Sistemul de alimentare cu apa și canalizare al oraș ului Breaza [619080]

1
Sistemul de alimentare cu apa și canalizare al oraș ului Breaza

Introducere

Apa este esențială pentru viața pe planeta noastră. Pentru a prospera, ecosistemele
planetei, societatea și economia au toate nevoie de apă proaspătă și curată în cantități suficiente.
De mai mulți ani, protecția sănătății cetățenilor UE prin accesul sigur la apă potabilă de calitate
este unul dintre elementele politicii UE. Începând din 1975, UE a adoptat o serie de acte
legislative privind a pa, care urmăresc să protejeze consumatorii și utilizatorii împotriva
efectelor nocive. Garantarea unei bune calități și a unei aprovizionări sigure pentru toți cetățenii
europeni reprezintă, de asemenea, o parte integrantă a politicii de mediu a UE1
State le membre au obligația de a stabili zone de aprovizionare cu apă și programe
corespunzătoare de control care îndeplinesc cerințele minime stabilite în Directiva privind apa
potabilă.
O problemă importantă care afectează alimentarea cu apă potabi lă o reprezintă rata
ridicată a pierderilor fizice de apă. Acestea sunt cauzate în principal de scurgerile din rețelele
de distribuție care nu au fost bine întreținute sau care trebuie să fie refăcute. Procentul
pierderilor de apă se calculează ca raportul dintre apa nefacturată și volumul total de apă care
intră în rețeaua de alimentare. Reducerea pierderilor este un aspect important din punct de
vedere ecologic (economii de resurse) și afectează în mod fundamental performanța
operatorilor de apă. Strategi a Europa 2020 pune un accent puternic pe utilizarea eficientă a
resurselor: aceasta implică o eficiență crescută a utilizării resurselor de apă, ceea ce înseamnă
beneficii suplimentare rezultate din reducerea consumului de energie pentru tratarea și
aducți unea apei, precum și o reducere a facturilor la apă și a pierderilor de apă.
Discrepanțele regionale în sensul dezvoltării economice reprezintă o provocare în
lumea modernă. Concentrarea neuniformă a capitalului economic generează inegalități majore
a nivelului de trai între diferite teritorii. Resursele de apă disponibile constituie un element cheie
pentru dezvoltarea economică. Contribuția serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare la
dezvoltare fiind cu mult mai vastă decât impactul acestora asupra bunăstării gospodăriilor
casnice.

2

Capitolul I – Considera ții generale privind orașul Breaza

1.1 Pozitie geografica

Localitatea Breaza este situata in parea de nord -est a judetului Prahova in zona de
dealuri, pe ambele maluri ale raului Prahova, de o parte se de alta a DN1, la 40 km la nord de
Municipiul Ploiesti si la 24 km sud de orasul Sinaia, avand coordonatele geografice 25°40'
longitudine estica si 45°10' latitudine nordica.
Vecinatatile unitatii administrative sunt: la nord orasul Comarnic, la nord -vest comuna
Talea, la est comuna Sotrile, la sud -est comuna Cornu, la sud Poiana Campina, la sud -vest
comuna Provita de Sus, la vest comuna Adunati.
Orasul Breaza, statiune montana de interes local, are o pozitie mai izolata fata d e traficul
intens de pe Valea Prahovei, dar este situat a in imediata apropiere a drumului national DN1,
oferind un cadru atractiv si odihnitor.
Accesul rutier spre Orasul Breaza se realizeaza prin intermediul DN 1 (legatura directa
pentru Frasinet, Nistor esti si Podu Corbului) si legatura indirecta pentru Podu Vadului, Breaza
de Jos, Breaza de Sus si Gura Beliei. Relatia orasului Breaza cu comunele invecinate se
realizeaza prin intermediul DJ 206 spre Talea, DJ 710 spre Adunati, DJ 207 spre comuna
Sotrile, DJ 101P spre Poiana Campina. De asemenea, orasul Breaza beneficiaza de relatia
directa cu orasul Campina si localitatile turistice de pe Valea Prahovei, Busteni, Sinaia, Predeal,
prin intermediul DN1.
Relatia rutiera intre cartierele situate pe malul st ang si respectiv malul drept al Prahovei,
se realizeaza prin intermediul podurilor carosabile peste Valea Prahovei existente, poduri care
relationeaza DN1 cu DJ101R, iar cea pietonala prin intermediul celor trei pasarele pietonale
existente.
Teritoriul ora sului este strabatut de la sud -est la nord -vest de calea ferata dubla
electrificata sectorul Bucuresti – Predeal – Brasov, paralel cu DN1, orasul fiind deservit prin
statiile Breaza, Nistoresti si Breaza Nord.
Principala legatura rutiera intre Bucuresti si Ploiesti este in prezent DN1, circulatie care
parcurge si teritoriul administrativ al orasului Breaza. Traficul care solicita in prezent DN1 este
generat in principal de activitatea economica din marile centre economice de pe traseu:

3
Bucuresti, Ploiesti, B rasov, dar si de activitatile turistice de pe Valea Prahovei din zonele Sinaia,
Busteni, Predeal si alte zone cu potential turistic.

1.2 Geologie

In zona sunt prezente formatiuni de varsta Miocen (Helvetian – Totrtonian),
reprezentate prin marne nisipoase sau argiloase, care alterneaza cu gresii micacee slab
cimentate, uneori cu intercalatii de gipsuri albe, curate sau pamantoase. La partea inferioara a
acestora apar frecvent microconglomerate si conglomerate cunoscute sub denumirea
de “conglomera te de Brebu”. Acestea pot fi observate in profilul Vaii Prahovei, de la nord de
statia S.N.C.F.R. Breaza pana in dreptul cartierului Nistoresti.
Depozitele de flis, alcatuite din argile verzi, marne cenusii si gresii calcroase verzui, pot
fi observate in p artea de nord a localitatii, de -a lungul serpentinelor soselei care coboara spre
nord, in cartierul Gura Beliei. Marnele de Gura Beliei pot fi recunoscute dupa culoare in rapele
dealului Gurga si in punctul Sunatoarea. Succesiunea acestor complexe litologi ce poate fi
urmarita, deasemenea, in bazinul vaii lui Saracila, afluent pe stanga Prahovei, in dreptul statiei
S.N.C.F.R. Breaza, sau in cariera de marna cenusie de pe versantul sudic al dealului Gurga.
Aceste sedimente sustin la partea superioara formatiu ni cretacic superior (Senonian).
Peste fundamentul descris anterior sunt dispuse aluviuni de varsta cuaternara
reprezentate de pietris cu nisip si bolovanis (Pleistocen Superior), acoperite la randul lor de
straturi subtiri (Holocen).

1.3. Relief

Orasul Breaza este amplasat in zona dealurilor subcarpatice, pe terasele inalte create de
raul Prahova la iesirea din zona de munte, la altitudini cuprinse intre 500m in SE si 590m in
NV.
Terasele, pe care este situat orasul Breaza, sunt bine individualizate, st abile si limitate
de dealuri cu inaltimi medii de cca. 700 – 800m: la vest – dealurile Lazului, Vrabiesti, Strajistea,
Gurga si Ragman care formeaza interfluviul dintre Prahova si Provita, iar la est – dealurile
Surdesti, Borungoci si Corneanca, dealuri ce determina limita de vest a orasului Breaza.
Orasul se extinde in cea mai mare parte, pe terasa de pe malul drept al Prahovei,
respectiv pe un teren cu inclinare de la NV la SE, situat la o diferenta de nivel de 50 – 60m fata
de talvegul vaii.

4
Relieful loc al, pe raza teritoriului administrativ al orasului Breaza, prezinta trei zone
morfologice distincte, atat prin altitudinea lor, cat si prin structura geologica, astfel:
– Zona aluviunilor recente, care poate fi urmarita in lunca raului Prahova si care are
aspectul unei fasii cu suprafata plana si usor inclinata spre est;
– Zona de terasa, paralela cu raul care a creat -o, se ridica la cca. 50 – 60m fata de tabloul
vaii si are aspectul unei fasii alungite, cu suprafata plana si stabila. Pe fruntea de terasa,
suprafata terenului prezinta, pe anumite portiuni, fenomene de instabilitate (alunecari
active);
– Zona de versant se extinde in continuarea zonei de terasa si prezinta pante destul de
accentuate, cu o vegetatie bogata (paduri, livezi, fanete). Aceasta zona este strabatuta
de o serie de viloage, cu caracter temporar torential, care produc pe alocuri importante
eroziuni ale solului.
✓ Caracteristici geotehnice
Pe teritoriul administrativ al orasului Breaza au fost evidentiate de -a lungul timpului
prin diverse studii, doua zone distincte din punct de vedere geotehnic:
– Zona pietrisurilor cu nisip si bolovanis care se extinde in cea mai mare parte a
perimetrului si corespunde nivelului de terasa a raului Prahova. Pietrisul este in general
curat, avand 4 -5% materia l de legatura, doar pe alocuri procentul de liant crescand pana
la 25%;
– Zona argilelor prafoase corespunde zonelor de racord intre terasa si versanti si
reprezinta, de fapt, un deluviu de panta dispus peste pietrisuri sau formatiuni mai vechi
consolidate. Argilele prafoase sunt normal consolidate cu consistenta de la plastic –
consistent la tare si sunt putin compresibile sau cu compresibilitate mijlocie.
In subteranul imediat si mediu nu exista zacaminte de saruri solubile, cu risc de
dizolvare in contact cu apele subterane sau provenite din precipitatii si care ar putea deforma
suprafata terenurilor.
Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente, de regula, la adancimi care variaza
intre 4 -6m si rar 10 -12m. Prin urmare, ele nu afecteaza constructiile . Nu in aceeasi situatie se
afla cladirile amplasatepe terenuri cu relief local negativ, unde diferenta dintre suprafata
terenului si nivelul hidrostatic este chiar mai mica de 2m.
Conditiile bune pentru fundare sunt prezente de regula in zona de terasa st abila, in timp
ce fruntea de terasa si versantii pot fi considerate zone de restrictii pentru constructiile de orice
fel, aceste zone fiind afectate de fenomene de instabilitate sau predispuse la aparitia acestiu tip
de fenomene.

5
1.4 Conditii biopedogeogr afice

Din totalul de 4910 hacat masoara suprafata orasului, 1382 ha sunt acoperite cu livezi
de pomi fructiferi, 1045 ha cu vegetatie forestiera si 1800 ha cu pasuni si fanete.
Pe malurile Prahovei si afluentilor sai pot fi intalnite fasii de salcii si ar ini, pe cand
padurile de amestec – molid, brad, fag – au, in general, o extindere doar insulara in zona de
contact dintre munte si dealuri (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului), desi cele de fag ocupa
suprafete mai intinse in Cheia Provitei, Valea Morii si pe versantul estic al dealului Sinoiu.

6

Capitolul II – Analiza resurselor de apă din orașul Breaza

2.1 Resurse de apă

Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul orasului Breaza este tributara raului Prahova
a carei vale este bine conturata, stabila si foarte meandrata. Totodata acesta strabate statiunea
de la nord la sud pe o lungime de 8 km.
In zona mai sunt prezente o serie de cursuri de apa permanente, insa cu debite mai mici,
precum: Valea Beliei – formeaza la no rd hotarul cu orasul Comarnic, paraul Nistoresti – in
dreptul haltei Nistoresti -Breaza, paraurile Valea lui Saracila si Valea Caruntei – in dreptul
statiei S.N.C.F.R. Breaza, Valea Tarsei, Valea Cacova, Valea Sunatorii, Valea Lunga, Valea
Vicioara, iar in extremitatea sudica, in cartierul Podu Vadului, Prahova are ca afluenti, pe
dreapta – paraurile Sunatoarea, Valea Campului si Slanita, iar pe stanga Valea Mare si Balita.
Raul Provita care strabate localitatea in extremitatea vestica si curge aproape paral el cu
Prahova, debuseaza in Cricovul Dulce abia in campie, la vest de localitatea Manesti.
Versantii dealurilor sunt strabatuti de o serie de viroage si valcele, cu caracter temporar,
care in cele mai multe cazuri sunt alimentate de ape meteorice sau de iz voare cu debit redus.
In perioadele cu precipitatii abundente sau de topire a zapezii, unele valcele au caracter
torential si antreneaza material spalat, producand importante eroziuni ale solului si inundatii,
acolo unde albiile sunt putin adanci (Valea Su natorii, Valea Cacova, Valea Tarsei, Valea Beliei,
precum si un canal creat in mod natural de apele din precipitatii, care porneste de la Fabrica de
Mecanica Fina si ajunge in curtea Liceului Militar).
Apele freatice satureaza orizontul aluvionar din teras a Breaza, dar numai pe grosimi
reduse, deasupra rocii de baza greu permeabila. Se dreneaza in mod natural catre sud pe senalele
desenate de eroziune la nivelul rocii de baza. La precipitatii abundente, debordeaza peste creasta
fruntii de terasa, provocand grave alunecari de teren.
Caracteristici climatice
Orasul Breaza se situeaza intr -o zona cu clima continentala blanda, cu umiditate redusa
si fara mari diferente termice.
Principalele caracteristici climatice au urmatoarele valori:
· Temperatura medi e anuala a aerului +8s C
· Temperatura minima absoluta -26,6s C
· Temperatura maxima absoluta +37,8s C

7
· Temperatura medie in luna ianuarie -4s C
· Temperatura medie in luna iulie +18s C
· Media multianuala a precipitatiilor a tmosferice – cca. 700 mm
· Vanturile dominante bat dinspre sud (11%) si nord (8%).
Precipitatiile prezinta minimul in februarie si maximul in lunile mai -iunie, iar in functie
de starea atmosferei, de configuratia si altitudinea reliefului, nebulozita tea oscileaza intre mai
putin de 5,5 si 6 zecimi.

2.2 Analiza folosintelor de apartamente

În partea de sud a muntilor Bucegi, in plina zona subcarpatica, pe un platou situat in
dreapta prahovei, intre Comarnic (la nord) si Campina (la sud) la departare de 103 km de
capitala tarii, se gaseste asezat orasul (statiune balneoclimaterica) Breaza.
Terasa neteda, drumul de legatura cu Brasovul si cu porturile dunarene, au facut sa apara
si sa se dezvolte in valea mijlocie a Prahovei actuala localitate Breaza.
Asezarea este prima data atestata documentarintr -um hrisov emis de Vlad cel Tanar la
1510, urmele arheologice demonstrand existenta ei cu mult inaintea acestei date.
Intre 1842 -1850 Breaza este dupa Campina, localitatea de vama intre Muntenia si
Transilvania. In aceasta perioada dezvoltarea asezarii ia amploare ca urmare a intensificarii
comertului intre Bucuresti si Brasov.
Izvoarele de ape minerale, descoperite inca din trecut, au primit in anul 1873 la expozitia
de la Viena, Diploma de Onoare pe ntru calitati terapeutice deosebite. Datorita climatului
caracterizat prin calm atmosferic, constanta ridicata a temperaturii, umiditatea redusa, puritatea
aerului, grad ridicat de insorire si altele, in anul 1972 orasul Breaza a fost declarat a fost decla rat
statiune balneoclimaterica.
Prin pozitia sa, orasul Breaza si teritoriul sau inconjurator fac parte integranta din zona
turistica Valea Prahovei.
Inainte de 1990, prin politica urbanistica concretizata prin restrangerea continua a
intravilanului locali tatilor, au fost oprite din dezvoltare o serie de cartiere componente (Podu
Corbului, Nistoresti, Frasinet, Valea Tarsei, Surdesti, Ograda, Irimesti), acordandu -se atentie
numai cartierelor Breaza de Sus, Breaza de Jos, Gura Beliei, Podu Vadului).
Construc tia de locuinte din fonduri de stat s -a concentrat in Breaza de Sus, unde s -au
construit Liceul Aurel Vlaicu, Centrul Comercial, unitati de prestari servicii, unitati industriale.

8
In prezent, orasul Breaza are o populatie de 18669 locuitori si este compus din
urmatoarele cartiere: Breaza de Sus, Breaza de Jos, Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Tarsei,
Surdesti, Valea Morii, Ograda, Irimesti, Podu Corbului, Nistoresti, Frasinet.
Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca i mportanta cele
doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le
surprinde – natalitatea si mortalitatea – si miscarea migratorie .
Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii ca re reprezinta
numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr -o perioada determinata (un an
calendaristic). La nivelul anului 2000 in orasul Breaza rata natalitatii avea valoarea de 7,1‰.
Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate c are reprezinta numarul persoanelor
decedate la 1000 de locuitori intr -o perioada determinata (un an calendaristic). Mortalitatea este
deasemenea si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentata de factori socio -economici
precum accesul la serv iciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata
mortalitatii in orasul Breaza avea in 2000 valoarea de 10,8‰.

Tabel 1. Miscarea naturala a populatiei orasului Breaza (2000)
Unitate
administrativ –
teritoriala Rata
natalitatii Rata
mortalitatii Spor
natural
oras Breaza
(2000) 7,10/00 10,80/00 –
3,70/00
judetul
Prahova (2002) 9,00/00 12,50/00 –
3,50/00
Sursa: INSSE, Fisa Localitatii – Oras Breaza, 2000, Anuar Statistic 2003
Sporul natural este indicatorul care reflecta raportul existent intre natalitate si
mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre
numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc intr -un an raportata la volumul populatiei.
Pentru orasul Breaza sporul natural are o valoarea negativa de -3,5‰.
Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul
unei unitati administrativ -teritoriale. Ina inte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate
dinspre sat spre oras, situatie care s -a inversat dupa 1990 – numarul celor care se stabilesc la
sat fiind mai mare decat al celor care se stabilesc la oras.

Tabel 2 . Miscarea migratorie a populatie i orasului Breaza (2000)

9
An
ul Persoane Sold
migrato
riu La 1000 de locuitori
stabili
te pleca
te stabilite pleca
te sold
200
2 42 183 -141 2,
3‰ 10,0
‰ 7,7
‰
Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002
In ceea ce priveste situatia persoanelor plecate in strainatate, din orasul Breaza sunt
temporar absente (pentru cel mult 12 luni) 75 de persoane, iar 26 de persoane sunt plecate pentru
o perioada mai indelungata (peste 12 luni). Astfel ca in Breaza se inr egistreaza o valoare a
emigratiei internationale de 5,5‰ .
Populatia orasului Breaza a cunoscut intre anii 1966 -1992 o tendinta de crestere clara
– de la 14764 locuitori la recensamantul din 1966 la 17633 locuitori la recensamantul din 1977
si 19566 locui tori la cel din 1992. Totusi, fata de intervalul 1966 -1992 cand s -a inregistrat o
crestere a numarului populatiei cu aproape o treime, pe intervalul 1992 -2002 se manifesta o
tendinta de scadere usoara, dar continua a numarului populatiei orasului, aceasta fiind diminuata
cu aproximativ 7 procente.
Conform datelor preliminare furnizate de Recensamantul Populatiei si Locuintelor
2002, populatia totala (stabila) a orasului Breaza insuma 18199 locuitori – distribuiti pe
cartierele componente si pe gospodarii. C artierul cu cel mai mare numar de locuitori este Breaza
de Sus (56,4% din totalul de locuitori ai orasului), urmat de Breaza de Jos (10,8%) si Podul
Vadului (9,5%).
Data fiind scaderea continua a numarului populatiei incepand cu anul 1992, densitatea
poula tiei capata acelasi ritm inregistrand de la 378 locuitori/km² in 1996, un numar de 359
locuitori/km² in 2002.
– structura populatiei pe – grupe de varsta

Datele evidentiaza pentru anul 2002 pe ansamblul orasului urmatoarea distributie pe
principalele grupe de varsta: populatia cu varste cuprinse intre 0 -14 ani – populatie tanara,
reprezenta 14,5% din total, proportia celor in varsta de munca era de 64,7%, iar cei cu varste
de peste 60 de ani – varstnicii – reprezentau 20,8% .

10
Tabel 3 . Structura populatiei pe principalele grupe de varsta
Grupe
princip
ale de
varsta 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 si peste
1
992 2
002 1
992 2
002 1
992 2
002
F
emei 2
053 1
310 5
941 5
723 1
878 2
189
B
arbati 2
090 1
332 6
006 6
049 1
361 1
596
T
otal 4
143 2
642 1
1947 1
1772 3
239 3
785
Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002
Ponderea populatiei tinere, cu varste cuprinse intre 0 – 14 ani, a inregistrat pe
perioada 1992 -2002 o scadere drastica cu mai mult de o treime din volumul acestei categorii
de la 21,4% la 14,5%, scazand sub valoarea inregistrata in 2002 la nivelul judetului: 16,4%.
In acelasi timp, ponderea populatiei varstnice a inregistrat o crestere continua de la 16,8%
in 1992 la 20,8% in 2002, iar aceasta valoare se gaseste cu o jumatate de pr ocent peste cea
inregistrata la nivelul judetului Prahova – 20,3%.
Piramida varstelor, realizata cu datele inregistrate la nivelul anului 2000, vine sa
completeze analiza structurii pe varste a populatiei orasului Breaza punand in evidenta
efectivele redus e ale cohortelor de tineri, lucru valabil pentru ambele sexe, dar si un proces
de imbatranire a populatiei in curs de desfasurare. Generatiile anilor ’66-’70, ’71 -’75 si ’76-
’80 sunt cele mai bine reprezentate.

11
Figura 1. Piramida varstelor pent ru populatia orasului Breaza (2000)

Figura 2. Piramida varstelor pentru populatia orasului Breaza (1997)

– sexe

12
Distributia pe sexe a populatiei orasului Breaza reflecta un relativ echilibru intre
ponderea populatiei feminine 50,7% – 9222 femei si a celei masculine 49,3% – 8977 barbati,
situatia fiind comparabila cu cea inregistrata la nivelul judetului Prahova – populatie feminina
(51,4%) si populatie masculina (48,6%), neputandu -se vorbi de diferente semnificative.
Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul orasului studiat
valoarea de 97,3 ceea ce inseamna ca acesta este superior celu i calculat la nivelul judetului
Prahova care indica 94,5 barbati la 100 de femei.
– etniI
– nivele de instruire
– populatia activa – structura pe ramuri economice

• Resursele umane si forta de munca

Datele puse la dispozitie de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002 privind
distributia populatiei pe grupe de varsta din anul 2000 aratau ca in orasul Breaza proportia
populatiei in varsta de munca (15 -59 ani) era de apro ximativ 65%. Si totusi ponderea salariatilor
din volumul populatiei totale era la nivelul anului 2000 de numai 19,2% fiind intr -o scadere
continua. Salariatii orasului se repartizeaza pe sectoarele economiei nationale astfel: salariati in
sectorul primar 0 ,1%, salariati in sectorul secundar 80,2% si salariati in sectorul tertiar 19,7%.
Cei 3589 de salariati ai orasului Breaza isi desfasoara activitatea in principal in industrie – 2817
persoane , in invatamant – 272 persoane si in sanatate – 214 persoane, di stributie redata in Tab.
7:
Tabel 4 . Structura salariatilor pe activitati ale economiei nationale (DJS – Prahova)
Activitati ale economiei nationale Salariati
1996 1997 1998 1999 2000
Agricultura, silvicultura, vanat 30 21 11 1 3
Industrie 4066 3891 3568 2900 2817
Constructii

53 39 53 190 61
Comert 39 31 10 138 46
Transport, depozitare, comunicatii 47 44 24 18 18
Activitati financiare, bancare si de
asigurari 38 13 16 18 17

13

Populatia scolara a orasului Breaza la nivelul anului 2000 era de 3545 de prescolari si
elevi distribuiti astfel: copii inscrisi in gradinite – 320, elevi in scoli primare si gimnaziale –
1946, elevi in licee – 912, elevi in scoli profesionale, complementare si de ucenici – 280 si elevi
in scoli postliceale – 87. Personalul dida ctic care deserveste aceasta populatie scolara este
compus din 247 de cadre didactice distribuite astfel: 17 cadre didactice in gradinite, 156 in
invatamantul primar si gimnazial, 56 in licee si 18 in scoli profesionale, complementare si de
ucenici. In dom eniul ocrotirii sanatatii sunt implicate 108 cadre medicale din care medici – 28,
stomatologi – 7, farmacisti – 5 si personal mediu sanitar – 73.
In concluzie, din punct de vedere al evolutiei populatiei si al potentialului demografic
orasul Brea za se caracterizeaza prin:
– scadere usoara, dar continua, a volumului populatiei de la 19566 locuitori in 1992
la 18199 locuitori in 2002,
– densitatea populatiei peste valoarea inregistrata la nivelul judetului Prahova –
359 locuitori/km2 ,
– fenomen accentuat de imbatranire a populatiei – 20,8% ponderea populatiei varstnice,
– indicele vitalitatii populatiei: 0,7 , aflat mult sub valoarea dezirabila (1,5)
– spor natural negativ ( -3,70/00) cu o valoare in modul mai mare decat cea inregistrata in
Prahova,
– spor migratoriu negativ cu valoarea de -7,70/00
indicatori care reflecta alterari substantiale ale structurilor demografice la nivelul
orasului Breaza.
Realizarea autostrazii Bucuresti – Brasov va avea un impact direct as upra calitatii vietii
locuitorilor orasului Breaza. O parte din populatia activa va fi atrasa spre activitati conexe
presupuse de executia lucrarii, ceea ce temporar va conduce la cresterea ponderii salariatilor in
constructii (care reprezentau doar circa 1,7% in 2000), la reducerea somajului si la cresterea Administratie publica, asistenta sociala
obligatorie 41 41 43 49 57
Invatamant 412 331 354 324 272
Sanatate 148 134 130 121 214
Alte ramuri 185 105 93 161 84
Numar mediu de salariati – total 5059 4650 4302 3920 3589

14
ponderii salariatilor (in 2000 acestia reprezentau 19,2% din totalul populatiei orasului Breaza)
relativ la volumul populatiei in varsta de munca (in 2000 – 65,0% din populatia urbana totala).
Pe termen mediu exista premisele crearii de noi locuri de munca prin dezvoltarea activitatilor
din sectorul secundar – cea mai mare pondere a salariatilor orasului fiind de altfel cuprinsi la
nivelul anului 2000 in acest sector, iar pe termen lung mai ales prin dez voltarea sectorului tertiar
– prin dezvoltarea activitatilor comerciale si a serviciilor conexe acestora: depozitare si
transport si prin intensificarea activitatilor de turism luand in considerare localizarea orasului
Breaza intr -o zona de tranzit, strab atuta de importante cai de comunicatii si transport.
Schimbarile care pe termen mediu vor aparea la nivelul structurii ocupationale vor
accelera procesul de urbanizare al orasului Breaza, ceea ce va antrena modificari ale stilului de
viata care constau in: intensificarea implicarii locuitorilor in activitati cu specific urban (comert,
activitati financiar bancare, servicii publice – sanatate, invatamant, administratie etc.),
manifestarea unor modele de consum urbane generate de identificarea unor nevoi si s ustinute
prin cresterea generala a veniturilor familiale, intensificarea comportamentului de consum
educational prin cresterea accesibilitatii populatiei tinere cu varste intre 0 -14 ani spre marile
centre de invatamant, precum municipiul Ploiesti si munici piul Brasov.
Diversificarea activitatilor locale va contribui la cresterea atractivitatii localitatii prin
atragerea de noi investitii si crearea de noi locuri de munca, ceea ce echivaleaza cu dezvoltarea
economico -sociala a acesteia. Dintre efectele pozi tive ale acestei dezvoltari locale trebuie
mentionat cel privitor la reducerea fenomenului migratoriu (valoarea sporului migratoriu fiind
de –7,7‰ in 2002) in randul tinerilor, atrasi in prezent de marile centre urbane, de oportunitatile
oferite si de stil ul de viata al acestora sau de posibilitatea realizarii unor venituri mari intr -un
timp relativ scurt in tarile occidentale, venituri necesare achizitionarii unei locuinte, asigurarii
unui trai decent sau chiar intemeierii unei familii (rata natalitatii in 2000 inregistra o valoare
sub media pe tara: circa 7,1‰).
Efectele dezvoltarii socio -economice se vor resimti si la nivelul comunitatii locale in
ansamblu, care va dobandi o mai mare independenta fata de municipiile in a caror proximitate
se afla in ceea ce priveste accesul la serviciile publice si private in domeniile: sanatate,
invatamant, servicii administrative si financiare.
Beneficiile sociale anticipate, asociate realizarii autostrazii se vor materializa in
conditiile in care autoritatile publice lo cale vor initia si organiza activitati care sa sustina
dezvoltarea socio -economica a localitatii prin intensificarea relatiilor de cooperare inter –
oraseneasca, prin sustinerea initiativelor locale si armonizarea acestora cu directiile unitare de
dezvoltare ale regiunii deservite de autostrada. Altfel spus, aceasta constituie o oportunitate pe

15
care comunitatea locala, ca beneficiar final, trebuie sa o fructifice maximizandu -i efectele
pozitive.
– populatia inactiva
– somajul

➢ Caracteristici ale retelei de canalizare

Apele uzate ale orasului sunt colectate printr -un sistem divizor.
Apele menajere sunt preluate de un colector amplasat pe Bulevardul Republicii, de la
uzina HIDROJET pana in zona garii Breaza. Colectorul este din tuburi de beton si au o
capacitate de transport de circa 200 l/s. Pe strada Vasile Alecsandri exista un canal colector al
apelor uzate provenite de la Liceul Militar. Acesta se descarca intr -un decantor orizontal, cu rol
de preepurare a apelor menajere. De aici, apa este des carcata in reteaua de canalizare a orasului.
Apele menajere preluate sunt trimise in statia de epurare a orasului.
Statia este amplasata pe malul drept al Prahovei, aval de gara. Are o capacitate de
epurare de 74 l/s si functioneaza cu doua trepte de epura re: mecanica si biologica.
Multe locuinte de pe traseul colectorului (cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos), dar
si din cartierele Surdesti, Valea Tarsei, Irimesti, Nistoresti, Frasinet, Podu Corbului nu sunt
racordate la canalizare. Acestea folosesc ha znale vidanjabile, latrine uscate si descarca apele
uzate in rigolele stradale unde se amesteca cu apele de ploaie si sunt evacuate in vaile existente
si mai departe in raul Prahova, generand poluarea orasului si a raului, care in acelasi timp este
si surs a de apa.
Apele meteorice sunt preluate de reteaua de canalizare pluviala si evacuate in raul
Prahova si afluentii sai. Colectorul principal are dimensiuni de 80 -100cm, iar cele secundare au
50cm. In cea mai mare parte a orasului insa apele se scurg la suprafata terenului prin rigolele
stradale, in viroagele existente (neamenajate si neexploatate corespunzator) si de aici in raul
Prahova.
Incorecta organizare si realizare a sistemului de canalizare pluviala, lipsa lucrarilor de
regularizare si amenajare a viroagelor, precum si a canalelor pluviale deschise sunt cateva din
cauzele producerii alunecarilor de teren produse in ultima perioada.
Reteaua de canalizare are o lungime de 11,5 km.
– alimentare cu – apa
– retele apa potabila – 105 km

16
Orasul Breaza are o populatie stabila de 20 000 locuitori si o populatie flotanta de circa
10 000 locuitori. Alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat, dar nu satisface cerinta
consumatorilor din punct de vedere cantitativ si calitativ. Ca urmare se afla in curs de finalizare
o investitie care va asigura necesarul pentru consum: Alimentarea cu apa Breaza din sursa
Paltinu – etapa II, lucrare finantata de la buget in cooperare cu DEPA – Ministerul Mediului
din Danemarca.
Sistemul actual de a limentare cu apa pentru locuitori si industrie are ca surse:
– Sursa Sunatoarea constituita din drenarea unor izvoare, are un debit de 6 l/s;
– Sursa Nistoresti este un dren pe malul stang al raului Prahova, utilizata atat pentru
populatie (15 l/s) cat si pentru industrie (12 l/s – HIDROJET). Drenul are o lungime de
1,0 km, amonte de halta Nistoresti. Apa se colecteaza intr -un put, se clorineaza si se
pompeaza in rezervoarele 2x1000mc ale orasului, printr -o conducta de aductiune cu
diametrul 250 mm;
– Sursa P altinu, prin sistemul Paltinu – Campina – Cornu – Breaza, cu un debit aprobat
de 50 l/s. In realitate orasului ii revin 20 l/s, ca urmare a exploatarii defectuoase pe
tronsonul Cornu – Breaza si a necesitatilor reala ale consumatorilor din Cornu;
– Sursa exc lusiva a Liceului Militar, constituita dintr -un dren cu lungimea de 30 m, situat
pe malul drept al raului Prahova. Debitul furnizat este de 5 l/s si se pompeaza in reteaua
liceului printr -o statie de pompare aflata in zona captarii.
Rezerva de apa a orasul ui este inmagazinata in:
– Rezervorul Pripon, cu capacitatea de 200 mc, situat la cota 560 m, este alimentat din
sursa Sunatoarea. In prezent este dezafectat datorita avariilor suferite la cutremurele din
1977, 1986 si datorita instabilitatii terenului gener ata de alunecarile de teren din zona;
– Rezervoarele HIDROJET, situate la cote cuprinse intre 610 – 620 m, avand capacitati
de: 2x1000mc (rezervoare ingropate) si 2500mc (rezervor suprateran).Rezervoarele de
1000mc sunt alimentate din sursa Nistoresti. De la ele pleaca o conducta Dn 350mm
catre uzina HIDROJET si o conducta Dn 200mm catre blocurile de pe bd. Republici,
desi apa are caracter industrial. Rezervorul de 2500mc este alimentat din sursa Paltinu,
prin conducta de refulare Cornu – Breaza, de aici apa este repartizata in reteaua orasului.
In incinta gospodariei de apa se afla si o statie de clorinare, care in prezent este
dezafectata.
Reteaua de distributie a apei potabile este de tip ramificat, din otel, avand diametre de
150mm, 100mm, 3 ”, 2”. Nu este echipata cu hidranti pentru incendiu exterior, ceea ce este
contrar normelor PSI.
Cartierul Podu Vadului este alimentat gravitational din sursa Sunatoarea.

17
Cartierele Valea Tarsei, Surdesti, si Irimesti situate pe malul drept al Prahovei precum
si cartiere le Nistoresti, Podu Corbului si Frasinet situate pe malul stang sunt alimentate din
surse locale: puturi de mica sau mare adancime, drenuri, izvoare. Acestea nu sunt centralizate,
nu sunt autorizate, deci nu se afla in evidenta SHGA Prahova – Ploiesti. De asemenea sursele
nu respecta limitele zonelor de protectie sanitara prevazute in HG 101/1997. Retelele de
distributie din aceste zone au caracter strict local, au diametre mici (2 ”) si nu pot asigura debitul
si presiunea necesare consumului populatiei si a stingerii unor eventuale incendii.
Debitele prelevate de la sursele existente sunt de 87 l/s, din care se asigura pentru
populatie circa 41 l/s. Remedierea acestei disfunctionalitati a sistemului s –a facut prin
finalizarea investitiei amintite, care a avu t PIF in octombrie 2002. S – au realizat urmatoarele
lucrari:
– Conducta de aductiune, Dn 500 mm, L = 6,0 km de la punctul de racord Banesti la Podu
Vadului;
– Statie de pompare Podu Vadului;
– Conducta de refulare de la Podu Vadului la statia de pompare din cent rul orasului, Dn
500 mm, L = 4,0 km;
– Conducta de refulare de la aceasta statie la rezervorul de 2500mc, Dn 400mm, L=4,0
km
Prin aceasta investitie se asigura un debit de 100 l/s care acopera cerinta de apa a
orasului.
Reteaua de distributie a apei are un grad avansat de uzura, are conducte subdimensionate
si nu este echipata conform normelor PSI, de asemenea nu acopera mare parte din reteaua de
strazi a orasului.
Disfunctionalitati
Pe teritoriul orasului exista paraie si viroage care necesita amenajarea s ectiunilor de
scurgere pentru preluarea debitelor de apa meteorica din perioadele cu precipitatii abundente
sau cele de topire a zapezii.
Alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate ale orasului Breaza prezinta o serie de
disfunctionalitati, a caror rez olvare va asigura un sistem centralizat, in conformitate cu normele
europene in vigoare in Uniunea Europeana, dar si in Romania. O parte dintre acestea se refera
la:
– Nefunctionarea statiei de dezinfectare a apei in gospodaria de apa;
– Neechiparea retelei d e distributie a apei potabile cu hidranti pentru incendiu exterior;

18
– Alimentare cu apa in sistem local a cartierelor Valea Tarsei, Surdesti, Irimesti,
Nistoresti, Podul Corbului, Frasinet. Acest sistem nu este autorizat de organele abilitate
(SHGA Prahova – Ploiesti);
– Gradul scazut de echipare al tramei stradale orasenesti cu retele de distributie a apei
potabile si de canalizare a apelor uzate;
– Ineficienta canalizarii pluviale, existenta rigolelor stradale si a viroagelor neamenajate
din punct de vedere hid rotehnic, cauza majora in producerea alunecarilor de teren;
– Lipsa sistemului de canalizare in cartierele Valea Tarsei, Surdesti, Irimesti, Nistoresti,
Podul Corbului, Frasinet.
– energie electrica
– retele electrice – 147 km

19

Capitolul III – Sistemul de canalizare al apelor menajere în orașul Breaza

3.1 Definitia si sfera de actiune a serviciilor de alimentare cu apa si a celor de canalizare

Serviciile de apa si canalizare sunt activitati de utilitate publica si de interes economic
general aflate sub autoritatea administratiei publice locale si care au drept scop asigurarea apei
potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor.
Serviciul public de aliment are cu apa cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:
– colectarea si transportul apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare;
– epurarea apelor uzate si evacuarea apei epurate in emisar;
– colectarea, evacuarea si tratarea, adecvata a deseurilor din gurile de scurgere
a apelor meteorice si asigurarea functionalitatii acestora;
– supravegherea evacuarii apelor uzate industriale in sistemul de canalizare,
evacuarea si tratarea namolurilor si a alotor deseuri similare derivate din
activitati le prevazute mai sus, precum si depozitarea lor.
Serviciile publice au o dimensiune economica si o dimensiune sociala, indisolubil
corelate intre ele. Din punct de vedere economic, aceste servicii creeaza premisele desfasurarii
proceselor de productie din alte ramuri ale economiei nationale si reprezinta o piata de desfacere
pentru o serie de produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social,
serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare asigura locuri de munca pen tru un numar
considerabil de salariati si totodata asigura apa potabila necesara vietii oamenesti si igienei
corporale a unei importante parti a populatiei tarii.

20
3.2 Stadiul actual al prestarii serviciilor de alimentare cu apa si a celor de canal izare in
Romania

Recensamantul populatiei si al locuitorilor efectuat in perioada 18 -27 martie 2002 a scos
in evidenta faptul ca Romania are o populatie de 21.680.974 locuitori, din care 11.435.080
locuitori din mediul urban ( 52,7% ) si 10.245 .894 locuitori in mediul rural ( 47,3% ).
Din punct de vedere administrativ Romania are 42 de judete, 268 municipii si orase si
2686 comune ( cca. 15.700 localitati rurale ). Sisteme centralizate de distributie a apei potabile
se regasesc in 2.915 localit ati, din care toate municipiile si orasele ( 268 ) sic ca. 17% din
numarul localitatilor rurale ( 2647 ). Dintr -un total de 8.107.114 locuinte de pe teritoriul
Romaniei, 5.724.125 sunt dotate cu instalatii de alimentare cu apa ( 70,6% ). In mediul urban
exista 4.259.574 locuinte ( 52, 54% din numarul total al locuintelor din Romania ), din care
4.078.180 locuinte dispun de instalatii de alimentare cu apa ( 95,74% ). In schimb, in mediul
rural, dintr -un total de 3.847.540 locuinte numai 1.645.945 locuinte su nt echipate cu instalatii
de alimentare cu apa ( 42,77% ).
Retelele de distributie a apei potabile au o lungime totala de 40.267 km, asigurand o
echipare in mediul urban de numai 71% din lungimea totala a strazilor. Capacitatea actuala a
sistemelor centra lizate de alimentare cu apa pentru centralele populate este de 120 mc/s, din
care 48 mc/s furnizeaza sursele subterane, iar 72 mc/s sursele de suprafata, inclusive Dunarea.
Cantitatea anuala de apa potabila distribuita consumatorilor insumeaza cca. 1.350 m ilioane mc,
din care pentru uz casnic cca. 811 milioane mc.
Reteaua de canalizare are o lungime totala de 16.812 km, din care 15.736 km in mediul
urban ( 93,6% ). Lungimea strazilor echipate cu retele de canalizare este de cca. 12.540 km,
asigurand in med iul urban o dotare de numai 51,8% din lungimea totala a strazilor.
Populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare este de cca. 11,45 mil. Locuitori,
adica numai 52,81% din totalul populatiei Romaniei. Ca si in cazul alimentarii cu apa potabila,
populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare publica este mult mai numeroasa in mediul
urban ( 10,3 mil locuitori, ceea ce inseamna 90,35% din populatia urbana ) decat in cel rural (
1,15% mil. locuitori, ceea ce inseamna 10,04% din populatia care be neficiaza de acest serviciu
si 11,27% din populatia rurala ).
Prin corelarea celor doua echipari hidroedilitare populatia Romaniei poate fi grupata in
trei mari categorii:
– populatia care beneficiaza de ambele servicii – 15%
– populatia care beneficiaza de a limentare cu apa potabila, dar nu si de
canalizare – 14%

21
– populatia care nu beficiaza de alimentare cu apa si nici de canalizare – 35%
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apa potabila a sporit considerabil in ultimii
30 de ani. Dintr -un total de cca. 21,7 mil. locuitori, 14,7 mil. locuitori ( 67,74% ) beneficiaza
de un serviciu public de alimentare cu apa potabila, existand insa diferente majore intre mediul
rural si cel urban. Nivelul de echipare cu sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila a
populatiei este defavorabil mediului rural, doar 3,4 mil. locuitori beneficiind de acest serviciu (
ceea ce reprezinta 23,12% din populatia alimentata cu apa si 33,33% din populatia rurala ) in
comparatie cu 11,3 mil locuitori din mediul urb an ( ceea ce reprezinta 76,87% din populatia
alimentata cu apa si 99,12% din populatia urbana.
In present dispun de retele de canalizare publica 644 localitati de pe teritoriul Romaniei,
din care 226 municipii si orase si 368 localitati rurale. Din nuamrul total de 8.107.114 locuinte
de pe teritoriul Romaniei, 4.297.065 locuinte sunt dotate cu instalatii de canalizare ( 53% ). In
mediul urban 3.744.665 locuinte dispun de instalatii de canalizare ( 87,91% ), in timp ce numai
552.400 locuinte din mediul rural sunt echipate cu instalatii de canalizare ( 14,36% ).

3.3 Analiza prestarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare

Potrivit legislatiei actuale, infrastructura aferenta serviciilor publice de alimentare cu
apa si de canalizare apartine domeniu lui public al carui proprietar este autoritatea publica locala.
Responsabilitatea asupra functionarii serviciului public, precum si asupra efectuarii de
investitii revine autoritatii publice locale. Functionarea serviciilor de alimentare cu apa si de
canalizare se face in baza unei legislatii specifice sub monitorizarea Autoritatii Nationale de
Reglementare a Serviciilor Publice de Gopodarie Comunala si a Ministerului Sanatatii, prin
Directiile de Sanatate Publica judetene.
Administrarea serviciului poate fi “directa” ( compartiment in acdrul primariei
localitatilor ) sau “indirecta” . In cazul administrarii indirecte , bunurile care apartin sistemelor
publice de alimentare cu apa si de canalizare sunt incredintate spre administrare unei companii.
Servic iile publice de alimentare cu apa si de canalizare din orașul Breaza sunt asigrate de
societatea comerciala “Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Prahova ” S.A ( S.C.
G.C.L.T. PRAHOVA S.A. ).

22
ANALIZA PRESTARII SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA SI A CELOR DE
CANALIZARE IN MUNICIPIUL MORENI

1. Caracteristici generale ale S.C. G.C.L.T. Dambovita S.A.

Societatea Comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Prahova ” S.A (
S.C. G.C.L.T. PRAHOVA S.A. ) este persoana juridica romana, fiind o societate pe actiuni.
Sediul societatii este in Romania, localitatea Ploiești , judetul Prahova . Societatea are sucursale,
filiale, reprezentante , agentii situate in alte localitati din judetul Prahova inclusiv în orașul
Breaza .
Obiectul de activitate al societatii consta in:
– producerea si distrubutia apei potabile, intretinerea si repararea retelelor
aferente;
– colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate;
– administrarea si intretinerea fondului lucrative de s tat;
– colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea resturilor menajere de la
populatie si a deseurilor de la agentii economici;
– operatiuni de vidanjare a foselor septice;
– organizarea, administrarea si intretinerea pietelor si oboarelor;
– transport de p ersoane si de marfuri in trafic intern si international;
– lucrari de constructii -montaj civile, industriale si agro -zootehnice;
– prestari de servicii in domeniul constructiilor;
– intretinere si reparatii drumuri si spatii verzi;
– activitati de proiectare si as istenta tehnica a aparatelor de masura si control;
– intretinerea si repararea de ascensoare pentru marfuri si persoane;
– activitati de autoservice;
– reparatii pompe si obiecte electrocasnice si bobinaj;
– activitati comerciale en gros si en detail de produse si marfuri alimentare si
industriale;
– activitati de import -export produse industriale si bunuri de consum.
Capitalul social al societatii este de 120.500 RON, impartit in 50.000 actiuni
nominative in valoare de 2.41 RON fiecare.
Managementul societatii comer ciale S.C. G.C.L.T. PRAHOVA S.A. este asigurat de:

23
– Adunarea Generala a Actionarilor;
– Consiliul de Administratie;
– Directorii Executivi: Director Tehnic, Director de Productie, Director
Economic;
– Sefii de compartimente functionale si operatioale.
Atributiile , responsabilitatile si competenele organismelor participative de management
sunt evidentiate in Statutul societatii si in Regulamentul de Orzanizare si Functionare. Pentru
personalul de management si executie, documentele ce consemneaza sarcinile, compete netele
si responsabilitatile sunt fisele de post.
Societatea coopereaza cu agenti economici, societati cu capital privat , agenti bugetari
si populatie. Cooperarea are la baza contractile incheiate intre parti, contracte care se reinnoiesc
anual sau lunar, in cazul in care intervine un abonat nou.
In sco pul prestrarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, se adopta decizii de
catre:
– S.C. G.C.L.T. PRAHOVA S.A. – decizii privind functionarea operationala
a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, in scopul asigurarii
continuitatii si calitatii serviciilor;
– Consiliul Local – decizii privind programele de reabilitare, contractarea de
imprumuturi si de garantii, aprobarea regulamentelor de functionare a
serviciilor si adoptarea tarifelor serviciilor;
– Primarul – urmareste indeplinirea prev ederilor hotararilor Consiliului Local
al orașului Breaza .
In organizarea sa, daorita specificului de unitate prestatoare de servicii de interes
general, societatea urmareste respectarea urmatoarelor principii:
a) securitatea serviciilor;
b) tarifarea echilibra ta a serviciilor;
c) calitatea serviciilor si eficienta acestora;
d) transparenta si responsabilitatea publica;
e) consultarea cu sindicatele, precum si utilizatorii si asolcoatiile lor
representative.
Aprovizionarea tehnico -materiala a societatii se efectueaza pri n Compartimentul
Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificand mecesarul de materii prime,
materiale, combustibil pentru fiecare subunitate in parte. Principala sarcina a Compartimentului
Aprovizioanare este aceea de a asigura in mod r itmic cantitatile necesare de materii prime,
materiale, combustibil, in asa fel incat san u afecteze desfasurarea in bune conditii a productiei,

24
prestatiei sau planului financiar al societatii. In acest sens, societatea are contreacte incheiate
cu o serie de furnizori, dupa cum urmeaza:
– furnizori de materie prima, materiale, etc.( Baza Aprovizionare Floresti
Prahova, S.C. Detubari S.A., S.C Combat S.A., S.C. Rigamo S.A )
– furnizori de combustibil ( S.N.P. PETROM S.A. )
– furnizori de energie electrica ( S.C. E lectrica S.A. )
– furnizori de apa cumparata ( Administratia Nationala Apele Romane –
Directia Apelor Ialomita Buzau ESZ – sucursala Prahova )
– furnizori de servicii ( S.C. Magic Electronic 94, Bucuresti )

Tarifele pentru plata serviciilor de apa si canaliz are se fundamenteaza pe baza costurilor
de prestare si exploatare, a costurilor de intretinere si reparatii, a amortismelor aferente
capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, a obligatiilor ce deriva din contractul
de delegare, incluzand c ote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor, precum si crearea
sucursalelor de dezvoltare si modernizarea a operatorului, cu respectarea anumitor conditii
prevazute de lege.
Tariful pentru apa potabila cuprinde in principal cheltuielole pentru ca ptarea apei din
rauri, tratarea acesteia pentru a deveni potabila, pomparea in retele stradale si catre consumatori.
Tariful pentru canalizare cuprinde in principal cheltuielile pentru colectarea apelor uzate si
pluviale in reteaua stradala, precum si tran sportul si epurarea acestora pentru a putea fi redate
mediulu natural.
Structura si nivelul traifelor sunt stabilite in asa fel incat sa reflecte costul efectiv al
furnizarii/prestarii serviciilor de apa si canalizare, sa descurajeze consumul excesiv, sa
incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului, sa incurajeze investitiile de
capital si sa fie corelate cu gradul suportabilitate de catre utilizatori.
Tariful actual al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in orașul Breaza (
acelasi pentru consumatorii casnici si pentru societati comerciale ) este de 0,25 €/mc, inclusiv
TVA, din care 0,20 €/mc pentru apa rece si 0,05 €/mc pentru canalizare. Principale componente
ale tarifului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizar e din Municipiul Moreni sunt:
– operare – 62,82%
– intretinere – 5%
– resurse umane – 31,18%
Structura resurselor umane din cadrul S.C G.C.L.T. Prahova S.A.

25
Incadrarea in munca a salariatilor se realizeaza prin incheierea unui contract individual
de munca intre persoana care presteaza munca si persoana juridical, reprezentata de Directorul
General al societatii. In baza organigramei societatii, structura resurselor umane este:
– personal conducere;
– personal executie;
– personal administrtiv, auxiliary.
Conducer ea societatii se face de Directorul General, numit de Adunarea Generala a
Actionarilor si are in subordine directorii executive: Director Tehnic, Director Productie,
Director Economic. La randul lor, directorii executive ai societatii au in subordine
compa rtimentele functionale structurate pe activitati, servicii, birouri. Incadrarea cu resurse
umane a structurii organizatorice este prezentata in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 . INCADRAREA CU RESURSE UMANE A STRCUTURII
ORGANIZATORICE
Nr.
Crt. Resurse umane Numar Pondere (%)
1 Management 11 6,47
2 Executie 89 52,35
3 Muncitori:
– direct productivi
– indirect productivi 70
64
6 41,18
91,43
8,57
4 Cu studii superioare:
– tehnice
– economice
– juridice
– alte specialitati 25
17
4
1
3 14,70
68,00
16,00
4,00
12,00
5 Cu studii medii:
– tehnice
– economice 74
52
22 43,53
70,27
29,73
6 Cu pregatire generala 71 41,77
7 TOTAL 170 100

2. Caracteristici tehnico -economice ale S.C. G.C.L.T Prahova S.A.

26

Retelele de distributie apa si de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului
Local orașul Breaza , pentru exploatare si functionare fiind incheiat un contract de concesiune
cu societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporuri Prahova S.A.
Alimentarea cu apa potabila a orașului Breaza ce are o populatie de 21.500 locuitori, se
realizeaza prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
a) sursa Paltinu – sursa suprafa amplasata pe raul Doftana.Aceasta
asigura asigura 90% din necesaru l de apa al municipiului, iar calitatea
apei este foarte buna;
b) sursa Iedera – sursa formata din 2 puturi de mare adancime ( peste
70m ), amplasata pe malul stang al raului Cricovul Dulce.
Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile este de 2 1,4 km, prin aceasta
asigruandu -se necesarul de apa pentru 12.500 de persoane, precum si pentru mai mult de 120
de agenti economici private si bugetari. Reteaua de distributie a apei potabile cuprinde conducte
din otel, fonta, PVC, azbest si beton cu diame ter cuprinse intre Ø50 si Ø600.
Reteaua de canalizare a orașului Breaza are o lungime totala de 20,2 km, la aceasta retea
fiind racordate 11.500 persoane si 120 agenti economici private si bugetari. Configuratia
terenului nu permite racordarea la reteaua de canalizare a tuturor locuitorilor municioiului. In
perspective, pana in anul 2015 s -au realizat programe ce au in vedere extinderea retelei de
canalizare pentru toti locuitorii orașului Breaza .
Eupurarea apelor uzate se realizeaza intr -o statie de epurare cu o capacitate de 160 l/s si
trei trepte: mecanica, biologica si chi mica. Deversarea apelor uzate epurate se realizeaza in
receptorul natural Cricovul Dulce.
Sistemul public de canalizare din orașului Breaza are urmatoarele caractersitici tehnice:
– asigura canalizarea pentru 53,49% din populatiei orașului Breaza ;
– statiile d e pompare a apelor uzate si retelele de canalizare sunt imbatranite;
– capacitatea statiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizeaza
conform legislatiei in vigoare.

3. Reabilitarea si modernizarea sistemului public de alimentare cu apa si a celu i
de canalizare din orașul Breaza

27
Scopul principal al societatii Gospodarie Comunala Locativa si Transporuri Prahova
S.A. este sa asigure populatiei si agentilor economici calitatea serviciilor de distributie a apei
potabile si de canalizare, precum si eficienta acestor servicii, securitatea lor, tarifarea echitabila,
care sa permita adaptabilitatea la cerintele utilizatorilor.
Din analiza prestarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din orașul Breaza
de catre societatea comerciala Gospoda rie Comunala Locativa si Transporuri Prahova S.A. se
pot desprinde puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amentintari, dupa cum urmeaza:
a) puncte tari:
– suficiente rezerve de apa, debite mari la sursele existente de apa ( capacitatea
de a transorta cantit ati foarte mari de apa );
– alimentarea cu apa potabila este continua ( 24h/zi, 7 zile/saptamana)
– contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societatile comerciale si de
47% pentru consumatorii casnici;
– exista personal calificat pt serviciile de alimenta re cu apa potabil asi de
canalizare;
– deschiderea autoritatilor de adiministratie publica locala si judeteana pentru
atragerea de fonduri necesare reabilitarii si modernizarii infrastructurii
sectorului de apa si de canalizare;
– cresterea increderii populati ei in serviciile prestate de S.C. G.C.L.T. Prahova
S.A.
– folosirea pe scara redusa a substantelor chimice in agricultura, ceea ce
conduce la reducerea poluarii surselor subterane de apa;
– existenta organizatiilor non -guvernamentale interesate in domeniul
serviciilor prestate catre cetateni.
b) puncte slabe:
– operarea cu retele si instalatii invechite;
– instalatii supradimensionate ce duc la cresterea costurilor specifice;
– lipsa unui sistem de evaluare si comparare a calitatii serviciilor prestate cu
servicii simil are din alte zone ale tarii;
– costul ridicat al materialelor necesare pt reparatiile curente si capitale;
– dificultati in reducerea consumurilor tehnologice si a pierderilor de apa;
– promovarea scazuta a investitiilor in infrastructura;
– finantare redusa in do meniul cercetarii si dezvoltarii;
c) oportunitati:

28
– posibilitatea de a obtine granturi/cofinantari de la Uniunea Europeana pt
reabilitarea sistemelor de alimetare cu apa potabila si de canalizare;
– relansarea economica a zonei cu implicatii directe asupra crest erii numarului
de consumatori;
– dezvoltarea sectorului tehnplogiei informatiei si comunicatiilor cu impact
puternic asupra transferului de date necesar pentru calculul si compararea
indicatorilor de performanta;
– interes sporit din partea autoritatilor local e pentu promovarea parteneriatelor
publice/private in domeniul protectiei mediului.
d) amenintari:
– intrazierea platii serviciilor prestate;
– scaderea consumului de apa potabila;
– poluarea mediului prin exfiltratii;
– slaba securizare a instalatiilor;
– interferente externe negative, cum ar fi intretuperile de curent electric;
– migratia tineretului din orașul Breaza catre alte orase din tara si strainatate,
unde pot gasi mai usor un loc de munca.
Strategia de crestere a calitatii productiei si serviciilor societatii comerciale
G.C.L.T. Prahova S.A. are in vedere realizarea urmatoarelor obiective:
– asigurarea apei potabile la nivel comparabil cu directivele Uniunii Europene;
– cresterea fiabilitatii echipamentelor si implicit, a coeficientului de
disponibilitate a sistemului, care este in scadere;
– eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului si
instalatiilor auxiliare;
– retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de functionare de
25 de ani;
– reducerea pierderilor de apa pe retele si pe bransamentele interioare si
reducerea consumurilor specifice de apa potabila ca efect al reducerii
pierderilor si al contorizarii tuturor bransamentelor utilizatorilor;
– reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare c u apa si
canalizare de la 0,35 kWh/mc apa la 0,2 kWh/mc;
– imbunatatirea starii de functionare a echipamentelor printr -un control
sistematic si un sistem adecvat de intretinere si reparatii;
– promovoarea unor solutii tehnice si tehnologice performante;

29
– pormov area investitiilor in infrastructura municipiului si modernizarea
acesteia prin stimularea solutiilor performante, a initiativei si inovatiei in
domeniu;
– imbunatatirea calitatii mediului ambiant prin utilizarea rationala a resurselor
naturale de apa si epu rarea apelor uzate, in conformitate cu prevederile
directivelor U.E.
In tabelul 3.1 sunt centralizati parametrii principali tehnico -economici ai proiectului de
reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din orașul
Breaza .

Tabelul 3.1 . PARAMETRII TEHNICO -ECONOMICI AI PROIECTULUI
Nr.
Crt. Specificatie U.M Valoare
1 Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 €
investitii mc/om/an 2,449
2 Cresterea numarului de persoane care beneficiaza
de servicii de alimentare cu apa si de canalizare la
1.000.000 € investitii persoane 4.361,187
3 Debitul mediu asigurat inainte de rabilitare si
modernizare l/om/zi 160
4 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de
alimentarea cu apa inainte de reabilitarea si
modernizarea sistemului persoane 12.500
5 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de
canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea
sistemului persoane 11.500
6 Lungimea retelei de distributie a apei potabile
inainte de reabil itarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa km 21,4
7 Lungimea retelei de distributie a apei potabile dupa
reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa km 25

30
8 Lungimea retelei de canalizare a apei potabile
inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa km 20,2
9 Lungimea retelei de canalizare a apei potabile dupa
reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa km 25

1. Fundamentarea investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea
sistemului de alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare din orașul
Breaza

In mod sintetic, costurile pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor se regasesc
in tabel ul 4.1

Tabelul 4.1 COSTURILE AFERENTE LUCRARILOR DE MODERNIZARE SI
REABILITARE A SISTEMULUI
Nr.
Crt. Specificatie Cost total
( € )
1 Eliminarea sursei de apa 16.027
2 Modernizarea retelei de apa potabila a orașului Breaza 1.127.992
3 Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Breaza 3.909
4 Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 45.604
5 Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 109.451
6 TOTAL 1.302.983

Activitatile de demontare, remontare si management necesar a fi efectuate implica un
cost de 182.213 €, avand urmatoarea structura:
– 11,76% ( 21.428 € ) pentru rezervoarele in care este inmagazinata apa;
– 70,59% (128.624 € ) pentru conductele de aductiune;
– 17,65% (32.161 € ) pentru pompe.

Tabelul 4.2 COSTURI PENTRU DEMONTARE, REMONTARE SI
MANAGEMENT

31
Nr.
Crt. Specificatie Cost al
lucrarilor
( € )
1 Montaj – total, din care: 145.770
1.1 Pentru rezervoare de inmagazinare a apei 17.143
1.2 Pentru conducte de aductiune 102.899
1.3 Pentru pompe 25.728
2 Management – total, din care 36.443
2.1 Pentru rezervoare de inmagazinare a apei 4.286
2.2 Pentru conducte de aductiune 25.725
2.3 Pentru pompe 6.432
3 TOTAL 182.213

Prin insumarea costurilor pentru echipamente, pentru activitatile de demontare,
remontare si management, precum si pentru activitatile de proiectare si inginerie rezulta ca
valoarea totala a investitiei va fi cea din tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 . INVESTITIA TOTALA PT REABILITAREA SI MODERNIZAREA
SISTEMU LUI
Nr.
Crt. Specificatie Investitia totala
( € )
1 Proiectare si inginerie 39.160
2 Management 36.443
3 Alte lucrari 1.598
4 Total ( 1+2+3) 77.201
5 Echipament, inclusive transport 1.302.983
6 Montaj echipamente 145.770
7 Alte lucrari 72.406
8 Total ( 5+6+7 ) 1.521.159
9 TOTAL 1.598.360

Efortul investitional total este de 1.598.360 €, din care suma de 1.521.159 € este
destinata achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora. Ponderea

32
acestor costuri in totalul investitiei este de 95% (
100*360.598.1159.521.1 ), restul de 5% revenind
activitatilor de proiectare, inginerie si management.
Perioadele de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de
alimentare cu apa potabila a orașului Br eaza sunt prezentate in tabelul 4.4.

Tabelul 4.4 . PERIOADELE DE EXECUTIE A LUCRARILOR
Nr.
Crt. Denumire activitate Durata fata de
termenul de referinta
( luni ) Durata
modernizarii
( luni )
1 Segmentul 1
– scoaterea din functiune
– predare in exploatare
0
10
10

2 Segmentul 2
– scoatrea din functiune
– predare in exploatare
11
20
10
3 TOTAL 20 20

Astfel, perioada totala de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului
de alimentare cu apa este de 20 de luni, incepand cu momentul demararii lucrarilor.
Graficul de executie a lucrarilor de reparatie a instalatiilor auxiliare ale sistemului de
alimentare cu apa potabila se suprapune peste graficul lucrarilor de modernizare a segmnetelor
de retea, rezultand graficu l de executie a tuturor lucrarilor necesare efectuarii reabilitarii si
modernizarii sistemului de alimentare cu apa potabila a orașului Breaza . Totodata, se ia in
considerare si graficul de executie a lucrarilor de inlocuire a pompelor uzate in statia de e purare
Breaza , rezultand graficul de executie a modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de
canalizare ( tabelul 4.5. )

Tabelul 4.5 GRAFICUL DE EXECUTIE A MODERNIZARII SISTEMULUI DE
ALIMENTARE CU APA POTABILA SI A CELUI DE CANALIZARE

33
Nr.
Crt. Activitatea Perioada ( luni )
-4 0 10 20
1 Semnarea contractului -4 0
2 Modernizarea primului segment de retea ( orașul
Breaza )
0 10
3 Modernizare instalatii auxiliare segment de retea
(orașului Breaza )
0 10
4 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare
Breaza – etapa 1
6 10
5 Modernizarea celui de -al doilea segment de retea
(orașului Breaza )
11 20
6 Modernizare instalatii auxiliare segment de retea
(orașului Breaza )
11 20
7 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare
Breaza – etapa 2
16 20
8 Modernizare instalatii auxiliare sistem de alimentare
cu apa
0 20
Momentul 0 = inceperea lucrarilor

Esalonarea investitiilor
Pe baza graficului de executie a lucrarilor se poate face esa lonarea investitiilor pe luni
(tabelul 4.6 ), considerandu -se luna zero momentul de incepere a lucrarilor de reabilitare si
modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare a orașului Breaza .
In perioada [ -4-0] se vor lua in considera re urmatoarele costuri:
– valoarea totala a lucrarilor de proiectare si inginerie: 39.160 €
– 20% din costul total pentru activitati de management: (20%*36.443 € ) 7.289
€
– Valoarea altor lucrari: 1.598 €
Pentru perioadele [0 -10] si [11 -20] se iau in considerare urmatoarele costuri:
– 50% din costul achizitionarii si inlocuirii echipamentelor, inclusive
transportul si montajul acestora ( 50%*1.521.159 € ): 760.580 €
– 40% din costul total pentru activitati de management (40%*36.443 €) :
14.577 €.

34

Tabelul 4.6 ESALONAREA INVESTITIILOR
Luna Investitia toatala
( € )
-4-0 48.750
0-10 775.157
11-20 775.157
Total 1.598.361

Investitia necesara pentru realizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului
de alimentare cu apa potabila si de canalizare in orașul Breaza incepe cu 4 luni inainte de
scoaterea din functiune a u nor componente ale sistemului ( demararea efe ctiva a lucrarilor ) si
are o valoare de 1.598.361 €, esalonata in doi ani, astfel:
– 4 luni ( inainte de scoaterea din functiune a unor componente ale sistemului )
: 48.047 €
– 10 luni ( durata lucrarilor pentru primul segment de retea ) : 775.157 €
– 10 luni ( durata lucrarilor pe ntru al doilea segment de retea ): 775.157€

➢ Parametrii necesari pentru realiarea analizei eficientei economice a
reabilitarii si modernizarii sistemultui de alimentare cu apa si a ce lui de
canalizare
Investitia necesara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului are o valoare totala de
1.598.361 €.
In valoarea investitiei din primul an se include investitia aferenta lucrarilor effectuate
inaintea scoaterii din functiune a u nor c omponente ale sistemului ( 48.047 € investiti in primele
4 luni ), la care se adauga investitia aferenta celor 8 luni ramase pana la sfarsitul anului. Se
considera o valoare medi e a investitiei de 77.515,7 € ( 775.157 €/ 1 0 luni ), rezultand astfel o
valoare a investitiei pentru cele 8 luni de 620.126 €.
In cel de -al doilea an, valoarea i nvestitiei va fi de 930.188 € ( diferenta dintre investitia
totala si cea aferenta primulu i an de realizare a investitiei ).
Durata de viata a sistemului de alimentare c u apa si de canalizare dupa reabilitare si
modernizare este de 25 de ani.
Esalonarea investitei in cei doi ani este prezentata in tabelul 4.7.

35
Tabelul 4.7 . INVESTITIA NECESARA PT REABILITAREA SI MODERNIZAREA
SISTEMULUI
Nr.
Crt. Perioada de realizare a inv estitiei Valoarea investitiei
( € )
1 Anul 1 668.173
2 Anul 2 930.188
3 TOTAL 1.598.361

Analiza indicatorilor de eficienta tehnico -economica se va realiza pornind de la premisa
ca investitia se finanteaza din surse proprii si fonduri nerambursabile, dupa cum se observa in
tabelul 4.8.

Tabelul 4.8 . FINANTAREA INVESTITIEI
Nr.
Crt. Specificatie Valoarea
investitiei
( € ) Sursa de finantare
1 Modernizarea retelei de apa potabila a
orașului Breaza 1.127.992 Program SAMTID
Consiliul Local Moreni
2 Inlocuirea pompelor uzate in statia de
epurare Breaza 3.909 Consiliul Local Moreni
3 Contorizarea apei potabile la blocurile
de locuinte* 22.802 Consiliul Local Moreni
4 Contorizarea apei potabile la
consumatorii casnici 109.451 Program PHARE
Consiliul Local Moreni
5 Total investitie finantata din alte surse 1.264.154
334.207

1.598.361 6 Total investitie finantata din surse
proprii
7 Total investitie
*Din valoarea totala a lucrarilor contorizate a apei potabile la blocurile de locuinte (
45.604 € ), 50% se finanteaza de Consiliul Local Breaza si 50% din surse proprii

36
Cheltuielile anuale de exploatare in perioada de desfasurare a lucrarilor de reabil itare si
modernizare, precum si in perioada de functionare economica dupa reabilitare si modernizare
sunt centralizate in tabelul 4.9.

Tabelul 4.9 .CHELTUIELI ANUALE DE EXLOATARE
Nr.
Crt. Specificatie Cheltuieli anuale de
exploatare
( € )
1 Perioada de realizarea a investitiei:
Anul 1
Anul 2
21.738
15.984
2 Perioada de functionare a sistemului dupa
reabilitare si modernizare 33.566

Veniturile anuale obtinute in perioada de desfasurare a lucrarilor, precum si in perioada
de functionare economica dupa reabilitare si modernizare sunt centralizate in tabelul 4.9.

Tabelul 4.10 .VENITURI ANUALE
Nr.
Crt. Specificatie Venituri anuale
( € )
1 Perioada de realizarea a investitiei:
Anul 1
Anul 2
139.057
135.861
2 Perioada de functionare a sistemului dupa
reabilitare si modernizare 278.115

Din datele tehnico -economice ale proiectului de reabilitare si modernizare ( tabelul 4.10
) se cunoaste faptul ca la 1 milion de € investitie se obtine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an ( ΔD/1mil ) si un plus de 4.361,187 persoane care beneficiaza de serviciul de
alimentare cu apa si de canalizare ( ΔPr a/1mil ).

37
Debitul mediu asigurat inainte de reabilitare si modernizare ( D 0 ) este de 160l/om/zi
adica 58,4 mc/on/an
( 160l/om/an * 365 zile/an = 58.400l/om/an = 58.4 mc/om/an )

Numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de
canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului este de 19 .471 persoane. Pentru aceasta
determinare s -a folosit realtia

Pra1 = Pr a0 + ΔPr a/1mil * I = Pr a0 + 4.361,187 * I, unde

Pra1 – numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si
de canalizare dupa reabilitare si modernizare
Pra0 – numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si
de canalizare inainte de reabilita re si modernizare
ΔPr a/1mil – sporul populatiei rezindente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu
apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si
modernizarea sistemului
I – volumul investitiei

Cantitatea de apa furnizata in sistemul de alimentare cu apa dupa reabilitarea si
modernizarea sistemului ( Af 1 ) se determina cu ajutorul cantitatii de apa furnizata inainte de
reabilitare si modernizare. Astfel,

Af1 = Af 0 + ΔAf, unde

ΔAf – sporul de apa furn izata ca urmare a reabilitarii si modernizarii
Af0 = D 0 * Pr a0

Deci, Af 0 = 160l/om/zi * 365 zile/an * 12.500 persoane = 730.000 mc/an
ΔAf = D 0 * ΔPra/1mil * I + ΔD/1mil * I * Pr a1
ΔAf = 58,4 * 4.361,187 * 1,598361 * 19471 = 483.309 mc/an
Af1 = 730.0 00 + 483.309 = 1.213.309 mc/an
In mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficientei reabilitarii si
modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare sunt prezentati in tabelul 4.11.

38
Tabelul 4.11 . PARAMENTRII NECESARI R EALIZARII ANALIZEI EFICIENTEI
PROIECTULUI.
Nr.
Crt. Specificatie Perioada de realizare a
investitiei Perioada de
functionare a
sistemului 1 2
1 Investitii ( €/an ) 668.173 930.188 0
2 Cheltuieli de exploatre ( €/an ) 21.738 15.984 33.566
3 Cheltuieli totale ( €/an ) 689.911 946.172 33.566
4 Venituri anuale ( €/an ) 139.057 135.861 274.918
5 Profit anual ( € /an ) 117.319 119.877 241.352

Eficienta reabilitarii si modernizarii sistemului public de alimentare cu apa si a
celui de canalizare din orașul Breaza indicatori de baza

a) Investitia specifica ( s ) – corelatia dintre efortul investitional si efectul obtinut
Sm=
0 1Cs CstI
− , unde
Cs = capacitatea de servire inainte ( 0 ) si dupa ( 1 ) modernizare si reabilitare

Sm =
500.12 471.19361.598.1
− = 229,28 €/locuitor.

Din analiza proiectelor in curs de executie aprobate au rezultat urmatoarele valori
specifice de investitii nec esare pentru modernizarea si reabilitarea unor capacitati existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare:
– pentru instalatii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor
– pentru instalatii de distributie si transport apa potabila: 140 €/loc
– pentru retele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor
– pentru statiile de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor
Astfel investitia specifica pentru modernizarea si reabilitarea capacitatilor existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu ap a si de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezulta ca in
cazul reabilitarii si modernizarii sistemului investitia specifica este eficienta din punct de vedere
economic ( 229,28 €/locuitor, fata de 630 €/locuitor ).

39

b) Termenul de recuperare in abordare st atica sau dinamica ( T , T a ) – timpul in
care se poate recupera investitia realizata din profitul annual obtinut.
T=
PhPP It '−+ , unde It – investitia anuala
Ph – profitul anual
T =
352.241196.237 361.598.1− = 5,64 ani

Ta =
) 1lg(]*) 1(* lg[ lg
aa a I P Pd
ta h h
++−−

Ita – investitia totala atualizata
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
In cazul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare se ia in consierare in
mod conventional o rata de actualizare de 10 %.

Ita =
2 1)10,01(188.930
)10,01(173.668
+++ = 1.376.180,041 €

T =
10,1lg]10,0*)10,01(*041,180.376.1 352.241lg[ 352.241lg2+ − − = 12.29 ani

Termenul de recuperare al investitiei calculate dinamic este de 12,29 de ani. Se poate
aprecia ca proiectul este eficient, intrucat valoarea indicatorului se incadre aza in limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

c) coeficientul de eficienta economica a investitiilor ( e ) – coreleaza relatia dintre
profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit.

e =
mh h
IP P0 1−

40
e =
196.237 361.598.1306.131 352.241
−− = 0,081 € profit la 1 € investit

d) cheltuieli totale in abordare statica si dinamica ( C t , Cta ) – efortul total pe intreaga
durata de executie si exploatare a obiectivului

Ct = It + C h * D e sau C t = It + C h * T, unde

Ch – cheltuielile anuale de exploatare
De – durata de functionare a obiectivului

Ct = 1.598.361 +37.722 + 839.150 = 2.475.233 €

Cta =
+
= ++Dd
hh h haCI
1 ) 1(1*) (

Cta =
2525
2 2 2 2 1 1) 1(*1 ) 1(*) 1(1*) 1(1*) (11*) (a aa
aCaCIaCI+−+
+++++++

unde
2525
)1(*1)1(
a aa
+−+ = factorul de anuitate = 9,077

Cta = 1.660.331,680 €

e) cheltuieli totale actualizate specifice ( C tas )

Ctas =
hDd
dhhta
aQC
) 1(1*
1++
+=

Cta =
746,851.299.2680,331.660.1 = 0,722 € cheltuieli la 1 € investit

41

f) randamentul economic al investitiei in abordare statica si dinamica ( R,R a )

R =
tf
IP , Pf = profit final

Ra =
hd
hhDD
d h
aIa aa
aP
) 1(1*) 1(*1) 1(*) 1(1*
1++−+
+

=

R = 0,705 € profit net suplimentar la 1 € investit
Ra = 0,583 € profit final la 1 € investit.

Prin prrisma indicatorilor calculati se poate aprecia ca proiectul de reabilitare si
modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din orașul Breaza este
eficient, poate fi acceptat de decidenti si pus in aplicare.

➢ Indicatori de performanta

a) populatia asigurata cu apa potabila si canalizare inainte ( P aa0 si P ac0 )

42
si dupa modernizarea si reabilitarea sistemului ( P aa1 si P ac1 ):

Paa0 =
100*500.21500.12 = 58,14%

Pac0 =
100*500.21500.11 = 53,49%

Paa1 = P ac1 =
100*500.21471.19 = 90,56 %

Daca inainte de reabilitare si modernizarea sistemului public de apa si de canalizare din
orașul Breaza , doar 58,14% din populatia orașului Breaza beneficia de serviciul de alimentare
cu apa si 53,49% de cel de canalizare, dupa reabilitare si modernizare 90,56% din populatie
benedicia de ambele servicii.

b) productia de apa dupa reabilitarea si modernizarea sistemului ( Q a ) va avea
urmatoarea valoare

Qa =
anzile persoaneanmc
. 365* 471.19/ 309.213.1 = 0,171 mc/om/an = 171 l/om/an

Din calcul rezulta ca debitul mediu asigurat va fi de 171 l/om/zi, valoare ce corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totala de apa vanduta anual reprezinta 90% din cantitatea de apa furnizata
anual:
Av = 90% *1.213.309 = 1.091.978 €

c) In aceste conditii, consumul de apa dupa reabilitarea si modernizare sistemului
( Ca) se determina ca fiind:

Ca=
365*471.19978.091.1 = 0,154 mc/om/zi = 151 l/om/zi

43

d) consumul de apa contorizat

Cacont =
an zile persanmc
/ 365* 524.17/ 978.091.1 = 0,171 mc/om/zi = 171 l/om/zi

e) apa care nu aduce venituri

Afv =
100*309.213.1978.091.1 309.213.1 − = 10%

Rezulta ca din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentand pierderi in
system in suma absoluta de 121.330 mc/an. Raportate la lungimea retelei de distributie ( 25 km
), pierderile de apa vor fi de:

Pa =
25330.121 = 4.853,2 mc/km/an

f) proportia de apa vanduta care este contorizata:

PAv cont =
100*978.091.1978.091.1 = 100%

Din datele tehnico -economice ale proiectului de rea bilitare si modernizare a sistemului
se cunoaste consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc., ceea ce inseamna o reducere cu
42,86% fata de situatia initiala ( 0,35kWh/mc ), fapt care se apreciaza ca favorabil.

g) ponderea costului anual al energiei ele ctrice in costul apei
pentru a il determina trebuie determinat mai intai costul energiei electrice in functie de
cantitatea de apa furnziata, consumul specific de energie si tariful energiei electrice:Ce =
1.213.309 *0,20* 0,08 = 19.412,9 €/an

44
In aceste conditii, ponderea costului anual va fi:

Pce =
100*566.339,412.19 = 57,84%

h) costurile unitare de operare ( Cou ) calculate in functie de cantitatea de apa
furnizata si de cantitatea de apa vanduta va avea urmatoarele valori:

Cou =
309.213.1566.33 = 0,028 €/mc produs

Cou =
978.091.1566.33 = 0,031 €/mc vandut

i) costul mediu pentru apa si canal ( CM )

CM =
978.091.1918.274 = 0,252 €/mc/an
j) investitia unitara

Iu =
25*978.091.1361.598.1 = 0,059 €/mc

k) investitia pentru inlocuirea activelor

Ia =
100*361.598.1159.521.1 = 95,17%

Investitia unitara pentru rabilitare si modernizare este de 0,059 €/mc, din care 95,17%
se utilizeaza pentru inlocuirea activlor existente.

45
➢ Indicatori pe baza de cash -flow pen tru fundamentarea deciziei de
reabilitare si modernizare in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si a
celor de canalizare

a) Venitul Net Actualizat ( VNA )

VNA =
+
= +Dd
hh haVN
1 ) 1(1*

b) Rata Interna de Rentabilitate ( RIR )

RIR = a min + ( a min – amin )*
− ++
+VNA VNAVNA
amin = rata de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic
amax = rata de actualizare corespunzatoare primului venit net actualizat negative.

Toti parametrii intermediari au fost calculati si sintetizati in tabelul 4.12.

Tabelul 4.12 . PARAMETRII INTERMEDIARI AI ANALIZEI EFICIENTEI
REABILITARII SI MODERNIZARII
Nr.
Crt. Rata de
actualizare
( % ) Specificatie
Costuri
actualizate (€) Venituri
actualizate (€) Investitie
actualizata (€) Profit total
actualizat ( € )
1 10 1.660.331,680 2.299.842,248 1.376.180,041 2.015.222,611
2 12 1.579.316,432 1.950.797,015 1.338.123,054 1.708.850,735
3 14 1.510.065,837 1.679.464,376 1.301.866,128 1.470.700,832
4 15 1.478.868,482 1.567.016,333 1.284.375,765 1.372.012,315
5 16 1.449.765,441 1.466.209,916 1.267.292,420 1.283.539,285
6 17 1.421.174,886 1.375.112,555 1.250.602,973 1.203.594,647
7 19 1.370.631,683 1.221.034,247 1.218.355,957 1.068.380,612

Se observa ca veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu
investitia si cu productia) pana la o rata de actualizare a=16%. Calculate cu ratele de actualizare

46
a=17% si a=19%, veniturile actualizate devin mai mici decat cheltu ierile totale actualizate, fapt
ilustrat graphic in figura 4.1.

Figura 4.1 Variatia costurilor si veniturilor actualizate in
functie de rata de actualizare0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.000
10121415161719
Rata de actualizare (%)Costuri si venituri actualizate
(EURO)Venituri
Actualizate
(EURO)
Costuri
Actualizate
(EURO)

Se poate considera ca proiectul de modernizare este eficient intrucat va rezulta o rata
interna de reabilitare mai mare decat eficienta medie pe sector.

Vta pentru a=10%
2525
2 2)10,01(1 ) 1(
)10,01(1274918)10,01(1135861)10,01(1139057+−++++++=aaVta

077,9 826,0 274918 826,0 135861 909,0 139057 ++=

2486, 2299842249, 2061218 186, 112221 813, 126402
=+ + =

Cta

Cta
077,9 826,0 33566 826,0) 15984 930188( 909,0) 21738 668173( ++ ++ =
Cta = 1660331,680 €

47

Tabelul 4.13 EFICIENTA REABILITARII SI MODERENIZARII SISTEMULUI
Nr
Crt. Rate de
actualizare
( € ) Specificatie
Raport
Vta/Cta
(€) Venit net
actualizat
(€) Raport
Pt/Cht
(€) RIR (%)
1 10 1,385 639.510,568 0,385

16,256
~

16,26% 2 12 1,235 371.480,583 0,235
3 14 1,112 169.398,539 0,112
4 15 1,060 88.147,851 0,060
5 16 1,011 16.444,475 0,011
6 17 0,968 -46.062,331 -0,032
7 19 0,891 -149.597,436 -0,109

256,0116032,0 011,0011,0)1617( 16
+=+−+=RIR

 RIR=16,256%

Din analiza raportului venituri actualizate / cheltuieli actualizate reiese ca la o rata de
actualizare cuprinsa intre 8% si 17% proiectul de modernizare este eficient, intrucat indicatorul
este supraunitar, ceea ce inseamna ca se obtin efecte (venituri) mai mari decat eforturile
(investitia si cheltuielile de productie).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat) care exprima profitul total
actualizat realizat in urma modernizarii, permite o comparative in cifre absolute intre volumul
total al incasarilor si volumul total al costurilor. Putem spune ca proiectul este eficient daca este
analizat luandu -se in calcul o rata de actualizare cuprinsa intre 10% si 16% deoarece VNA este
pozitiv.

48
Prin prisma raportului beneficiu / cost, care exprima profitul total actualizat (VNA)
obtinut la 1€ efort total cu investitia si cu productia, proiectul de modernizare este eficient pana
la o rata de actualizare de 16%.

Figura 4.2 Variatia raportului beneficiu / cost in functie de rata
de actualizare-0,2-0,100,10,20,30,40,5
10121415161719
Rata de actualizare (%)Raport beneficiu / cost (euro
profit total / 1€ cheltuieli totale) Raportul
beneficiu / cost
(euro profit / 1 €
cheltuieli totale)
Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare care egalizeaza veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA=0), fiind indicatorul decisiv ce sta la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura 4.3 evidentiaza variatia venitului net
actualizat in functie de rata de actualizare.

49

Figura 4.3 Variatia venitului net actualizat in functie de
rata de actualizare-2000000200000400000600000800000
10121415161719
Rata de actualizare (%)Venit net actualizat (€)Venit net
actualizat
(€)

Se constata ca VNA=0 pentru o rata de rentabilitate cuprinsa intre 16% si 17%. De
asemenea, din calcule a rezultat o RIR de 16,26%, care reflecta eficienta proiectului de
modernizare, fiind superioara eficientei medii pe sector.

➢ Efecte ale reabilitarii si modernizarii sistemului public de alimentare cu apa
si a celui de canalizare

Evaluarea viabilitatii oricarui proiect de modernizare a unui sistem de alimentare cu apa
si de canalizare necesita stabilirea eforturilor si a asalonarii in timp a investitiilor, a surselor de
finantare, precum si a efectelor de ordin cantita tiv si calitativ prognozate prin modernizarea
tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico -economici ai sistemului de alimentare cu apa si de
canalizare dupa reabilitare si modernizare sunt sintetizati in tabelul 5.1.
Proiectul de modernizare si reabilitare a sistemuui public de alimentare cu apa si de
canalizare din orașul Breaza conduce la obtinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:
➔ cresterea capacitatii de servire, numarul de persoane beneficiare ale servi ciului
sporind de la 12.500 la 19.471, ceea ce inseamna in termini relativi un spor de 55,76%.
➔ cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii de la 58,14% in cazul
alimentarii cu apa si 53,49% in cazul canalizarii, la 90,56% pentru ambele servicii
➔ cresterea debitului mediu asigurat in conformitate cu standardele UE, acesta
ajungand la 171 litrii/an/zi.

50
➔ reducerea consumului specific de energie electrica prin eliminarea sursei de apa
Podei (reducere cu 6%) si prin inlocuirea pomp elor uz ate in statia de epurare Breaza (reducere
cu 15%)
➔ cresterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin
imbunatatirea performantelor energetice ale motoarelor la statia de pompare a apelor uzate si
inlocuirea pompelor uzate din statia d e epurare Breaza (spor mediu de randament 5%)
➔ cresterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apa potabila
prin imbunatatirea performantelor energetice ale motoarelor la statiile de tratare a apei brute si
la statiile de pompare (sp or mediu de randament 2%)
➔ cresterea fiabilitatii si implicit a indicelui de disponibilitate mediu, acesta ajungand
la peste 95%
➔ cresterea numarului de ore de functionare la caderi mai mici, ceea ce implica un spor
de productie de apa potabila si apa epurata
➔ reducerea pierderilor pe retele cu 20%
➔ conservarea resurselor de apa ca urmare a reducerii pierderilor pe retele
➔ reducerea pierderilor de apa potabila pe bransamentele interioare cu circa 50% la
blocurile de locuinte si cu circa 30% la con sumatorii casnici ca efect al contorizarii apei
➔ reducerea consumului de apa potabila ca efect al reducerii pierderilor pe
bransamentele interioare in urma contorizarii
➔ generarea unui nou ciclu de viata pentru echipamente, pentru o perioada de circa 25
ani
➔ cresterea veniturilor obtinute prin marirea volumului serviciilor oferite si a calitatii
acestora
➔ reducerea cheltuielilor de mentenanta prin orientarea treptata a personalului de
exploatare excedentar catre partea de intretinere a echipamentel or si sistemlui de alimentare cu
apa si de canalizare in ansamblul sau.

Tabelul 5.14 INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI AI SISTEMUL UI DE
ALIMENTARE CU APA SI A CELUI DE CANALIZA RE DUPA REABILITARE SI
MODERNIZARE

51
Nr.
Crt Specificatie U.M Valoare
1. Debit mediu annual asigurat inainte de reabilitare si
modernizare litrii/om/zi 160
2. Debit mediu annual asigurat dupa reabilitare si
modernizare litrii/om/zi 171
3. Populatia asigurata cu apa si canalizare dupa
reabilitare si modernizare persoane 197,71
4. Cantitatea medie de apa potabila asigurata inainte de
reabilitare si modernizare metrii cubi /
an 730.000
5. Cantitatea medie de apa potabila asigurata dupa
reabilitare si modernizare metrii cubi /
an 1.213.309
6. Investitia pentru reabilitare si modernizare € 1.598.360
7. Cheltuielile anuale totale dupa reabilitare si
modernizare pe perioada de recuperare a investitiei * € / an 140.123
8. Cheltuieli anuale dupa perioada de recuperare a
investitiei € / an 33.566
9. Costul apei potabile in perioada de recuperare a
investitiei (7 / 5) € / metru cub 0,12
10. Costul apei potable dupa perioada de recuperare a
investitiei (8 / 9) € / metru cub 0,03
11. Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 ani € / metru cub 0,078
12. Investitia specifica (6 / 5) € / metru cub /
an 1,32
* Cheltuielile anuale totale in perioada de recuperare a investitiei se compun din cheltuieli de
exploatare dupa reabilitare si modernizare (33.566 € / an) si cheltuieli de recuperare a
investitiei pentru reabilitare si modernizare (106.557 € / an), considerandu -se perioada de
recuperare a investitiei specifica sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare
de 15 ani (1.598.360 / 15 = 106.557)

Lucrarile de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare
din orașul Breaza genereaza si o serie efecte calitative, dintre care:
– satisfacerea superioara a cererii pietei

52
– cresterea capacitatii de raspuns la schimbarile care intervin in mediul extern
– stabilirea reala a consumului de apa potabila ca urmare a contorizarii
– cresterea suportabilitatii serviciului
– imbunatatirea relatiilor cu beneficiarii
– echiparea sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare cu instalatii de
ultima generatie cu grad inalt de tehnicitate
– imbunatatirea imaginii societatii comerciale Gospodarie Comunala Locativa si
Transporturi SA
– imbunatatirea calitatii mediului ambient din municipiul Moreni prin utilizarea
rationala a resurselor naturale de apa si epurarea apelor uzate, in conformitate cu
prevederile directivelor UE.

➢ Efecte colaterale ale investitiilor din infrastructura locala aspura altor
sectoare economice
Efortul investitional prognozat de 1.598.360 € nu trebuie sa fie considerat numai ca un
consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un process complex in cadrul caruia se
produc bunuri materiale cu o perioada lunga de utilizare, se realizeaza condi tii de viata la
standarde europene pentru populatia orașului Breaza si se indeplinesc politicile de mediu si de
dezvoltare durabila pentru care Romania s -a angajat in perspectiva integrarii in UE.
Pregatirea si realizarea lucrarilor de investitie pentru re abilitarea si modernizarea
sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din orașul Breaza va avea o serie de
efecte positive asupra altor sectoare economice, precum permite evidentierea urmatoarelor
consecinte in plan economic si social:
– mentine rea in activitate a fortei de munca din cadrul sectorului srviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare, cu tendinta de crestere in viitor, ca urmare a
dezvoltarii unor noi capacitate de servire
– realizarea lucrarilor de constructii – montaj prevazute in proiectul de investitii va
permite crearea de noi locuri de munca
– structura industriei romanesti producatoare de utilaje, masini si echipamente
specifice sectorului
– producerea echipamentelor si instalatiilor care se vor pune in opera in cadrul
lucrarilor de modernizare si reabilitare a infrastructurii va asigura locuri de munca
pentru 5000 de salariati in industria orizontala

53
– din fondul investitional de 1.598.360 € se consuma cu materialele manopera si
echipamente circa 95%, ceea ce inseamna si un aport pr oportional la bugetul de stat
sub forma de taxe, impozite si TVA
– prin intermediul investitiilor directe, a imprumuturilor rambursabile si a granturilor
va intra in tara moneda convertibila de peste 1.000.000 €
– se pot dezvolta oportunitati pentru companii s traine producatoare de echipamente
specifice care sa realizeze capacitati de productie in Romania. Prin intermediul unor
proiecte similare, care sa asigure nu numai modernizarea si reabilitarea, ci si
dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alime ntare cu apa si de canalizare
la nivelul intregii tari, se asigura si piata de desfacere necesara pentru astfel de
companii
– sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare va ramane deschis pentru
tehnologie si know -how de nivel international
– se intareste autonomia locala, precum si capacitatea de decizie si de administrare a
autoritatilor publice locale in probleme vitale pentru o asezare umana
– utilizarea rationala si protetia resurselor de apa
– pastrarea echilibrului ecologic
– vor fi asigurate co nditiile de baza ale unui trai civilizat si respectiv, ale prezervarii
starii de sanatate a populatiei

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de rabilitare si modernizare a
sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din orașul Breaza nu au fost luate in
calcul in cadrul analizei eficientei proiectului, fiind mai dificil de cuanti ficat. Cu toate acestea,
din calcule a rezultat o eficienta ridicata a proiectului si in plus, el contribuie la dezvltarea
economico -sociala, intrucat economia nationala si intreaga societate romaneasca vor beneficia
de avantajele economice, sociale si eco logice ale unei amenajari hidroedilitare moderne.

Concluzii

54

Apele uzate evacuate de consumatorii menajeri sau industriali conțin o cantitate
importantă de substante provenite din corpurile lichide, solide și gazoase cu care au venit
în contact în timpul folosirii.
De exemplu apele uzate menajere se încarcă cu substanțe minerale și organice
provenite din rezidurile animale, cu resturi de mâncare, nisip, gunoaie etc.
Apele uzate industriale conțin diverse substante toxice, leșii, uleiuri, provenite d in
procesele de fabricație sau răcire la care au fost folosite .
Deversarea impurităților și a reziduurilor de natură minerală sau organică în emisari
modifică, regimul lor hidraulic și echilibrul biologic natural. Substantele chimice existente
în apele uzate (crezolii, fenolii), alterează proprietățile naturale ale apei din râuri, făcându –
le improprii pentru alimentarea cu apa. a zonelor populate, distrugându -le flora și fauna,
Dezvoltarea economico -socială durabilă a unei comunități d epinde în mare măsură de
nivelul echipării edilitare a acesteia, de asigurarea tuturor utilităților necesare desfășurării în
condiții optime a activităților de comerț și industrie și atragerii de noi membri în comunitate,
potențiali investitori sau consuma tori, prin ridicarea standardului de viață. Localitat ea studiată
dețin e un potențial uman și natural care poate asigura o frumoasă perspectivă în ceea ce privește
dezvoltarea economico -socială. Problema asigurarii retelelor de apa si canalizare in mediul
rural și urban este în ultima perioadă tot mai des dezbătută, în vederea găsirii unor solutii tehnice
si a unei finantari concrete, care să asigure pentru locuitori posibilitatea de bransare la retelele
de apa potabila, respectiv de racordare la un sistem d e canalziare.

55

Bibliografie

• Asociația Inginerilor de Instalații din România – Manualul de instalații sanitare, Editura
„Artecno” București -2002
• Gheorghe Constantin – Instalații de canalizare, E.D.P., R.A. București -1997
• Pîslărașu ș.a. – Canalizări, Editura Tehnică, București -1965
• Al. Florescu ș.a. – Cartea instalatorului de rețele de apă și canalizare, Editura Tehnică,
București -1976
• Rodica Jalbă – Alimentări cu apă și canalizări, Matrix Rom, București 2001
• Aurel Simonetti – Agenda instalato rului de apă și canal, Editura Tehnică, București -1984
• Colecția „Reglementări Tehnice în Construcții și Instalații pentru Construcții” –
Normative privind proiectarea și executarea lucrărilor de instalații sanitare, Matrix
Rom, București 2000
• Colecția „Regl ementări Tehnice în Construcții și Instalații pentru Construcții” –
Normative privind proiectarea și executarea lucrărilor de instalații de canalizare, Matrix
Rom, București 2000
• Ștefan Vintilă, ș.a. – Instalații de alimentări cu apă, canalizare, sanitare și de gaze, E. D.
P. București -1977
• Ștefan Vintilă, ș.a. – Tehnologia instalațiilor sanitare și de gaze, Manual pentru clasele
IX-XII, E. D. P. București -1990
• O. Ianculescu, Gh. Ionescu – Alimentare cu apă, Editura MatrixROM, București, 2002
• Gh.-Constantin I onescu – Instalații de alimentare cu apă, Editura MatrixROM,
București, 2004