STUDII DE DEZVOLTARE INTERNAȚIONALA ȘI ETICA RELAȚIILOR [619218]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE FILOSOFIE

MASTERAT
STUDII DE DEZVOLTARE INTERNAȚIONALA ȘI ETICA RELAȚIILOR
INTERNAȚIONALE

IMPORT ANȚA CULTURII P OP ÎN
DEZVOLTAREA INTERNAȚIONALĂ
CAZAN COSTIN -CĂTĂLIN

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. RADU DUDĂU

2

3
SUMAR
CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 7
I.1. POPUL SI DEZVOLTAREA 7
I.2 DEZVOLTARE PRIN CULTU RĂ POP 13
I.3. RELEVANȚA UNEI DIMENS IUNI ESTETICE 15
I.4. CE ESTE PÂNĂ LA URMA CULTURA POP ? (O PRIMĂ CONCLUZIE ) 16
CAPITOLUL II – GLOBALIZAREA ȘI CULT URA POP 18
II.1 CE ESTE GLOBALIZA REA?! 18
II. 2. CELE PATRU FORME ALE CULTURII GLOBALE 22
II. 3. CE ESTE CULTURA POP ? (A DOUA CONCLUZIE ) 28
CAPITOLUL III – CURENTE CULTURALE CA RE AU SCHIMBAT LUMEA 29
III.1. ROCK&ROLLUL ȘI HEGEMONIA S OCIALĂ 30
III. 2. PUNK-ROCKUL ȘI REFUZUL UNE I ALTE GENERAȚII 34
III. 3. SECOLUL XXI – POPUL CA STIL D E VIAȚĂ 39
III. 4. CE ESTE CULTURA POP ? (A TREIA CONCLUZIE ) 43
CAPITOLUL IV – ROLUL EDUCAȚIONAL AL CULTURII POP 44
IV. 1. IMPORTANȚA CULTURII Î N DEZVOLTAREA INTERN AȚIONALĂ 44
IV. 2. CULTUR Ă POP ȘI EDUCAȚIE 45
IV. 3. CE ESTE CULTURA POP ? (A PATRA CONCLUZIE ) 47
CONCLUZII 48
NOTĂ FINALA 50
BIBLIOGRAFIE 51

4

5
Importanța culturii pop î n
dezvoltarea internaționala

În această lucrare voi încerca să surprind importantă culturii pop asupra
dezvoltării umanității . Atât arta cât și ideologiile pe care le -a generat au schimbat
modul de gândire al indivizilor și a generat schimbări majore la nivel atât politic și
social de -a lungul istoriei. Totuși, cea mai notabila evoluție pe care cultura de acest
gen – popular cul ture – s-a produs în epoca contemporană – în special în secolul XXI.
Lumea, așa cum o știm noi, este marcată de fenomenul globalizării, care a adus
elemente culturale din toate colțurile lumii. Aceste elemente culturale au fost
asimilate de fiecare popor î ntr-un fel specific, au fost modificate și transmise mai
departe și astfel, simplificat, a fost creată o cultură globală, care este cultura pop – o
cultură pe care marea majoritate a generației mileniale o cunoaște și la care se
raportează și aspiră în mod constat.
Este relevant că în secolele XX și XXI, prin dezvoltarea culturii ș i a liberei
exprimări, moralitatea indivizilor s -a modificat. Din acest punct de vedere putem
discuta deja de fonduri polimorfe ale eticii. Sau, putem face apel chiar la o formă a
eticii nietzscheene – o morală a supra -omului, deși e mult spus în acest context.
Totuși, chiar dacă noi ca indivizi utilizăm o formă de etică poliformă, e
interesant că în această epocă, indivizii au o mai mare conștiință a valorilor de
proveniență mul ticulturală. Acest lucru este datorat și culturii corporatiste, yuppie
culture1, după cum o numește Peter Berger. O cultură care a dorit de la bun început să
extragă ceea ce este mai avantajos din culturile umane și să le amestece într -un
conglomerat de ut ilități.
Făcând o paralelă cu etica lui Nietzsche, deși Nietszche însuși era un mare
adorator al artei, cultura născută din arta pură, despre care discuta și Kant în
Manifestul Iluminist , nu a putut naște cultura pop actuala deoarece în artă clasică

1 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

6
discu tăm și de o formă de rigurozitate. Numai cultura pop născută din anti -cultură , să
spunem așa, a putut deschide ușa către „arta liberă” și, totodată, spre o dezvoltare
necizelată, dar foarte eficientă. Acest aspect a transformat arta în unul dintre cei mai
mari producători de valoare financiară din istorie, însă a generat la nivelul societății o
cultură care transforma, adaptează, dar și transmite numeroase valori.
Discuția poate deveni mult mai controversată pentru că, odată cu perpetuarea
gândirii libere, valorile însele devin relative. Datorită acestui relativism cultural
indivizii își formează ideea de libertate și dezvolta înțelegerea ca valorile tradiționale
nu trebuie respectate cu sfințenie întrucât cultura capăta forme noi. Ajungem, astfel, la
o for mă de “ataraxie” artistică și socială. Artiștii, prin hegemonia lor socială transmit,
uneori involuntar, valori sau nonvalori, transmit stiluri de viață, dar cel mai important,
transmit și perpetuează libertatea2. Nu la asta se referea Nietzsche în Dincolo de Bine
și de Rău ? – Să privim dincolo de morală, cu nesiguranța, dar cu garanția
originalității? Pentru a aspira spre conceptul copilului despre care vorbea Nietszche,
nu trebuie să reformăm valorile, să le adaptăm nouă? Asemenea unui om de știință,
noi înșine, fiecare individ în parte, uneori trebuie să ne sacrificăm sinele actual, și să
plătim cu sânge și sudoare pentru ceea ce ne ajută să ne împlinim sinele viitor, sau
poate vorbește artistul din mine.

2 Cand ne referim la acest tip de libertate, nu pute m ingradi termenul in definitia filosofica a cuvantului,
ci mai degraba trebuie sa o privim cu o conotatie pozitiva a anarhiei.

7
CAPITOLUL I. Noț iuni introductive

În ce le ce urmează, vom discuta despre cum curentele muzicale au schimbat
modul de gândire și abordarea politică, despre cum Coca -Cola și McDonalds au
schimbat modul de abordare economică și nu în ultimul rând, despre cum întregul
context pop -cultural a modific at în întregime structura fundamentală a societății și
raporturile interumane – adăugand atât elemente benefice cât și elemente dăunatoare.
Ce este cert în legătură cu acest tip de cultură este faptul că are un impact
major asupra noastră, atât individual cât și colectiv, iar ceea ce încerc să demonstrez
este că a avut un impact determinat în dezvoltarea umană. De aceea propun o analiză
în detaliu atât a evoluției culturii pop, cât și a evoluției umane în tandem cu această
cultură. Astfel, să observăm mai în detaliu dacă într -adevăr a avut un rol în dezvoltare
și dacă încă și -l menține.
Raportându -ne la aceste aspecte, propun ca pentru început să înțelegem ce
înseamnă cultura pop, de ce este numită astfel și cum anume se dezvoltă.

I.1. Popul si dezvoltarea
Popul
Denumirea de pop vine de la termenul “popular”, care desemnează un element
apreciat de marea majoritate de oameni. În acest caz, atrag atenția asupra faptului că
stilul pop actual, conform definiției, reprezintă un alt stil artistic față de cel de a cum
10 ani, de exemplu. Popul este stilul artistic comun din cadrul unei perioade
determinate, iar atunci când în limbaj comun ne referim la pop ne referim la un stil
abordat de o mare majoritate a artiștilor renumiți. Ceea ce este de luat în considerare
este faptul că muzică pop are o definiție ambiguă.3 Denumirea muzicii pop provine,
de asemenea, din muzica populară ( popular music )4 a unei perioade, însă în limbaj
comun poate căpăta dublă conotație. Ne putem referi la pop ca fiind ceva popular,
cum am exp licat până acum, dar ne putem referi totodată la pop ca stil muzical de sine

3 MCADAMS, Claire. “Definition of American Pop Culture.” eHow. Demand Media, 1999 -2014.
Web. 30 Dec. 2014.
4 Atentie la confuz ia care ar putea aparea folosind termenul “muzică populară” care in limba română
trimte la muzica folclorică. In cazul de față termenul “muzică populară” a fost folosit in ințelesul stricto
sunsu .

8
stătător care, conform types -of-music.net, este un stil care abordează un format
standard al construcției melodiei și este o variantă mai soft a rock&roll -ului.
Când ne referim la cultura pop, ne referim în deosebi la cultura pop americană
sau la cea “vestică”, cultură pop care provine din cea mai dezvoltată parte a lumii.
Conform lui McAdams, cultura pop este un amestec de preferințe ale majorității.
Acest tip de cultură contras tează într -un fel cu formele de artă clasică care sunt
reprezentate de nișe sau elite care sunt instruite în critica și aprecierea acestor tipuri.5
Sunt numeroase elemente care sunt cuprinse în cultura pop:
„Exemple de elemente culturale pop includ filmul, programele de televiziune
și reclamele, jocurile video, meme -urile internetului numele de marcă (brand -uri) și
simbolurile, sportul, cuvintele sau expresiile de jargon, capriciile privind
îmbrăcămintea și chiar mâncarea. În plus, universalizarea internetu lui în secolul 21
crește drastic viteza de comunicare, ceea ce facilitează împărtășirea elementelor
culturale de la o persoană la alta prin intermediul dispozitivelor mobile și al rețelelor
sociale. Acest lucru poate face ca elementele de cultură pop să ex plodeze în
popularitate aproape instantaneu”.6
Elementele sunt izolate la bunuri de larg consum ca fiind aspecte ale culturii
pop, și observăm astfel că acestea se regăsesc în viața de zi cu zi ai oricărui cetățean al
unui stat civilizat. Ceea ce pare că n u se conștientizează suficient este influența pe
care aceste bunuri o au asupra statelor mai puțin dezvoltate.
În continuare, propun o privire de ansamblu a ceea ce cunoaștem deja în
legătură cu trend -urile și brand -urile supra -utilizate, cum ar fi street wear, footwear,
Coca -Cola, până la bunurile autohtone, trend -uri și brand -uri locale.
Brand -urile și trend -urile generate de acestea sunt aspecte care modelează
viața socială în mod activ în rândul populației, în special a acelei părți care are acces
la internet și consumă în mod regulat știri globale.
”(…)M ulte articole de cultură pop americană se bucură de o largă
popularitate în străinătate. Filmele americane reprezintă aproximativ 70% din

5 Bineinteles ca acest aspect nu exclude aparitia instructi ei in mediul pop.
6 MCADAMS, Claire. “Definition of American Pop Culture.” eHow. Demand Media, 1999 -2014.
Web. 30 Dec. 2014.Eng trad.

9
vânzările box -office europene. De asemenea, unele companii ame ricane, precum
McDonald's, au o prezență omniprezentă în străinătate. Ca atare, simbolul
McDonald's, arcurile de aur, este la fel de recunoscut în străinătate ca și în Statele
Unite. Unii sociologi cred că efectul exportului culturii pop americane în străi nătate
este inofensiv sau neutru. Alții, totuși, își exprimă îngrijorarea că dominația globală a
culturii pop americane se manifestă ca imperialism cultural și are potențialul de a
dilua culturile locale.”7
Acest aspect denotă că cei care au acces la aces t tip de informație Acest aspect
denotă că cei care au acces la acest tip de informație interacționează în mod activ cu o
cultură la care inevitabil aspiră, iar lipsa acestor bunuri care încadrează individul într –
un trend poate deveni crucială în integrare a socială. Însuși accesul la internet este un
bun fără de care mulți dintre noi, în special generațiile tinere, nu mai putem duce o
viață “normală”, activă din punct de vedere social, iar acest aspect este cauzat de un
trend global activ. Prin similitudin e cu un exemplu din istorie, ne putem imgina
situația unui cavaler membru a unui ordin, care nu s -ar putea identifica cu ordinul din
care face parte fără a purta blazonul aferent, doar că procesul este internațional astăzi.
Nu ne mai putem identifica ca fi ind membrii a unei societăți dezvoltate dacă nu avem
acces la internet, deși din punct de vedere legal și instituțional facem parte în mod clar
din acea societate.
Aceste aspecte arată destul de clar ca inainte de toate cultura pop este integrată
adânc în constructul gândirii noastre atat individual, cât și la nivelul maselor. Cultura
pop și trend -urile sau brand -urile aferente ei modelează structura de bază a societății,
iar odată cu apariția internetului și a posibilității accesului la informații cu o vi teză
aproape echivalentă cu apasarea unui buton, procesul de modelare s -a accentuat
pentru că tot mai multe elemente ale culturii pop pătrund în culturile locale și în
societăți inițial izolate.

7 MCADAMS, Claire. “Definition of American Pop Culture.” eHow. Demand Media, 1999 -2014.
Web. 30 Dec. 2014.Eng trad.

10
Dezvoltarea
În continuare, în analiza acestui fenomen al c ulturii pop, este foarte important
să clarificăm de ce am ales ca punct de plecare muzica și nu alte elemente ale acestei
culturi, cum ar fi industria cinematografică, cea a jocurilor electronice sau a benzilor
desenate. Motivul alegerii muzicii este acela că muzica nu numai că a avut efecte
constate începând cu începutul dezvoltării umane, dar a avut un impact economic și
social intens la nivel global, în special de la începutul anilor `50 când au început să se
dezvolte noi culturi (spre deosebire de veche a interpretare a muzicii care era
considerată un produs al culturii locale).
Având aceste aspecte în vedere, industria muzicală, este un bun punct din care
putem construi aceste argumente pentru că ceea ce ne interesează în analiză este cum
anume a ajutat cultura la dezvoltarea și evoluția societății umane. În momentul în care
discutăm de un anumit tip de dezvoltare, ne raportăm în mod direct atât la dezvoltarea
economică cât și la una de tip politic.
Înainte de toate, însă trebuie să clarificăm ce anume putem înțelege prin
conceptul de dezvoltare.
Dezvoltarea, ca oricare concept modern, are numeroase dimensiuni prin
prisma cărora acesta poate fi analizată.
Conceptul în sine, cel al dezvoltării, nu are o definiție riguroasă, certă, datorită
faptului că exp rimă un proces de comparație. Mai clar, dezvoltarea este un proces prin
care putem distinge raportul între două elemente aflate în stadii diferite de evoluție.
De exemplu, putem analiza care este diferența nivelului de trai între două state – dacă
unul din tre ele are nivelul de trai mai ridicat, putem considera că, din acest punct de
vedere, este mai dezvoltat. Totuși, dezvoltarea nu poate fi și nici nu trebuie să fie
100% obiectivă, atât din cauza faptului că dezvoltarea poate fi și la nivel personal, al
fiecărui individ în parte, cât și la nivelul comunităților al statelor. Dezvoltarea poate fi
atât de natură economică, politică, cât și socială sau culturală.
Prin dezvoltare putem sublinia condiția actuală a unui element analizat,
denotând o formă statică , dar și un proces de evoluție, denotând în acest caz o formă
dinamică.

11
Datorită acestor aspecte, dezvoltarea ca un concept de sine stătător nu poate fi
definit decât prin obiectivele sale.
Conform lui Todaro și a lui Smith, obiectivele dezvoltării sunt:
 „1. Creșterea nivelului de trai al populației, respectiv veniturile și consumul,
nivelurile de hrană, serviciile medicale, educația prin procese de creștere
relevante
 2. Crearea condițiilor care să conducă la creșterea stimei de sine a oamenilor
prin stabi lirea unor sisteme și instituții sociale, politice și economice care
promovează demnitatea și respectul uman
 3. Creșterea libertății oamenilor de a alege, prin lărgirea gamei de opțiuni, de
ex. diverse tipuri de bunuri și servicii.8"
Punctând cel de -al tre ilea obiectiv al dezvoltării, o definiție suplimentară poate
fii formulată pe baza distincției făcute de Martha Nassbaum. Indicele dezvoltării
prezentat de Nassbaum se bazează pe disponibilitatea oportunităților și dezvoltarea
capabilităților. Nassbaum împ arte principalele capabilități în:
”1. Viață. Să fii capabil să trăiești până la sfârșitul unei vieți umane normale de
lungime normală; fără să mori prematur, sau înainte ca viața ta să fie afectată astfel
încât să nu merite să fie trăită
2. Sănătatea corp ului. Să poți avea o stare bună de sănătate, inclusiv sănătatea în
ceea ce privește reproducerea; să fii hrănit în mod adecvat; să ai un adăpost adecvat.
3. Integritatea corpului. Să fii capabil să te miști liber de la un loc la altul; să fii
protejat împo triva agresiunii violente, inclusiv împotriva agresiunii sexuale și a
violenței domestice; să ai oportunități de satisfacție sexuală și de alegeri în materie
de reproducere.
4. Sentimente, imaginație și gândire. Să fii capabil să folosești simțurile, să -ți
imaginezi, să gândești și să raționezi – și să faci acest lucru într -un mod cu adevărat
uman – printr -o modalitate informată și cultivată de o educație adecvată, inclusiv,
dar fără a se limita acestea, prin alfabetizare și prin formare în ceea ce privește

8 TODARO, Michael P. Economic Development The Twelfth edition. New York University Stephen
C. Smith

12
matematica de bază și științele. Să fii capabil să folosești imaginația și gândirea în
legătură cu experimentarea și producerea de lucrări și evenimente la propria alegere,
de natură religioasă, literară, muzicală și așa mai departe. Să îți poți folosi mi ntea în
moduri protejate de garanția libertății de exprimare, atât în ceea ce privește discursul
politic și artistic, cât și a exercitării libertății religioase. Să fii în măsură să ai
experiențe plăcute și să eviți durerea ne -necesară.
5.Emoții. Să fii capabil să te atașezi de lucruri și oameni din jurul tâu; să iubești pe
cei care te iubesc și te îngrijesc, să te întristezi în cazul absența lor; în general: să
iubiești, să te întristezi, să experimentezi dorul, recunoștință și furia justificată.9”
Putem subsuma dezvoltarea la ideea de îmbunătățire a stării generale a
indivizilor luând în considerare oportunitățile și capabilitățile pe care indivizii le au la
dispoziție.
Conform celor trei obiective principale menționate ale dezvoltării și distincției
făcute de Nassbaum, înțelegem că acest concept nu poate fi limitat sub nicio formă
doar la dimensiunea economică, ci discutăm despre o varietate de elemente care
trebuie luate în considerare. Aici, ne putem referi la dimensiunile politice, sociale și
economic e. Toate aceste dimensiuni au în comun faptul că implică indivizi, ființe
umane, iar ceea ce definește și încadrează oamenii într -o societate funcțională din
toate punctele de vedere menționate este cultura . Atunci, este nevoie să ne referim la
dezvoltare și prin prisma dimensiunii culturale.
De aceea, propun să ducem discuția mai departe și să structurăm succint cum
anume cultura pop poate dezvolta cele trei planuri – social, economic și politic.
Exemplele mele se vor referi în deosebi la industria muzica lă pentru că, pe lângă
faptul că este o preferință subiectivă consider că are și cel mai amplu impact pe toate
planurile menționate.

9 NASSABAUM, .M.Creating Capabilities. The Belknap Press of Harvart University. Cambridge,
Massachussets and London, England. 2011, p.33

13
I.2 Dezvoltare prin cultură pop

a. Dezvoltarea socială
"Un pictor, un scriitor sau un muzician propune noi modalități de a percepe,
de a vedea, de a auzi, de a simți, etc. Putem merge mai departe cu ipoteza că o mare
opera de artă este una care în același timp în care acționează în cadrul unei
ideologii, se separă de ea constituind o critică funcțională a ideologiei respect ive,
făcând aluzie la maniere de percepție, senzație sau auz, etc., care, eliberându -se de
miturile latente ale ideologiei existente, ajunge să o depășească. . . . Arta acționează
în orice formă asupra relației imediate cu lumea, producând o nouă relație c u lumea,
mai degrabă decât producerea de cunoștințe, așa cum face știința. Prin urmare, are o
funcție distinctă; deși formal, schema rupturii cu ideologia și independența relativă a
operei care rezultă este aceeași în cazul relației ideologie -știință ca și în cazul
relației ideologie -artă … " 10
De exemplu, contribuțiile industriei muzicii la dezvoltarea socială se relevă
prin faptul că însăși cultura pop, și nu numai aceasta, reprezintă ceea ce este aproape
universal acceptat sau plăcut de către o generaț ie, un punct comun care reflectă
ideologia unei ere. Cum am menționat și în subpunctele precedente, cultura -pop nu
este unilaterală și nu influnețează în mod direct gândirea unei generații. Gândirea și
circumstanțele perioade denotă implicit curentele cult urii pop. Consider analiza
acestui tip de cultură de o importanță crucială în înțelegerea mișcărilor sociale. Astfel,
fac apel la viziunea filosofică și la abilitatea de a interpreta curentele culturale pentru
a înțelege dezvoltarea și a înțelege ce anume provoacă schimbări în rândul noilor
generații.
b. Dezvoltarea economică
În cazul dezvoltării economice, analiză este ceva mai simplă, menționând
faptul că dezvoltarea economică nu este generată direct de către industria muzicală
sau industria pop, ci trebu ie tratată mai degrabă ca o adiție argumentativă.

10 ALTHUSSER, Louis. Polemica sobra Marxism y Humanismo, Siglo XXI. 1968, p. 194

14
Este evident că întreaga industrie muzicală este în continuă ascensiune
datorită faptului că majoritatea oamenilor asculta muzica și participă la diverse
evenimente aferente, cum ar fi concertele.
Impactul economic al industriei muzicale poate fi de proporții in plan local.
Putem lua ca exemplu Marea Britanie care este reprezentată de 50% din artiștii de top
la nivel global. Conform ukmusic.org, Marea Britanie a beneficiat de pe urma
industriei muzicale bri tanice de 4.1£ miliarde, iar exportul de venit a fost de 2.2£
miliarde. În ultimii zece ani, contribuția industriei muzicale la PIB -ul Marii Britanii a
crescut cu peste 17%, aceasta nefiind afectată de Brexit în niciun fel până acum.
Industria muzicală a s usținut 119.020 de joburi full -time în 2015. 11
În afară de aceste aspecte, dezvoltarea economică poate să vină și dinspre zona
socială întrucât influența pe care producția artei o are într -un oraș poate atrage turiști
sau încuraja populația într -o direcție a dezvoltării, fără să mai menționăm efectul
benefic evident pe care îl are consumul de artă asupra populației și rolul ei recreator.
De exemplu Transilvania Internat ional Film Festival, ediția din 2015 a produs
7.5 miliarde de lei conform unui studiu al Facultății de Business din cadrul
Universității „Babeș -Bolyai”.12 Conform acestui exemplu, dezvoltarea economică
generată de cultură pop are un impact mai degrabă local, însă efectul poate să fie mult
mai extins, prin prisma faptului că un astfel de evenime nt poate atrage atât turiști cât
și investitori internaționali.
c. Dezvoltarea Politică
În cadrul dezvoltării discuția se poate extinde pe mai multe perioade de timp
menționând în special era punk -rock și a mișcărilor puternic antipolitice. Regasim
astfel de exemple și in zilele noastre, trupe sau artiști individuali care promoveaza
diverse schimbari politice.
Putem lua ca exemplu formația Green Day, un grup muzical care a susținut -o
pe Hilary Clinton în campania să atât direct cât și pe rețele din social -media. Formația
are o anume istorie în mesaje politice puternice. La începutul anului 2017 a început o

11 Vezi http://www.ukmusic.org/research/measuring -music -2016/
12 Vezi “Impactul TIFF în economia Clujului: 7,5 milioane de euro”. Publicat pe 14.03.2016 de Tiff.ro.
Web. URL – http://tiff.ro/stiri/i mpactul -tiff-economia -clujului -75-milioane -de-euro

15
campanie anti -Donald Trump prin susținerea unui concert chiar în ziua instituirii în
funcție a președintelui Statelor Unite ale Americii, un album intitul at “Revolution
Radio” și continuând cu mesaje transmise prin intermediul social -media. Acțiunea a
culminatcu îndemnuri anti -Trump la American Music Awards in același an.13
Putem observa că, în felul acesta, cultura -pop își propune să promoveze
dezvoltarea. Implicațiile acestei culturi în campanii electorale sunt o formă amplă de
exprimare și influență pe care o exercită asupra societății. Situații ca aceasta mediază
conflictele politice și formează opinia publică într -o anumită directie. Bineînțeles,
acest a spect se poate interpreta și sub formă de propagandă, și probabil în unele cazuri
este, însă ceea ce vreau să susțin este faptul că implicarea unor formații sau artiști
membrii ai culturii pop în viața politică apropie societatea de guvernare și denotă
influența artei asupra tuturor planurilor umane. Despre aspectele legate de influențele
sociale și politice vom discuta în capitolul al III -lea, in care vom dezbate pe larg
conceptul de hegemonie sociala si efectele de emancipare ale culturii pop.
În concluzi e, cultura pop a avut un rol deosebit de important în special în
dezvoltarea socială, însă mediul social afectează în mod evident și celelalte două
planuri – economic și politic, după cum am putut observa în analiza noastră. Aspectul
cel mai important car e trebuie reținut este că arta de orice natură, în special cea
populară, are un rol activ în modelarea societății, iar arta poate deveni un subiect de
studiu prin care am putea înțelege mentalitatea și comportamentele generațiilor
precedente.

I.3. Releva nța unei dimensiuni estetice

O caracteristică deosebit de relevantă a artei și, implicit, și a părții artistice în
care este implicată cultura pop este caracterul de mit pe care încărcătura estetică a
unei manifestații artistice o poate purta. O dimensiun e estetică care poate influența la
nivel psihologic un individ – poate transmite speranță, stări violente, sau, în egală
măsură, tristețe, liniște, pace etc.

13 Vezi http://www.bbc.co.uk/newsbeat/article/38048134/green -day-lead-anti-trump -comments -at-
american -music -awards

16
În legătură cu acest aspect, Herbert Marcuse discută despre o Dimensiune
Estetică pe care arta o promovează. Această dimensiune se referă faptul că oamenii
tind să evadeze într -o buclă de fantezii – a vieții altcuiva, a unei întâmplări
aventuroase sau într -o situație mai fericită decât cea actuală. Această escapadă a
minții prin arta se relevă prin Di mensiunea Estetică. Cu cât această dimensiune este
mai amplă și mai bine structurată, astfel încât să reflecte foarte bine realitatea sau
dimpotrivă sau nu o mai reflecte deloc, descriind o lume complet nouă, cu atât puterea
de atracție este mai mare și to t mai mulți oameni doresc să o descopere. Pe baza
argumentării lui Marcuse introducem noțiunea de subiectivitate pe care trebuie să o
luăm în considerare în momentul în care discutăm despre un element estetic. De
asemenea, trebuie să punctez aspectul prin care atât subiectivitatea mea cât și
subiectivitatea altor analiști ar putea influența unele rezultate.
În plus, vreau să subliniez că întocmai această dimensiune estetică a artei este
însăși cea care dă sens analizei, iar prin prisma acestui paradox pute m înțelege că
această cultură populară are sens numai datorită factorului subiectiv care îi dă
savoare. Totodată, din același motiv, are acest efect dezvoltator atât de puternic – arta
reușește să surprindă un mesaj universal pe care fiecare individ îl pro cesează diferit,
dar îl asimileaza similar cu ceilalți în cultura proprie.
"Subiectivitatea indivizilor, propria conștiință și inconștientul tind să fie
dizolvate în conștiința de clasă. Astfel, o condiție prealabilă importantă a revoluției
este minimizată , și anume faptul că nevoia de schimbare radicală trebuie să se
înrădăcineze în subiectivitatea indivizilor înșiși, în inteligența lor și în pasiunile,
impulsurile și obiectivele lor ."14

I.4. Ce este până la urma cultura pop? (O primă concluzie)

Întreb area “Ce este cultura pop?” este o întrebare care surprinde cumva întreg
contextul lucrării. Nu numai că prin înțelegerea acestei culturi putem obține
dezvoltare după cum am discutat până acum, dar putem înțelege și procesele moderne
de dezvoltare. Deși la prima vedere pare o presupunere oarecum hazardată, pentru a

14 MARCUSE, Herbert. The Aesthetic Dimension: Toward a Critique of Marxist Aesthetics, Bos ton:
Beacon Press. 1978. P. 3 -4

17
înțelege mentalitatea multiculturală, globalista a indivizilor care urmează sau care
tocmai au intrat pe piața muncii, trebuie să înțelegem implicațiile culturii pop în viața
de zi cu zi. Deși su biectul urmează să fie abordat mult mai larg în capitolul următor
prin analiza culturii globaliste, în linii mari cultura pop devine o limbă universală pe
care un număr covârșitor de oameni o utilizează, indiferent de rasă, clasa socială,
proveniență etnic ă etc.. Nu cred că este suficient înțeles cât de mult a schimbat modul
de gândire mișcarea punk din anii `70 sau cât de influent este cuvântul unui artist pe o
scenă politică; sau cât de relevante sunt adunările oamenilor la evenimente artistice
pentru înț elegerea comportamentului uman, iar aceasta sunt doar câteva exemple care
favorizează dezvoltarea cunoașterii și implicit dezvoltarea pe toate planurile discutate.

18
CAPITOLUL II – Globalizarea și Cultura pop

În acest capitol discutăm despre imp ortanța globalizării în formarea și
întreținerea culturii pop și, bineînțeles, a dezvoltării generate de aceasta. Consider că
globalizarea are ca instrument principal însăși cultura pop, de aceea este deosebit de
relevant să analizăm fenomenul globalizării prin intermediul acestei culturi.
Prin intermediul culturii pop – o cultură care conform definiției sale este
general acceptată și apreciată – pot fi transmise atât valori cât și non -valori, la nivel
global. De asemenea, putem aduce în discuție în acest c apitol și forma de
multiculturalism prin intermediul aceluiași instrument – cultura pop.
Ceea ce mi se pare de o relevanță deosebită în această discuție este faptul că
forma pop a culturii are ca instrument principal de extindere același element ca și
Glob alizarea – internetul și mijloacele foarte rapide de comunicare. Din acest motiv,
consider că Globalizarea în sine merită un capitol întreg în care să discutăm în detaliu
interacțiunea acesteia cu cultura pop.

II.1 Ce este Globalizarea?!

“Globalizarea e ste un proces de interacțiune și integrare care se manifestă la
nivelul indivizilor, popoarelor, companiilor și guvernelor. Acest proces are la baza
schimbul internațional și investițiile la nivel internațional și este ajutat de informație
și tehnologie. G lobalizarea are efecte asupra mediului, culturii, sistemelor politice,
asupra dezvoltării economice și asupra prosperității și nu în ultimul rând asupra
bunăstării în societățile de pe întreaga planetă.”15
Este destul de complicat să izolăm o definiție part iculară a Globalizării și ale
efectelor ei, din acest motiv am să fac apel la textul “ National Culture, the
Globalization of Communications and the Bounded Political Community” lui David
Held întrucât consider că acesta surprinde exact aspecte care ne inte resează pentru

15 Globalozation101.org

19
abordarea acestui subiect – aspectul legat de transmisibilitatea informației și modul în
care aceasta are abilitatea de a altera cultură.
Held spune că în Antichitate, pe vremea imperiilor premoderne – făcând
referire în special la Imperiul Roman – datorită absenței unor trupe armate active și a
unui control politic direct, marea majoritate a așezărilor se mențineau prin mozaicuri
culturale ale culturilor prospere și prin obiceiuri locale, acestea generând o cultură a
claselor. Acesta era s ingurul schimb cultural activ. Acest aspect s -a păstrat până la
apariția statelor -națiune care au preluat controlul educației, al reglementărilor
lingvistice, al serviciilor poștale etc.
Însă, de la începutul secolului XVIII, odată cu extinderea imperiilo r europene,
s-au dezvoltat mijloace mai eficiente de comunicare (telegraful fiind cel mai notabil
dintre acestea). Astfel primele semne ale globalizării au început să se cristalizeze.16
În această perioadă, cele mai influente idei de provenință vestică au fost cele
ale liberalismului, științei și ale socialismului – mult mai de impact, spune Held, în
comparație cu Nike, Coca -Cola, McDonalds sau prezentatorul unui grup de muzică
pop. Cu toate acestea, după cel de -al doilea război mondial, odată cu dezvoltare a
considerabilă a mijloacelor de comunicare în timp real (telefonul, radioul și ulterior
televiziunea și internetul), anumite aspecte culturale au început să pătrundă în culturi
externe în special prin intermediul culturii pop. Astfel s -au transmis numeroa se
informații la nivel global. Evident că odată cu numeroasele tipuri de informații care au
provenit din acest schimb, anumite aspecte populare ale culturilor de pe Terra au
început să se amestece și să fie asimilate în părți ale plantei care nu puteau
interacționa cu anumite aspecte culturale străine prin alte mijloace.17
Ceea ce vreau să subliniez aici este faptul că în primul rând mijloacele rapide
de comunicare au permis formarea culturii pop.
Un exemplu dat de Held este al serialului Baywatch care a fos t vizionat de
aproximativ doua miliarde de oameni de glob, deci prin intermediul acestui serial –

16 HELD, David. National Culture, the Globalization of Communications and the Bounded Political
Community. A journal of modern society & culture 2002, vol I, ed. III. Logos. 2002.
17 HELD, David. Nationa l Culture, the Globalization of Communications and the Bounded Political
Community. A journal of modern society & culture 2002, vol I, ed. III. Logos. 2002

20
două miliarde de persoane au interacționat activ cu aspecte pregnante ale culturii
americane.
Bariera lingvistică nu este un impediment în acest schimb de inf ormații, limba
engleză furnizând infrastructura necesară acestui tip de schimb – suficient, astfel încât
cel puțin produsul acestui tip de cultură să ajungă la îndemâna tuturor participanților
la societate.18
Spre deosebire de era incipientă în care statul era principala sursă culturală –
astăzi organizațiile internaționale – corporațiile – sunt producătorii principali de
produse culturale globale.
În concluzie, Globalizarea este un schimb de informații și o triere culturală de
pe urma căreia informațiile, împreună cu încărcătura culturală a acestora, ajung să fie
asimilate la nivel global. Începem, deci, să discutăm despre o cultură globală – un set
de valori, obiceiuri, informații care este general acceptat de marea majoritate a
oamenilor de pe glob. Cu al te cuvinte, perpetuarea culturii pop este un efect al
globalizării, dar și viceversa.
Deși criticii globalizării văd de multe ori invazia culturii pop – în special în
statele subdezvoltate – mai degrabă ca pe o americanizare, și nu o globalizare,
consider că rolul de așa -zisa uniformizare a valorilor pe care cultura pop îl deține este
un rol eronat înțeles.
Când discutăm despre globalizare trebuie luat în considerare faptul că acest
fenomen este unul, de principiu, economic. Totuși, prin dezvoltare economic ă putem
să observăm că apare inevitabil și o dezvoltare culturală, din care a emanat și cultura
pop, deci nu putem elimina sub nicio formă așa -zisa ”americanizare” din discuție dacă
scopul nostru este dezvoltarea economică a unei regiuni, întrucât interacț iunea unui
structuri statale dezvoltate cu un stat subdezvoltat atrage după sine dezvoltare în
cadrul celui din urmă menționat. Jan Narveson, în lucrarea „Welfare and Wealth,
Poverty and Justice in Today's World ”, discută despre exploatarea țărilor sărace de
către cele bogate. El argumentează că exploatarea pe care acestea din urmă o exercită
asupra țărilor sărace este necesară și nu este neapărat dăunătoare. În principiu, eroarea

18 HELD, David. National Culture, the Globalization of Communications and the Bounded Political
Commu nity. A journal of modern society & culture 2002, vol I, ed. III. Logos. 2002.

21
că țările dezvoltate invadează și exploatează fără milă țările subdezvoltate provine din
viziunea pe care o expune Narveson prin exemplul europenilor care au întâlnit pentru
prima oară aborigenii din Australia. Aceștia se aflau la cel mai mic nivel de
dezvoltare pe care îl întâlniseră până atunci. În momentul în care următorul val de
coloniști a ajuns în Australia, observând nivelul de trai al aborigenilor, au presupus că
primul val de coloniști i -a adus în această stare, deși aborigeni nu avuseseră niciodată
propriu -zis alt tip de trăi. 19
Situația actuală se relevă prin faptul că ț ările bogate interacționează cu țările
sărace, iar acestea încep să prospere datorită acestui tip de cooperare. Narveson
utilizează un exemplu personal: este cel al unei poze pe care o văzuse în Național
Geographic cu câțiva ani în urmă în care populația b ăștinașă din noua Guinee purta
walkmen -uri agățate de o pereche de blugi; acum probabil în loc de walkmen -uri ar
avea telefoane mobile. Acest tip de bogăție, spune Narveson, se datorează valului
intens de turiști din acea zonă. Totuși, apare întrebarea de ce anumite state încă sunt
atât de slab dezvoltate încât să nu aibă parte nici măcar de atât de puțin. Răspunsul lui
Narveson este acela că guvernele pur și simplu nu acceptă astfel de interacțiune
străină sau, uneori, anumite state nu permit interacțiunea cu aceste state sărace.
Extrăgând teza, Narveson expune faptul că exploatarea necontrolată a resurselor din
țările sărace către țările bogate este eronată, iar majoritatea viziunilor de acest gen
sunt în general axate pe modul în care sunt obținute resurs ele. Narveson susține că
statele dezvoltate furnizează numeroase locuri de muncă pentru localnicii din țările
subdezvoltate pentru a extrage propriile lor resurse, iar acest aspect nu poate fi numit
furt, ci dimpotrivă, acest lucru reprezintă o formă de aj utor.20
Astfel, putem observa că interacțiunea statelor dezvoltate cu cele
subdezvoltate poate fi benefică pentru ambele părți.

19 NARVESON, J. Welfare and Wealth, Poverty and Justice in Today's World.The Journal of
Ethics.2004
20 NARVESON, J. Welfare and Wealth, Poverty and Justice in Today's World.The Jo urnal of
Ethics.2004

22
II. 2. Cele patru forme ale culturii globale

Revenind la discuția noastră despre cultura pop, pentru a explica mai bine
fenome nul perpetuării culturii pop prin globalizare, fac apel la textul lui Peter Berger
“Four faces of global culture”.
Berger face o distincție crucială în analiza culturii pop și împarte cultura
globală în patru tipuri de viziuni culturale.
1. Cultura yuppie (co rporatistă)
2. Cultura Faculty Club
3. Cultura McDonald`s sau Cultura Pop propriu -zisă
4. și Cultura Protestantismului Evanghelic
Propun să ne oprim pe rând în dreptul fiecăreia și să facem o scurtă analiză
căci în sine întreaga cultura globală poate fi subsumată dezvoltării culturii pop.
Fiecare punct al analizei lui Berger exprima atât avantajele cât și dezavantajele
fiecărui tip de cultură activă în societățile contemporane și, astfel, putem identifica
modalitățile prin care acest tip de cultură încurajează sau nu dezvoltarea propriu -zisă,
atât economică, cât și socială.
1. Cultura Yuppie
Berger dă exemplu de mai multe lucrări care surprind optimist efectele
benefice ale globalizării și împinge discuția către dialogul între culturi. Acesta este un
aspect deosebit de important al epocii contemporane, însă dezavantajul acestui tip de
dialog este că devine izolat și dă naștere unei culturi pentru elite care are acces la
modurile de comunicare moderne (de exemplu dispozitive smart, conexiune la
internet).
Berger face ape l la faptul că această cultură globală, formată dintr -o elită,
furnizează de asemenea, niște beneficii. Elita se dezvoltă la nivelul înalt al societății.
Din această cultura yuppie se nasc propriu -zis trendurile – oameni care trăiesc
la niveluri sociale în alte, în special în zona de business, care dezvoltă pasiuni și
interese comune indiferent de zona de proveniență sau de etnie. Berger menționează

23
un exemplu personal în care un prieten de al său a luat prânzul cu un reprezentant al
Congresului Național Afr ican la ONU și a fost surprins de faptul că în majoritatea
timpului au discutat despre prețul apartamentelor în Manhattan.21 Acest aspect denotă
cultura universal yuppie – un cetățean american care discută aspecte de pe teritoriul
Statelor Unite cu un cetăț ean african.
Această cultură, în momentul în care se extinde asupra gusturilor și a
intereselor, acoperă automat și valorile asumate ale unui individ. Și atunci, dacă
discutăm de valori similare – discutăm implicit și de un mod mai ușor de comunicare
– deci de o modalitate mai ușoară de ajunge la un consens.
Încă un aspect de menționat este faptul că, dacă aceste valori comune se
dezvoltă la nivelul acestei elite, este destul de ușor să se extindă la nivel politic – iar
din politic se transmit implicit la n ivel social, deci, în timp, mare parte din societate
poate prelua valorile comune.
Reversul medaliei, spune Berger, este că această cultură yuppie nu rămâne la
nivel profesional – formal, ci are tendința de a se infiltra în viețile cotidiene ale
indivizilo r, alterând astfel unicitatea unei culturi. Exemplul dat de Berger este o
experiență de a sa din Hong Kong, unde, în fața unui templu a observat un individ
care aprindea tămâie în fața unei statui a lui Buddha îmbrăcat la costum, în timp ce
era cu telefonu l la ureche. 22 Ceea ce putem înțelege din acest exemplu este riscul de
amestec al culturilor. Individul din templu nu mai era atent la ritualul propriu -zis
întrucât era prins de evenimentele din viața lui de o altă natură culturală, dar continua
să respect e tradiția de a aprinde tămâie, fără însă să -i acorde atenția cuvenită. In cazul
dat, nu e vorba de preluarea si asimiliarea unor valori, ci mai degraba despre o formă
de ignoranță pe care indivizii riscă sa o adreseze valorilor tradiționale.

2. Cultura Fac ulty Club
Acest tip de cultură se referă la mișcările culturale de tip ideologic și la
transmisibilitatea lor. De exemplu, feminismul american sau protecția mediului,
aspecte care se transpun din zona socială în cea economică, pentru că ele afectează

21 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.
22 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

24
modul de lucru al unor companii – deci se inflitrează în zona de business dintr -o altă
direcție. Astfel, observăm cum aceste tipuri de culturi încep să se întrepătrundă
provenind din sfere din ce în ce mai diferite. Berger invoca viziunea lui James Hunter
care susține că dacă ne uităm la așa -zisele războaie culturale din America, după un
anumit timp le putem observa peste tot pe glob. Acest lucru se datorează acestui
faculty club culture care transmite prin educație atât avantajele unor ideologii, cât și
problem ele generate de aceasta.
Astfel de întrepătrunderi ale tipurilor de culturi globalizatoare, se le spunem –
și anume yuppie culture și faculty club culture – generează, la rândul lor, alte
probleme:
"Există tensiuni evidente între primul și al doilea proces de globalizare
culturală. Evident, mișcarea împotriva fumatului se ciocnește cu interesele industriei
tutunului. În general, atât feminismul, cât și ecologia, se ciocnesc cu noțiunile de
eficiență economică ale elitei economice internaționale. În acest mo ment, cel mai
vizibil conflict constă în "ecumenismul drepturilor omului", realizat de o multitudine
de organizații neguvernamentale, și în convingerea "culturii Davos" și anume că
toate lucrurile bune, inclusiv drepturile omului, vor rezulta în cele din u rmă din
statornicirea economiilor de piață de succes la nivel global”23

3. Cultura McDonald`s (sau McWorld?)
Un al treilea tip de cultură de acest gen este McWorld (sau Mc Donald?)
culture sau cultura pop – propriu -zisă.
În acest caz discuția se simplifică pe ntru că presupun că suntem cu toții
conștienți de faptul că tipul vestic de cultură – cu precădere cea americană – este
dominantă și deja discutăm de o cultură hegemonică – un imperialism cultural îl
numește Berger. Toți ascultăm muzică americană, ne uităm la seriale și filme
americane, indiferent de vârstă, sex etc. Consumăm masiv cultura Americană. Berger
dă exemplul muzicii rock care s -a născut în America și Anglia, dar reprezintă un
amalgam de elemente culturale și caracteristici ale culturii pop – de la libertatea de

23 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

25
exprimare și spontaneitate până la asumarea sexualității, dar și o pretinsă monotonie a
tradiției.24
Impactul acestei culturi este evident pentru că putem observa că mexicanii
consuma hamburguesas , dar și americanii consuma tacos . Însă mexic anii asimilează
atât gusturile culinare ale americanilor, cât și cele non -culinare, în timp ce în America
observăm că ceea ce se asimilează de la mexicani prin tacos este pură alegere
culinară25, insa vom relua discutia in capitolul al treilea in legatura c u modul in care
culturile pot domina.
Din punctul de vedere al populației indigene, tradiționaliste, acestea constant
se vor opune unor astfel de situații – în toate planurile menționate până acum. De
asemenea, acest aspect poate duce către conflicte într e generații și o incapacitate de
înțelegere.

4. Cultura Protestantismului Evanghelic
Ultima viziune a globalizării prezentată de Berger este Protestantismul
Evanghelic – în special versiunea sa penticostală. Aceasta reprezintă cea mai mare
răspândire religi oasă a tuturor timpurilor, iar efectele sale globalizatoare se observă
cel mai bine în momentul în care o comparăm cu alte religii dinamice ale epocii
contemporane – de exemplu islamismul. Deși, spune Berger, sunt în continuare
numeroase comunități islamic e izolate în afara statelor islamice – Protestantismul
evanghelic s -a răspândit deosebit de mult în culturi inițial complet străine – cele mai
notabile astfel de convertiri au fost în America Latină și în Asia de est, cu excepția
Japoniei. Ceea ce este int eresant de menționat este faptul că în Europa estică
răspândirea este destul de precară, chiar dacă marea majoritate a statelor din această
zonă sunt deja “metropolizate”.26
Acest tip de cultură are o încărcătură puternică pentru că aduce cu ea etică
protes tantă, care este absolut necesară în dezvoltarea capitalismului. Modifică
rapoartele între bărbați și femei și modul general de comportament al unor întregi

24 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.
25 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.
26 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

26
societăți. Mai mult – datorită acestui proces se dezvoltă astăzi o nouă cultură globală
care genere ază probleme de natură personală neintenționată la nivelul indivizilor –
aspect care, bineînțeles, are să se extindă atât la nivel politic, cât și la nivel economic.
”Trebuie să observăm aici că pot exista și alte mișcări populare
globalizatoare, dar evang helismu l este în mod evident cel mai di namic” 27 – și cel
care genereză cele mai multe efecte neprevazute.
Deși Berger face o distincție între cultura pop și celelate trei tipuri de viziuni
culturale, consider că toate cele patru cuprind cultura pop specif ică secolului XXI.
Afirm acest lucru pentru că, așa cum am menționat la începutul lucrării, discutăm de o
triere a informației, iar informația populară este preluată de un număr foarte larg de
oameni prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Pe d easupra, este foarte
complicat să distingem dintre o valoare preluată pe baza propriei judecați a
individului și o valoare preluată pe baza unui trend. Din acest motiv, consider că ar
trebui să vedem toate cele trei viziuni culturale ca fiind părți ale cul turii pop moderne,
inclusiv viziunea religioasă, iar aceasta cu siguranță sunt părți ale fenomenului de
globalizare.
În concluzie, dacă globalizarea are efecte benefice asupra dezvoltării atunci cu
siguranță și cultura pop întreține aceste efecte. Accesul la tehnologie favorizează
interacțiunea cu cultura pop, iar cultura pop, după cum am observat, este unul dintre
elementele catalizatoare ale globalizării.
Lăsând la o parte efectele dezvoltatoare din punct de vedere strict economic
ale globalizării, asemen ea participării unor state subdezvoltate la piața liberă și
accesul propriu -zis la informații din oricare parte a planetei, cultura pop transmite un
ethos prin care accesul la informații și atribuirea acestora la stilul de viață individual
devin mai ușoare . Cultura pop se transformă astfel într -un traducător între culturi, o
mediană prin care numeroase culturi ale Globului pot comunica. Bineînțeles, acest
aspect aduce și numeroase dificultăți, asemenea celor discutate la începutul
capitolului.
Globalizarea aduce multe beneficii dar și prejudicii culturii în țările în curs de
dezvoltare. Multe culturi ale țărilor în curs de dezvoltare au fost schimbate prin

27 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

27
intermediul globalizării și au devenit imitate în alte culturi precum America și țările
europene. Înain te de globalizare nu ar fi fost posibil să se știe despre alte țări și
culturile lor. Datorită instrumentelor importante ale globalizării, cum ar fi
televiziunea, radioul, satelitul și internetul, este posibil să știți astăzi ce se întâmplă în
orice țară, cum ar fi America, Japonia și Australia. Mai mult, oamenii din întreaga
lume se pot cunoaște mai bine prin globalizare. De exemplu, este ușor să vezi din ce
ce mai multe vedete de la Hollywood care arată culturi diferite de America. În plus,
astăzi putem o bserva în mod clar un efect puternic cauzat de globalizare tinerilor din
diferite țări sărace, este foarte frecvent să vedem adolescenți purtând tricouri Nike și
încălțăminte Adidas, cântând muzică Hip -Hop, folosind Apple iPad și iPhone și
mâncând la MacDo nald, KFC și Domino's Pizza. Este ca și cum pe aceștia îi puteți
distinge numai după limba lor. Pe de altă parte, multe țări în curs de dezvoltare sunt
preocupate de creșterea globalizării, deoarece ar putea duce la distrugerea culturii,
tradiției, identit ății, obiceiurilor și limbii lor. Multe țări arabe, cum ar fi Irak, Siria,
Liban și Iordania, deoarece țările în curs de dezvoltare le -au afectat negativ în unele
domenii, culturile lor (conform Studiilor de țară www.iiste.org) și obiceiurile
tradiționale s-au schimbat. Ei au început să se îmbrace și se comportă ca cei din
națiunile dezvoltate, doar câțiva oameni poartă îmbrăcămintea lor tradițională. Mai
mult, globalizarea duce la dispariția multor cuvinte și expresii din limba locală,
deoarece mulți oamen i folosesc cuvinte englezești și franceze. În plus, au avut loc
schimbări majore în viața de familie, tinerii încearcă să -și părăsească familiile și să
trăiască singuri atunci când au vârsta de 18 ani, iar familia extinsă tinde să devină
mai mică decât îna inte (Kurdishglobe, 2010)28 ".
Totuși, toate aceste aspecte menționate ne indică faptul că prin intermediul
acestui ethos transmis prin culta pop putem comunica mai ușor, ceea ce înseamnă că
putem ajunge mai usor la consens , aspect care furnizează, la rând ul lui, condițiile
propice dezvoltării și cooperării. De asemenea efectele manipulării unui astfel de
culturi pot fi de proporții, Berger discuta de asemenea despre o formă de imperialism
cultural, însă acest aspect îl vom dezbate în capitolul următor.

28 HAMDI, Fairooz. The Impact of Globalization in the Developing Countries. Publicat pe 11.06.2015
pe Linkedin. Web. URL – https://www.linkedin.com/pulse/impact -globalizatio n-developing -countries –
fairooz -hamdi

28
II. 3. Ce este cultura pop? (a doua concluzie)

Cultura pop este un produs general apreciat al multiculturalismului și al
globalizării, care nu este util numai datorită motoarelo r de marketizare din spatele ei.
Este un sistem funcțional atât de culturalizar e cât și util în dezvoltare, este o formă de
limbaj general utilizat, care simplifica interacțiunea socială și ajuta la dezvoltarea
acestui tip de intera cțiune atât înăuntrul unei culturi cât și în interacțiunea între două
culturi distincție. Este un bagaj de informații general apreciat și utilizat.

29
CAP ITOLUL III – Curente culturale care au schimbat lumea

”Există multe aspecte care nu sunt încă pe deplin înțelese. Există o agendă de
cercetare foarte largă aici.
Dar putem îndrăzni să tragem o concluzie: dacă ținem cont de chemarea lui
Huntington la dialog între culturi, trebuie să acordăm cât mai multă atenție modului
în care diferitele procese ale globalizării culturale relaționează între ele în ceea ce
privește relațiile lor cu numeroasele culturi indigene. Atunci nu va mai fi vorba doar
despre un dialog între "Vest și restul", ci despre un demers mult mai complicat.29”
În acest capitol vom discuta despre influențele, îndeosebi sociale, ale culturii
pop. Aceste efecte atât dezvoltatoare cât și dăunătoare sunt cele mai puternice unelte
de care dispune cultura pop. Cu toată că rolul ei principal este pur recreativ, acest tip
de cultură a devenit în secolele XX -XXI un instrument deosebit de puternic în
modelarea gândirii și interacțiunii umane. Comportamentele și valorile transmise de
cultură pop sunt subiecte deosebit de sensibile care influențează toate planurile
societății moderne. Modelează deopotrivă structura economică a societăților (ce
anume trebuie să cumpere indivizii pentru a se integr a în societate, ce trebuie să
consume etc.), structura socială (modul în care aceștia se raportează la ei înșiși cât și
la cei din jur), precum și cea politica (de la preferințe politice și ideologice până la
modul în care ei înșiși acționează din punct de vedere cultural).
Pentru a înțelege mai în detaliu modul în care cultura pop influențează
societatea modernă propun să analizăm cele mai influente curente muzicale ale
secolului trecut întrucât aceste curente au schimbat profund mentalitățile generațiilor
din acea perioadă și au împins către dezvoltarea culturii așa cum o știm noi astăzi.
Vom împărți intervalul anilor 1950 până în prezent în trei perioade de
influență. Consider ca aceste trei perioade și curentele aferente lor sunt cele care au
cea mai mar e relevanță în discuție, întrucât dispun de o plajă foarte largă de exemple
atât negative cât și pozitive prin care putem observa modul în care cultura pop a
afectat societatea și generațiile specifice perioadei în care discutăm.

29 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

30
Un aspect deosebit de rele vant în analiza noastră este faptul că influența în acest caz
este ciclică, cultura pop influențează în mod egal dezvoltarea economică, socială și
politica precum acestea dezvoltarea afectează cultura pop. Astfel, putem să deducem
că dezvoltarea generată d e cultură pop este în egală măsură în esență o reacție la
anumiți factori externi societății. Un exemplu ar fi: Versuri anti -război în muzica unei
game largi de trupe de rock and roll în timpul războiului din Vietnam și reacția
furioasă a punk rockerilor b ritanici la perspectiva dispariției unor locuri de muncă și
a unor ajutoare sociale, având în vedere situația economică actuală din Anglia .30“

III.1. Rock&Rollul și hegemonia socială

Un concept deosebit de relevant în analiza noastră este hegemonia socia lă sau
imperialismul cultural așa cum îl numea Berger31 – o formă de cultură cu rol popular.
Un set de valori și aspirații care sunt acceptate de marea majoritate. Bineînțeles că
raportul între individ și cultură poate fi și unul dăunător pentru societate, după cum
vom observa în următoarele exemple, însă opinia mea este că dacă acest tip de cultură
este utilizată abil poate aduce schimbări majore într -un viitor nu foarte îndepărtat.
Rock&Rollul este curentul care reprezintă sunetul generațiilor postbelice. Se
naște la începutul anilor `50 în America, în momentul în care Elvis Presley
revoluționează muzica îmbinând elemente de blues și jazz într -o manieră complet
nouă, o manifestare a primei victorii a capitalismului asupra unui regim opresiv.
Presley, prin s implul sau stil de viață, fără a mai lua în considerare motivul decesului
său, era imaginea consumerismului capitalist care își dovedise supremația.
The Beatles debutează în 1960 în Statele Unite. Influențați de Presley, cu
aceeași imagine tânără, aduc apo rturi majore asupra calității muzicii și imaginii
artiștilor.
Din punt de vedere la dezvoltării sociale, The Beatles sunt pionierii
schimbului cultural natural de proporții. Au fost primul gru p muzical de origine
europeană care a produs o adevărată “mânie” în rândul americanilor.

30 ERIKSEN, Neil. .Popular Culture and Revolutionary Theory: Understanding Punk Rock. Theoretical
Review No. 18, September -October 1980.
31 BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc. 1997.

31
Din punct de vedere al dezvoltării economice, The Beatles sunt totodată și
pionierii videoclipurilor în industria muzicii, acestea urmând să devină în anii `90 una
dintre cele mai importante forme de profit din industria muzicală.
Ulterior pilonilor de susținere ai acestei generații, numeroase grupuri muzicale
și artiști solo, au continuat să promoveze indirect adunarea grupurilor mari de oameni
care se întâlneau la un eveniment, indiferent de clasa socială, de proveniență sau de
etnie. Acest aspect a fost un factor deosebit de important în abolirea segregării etnice.
În afară de efectele acestei industrii asupra dezvoltării economice rămâne să
vorbim despre cel mai imp ortant produs al rock&rollului asupra societății. Odată cu
apariția “maniilor” la adresa simbolurilor muzicii, apare un fenomen deosebit de
interesant – transpunerea politicului în social, prin artă și media. Discutăm despre un
fenomen global, care prin in termediul artei deschide viziuni noi ale acceptării și
emancipării sociale. Acest fenomen poate fi explicat făcând apel la conceptul de
hegemonie al lui Gramsci.
În vizunea lui Gramsci, actul unei clase de a o domina pe alta se numește
hegemonie.
“El a co nsiderat hegemonia ca fiind acceptarea spontană de către majoritatea
oamenilor din clasele de jos, a valorilor morale și culturale, precum și a viziunii
generală asupra lumii și a influenței ei asupra diferitelor activități practice ale clasei
conducătoare .”32
Gramsci susține că hegemonia se întinde mai amplu ca un simplu monopol
ideologic, aceasta extinzându -se la a controla comportamente și dicta mișcări sociale.
Aceasta hegemonie este manifestată de clasa influentă, de imaginile pe care le vinde
capitalis mul prin oameni realizați, în acest caz. Totuși, chiar dacă inclusiv artiștii pot
manifesta o astfel de hegemonie în numele uneia dintre clase, ei mediază totodată
acest efect prin elementele de noutate și de originalitate ale stilului, manifestând astfel
o hegemonie opus proporționată cu direcția de până acum, în special pentru că

32 ERIKSEN, Neil. .Popular Culture and Revolutionary Theory: Understanding Punk Rock. Theoretical
Review No. 18, September -October 1980.

32
numeroși artiști pășesc din clasa de jos sau din rândurile clasei muncitoare către clasa
de sus.33
Pe de altă parte, artiștii pot deveni modele ale generațiilor tinere, iar acțiu nile lor pot
deveni comportamente ideale ale societății. De exemplu, The Beatles au adus
numeroase noi accesorii vestimentare în Statele Unite, cum ar fi fustă scurtă sau
frizurile cu păr lung la bărbați. Acest aspect nu se poate rezuma, evident, la stilur i
vestimentare sau la aspect căci atunci nu am discuta decât despre o hegemonie de stil,
dar obiceiurile sau acțiunile acestor modele devin aproape involuntar acțiuni și
obiceiuri ale uni majorități, deci reprezintă o nouă clasă. În plus, simplul fapt că a cest
tip de cultură are o anumită formă de manifestare în scena mainstream, prin acești
artiști, și o altă formă în underground, prin intermediul subculturilor, nu o face să fie
mai puțin hegemonică, „Dimpotrivă, o clasă dominantă este cu atât mai autentic
hegemonică, cu cât îi lasă clasei subordonate posibilitatea de a se organiza în forțe
autonome .”34
Acest aspect a contribuit la întreținerea visului American în sensul că visul
american nu numai că promova posibilitățile infinite ale cetățeanului american, ci
începea să contureze și un anumit stil de viață tipic capitalist prin intermediul artiștilor
care se ridicaseră din clasă muncitoare către o viață prosperă pe baza forțelor proprii,
făcând numai ceea ce își doreau să facă.
Așa trebuie să înțelegem slo ganul anilor `70 – “Sex, drugs and rock&roll ”.
Imaginea pe care o ilustrează acest slogan este pur consumeristă, dar în același timp,
reprezintă și un simbol al libertății de exprimare și a unei vieți libere. Dacă analizăm
și din alt punct de vedere, obser văm, ca forma negativă a viciilor fostei societăți, ale
societății sub regimuri opresive, aceste aspecte devin acceptabile și chiar capătă
conotație de valori. Această imagine nu este neapărat una de natura dezvoltatoare,
însă dacă privim din perspectiva p eisajului socio -politic din acea perioadă observăm
că este un prim pas în emanciparea societății, un prim pas către societatea în care
trăim astăzi. Dacă îmi permiteți clișeul, întrucât discutăm despre cultura pop, putem
privi sloganul “sex, drugs and rock &roll” ca fiind “tot răul spre bine”.

33 ERIKSEN, Neil. .Popular Culture and Revolutionary Theory: Understanding Punk Rock. Theoretical
Review No. 18, September -October 1980.
34 ERIKSEN, Neil. .Popular Culture and Revolutionary Theory: Understanding Punk Rock. Theoretical
Review No. 18, September -October 1980.

33
Din punct de vedere psihologic, viciile reprezintă mecanisme mai mult sau
mai puțin sănătoase prin care indivizii dezvoltă o modalitate de supraviețuire pentru a
trece peste o traumă sau o nedreptate. Rock&rollul este exact un astfel de mecanism.
O formă prin care generațiile tinere, postbelice, s -au adaptat libertății, încearcând să
treacă peste traumele războiului și răspunzând, uneori violent, la nedreptățile societății
în care trăiau – prin consumerism și o repulsi e generală față de valorilor fostelor
generații, o formă de grevă, de protest al tineretului – tipic unor indivizi necizelați de
vârstă și de educația experienței.
Acesta revoluție culturală este permisă prin prisma faptului că indivizii, în
ciuda elemente lor consumeriste incluse în cultura personală, se comportă critic
analizând și totodată refuzând asimilarea completă, în special într -o societate nedorită.
Pe de altă parte, exista, bineînțeles, și posibilitatea artei produse strict politic.
Totuși, în viz iunea mea, propaganda prin arta nu are obligatoriu o conotație negativă.
Modificarea viziunii ideologice nu este contrară cu definiția dezvoltării. Putem lua ca
exemplu cunoscutul poster din anii `40, care încuraja emanciparea femeii și promova
implicarea activă a acesteia în munca înafara casei, lucrul în zona industrială sau alte
forme de muncă pe care societatea le privea ca fiind exclusive pentru bărbați. Posterul
care o înfățișează pe Rosie, o femeie îmbrăcată în haine de gospodină specifice
perioadei interbelice dar care își flexează brațul asemenea unui bărbat culturist, este o
formă de propagandă necesară în perioada în care mare parte din forța de muncă era
pe front, iar producția Statelor Unite stagna din acest motiv. Această formă de
propagandă er a doar o formă de a remedia acel context economic, însă prin critica
culturală s -a produs o formă de emancipare, iar femeile au început să ceară și, ulterior,
să capete, un rol egal cu al bărbatului în societate; mai mult, în acest fel acceptarea
socială l a adresa acestei chestiuni a crescut masiv.
"Acest poster al celui de -al doilea război mondial nu a fost creat pentru a
oferi femeilor o imagine pozitivă despre ceea ce însemna a merge la lucru. Cu mult
înainte de război, multe femei lucrau în afara casei. Nevoia de a obține un venit dublu
a fost deja un fapt al vieții americane la sfârșitul secolului al XIX -lea. Rosie urmărea
să facă munca din fabrică mai acceptabilă pentru călugărițele și femeile care altfel
ar fi fost în posturi clerice. Ea nu cerea feme ilor să -și regândească locul în societate:

34
aceasta este o interpretare pur modernă a acestei imagini. În 1942, Rosie dorea doar
ca femeile să participe la aspectele mai puțin plăcute ale producției de război 35".
Revenind la perioada rock&roll, cu siguranță putem vorbi și despre artiști
construiți politic sau forme de artă care au încercat să fie utilizate sub formă de
propagandă, însă datorită spiritului libertin și critic transmis de era rock&roll, acestă
propagandă nu mai poate fi ușor de utilizat. Totuși , spre sfârșitul erei Rock&roll
(1975), numeroși artiști au fost acuzați de faptul că au început să practice artă din
interese pur economice, iar calitatea artei în sine a avut de suferit, din acest motiv
curentul punk -rock debutează cu noi ideologii în ac eastă perioadă.

III. 2. Punk -Rockul și refuzul unei alte generații

Punk -Rockul este un curent artistic apărut ca o contra -cultură datorită unei
multitudini de factori. Din punct de vedere al industriei muzicii, punk -rockul
debutează în anii `70, fiind un răspuns la faptul că muzica devenea din ce în ce mai
complexă și mai costisitoare, lucru care a făcut adepții acestei culturi să promoveze
simplitatea în muzică și echipamente cât mai ieftine, uneori chiar artizanale. Sloganul
a rămas același – “sex drugs and rock&roll”, însă conjunctura istorică a modificat
felul în care acest aspect era interpretat. Fundamental, ambele ere sociale au promovat
libertatea de gândire și exprimare, însă modurile de exprimare erau distincte.
„. . . Ceea ce a făcut punk -ul a fost să dea startul unei mulțimi de grupuri mici
în toată țar. Grupuri foarte mici care doar se suiau pe scena și cântau . . cântând
despre lumea din jurul lor pentru că nu mai trebuiau să copieze. Toate trupele
anterioare interpretau melodii vechi de Beat les. Acum s -au ridicat și au reușit.”36
La nivel cultural punk -rockul a promova simplitate și individualism, însă mesajele de
natură politică au luat o întorsătură radicalistă în anumite circumstanțe și au evoluat
într-o formă de refuz a societății. Punk -rockul promova anarhismul și nihilismul.

35 SEEMEL, Gwenn. The d ifference between propaganda and art. Publicat pe 07.07.2008 de
gwenseemel.com. Web. Eng. Trad. URL –
http://www.gwennseemel.com/index.php/blog/comments/propaganda/
36 “Interview with Jimmy Pursey and Misty.” Temporary Hoarding No. 6, Summer, 1978, n.p.Eng .
trad.

35
Adepții punkului refuzau implicit orice formă de control sau participare la societate și
manifestau numeroase comportamente extremiste și deviante. Deși această perioadă a
luat naștere ca o subcultură, a devenit atât de influentă încât aproape că devenise
mainstreamul anilor `70. Un alt val de punk -rock a revenit la sfârșitul anilor `80,
numai că mesajul a devenit mult mai puțin violent și, din acest motiv, mult mai
influent la nivel socio -politic. De menționat este f aptul că în această perioadă nu mai
putem vorbi de clasică cultura punk pentru că, între timp, aceasta a început să se
amestece cu mai multe subculturi cum ar fi Hip -hop-ul, care s -a născut cam în aceeași
perioadă. Comportamentele grupurilor de natură punk au creat arta stradală, iar
manifestațiile prin artă au început să fie din ce în ce mai puternice. Acțiunile acestor
indivizi nu erau întocmai conforme cu abordarea morală, însă dacă privim aceste
manifestații ca o revoluție socio -culturală trebuie să jus tificăm atitudinea tinerilor
punkeri din acea perioadă sub considerente politice. Atitudinea critică și de refuz este
constată în ambele ere culturale, iar acest aspect a generat o formă de emancipare și
mai aprigă.
Dacă această contradicție [de clasă] a junge să devină "activă" în sensul cel
mai puternic, până la a fi un element de ruptură, trebuie să existe o acumulare de
"circumstanțe" și "curente" astfel încât, indiferent de originea și sensul acestora
(multe dintre ele fiind în mod paradoxal străine r evoluției în origine și sens, sau chiar
"adversarii săi direcți"), ele "fuzionează" într -o unitate rupturală: atunci când au ca
rezultat un asalt gupat al imensei majorități a maselor populare asupra unui regim pe
care clasele sale conducătoare nu pot să î l apere37
După mandatele prezidențiale ale lui Nixon (1969 –1974) și a lui Ford (1974 –
1977) numeroase aspecte s -au modificat pe scena politico -socială din Statele Unite. În
urma maturizării capitalismului, o formă de refuz a societății s -a extins aproape
natural, având în vedere modul în care generațiile tinere continuau să caute erori ale
sistemului, motivați de condițiile de trăi nefavorabile. În acea perioadă, deși marile
orașe prosperau din punct de vedere economic, zonele subdezvoltate ale Statelor
Unite – orașele mici și suburbiile cu mici excepții – sufereau în special datorită lipsei
de reglementări în urma revoluției industriale. Numeroși tineri își pierduseră părinții
din cauza condițiilor deplorabile din fabricile și uzinele care reprezentau sursa

37 ALTHUSSER, Louis. Contradiction and Overdetermination, For Marx, Vintage, 1969, p. 99.eng.
trad.

36
principală de venit a zonelor de suburbie și a orașelor mici în anii `50 -`60. Indicele de
poluare în anumite zone din Statele Unite atinsese cotele poluării din China de astăzi,
iar sistemul de sănătate nu făcea fața unor astfel de schimbări.
"Înainte de 1948, unele orașe din S.U.A. au adoptat reglementări care limitau
poluarea aerului, însă aceasta nu a fost văzută ca o problemă națională. Dar
dezastrul de la Donora și problemele grave ale calității aerului în alte locuri, inclusiv
în Los Angeles, au f ăcut ca știrilor privind poluarea aerului să devină subiect
național și au încurajat eforturile de a o controla. Aceste eforturi au condus la Actul
Federal de Control al Poluării Aerului din 1955. Aceasta a fost prima lege națională
menită să îmbunătățeasc ă calitatea aerului.38”
După această perioadă, politici de protejare a mediului au mai fost promovate,
însă nu suficient ca să stopeze fenomenul, în special în zonele defavorizate.
Pe fundalul acestei conjuncturi, visul american se transformă în ideologi a unei
generații care nu era dispusă să sacrifice prea mult pentru prosperitatea economică.
Vocea noii generații a fost caracterizată de sunetul agresiv și simplu al punk -rockului
care, după anii `80, a devenit o forță modelatoare a societății și a identit ății politice a
indivizilor.
"După cum a reieșit din analiza lui David Harvey, neoliberalismul și
postformismul sunt termeni complementari care descriu diferite aspecte ale
restructurării capitalismului care a avut loc începând cu anii 1970. Pe ansamblu ,
acest proces de restructurare a permis societăților transnaționale să -și extindă
acoperirea globală, a acordat capitalului o mai mare autonomie față de
reglementarea statului -națiune, a privatizat resursele și industriile publice anterioare,
a eviscerat bunăstarea statului și social -democrația, a accelerat importanța
mărfurilor în viața de zi cu zi, a exacerbat inegalitățile de avere și a susținut o cultură
a individualismului și a materialismului antisocial 39".
Ideologia punk -rockului a fost una de natu ră simbolică, de refuz a hegemoniei
sociale specifică rock&rollului și de implementare a unei forme de control social

38 WLLIAMS, Jack. U.S. once had air pollution to match China’s today. Publicat pe 25.09 2013 de The
Washington Post. Web. Eng. Trad. URL – https:// www.washingtonpost.com/news/capital -weather –
gang/wp/2013/10/25/u -s-once -had-air-pollution -to-match -chinas -today/?utm_term=.90796dd2cb36
39 MOORE, Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and Social Crisis. New York
University Press. 2010. Pag. 17 -19

37
asupra mainstreamului, fie el sistemul politic, valorile general acceptate sau muzica
pop. Punk -rockul este o “anti -cultura pop” am putea spune, însă este un instrument
deosebit de relevant în înțelegerea formelor de acțiune a acestei culturi, mai ales
având în vedere faptul că după anii `90 devine el însuși cultura pop40.
De menționat este faptul că punk -rockul a avut numeroase implicații în
formarea identității politice odată cu apariția mișcărilor de “punk pentru pace”, care
au reprezentat o multitudine de forme de emancipare și acceptare a indivizilor. Aceste
mișcări susțineau sloganuri cum ar fi “fără rasism”, “fără sexism”, “fără homof obie”,
dar și “fără droguri”, “fără alcool”. 41 Multe exemple de mișcări pozitiv politice sub
forme pașnice sunt deasemenea înregistrate în istoria acestei perioade.
"Apariția celor care au ajuns să fie cunoscuți în San Francisco sub numele de
"peace punks " a reverberat cu o creștere a activismului politic în scena hardcore din
Washington, D.C. Protestele din 1983 -84 au dus la formarea unei mișcări sociale
bazate pe punk, organizație cunoscută sub numele de Forța Pozitivă, care a fost
fondată în Nevada, pri n trupa 7 Seconds, dar care a devenit rapid o prezență
puternică în D.C. 68. Positive Force, D.C., cum a devenit cunoscută, s -a extins
considerabil, deoarece s -a conectat la o scenă deosebit de vibrantă, centrată în jurul
Dischord Records și a unor trupe i novatoare precum Rites of Spring, Beefeater și
Fugazi. Punk -ul și activismul politic s -au dezvoltat simbiotic în scena din D.C. la
mijlocul anilor 1980, popularitatea în creștere a trupelor locale de punk a însemnat
sporirea vizibilității Positive Force, î n timp ce demonstrațiile și eforturile de
organizare a Positive Force și a altor activiști au avut un efect de politizare asupra
trupelor și publicului lor.42”
Tipul acesta de mișcări revoluționare din punct de vedere cultural continuă să
se implice din ce în ce mai adânc din punct de vedere politic, încercând să influențeze
pozitiv orientarea politică și totodată să abordeze poziții sociale în raport cu
nemulțumirile clasei muncitoare.

40 Din acest motiv in aceasta perioada capata denumirea de pop -punk.
41 MOORE.Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and Social Crisis. New York
University Press. 2010. Pag 77 -79
42 MOORE.Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and S ocial Crisis. New York
University Press. 2010. Pag. 77 -80

38
Din punct de vedere economic, organizațiile acestea se susțineau prin pr opriile
forțe, strângând fonduri prin intermediul abilitaților de care dispuneau cel mai bine –
creație și artă. Acest aspect denotă o formă de capitalizare și adaptare a subculturii
punk, care deja nu mai putea fi numită în acest fel – în 1985 aproape tra nsformându –
se în mainstream și debutând activ în viața societății ca fiind ideologia generațiilor
secolului XXI.
"Fuziunea muzicii punk și a activismului politic a culminat cu ceea ce au
numit "Revolution Summer" în 1985, în timp ce punk -erii au organizat proteste
regulate împotriva apartheidului în fața ambasadei Africii de Sud din Washington,
DC. Punk -erii ar fi adus ca un element de noutate a acestor demonstrații forma
"protestelor de percuție a punk -ului", bătând tobe, cutii de gunoi și găleți în fața
ambasadei, mobilizând astfel capacitățile de zgomot ale punk -ului în scopurile
disidenței politice. Între timp, Positive Force a stabilit legături cu o varietate de
organizații de bază din zona Washington, D.C., în special clinicile de avort și
grupurile c are oferă asistență persoanelor fără adăpost, persoanelor cu venituri mici,
femeilor băt ute și persoanelor în vârstă. S how-urile de punk , în special cele ale lui
Fugazi, au devenit principalul mijloc al Positive Force de a mobiliza resurse
financiare, orga nizația susținând că a găzduit aproape trei sute de concerte de
caritate, obținând 200.000 de dolari până în ianuarie 2000.43”
Deci punk -rockul a adus numeroase schimbări în dezvoltarea muzicii, dar și în
dezvoltarea societății, meritând din acest punct de vedere o atenție deosebită. Punk -ul
reprezintă într -un fel o perioadă istorică cu o relevanță majoră în formarea mentalității
moderne. Mesajele punk -erilor și ale descendenților lor continuă să influențeze
societatea și în secolul XXI, astăzi și cu ajutor ul mijloacelor de comunicare rapide
care favorizează transimiterea de informații, atât prin versurile cântecelor, cât și prin
forme de protest în lumea virtuală, artă stradală, industrie cinematografică, fotografie
s. a.
“Dar, probabil, nimeni nu a pref igurat mai bine societatea postmodernă decât
Ronald Reagan, fostul actor care a făcut referire la președinție ca la "rolul vieții" și a
susținut economia ”trickle -down” și politica externă neo -imperialistă cu referiri la

43 MOORE,.Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and Social Crisis. New York
University Press. 2010. Pag 79 -80

39
Dirty Harry, Rambo, Star Wars, War Games și chiar la filme de spionaj în care joacă
Reagan însuși.44”
Faptul că Președintele Reagan fusese actor și a ajuns ulterior la conducerea
Statelor Unite poate figura ca argument în favoarea modificării de mentalitate politică
din această perioadă. Ide ntitatea politică a indivizilor s -a modificat, iar clasa politică a
utilizat în egală măsură tehnici ale culturii pop pentru a se afirma.
Datorită efectelor emancipatoare și modelatoare ale artei contemporane,
mediul politic însuși a putut profita mai mult de urma acestor schimbări. Pe de altă
parte, consider că propaganda este o ustensilă mai dificil de utilizat în baza
conjuncturii unei gândiri critice care nu trebuie neapărat să se datoreze unei decizii
active sau a inteligenței fiecărui individ în parte . Simplul fapt că întreg curentul pop
din acea perioadă se baza pe gândire critică era suficient încât să lanseze un trend în
această direcție a refuzului și a interpretării, aspect care nu se întâlnește neapărat și în
zilele noastre. Cu toate acestea, cla sa politică cu siguranță a tras foloasele și
învățătuurile din urma acestor schimbări, întrucât strategiile politice mai recente
utilizează din ce în ce mai abil elemente ale culturii pop pentru a câștiga atât influență
cât și pentru a produce schimbări so ciale sau economice.

III. 3. Secolul XXI – Popul ca stil de viață

Făcând astfel o tranziție către era culturală a secolului XXI, este deosebit de
dificil să separăm cultura pop de viața cotidiană a unui individ modern și cosmopolit.
Plecând de la aceast ă afirmație pot spune că exact acest aspect este ceea ce deosebește
raportarea la societate a populației din mediile subdezvoltate. Bineînțeles că acest
aspect depinde în mare măsură de capabilități și posibilități, după cum am discutat în
primul capitol, însă ne putem aștepta ca, odată cu diminuarea fenomenului de decalaj
digital, să fim martorii unor subculturi care ar putea, în timp, să pună stăpânire și pe
mediul dezvoltat, devenind un trend majoritar. Cultura pop are un caracter ciclic și
readuce eleme nte vechi păstrate din arta timpurie transpuse în modern, pe care le
îmbină și le adaptează la societatea prezentă. Este relevant faptul că în urma îmbinării

44 MOORE,.Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and Social Crisi s. New York
University Press. 2010. Pag 25

40
vechilor valori cu cele noi, rezultatul se poate cristaliza atât în comportamente
dezirabile cât ș i în atitudini antisociale, de aici reieșind și faptul că hegemonia socială
a artiștilor nu trebuie privită numai dintr -o perspectivă pozitivă. Cu toate acestea,
cultura pop devine în secolul XXI un stil de viață pentru marea majoritatea a tinerelor
genera ții. Adânc înrădăcinata în vechile subculturi devenite cultura pop a anilor `50 –
`90, cultura pop modernă are ca pilon de susținere brand -ul uman sau așa -zișii
influenceri, iar scopul principal al acesteia este vânzarea. Curentele muzicale încep să
se amest ece cu branduri textile, cu o anume formă de vânzare – apare, după cum
sustinea Adorno o standardizare a culturii pop.45 Pentru fiecare atitudine, acțiune, mod
de promovare, curent cultural nou apărut, există un model prestabilit care garantează
cel puțin t eoretic succesul.
Stilul de viață în secolul XXI are în centrul atenției sociale cultura pop. Pentru
a face parte activ din societate fiecare individ are nevoie de acces la internet pentru a
se putea informa în timp real despre modul în care evoluează soc ietatea. Discuția se
complică și mai mult de atât întrucât interacțiunea și informarea se împart în două
planuri: cel real și cel virtual. Aceste două planuri depind unul de altul pentru că
indivizii sunt dependenți de planul virtual. Internetul reprezintă sursa principală de
informații la nivel global, conține informațiile la care indivizii se raportează în mod
constant din punct de vedere cultural, social, economic și politic. Interacțiunea în
planul real este atât de dependentă de accesul la internet înc ât însuși conexiunea la
rețeaua globală a devenit o condiție necesară a omului modern.
Pe baza celor menționate trebuie să atrag atenția asupra faptului că
multitudinea de informații transmise prin intermediul internetului poate fi în egală
măsură benefică și dăunătoare, întrucât informația poate fi redactată atât de surse
avizate cât și de cele neavizate, iar posibilitatea utilizării propagandei a crescut
considerabil de când, datorită noii mentalități, este aproape imposibilă/inacceptabilă
cenzura și cont rolul informației. De aici provine și sintagma “fake news”, din ce în ce
mai prezentă în expresiile cotidiene, datorită utilizării ei frecvente de către
președintele Donald Trump pe Twitter. Expresia denotă atenționarea în legătura cu o
formă de propagandă .

45 ADORNO, W.Theodor. On popular music. Studies in Philosophy and Social Science , New York:
Institute of Social Research, 1941, IX, 17 -48.

41
"Fake News lucrează peste program. Doar am raportat că, în ciuda succesului
extraord inar pe care îl avem cu economie și toate celelalte lucruri, 91% din știrile
date de rețea despre mine sunt negativ e (Fake). De ce lucrăm atât de mult pentru a
lucra cu m ass-media când aceasta este coruptă? Renunțăm la acreditări?”46

Având în vedere ce susține Trump în acest mesaj oficial publicat pe pagina sa
de Twitter @therealdonaldtrump, expresia “fake news” se referă direct la faptul că
informațiile transmise de media au conotație negativă și/sau falsă (cu mențiunea că nu
mi se pare că Donald Trump înțelege distincția între negativ și fals).

Mergând cu exemplele în aceeași direcție, campania prezidențială a lui Donald
Trump este un bun exemplu de utilizare a culturii pop în scop politic. Utilizarea stilul
Reality show specific televiziunii americane în campania electorală combinat cu
forma clasică a cultului personalității denotă destul de clar o formă de hegemonie
socială similară cu a unui artist al industriei pop.47 Sunt promovate i deologia kitsch și
minciuni le reconfortante, clișee și manipulări a unor evenimente, are loc apariția
publică alături de anumi ți artiști ai industriei pop (împreună cu Kanye West) , tocmai
pentru a sugera același tip de relevanță. Toate aces te aspecte surprind modul în care
clasa politică a deprins și utilizează o parte din elementele modelatoare ale culturii
pop.

"Kitsch -ul poate fi deranjant câteodată, dar este mult mai probabil să liniștească și
să-l relaxeze pe observator. Indicii despr e originile adesea obscure ale termenului se
găsesc în lumea artei. Cuvântul german implică o creație artistică care "folosește
ceea ce este aruncat la gunoi". Kitsch -ul a fost, de asemenea, descris ca fiind "arta
care conferă sentimentalism experiențelor de zi cu zi sau care apelează la credințe și
emoții care încurajează vanitatea, prejudecățile sau temerile nejustificate și succesele
dubioase. "Producătorii de Kitsch sunt conștienți de anumite prejudecăți culturale ale
publicului și le exploatează în mod deliberat, antrenând emoțiile și ignorând deliberat
intelectul. Ca atare, este o formă de anestezie culturală. Această abilitate de a

46 Citat – unul din tweeturi lui Donald Trump din data 9.05.2018. eng. Trad .
47 Vezi STUEVER, Hank. How reality TV gave us reality candidate Donald Trump. Publicat pe
10.06.2016 de The Washigton Post. Web. URL –
https://www.washingtonpost.com/entertainment/tv/how -reality -tv-gave -us-reality -candidate -donald –
trump/2016/07/16/0ebc59 7e-4454 -11e6 -8856 -f26de2537a9d_story.html?utm_term=.63c1ae11feab

42
construi și de a exploata miturile culturale și de a manipula ușor istoria conflictuală
face ca Kitsch -ul să fie o constr ucție politică puternică. În plus, această credință
cultivată în noblețea războiului – chiar și războiul din Vietnam – a fost jucată cu un
mare efect retoric de către președintele Ronald Reagan pentru a construi sprijin
pentru politicile extrem de controve rsate din exterior și cele interne. "Cauza nobilă"
este o altă formă de kitsch politic, care creează și întărește mituri, limitând, în același
timp, termenii unei dezbateri acceptabile.48”

De aici, extragem faptul că mulțimea elementelor cuprinse în kitsc h reprezintă
elementele desemnate ca având o conotație negativă și kitsch -ul, deși foarte eficient,
nu reprezintă o formă de dezvoltare culturală, ci reprezintă partea manipulativă a
culturii pop. Întrucât distincția între kitsch și elementele dezvoltatoar e ale culturii este
destul de fină rămâne la nivelul gândirii critice decizia cu privire la care dintre
elemente fie ele kitsch, fie autentice, sunt acelea care pot fi utilizate în scop
dezvoltator.

În urma discuției din capitolul trecut am atras atenția asupra faptului că
imperialismul cultural al statelor vestice este un element relevant în analiză, iar prin
prisma celor prezentate în acest subcapitol observăm că efectele acestui imperialism
cultural pot fi în egală măsură devastatoare cât și dezvoltato are. Ceea ce mai trebuie
menționat este faptul că efectele propagandei pop pot fi estompate prin intermediul
formei de emancipare și gândire critică specifice acestei culturi vestice. Prin
intermediul culturii pop se transmit atât arme cât și instrumente d e apărare, atât
tehnici de dezvoltare cât și comportamente dăunătoare, însă cel mai important lucru
este acela că se transmite o formă de gândire raportată la un sentiment de libertate.

Certitudinea pe care o putem obține din această analiză este că abi litatea
modelatoare a culturii pop este suficient de relevantă încât să fie luată în calcul în
momentul în care discutăm despre dezvoltare, însă rămâne la latitudinea indivizilor cu
un exercițiu al gândirii critice să discearnă, în măsura în care există bu năvoința
necesară pentru a utiliza aceste instrumente în scopul dezvoltării.

48 LUGG, A.Catherine.KITSCH From Education to PublicPolicyby. Routledge 2014 . Eng trad. P.4

43
"Cultura populară contează pentru politica mondială. Este un semn de
identitate semnificativ care ne spune cine suntem și ce ar trebui să simțim atât despre
”noi” cât și despre ” ei”. Bazându -ne pe un corp de literatură din ce în ce mai
burghez și sofisticat, am evidențiat modul în care emisiunile de film și televiziune pot
consolida identitățile politice, dar am subliniat și cum cultura populară poate
destabiliza și chiar provoca aceste identități”.49

III. 4. Ce este cultura pop? (a treia concluzie)

Cultura pop este un set de valori și aspirații ale indivizilor care au acces la
informații și participă activ la societatea cosmopolită. Deși pare o viziune elitistă,
consider că rolul pe care îl are cultura pop este unul de natură ciclică; accesând acest
tip de cultură accesăm totodată și un bagaj de informații, un set de valori și înțelegem
mai bine modul în care indivizii se raportează la ei înșiși și la societate. De la
viziunile an tisociale până la cele care sunt acceptate de întrega populatie, toate pot fi
cuprinse prin perioade diverse în care cultura pop a modelat ideologii și atitudini
sociale și culturale în tandem. Nu trebuie să ne raportăm cu necesitate la cultura pop
pentru a explica aceste comportamente, însă conjuncturile culturale, istoric vorbind,
sunt ghiduri pe care le utilizăm frecvent în analiza comportamentală, dar și în
înțelegerea evenimentelor. Sintetizând, ceea ce vreau să susțin este faptul că există cu
siguranț ă și alte perspective prin care putem înțelege comportamente sociale, dar
cultura pop, în special în secolul XXI ne poate oferi un punct de plecare în
interpretarea noilor generații și ne poate oferi o explicație pertinentă în legătură cu
direcția în care se poate dezvolta o societate proaspăt ieșită din sărăcie, către
dezvoltare. Mai mult, consider că printr -o analiză mai atentă putem chiar stimula
evoluția societății către dezvoltare și despre aceste aspect vom discuta în următorul
capitol.

49 CASO, F. and HAMILITON, C. Popular Culture and World Politics Theories, Methods,
Pedagogies. E -International Relations www.E -IR.info Bristol, UK 2015 p. 41 -42 eng. Trad.

44
CAPITOLUL IV – Rolul educaț ional al Culturii Pop

In acest capitol vom discuta despre felul in care in urma modificării
structurilor sociale s -a produs dezvoltarea. De asemenea, acest capitol servește și
scopului de a face cateva completări la cele discutate până ac um dintr -o perspectivă
diferită.
După cum am analizat până acum, cultura pop este un element cheie al
societății moderne. Este un instrument prin care putem ințelege modul în care
operează societatea și este, de asmenea, un element indispensabil omului mo dern.
Propun ca în acest capitol să extragem elementele cheie ale culturii pop și să
să le expunem mai practic, întrucât acest capitol servește și sub formă de o formă de
concluzie a capitolelor precedente Capitolul IV – Roluri ale culturii

IV. 1. Import anța culturii î n dezvoltarea internaț ional ă

Fundalul cultural al fiecarei națiuni și al fiecărui individ în parte are o
relevanță deosebită în ințelegerea procesului de dezvoltare întrucât ethosul de lucru,
împreună cu modul în care operează și acționeaza un individ, pot determina direcția in
care se dezvoltă o societate. Bagajul de informații de care dispune un subiect care
activează intr -o societate depinde de numeroși factori.
"Huntington (2000) remarcă cum la începutul anilor 1960 Ghana și Coreea
au fo st în general comparabile în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor,
structura producției și ajutorul străin. Treizeci de ani mai târziu, constatarea nu mai
este valabilă. Potrivit lui Huntington, cultura a avut un rol major în explicarea ei:
"Sud Cor eenii au apreciat căsnicia, investițiile, munca grea, educația, organizarea și
disciplina. Ghanezii aveau valori diferite. Pe scurt, culturile contează". Problema cu
această formulare este că nu oferă o bază foarte bună pentru a începe un dialog cu
Ghana c u privire la modul în care ar putea ajunge din urmă cu Coreea. Nu este

45
surprinzător faptul că organizațiile financiare internaționale și donatorii bilaterali s –
au ferit de la abordarea dezbaterii în termeni de norme culturale 50".
Putem concluziona despre c ultur ă per asmanblu că are un rol activ în
dezvoltare, iar dacă transpunem situația la cultura pop consider că rezultatul este
similar, în sensul că dacă cultura pop este integrate în cultura locală și în cultura
fiecărui individ atunci poate avea deasemen ea un rol în dezvoltarea internațională
depinzând de raportul pe care îl au indivizii cu valorile transmise de aceasta.
„Ca urmare a globalizării, deoarece "cetățenii sunt mai expuși
comportamentelor de succes în altă parte" (geografia, clima și resursele naturale
devin treptat calea cunoașterii, educației și accesului la noile tehnologii ca factori
cheie ai productiv ității și creșterii economice). Asităm la apariția treptată a unei
culturi universale și globale bazate pe astfel de valori și aderarea la dr epturile civile
și umane, egalitatea de gen, respectarea drepturilor de proprietate, statul de drept,
acceptarea forțelor pieței ca mecanism de alocare a resurselor. ”51
Prin intermediul globalizării și prin al tehnologiei am înlăturat numeroas e
impedimente care împiedicau d ezvoltarea anumitor regiuni din cauze naturale, însă
acum ne -au rămas aceste impedimente de natură culturală. Cultura pop împreună cu
fenomenul globalizării pot servi ca instrument al înlăturării unei bune părți din aceste
dezavantaje cult urale datorită abilității de transmisie rapidă și eficientă a informației.

IV. 2. Cultur ă pop și Educație

În urma analizei făcute până acum, am observat cum cultura pop are rolul ei în
dezvoltarea societății, deci cu siguranță, înțeleasă și exploatată la maxim, poate fii un
instrument educațional deosebit de eficient. Educația sta cu siguranță la baza
dezvoltării la fel cum înțelegerea reciprocă favorizează o cooperare optimă. Aceste
condiții pot fii îndeplinite prin intermediul utilizării culturii pop.

50 LOPEZ -CARLOS, Augusto. Does Culture Matter for Development? Submitted On Tue, 12/09/2014
co-authors: Valeria Perotti. Web. Eng. Trad. URL – http://blogs.worldbank.org/developmentt alk/does –
culture -matter -development
51 LOPEZ -CARLOS, Augusto. Does Culture Matter for Development? Submitted On Tue, 12/09/2014
co-authors: Valeria Perotti. Web. Eng. Trad. URL – http://blogs.worldbank.org/developmenttalk/does –
culture -matter -development

46
După cum am discutat în primul capitol, cultura pop nu înseamnă doar muzică
sau film, ci cuprinde numeroși itemi de principiu comerciali care sunt general agreați
și utilizați de marea majoritate a societății globale (mai ales în secolul XXI).
Hegemonia soc ială și imperialismul cultural sunt concepte care sunt în genere privite
dintr -o perspectivă negativă, însă consider că sunt concepte pe care trebuie să le
înțelegem și să le utilizăm în sistemul de învățământ sub formă de chei de boltă în
deslușirea conce ptului de dezvoltare. Acestea oferă fundalul ideal în care elementele
studiate pot fi “formalizate” în concepte familiare, cu care un individ poate
interacționa comod fără mari dificultăți. Mai mult, prin intermediul filmelor sau a
jocurilor electronice pu tem transmite mai clar importanța unor aspecte prin imagine,
sunet și dialog utilizând exact dimensiunea artistică de care poate dispune cultura pop.
“Cinematograful modern a descoperit că" imaginea în timp "constituie o
modalitate de a interacționa cu eve nimente care sunt mai ample decât simpla
percepție. Atâta timp cât camera doar urmează acțiunea, imaginea timpului este
indirectă, prezentată ca o consecință a mișcării. Dar noua "conștiință a camerei" nu
mai este definită de mișcările pe care le poate urm ări. Această conștiință, articulată
prin intermediul cinematografului modern, a devenit sensibilă la un model de timp
care este mai amplu decât ceea ce furnizează un astfel de model derivat. Acum, chiar
și atunci când este mobilă, camera nu mai este mulțum ită să urmeze mișcarea
personajului. ea folosește imaginea de timp pentru a se gândi la timpul și valoarea
prezentului (Shapiro, 1998)52"
Putem folosi elemente ale culturii pop exact cum folosim citate în lucrări sau
în discursuri, pentru a surprinde mai bine esența ideii sau informației pe care vrem să
o transmitem, iar prin intermediul imaginilor și al sunetului, a unei situații bine
evidențiate putem atât formula, cât și asimila mai ușor, în funcție de ce poziție
ocupăm – de emițător sau de receptor de informație.
“Poate fi folosită pentru a face teoria mai accesibilă studenților (în loc să
intri în motivele teoretice din spatele realismului, poți spune "știi cum în Game Of
Thrones, Lannisterii folosesc anarhia din Westeros pentru a -și maximiza puterea ?").
Acesta a fost folosit ca instrument de aprofundare a teoriei securitizării; și ca o

52 CASO, F and HAMILITON, C. Popular Culture and World Politics Theories, Methods, Pedagogies.
E-International Relations www.E -IR.info Bristol, UK 2015. Eng. Trad. P. 86

47
modalitate de a înțelege Revoluția în Afacerile Militare și cooperarea strânsă între
industria de divertisment și armată. Este funcțional pentru a exemplifica modul în
care identitățile naționale sunt construite cultural și sunt reflectate și modelate în
artefactele culturale produse și consumate în masă .”53
Efectele în cauză pe care le urmărim la cultura pop sunt în principiu de natură
morală pentru că prin intermediul dimensiunii culturale transmite în deosebi emoții,
aspect care la prima vedere poate să nu aibă foarte multă relevantă, însă toleranță și
emanciparea, două concepte pe care am insistat suficient în această lucrare, au la baza
astfel de cultură. Fundamentu l acestora este o practică morală, un ethos, un stil de
viață, dar și numeroase condiții favorabile care trebuie obținute prin aceeași manieră
de tip emancipat și prin intermediul unei gândiri libere.

IV. 3. Ce este cultura pop? (a patra concluzie)

Cultu ra pop este un element al culturii globale care, pe lângă rolurile sale
recreative, poate fi un instrument educațional veritabil. Pentru a deveni un astfel de
instrument cultura pop trebuie înțeleasă și utilizata abil întrucât după cum am discutat
și în ca pitolele precedente, poate avea și un rol dăunător în egală măsură cu cel
benefic.
Cultura pop, ca simbol principal al modernității și al lumii așa cum o știm
astăzi, este un element deosebit de important al vieților noastre și o unealtă care, din
punctul meu de vedere, nu și -a atins încă potențialul maxim.

53 CAHIR, O’Doherty. Pop Culture, huh, What Is It Good for? A Lot of Things, Actually. E –
international relations.2013. eng trad.

48
Concluzii

Concluziile acestei lucrări se regăsesc în faptul că sunt numeroase aspecte încă
neexplorate ale culturii pop, vaste perspective din care putem privi pentru a înțelege
rolul acestui tip de cultura în cadrul societății contemporane. Din acest motiv am
abordat în primul capitol numeroase noțiuni și concepte cu care ar trebui să ne
familiarizăm înainte de a pleca la drum în vederea înțelegerii culturii pop.
Globalizarea împreună cu dezvolt area tehnologiei au permis nașterea culturii
în cauză și o întrețin mai eficient ca niciodată în zilele noastre. Cultura pop a devenit
un motor economic, social și politic. Este unul dintre elementele cheie ale societății
moderne, iar niciunul dintre noi n u cred că și -ar mai putea închipui cum ar arăta
lumea fără referințele pop pe care le utilizăm zilnic, iar acest lucru este datorat
faptului că elementele culturii pop constituie modernitatea la fel cum picturile lui
DaVinci sunt elemente cheie ale Renaște rii, la fel peliculă Psycho a lui Alfred
Hitchcock sau Titanic al lui James Cameron sunt pentru epoca Contemporană.
Curentele culturale au avut de la începutul secolului al XV -lea efecte
modelatoare ale societății însă până în secolul XX, nu a existat o cultură globală care
să influențeze atât elite intelectuale, cât și un simplu consumator de artă, iar de la
începutul secolului XXI vorbim deja de o influență pe care o exercita active asupra
oricărui individ participant la societate. Concepte cum ar fi “e manciparea”,
“segregarea etnică”, “gândirea critică” toate au fost transmise la nivelul maselor și
asimilate de către indivizi transformându -le în elemente cotidiene indiferent de nivelul
de pregătire intelectuală.
Cultura pop desemnează maturizarea libe rtății umane. Reprezintă un mediu în
care libertatea de exprimare este cât se poate de încurajată și se transpune prin arta de
orice natură. Din acest motiv, reprezintă totodată și un limbaj universal pe care
întreaga societate cosmopolită îl utilizează și prin care poate întreține un mediu
propice de cooperare.
Toate aceste aspecte ne trimit la un concept mult mai larg – acela al
dezvoltării. Am evitat intenționat pe parcursul acestei secțiuni utilizarea acestui
cuvânt întrucât consider că dezvoltarea se subînțelege din argumentele prezente în

49
această analiză. Cultura pop întreține un mediu social activ, și care ușurează nivelul
de trai datorită elementelor artistice.
Rolul educațional al culturii pop face parte de asemenea din abilitatea ei de a
dezvol ta întrucât permite expunerea a numeroase concepte prin structuri familiare
minții unui consumator de cultură de acest gen, iar elementele cheie ale acesteia fac
posibilă dezvoltarea prin intermediul unui ethos.
„Dezvoltarea nu se referă numai la reducere a sărăciei și la extinderea
oportunităților în contextul creșterii veniturilor. Este, de asemenea, într -un mod
foarte fundamental, adoptarea unui set de valori compatibile cu dezvoltarea morală a
umanității.”54

54 LOPEZ -CARLOS, Augusto. Does Culture Matter for Development? Submitted On Tue, 12/09/2014
co-authors: Valeria Perotti. Eng. Trad. URL – http://blogs.worldbank.org/developmenttalk/does –
culture -matter -development

50
Notă finala

În pregătirea pentru redactarea acestei lucrări, am plecat la drum cu ambiția de
a demonstra că elementele atât de utilizate ale artei au o relevanță care depășește
aparențele. Lucrarea nu servește doar ca un studiu, ci și ca dovadă a ambiției mele de
a formula argumente pert inente în raport cu acest tip de cultură.
Motivația din spatele lucrării se regăsește în faptul că eu, că pretins
consumator de artă și artist încerc să studiez domeniul în care încerc să activez din cât
mai multe perspective posibile încercând să -mi justi fic de fiecare dată o simplă
credință. Credința că arta poate schimba lumea, poate schimba gândiri, poate modifica
percepții. Dimensiunea artistică prezenta în discuția din lucrare este catalistul
principal, dar cultura pop nu ne oferă doar o dimens iune artistică ci implică și una
socio-politic ă. Cultul personalităț ii este prezent în permanență c a human branding în
industria muzicală, cinematografică s.a. Dacă acești artiști devin de multe ori piloni
sociali înseamnă că pot avea o influență cel puț in la fel de notabila că oamenii politici
în ceea ce privește puterea în raport cu gândirea maselor. În democrație, poporul poate
aduce schimbări majore în la nivel politic, însă numai dacă es te călăuzit în această
direcție . Dacă artiștii au puterea de a aduna sute de mii de oameni într -un singur loc
atunci tot ce mai lipsește este energia pentru a genera schimbarea. Nu intenționez să
instig la nimic mai mult decât la gândirea critică despre care am tot pomenit în această
lucrare, nu intenționez să insti g la vreun tip de violență ci doar la un mod pașnic prin
care nu numai că oamenii își pot exprima mai ușor frustrările sau dorințele sau
nevoile, ci am speranța că le și manifestă și dobândesc curajul să le argumenteze în
vederea obținerii dorințelor și ne voilor lor.
Credința mea este că muzica, mesajul artiștilor sau orice fel tip de artă poate fi
acea energie suficientă pentru schimbare, pentru dezvoltare, pentru evoluție și de
aceea merită o atenție și o analiză atât formală cât și personală, atât apolon ica, cât și
dionisiaca… sau poate vorbește din nou artistul din mine.

51
BIBLIOGRAFIE

REFERINȚ E PRINCIPALE:
ADORNO, W.Theodor. On popular music. Studies in Philosophy and Social
Science , New York: Institute of Social Research, 1941, IX, 17 -48.
ALTHUSSE R, Louis. Polemica sobra Marxism y Humanismo, Siglo XXI.
1968
BERGER, Peter L. Four faces of global culture. The National Affairs, Inc.
1997.
CASO, F. and HAMILITON, C. Popular Culture and World Politics Theories,
Methods, Pedagogies. E -International Rela tions www.E -IR.info Bristol, UK 2015
CAHIR, O’Doherty. Pop Culture, huh, What Is It Good for? A Lot of Things,
Actually. E -international relations.2013
ERIKSEN, Neil. .Popular Culture and Revolutionary Theory: Understanding
Punk Rock. Theoretical Review No. 18, September -October 1980.
HELD, David. National Culture, the Globalization of Communications and the
Bounded Political Community. A journal of modern society & culture 2002, vol I, ed.
III. Logos. 2002
LUGG, A.Catherine.KITSCH From Education to PublicP olicy by. Routledge
2014
LOPEZ -CARLOS, Augusto. Does Culture Matter for Development?
Submitted On Tue, 12/09/2014 co -authors: Valeria Perotti . Web. URL –
http://blogs.worldbank.org/developmenttalk/does -culture -matter -development
MCADAMS , Claire. “Definitio n of American Pop Culture.” eHow. Demand
Medi a, 1999 -2014. Web. 30 Dec. 2014
MARCUSE, Herbert. The Aesthetic Dimension: Toward a Critique of Marxist
Aesthetics, Boston: Beacon Press. 1978.

52
MOORE.Ryan. Sells Like Teen Spirit Music, Youth Culture, and Soci al
Crisis. New York University Press. 2010
NASSABAUM, .M.Creating Capabilities. The Belknap Press of Harvart
University. Cambridge, Massachussets and London, England. 2011
NARVESON, J. Welfare and Wealth, Poverty and Justice in Today's
World.The Journal of Ethics.2004
TODARO, Michael P. Economic Development The Twelfth edition. New
York University Stephen C. Smith
www. Globalozation101.org

REFERINȚE SECUNDARE :
www.ukmusic.org/research/measuring -music -2016/
“Impactul TIFF în economia Clujului: 7,5 milioane de euro”. Publicat pe
14.03.2016 de Tiff.ro. Web. URL – http://tiff.ro/stiri/impactul -tiff-economia -clujului –
75-milioane -de-euro
“Green Day lead anti -Trump comments at American Music Awards”. Publicat
pe 21.09.2016 de BBCNewsBeat. Web. URL –
http://www.bbc .co.uk/newsbeat/article/38048134/green -day-lead-anti-trump –
comments -at-american -music -awards
HAMDI, Fairooz. The Impact of Globalization in the Developing Countries.
Publicat pe 11.06.2015 pe Linkedin. Web. URL –
https://www.linkedin.com/pulse/impact -globalization -developing -countries -fairooz –
hamdi
SEEMEL, Gwenn. The difference between propaganda and art. Publicat pe
07.07.2008 de gwenseemel.com. Web. URL –
http://www.gwennseemel.com/index.php/blog/comments/propaganda/

“Interview with Jimmy Pursey and Mi sty.” Temporary Hoarding No. 6,
Summer, 1978, n.p.

53
WLLIAMS, Jack. U.S. once had air pollution to match China’s today. Publicat
pe 25.09 2013 de The Washington Post. Web. URL –
https://www.washingtonpost.com/news/capital -weather -gang/wp/2013/10/25/u -s-
once -had-air-pollution -to-match -chinas -today/?utm_term=.90796dd2cb36
STUEVER, Hank. How reality TV gave us reality candidate Donald Trump.
Publicat p e 10.06.2016 de The Washigton Post. Web. URL –
https://www.washingtonpost.com/entertainment/tv/how -reality -tv-gave-us-reality –
candidate -donald -trump/2016/07/16/0ebc597e -4454 -11e6 -8856 –
f26de2537a9d_story.html?utm_term=.63c1ae11feab