiza tot din sursa de ap ă subterană Jibou, conducta existent ă de transport
a apei va trebui s ă fie reabilitat ă pentru eliminarea pierderilor (exfiltra ʕii) observate în principal la c ăminele

de vizitare. Astfel pierderile vor fi reduse la mai pu ʕin de 25% ʓi vor asigura o alimentare cu ap ă de bună
calitate.
Pentru a monitoriza debitul prin conducta de transport a apei ʓi pentru a facilita calcularea
pierderilor, este necesar ă instalarea debitmetrelor la ie ʓirea din frontul de pu ʕuri ʓi intrarea în ora ʓul Jibou.
În plus este necesar ă instalarea de debitmetre, incluzând manometre, pentru ramurile din sate (este vorba
despre localit ăʕile rurale alimentate din aceasta sursa), unde în prezent nu exista instalat nici un astfel de
dispozitiv.
5.3 Managementul apelor uzate
Primul pas pentru a îmbun ăWăʕi reʕeaua actual ă de canalizare const ă în curăʕarea principalelor
colectoare colmatate. Înl ăturarea depunerilor trebuie f ăcută cu ajutorul unor metode speciale, iar apoi
trebuie evacuate în sta ʕia de epurare.
Lungimea total ă a conductelor ce necesit ă reabilitare a fost estimata la 7,5 km în Faza I, adic ă
aproximativ 21,8 % din lungimea total ă a reʕelei de canalizare. Printre m ăsurile prev ăzute pentru reabilitare
se număUă: înlocuirea capacelor deteriorate la c ăminele de vizitare, realizarea de ba ʓe pentru colectarea
nisipului în c ăminele de vizitare, repararea defectelor conductelor.
5.4 Prognoza impactului
Activitatea propriu-zis ă nu emite, atunci când se respect ă tehnologia de lucru, substan ʕe poluante
care să afecteze calitatea apelor din pânza freatic ăʓi a celor de suprafa ʕă. Se poate aprecia ca impactul
acestei activit ăʕi asupra apelor de suprafa ʕăʓi subterane este nesemnificativ.
Surse de poluare, care pot genera poluarea apelor de suprafa ʕa ʓi subterane sunt:
Ƒdeversări necontrolate de ape uzate, care pot ap ărea numai în unele situa ʕii
accidentale;
Ƒapariʕia unor fisuri pe traseul conductelor;
Ƒneetanʓeităʕi ale unor zone de racord.
5.5 Prognoza impactului în perioada de execu ʕie
Lucrările propuse în cadrul proiectului sunt localizate în bazinele hidrografice ale râului Some ʓ
(toate obiectivele apar ʕinând spaʕiului urban Jibou) ʓi sursa subteran ă (fronturi de captare Jibou/Some ʓ
Odorhei).
Bazinul hidrografic al râului Some ʓ drenează prin intermediul afluen ʕilor săi o parte din suprafa ʕa
judeʕului.
Sursele de alimentare a apelor de suprafa ʕă în acest bazin sunt de tipul pluvial-moderat ʓi subteran
moderat. Comparativ, râurilor din câmpie le sunt caracteristice surse de tip ploaie úi zăpadăʓi subteran
moderat.

Râul Some ʓ aparʕine grupării sistemelor geografice din Vestul României, sistem caracterizat de
debite constante, accentuate prim ăvara pe fondul precipita ʕiilor ʓi topirii zăpezii.
Apele de suprafa ʕă din zona ora ʓului Jibou sunt:
ƑRâul Apă Sărată, afluent de stânga al râului Some ʓ;
ƑRâul Agrij, afluent de stânga al râului Some ʓ;
Cu excepʕia râului Some ʓ, care prezint ă un debit de ap ă important, debitele afluen ʕilor menʕionaʕi
mai sus nu prezint ă mare importan ʕă, fiind determinate de regimul pluvial al zonei.
Concluzia general ă a activităʕii de monitorizare a calit ăʕii apelor de suprafa ʕă în zona ora ʓului Jibou
o reprezint ă degradarea accentuat ă a calităʕii apei râului Some ʓ aval de evacuarea apelor uzate epurate în
staʕia de epurare or ăʓenească.
Sarcina poluant ă însă, nu trebuie pus ă numai în seama insuficientei epur ări a apelor uzate
oraʓeneʓti.
Lucrările de realizare a investi ʕiei privind extinderea re ʕelelor de alimentare ʓi canalizare a apelor
uzate nu vor afecta semnificativ factorul de mediu ap ă. Eventualele polu ări pot fi favorizate de precipita ʕiile
sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii în apele de suprafa ʕă.
Ca urmare a ac ʕiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vânturi puternice), materialele
rezultate în urma excav ării ʓi cele aduse pentru realizarea utilit ăʕilor pot influen ʕa calitatea apelor de
suprafaʕă, prin materiile în suspensie ce sunt dislocate ʓi transportate în acestea.
Reabilitarea sta ʕiei de epurare este o lucrare care presupune o organizare de ʓantier de mare
anvergură, cu lucrări de execu ʕie mai numeroase ʓi diversificate, care necesita un num ăr ridicat de utilaje ʓi
materiale de construc ʕie pentru execu ʕia proiectului.
În aceste condi ʕii, în urma execut ării fazelor de construc ʕie specifice, poate rezulta un num ăr mare
de substan ʕe, materii prime ʓi finite care, în lipsa unui control temeinic efectuat prin organizarea ʓantierului
pot duce la afectarea apelor freatice ʓi a celor de suprafa ʕa. Dintre aceste substan ʕe sau materii se pot
enumera:
Ƒmateriale de construc ʕii primare: ciment, var, ipsos, filer, materiale lemnoase, nisip,
pietriʓ;
Ƒmateriale de construc ʕii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment,
rumeguʓʓi alte materiale lemnoase;
Ƒalte materiale ʓi substanʕe folosite în organizarea de ʓantier: uleiuri minerale pentru
parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilen ă, lacuri ʓi vopsele.
În intervalul de timp aferent realiz ării lucrărilor de reabilitare a obiectelor componente, sta ʕia de
epurare va fi men ʕinută în funcʕiune. Desfăʓurarea proceselor de epurare se va realiza prin exploatarea
parʕială a obiectelor sta ʕiei.
În perioada actual ă staʕia de epurare Jibou func ʕionează realizând urm ătorii indicatorii chimici ai
apelor evacuate în emisar – luna martie 2007:

Tabel 5.1.
nr.
crt.Indicator
CalitateNrtotal
probeConcentra ʖia
avizata
(mg/l)Med.
mg/lMax.
mg/l
PH 28 6.5-8.5 7,2 7,1
Suspensii 28 350 29,57 38,8
CCO -Mn 28 – 25,87 34,42
CBO5 9 300 18,51 21,99
Cloruri 28 – 211,10 554
Amoniu 28 30 23,92 30
Reziduu fix 28 2000 1083,64 1780
Sulfa ʕi 9 600 136,99 176,75
Substan ʕe
extractibile10 30 SLD SLD
SLD=sub limita de detec ʕie
Q-mediu evacuat =24,2 l/s
În compara ʖie cu situa ʖia actuala a SEAU , situaʕie reflectat ă de eficienʕa scăzută în epurarea
apelor uzate ce intra în SEAU, impactul datorat lucr ărilor de reabilitare este considerat ca fiind
nesemnificativ .
În scopul reducerii/elimin ării riscurilor de poluare a apei, se impun urm ătoarele măsuri:
ƑDeʓeurile solide, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa în cursurile de ap ă. Se
recomandă colectarea selectiv ă a acestora ʓi evacuarea de pe amplasament în
vederea valorific ării/eliminării prin firme autorizate.
ƑInstalarea de gr ătare, în special pentru lucr ările executate în locurile în pant ăʓi în
albiile cursurilor de ap ă, ca protec ʕie contra eroziunii.
ƑMenʕinerea în func ʕiune ʓi exploatarea cât mai mult posibil a obiectelor sta ʕiei de
epurare existente pe perioada construirii noilor obiecte.
ƑConstructorul va aplica proceduri ʓi măsuri de prevenire a polu ărilor accidentale.
5.6 Prognoza impactului în perioada de exploatare a lucr ărilor
În perioada de exploatare a obiectivelor, în cazul sta ʕiei de epurare, efluentul acesteia constituie o
sursă permanent ă de descărcări de poluan ʕi în apele de suprafa ʕă, dar în mod controlat, astfel încât s ă
poată fi eficientă capacitatea de regenerare natural ă a apelor de suprafa ʕă.
Punerea în func ʕiune a obiectelor reabilitate ʓi construirea noilor obiecte în sta ʕia de epurare vor
determina cre ʓteri succesive ale eficien ʕei de epurare ʓi reducerea propor ʕională a concenta ʕiilor de
poluanʕi în apele desc ărcate în emisar (râul Some ʓ).
Parametrii de proiectare pentru sta ʕia de epurare propus ă întrunesc cerin ʕele stabilite de legisla ʕia
românăʓi a UE. Tehnologia propus ă implică o eficienʕă a procesului de epurare superioar ă celei impuse
pentru unii parametri.

Din punct de vedere al asigur ării folosinʕelor proprii obiectivelor analizate, proiectul, prin m ăsurile
sale, nu modific ă situaʕia actuală.
În perioada de implementare a proiectului (etapa lucr ărilor de construc ʕii ʓi ʓantier) folosin ʕele de
apă vor fi asigurate din sursele actuale. O specifica ʕie aparte trebuie f ăcută cu referire la zona re ʕelelor (de
alimentare ʓi canalizare) unde pentru punctele de lucru vor trebui asigurate, pentru personalul de lucru,
grupuri sociale.
Cea mai important ă parte a proiectului, sub aspectul managementului resurselor de ap ă (cantitativ
ʓi calitativ) se refer ă la obiectivul general al acestuia, respectiv alimentarea cu ap ăʓi canalizarea întregului
spaʕiu al oraʓului Jibou.
Dacă pentru fluxul de alimentare viitor nu sunt de f ăcut precizări importante comparativ cu situa ʕia
actuală, colectarea ʓi epurarea apelor uzate reprezint ă măsură de bază a proiectului în rela ʕia cu mediul
înconjurător.
Cantităʕile de ape uzate se bazeaz ă pe cerinʕele de apă, necesare pentru a satisface nevoile
populaʕiei. Acestea din urm ă se bazeaz ă pe o evaluare a consumului mediu de ap ă pe cap de locuitor ʓi pe
rata de cre ʓtere a popula ʕiei în perioada de planificare.
Cantităʕile de apă uzată menajeră, comercial ăʓi industrială sunt în general mult mai reduse decât
consumul de ap ă. În tabelul urm ător sunt prezentate cantit ăʕile specifice de ape uzate, clasificate în func ʕie
de provenien ʕa grupurilor de utilizatori a ʓa cum au fost ele evaluate în cadrul proiectului.
Tabel – 5.2. Debitele de ap ă uzată actuale ʓi previzionate
Oraʔul Parametrii Debit//An 2006 2011 2016 2021 2026
Jibou Ape uzate [m³/zi] 6 447 5 729 4 344 2 967 2 158
Consultantul recomand ă reducerea ratei de infiltra ʕie, prin măsurile propuse, la un nivel acceptabil
pentru dimensionarea re ʕelelor pluviale ʓi de canalizare, ca ʓi pentru dimensionarea proceselor de tratare.
Pornind de la cerin ʕele legale, respectiv atingerea cerin ʕelor Directivei 91/271/CEE ʓi respectiv HG
188/2002 modificata cu HG 352/2005 randamentul mediu de epurare raportat la CBO5 este de 80%.
Punerea în func ʕiune a obiectelor reabilitate ʓi construirea noilor obiecte în sta ʕia de epurare vor
determina cre ʓteri succesive ale eficien ʕei de epurare ʓi reducerea propor ʕională a concentra ʕiilor de
poluanʕi în apele desc ărcate în emisar (râului Some ʓ)
Parametrii de proiectare pentru sta ʕia de epurare propus ă întrunesc cerin ʕele stabilite de legisla ʕia
românăʓi a UE. Tehnologia propus ă implică o eficienʕă a procesului de epurare superioar ă celei impuse
pentru unii parametri. În condi ʕii normale de func ʕionare se apreciaz ă ca se va asigura epurarea apelor
uzate preluate de canalizarea or ăʓeneasca în condi ʕiile prevăzute de Hot ărârea Guvernului României nr.
325/2005, cu privire la “Prescrip ʕiile referitoare la evacu ările provenite din sta ʕiile de epurare a apelor uzate
urbane” iar concentra ʕiile de poluan ʕi, pentru principalii indicatori se vor situa în general sub valorile limit ă
prevăzute de Hot ărârea Guvernului României nr. 325/2005, privitoare la “Evalu ările limita de înc ărcare cu
poluanʕi a apelor uzate industriale ʓi urbane evacuate în receptori naturali”.
Proiectul va determina reducerea considerabil ă a descărcării de poluan ʕi în emisar (râului Some ʓ)
raportat la situa ʕia existentă, evidenʕiindu-se astfel un impact pozitiv. Se a ʓteaptă modificări pozitive
semnificative a calit ăʕii râului Some ʓ în aval de zona de evacuare a SEAU, schimb ări ce vor putea fi
evidenʕiate, mai ales de determin ările referitoare la biologia sedimentului.

5.7 Concluzii par Ġiale. Măsuri de diminuare a impactului
În cazul în care datorit ă neetanʓeităʕii la lucru sau din alte cauze, se poate produce – poten ʕial -,
poluarea apelor de suprafa ʕă, trebuie luate urm ătoarele măsuri:
Ƒînchiderea imediat ă a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate;
Ƒcolectarea poluantului, în m ăsură în care aceasta este posibil;
Ƒlimitarea întinderii polu ării, prin mijloace specifice.
Se poate concluziona ʓi aprecia, c ă în cazul unei exploat ări normale, în care se respect ă procesul
tehnologic ʓi ansamblul de m ăsuri de protec ʕie, impactul acestei activit ăʕi asupra acestui factor de mediu
este nesemnificativ.
5.8 0ăsuri de diminuare a impactului în perioada de execu ʕie
În scopul reducerii/elimin ării riscurilor de poluare a apei, se impun urm ătoarele măsuri:
ƑDeʓeurile solide, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa în cursurile de ap ă. Se
recomandă colectarea selectiv ă a acestora ʓi evacuarea de pe amplasament în
vederea valorific ării/eliminării prin firme autorizate.
ƑInstalarea de gr ătare, în special pentru lucr ările executate în locurile în pant ăʓi în
albiile cursurilor de ap ă, ca protec ʕie contra eroziunii.
ƑMenʕinerea în func ʕiune ʓi exploatarea cat mai mult posibil a obiectelor sta ʕiei de
epurare existente pe perioada construirii noilor obiecte.
ƑConstructorul va aplica proceduri ʓi măsuri de prevenire a polu ărilor accidentale.
5.9 0ăsuri de diminuare a impactului în perioada de exploatare a lucr ărilor
La punerea în func ʕiune a obiectivului se vor actualiza Regulamentele de func ʕionare – exploatare,
întreʕinere ʓi planurile de prevenire ʓi combatere a polu ărilor accidentale pentru toate obiectele
componente (re ʕele alimentare cu ap ă, reʕele canalizare ʓi colectoare, sta ʕie de epurare) pentru a diminua
ʓi evita riscul declan ʓării unor evenimente cu impact asupra calit ăʕii apelor.
Operatorul sistemului de canalizare va accepta în re ʕeaua de canalizare numai ape uzate conforme
cu valorile limita stabilite de “Normativul NTPA 002 privind condi ʕiile de evacuare a apelor uzate în re ʕelele
de canalizare ale localit ăʕilor ʓi direct în sta ʕiile de epurare”. În cazurile în care inventarul sus-men ʕionat al
efluenʕilor indică riscul dep ăʓirii valorilor limita admisibile, operatorul va aplica m ăsuri speciale respectivei
surse de poluare (condi ʕii de acceptare a apelor uzate în re ʕeaua de canalizare: realizarea de instala ʕii de
preepurare, monitorizare etc.).
Atât pe durata execu ʕiei lucrărilor, cât ʓi după punerea în func ʕiune a obiectivelor propuse se va
avea în vedere respectarea prevederilor legisla ʕiei în domeniul gospod ăririi apelor privind zonele de
protecʕie sanitară.
Se vor delimita zonele de protec ʕie sanitară cu regim sever, zonele de protec ʕie sanitară cu regim
de restricʕie ʓi după caz perimetrele de protec ʕie hidrogeologic ă. Este necesar ă promovarea unor Hot ărâri

ale Consiliilor Locale pe raza c ărora se afla respectivele obiective care s ă materializeze în planurile de
urbanism regimul permis de utilizare al terenurilor respective.
Pentru instala ʕiile de tratare a apei din sta ʕii, aducʕiuni, rezervoare etc. limitele minime prev ăzute
sunt:
Ƒ100 m amonte pe direc ʕia amonte, 25 m aval fa ʕă de prizăʓi 25 m lateral de o parte ʓi
alta a prizei pentru capt ările din râuri;
Ƒ25 m radial pe malul unde este amplasat ă priza în cazul capt ării din lacuri;
Ƒ10 m faʕă de zidurile exterioare ale cl ădirilor în cazul sta ʕiilor de pompare a apei;
Ƒ20 m faʕă de zidurile exterioare ale cl ădirilor în cazul instala ʕiilor de tratare ʓi a
rezervoarelor îngropate;
Ƒ30 m faʕă de orice surs ă potenʕială de poluare în cazul conductelor de aduc ʕiune
(distanʕa de protec ʕie sanitară poate fi redus ă până la 10 m dac ă traseele aduc ʕiunilor
se situează în amonte, în raport cu direc ʕia de curgere a apei subterane, fa ʕă de zona
impurificată).

6CONCLUZII úI CONTRIBU ĠII
În momentul de fa ʕă asigurarea apei potabile în sistem centralizat pentru popula ʕia din România se
face din:
 surse de suprafa ʕa (râuri, lacuri ʓi fluviul Dun ărea) – 18,7%;
 surse subterane – 19,5%;
 surse mixte (de suprafa ʕăʓi subterane) – 61,8%.
Situaʕia alimentării cu apă în România arat ă ca proporʕia apei potabile distribuit ă consumatorilor
care au instalate apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %, diferen ʕa de cantitate de ap ă potabilă
distribuită fiind înregistrat ă în sistem “pau ʓal”.
Conform datelor se poate deduce nivelul înc ă nesatisfăFător în ceea ce prive ʓte accesul popula ʕiei
la alimentarea cu ap ă potabilă în sistem centralizat, România situându-se ʓi din acest punct de vedere în
urma majoritarii ʕărilor din Europa.
La sfârʓitul anului 2008, lungimea simpl ă a reʕelei de distribu ʕie a apei potabile era de 56.809,2 km,
cu 4.231,1 km mai mare pe total ʕară faʕă de situaʕia existentă la sfârʓitul anului 2007.
Nevoia social ă constituie un concept complex care exprim ă generic parametrii trebuin ʕelor
individuale ale unei colectivit ăʕi umane definite de cadrul geopolitic, demografic, nivelul de civiliza ʕie ʓi
cultură, structura pe vârste ʓi de alʕi factori.
Nevoia social ă apare ca rezultant ă a nevoilor individuale ale membrilor societ ăʕii. Ea include, în
afara nevoilor individuale de consum, o serie de nevoi generate de organizarea social ă a existenʕei
colectivităʕilor umane. Amploarea ʓi intensitatea nevoii sociale se afl ă în corelaʕie cu nivelul general al
dezvoltării naʕiunii. Între nevoile specific sociale se cuprind cele ce privesc protec ʕia mediului ambiant,
ocrotirea s ăQăWăʕ ii publice, organizarea ʓi funcʕionarea administra ʕiei de stat, centrale ʓi locale.
Mecanismul form ării ʓi manifestării nevoii sociale este complex, întrucât nevoile au natur ă variată:
 nevoile poten ʕiale sunt înc ă puʕin definite; ele reprezint ă aspiraʕii, doleanʕe, nefiind concretizate ʓi
nici cuantificate;
 nevoile reale constituie efectul devenirii nevoilor poten ʕiale, pe măsură apariʕiei motivaʕiei,
respectiv produsului sau serviciului respectiv.
Nevoile reale formeaz ă sau genereaz ă cererea poten ʕială care se transform ă în cerere efectiv ă
atunci când poate fi sus ʕinută de venitul corespunz ător satisfacerii sale.
Principalii factori care influen ʕează nevoia social ă sunt:
 dezvoltarea produc ʕiei care, în principiu, dinamizeaz ă sistemul nevoilor individuale ʓi sociale;

 evoluʕia demografic ă sub aspect numeric, structural, pe vârste, sexe, pe medii (urban-rural), ca ʓi
din punct de vedere ocupa ʕional ʓi cultural;
 mediul geoeconomic (cadrul natural, condi ʕiile climaterice, natura ʓi structura resurselor naturale);
 nivelul de trai, de civiliza ʕie, de cultur ă, ca ʓi factorii de ordin psihic ʓi sociologic.
Potrivit legisla ʕiei în vigoare, autorit ăʕile locale au urm ătoarele atribu ʕii principale:
 aproba statutul comunei sau al ora ʓului, precum ʓi regulamentul de organizare ʓi funcʕionare a
consiliului local;
 avizează sau aprob ă, după caz, studii, prognoze ʓi programe de dezvoltare economico-social ă,
de organizare ʓi amenajare a teritoriului, documenta ʕii de amenajare a teritoriului ʓi urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare jude ʕeana, regional ă, zonalăʓi de cooperare transfrontalier ă;
 aprobă bugetul local, împrumuturile, vir ările de credite ʓi modul de utilizare a rezervei bugetare;
aprobă contul de încheiere a exerci ʕiului bugetar; stabile ʓte impozite ʓi taxe locale, precum ʓi taxe speciale;
 administreaz ă domeniul public ʓi domeniul privat al comunei sau ora ʓului;
 hotăUăʓte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate public ă a
comunei sau ora ʓului, după caz, precum ʓi a serviciilor publice de interes local;
 înfiinʕează instituʕii publice, societ ăʕi comerciale ʓi servicii publice de interes local;
 hotăUăʓte asupra înfiin ʕării ʓi reorganiz ării regiilor autonome de interes local; exercit ă, în numele
unităʕii administrativ-teritoriale, toate drepturile ac ʕionarului la societ ăʕile comerciale pe care le-a înfiin ʕat;
hotăUăʓte asupra privatiz ării acestor societ ăʕi comerciale; nume ʓte ʓi eliberează din funcʕie, membrii
consiliilor de administra ʕie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
 analizeaz ăʓi aprobă documenta ʕiile de amenajare a teritoriului ʓi urbanism ale localit ăʕilor,
stabilind mijloacele materiale ʓi financiare necesare în vederea realiz ării acestora; aproba alocarea de
fonduri din bugetul local pentru ac ʕiuni de apărare împotriva inunda ʕiilor, incendiilor, dezastrelor ʓi
fenomenelor meteorologice periculoase;
 aproba, în limitele competentelor sale, documenta ʕiile tehnico-economice pentru lucr ările de
investiʕii de interes local ʓi asigura condi ʕiile necesare în vederea realiz ării acestora;
 acʕionează pentru protec ʕia ʓi refacerea mediului înconjur ător, în scopul cre ʓterii calităʕii vieʕii;
contribuie la protec ʕia, conservarea, restaurarea ʓi punerea în valoare a monumentelor istorice ʓi de
arhitectura, a parcurilor ʓi rezervaʕiilor naturale;
 hotăUăʓte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau str ăine, cu organiza ʕii
neguvernamentale ʓi cu alʕi parteneri sociali, în vederea finan ʕării ʓi realizării în comun a unor ac ʕiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
6.1 Recomand ări privind îmbun ăWăʕirea proiect ării ʓi optimizarea costurilor
Configuraʕia sistemului de tratare a apei depinde de caracteristicile fizice, chimice, organoleptice ʓi
bacteriologice ale acesteia, ob ʕinută din diverse surse (subterane ʓi de suprafa ʕa) ʓi cerinʕele de calitate
(conform normativelor în vigoare) pentru diver ʓi consumatori (casnici, industriali, agricultur ă), utilizând în
acest sens solu ʕiile tehnice cele mai economice ʓi durabile.
În cadrul sistemului de alimentare cu ap ă, transportul acesteia de la sursele de captare spre sta ʕiile
de tratare ʓi mai departe spre re ʕeaua de distribu ʕie, se realizeaz ă cu ajutorul construc ʕiilor ʓi instalaʕiilor de
transport a apei. Acest ansamblu se compune din infrastructura de transport a apei (conducte, canale,

aparate de m ăsurare ʓi control) ʓi respectiv, instala ʕiile de control a presiunii apei necesare distribuirii în
condiʕii optime a acesteia în re ʕea (staʕii de pompare cu rol de asigurare a presiunii de serviciu).
Definirea configura ʕiei spaʕiale a reʕelelor hidroedilitare ʓi alegerea traseului se realizeaz ăʕinând
cont de urm ătorii factori:
 configura ʕia generală a sistemului de alimentare ʓi cota de nivel a capt ării, staʕiei de tratare,
rezervoarelor;
 configura ʕia reliefului, pentru a se putea alege traseul cu cel mai mic consum energetic ʓi lucrări
suplimentare de sus ʕinere respectiv protec ʕie a aducʕiunilor, iar în cazul re ʕelelor de canalizare s ă se
asigure scurgerea gravita ʕionala a apelor c ătre staʕia de epurare;
 debitul de calcul pentru realizarea re ʕelei hidroedilitare ʕinând cont de centrul populat, activit ăʕi
industriale, nevoi speciale (stingerea incendiilor, sp ălarea rezervoarelor etc.) ʓi extinderea re ʕelei prin
creʓterea numărului de locuitori ʓi dezvoltarea industriei;
 profilul longitudinal al traseului propus, care va determina caracteristicile de func ʕionare a
acesteia (prin gravita ʕie sau prin pompare);
 calitatea apei transportate, care va determina tipul de material ales pentru construc ʕia reʕelei;
 caracteristicile geologice ʓi geotehnice ale terenului, care vor determina: eventualele modific ări
ale traseului (pentru evitarea terenurilor instabile ʓi umede), alegerea materialului de construc ʕie, stabilirea
tipului ʓi a necesita ʕilor de protec ʕie împotriva coroziunii;
 indicii de cost ʓi preturile unitare pentru piesele componente, energia electric ă necesară, pentru a
se defini necesit ăʕile financiare ale investi ʕiei;
 în cazul lucr ărilor ce compun sistemele de epurare a apelor uzate se va ʕine cont de e ʓalonarea
investiʕiei, pe trepte de epurare.
Este necesar ă detalierea caietelor de sarcini ʓi descrierea articolelor de lucr ări în vederea
cuprinderii tuturor ac ʕiunilor necesare realiz ării.
Introducerea tehnologiilor moderne de alimentare cu ap ăʓi canalizare conduce la reducerea
costurilor de exploatare prin cre ʓterea duratei de via ʕă a investiʕiei, prin reducerea cheltuielilor de
mentenanʕăʓi a disfuncʕionalităʕilor din sistem, datorate întreruperilor accidentale sau planificate.
Managementul calit ăʕii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea faptului ca
proiectul va satisface necesit ăʕile pentru care a fost întreprins. Managementul calit ăʕii proiectului include
atât procesul (managementul proiectului), cat ʓi produsul (obiectivul de construc ʕii), deoarece e ʓecul în
realizarea cerin ʕelor de performan ʕă în ambele domenii poate avea consecin ʕe negative pentru toate p ăUĠile
implicate.
Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei entit ăʕi (produs sau serviciu), referitoare la m ăsură în
care aceasta este capabil ă să satisfacă nevoile explicite ʓi implicite ale beneficiarului. Una dintre
problemele esen ʕiale ale managementului proiectelor este tocmai transformarea nevoilor implicite ale
beneficiarului în nevoi explicite, cât mai devreme pe parcursul realiz ării proiectului (înc ă din faza de
concepʕie). Prin satisfacerea nevoilor beneficiarului se în ʕelege realizarea acestora conform a ʓteptărilor
(specificaʕiilor) – proiectul trebuie sa produc ă ceea ce s-a spus c ă va produce – ʓi chiar dep ăʓirea acestora
– rezultatul proiectului trebuie s ă satisfacă nevoile reale ale clientului.

Problematica privind calitatea este reglementat ă de standarde interna ʕionale elaborate de
Organizaʕia Internaʕionala de Standardizare (ISO) prin seriile de standarde ISO 9000 ʓi 10000, care au fost
adoptate ʓi de Institutul Roman de Standardizare.
În România calitatea în domeniul construc ʕiilor este reglementata prin Legea nr.10/1995 „privind
calitatea în construc ʕii”. Pentru a ob ʕine o construc ʕie de calitate corespunz ătoare sunt obligatorii realizarea
ʓi menʕinerea pe întreaga durata de existen ʕă a construc ʕiilor a următoarelor cerin ʕe esenʕiale:
 rezistenʕăʓi stabilitate;
 siguranʕă în exploatare;
 siguranʕă la foc;
 igienă, săQătatea oamenilor, refacerea ʓi protecʕia mediului;
 izolaʕie termica, hidrofug ă, fonicăʓi economie de energie.
Una dintre particularit ăʕile asigurării calităʕii în construc ʕii este aceea c ă aceste obliga ʕii revin unor
organizaʕii diverse implicate în conceperea, realizarea, exploatarea ʓi postutilizarea construc ʕiilor
(investitori, cercet ători, proiectan ʕi, verificatori de proiecte, fabrican ʕi ʓi furnizori de produse pentru
construcʕii, executan ʕi, proprietari, utilizatori, exper ʕi tehnici, autorit ăʕi publice ʓi asociaʕii profesionale de
profil).
Managementul calit ăʕii proiectului const ă din următoarele trei procese, care se intercondi ʕionează
ʓi se suprapun:
 planificarea calit ăʕii – identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect ʓi stabilirea
modalităʕilor de a le satisface;
 asigurarea calit ăʕii – evaluarea pe baze regulate a performan ʕelor înregistrate în realizarea
proiectului, pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante;
 controlul calit ăʕii – monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica dac ă acestea corespund
standardelor considerate relevante ʓi identificarea modalit ăʕilor de a elimina cauzele generatoare de
abateri negative.
Planificarea calit ăʕii
Planificarea calit ăʕii constă în identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect ʓi
stabilirea modalit ăʕilor de a le satisface. Ea trebuie realizat ă în paralel ʓi corelată cu celelalte componente
ale planific ării proiectului. De exemplu, realizarea calit ăʕii dorite poate solicita modific ări la nivelul costurilor
sau al programului de execu ʕie sau poate necesita o analiz ă de risc detaliat ă a unei anumite probleme care
a fost identificat ă.
Pentru planificarea calit ăʕii se utilizeaz ă următoarele surse de informa ʕii:
 politica în domeniul calit ăʕii. Aceasta const ă în ansamblul inten ʕiilor unei organiza ʕii referitoare la
calitate, aʓa cum sunt ele exprimate de c ătre managementul de vârf al acesteia. În cazul în care
organizaʕia care realizeaz ă proiectul nu are o politic ă în domeniul calit ăʕii sau la realizarea proiectului
urmează să fie implicate mai multe organiza ʕii (ceea ce reprezint ă regula în domeniul construc ʕiilor), echipa
managerial ă a proiectului (care include reprezentan ʕi ai păUĠilor interesate în proiect) trebuie s ă conceapă o
politică a calităʕii pentru proiectul respectiv;

 scopul proiectului ʓi descrierea produsului. Acestea includ documenta ʕia tehnico-economica
(contracte, proiectul, detalii de execu ʕie, specifica ʕiile tehnice, caietul de sarcini, etc.). Sunt foarte
importante deoarece cuprind rezultatele majore care se a ʓteaptă, obiectivele p ăUĠilor implicate privind
proiectul, detalii tehnice;
 standardele ʓi legislaʕia care se aplic ă. Se includ prevederile legisla ʕiei naʕionale ʓi internaʕionale
(pentru proiectele de acest tip) referitoare la proiect.
Principalele metode ʓi tehnici utilizate în planificarea calit ăʕii sunt:
 analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respect ării specifica ʕiilor privind calitatea const ă în
diminuarea volumului ʓi valorii lucr ărilor care trebuie ref ăcute, ceea ce înseamn ă o creʓtere a
productivit ăʕii, a satisfac ʕiei păUĠilor implicate ʓi diminuarea costurilor. Principalul cost al respect ării
specificaʕiilor privind calitatea este cel ocazionat de activit ăʕile de management al calit ăʕii proiectului.
Desigur, pentru ca o anumit ă măsură privind calitatea sa fie considerat ă acceptabil ă, trebuie ca beneficiile
pe care le genereaz ă să depăʓească costurile;
 analize comparative. Se compar ă practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte
similare, pentru a se genera idei de perfec ʕionare ʓi pentru a avea un standard fa ʕă de care să se evalueze
performanʕele;
 diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauza-efect (diagrame Ishikawa – diagrama oaselor de
peʓte), care ilustreaz ă modul în care diferite cauze ʓi subcauze se rela ʕionează pentru a produce un
anumit efect ʓi diagrame de proces sau de sistem, care arat ă modul în care se rela ʕionează diferitele
elemente ale unui sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect s ă anticipeze unde ʓi când pot
apărea probleme referitoare la calitate ʓi, pe aceast ă bază, sa identifice modalit ăʕi de a le preveni sau
rezolva;
 experimente ʓi simulări. Acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care îl au anumite
variabile asupra proceselor ʓi produsului proiectului.
Planificarea proiectului se concretizeaz ă în următoarele rezultate:
 planul de management al calit ăʕii – descrie modul în care echipa de proiect va opera ʕionaliza
politica sa în domeniul calit ăʕii, obiectivele, structurile, responsabilit ăʕile, procedurile, procesele ʓi resursele
necesare pentru implementarea managementului calit ăʕii (controlul calit ăʕii, asigurarea calit ăʕii,
îmbunăWăʕirea calităʕii). Acest plan se poate concretiza în urm ătoarele documente: manualul calit ăʕii,
procedurile de asigurare a calit ăʕii ʓi planul de control al calit ăʕii, verificări ʓi încercări;
 definiʕii operaʕionale – descriu, în termeni specifici, elementele proiectului (de proces sau produs)
ʓi modul în care acestea sunt m ăsurate în procesul de control al calit ăʕii. De exemplu, nu este suficient s ă
spunem că respectarea termenelor planificate este o m ăsură a managementului calit ăʕii; trebuie indicat de
asemenea dac ă fiecare activitate trebuie s ă înceapă conform planului sau s ă se finalizeze conform
acestuia;
 liste de control sunt utilizate pentru a verifica dac ă un set obligatoriu de pa ʓi a fost respectat ʓi
realizat.

6.2 DirecĠii de cercetare ulterioar ă
Asigurarea calit ăʕii
Asigurarea calit ăʕii constă în evaluarea pe baze regulate a performantelor înregistrate în realizarea
proiectului, pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. De regul ă aceste
activităʕi sunt realizate de c ătre un compartiment de Asigurare a Calit ăʕii.
Conform “Regulamentului privind conducerea ʓi asigurarea calit ăʕii în construc ʕii” părtile implicate
în realizarea proiectelor de construc ʕii au următoarele obliga ʕii:
 să elaboreze ʓi să aplice sistemul de conducere ʓi asigurare a calit ăʕii în unitatea proprie;
 să înfiinʕeze compartimentele de Asigurare a Calit ăʕii;
 să elaboreze procedurile aferente sistemului;
 să pregăteascăʓi să califice personalul.
Legea privind calitatea în construc ʕii prevede urm ătoarele drepturi ʓi obligaʕii pentru participan ʕii la
realizarea obiectelor de construc ʕii:
 investitorul:
o stabileʓte nivelul calitativ pentru proiectare ʓi execuʕie;
o obʕine avizele ʓi acordurile necesare;
o verifică execuʕia prin dirigin ʕi de specialitate sau consultan ʕi;
o soluʕionează neconformit ăʕile, defectele în exploatare, deficientele de proiectare;
o propune expertizarea construc ʕiei pentru realizarea interven ʕiilor.
 proiectantul:
o precizeaz ă categoria de importan ʕă a construc ʕiei;
o asigura prin proiecte ʓi detalii de execu ʕie calitatea construc ʕiei;
o prezintă proiectele speciali ʓtilor verificatori atesta ʕi, stabiliʕi de investitor ʓi soluʕionează
neconcordan ʕele constatate;
o elaboreaz ă caietele de sarcini, instruc ʕiunile tehnice pentru execu ʕie, exploatare, între ʕinere,
reparaʕii ʓi urmărire a comport ării construc ʕiei în timp;
o stabileʓte fazele de execu ʕie ʓi participă la verificarea calit ăʕii acestora;
o elimină deficienʕele de calitate înc ă din faza de proiectare.
 executantul:
o sesizeaz ă investitorul asupra neconcordan ʕelor sau deficien ʕelor proiectului;
o începe construc ʕia numai pentru proiecte verificate ʓi construcʕii autorizate;
o asigură realizarea nivelului calitativ prev ăzut al construc ʕiei;
o convoacă factorii responsabili la verificarea diferitelor stadii fizice executate;
o soluʕionează neconformit ăʕile pe baza solu ʕiilor proiectantului;

o sesizeaz ă Inspectoratul de stat în construc ʕii în legătură cu producerea accidentelor tehnice pe
durata execu ʕiei;
o readuce terenurile folosite pentru organizarea de ʓantier la starea ini ʕială.
 verificatorul de proiecte ʓi experʕii tehnici au aceea ʓi răspundere ca proiectantul pentru proiectele
acceptate ʓi răspund pentru solu ʕiile date.
 proprietarul:
o efectueaz ă la timp lucr ările de între ʕinere ʓi reparaʕii;
o completeaz ăʓi actualizeaz ă cartea tehnic ă a construc ʕiei;
o executa modific ări la construc ʕii numai pe baz ă de proiecte verificate ʓi autorizate.
 administratorul ʓi utilizatorul:
o folosesc construc ʕia conform instruc ʕiunilor din cartea tehnica;
o executa lucr ări de întreʕinere ʓi reparaʕii (dacă se prevede acest lucru prin contractul cu
proprietarul), urm ăresc comportarea în exploatare;
o sesizeaz ă Inspecʕia de stat în construc ʕii în legătura cu accidentele tehnice înregistrate.
Informaʕiile de intrare în sistemul de asigurare a calit ăʕii se preiau din:
 planul de management al calit ăʕi;.
 rezultatele masur ătorilor de control al calit ăʕii;
 definiʕiile operaʕionale.
Metodele ʓi tehnicile folosite în asigurarea calit ăʕii sunt urm ătoarele:
 metodele ʓi tehnicile de planificare a calit ăʕii;
 auditurile calit ăʕii. Au ca obiectiv identificarea înv ăʕămintelor legate de îmbun ăWăʕirea performan ʕei
în cadrul proiectului curent sau în proiecte viitoare.
Auditurile pot fi programate la date prestabilite sau aleatoare. Ele pot fi realizate de c ătre speciali ʓti
interni sau consultan ʕi externi.
Rezultatul activit ăʕilor de asigurare a calit ăʕii este îmbun ăWăʕirea calităʕii. Aceasta include adoptarea
de măsuri ʓi acʕiuni pentru cre ʓterea eficacit ăʕii ʓi eficienʕei proiectului, astfel încât s ă se genereze
beneficii sporite pentru p ăUĠile implicate .
Controlul calit ăʕii
Controlul calit ăʕii presupune monitorizarea rezultatelor proiectului (pentru a verifica dac ă acestea
corespund standardelor considerate relevante) ʓi identificarea modalit ăʕilor de a elimina cauzele
generatoare de abateri negative.
Informaʕiile de intrare pentru controlul calit ăʕii sunt:

 rezultatele realiz ării proiectului. Acestea includ atât rezultatele care ʕin de proces, cât ʓi pe cele
care ʕin de produs. Al ături de aceste rezultate efective sunt necesare rezultatele planificate;
 planul de management al calit ăʕii;
 definiʕiile operaʕionale;
 listele de control.
Principalele metode ʓi tehnici utilizate în controlul calit ăʕii includ:
 inspecʕia. Presupune activit ăʕi de măsurare, examinare, testare pentru a stabili dac ă rezultatele
corespund specifica ʕiilor planificate. Inspec ʕii se pot efectua în:
o faza premerg ătoare execu ʕiei lucrărilor de construc ʕii (examinarea ʓi verificarea documenta ʕiei
tehnico-economice, verificarea calit ăʕii materialelor de construc ʕii ʓi a prefabricatelor, verificarea calit ăʕii
utilajelor, verificarea capabilit ăʕii subantreprenorilor);
o în faza execut ării lucrărilor de construc ʕii (verificarea calit ăʕii lucrărilor de structur ăʓi de finisaj);
o în faza recep ʕiei, a exploat ării sau postutiliz ării obiectelor de construc ʕii.
 diagramele de control. Acestea sunt reprezent ări grafice ale rezultatelor înregistrate, cu dinamica
lor în timp. Sunt utilizate pentru a decide când abaterile rezultatelor dep ăʓesc limitele considerate
acceptabile ʓi se impune luarea unor m ăsuri de corec ʕie. Ele pot fi utilizate, spre exemplu, în monitorizarea
costurilor ʓi programului de execu ʕie al proiectului sau a erorilor în documenta ʕia proiectului.
 diagramele Pareto. Sunt histograme care pun în eviden ʕă frecvenʕa de apariʕie, în ordine
descrescătoare, a anumitor rezultate, în func ʕie de cauzele care le-au generat. Echipa de proiect ar trebui
Vă acʕioneze cu prioritate asupra cauzelor care au generat cel mai mare num ăr de defecte (legea lui
Pareto: un num ăr relativ redus de cauze genereaz ă cea mai mare parte a problemelor).
 diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modul în care au ap ărut problemele referitoare la
calitate.
 analiza tendin ʕei. Se utilizeaz ă pentru monitorizarea performantelor tehnice ʓi a performantelor
referitoare la încadrarea în buget ʓi program (câte activit ăʕi într-o anumit ă perioadă au fost realizate cu
abateri semnificative).
Rezultatele aplic ării controlului calit ăʕii sunt:
 îmbunăWăʕirea calităʕii;
 decizii de acceptare. În urma controlului anumite lucr ări vor fi acceptate, altele vor fi respinse ʓi
vor trebui ref ăcute;
 refacerea unor lucr ări. Anumite lucr ări, respinse la efectuarea controlului calit ăʕii, trebuie ref ăcute.
Aceasta antreneaz ă depăʓiri de costuri ʓi termene de execu ʕie, deci trebuie evitate sau minimizate;
 completarea listelor de control. Listele de control se completeaz ă pe măsură utilizării lor ʓi este
util să fie arhivate împreun ă cu celelalte documente ale proiectului;
 ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului este necesar, în anumite situa ʕii, să se adopte
acʕiuni corective ʓi preventive.
Optimizarea costurilor
Optimizarea costurilor cuprinde un complex de activit ăʕi prin care s ă realizeze cel mai avantajos
compromis între performan ʕe, termene ʓi costuri. Acest compromis rezult ă după multiple negocieri între
actorii implica ʕi în proiect, mai ales pe rela ʕia client/furnizor precum ʓi în urma unor analize comparative
între diferitele solu ʕii funcʕionale ʓi tehnice.

Optimizarea costurilor comport ă patru etape de negociere:
 compromisul nevoie/func ʕiune ĺ utilizatorul î ʓi exprima dorin ʕele în termeni de performan ʕe,
termene ʓi cost de achizi ʕie ʓi utilizare, iar furnizorul formuleaz ă o propunere cu cel mai bun cost global;
 compromisul func ʕiune de serviciu/concep ʕia produsului ĺ proiectantul c ăuta soluʕii tehnice
conceptuale mai pu ʕin costisitoare pentru performan ʕele dorite de utilizator;
 compromisul proiectant – executant/furnizori ĺ se obʕine din partea furnizorilor (subcontractori,
materiale, echipamente) pre ʕul cel mai competitiv posibil;
 compromisul concep ʕia produsului/realizare ĺ executantul se str ăduieʓte să optimizeze costurile
de producʕie prin planificarea sarcinilor ʓi gestionarea economic ă a resurselor.
Analiza detaliat ă a devizelor generale eviden ʕiază faptul că, atât în cazul sistemului de alimentare
cu apă, cât ʓi al celui de canalizare, ponderea re ʕelei pe locuitor echivalent este factorul care influen ʕează
decisiv valoarea investi ʕiei.
Se deosebesc 2 situa ʕii specifice:
1. localităʕi amplasate în zona de câmpie ʓi podiʓ;
2. localităʕi amplasate în zonele deluroase ʓi de munte.
În primul caz, elementul caracteristic este reprezentat de dispunerea localit ăʕilor în lungul c ăilor
principale de comunica ʕie, în timp ce în al doilea caz dispersia gospod ăriilor prezint ă un grad mult mai
ridicat.
Concluzionând, în cel de-al doilea caz va rezulta o re ʕea de distribu ʕie mult mai dezvoltat ăʓi,
respectiv, cu o pondere mult mai mare în costurile investi ʕionale.
Preʕul apei furnizate (ap ă potabilă + apă uzată) variază între 7,04 ʓi 16,84 lei/mc ʓi înglobeaz ă
costurile de amortizare ʓi costurile de exploatare ale celor dou ă sisteme.
Consumul lunar de ap ă potabilă pe cap de locuitor echivalent este de cca. 1,41 mc, rezultând o
valoare de 9,92 – 23,74 lei, ce va fi suportat ă de consumator.
Având la baza aceste evalu ări, autoritatea locala va decide asupra oportunit ăʕii investiʕiei, ʕinând
seama de puterea economic ă a populaʕiei locale.
Analiza socio-economic ă a autorităʕilor locale poate stabili solvabilitatea popula ʕiei potenʕial
consumatoare în vederea deciziei de promovare a investi ʕiei în condi ʕiile particulare locale ʓi în funcʕie de
posibilităʕile de accesare a unor fonduri nerambursabile care determin ă procentul de amortizare impus
utilizat în stabilirea pre ʕului final.

6.3 Recomand ări la studiul de caz în localitatea Jibou
6.3.1 Situaġia existent Ą – descriere cu toate componentele
Puġurile de captare
-în frontul de captare exist ă 14 puĠuri din beton cu diametrul D=3,00 m cu adâncimi cuprinse între 8
m úi 12 m.
-conductele de aspira Ġie din puĠurile de captare sunt din OL Dn 200 mm, iar conducta de aspira Ġie la
puĠul colector nr. 2 este OL Dn 300 mm.
-de la puĠul nr. 14 pân ă la puĠul nr. 6 inclusiv apele sunt colectate prin vid în pu Ġul colector nr. 2 cu o
pompă de vid Cerna 200 iar prin intermediul sta Ġiei de pompare nr. 2 se pompeaz ă în puĠul colector
nr. 1 prin intermediul unei conducte OL Dn 400 mm.
-puĠul colector nr. 2 nu mai este func Ġional úi se află în paragin ă.
DistanĠe între puĠuri:
P1 – P2 = 160 m
P2 – P3 = 160 m
P3 – P4 = 150 m
P4 – P5 = 157 m
P5 – P6 = 190 m
P6 – P7 = 141 m
P7 – P8 = 157 m
P8 – P9 = 162 m
P9 – P10 = 160 m
P10 – P11 = 160 m
P11 – P12 = 160 m
P12 – P13 = 161 m
P13 – P14 = 162 mAdâncimi pu Ġuri:
P1 = 11,4 m
P2 = 12,4 m
P3 = 12,3 m
P4 = 13,3 m
P5 = 12,5 m
P6 = 12,7 m
P7 = 12,6 m
P8 = 12,4 m
P9 = 12,1 m
P10 = 10,2 m
P11 = 9,8 m
P12 = 9,0 m
P13 = 8,8 m
P14 = 8,6 m
-puĠurile de captare sunt f ăUă împrejmuire,
majoritatea f ăUă capac sau cu capac din beton,
IăUă aerisire, făUă trepte de acces, care necesit ă
reparaĠii exterioare

-fiecare puĠ de colectare are un c ămin de vane
IăUă capac sau cu capac din beton, cu trepte de
acces ruginite, conductele sunt ruginite, vane
IăUă manete de ac Ġionare,
Puġul colector nr. 2
Material – beton
Adâncime – H=10,0 m
Diametru – D=6,0 m
PuĠul colector nr. 2 nu este func Ġional.
-împrejmuire din stâlpi de
beton cu sârm ă ghimpată.
– capace din beton, zid ărie
deteriorată, instalaĠia
hidraulică din oĠel este
deteriorată

Staġia de pompare nr. 2
-degradare total ă,
geamuri sparte, tencuial ă
Făzută, făUă uúă, făUă
pompe, instala Ġie
electrică deteriorată,
instalaĠie hidraulic ă
distrusă.
Puġul colector nr. 1
Material – beton
Adâncime – H=11,2 m
Diametru – D=6,0 m
PuĠul colector nr. 1 colecteaz ă apa de la pu Ġul nr. 1 pân ă la puĠul nr. 5 inclusiv prin intermediul unei
conducte OL Dn 300 mm.
PuĠul colector nr. 1 este func Ġional.
-împrejmuire din
stâlpi de beton cu
sârmă ghimpată.
– capace din beton,
zidărie deteriorat ă,
instalaĠia hidraulic ă
din oĠel este
deteriorată
– în puĠul colector nr. 1
există o pompă de
ridicare a presiunii tip
Cerna 200

Staġia de pompare nr. 1
-instalaĠia electrică a
fost refăcută.
– împrejmuire din stâlpi
de beton cu sârm ă
ghimpată.
– instalaĠia hidraulic ă
este din oĠel Dn 400
mm.
– există un grup de
pompare 1+1 Terma
130 úi un grup de
pompare 1+1 MIL 120
pentru vid.

6.3.2 Propuneri ûi recomand Ąri de îmbun ĄWĄġire
Puʖurile de captare
Lucrări de construc ʕii:
xReparaʕii la zonele deteriorate cu beton
xTencuieli la pere ʕii de beton armat
xVopsitorii de protec ʕie la confec ʕii metalice: capac, sc ări, accesorii
xîmprejmuire cu plas ă de sarmă pe stâlpi din beton ʓi poarta de acces la fiecare pu ʕ.
xÎnlocuire capac ʓi ramă acces în pu ʕ, ʓi în căminele de vane.
xDecolmatare pu ʕuri
xLucrări de terasamente pentru scoatere conduct ă veche ʓi pozare conduct ă nouă,
Lucrări la instala ʕia hidraulic ă:
xÎnlocuire complet ă echipament de pompare inclusiv carcasa de protec ʕie
xÎnlocuire complet ă conducte hidraulice, inclusiv arm ături, fitinguri ʓi accesorii anexe,
xÎnlocuire complet ă conductă colectoare pu ʕuri inclusiv arm ături , fitinguri ʓi accesorii anexe,
xEchiparea fiec ărui puʕ cu contor ultrasonic, van ă acʕionată electric,
xEchiparea cu sistem de dezaerare montat înainte de contor,
xÎndepărtarea tuturor conductelor ʓi a materialelor rezultate în urma lucr ărilor
xToate lucrările legate de conduct ă, în legătură cu diferite structuri vor fi înlocuite în totalitate,
inclusiv conducta existent ă ce leagă diferite structuri ʓi va fi înlocuit ă în total; chiar ʓi acele porʕiuni
ale conductei care nu sunt afectate de lucr ări.
Lucrări la instala ʕia electricăʓi de automatizare:
xPanou electric de comand ă, control ʓi protecʕie pentru fiecare pu ʕ,
xCabluri electrice ʓi accesorii pentru fiecare pu ʕ,
xIluminat exterior la fiecare pu ʕ, inclusiv corpuri de iluminat.
Camera de comand Ą a pompelor
Lucrări de construc ʕii:
xdesfacere faian ʕă de pe perete ʓi tencuială neaderent ă,
xdemontare ferestre ʓi uʓi metalice,
xdesfacere acoperi ʓ din azbociment,
xmontare tabl ă tip Lindab la acoperi ʓ,
xmontare tâmpl ărie PVC cu geam termopan,
xmontare gresie ʓi faianʕă la interior în grupul sanitar,
xturnare ʓapă de egalizare la pardoseala de beton existent ă,
xmontare strat de uzur ă din parchet,
xtencuieli interioare ʓi exterioare la pere ʕi ʓi tavane
xzugrăveli lavabile la interior ʓi exterior
xTrotuare perimetrale etan ʔe din beton sau dale din beton cu rosturi închise cu
mastic de bitum, cu pant Ą 5% spre exterior

Lucrări la instala ʕia hidraulic ă:
xrefacerea bran ʓamentului de ap ă din grupul sanitare
xînlocuirea sifonului de pardoseal ă,
xinstalarea unui lavoar, ʓi accesorii anexe
xrealizarea unui sistem de înc ălzire ʓi apă caldă menajeră
Lucrări la instala ʕia electricăʓi de automatizare:
xrefacerea instala ʕiei interioare de iluminat ʓi prize,
xsistem SCADA de control ʓi monitorizare a debitului extras, ʓi accesoriile anexe

7 BIBLIOGRAFIE
[1] Mănescu, Al., Sandu, M., Ianculescu, O. – Aliment ări cu apă, Ed. Didactic ăúi
Pedagogic ă, 1994.
[2] Racovi Ġeanu G. – Teoria decant ării úi filtrării apei, Editura Matrixrom, 2003. Sandu M.,
[3] Racovi Ġeanu G. – Manual pentru inspec Ġia sanitar ăúi monitorizarea calit ăĠii apei în
sistemele de alimentare cu ap ă, 2005
[4] Negulescu, M. – Epurarea apelor uzate or ăúeneúti, Editura Tehnic ă, 1978. Ianuli, V.,
ú.a. – StaĠii de epurare a apelor uzate or ăúeneúti. Exemple de calcul, partea a II-a, Edi-
tura U.T.C.B., 1983.
[5] Dima, M. – Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea, Ia úi, 1998. [6]*** –
[6] Standarde úi normative legate de proiectarea sta Ġiilor de epurare úi de pompare pentru
apele de canalizare.
[7] Normativ pentru proiectarea construc Ġiilor úi instalaĠiilor de epurare a apelor uzate
orăúeneúti – Partea I: Treaptamecanic ă ,
[8] Indicativ NP 032 – 1999, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 60/N/25.08.1999;
[9] Normativ pentru proiectarea construc Ġiilor úi instalaĠiilor de epurare a apelor uzate
orăúeneúti – Partea a II-a: Treapta biologic ă ,
[10] Indicativ NP 088 – 03, aprobat cu Ordinul M.T.C.T. nr. 639/23.10.2003; ƒ
[11] Normativ pentru proiectarea construc Ġiilor úi instalaĠiilor de epurare a apelor uzate
orăúeneúti – Partea a III-a: Sta Ġii deepurare de capacitate mic ă(5 < Q <= 50 l/s) úi foarte
mică(Q <= 5 l/s)
[12] Indicativ NP 089 – 03, aprobat cu OrdinulMinistrului M.T.C.T. nr.
640/23.10.2003; ƒ
[13] Legea Protec Ġiei Mediului nr. 137/1995, cu modific ările ulterioare; ƒ
[14] Legea Apelor nr. 107/1996, cu modific ările ulterioare; ƒ
[15] Legea privind calitatea în construc Ġii nr. 10/1995, cu modific ările ulterioare; ƒ
[16] NTPA 011/2002 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea úi evacuarea
apelor uzate or ăúeneúti (HG nr.188/2002); ƒ
[17] NTPA 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de înc ărcare cu poluan Ġ a
apelor uzate industriale úi orăúeneúti la evacuarea în receptorii naturali (HG nr.
188/2002);
[18] NTPA 002/2002 – Normativ privind condi Ġiile de evacuare a apelor uzate în
reĠelele de canalizare ale localit ăĠilor úi direct în sta Ġiile de epurare (HG. nr. 188/2002);
[19] Normativ privind obiectivele de referin Ġă pentru clasificarea calit ăĠii apelor de
suprafaĠă , aprobat cu Ordinul ministruluiM.A.P.M. nr. 1.146 din 10.12.2002

8ANEXA I
Structura/Element 2013
Ipoteze de calcul
Locuitori echivalen ìi (bazat pe 60 g CBO/locuitor èi zi) 12200
Înc£rcarea CBO 5 (Bd,CBO5 ) 732
Debitele uzate zilnice
Cantitatea zilnic £ total£ de ap£ uzat£ (Qd) 4665
Cantitatea zilnic £ de ap£ infiltrat£ (Qd, inf. ) 3160
Cantitatea zilnic £ de ap£ uzat£ (Qd,s ) 1560
Debite uzate orare
Apa infiltrat £ (f = 1/24) (Q inf ) 129
Apa uzat£ (f = 1/12) (Q s) 130
Debitului orar maxim în condi ìii de vreme secetoas £ (Qt ,X ) 259
Debitul maxim (2 x Q s + Qinf) (Qmax ) 389
Gr£tar des
Debitul maxim (Q max ) 389
Buc£ìi adoptate 2
Num£r gr£tare de rezerv £ 0
Capacitatea cerut £ pe unitate 195
Capacitatea adoptat £ pe unitate *) 250
*) la început gr £tarul de rezerv £ poate fi folosit în paralel pentru înc £rc£ri mari
Cantitatea preconizat £ de materiale re ìinute de gr £tare – numai schematic
Cantitatea specific £ de materiale re ìinute de gr £tare înainte de presare 5,00
Cantitatea zilnic £ de materiale re ìinute de gr £tare înainte de presare 0,17
Cantitatea specific £ de materiale re ìinute de gr £tare dup£ presare 2,50
Cantitatea de materiale re ìinute de gr £tare dup£ presare 0,08
Creèterea în cazul averselor de ploaie 20
Cantitatea zilnic £ de materiale re ìinute de gr £tare dup£ presare 0,10
Densitatea preconizat £ a materialelor re ìinute de gr £tare dup£ presare 0,60
Cantitate zilnic £ de materiale re ìinute de gr £tare dup£ presare 0,17
Îndep£rtarea nisipului èi a gr£similor
Ipoteza 1: Timp minim de reten ìie pentru înc £rcare pe vreme secetoas £ 20,00
Ipoteza 2: Timp minim de reten ìie pentru înc £rcare maxim £ 10,00
Debitului orar maxim în condi ìii de vreme secetoas £ (Qt ,X ) 259
Debitul maxim (Q max ) 389
Volumul necesar în ipoteza 1 (Q t,X) (VGG,req.1 ) 86
Volumul necesar în ipoteza 2 (Q m) (VGG,req.2 ) 65

Volumul adoptat (V GG,sel. ) 65
Lungimea adoptat £ 15,00
Secìiunea transversal £ total£ necesar£ 4,33
Num£rul liniilor tehnologice adoptat 2
Sect. transv. necesar £ pentru o linie – numai pentru îndep £rtarea nisipului 2,17
Sect. transv. adoptat £ pentru o linie – numai pentru îndep £rtarea nisipului 2,17
Sect. transv. adoptat £ pentru o linie – numai îndep £rtarea gr£simii 0,60
Sect. transv. total £ adoptat£ pentru o linie 2,77
Cerin ìa de aer/m² de sec ìiune èi metru liniar: 1,50
Sect. transv. adoptat £ pentru o linie – numai pentru îndep £rtarea nisipului 2,17
Cerin ìa de aer specific £/metru liniar 3,26
Lungimea adoptat £ 15,00
Cerin ìa de aer pe o linie 49
Num£rul liniilor tehnologice adoptat 2
Necesarul de aer total 98
Num£rul unit£ìilor tehnologice adoptat 2
Num£rul unit£ìilor tehnologice de rezerv £ 1
Capacitatea necesara pe unitate 49
Capacitatea selectata pe unitate 50
Cantitatea preconizata de nisip – numai schematic
Cantitatea specifica de nisip înainte de deznisipator 8,00
Cantitatea zilnic £ de nisip înainte de deznisipator 0,27
Cantitatea specifica de nisip dup £ deznisipator 4,00
Cantitatea zilnic £ de nisip dup £ deznisipator 0,13
Creèterea în cazul averselor de ploaie 20
Cantitatea zilnic £ maxima de nisip dup £ deznisipator 0,16
Densitatea preconizata de nisip dup £ deznisipator 1,20
Cantitatea zilnic £ maxima de nisip dup £ deznisipator 0,13
£surarea debitului la intrare
Debitul maxim (Q max ) 389
Num£rul selectat de unit £ìi 1
Capacitatea necesar £ pe unitate 389
Capacitatea adoptat £ pe unitate 400
Decantoare secundare
Dimensionarea decantoarelor secundare reprezint £ baza pentru concentra ìia de biomas £ ce poate fi ob ìinut£. De
aceea decantorul secundar va fi calculat înainte de bazinele de aerare.
Calcularea suprafe ìei necesare
AF.C. = Q max / qA
Debitul maxim (Q max ) 389

Înc£rcarea hidraulic £ maxim£ adoptat£ (qA ) 0,80
Suprafa ìa total£ necesar£ 487
Num£rul unit£ìilor adoptate 2
Suprafa ìa necesar £ pe unitate 243
Suprafa ìa net£ necesar£ pentru fiecare decantor secundar 243
Suprafa ìa adoptat £ pentru camera central £ de distribu ìie 7
Suprafa ìa total£ necesar£ pentru fiecare decantor secundar 250
Diametrul necesar pentru fiecare decantor secundar 17,86
Diametrul adoptat pentru fiecare decantor secundar 17,00
Diametrul exterior adoptat pentru camera central £ de distribu ìie 3,00
Suprafa ìa total£ adoptat£ pe unitate 227
Suprafa ìa net£ adoptat£ pe unitate 220
Înc£rcarea hidraulic £ la debit maxim 0,89
Num£rul deversoarelor circulare pentru fiecare decantor 1
Diametrul deversorului 17,00
Lungimea efectiv £ a deversorului pentru fiecare decantor 53,41
Sarcina deversorului la înc £rcarea maxima 3,65
Sarcina maxim £ permisibil £ a deversorului în conf. cu ATV 6,00
Calcularea adâncimii necesare de ap £
Ipoteze de proiectare
Indicele volumului de n £mol 150
Indicele de recirculare a n £molului 0,75
Timp de îngro èare 2,00
Factor pentru eficienta raclorului 0,70
MLSS-concentratia la baza decantorului secundar
MLSS F.C. = 1000 * (t E)0,333 / ISV
Timp de îngro èare 2,00
Indicele volumului de n £mol 150,00
MLSS concentra ìia la baza decantorului secundar 8,40
MLSS-concentratia debitului recirculat de n £mol activ (RNA)
MLSS RAS = fremovalsystem * MLSS F. C.
Factor pentru eficienta raclorului 0,70
MLSS concentra ìia la baza decantorului secundar 8,40
MLSS concentra ìia debitului RNA 5,88
Concentra ìia MLSS în bazinele de aerare
TSBB= RV * MLSS RAS / (1 + RV)
Indicele de recirculare a n £molului 0,75
MLSS concentra ìia debitului RNA 5,88
Concentra ìia de substan ì£ uscat£ în bazinele de aerare, calcule 2,52
Nivelul 1 – zona de apa curata

h1 = constant
Nivel 1 – zona de ap £ curat£ = constant £ 0,50
Nivelul 2 – zona de separare
h2 = 0,5 * q A * (1 + RV) / (1 – VSV/1.000)
Înc£rcarea hidraulic £ la debit maxim 0,89
Indicele de recirculare a n £molului 0,75
Volumul de n £mol, calcule 378
Nivel 2 – zona de separare 1,25
Nivel 3 – zona de depozitare
h3 = 1,5 * 0,3 * q SV * (1 + RV) / 500
Înc£rcarea hidraulica la debit maxim 0,89
Volumul de n £mol, calcule 378
Înc£rcarea volumului de n £mol 334,60
Indicele de recirculare a n £molului 0,75
Nivel 3 – zona de depozitare 0,53
Nivel 4 – zona de îngro èare
h4 = MLSS * q A * (1 + RV) * t E / MLSS F.C.
Concentra ìia de substan ì£ uscata în bazinele de aerare, calcule 2,52
Înc£rcarea hidraulic £ la debit maxim 0,89
Indicele de recirculare a n £molului 0,75
Timp de îngro èare 2,00
MLSS concentra ìia la baza decantorului secundar 8,40
Nivel 4 – zona de îngro èare 0,93
Adâncimea totala de apa necesara
h = h 1 + h2 + h3 + h4
Nivel 1 – zona de ap £ curat£ = constanta 0,50
Nivel 2 – zona de separare 1,17
Nivel 3 – zona de depozitare 0,50
Nivel 4 – zona de îngro èare 0,87
Adâncimea total £ de ap£ necesar£ 3,20
Adâncimea total £ de ap£ adoptat£ 4,50
Bazine de aerare
Ipoteze de calcul pentru schema de proces adoptat £: aerare extins £
Adoptarea vârstei n £molului (t TS,sel. ) 25
Adoptarea factorului de producere a biomasei (Y TSS ) 1,10
Concentra ìia biomasei, valoarea de proiectare (MLSS) 3,50
Calcularea produc ìiei de n£mol în exces
ÜSd,C = YTSS x BBOD,AT
Valorificarea biomasei TSS (Y TSS ) 1,10

Înc£rcarea CBO5 (B d,BOD5 ) 732
Produc ìia de n£mol în exces (ÜS d ) 805
Calculul necesarului de biomasa
MBiomass = tTS x ÜS d
Adoptarea vârstei n £molului (t TS,sel. ) 25
Produc ìia de n£mol în exces (ÜS d ) 805
Biomasa necesara (M Biomass ) 20130
Calcularea volumului necesar
VAT = M Biomass / MLSS
Biomasa necesar £ (MBiomass ) 20130
Concentra ìia biomasei, valoarea de proiectare (MLSS) 3,50
Volumul necesar total (V AT,req. ) 5751
Num£rul liniilor tehnologice adoptat (n) 2
Volumul necesar pe linie (V AT,i,req. ) 2876
Adâncimea de ap £ medie adoptat £ (hWL,sel. ) 5,50
Diametrul necesar pentru fiecare bazin (D AT ) 25,80
Diametrul adoptat pentru fiecare bazin 26,00
Staìia de Pompare a N £molului Activat Recirculat (Sta ìia de Pompare NAR)
Gradul de recirculare a n £molului, valori de proiectare pentru pozi ìionarea
pompelor1,00
Debit maxim 389
Capacitatea total £ necesar£ pentru sta ìia de pompare NAR 389
Num£rul de pompe adoptat 2
Num£rul pompelor de rezerv £ adoptat 1
Capacitatea necesare pe pomp £ 195
Capacitatea adoptat £ pe pomp £ 150
Staìia de Pompare a N £molului în Exces (Sta ìia de Pompare NE)
Adoptarea factorului de producere a biomasei 805
DS-concentra ìia n£molului în exces 5,88
Volumul zilnic de n £mol în exces 137
Timpul selectat de func ìionare a pompelor pentru n £mol în exces 8
Num£rul selectat de unit £ìi 1
Num£rul selectat de unit £ìi de rezerv £ 1
Capacitatea necesar £ pe unitate 17
Capacitatea selectat £ pe unitate 20
Rezervor de n £mol în exces
Produc ìia de n£mol în exces 805
Concentra ìia medie de n £mol în rezervor 20,00
Cantitatea zilnic £ de n£mol în exces evacuat £ 40

Timpul necesar de reten ìie 15,00
Volumul necesar total 604
Num£rul selectat de unit £ìi 2
Volumul necesar pe unitate 302
Volumul necesar pe unitate 550
În£lìimea n£molului adoptat £ 5,50
Diametrul necesar pe fiecare bazin 11,28
Diametrul adoptat pe fiecare bazin 11,30
Mixere pentru rezervorul de n £mol în exces 1
Volumul adoptat pentru fiecare rezervor de n £mol 550
Energia specific £ 10
Energia electric £ specific£ necesar£ pentru fiecare rezervor 5,5
Num£rul de utilaje pentru fiecare rezervor 1
Capacitatea necesara pentru fiecare mixer 5,5
Uscarea mecanica a n £molului
DS-concentra ìia în substan ì£ uscat£ la intrare 20,00
DS-concentra ìia în subst. uscat £ la ieèire 250,00
Timpul necesar de reten ìie 805
Volumul zilnic de n £mol fermentat 40
Cantitatea zilnic £ de n£mol fermentat pe zi lucr £toare 1.127
Volumul zilnic £ de n£mol fermentat pe zi lucr £toare 56
Volumul de n £mol uscat pe zi lucr £toare 5
Volumul zilnic filtrat pe zi lucr £toare 52
Timp de func ìionare adoptat pentru uscarea mecanica a n £molului 20,00
Capacitatea necesar £ a usc£rii mecanice a n £molului 250,00
Capacitatea selectata pe unitate 805
Num£rul necesar de unit £ìi 40
Num£rul adoptat de unit £ìi 1.127
Num£rul adoptat de unit £ìi de rezerv £ *) 56
*) în caz de func ìionare proast £ unitatea r £mas£ trebuie sa func ìioneze la 12 ore/zilucr £toare