INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR IT C-VECTOR DE EFICIENTA [619130]

1
INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR IT &C-VECTOR DE EFICIENTA
IN ADMINISTRATIA PUBLICA

INTRODUCERE
CAP. 1 INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR IT&C – VECTOR DE EFICIENȚĂ ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
1.1 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR – INFORMAȚII GENERALE
1.1.1 OMUL MODERN ȘI CALCULATORUL ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
1.1.2 ORGANIZAREA INFORMAȚIILOR
1.1.3 CÂTEVA ELEMENTE DESPRE REȚELELE DE CALCULATOARE
1.1.4 UTILIZAREA CALCULATORULUI
A. Economie
B. Învățământ
C. Publicitate
D. D.Tipografie
E. Medicin ă
1.2 LEGISLAȚIA TEH NOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR ÎN
ADMI NISTRAȚIA PUBLICĂ
1.3 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR ÎN ROMÂNIA
A. Prezentare generală
B. Software și Servicii IT în România
C. Cercetare și dezvoltare
D. Cererea de piață
E. Intrarea pe piață
F. Stimulente speciale pentru cheltuielile aferente activităților de cerc etare și
dezvoltare
G. Legi, reguli și reglementări privind utilizarea Internetului
H. Scutirea de impozitul pe venit pentru angajații IT care furnizează activități de
dezvoltare software
I. Principalele sub -sectoare
J. Oportunități
1.4 SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ ȘI A DMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Cap. 2 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI IMPACTUL TEHNOLOGIEI IT&C ASUPRA
EFICIENȚEI
2.1 EFICIENȚA TEHNOLOGIILOR IT&C ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ,
INDICATORII EFICIENȚEI
2.1.1 ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR PUBLICE PRIN NOI TEHNOLOGII
2.1.2 ACCESUL LA INFORMAȚII ȘI TRANSPARENȚA ACȚIUNII
ADMINISTRATIVE
2.1.3 ABORDAREA CENTRATĂ PE CLIENT ȘI PROXIMITATEA ACȚIUNII
ADMINISTRATIVE

2.1.4 STANDARDIZAREA PROCEDURILOR ȘI EFICIENȚA MONITORIZĂRII –
EFICIENȚA COSTURILOR

2
2.1.5 VIITORUL E -GUVERNĂRII: DE LA CETĂȚENII –CONSUMATORI LA
UTILIZATORI
2.1.6 INDICATORII EFICIENȚEI
2.2 REDUCEREA BIROCRAȚIEI – REDUCEREA TIMPILOR DE AȘTEPTARE ȘI
UȘURAREA MUNCII
2.3 GDPR

Cap. 3 STUDIU DE CAZ – SEAP
3.1 SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZIȚII PUBLICE -INFORMAȚII GENERALE
3.2 PROCEDURI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLIC Ă, TIPURI
DE LICITAȚII ÎN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
3.2.1LICITAȚIA DESCHISĂ
3.2.2 LICITAȚIE RESTRÂNSĂ
3.2.3 NEGOCIEREA CU PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE PARTICIPARE
3.2.4 NEGOCIEREA FĂRĂ PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE PARTICIPARE
3.2.5 CEREREA DE OFERTE
3.2.6 CONCURSUL DE SOLUȚII
3.2.7 LICITAȚIA ELECTRONICĂ
3.2.8 3.3 SEAP –SIGURANȚA/CRIPTAREA DOCUMENTELOR

3
INTRODUCERE

Apariția noilor tehnologii IT a adus o serie de ipoteze noi despre schimbările radicale
din întrega societate. Pretenții similar au fost făcute înainte de alte progrese tehnologice. Vorbind
despre Internetul victorian – telegraful – a menționat unele dintre speranțele investite în această
tehnologie – o revoluție pentru comunicarea socială și o posibilitate de a continua democrația și a
pune capăt războaielor.
Rezultatele au fost diferite de cele așteptate. Telegraful era mai degrabă folosit pentru
războaie decât pentru pace. Comunicarea rapidă a grăbit viața, a schimbat afacerile și guvernele,
dar schimbările nu au fost atât de radicale la nivel social.
În prezent, mulți autori vorbesc despre intrarea în lumea societății informaționale –
centrată pe producerea, stocarea, recuperarea și utilizarea informațiilor, în care ”o societate de
rețea” apare ca o politică transformatoare, economie, cultură, dar și familie și indivizi.
Determinismul tehnologic nu este ceva nou . El face o distincție între punctul de vedere
”soft” , schimbările tehnologice conduc la schimbări, dar răspund la presiunile socia le, tehnologia
fiind un factor independent, autonom față de factorii sociali.
Excluderea factorilor sociali dar și economici, poate duce la convingerea că putem
anticipa cu success modul în care societatea va evolua ca o consecință a implementării unei no i
tehnologii.
Astfel de credințe au dat naștere unui gen literar. Utopiile tehnologice au fost foarte
populare la sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea. Ceea ce a rămas pe
termen lung au fost doar distopiile. Determinismul tehnol ogic nu poate fi găsit numai în utopii, ci
și în literature e -guvernare existentă.
S-a constatat că într -o revistă de literatură electronică, 18 din cele 84 de lucrări analizate
aparțineau cadrului theoretic al determinismului tehnologic.
În mod obișnuit , în discutarea adoptării tehnologiei în societate, ar trebui să se facă un
echilibru între motivele tehnologice ale adopției și forțele sociale care se află în spatele acestor
evoluții. Dialogul social, politic, economic, cultural sau religios, sunt facto r ice pot conduce la
adoptare sau respingerea unei inovații tehnologice.

4

CAP. 1 INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR IT&C – VECTOR DE
EFICIENȚĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
1.1 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR –
INFORMAȚII GENERALE
1.1.1 OMUL MODERN ȘI CALC ULATORUL ÎN SOCIETATEA
ACTUALĂ

“Viața omului modern se desfășoară în grădina informaticii ”. Tehnologiile informatice și
microelectronice au progresat foarte mult în ultimele decenii. Principalele direcții de evoluție au
constat în: modernizarea arhitect urii calculatoarelor , compa ctizarea și miniaturizarea acestora.
Soluțiile hardware sunt mult mai avansate față de software -ul care le utilizează, deci există
posibilități imense pentru dezvoltare în această direcție1.
Calculatoarele electronice sunt mijlo ace de calcul automat, care permit realizarea unui
număr uriaș de operații matematice și logice într -un timp foarte scurt. Astfel pot fi prelucrate
cantități mari de date care apar în diverse domenii de activitate – economie, tehnică, cercetare
științifică – dar calculatoarele deserves și domenii în care volumul de informații este prioritar –
comunicare, publicistică, medicină. După modul de funcționare, calculatoarele sunt de trei tipuri:
analogice, numerice și hibride2.
Calculatoarele comunică cu omul pr in afișare vizuală și prin producerea sunetelor, iar
tipurile de informații transmise sunt: numerele, textile, imaginile statice sau dinamice și sunetele.
În interiorul unui sistem electronic de calcul, informația circulă codificată în semnalele
electrice binare, corespunzătoare stărilor elementare “da – nu” sau perechii de cifre “0 -1”.
Teoria informației a demonstrate că orice informație, oricât de complex ar fi, poate fi

1 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p.10
2 Ibidem p.11

5
descompusă în informații elementare, ceea ce condus la utilizarea sistemului de num erație binary
în tehnica de calcul. Astfel, bit -ul reprezintă unitatea elementară de informație, iar byte -ul
reprezintă unitatea de măsură pentru cantitatea de informație . Un byte se notează cu B, iar
multiplii cu care exprimăm cantitățiile de informație s unt: KB= 1024B =210B, MB =1024KB
=220B, GB=1024MB = 230B3.
Pentru a real za prelucrările dorite de utilizator, calculatorul trebuie să primească datele de
intrare și programul care să precizeze cum se modifică aceste date , în scopul obținerii datelor de
ieșire. Pe parcursul prelucrărilor pot să apară și alte date, numite date intermediare.
Componentele de bază ale calculatorului sunt următoarele:
Tabelul nr 1 Componentele de bază ale calculastorului
Unitatea centrală Perifericele Sistemele de operare Progr amele de
aplicație
Unitatea centrală are
legături multiple cu
toate dispozitivele
periferice. Acestea se împart în:
– Dispozitive de
intrare ;
– Dispozitive de
ieșire;
– Memorii
externe, care
pot fi:
magnetice (
discurile hard
și floppy –
discurile) și
optice : CR-
ROM, CD –
DA, CD -WO,
CD-R, CD -I,
DVD. Un sistem de operare
notat SO sau OS, de
la Operating System,
este un ansamblu de
programe care
gestionează alocarea
și folosirea resurselor
hardware ale
calculatorului și
asigură interfața
utilizator -calculator.
Windows este cel mai
cunoscut sistem de
operare pentru PC -uri. Sunt destinate
rezolvării unor
probleme concrete, se
realizează de
programatori.
Are două părți:
1.Procesorul, care
include:
▪ Unitatea de
comandă și
control ;
▪ Unitatea
aritmetică și
logică.

3 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 10

6
2. Memoria internă,
care se compune din
circuite integrate și
permite încărcarea
temporară a
programelor și a
datelor. Un calculator
utilizează două tipuri
de memorie internă:
– ROM –Read –Only
Memory;
– RAM –Random
Access Memory .
Sursa: Cerasela Crișan, Bogdan P ătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006,
p.10

1.1.2 ORGANIZAREA INFORMAȚIILOR
Modalitatea de stocare a informațiilor pe suport fizic este fișierul – file. Un fișier este o
colecție de date , organizată și structurată în conformitate cu cara cteristica datelor și cu
necesitățile de prelucrare. Fișierul are un nume. Datele conținute într -un fișier sunt corelate și
coerente și sunt asociate unui proces, fenomen, problemă4.
Numele unui fișier este constituit din numele propriu -zis și o extensie. De exemplu :
admitere.doc, curse.xls, tehnologii.mdb sunt nume de fișiere, ce indică respectiv: un fișier
realizat în Word, un tabel realizat în Execel și o bază de date Access . Fișierele identificate prin:
aniversare.jpg și dedicație.mp3 ar putea conține o fotografie și o melodie, iar rezolvare_ecuații.c
un program în limbajul C. Deci numele unui fișier trebuie să fie sugestiv, în timp ce extensia
indică programul cu care a fost obținut fișierul, formatul datelor conținute sau tipul fișierului –
extenia – exe, arată un fișier executabil, com un fișier de comenzi5.
Directorul – folderul , este o colecție de fișiere, indentificată la rândul său printr -un nume.
Gruparea fișierelor în directoare este utilă pentru a păstra o anumită ordine, în caz contrat ar fi
dificil de găsit un fișier în mulțimea tuturor fișierelor care se adună pe discurile unui calculator .
Toate discurile au un director creat de sistemul de operare, numit director rădăcină, care poate

4 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, T ehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 12
5 Ibidem p.12

7
conține fișiere și alte directoare, numite subdirectoare . Această tehnică se poate repeta la orice
nivel, obținându -se o structură arborescentă de directoare , vizibilă cu ajutorul unor programe
speciale. Directorul la care lucrăm într -un anumit moment se numește director curent . Calea
unui fișier este drumul de la directorul rădăcină până la directorul ce conține fișierul respectiv6.
1.1.3 CÂTEVA ELEMENTE DESPRE REȚELELE DE CALCULATOARE
O rețea de calculatoare este un ansamblu de calculatoare, conectate între ele printr -o
structură de comunicație. Fiecare calcul ator își poate păstra independența de execuție și de
gestiune a resurselor proprii.
După aria de răspândire a calculatoarelor din rețea, există7:
▪ Rețele locale – LAN, Local Area Network, deservind o firmă sau o instituție;
▪ Rețele metropolitane – MAN, Metr opolitan Area Network – deservesc un oraș;
▪ Rețelele globale – WAN, Wide Area Network, rețelele de largă întindere – o țară, un
continent.
După modul de organizare, distingem8:
▪ Rețelele cu server de fișiere – file server;
▪ Rețelele de la egal la egal – peer to peer – orice calculator poate deveni un server.
O rețea este caracterizată de:
▪ Topologie – modul în care sunt legate calculatoarele pentru a forma rețeaua. Astfel,
există rețele: liniare, de tip stea, combinate;
▪ Mediul fizic de transmisie – suportul p rin care se transmit datele ;
▪ Standardul de transport – restricțiile impuse asupra mediului de transmisie , topologiile
și controlul transferului de date.
Internet este rețaua publică ajunsă la scară planetară, formată dintr -un congl omerat
de rețele de div erse complexități și care oferă numeroase servicii.
Familia de protocoale TCP/IP- Transmission Control Protocol /Internet Protocol, a
permis milioanelor de calculatoare conectate „ să vorbească aceeași limbă” . Din 1989 s -a
trecut la etapa WWW – Woldd Wide W eb, etapă bazată pe un sistem care permite legături și

6 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 13
7 Ibidem p.14
8 Ibidem p.14

8
asocieri multiple între documente. Programe interactive numite browser -e sau provider -e
permit consultarea acestor sisteme complexe numite hipertexte, în care diferite documente se
pot referi între ele prin legături – links. Toate serverele Web folosesc același protocol pentru
hipertexte: HTTP –HiperText Transfer Protocol. Etapa actuală a Internetului este cea a
informației multimedia și a realității virtuale. Noi limbaje și noi tehnologii de tratare a
informației permit înlănțuirea aplicațiilor client cu aplicațiile server9.

1.1.4 UTILIZAREA CALCULATORULUI

Am detaliat unele aspecte privind procedurile efective de lucru cu calculatorul,
menționând și implicațiile acestor noi abordări.
A. Economie
Orice organizație economică poate fi privită ca un sistem în care produsele și
serviciile realizate , resursele utilizate și informațiile de orice fel se transferă și se vehiculează
fie în interior, fie din interior spre mediul exterior și reciproc. La majoritat ea acestor sisteme
se pot distinge trei subsisteme interconectate și anume10:
▪ Subsistemul de conducere sau decizional, constituit din mulțimea elementelor care
analizează informațiile și elaborează deciziile;
▪ Subsistemul condus sau operațional , care transfo rmă deciziile în acțiuni;
▪ Subsistemul informațional, care asigură legătura în ambele sensuri între subsistemele
decizional și operațional .
Când într-un sistem informațional predomină echipamentele, tehnicile și procedurile
automate de transmitere și preluc rare a informației, spunem că avem de -a faca cu un sistem
informatic11.
Efectele introducerii sistemelor informatice în economie sunt de două tipuri12:
▪ O îmbunătățire a indicatorilor, ca urmare a luării deciziilor ăn condiții mai bune, avându –
se la dispoziți e toate rapoartele realizate automat;

9 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, B acău, 2006, p. 14
10 Ibidem p.15
11 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 20
12 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 20

9
▪ Eliberarea unor persoane din funcții de rutină și reorientarea acestora spre activități
creatoare și productive.
Performanțele unui sistem informatic sunt determinate de câteva condiții pe care
acesta trebuie să le înd eplinească, astfel13:
▪ Furnizarea de informații de calitate;
▪ Realizarea unui timp minim de răspuns;
▪ Existența unor circuite optime care să asigure circulația economicoasă și fără perturbații a
informației.
B. Învățământ
Informatizarea învățământului este o prob lemă importantă, pentru că pregătirea tinerilor
de azi se va reflcta în societate în viitor, la toate nivelele acesteia.
Soft-urile interactive pentru predarea de cunoștința noi au rolul de a realiza un dialog
între elev și programul respectiv. Interacțiun ea poate fi controlată de computer . dialog tutorial
sau de elev – dialog de investigare14.
Soft-urile de simulare permit reprezentarea controlată a unui fenomen sau sistem real,
prin intermediul unui model cu comportament analog15.
Soft-urile de exersare intervin ca un supliment al lecției din clasă, realizând exersarea
individu ală necesară însușirii unor date , proceduri , tehnici sau formării unor deprinderi specifice;
ele îl ajută pe profesor să realizeze activitățile de exersare , permițînd fiecărui elev să lucreze în
ritm propriu și să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat16.
Soft-urile pentru testarea cunoștințelor reprezintă gama cea mai variată. Deoarece
specificitatea lor depinde de mai mulți factori – momentul testării, scopul testării, t ipologia
interacțiunii17.
Jocurile educative sunt soft-uri care sub forma unui joc – atingerea unui scop, prin
aplicarea inteligentă a unui set de reguli – îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de

13 Ibidem p.20
14 Ibidem p.20
15 Ibidem p.20

16 Cera sela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 23
17 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 23

10
probleme. De obicei se realizează o simulare a unui fenomen real, oferindu -i elevului diverse
modalități de a influența atingerea scopului18.
În sprijinul informației intervin noile tehnologii ale societății informaționale –
tehnologiile informațiilor și comunicațiilor .
C. Publicitate
În ultimii ani publicitat ea a devenit mai mult decât un mijloc de comunicare , astfel încât
în prezent este considerată ca un sector economic distinct.
Există numeroase forme de publicitate prin Internet:
▪ Publicitatea prin programele de căutare .
Cele mai cunoscute programe de căut are sunt: Yahoo , AltaVista, Google, Look Smart,
Infoseek, Lycos, Webcrawler, etc.
▪ Publicitatea on -line

Fig. nr. 1 Marketing orientat spre creștere
Sursa: https://smarters.ro/grow/publicitate -online/

Este aceea tehnică publicitară prin care se finanțe ază de către proprietar un bando sau
un site întreg , astfel încât să devină o prezență permanentă pe Internet. Se creează astfel

18 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 23

11
posibilitatea valorificării numelui de marcă sau a întregului site, precum și atragerea permanentă
de vizitatori19.
▪ Newsgruops
Sunt „spații libere” în cadrul cărora mai mulți „navigatori”, reuniți virtual în jurul unei
anumite teme, au ca principal scop schimbul de informații.
▪ Comisionul pe vânzări
Este o tehnică prin care se poate majora audiențabși se utilizează în cazul site -urilor
comerciale care se ocupă cu vânzarea produselor prin corespondență20.
▪ Publicitate pe fond de pagină
Se referă la spațiile din cadrul diferitelor site -uri sau pagini Web care se vând pentru
transmiterea mesajelor publicitare.
▪ Corespondența directă
Constă în trimiterea unui mesaj text în cutie electronică de scrisori a abonaților de
rețea. Mesajul are scopul de a informa potențialul vizitator de existența unor site -uri sau teme
noi, ori de actualizare unui site21.
▪ Schimbul de bannere
Constă în conecta rea a două site -uri cu audiențe similare. Prin această tehnică se pot
atrage mai mulți vizitatori . Link Trader, Banner Swap, Advertising Exchange, Smart Clicks, etc.
▪ Publicitatea prin couponing
Un cupon conferă dreptul unei reduceri sau recumpărare unei mă rfi dintr -un magazin.
▪ Mediatizarea extra -Net
Adresa unui site figurează în presă, pe pliante, ori este difuzată prin televiziune, în
scopul atragerii de vizitatori.
▪ Publicitatea interstițială
Este o modalitate de difuzare a mesajelor publicitare Web, pri n inserarea unui ecran
publicitar animat și sonor care ocupă, pentru câteva secunde, întreg ecranul calculatorului,
întrerupând activitatea de consultare a informațiilor unui site de către un vizitator al acestuia22.

19 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 25
20 Ibidem p.26

21 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p.24
22 Ibidem p.24

12
▪ Listele de difuzare
Împrumută unele asp ecte de la e -mail și de la newsgroups. Este vorba despre un
schimb de mesaje între persoane preocupate de același domeniu.
▪ Publicitatea prin cercuri tematice Web
Este o tehnică ce are la bază o formă asociativă. Cercurile Web constau în reuniunea de
site-uri concurente, legate între ele și legate la pagina www.webring.org pentru a fi accesate cu
mai multă ușurință23.
D.Tipografie
Astăzi avem la dispoziție tehnologia DTP care, datorită evoluției spectaculoase a
imprima ntelor și a dispozitivelor tipografice online, a eliminat vechea metodă.
Procesarea de texte are trei faze: editarea, așezarea într -un format , tipărirea. „A edita”
înseamnă a culege și corecta informația într -un document.
Prezentăm câteva facilități tipi ce de desktop publishing:
Tabelul nr. 2 Facilități tipice de desktop publishing
▪ Prezentarea textului în forma unei coloane verticale;
▪ Editarea facilă a tabelelor;
▪ Inserția de grafice;
▪ Definirea cadrelor și poziționarea acestora în pagină;
▪ Numerotarea antet elor pe mai multe niveluri;
▪ Plasarea datei și orei în formatul dorit;
▪ Transformarea și prelucrarea textelor ca hipertexte ;
▪ Editarea relațiilor matematice, cu simbolurile spercifice folosind editoare de ecuații ;
▪ Editarea etichetelor , a plicurilor pentru scr isori;
▪ Realizarea unor calcule simple ;
▪ Folosirea facilităților foilor electronice de calcul , inclusiv editări ale unor grafice de diferite
formate, fără un program de calcul tabelar ;
▪ Facilități de atestare online ;
▪ Importarea și exportarea diferitelor struc turi de date din alte programe.
Sursa: Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006,
p.24

E.Medicină
Introdusă inițial pentru a prelua activități de rutină, informatica medicală a impulsionat
dezvoltarea științelor med icale și a oferit un nou mod de abordare a investigației, tratamentului și
cercetării medicale. Cele mai importante ramuri sunt24:

23 Ibidem p.24

13
▪ Biostatica – pentru organizarea și prelucrarea statică a colecțiilor de date din biologie;
▪ Biofizica, biochimia, exploarările funcționale – utilizează aparate ce conțin tehnică de
calcul încorporată;
▪ Epidemiologia – pentru studii și investigații în masă, pentru depistarea precoce a unor
afecțiuni;
▪ Genetica, virusologia, neurofiziologia;
▪ Fiziologie, fiziopatologie, farmacologie – pentru stimularea proceselor biologice;
▪ Chirurgia – prin introducerea microelectronicii și a tehnicii de calcul în aparatura și
instrumentația medico -sanitară ;
▪ Anestezia și reanimarea – dispun de aparatură complexă ce oferă o mare siguranță
actului medical ;
▪ Laboratorul – utilizează aparatură automată ce efectuează, în timp foarte scurt,
examene complexe utile actului medical.

1.2 LEGISLAȚIA TEGNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI A
COMUNICAȚIILOR ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Există, de asemenea, câteva proiecte de legi e laborate de Ministerul pentru Societatea
Informațională privind condițiile de securitate minime ale sistemelor digitale pentru administrația
publică și evidențele electronice naționale.

1.3 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR ÎN
ROMÂNIA

24 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, T ehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006, p. 26

14
În România, T ehnologia Informației este un sector industrial cu cea mai bună perspectivă
pentru țara noastră.
A. Prezentare generală
Piața IT a României este una din piețele cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și
de Est . Piața IT este prognozată să crească la 3,1% în perioada 2017 – 2021, ajungând la o
valoare de 9,9 miliarde lei – 2,47 miliarde dolari în 202125.
Cybersecurity este o componentă cheie a sectorului ITC din România . Conform Strategiei
Naționale privind Agenda digitală pentru România 2020 (ec.eur opa.eu/digital -single –
market/en/country -information -romania), implementarea viziunii strategice a TIC va necesita o
investiție totală de aproximat iv 2,4 milioane de euro (2,64 miliarde dolari)26.
Strategia națională pentru Agenda digitală definește patru d omenii de acțiune. În primul
rând, primul obiectiv este creșterea eficienței și reducerea costurilor în sectorul public prin
investiții în e -Government, Interoperability, Cybernetics Security, Cloud Computing și Social
Media27.
Începând cu data de 25 mai 20 18, Regulamentul general privind protecția datelor
(GDPR) este aplicabil în cadrul eforturilor Uniunii Europene de a proteja viața privată a
cetățenilor săi. Este de așteptat ca acest lucru să aibă un impact substanțial asupra dezvoltării
pieței românești de securitate digitală. În acest sens, procesatorii de date vor achiziționa servicii
de consultanță în domeniul securității informatice pentru a îndeplini cerințele legate de protecția
datelor28.
B. Software și Servicii IT în România
Piața românească de softwa re în domeniul serviciilor IT a crescut substanțial la o rată
ridicată și este posibil să devină cel mai important contributor la PIB -ul local pe termen mediu și
lung. Din anul 2000, industria a crescut cu o rată de 15% -20% pe an29.
C. Cercetare și dezvoltare

25 ec.europa.eu/digital -single -market/en/country -information -romania
26 ec.europa.eu/digital -single -market/en/country -information -romania

27 ec.europa.eu/digital -single -market/en/country -information -roman ia
28 ec.europa.eu/digital -single -market/en/country -information -romania

29 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity

15
România are tradiție importantă în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul
tehnic. Inginerii români au fost întotdeauna apreciați în străinătate, iar costurile reduse ale forței
de muncă au contribuit la atragere a de proiecte interesante și semnificative către industria locală.
Clustere industriale pot fi găsite în marile orașe universitare: București, Cluj Napoca, Iași,
Timișoara, Craiova și Brașov30.
D. Cererea de piață
Piața serviciilor software și IT este în România de c irca 1 miliard de e uro și se estimează
că va crește cu 10% până în 2020. Structura pieței interne este31:
▪ Cumpăr ători majori: Industria (39%), Finanțele (20%), S erviciile (16%) ;
▪ Cele mai importante rate d e creștere: Finanțe (26%), S erviciile , Telecomunicații,
Industrie, C omerț cu amănuntul ;
▪ Servicii 64% vs. Produse 36% .
Piața cibernetică din România este încă î n plina dezvoltare. România se mândrește cu cea
mai mare rată a lucrărilor tehnice per capita l din Europa. Cu toate acestea, piața românească a
securității digitale es te deschisă și jucătorilor străini, furnizorii din S.U.A. fiind bine
reprezentați32.
Participanții de pe piața IT ar trebui să fie conștienți de diferitele reglementări aplicabile
ale UE și ale pieței românești.
E. Intrarea pe piaț ă
Vânzarea prin inter mediul unui partener local stabilit este cea mai mică strategie de
introducere pe piață a riscurilor pentru majoritatea producătorilor din S.U.A. Cu toate acestea, în
cazul vânzării către departamentele guvernamentale d in România, ar putea fi necesară o prezență
directă în România, în sp ecial atunci când există concurență pentru proiecte legate de securitatea
națională33.
Cooperarea cu ANSSI (www.anssi.ro), cea mai importantă asociație locală în domeniul
securității informatice, oferă companiilor americane intere sate de piața rom ânească cea mai bună

30 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
31 https://ec.europa.eu/digital -single -market/
32 http://gov.ro/en
33 https://ec.europa.eu/digital -single -market /

16
abordare pentru căutarea partenerilor , informații despre piață și oportunități de afaceri cu sectorul
public34.
F. Stimulente speciale pentru cheltuielile aferente activităților de cercetare și
dezvoltare
Companiile pot be neficia de o deducere suplimentară de 50% din cheltuielile eligibile
pentru cercetare și dezvoltare. În plus, deprecierea accelerată poate fi aplicată pentru
dispozitivele și echipamentele utilizate în activitatea de cercetare și dezvoltare. Pentru investi ții
mari, pot fi disponibile scheme de ajutor de la stat sau ajutoare individuale35.
G. Legi, reguli și r eglementări privind utilizarea I nternetului
România dispune de legi privind comerțul electronic, drepturile de autor online,
semnătura electronică, plata electronică, publicitatea online, protecția datelor cu caracter
personal, criminalitatea informatică, pornografia pe internet și comunicațiile electronice. Există,
de asemenea, câteva proiecte de legi elaborate de Ministerul pentru Societatea Informațional ă
privind condițiile de securitate minime ale sistemelor digitale pentru administrația publică și
evidențele electronice naționale36.
H. Scutirea de impozit ul pe venit pentru angajații IT care furnizează a ctivități de
dezvoltare softwar e
România nu impoziteaz ă veniturile pentru angajații IT care furnizează act ivități de
dezvoltare software. Astfel, România este una dintre cele mai competitive piețe de outsourcing,
cu o medie a costului forței de muncă de 1.500 de dolari pentru un salariu net de 1.000 de
dolari37.
I. Principalele sub -sectoare
Există oportunități importante de expertiză, produse și servicii, care vizează trei piloni
fundamentali:
➢ Reglementare , prin38:
– Răspuns la incidente și recuperare în caz de dezastru ;

34 www.anssi.ro
35 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
36 www.export.gov/article?id=Romania -Infor mation -Technology -Cybersecurity
37 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
38 www.export.gov/ar ticle?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity

17
– Raportare software, inst rumente criminalis tice și echipe pentru informații de securitate ;
– Utilizarea produselor și tehnologiilor softw are certificate, sub umbrela interoperabilității.
➢ Facilita re39:
– Validarea mediului de securitate ;
– Echip e pentru situații de urgență care colaborează cu echipe private / publice;
– Informații inteligente .
➢ Colabora re40:
– Cercetarea în războiul cibernetic ;
– Schimbul de informații, forumuri și comunități ;
– Educație .
Începând cu anul 2017, Ministrul Educației a introdus codificarea (cu unele concepte
privind secu ritatea cibernetică) ca disciplină obli gatorie pentru toți copiii din toate școlile
acreditate. Există aproximativ 2500 de studenți care au fost instruiți în domeniul codării și
securității informatice, iar numărul este în creștere. Procesul poate fi mon itorizat online la adresa
www.informaticainscoli.ro41

Fig. Nr. Codarea WhatsApp

39 https://ec.europa.eu/digital -single -market/
40 http://gov.ro/en
41 www.informaticainscoli.ro

18
J. Oportunități
Cea mai mare nevoie de programe de finanțare și protecție împotriva ciberneticii se află
în zona Guvernului și departamentelor sale.
Sectorul sănătății ar putea deveni un cumpărător important al serviciilor de securitate
cibernetică datorită volumelor mari de date cu caracter personal care sunt gestionate de sistemul
de sănătate. Proiect ele mari de telemedicină sunt în prezent în discuție și ar trebui să aibă o
componentă importantă în securitatea informatică. Cu toate acestea, trebuie luate anumite măsuri
pentru implementarea proiectelor de telemedicină. Partea cea mai importantă este in troducerea
unor standarde de reprezentare a datelor medicale (cum ar fi HL7)42.
De asemenea, există oportunităț i în sectorul privat: de la organizații de toate
dimensiunil e începând cu IMM -uri și marile corporații. În prezent, cererea întreprinderilor e ste
sub media UE . Astfel, există un potențial ridicat pentru companii să ofere soluții cu costuri
reduse. Cele mai importante oportunități se regăsesc în organizațiile pentru care securitatea IT
este critică43:
▪ Sectoare financiare, bancare și de asigurări ;
▪ Rețelele cu infrastructură critică (energie și utilități) ;
▪ Telecomunicații (Telco) ;
▪ Utilități și transportul energiei .
Soluțiile legate de cloud au un mare potențial pe termen scurt și mediu. GOR
intenționează să creeze o agenție de tip cloud, "Agenția Naț ională pentru Servicii E -Serviciile și
Cloud (ANSEC)", în cadrul unui viitor parteneriat public -privat (PPP), consolidând în cele din
urmă toate platformele informatice ale administrațiilor publice44.

1.4 SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

42 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
43 www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
44 https://ec.europa.eu/digital -single -market/

19
Cele mai recente cercetări au demonstrat că informația, având la bază tehnologiile
informatice moderne, a devenit o resursă strategică în dezvoltarea societății.
Cel mai important este programul european –„ O societate informațională pentru toți” al
Uniunii Europene – Programul eEurope.
Tabelul nr. 3 Cei mai importanți indicatori propuși pentru aprecierea nivelului de
informatizare
Indicatori Internet Servicii publice moderne
online Acces de bandă largă
Folosirea Internetului de către
cetățeni:
4 Procentul persoanelor cu
acces la Internet;
5 Procentul persoanelor care
utilizează Internetul
regulat. eGuvernare:
6 Numărul de servicii
publice accesibile online;
7 Procentul persoanelor
care se folosesc de
serviciile publice online; Procentul persoanelor cu acces de
bandă largă la Internet
Utilizarea tehnologiei
informațiilor în administrația
publică:
1. Procentul angajaților
care utilizează
calculatoare conectate
la Internet eInstruire:
1. Numărul de elevi
conectați la Internet cu
ajutorul calculatorului;
2. Persoanele care
utilizează Internetul
pentru instruire;
3. Instruirea angajaților. Procentul administrațiilor publice
cu acces de bandă largă la Internet.
Costuri de acces la internet eSănătate:
1. Procentul persoanelor
adulte care caută
informații despre
sănătate pe Internet;
2. Procentul medicilor
care utilizează e-fișe
pentru pacienți.
Sursa:
La baza strategiei de edificare a Societății Informaționale în România stă următoarele
principii45:
▪ Transparența totală a activităților în conformitate cu legea în vigoare;
▪ Prioritatea ac tivităților;
▪ Folosirea rațională a tuturor resurselor;
▪ Promovarea echilibrată în dezvoltarea domeniilor strategice – edificarea e -societății;

45 www.eguvernare.ro

20
▪ Alinierea strategiei de edificare a Societății Informaționale la standardele Uniunii
Europene;
▪ Respectarea normelo r stabilite de summit -ul mondial privind Societatea Informațională;
▪ Realizarea condițiilor eficiente în toate activitățile.
Pentru a realiza o administrație electronică , România urmează cadrul de patru niveluri
propus de Comunitatea Europeană46:
▪ Nivelul I –diseminarea informației publice prin mijloace electronice – se oferă informații
de interes public online;
▪ Nivelul II – interacțiune unidirecțională – descărcarea de formulare off -line;
▪ Nivelul III – interacțiune bidirecțională – descărcarea formularelor și a utentificarea;
▪ Nivelul IV – tranzacții online – intergrarea unor procese mai complexe online.

Cap. 2 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI IMPACTUL TEHNOLOGIEI
IT&C ASUPRA EFICIENȚEI
7.2 EFICIENȚA TEHNOLOGIILOR IT&C ÎN ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ, INDICATORII EFICIENȚEI
7.2.7 ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR PUBLICE PRIN NOI
TEHNOLOGII
Cazurile de administrare defectuoase și corupție sunt legate de deficiențele operaționale
ale administrației publice în furnizarea de servicii rapide și eficiente. Întârzierierile în procesarea
cererii cetățenilor pot fi cauzate de funcționarii publici, dar de obicei sunt rezultatul

46 www.eguvernare.ro

21
inflexibilității ”mașinilor birocratice ”. Astfel de întârzieri pot constitui un cadru ideal pentru
cazurile de corupție, provenite fie din partea cetășeanului care încearcă să accelereze procesul
administrative, fie uneori chiar ”îndoit de reguli” pentru câștiguri individuale sau de la
funcționarii publici, care tratează natura lentă a aparatului administrativ ca o oportunitate de
aplicare a unui tratament discreționar pentru propriul profit47.
Este adevărat că procedurile administrative tradiționale sunt afectate de întârzieri
prelungite. În mare măsură, acest lucru reflectă, în principal, procesele lungi și dificile de
completare, înregistrare, recuperare și circulare a docu mentelor între diferitele departamente ale
administrației. În mod evident, astfel de procedure administrative nu sunt conforme cu principiul
eficienței care prezidează acțiunile administrative. Eficiența acțiunii administrative nu constă în
finalizarea une i proceduri, indiferent de timpul necesar, ci de răspunsul administrației. Principiul
eficienței stabilește termene scurte pentru finalizarea unei procedure și stabilește mecanisme de
respectare a acestora. Eficiența înseamnă ca timpul necesar aplicării di feritelor decizii luate în
diferite faze să permită administrațiilor să atingă obiectivele acțiunii administrative48.
Prin integrarea utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor –TIC în procedurile
sale, administrația publică poate obține o creș tere a productivității și eficienței și, simultan,
reduce fenomenele de corupție și administrarea defectuoasă. Într-adevăr ”digitalizarea”
procedurilor administrative poate avea efecte pozitive multiple. Subliniem doar câteva49:
▪ Poate contribui la depășirea efectelor negative care rezultă din fenomenul de
”fragmentare a procedurii”;
▪ Abordează probleme complexe ale birocrației și întârzierilor, simptomele tipice ale
sistemelor de administrare publică ineficiente;
▪ Aduce cetățeniI/utilizatoriI TIC mai aproape d e sursa procedurilor și acțiunilor
administrative, îmbunătățind standardele de transparență și deschidere;
▪ Reduce cos tul procedurilor administrative;

47 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Govern ance. IT Corporations, the State and e –
Government (OUP, 2006). , p.67
48 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Governance. IT Corporations, the State and e –
Government (OUP, 2006). , p.69
49 K Tsimaras, “The contribution of new technolog ies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Publ ic Adm inistration , 2016

22
▪ O mai mare rentabilitate în acțiunea administrative este, de asemenea, promovată, în
primul rând prin virt ualizarea procedurilor administrative;
▪ Simplifică procedurile și face mai eficientă prelucrarea cererilor și reclamațiilor
cetățenilor prin standardizarea acestora;
▪ Facilitează monitorizarea performanței furnizorilor de servicii administrative prin
stabili rea unor standard e automate, credibile și obiective eficiente în procesarea cazurilor;
▪ Minimizează riscurile de ”captare” în formularea actelor administrative.
Corupția în procedurile administrative, cauzată în principal de intervenția ”elementului
uman” , este mai ușor de detectat, deci este mai puțin probabil să afecteze rezultatul final al unei
procedure administrative și tratarea unui caz specific. Dacă cetățenii și întreprinderile au acces la
informații valabile referitoare la operațiunile și deciziile statului, atunci administrația publică se
află sub o supraveghere constantă, stabilind astfel standard mai stricte de responsabilitate și
eliminând elementele de corupție50.
Într-adevăr, după cum au fost illustrate de diferite studii de caz ale aplicațiil or sistemelor
de e -guvernare la nivel internaț ional, acordarea accesului la informațiile și serviciile
administrației publice prin intermediul aplicațiilor de e -guvernare creează contrapunere pentru
corupția funcționarilor publici și creș te posibilitatea d e manifestare a acestor fenomene, astfel51:
▪ Dacă este posibil, mecanismele existente de inspecție și monitorizare nu ar trebui în nici
un caz să fie eliminate sau retrogradate. IT&C sunt menite să realizeze inspecțiile mai
eficiente și mai rapide și ar tre bui să fie tratate ca un instrument pentru eficientizarea altor
mecanisme instituționale de ”monitorizare tradiționale” , instituționalizate;
▪ Promovarea principiului egalității de acces la serviciile administrative, care este o
component fundamental a ”demo crației administrative”, prin reducerea barierelor
geografice și permițând cetășenilor/utilizatorilor TIC să se înregistreze pe platformele
Web de administrare în orice moment, și în timp real;

50 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Publ ic Administration, 2016

51 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.67

23
▪ Contribuie la o pregătire eficientă a funcționarilor publici ș i la îmbunățirea cooperării și a
coordonării între instituțiile conexe la nivel international prin diseminarea cunoștințelor și
a experiențelor relevante.

7.2.8 ACCESUL LA INFORMAȚII ȘI TRANSPARENȚA
ACȚIUNII ADMINISTRATIVE

Cea mai obișnuită metodă de dezvălui re, partajare și distribuire a informațiilor este, de
ceva timp, Internetul. Noile progrese în domeniul IT&C a făcut posibilă utilizarea unor
procedure mai complexe, a serviciilor intreractive și a utilizării personalizate a aplicațiilor
disponibile. De ex emplu, informațiile sunt acum distribuite și partajate ptin e -jurnale trimise prin
e-mail către abonați, sms și notificări prin e -mail cu privire la desfălurarea discuțiilor deschise la
nivel local de administrare, sunt o practică obișnuită, convocarea la distanță a întâlnirilor cu
utilizarea videoconferințelor nu sunt stabilite numai în sectorul privat, dar și în sectorul public. În
mod similar, exemple de acces la informații personalizate, solicitând și servicii sunt urmărirea
cursului unei cereri, notifi carea deciziilor privind persoana fizică, eliberarea documentelor52.
Disponibilitatea infirmațiilor poate fi o condiție necesară pentru transparență, dar nu este
suficientă pentru a le folosi. Factorii, cum ar fi lipsa de stimulente sau cunoștințe de către
cetățeni, posibila apatie care duce la inacțiune, excesul de informații și accesul redus la TIC,
reduc impactul sistemelor de a pune la dispoziția cetățeanului diferitele informații53.
Creșterea volumului de date și informații uriașe și imposibil de gesti onat poate avea în
cele din urmă efectul invers: nu există o evaluare și o estimare reală a gradului și a intensității
influenței exercitate de contribuțiile mari și a contribuabililor ”eminenți”. Prin urmare, ”filtrarea”
informațiilor disponibile, utiliza rea adecvată a serviciilor și ”sortarea” informațiilor importante
din informațiile inconsecvente, printer abundența datelor disponibile, sunt procese la fel de
fundamentale pentru utilizarea corectă și eficientă a informațiilor în administrația publică.

52 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era G overnance. IT Corporations, the State and e –
Government (OUP, 2006). , p.72
53 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Publ ic Administration
(forthcoming), 2016

24
7.2.9 ABORDAREA CENTRATĂ PE CLIENT ȘI
PROXIMITATEA ACȚIUNII ADMINISTRATIVE

Adaptarea, mai degrabă decât adoptarea modelului sectorului privat, care este organizat
în jurul – și direcționat către individ – în calitate de client – a creat deja servicii și mecanism e
care să treteze cetățenii într -o manieră similară. Se sugerează că un sistem e – guvernare cu o
abordare centrată pe client poate oferi54:
▪ Srrvicii nonstop și dincolo de orele de lucru, sporind astfel orele pe care cetățeanul le are
la serviciile administr ației publice;
▪ Servicii furnizate prin intermediul centrelor descentralizate sau a ghișeelor unice,
reducând astfel iritarea și ob oseala pe care cetățenii o resimt atunci când prezența lor
fizică este necesară;
▪ Cerere procesată într -un timp scurt;
▪ Mai mult e servicii în același timp, reducând fenomenul birocrației.
O astfel de abordare are mai multe avantaje: contactul personal al cetățeanului cu
funcționarul public este rar și puterile discreționate ale angajatului sunt limitate, reducând astfel
riscul de corupție sau de administrare defectuoasă. În același timp, acestă abordare permite o
utilizare mai eficientă a resurselor umane din sectorul public: prin procesarea mai multor
solicitări ale cetățenilor și prin oferirea anumitor servicii pe cale electronic a, o sarcină grea este
ridicată de pe umerii departamentelor, cu personal insuficient55.
Trimiterea electronica a documentelor de la cetățeni la administrația publică elimină
documentele inactive, se înregistrează și se distribuie la departamentul corespun zător.
Înregistrarea și depunerea documentelor pe calculator ușurează munca și se pot recupera mai
repede. De asemenea, permite atribuirea apropape automata a documentelor la biroul responsabil
pentru procedură. În plus, răspunsul rapid al acțiunilor admin istrative poate fi favorizat și prin
utilizarea TIC, prin automatizarea luării deciziilor și elaborarea actelor administrative. În plus,

54 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.5 6

55 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Throu gh E-Government Initiatives for a Better Publ ic Administration
(forthcoming), 2016

25
posibilitatea ca administrațiile publice să trimită documente și acte la adrese prin intermediul
Internetului reduce ti mpul necesar pentru a fi livrate fără a compromite necesitatea de a garanta
dovada comunicării56.
Folosirea noilor tehnologii în procedurile administrative nu numai că face ca ”birocrația”
să fie depășită, dar mai ales implică o remodelare majoră a relație i dintre administrația publică și
cetățeni, deschiderea acțiunilor administrative pentru cetățeni57.
Un canal virtual permanent este construit pentru a permite interacțiunea dintre
administrația publică și individ. Cetățenul individual, este treptat transf ormat din persoană în
interlocutor în condiții egale cu administrația publică58.

7.2.10 STANDARDIZAREA PROCEDURILOR ȘI EFICIENȚA
MONITORIZĂRII – EFICIENȚA COSTURILOR
Utilizarea instrumentelor IT&C specifice pentru a oferi servicii în sectorul public duce în
mod inevitabil la o ”standardizare” a proceselor. Platformele software sunt dezvoltate astfel încât
posibilitatea de intervenție și exercitarea oricărui tip de putere discreționară în numele unui
funcționar public devine practică59.
Efectul procedurilor de ”s tandardizare” în administrația publică contribuie, de asemenea,
la identificarea și, eventual, la rezolvarea problemelor. Înregistrarea procedurilor poate evidenția
posibile probleme legate de manipularea diferită a acelorași probleme de către diferiți
operatori/functionari publici sau de către sectoare și birouri din cadrul aceluiași department sau
chiar de către diferite departamente ale sectorului public în cazurile de suprapunere a
competențelor. Înlocuirea operatorilor/funcționarilor publici cu sisteme le TIC poate preveni
formele de aministrare defectuoasă, cum ar fi neregulile administrative, discriminarea nedreaptă,
utilizarea greșită dau excesivă a puterii discreționare, omiterea unei acțiuni adecvate. În plus, un

56 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.58
57 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.67
58 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrat ive Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Publ ic Administration
(forthcoming), 2016
59 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Governance. IT Corporations, the State and e –
Government (OUP, 2006). , p.69

26
sistem eficient de administrare redu ce șansele de tratament discreționar în ceea ce privește viteza
de serviciu, deoarece este la fel de rapidă pentru toți cetățenii60.
Într-adevăr, introducerea TIC în serviciile administrației publice oferă o mai mare
capacitate de evaluare a performanțelor funcționarilor publici și a sistemului însuși. Acesta
permite implementarea administrației publice prin obiective. Înregistrarea acțiunilor fiecărui
operator al unui system facilitează inspecția, în același timp acționând ca un factor preventive și
de des curajare, sporind responsabilitatea61.
Rapoartele și reclamațiile reprezintă o sursă importantă de informații pentru organismele
de control în cazuri de corupție și de administrare defectuoasă. Protecția confidențialității datelor
personale într -un raport poate fi sufficient garantată de software -ul existent – și mereu în curs de
dezvoltare – care permite înregistrarea datelor personale sensibile în așa fel încât, prin c riptarea
datelor, numai operator ul/ inspectorul căruia îi sunt dezvăluite informațile le poate recupera62.
Deoarece resursele bugetare pentru funcționarea sectorului public sunt reduse în mod
progresiv, nu în ultimul rând datorită crizei economice globale actuale, principiul rentabilității
este punctual central în administrația publică. Acest principiu, în esență interconectat cu
principiile eficienței și transparenței, a devenit deosebit de important. Guvernarea electronică
vizează procedure administrative la un cost mai mic63.
7.2.11 VIITORUL E -GUVERNĂRII: DE LA CETĂȚENII –
CONSUMATORI LA UTILIZATORI

Cele mai recente progrese în domeniul IT&C , cu sisteme Web modernizate și noua
generație de Web design și dezvoltare, deschid calea unor niveluri sporite de interconectivitate și
interactivitate. Web 2.0, așa cum mulți comentatori au numit -o noua evoluț ie în domeniul TIC,

60 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.67
61 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational conse quences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Public Administration
(forthcoming), 2016
62 J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global Corruption Report 2013, p.69
63 Ibidem p. 69

27
poate fi definite ca implicând instrumente interactive și mass -media bazate pe web, orientate în
primul rând spre a crea o experiență bagată și interesantă pentru utilizatori64.
În acest sistem, utilizatorii sunt parte integrantă din va loarea adăugată la conținut și date
online, iar interacțiunile lor cu informațiile pot modifica semnificativ experiența utilizatorilor
ulteriori. Această definiție consemnează creativitatea sporită și interacțiunea superioară, care sunt
principalele caract eristici ale noului sistem65.
Accentul este transferat pe site -uri web care nu răspund, capabile să trensmită doar
informațiile oficiale, sau de pe site -uri care permit un anumit grad de interacțiune, implicând
tranzacții sigure: spre deosebire de site -urile tradiționale care permit pur și simplu utlizatorilor să
vizualizeze informații, Web 2.0 oferă un instrument ușor de utilizat, interactiv și participativ,
încurajând vizitatorii să adauge conținut. Prin urmare Web 2.0 este un mediu extreme de
sofisticat și dinamic, în care schimbarea și inivația se află în centrul sistemului. Exemplele de
aplicare a acestuia sunt universal populare, ușor de utilizat și predispose la schimbări constant,
prin interacțiunea cu utilizatorul66.
Aplicarea elementelor interactiv e Web 2.0 se regăsește în proiectul Gov 2.0 La nivelul
cel mai de bază Gov 2.0 ar putea implica autorizarea și încurajarea funcționarilor guvernamentali
și a reprezentanților aleși să folosească instrumente media sociale pentru a comunica cu clienții
lor.

7.2.12 INDICATORII EFICIENȚEI

Cei mai importanți indicatori ai eficienței au următoarele caracteristici67:
▪ Măsurabilitate – trebuie să fie exprimați într -o formă care se poate măsura;
▪ Claritate – indicatorii sunt definiți foarte clar și amănunțit;

64 K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and efficiency in Public
Administration. Institutional and operational consequences” in A. Pottakis (ed) Transparency and Reform of
Administrative Procedures. Especially Through E -Government Initiatives for a Better Public Administration
(forthcoming), 2016
65 Ibidem
66 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Governance. IT Corporations, the State and e –
Government ( OUP, 2006)., p87
67 P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Governance. IT Corporations, the State and e –
Government (OUP, 2006). , p.87

28
▪ Precizie – sunt precis stabiliți și definiți;
▪ Realism –obiectivele stabilite trebuie să fie realiste;
▪ Relevanță –cu ajutorul indicatorilor stabiliți se măsoară rezultatele din instituția publică;
▪ Validitate –indicatorii trebuie să fie accesibili și utili;
▪ Planificarea î n timp –trebuie să se cunoască perioada și modul de utilizare;
▪ Utilitatea – toți indicatorii trebuie să fie utili pentru institușia publică.

7.3 REDUCEREA BIROCRAȚIEI – REDUCEREA TIMPILOR DE
AȘTEPTARE ȘI UȘURAREA MUNCII

Îmbunătățirea nivelului de servicii, atingerea țintelor guvernamentale, precum și
economisirea continuă a costurilor și eliminarea frustărilor clienților – se realizează prin
programul Tensator68.

68 www.tensator.com

29
Călătoria clientului -contribuabilului începe de la domiciliul lui, de la locul de muncă, de
oriunde se află în mișcare. Aceasta poate fi planificată cu mult înainte sau poate fi spontană.
➢ Soluțiile Tensator pentru sectorul public se dovedesc a fi69:
▪ Minimizarea timpului de așteptare și viteza de deplasare a clienților cu 25%
▪ Îmbunătățirea serviciilo r pe linie frontală
▪ Creșterea eficienței și productivitatea
▪ Standarde mai înalte pentru contribuabili.
➢ Luarea deciziilor informate cu privire la alocarea resurselor și hospo -uri în cadrul
ghișeelor unice
Permite instituțiilor publice să monitorizeze trase ul, să măsoare coada de la ghișeu și să
aloce resursele în funcție de cerere. Tehnologia camerei de numărare înregistrează numărul de
vizitatori care trec printr -un anumit punct la un moment dat70:
▪ Folosirea datelor reale pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la orele de
funcționare ;
▪ Alocarea resurselor și structura ghișeelor unice ;
▪ Analizarea timpilor de așteptare;
▪ Alocarea resurselor și structura ghișeelor unice;
▪ Îmbunătățirea calității serviciilor;
▪ Planificarea vărfurilor în tendințele de urmărire și prognoză.
➢ Îmbunătățirea eficienței operaționale prin împuternicirea contribuabililor în
efectuarea tranzacțiilor simple
Tranzacții , cum ar fi plata facturilor și a amenzilor, orarele de imprimare, documentele
oficiale, pot fi efectuate direct de către client –oferind niveluri îmbunătățite de servicii, satsfacție
sporită a clienților și eficiență operațională71:
▪ Îmbunătățirea nivelului serviciilor;
▪ Reducerea timpilor de așteptare prin eliberarea birourilor de asistență;
▪ Asistență cu bariere lin gvistice;
▪ Îmbunătățirea timpului de procesare a tranzacțiilor.

69 www.tensator.com
70 www.tensator.com
71 www.tensator.com

30
➢ Gestionarea cererii în timp real pentru întâlniri pre -rezervate și drop -in-uri
neplanificate
Soluțiile virtuale ce așteptare pot aduc e beneficii sectorului public de la data instalării. Cu
abilitatea de a controla cozile de la ghișeu în timp real, alocarea resurselor, gestionarea
întâlnirilor pre -rezervate și vizualizarea instrumentelor de raportare avansate, se pot obține cu
ușurință î mbunătățiri ale satisfacției clienților și ale personalului72:
▪ Îmbunătățirea eficienței și micșorarea costurilor;
▪ Rezolvarea problemelor de la primul punct de contact;
▪ Gestionarea site -urilor la fața locului pentru a satisfice nevoile clienților;
▪ Resurse po trivite pentru a solicita furnizarea standardelor mai înalte.
➢ Creșterea fluxului de client cu până la 25%
Sistemele electronice pentru cozile la ghișeu, servesc clienții în ordinea în care sosesc,
crescând eficiența și ajutând la gestionarea distribuirii clienților în așteptare la pozițiile de
serviciu disponibile. Programul oferă sisteme de redicționare a apelurilor după funcționalitate,
care combină redicționarea apelurilor și suporturilor media pentru a permite diferitelor
deoartamente de servicii să co munice clienților în așteptare informații despre produse sau
servicii73:
▪ Îmbunătățirea utilizării personalului prin îmbunătățirea fluxului de așteptare;
▪ Îmbunătățirea timpilor de service cu 30%;
▪ Economisirea banilor pentru reducerea costurilor operaționale;
▪ Îmbunătățirea eficienței operaționale prin direcționarea resurselor către anumite perioade.
➢ Reduce incertitudinea clienților și oferă îndrumări direcționale :
▪ Micșorarea timpului de așteptare ;
▪ Optimizarea spațiului disponibil;
▪ Transformarea spațiului de aș teptare și permiterea clienților să finalizeze toate lucrările
necesare la coada de așteptare .
➢ Comunicarea eficientă cu clienții

72 www.tensator.com
73 www .tensator.com

31
Eliminarea frustării și confuziei la sosire, îmbunătățirea fluxului clienților și găsirea unor
modalități pentru a oferi o exp eriență mai relaxată și mai active informativă a servicilui clienți.
Asistentul virtual –Tensator este un instrument atractiv și ușor de utilizat, care poate fi
folosit cu ușurință pentru a întâlni și întâmpina vizitatorii, a orienta clienții către birour ile de
service relevante, pentru a promova serviciile suplimentare oferite și pentru a oferi detalii despre
îmbunătățirea serviciilor. Semnalele digitale pot fi integrate în soluțiile electronice de așteptare
ale Tensator sau folosite ca platform unică de publicitate, pentru a spori experiența clienților:74
▪ Se elimină frustarea și confuzia;
▪ Îmbunătățirea modului de soluționare a rezultatelor;
▪ Îmbunătățirea nivelurilor de servicii;
▪ Se adaugă valoare și se evidențiază mesajele importante, publicitatea servicii lor
suplimentare oferite.

2.3 GDPR

Regulamentul UE privind protecția generală – GDPR este cea mai importantă modificare
a regulamentului privind confindețialitea datelor în ultimii 20 de ani. Regulamentul va schimba
în mod fundamental modul în care dat ele sunt tratate în fiecare sector, de la asistența medicală la
serviciile bancare, etc75.
După patru ani de pregătire și dezabatere, GDPR a fost în cele din urmă aprobat de
Parlamentul European la 14 aprilie 2016. A fost pus în aplicare la 25 mai 2018 – iar organizațiile
care nu respectă legea vor primi amenzi foarte mari.
Regulamentul UE privind protecția generală a datelor GPDR înlocuiește Directiva
95/546/CE privind protecția datelor și urmărește76:
▪ Armonizarea legilor privind confidențialitatea datelo r în Europa;

74 www.tensator.com

75 EU.GDPR. ORG
76 EU.GDPR. ORG

32
▪ Protejarea pentru toți cetățenii UE a confidențialității datelor;
▪ Schimbarea modului în care organizațiile abordează confidențialitatea datelor;
▪ DDPR reformulează modul în care diferitele sectoare gestionează datele și redefinește
modul de rea lizare al afacerilor.
Există trei autorități europene responsabile în mod oficial de procesul legislativ și două
organisme consultative care merită remarcate pentru relația lor specific ă cu confidențialitatea
datelor77.
A. Organele consultative
1. Grupul de lucru pentru protecția datelor
Grupul de lucru pentru protecția datelor este un organism consultativ înființat în
temeiul Directivei 95/46/CE privind confidențialitatea datelor și este alcătuit din reprezentanți ai
autorităților naționale pentru protecția datel or – DPA, AEPD și Comisia Europeană78.
Rolul său este de a consilia Comisia cu privire la chestiunile generale de protecția datelor,
dar și legile din partea UE care pot afecta protecția datelor. De asemenea, promovează aplicarea
uniformă a Directivei priv ind protecția datelelor în întrwaga UE79.
2. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este autoritatea independentă de
supraveghere instituită în 2014 de către P arlament și Consiliu pentru a consilia adminis trațiile
UE cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și pentru a supraveghea aceste
organisme pentru a asigura conformitatea cu propriile reglementări80.
De asemenea, AEPD se ocupă de plăngeri și monitorizează noile tehnologii legate d e
prelucrarea datelor cu caracter personal. Procedura legislativă ordinară acoperă majoritatea a
ceea ce se numește drept secundar, care derivă din principiile și obiectivele prevăzute în tratatele
UE și include reglementări, directive și decizii81.

77 EU.GDPR. ORG
78 EU.GDPR. ORG
79 EU.GDPR. ORG
80 EU.GDPR. ORG
81 EU.GDPR. ORG

33
Este în totdeauna important să menționăm că GDPR este un regulament, care este imediat
aplicabil în întreaga Uniune, și nu o directivă, care trebuie transousă în legislația națională de
fiecare stat membru individual82.
Procesul începe cu o propunere a Comisiei, ca re urmează să fie adoptată, respinsă sau
modificată printr -un proces de codecizie între Parlament și Consiliu. Parlamentul primește prima
propunere pentru a face prima lectură, la care se acceptă sau face amendamente, înainte de a le
transmite Consiliului pentru prima lectură. Dacă Consiliul adoptă poziția Parlamentului,
legislația este adoptată, totuși, dacă există modificări ulterioare de către Consiliu, toate cele trei
organe se reunesc pentru negocierile trilogice. Este posibil ca o lege să continue la a doua lectură
atât de către Parlament, cât și de Consiliu – cunoscută sub numele de etapă de conciliere83.
În cazul în care legislația nu este adoptată în nici un moment, ea poate fi adoptată doar ca
o nouă propunere a Comisiei, pentru a repeta din nou înt regul proces.
B. Ghidul OCDE
Deși nu există nici o îndoială cu privire la necesitatea a ctualizării actualizării normelor și
reglementărilor privind confidențialitatea datelor, atât GDPR, cât și Directiva 95/46/CE se
bazează pe un set de principii mai vechi, care sunt încă valabile și astăzi84.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE a publicat liniile
directoare privind protecția vieții private și a fluxurilor tranfrontraliere de date cu caracter
personal , un set de recomandări aprobate at ât de UE, cât și de SUA, care au ca scop protecția
datelor cu caracter personal și dreptul fundamental la viața privată. Documentul a fost inițial
adoptat la 23 septembrie 1980 și a propus următoarele opt principii privind prelucrarea datelor cu
caracter p ersonal85:
1. Principiul limitării colectării datelor
Ar trebui să existe limite pentru colectarea datelor cu caracter personal, datele ar trebui
obținute prin mijloace legale și corecte și, după caz, cu cunoștințele sau consimțământul
persoanei vizate86.
2. Princ ipiul calității datelor

82 EU.GDPR. ORG
83 EU.GDPR. ORG
84 EU.GDPR. ORG
85 EU.GDPR. ORG
86 EU.GDPR. ORG

34
Datele cu caracter personal ar trebui să fie relevant pentru scopurile pentru care urmează
a fi utilizate și, în măsura necesară pentru aceste scopuri, să fie corecte, complete și actualizate87.
3. Principiul specificației
Scopul colect ării datelor ar trebui să fie specificat la momentul colectării și datele nu ar
trebui utilizate pentru nimic altceva decât intenția inițială fără noua notificare a persoanei vizate.
4. Principiul de limitare a utilizării
Datele cu caracter personal nu ar tre bui să fie utilizate în alte scopuri în afara scopului
specificat și specificat inițial, cu excepția consimțământului persoanei vizate sau a autorității
legii88.
5. Principii de siguranță a garanțiilor
Datele cu caracter personal ar trebui protejate prin garan ții rezonabile de securitate
împotriva unor riscuri precum pierderea sau accesu neautorizat, distrugerea, utilizarea,
modificarea sau divulgarea datelor89.
6. Principiul de deschidere
Ar trebui să existe o politică generală de deschidere cu privire la evoluții le, practicile și
politicile cu privire la datele cu caracter personal. Persoanele fizice ar trebui să aibă acces ușor la
informațiile despre datele lor personale, cine le ține și la ce folosesc90.
7. Principiul participării individuale
O persoană ar trebui să aibă dreptul să știe dacă un controlor are date despre el și să aibă
acces la aceste date într -o formă inteligibilă pentru o taxă, dacă este cazul, care nu este excesivă.
O persoană ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a contesta un operator pentru refuzul de a
acorda acdesul la datele sale, precum și de a contesta exactitatea datelor. În cazul în care se
constată că aceste date sunt inexacte, datele trebuie șterse sau rectificate91.
8. Principiul responsabilității
Controlorii de date ar trebui să fie re sponsabili pentru respectarea măsurilor detaliate mai
sus. Aceste linii directoare au stat la baza numeroaselor legi naționale privind confidențialitatea

87 EU.GDPR. ORG
88 EU.GDPR. O RG
89 EU.GDPR. ORG
90 EU.GDPR. ORG
91 EU.GDPR. ORG

35
datelor, cu toate acestea, acestea nu erau obligatorii, iar nivelurile de protecție a datelor au vari at
considerabil chiar și în diferite state membre ale UE.
C.Modificări cheie GDPR
Scopul GDPR este de a proteja toți cetățenii UE de confidențialitatea în lumea actuală a
datelor. Deși principiile cheie ale confidențialității datelor respectă în continuar e Directiva
95/546/CE privind protecția datelor, au fost propuse numeroase modificări în politicile de
reglementare; punctele –cheie ale GDPR , precum și informații despre impactul pe care îl va avea
asupra afacerilor, astfel:
▪ domeniul de aplicare sporit t eritorial
Se poate spune că cea mai mare schimbare în ceea ce privește confidențialitatea datelor
provine de la competența extinsă a GDPR, deoarece se aplică tuturor societăților care prelucrază
datele cu caracter personal ale persoanelor vizate care au r eședința în Uniune, indiferent de
locația companiei. Anterior, aplicabilitatea teritorială a directivei era ambiguă și se referea la
procesele de date ”în contextul unei unități ”92.
▪ GDPR face ca aplicabilitatea să fie foarte clară
Se aplică prelucrării date lor cu caracter personal de către controlorii și prelucrătorii din
UE, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu în UE. De asemenea, GDPR se aplică prelucrării
datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate în UE de către un operator sau un procesato r
care nu este stabilit în UE, în care activitățile se referă la: oferirea de bunuri sau servicii
cetățenilor UE, monitorizarea comportamentului care are loc în cadul UE.

92 EU.GDPR. ORG

36

Cap. 3 S TUDIU DE CAZ – SEAP
3.1 SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZIȚII P UBLICE -INFORMAȚII
GENERALE
Sistemul Electronic de Achiziții publice – SEAP, reprezintă în principal platforma de
comunicare, liberă și fără restricții, în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică.
Sub conducerea și monitorizarea Agenției Naționale pentrtu Achiziții Publice – ANAP,
asigurarea funcționării SEAP revine Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale93.

93 www.anap.ro

37

Fig. nr 2Actori i mplicați în SEAP
Sursa: www.anap.ro
Accesarea sistemului este posibilă la adresa electronica www.e -licitație.ro .
Prin sistemul electronic de achiziții publice se94:
▪ Facilitează trensmiterea spre publicare a anunțurilor în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene;
▪ Publică anunțurile și invitațiile de participare;
▪ Derulează integral sau partial proceduri de atribuire.
Înregistrarea în SEAP se efectuează prin procedură electronica. Au toritatea contractantă
are obligația de a se înregistra în SEAP. Operatorii economici au obligația de a se înregistra în
SEAP numai în cazul în care sunt interesați să participle la procedure derulate integral electronic
sau în cazul în care autoritatea co ntractantă finalizează o procedură prin licitație electronică95.

94 www.anap.ro
95 www.anap.ro

38
Fazele înregistrării în SEAP pentru autoritățile contractante96:
▪ Completarea on -line a formularului de înregistrare disponibil în SEAP;
▪ Transmiterea unei cereri de înregistrare adresate operat orului SEAP, semnată de
reprezentantul legal al autorității contractante sau de persoana împuternicită expres să o
reprezinte pe aceasta în relațiile cu terții, situație în care va fi transmisă o copie certificate
de pe actul de împuternicire; dacă cererea nu poate fi transmisă on -line, aceasta se poate
depune la sediul operatorului SEAP sau se poate transmite prin poștă, cu confirmare de
primire;
▪ Transmiterea prin mijloace electronice de către operatorul SEAP a certificatului digital de
înregistrare și ins trucțiunilor de utilizare a acestuia.
Orice modificare survenită în legătură cu datele și informațiile communicate pentru
înregistrare/reânoire, trebuie să fie transmisă către operatorul SEAP în termen de cel mult
trei zile lucrătoare de la procedura respe ctivelor modificări.
Înregistrarea SEAP trebuie reânointă din doi în doi ani. Utilizarea SEAP se face de către
autorități contractante și operatori economici în condițiile97:
▪ Înregistrări/reînoirii înregfistrării în SEAP – prin procedura electronica implem entată de
SEAP;
▪ Plății unui tarif de participare – operator economic;
▪ Plății unui tarif de utilizare – autorități contractante.
Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică prin sistemul de achiziții
electronice sunt următoarele98:
▪ Licitaț ie deschisă;
▪ Licitație restrânsă;
▪ Catalogul electronic.
Licitația electronica nu este o procedură de sine stătătoare, este un process care poate
finalize o procedură de atribuire dacă acest lucru a fost anunțat de la început.
Avantajele sistemului electr onic de achiziție publică99:

96 www.anap.ro
97 www.anap.ro

98 www.anap.ro

39
▪ Reducerea termenelor dacă documentația este disponibilă on -line;
▪ Reducerea subiectivismului în evaluarea ofertei;
▪ Comunicarea instantanee a rezultatelor.
Atât operatorii economici, cât și anumite autorități contractante au invoc ate și unele
dezavantaje ale sistemului electronic de achiziție publică100:
▪ Cheltuieli cu înregistrarea și reînoirea certificatului;
▪ Funcționarea destul de complicate ș i, uneori, defectuoasă a sis temului.
Prin intermediul SEAP, procedurile pot fi defășurate atât off -line –(anunțuri și invitații
prevăzute de legislație sunt publicate în SEAP) cât și on -line(întreaga procedură se desfășoară și
prin intermediul mijloacelor electronice puse la dispoziție de SEAP).
Tabelul nr. 4Desfășurarea off -line și on -line a procedurilor de at ribuire:
Tip de procedură Proceduri off -line Proceduri on -line
Licitație deschisă x x
Licitație restrînsă x x
Negociere cu publicare unui
anunț de participare x –
Negociere fără publicarea unui
anunț de participare x –
Catalog elect ronic – x
Sursa: www.seap.ro

3.2 PROCEDURI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE
PUBLICĂ, TIPURI DE LICITAȚII ÎN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
În conformitate cu legislația în vigoare, în țara noastră sunt aplicabile următ oarele
procedure de atribuire a contractelor de achiziție publică: licitație deschisă, licitație restrânsă,
dialogul competitiv , negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții.

99 www.anap.ro
100 www.anap.ro

40

Fig. nr. 3Arhitectura generală SEAP
Sursa: www.e -licitatie.ro

3.2.1 LICITAȚIA DESCHISĂ

41

Fig. nr. 4Detaliu licitație deschisă
Sursa: www.seap.ro

În cadrul procedurii de atribuire ”licitație deschisă”, orice operator economic interest are
dreptul d e a depune o ofertă. Procedura se desfășoară într -o singură etapă, dar se poate organiza

42
și o etapă suplimentară de licitație electronica, cu condiția ca această opțiune să fi fost specificată
în anunțul de participare și în documentația de atribuire101.
Licitația deschisă se inițiază prin transmiterea apre publicare în SEAP a unui anuț de
participare, prin care se solicită operatorilor economici depunere de oferte.

Fig. nr. 5Anunț de participare
Sursa: www.seap.ro

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este de cel puțin 52 de zile de la data
transmiterii spre publicare a anunțului de participare. Acest termen poate fi redus, în anumite
condiții, astfel102:
▪ Dacă valoarea estimate a contractului este mai mare decât pr agurile pentru publicare în
JOUE și nu a fost publicat în SEAP un anunț de intenție, a tunci:
Termenul minim care Dacă se transmite Dacă documentațiia Dacă se transmite

101 www. seap.ro
102 www.seap.ro

43
poate fi acordat
pentru depunerea
ofertelor electronic la JOUE este accesibilă în
SEAP electronic la JOUE
documentația este
accesibilă în SEAP
52 zile 45 zile 47 zile 40 zile

▪ Dacă valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea
JOUE și a fost publicat în SEAP un anunț de intenție, atunci:
Termenul minim car e
poate fi acordat
pentru depunerea
ofertelor Dacă se transmite
electronic la JOUE Dacă documentațiia
este accesibilă în
SEAP Dacă se transmite
electronic la JOUE
documentația este
accesibilă în SEAP
36 zile 29 zile 47 zile 40 zile

▪ Dacă valoarea estimat e a contractului este mai mica sau egală cu pragurile pentru
publicarea în JOUE și există doar obligația publicării anunțului de participare în SEAP,
atunci103:
Termenul minim care poate fi acordat
pentru depunerea ofertelor, dacă se
transmite în SEAP Dacă d ocumentația este accesibilă în SEAP
28 zile 23 zile

3.2.2 LICITAȚIE RESTRÂNSĂ

103 www.seap.ro

44

Fig. nr 6Detaliu licitație restrânsă
Sursa: www.seap.ro
În principiu, procedura de atribuire ”licitație restrânsă” se utilizează atunci c ând oferta
este excedentară. Prin aplicarea acestei procedure, orice operator are dreptul să -și depună
canditatura, dar numai candidații selectați au dreptul de a depune câte o ofertă.
Deci licitația restrânsă se defășoară în două etape104:
▪ Etapa de select are a candidaților;
▪ Etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați

104 www.seap.ro

45
Și în cazul acestei procedure, se poate organiza o etapă suplimentară de licitație
electronica, cu condiția ca această pțiune să fi fost specificată în anunțul de participare și în
documentația de atribuire105.
Licitația restrânsă se inițiază prin transmiterea prin publicare în SEAP a unui anunț de
participare, prin care se solicită operatorilor depunerea candidaturii, continuând cu solicitarea și
primirea ofertelor de la candi dații selectați.
▪ Etapa I constă în primirea candidaturilor și selectarea candidaților.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este de cel puțin 37 de zile de la data
transmiterii spre publicare a anunțului de participare. Perioada de timp cuprin să între data
transmiterii spre publicare în SEAP a anunțului de participare la etapa de selectare a candidaților
și data limită de depunere a candidaturilor poate fi redusă, astfel106:
▪ Dacă valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pent ru publicarea în
JOUE, atunci:
Termenul minim care
poate fi acordat
pentru depunerea
candidaturilor Termenul minim nu
poate fi respectat din
motive de urgență Dacă se transmite
electronic la JOUE Dacă se transmite
electronic la JOUE
iar perioada minimă
nu poate fi
respectată din
motive de urgență
37 zile 15 zile 30 zile 10 zile

▪ Dacă valoarea estimate a contractului este mai mica sau egală cu pragurile pentru
publicarea în JOUE , atunci:
Termenul minim care poate fi acordat pentru depunerea candidaturilor, dacă se transmite
în SEAP
16 zile

105 www.seap.ro
106 www.seap.ro

46
În cadrul acestei prime etape, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de
candidate care vor fi selectați pentru depunerea de oferte, dar numai cu condiția să existe un
număr suficient de candidate di sponibili care să asigure concurența.
▪ Etapa a -II-a constă în solicitarea și ofertelor și se inițiază prin transmiterea unei invitații
de pa rticipare , prin intermediul SEAP, operatorilor selectați în prima etapă, însoțită de
documentația de atribuire.
– Dacă valoarea estimate a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în
JOUE și nu a fost publicat în SEAP un anunț de intenție, atunci107:
Termenul minim care
poate fi acordat
pentru depunerea
ofertelor Dacă perioada
minima nu poate fi
respectat ă din
motive de urgență Dacă documentația
este accesibilă în
SEAP Dacă se transmite
electronic la JOUE
iar perioada minimă
nu poate fi
respectată din
motive de urgență
40 zile 12 zile 35 zile 12 zile

– Dacă valoarea estimate a contractului este mai mare d ecât pragurile pentru publicarea în
JOUE și a fost publicat în SEAP un anunț de intenție, atunci108:
Termenul minim care poate fi acordat
pentru depunerea ofertelor Dacă perioada minima nu poate fi respectat din
motive de urgență
22 zile 12 zile

– Dacă valo area estimate a contractului este mai mica sau egală cu pragurile pentru
publicarea JOUE, atunci:

107 www.seap.ro
108 www.seap.ro

47

Termenul minim care
poate fi acordat
pentru depunerea
ofertelor Dacă documentația este
accesibilă în SEAP Dacă documentația este
accesibilă în SEAP
22 zile 17 zile 35 zile

3.2.3 NEGOCIEREA CU PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE PARTICIPARE
”Negocierea cu publicare unui anunț de participare ” este o procedură de atribuire prin
care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selecționați și negociaz ă clauzele
contractuale, inclusive prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia, procedura aplicîndu -se atunci
când109:
a. În urma aplicării licitației deschise, a licitației restrânse sau a dialogului competitive nu a
fost depusă nici o ofertă sau au fost depu se numai oferte inacceptabile ori neconforme; în
acest caz, aplicarea respectivei procedure este posibilă numai după anularea primei
procedure și numai dacă cerințele inițiale prevăzute în documentația de atribuire nu sunt
modificate substanț ial;
b. În situaț ii excvepționale, temeinic motivate, atunci când natura
lucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea
acestora nu permit o estimare inițială globală a prețului viitorului contract;
c. Serviciile care urmează să fie achiziționate, îndeosebi serviciile financiare sau serviciile
intelectuale, sunt de așa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborate cu precizia pe
care o impune atribuirea unui contract de achiziție publică prin apllicarea licitației
deschise sa u a licitației restrânse;

109 www.seap.ro

48
d. Lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusive în scopul cercetării științifice,
experimentării sau dezvoltării tehnologice și numai dacă și numai dacă acestea nu se
realizează pentru obținerea unui profit și nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente.
3.2.4 NEGOCIEREA FĂRĂ PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE
PARTICIPARE
Legislația din domeniul achizițiilor publice prevede ca fiind ap licabilă procedura de
atribuire ”negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de par ticipare ”în următoarele
situații110:
a. Atunci când din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor
drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui
anumit operator economic;
b. Ca o măsură strict ne cesară, atunci când perioadele de aplicare a licitației deschise,
a licitației restrânse sau a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de
participare nu pot fi respectate din motive de extremă urgență determinate de
evenimente imprevizibile și car e nu se datorează sub nici o formă unei acțiuni sau
inacțiuni a autorității contractante;
c. Atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate excșlusiv în scopul
cercetării științifice , experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice și numa i
dacă acestea nu se realizează pentru obținerea unui profit și nici nu urmăresc
acoperirea costurilor aferente;
d. Atunci când este necesară achiziționarea de la furnizorul ințial a unor cantități
suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau ext inderii echipamentelor/
instalațiilor livrate anterior și numai dacă schimbarea furnizorului initial ar pune
autoritatea contractantă în situația de a achiziționa care, datorită caracterisicilor
tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatib ilități sau dificultăți
tehnice sporite de operare și de întreținere;
e. Atunci când produsele sunt cotate la bursa de mărfuri , iar achiziția acestora se
realizează prin operațiuni pe piața de disponibil;

110 www.seap.ro

49
f. Atunci când produsele pot fi achiziționate în condiții deosebit de avantajoase de la
un operator economic care își lichidează definitiv afacerile, de la un administrator
judiciar care administrază afacerile unui operator economic în stare de faliment sau
lichidare, printr -un angajament cu creditorii unui oper ator economic în stare de
faliment sau de lichidare, printr -un angajament cu creditorii unui operator economic
în stare de faliment sau de lichidare ori printr -o altă procedură similară cu cele
anterioare, reglementată prin lege;
g. Ca urmare a unui concurs d e soluții, stunci când contractul de servicii trebuie să fie
atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentul castigator sau unuia dintre
concurenții câștigători ai concursului respective, în acest din urmă caz autoritatea
contractantă având obli gația de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților
câștigători;
h. Atunci când ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă își propune să achiziționeze noi lucrări, respective noi servicii, care sunt
similar lucrărilor sau serviciilor achiziționate prin atribuirea contractului initial și
numai dacă se repeat, în mod cumulativ și alte condiții.

3.2.5 CEREREA DE OFERTE
”Cererea de oferte” reprezintă o procedură de atribuire prin care autoritatea contrac tantă
solicită oferte de la mai mulți operatori și este aplicabilă în cazul în care valoarea estimate, fără
TVA, a contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit este mai mica decât echivalentul
în lei a unor praguri, conform legii111.
Fazele ac hiziției cerere de ofertă112:
1. Organizare –autoritatea contractantă introduce în sistem toate datele necesare inițierii
achiziției;
2. Depunere ofertă – orice ofertant înregistrat în SEAP poate depune oferta;
3. Evaluare ofertă – autoritatea contractantă va evalua ofertele operatorilor economici;

111 www.seap.ro
112 www.seap.ro

50
4. Deliberarea – se decriptează ofertele de preț și se afișează autorității contractante
clasamentul funcție de ofertă preț.

Fig. nr 7Selectarea opți unii Cerere de oferta din meniul Proceduri de atribuire.
Sursa: www.seap.ro

3.2.6 CONCURSUL DE SOLUȚII
”Concursul de soluții ” reprezintă procedura de atribuire prin care se achiziționează , în
special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice, peisagistice, al arhitect urii
sau în cel al procedurii datelor, un plan sau un proiect113.

113 www.seap.ro

51
Respectivul plan sau proiect se selectează, pe baze concurențiale, de căte un juriu,
existând și posibilitatea acordării de premii. Concursul de soluții se poate organiza fie ca o
procedură i ndependentă, în care concurenții pot obține premii și / sau prime de participare, fie ca
parte a unei alte procedure care va conduce la atribuirea unui anumit contract de servicii114.
Concursul de soluții se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare, prin
care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de proiecte115.
Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de la data transmiterii spre publicare a
anunțului de participare în SEAP și data depunerii proiectelor trebuie să fie stabilită astfel încât
operatorii economici să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea acestora.

Fig. nr 8 Concursul de soluții
Sursa: www.seap.ro

Se va deschide pagina Anunț uri de concurs.
Pagina permite filtrarea anunțurilor de intenție după urmatoarele criterii116:
– Criteriul "Denumire contract";
– Criteriul "Autoritate contractantă ";

114 www.seap.ro
115 www.seap.ro
116 www.seap.ro

52
– Criteriul "Cod CPV ”;
– Criteriul "Denumire CPV" ;
– Criteriul "Versiune CPV" ;
– Criteriul "Numar anunt" ;
– Criteriul "Data publ icare" ;
– Criteriul "Utilităț i";
– Criteriul "Tip procedura";
– Criteriul "Cu erata";
– Criteriul "Inreg/pag" ;
– Criteriul "Judet" .

Fig. nr 9Anunțuri de concurs
Sursa: www.seap.ro

53

3.2.7 LICITAȚIA ELECTRONICĂ
Utilizarea ”lic itatației electronice” de către o autoritate contractantă este posibilă numai
dacă această decizie a fost menționată în anunțul de participare și în documentația de atribuire și
numai în următoarele situații117:
a. Ca o etapă finală a locutației deschise, a lic itației restrânse, a negocierii cu publicarea
prealabilă a unui anunț de participare sau a cererii de oferte, înainte de atribuirea
contractului de achiziție publică, și numai dacă specificațiile tehnice au fost definite cu
precizie în caietul de sarcini;
b. La reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un accord cadru,
c. Cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică
prin utilizarea unui sistem de achiziție dinamic.
Nu pot face obi ectul licitației electronice atribuirea contractelor de servicii și de lucrări
care presupun prestații intelectuale.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu licitația
electronică astfel încât fie să îm piedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența, fie să
modifice obiectul contractului de achiziție publică, astfel cum a fost acesta prevăzut în anunțul de
participare și în documentația de atribuire118.
Pentru a putea utiliza – ca modalitate special ă de atribuire – licitația electronică,
autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de atribuire și
următoarele precizări specifice119:
– Elementele ofertei care vor face obiectul procesului repetitive de ofertare, cu condiția ca
respectivele elemente să fie cuantificabile și să poată fi exprimate în cifre sau procente;
– Eventualele limite ale valorlor până la care elementele antemenționate pot fi îmbunătîțite,
astfel cum rezultă acestea din specificațiile care defines obiectul c ontractului;

117 www.seap.ro
118 www.seap.ro
119 www.seap.ro

54
– Informațiile care urmează a fi puse la dispoziție ofertanților în cursul licitației electronice
și momentul când aceste informații vor fi disponibile;
– Informațiile relevante referitoare la echipamentul electronic folosity, condițiile tehnice ș i
modalitățile concrete de realizare a conectării.

Fig. nr 10 Detalii licitație electronică
Sursa: www.seap.ro

55

Finalizarea licitației electronice este posibilă printr -una sau printr -o combinație a
următoarelor m odalități120:
– La un moment stabilit în prealabil și comunicat ofertanților în invitația la participare;
– După un număr de runde de licitare, al căror calendar de desfășurare a fost stability în
prealabil și comunicat ofertanților în invitația de participare;
– Atunci când nu se mai primesc prețuri sau valori care îndeplinesc cerințele cu privire la
diferențele minime impuse; în acest caz invitația de participare trebuie să precizeze un
termen limită care va fi lăsat să curgă de la primirea ultimei oferte până l a finalizarea
licitației electronice.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică pe baza
rezultatului obținut în urma finalizării licitației electronice.

3.3 SEAP –SIGURANȚA/CRIPTAR EA DOCUMENTELOR
Profilul de criptare adocumentelor vizează nevoile de interoperabilitate a
confidențialității. Amenințările de securitate la adresa confidențialității pot fi abordate în diverse
moduri, inclusive controlul accesului, controlul fizic și criptarea121.
Profilul de criptare oferă un mijloc de criptare a documentelor de sănătate, indiferent de
mijloacele de transport specific, aplicațiile de asistență medicală și tipurile de documente,
sprijinind astfel confidențialitatea finală în fluxurile de lucru eterogene și fluxurile de lucru
neanticipate. Permite accesul la documente pentru destinatari specifici. Ea abordează necesitatea
protejării documentelor de la anumiți intermediary în calea schimbului de documente și oferă
confidențialitate pentru transporturile care nu au un mechanism de confidențialitate122.

120 www.seap.ro
121 www.seap.ro
122 www.seap.ro

56
Profilul de criptare a documentelor permite multiple alternative de identificare și
gestionare a cheilor – multe dintre acestea având o infrastructură de gestionare cheie pre –
existentă. Printre exemple se numără cheile simetrice, ce rtificatele digitale, parolele, destinatarii
unici și multiplii, și tasta out -of-band achiziție123.
Pentru a răspunde acestor situații diferite , profilul conține diferite metode de gestionare a
cheilor tehnice. Acest profil oferă îndrumări privind utilizare a în combinație cu
XDS/XCA/XDR/XDM pentru a specifica modul în care este aplicată.
Cu toate acestea, criptarea documentelor este generic ă și poate fi aplicată la o gamă
bogată de mijloace de transmitere, cum ar fi e -mail, schimbul de mesaje, etc.

Fig. nr. 11Oferta de preț/criptarea

123 www.seap.ro

57
Sursa: www.seap.ro

Pentru introducerea ofertei de preț se completează câmpul din secțiunea cu același nume
și se acționează butonul Criptează124.
Inainte de a fi salvată în sistem, oferta de preț trebuie mai întâi criptată.
Se va declanș a proces ul de criptare a ofertei de preț .

La finalul procesului, sistemul va afisa un mesaj de confirmare a f inalizării criptă rii
ofertei125.

Pentru salvarea ofertei de preț se acționează butonul

124 www.seap.ro
125 www.seap.ro

58

Fig. nr . 12Salvarea ofertei de preț
Sursa: www.seap.ro

Secretul transmisiei, confidențialitatea mesajelor și autentificarea surselor de informație
se asigură prin diversi algoritmi de criptare a datelor.
Criptograf ia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației
precum și cu autentificarea si restricționarea accesului într -un sistem informatic. În realizarea
acestora se utilizează metode matematice, bazate de exemplu pe dificultatea fact orizării
numerelor foarte mari126.

126 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006 , p.78

59
Criptarea reprezintă procesul de conversie a informației obisnuite (text în clar) într -un
text neinteligibil (text cifrat), cu ajutorul unei chei de criptare:
Decriptarea este inversul criptării, adică, trecerea de la textu l cifrat, neinteligibil, la textul
original, cu ajutorul unei chei.
Modul de operare detaliat al unui criptosistem este controlat de algoritmii folosiți pentru
criptare si pentru decriptare precum si de secvențele -cheie.
Termenul „cheie” se referă la infor mația necesară pentru a cripta sau a decripta datele.
Securitatea unei chei este deseori discutată în termeni de lungime sau de număr de biți ai
acesteia, dar nu mărimea cheii este singura garanție a robusteții sistemului de securitate a
rețelei127.
Există d ouă categorii de tehnici de criptare, definite în funcție de tipul de cheie utilizat:
– Criptarea cu cheie secretă
– Criptarea cu cheie publică
În criptografie, criptarea este procesul de mascare a informației pentru a o face ilizibilă
fără cunoștințe speciale . În prezent, este utilizată în protejarea unei mari varietăți de sisteme.

127 Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006 , p.78

60

CONCLUZII

Susținerea că Societatea Informațională vine de obicei cu aspect ideologice legate de cel
de-al treilea val – după agricultură și industrie, valurile în schi mbare înseamnă schimbarea
modului de organizare a societății.
Cu toate acestea, argumentele în favoarea unui al treilea val bazat pe informații sunt
incerte. Cea mai comună este că tor mai mulți oameni lucrează cu informații. Totuși ei lucrează
în indus trie – al doilea sector – și servicii – al treilea sector, cu ajutorul TIC, organizații ale celui
de-al doilea val.
Unii autori susțin că sectorul cuaternar –în care bunurile și serviciile de cunoaștere sunt
produse de lucrătorii din domeniul cunoașterii, depășește oricare dintre celelalte trei sectoare.
În sectorul cuaternar se află centre de sănătate, educație, guvernare și chiar electronică.
Nu avem suficiente dovezi că progresele tehnologice pot apărea în afara societății și că
factorii sociali, econ omici și politici nu au un cuvânt de spus în ceea ce privește utilizarea
inovațiilor.
Există mai multe probleme legate de utilizarea tehnologiei. Tehnologia văzută ca un
instrument de întărire a puterii este una dintre ele și una veche. Se crede că IT est e o tehnologie
maleabilă controlată de cei de la putere pentru a -și îmbunătăți controlul. TIC are multe beneficii,
însă ea poate stimula inegalitățile, poate crea câștigători și perdanți.
În contextual unei societăți noi, administrația publică trebuia să asiste la schimbările la
diferite niveluri, cum ar fi: cetățenia, e -guvernare, e -democrație; natura locurilor de muncă în
serviciul public; modificări organizaționale; guvernul – de la birocrația clasică la o nouă
administrație publică și la rețeau și guve rnanța digitală.
Schimbările tehnologice au fost considerate de success doar însoțite de reforma
managementului și noile tehnologii au fost văzute ca un sprijin – cheie pentru reforma
managementului.

61
Cum se poate măsura valoare în afaceri a TIC? Putem ale ge un fundal teoretic din teoria
microeconomică, din teoria organizației, din perspective socilogice și socio -politice – nu toate
sunt pertinente pentru administrația publică, fiecare oferind câteva alternative diferite.

62

BIBLIOGRAFIA

1. Cerasela Crișan, Bogdan Pătruț, Tehnologia Informației, Ed.EduSoft, Bacău, 2006
2. K Tsimaras, “The contribution of new technologies in achieving transparency and
efficiency in Public Administration. Institutional and operational consequences” in A.
Pottakis (ed) Transparency and Reform of Administrative Procedures. Especially
Through E -Government Initiatives for a Better Public Administration (forthcoming),
2016
3. J Pope, Access to Information: whose right and whose information, Global
Corruption Report 2013,
4. P. Dunleavy, H. Margetts, S. Bastow & J. Tinkler, Digital Era Governance. IT
Corporations, the State and e -Government (OUP, 2006)
5. www.export.gov/article?id=Romania -Information -Technology -Cybersecurity
6. https://ec.europa.eu/digital -single -market/
7. http://gov.ro/en
8. www.informaticainscoli.ro
9. www.anssi.ro
10. www.egu vernare.ro
11. EU.GDPR. ORG