PROGRAM DE STUDIU: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ [619069]
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAM DE STUDIU: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
FORMA DE ÎNVĂTĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
POLITICI PUBLICE PRIVIND INCLUZIUNEA
SOCIALĂ A PERSOANELOR CU
DIZABILITĂȚI
Coordonator științific,
Conf. Univ. dr. Claudia TIMOFTE
Absolvent: [anonimizat]
2020
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………. ………………….3
CAPITOLUL I: PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ÎN ROMÂNIA ………………………………….5
I.1. Definiția persoanelor cu dizabilități în România …………………………………………………… ……….6
I.2. Cauzele dizabilității ……………….. ………………………………………………………………………………….7
I.3. Terminologie …………………………………………………………………………………… ……………………….8
I.3.1. Con cept de: Politică publică ………………………………………………………………………………..8
I.3.2. Concept de: Incluziune socială ……………………………………………………………. …………….11
I.3.3. Concept de: Handicap, incapacitate ……………………………………………………………………15
I.4. Date statistice privind persoanele cu dizabilități în România ……………………………………….. ..18
I.5. Parti ciparea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii …………………………………………………20
CAPITOLUL II: ACTE NORMATIVE PRIVIND ACEASTĂ CATEGORIE DE PERSOANE
(1990 -2019) ……………………………………………………… ………………………………………………………….24
II.1. Autoritatea Națională a persoanelor cu dizabilități (ANPD) …………………………………………2 8
II.2. Consiliul Național al dizabilității (CNDR) ………………… ………………………………………………28
II.2.1. Principiile care stau la baza activităților CNDR …………………………………………. …….29
II.2.2. Obiectivele și activitățile CNDR ……………………………………………………….. …………..29
II.3. Declarația de la Roma . Legea 448/2006 Art.15 ………………………………………………………….32
II.4. Comisia Europeană ………………………………………………………………………………………….. …….33
CAPITOLUL III: STRATEGIA EUROPEANĂ 2010 -2020 ……………………………………………..35
III.1. Aportul ad us de UE ……………………………………………………………………………………………….37
III.2. Poziția ONU privind persoanele cu dizabilități …………………………………………………… …….38
III.3. Drep turi egale, șanse egale ……………………………………………………………………………………..38
III.3.1. Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități ……………………………………………… …….. ..38
III.3.2. Participarea la viața economică și socială ………………………………………………. ………39
III.4. Zone de acțiune ………………………………………………………………………………. ……….. ………….40
III.5. Instrumentele financiare ………………………………………………………………………. ………………..45
CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIO -PROFESIONALĂ A
PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN JUDEȚUL BIHOR …………………………………………46
IV.1. Obiectivele Proiectului ………………………………………………………………………… ……………….47
IV.2. Facilități …………………………….. ……………………………………………………………………………….53
IV.3. O ambiție de Fier ……………………………………………………………………………… ………………….54
CONCLUZII …………. …………………………………………………………………………………………………….55
1. Un angajament reânoit pentru o Europă fără bariere…………………………………………………… ….55
2. Bariere și av antaje …………………………………………………………………………………………………….57
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………….. ……………. ….58
3
Introducere
Prezenta lucrare se intitulează Politici publice privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități și autorul a considerat necesară structurarea acesteia, în capitole divizate în
subcapitole. În încheiere, sa prezentat câteva concluzii rezultate în urma studierii aspectelor
teoretice si a studiului de caz, spețe.
Lucrarea abordează problematica inc luziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în România.
Deasemenea, au fost abordate problemele incluziunii sociale si profesionale ale acestora pe piața
muncii.
Ideea fundamentală a lucrării este: Incluziunea socială are un rol important atât pe plan
european cât si la nivel național, deoarece Uniunea Europeană și statele sale membre au militat si
totodată dispun de o imputernicire, o întelegere între state c onform Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene , în care sunt prezentate pe larg drepturile persoanelor cu
dizabilitați pentru a îmbunatăți situația socio -economică a acestora militând pentru participarea
acestora la viața socială si economică si modul de transpunere a acestor acțiuni, măsuri la nivel
național.
Scopul lucrări îl reprezintă prezentarea teoretică, normativă si practică instituțiilor europene și
naționale, având ca baza de studiu legislația interanțională, legislația națională, s tudiul de caz în
județul Bihor.
Baza normativă a constituit -o: „Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” ,
Declarația Universală a Drepturilor Omului, Constituția României, Legea 448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor c u handicap, Strategia europeană 2010 -2020.
4
– Prima parte a lucrării cuprinde: definiția persoanelor cu dizabilități, cauzele dizabilității,
terminologie, date statistice privind persoanele cu dizabilități.
– Conceptul de politică publică : existența unei a utorit ăți publice care inițiază, promovează,
implementează, susține măsurile și strategiile acelei politici, având ca beneficiari, persoanele
cu dizabilități.
– Conceptul de incluziune socială prin care se întelege: a scoate persoana cu dizabilitate din
izolare oferindu -i consilere psihologică, orientare profesională privind accesul la viața
socială având în vedere următoarele domenii: educație, accesibilitate, i ncluziunea pe piața
muncii, sănătate, cultura.
– Conceptul de dizabilitate (handicap): este văzut ca, dezavantajul unei persoane, ca urmare
a unei dizabilitați sau incapacități, care impiedică sau limitează satisfacerea totală sau
parțiala a sarcinilor de z i cu zi considerate normale.
– In a doua parte, cuprinde baza normativă a acestei lucrări: legislația internațională,
națională, studiul de caz.
– Iar în încheiere, am prezentat câteva concluzii.
5
CAPITOLUL I: PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ÎN ROMÂNIA
Schimbările profunde ce au avut loc în domeniul social după 1989 au influențat în mod
considerabil și sistemul de protecție specială a persoanelor cu dizabilități. Până în anul 1989
majoritatea persoanelor cu nevoi speciale erau cunoscute doar de fam iliile lor și atât1.
Conform literaturii de specialitate de cele mai multe ori persoanele cu nevoi speciale erau
“ascunse ” de ochii lumii prin instituții și nimeni nu știa ce se întâmplă acolo sau erau ținute în
umbră în cadrul propriei familii. Acești indivizi nu aveau drepturi, nu aveau obligații, nu aveau
facilități și astfel le erau încălcate drepturile esențiale dintre cele prevăzute în Constituție.
După perioada comunistă lucrurile au luat cu totul altă întorsatură în toate domeniile, implicit in
domeniul social, inclusiv pentru aceasta categorie de persoane. Astfel, în România întâlnim un
sistem dezvoltat de asistența socială, mai bine pus la punct decât in perioada anterioară, atât
pentru persoanele cu nevoi speciale, cât și pentru celălalte cat egorii defavorizate sau aflate in
situații de risc2.
O preucupare majoră in domeniu există și la nivel european, Forumul anual privind
implementarea Convenției pivind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), organizat de
Comisia Europeană asigură cadrul în care se dezbat, alături de reprezentanții guvernelor și cei ai
mecanismelor independente de monitorizare, cele mai actuale probleme legate punerea în
aplicare a instrumentelor universale și regionale privind persoanele cu dizabilități3.
Struc turile naționale care se ocupă de drepturile omului le revin atribuții specifice in
conștientizarea publicului larg, ele desfașurand o amplă activitate în domeniul educației pentru
promovarea și protecția acestora. Structurile naționale, ca instituții ind ependente, create prin lege,
potrivit principiilor de la Paris, au atribuții specifice in domeniu. Aceste principii devenite
document oficial al Adunării Generale ONU în 1993 au în vedere: – Un mandat ,, cât mai posibil ,,
care să aibă la bază standardele un iversale ale drepturilor omului și care să includă dubla
1 Simona Ponea , O lume diferită,o lume la fel , / ,Integrarea persoanelor cu dizabilități locomotorii ,p.p.15, Editura
Lumen
2 Ibidem
3 Institutul Român pentru Drepturile Omului, Evoluția protecției și promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilității ,p.p.4 -5. , Bucuresti,2015
6
responsabilitate de a promova și de a proteja drepturile omului, totodată acoperind toate
drepturile; independența față de guvern; independența garantată prin Constituție sau prin lege;
putere adecv ata de investigare; pluralism, inclusiv prin structura personalului și/sau cooperare
efectivă si resurse umane si financiare adecvate4.
În acest context, un rol aparte revine Institutului Român pentru Drepturile OmuluI (IDRO),
prima instituție națională p entru drepturile omului creată in România în 1989, singura instituție
națională din România având această calitate, de către Comitetul de Coordonare a Instituțiilor
Naționale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU5.
I.1. Definiția persoanelor cu dizabi lități în România
Conceptul de dizabilitate, handicap : Este văzut ca un ,, dezavantaj a unei persoane, ca urmare
a unei dizabilități sau incapacități, care impiedică sau limitează satisfacerea totală sau parțială
a sarcinilor de zi cu zi considerate normal e,, dupa cum spune Zamfir Cătălin6.
Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap nr.448/2006 a fost
reactualizată în 5 februarie 20197.
4 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, 20 de ani de la adoptarea Princiipilor de la Paris ,in revista Drepturile
OMULUI,nr.3/2013,p.92.
5 Institutul Român pentru Drepturile Omului, Evoluția protecției și promovării d repturilor persoanelor cu
dizabilității ,p.p.-5., Bucuresti 2015
Insitutul Român pentru Drepturile Omului este singura instituție care face parte din Rețeaua Europeană de
Instituții Naționalede Drepturile omului.
6 A se vedea Simona Ponea, ,, O lume dif erită,o lume la fel, Integrarea persoanelor cu dizabilități locomotorii ”,
Editura Lumen 2009, p.p.22
7 https://www.prostemcell.ro/images/stories/download/Lege -448-2006.pdf 18:47 17.03.2020
7
Conform acestei legii,Art.2(1) persoanele cu dizabilități sunt: Persoanele cu handicap sunt
acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice,
mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul c u șanse egale la viața
societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.
I.2. Cauzele dizabilității
Dizabilitatea poate fi:
– congenitală
– dobândită pe pacursul vieții
În ceea ce privește determinarea cauzelor dizabilitații congenitale: Sunt luate in considerare mai
mulți factorii pre -, peri – și postnatali.
Dizabilitatea cogenitala poate apărea: În urma unei anomalii ereditare.
Iar in ceea ce privește dizabilitatea dobândită pe parcursul vieții, poate apărea datorită unor
leziuni apărute în timpul nașterii, boli infecțioase, accidente de muncă, circulație și malnutriției.
8
I.3. Terminologie
I.3.1. Concept de: Politică publică
Politicile publi ce reprezintă acțiuni realizate de către autorități (centrale sau locale) ca răspuns
la problemele care vin dinspre societate. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre politici publice
atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, își propune, cu aj utorul unui program de
acțiune coordonat, să modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali8.
La nivel național, politicile publice pot să apară dinspre oricare dintre instituțiile majore ale
Statului (Parlament, Președinte, Guvern, au torități centrale sau locale)9.
Conceptul de politică publică cunoaște o serie întreagă de definiții, pornind de la cea mai
simplistă – Ceea ce guvernele aleg să facă sau să nu facă; – Până la cea instrumentalistă: – Un
curs al acțiunii cu un scop precis, urmărit de un actor sau un grup de actori în abordarea unei
probleme10 .
O politică publică , ce vizează sectorul social este determinată de următoarea strategie
natională; " O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități ", 2015 -2020 și acordarea
unor facilități firmelor care angajează persoane cu dizabilități.
8http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%20
publice. pdf ora 18:10,18.03.2020
9http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%20
publice.pdf ora 18:10,18.03.2020
10 James Anderson, Public policy making (2nd ed.), Princeton, NJ, Houghton Mifflin, 1994, p. 5.
9
Elementele care dau consistență unei politici publice11:
− O politică publică este formată dintr -un ansamblu de măsuri concrete, care dau substanță
politicii publice.
− O politică publică se bazează pe decizii, ca forme de alocare a resurselor, a căror natură este
mai mult sau mai puțin autoritară și în care coerciția este mereu prezentă.
− O politică publică se înscrie într -un cadru general de acțiune, ceea ce permit e distincția între o
politică publică și simple măsuri izolate.
− O politică publică are scopuri și obiective precizate, stabilite în funcție de valori, norme și
interese.
− O politică publică are un public, adică indivizi și grupuri a căror situație e ste afectată de
deciziile luate în politica publică în cauză.
Ce tip de public avem in vedere?
În procesul de evaluare a unei politici publice, se poate colecta date fie de la actorii implicați de
politica respectivă (decidenți, tipuri de public afec tate direct, tipuri de public afectat indirect,
coaliții de interese, etc)12.
Procesul politicilor publice cuprinde trei faze13:
– Elaborarea
– Implementarea
– Evaluarea
11 Thoenig, Jean -Claud e, „Les politiques publiques, Tome 4, Traité de Science Politique ”, Presses Universitaires de
France, Paris, 1989
12 A se vedea volumul coordonat de Mirela Cerkez, EVALUAREA PROGRAMELOR ȘI POLITICILOR
PUBLICE,Teorii,metode și practici , editura POLIROM 2009,p .p65
13http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%2
0publice.pdf 18:31, 18.03.2020
10
Celor trei faze le corespunde mai multe etape specifice, împarțirea procesului pe eta pe,
îngăduindu -le identificarea anumitor cauze care pot contribui la un eventual eșec/blocaj al
politicilor publice sau la obținerea unor rezultate insuficiente în raport cu obiectivele propuse.
În general, procesul de realizare a unei politici publice sa u ciclul politicilor publice cuprinde
șase etape14:
1. Identificarea problemei: – Are loc atunci când un eveniment, o persoană, un grup reușesc să
atragă atenția asupra unei probleme, în vederea soluționării, prin intervenția puterii publice.
2. Stabilirea agen dei de politică publică: – Este faza în care problema identificată este luată în
considerație de către oficiali (putere publică și politică).
Nu toate problemele identificate ajung și pe agenda politică.
3. Formularea cadrului de politică publică: – Atunc i când o anume problemă ajunge să fie
considerată de către oficiali, nu înseamnă automat că o politică publică va fi creată. Cineva (o
anume autoritate) trebuie să dezvolte un program care să se refere la soluționarea problemei.
4. Adoptarea unei politici publice: – Eforturile necesare pentru ca un anume program să fie
adoptat ca și program guvernamental.
În această fază sunt concentrate elementele de negociere, dictate de interese, care pot
schimba viziunea inițială asupra unei politici publice.
5. Implementarea unei politici publice: – Este un stadiu critic de realizare a unei politici publice.
Aici rolul administrației este decisiv.
14http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%2
0publice.pdf 18:37,18:03.2020
11
6.Monitorizarea și Evaluarea de politici publice: – Are ca scop determinarea eficienței unei
politici publice. Se analizează modul în care diversele activități au condus la îndeplinirea
scopurilor propuse inițial. Noi politici publice.
I.3.2. Concept de: Incluziune socială
Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensio nale din
domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării –
comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și
asigurării participării active a persoanel or la toate aspectele economice, sociale, culturale și
politice ale societății. (conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale)15.
Incluiziunea socială a tuturor cetățenilor este un scop principal și declarat a Uniunii Europene.
Tratatul de la Lisabona (2007) conține prevederi care se referă la combaterea săraciei și
excluziunii sociale în întreaga Uniune. Art 3 stipulează faptul c ă U.E trebuie ,, să combată
excluziunea socială și discrminarea și trebuie să promoveze justiția socială și protecția ”16.
Excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități este un fenomen care are mai multe
întinderi.Un grup de persoane pot întâmpina o serie de obstacole care pot duce în final la
excludere: obstacole17ce țin de :
15 A se vedea Legea nr. 292/2011conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale, – Legea
asistenței sociale
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2014 -01-31-DGAS -IntrebariFrecvente -incluziune.pdf
20:17,18.03.2020
16 Volum coordonat de Doru Buzducea, Economia SOCILA A GRUPURILOR VULNERABILE , editura POLIROM
Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p88.
17 Idem.p.p 89.
12
– legislație(de exemplu: Norme legislative ce prevăd numărul maxim de ore pe care le poate
lucra o persoană cu handicap, fără să facă o evaluare individualizată astfel încât să se țină cont de
dorințele și capacitățile individuale),
– bariere economice,
– bariere fizice,
– bariere cauzate de absența unor servicii adaptate persoanelor cu dizabilități, etc.
După cum s -a remarcat, în prezentarea modelelor social și medical ale di zabilități, nu e
îndeajuns sa fie luate măsuri de sprijinire a persoanelor cu dizabilități pentru a trece cu bine
aceste obstacole, însă e necesar luarea unor măsuri la nivelul societăți pentru a facilita
incluziunea socială a acestora.
Convenția Națiun ilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități prevede: Dreptul la
muncă pentu aceste persoane și recomandă adoptarea de către state a unor măsuri îndreptate către
angajatori, către serviciile pentru persoane cu dizabilități și către implementar ea principiului anti –
discriminării (Art.27)18.
18 Idem,p.p89 -90
A se vedea Art .27 http://anpd.gov.ro/web/conventia/ 17:07,19.03.2020
13
Incluziunea în câmpul muncii19
Capitolul V, art. 33 – 40 din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități
reglementează procedura de integrare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, inclusiv:
• Dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități;
• Plasarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități;
• Formele de angajare în câmpul muncii (întreprinderi, instituții și organizații în condiții
obișnuite; la domiciliu; la întreprinderi specializate);
• Obligațiile angajatorilor privind plasare a în câmpul muncii a persoanelor care și -au pierdut
capacitatea de muncă;
• Durata timpului de muncă și normele de producție pentru persoanele cu dizabilități;
• Concediile persoanelor cu dizabilități;
• Orientarea, formarea și reabilitarea profesional ă a persoanelor cu dizabilități.
Instituții, organizați, organisme care se ocupă de incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități
sunt:
La nivel internațional :
– Consiliul European(CE)20
– Comisia Europeană21
19http://www.motivatie.md/media/images/Conferinta_Nationala2014/4.Incluziunea_in_cimpul_muncii_a_persoanel
or_cu_dizabilitati.pdf , ora 20:50,18.03.2020
20 https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -council_ro 17:03,19.03.2020
21 https://ec.europa.eu/info/index_ro 17:07,19.03.2020
14
– Forumul European al Dizabilității (EDF)22
– Comitetul Economic și Social European (CESE)23
La nivel național :
– Autoritatea Națională a persoanelor cu dizabilități (ANPD)24
– Consiliul Național al Dizabilității (CNDR)25
– Federația Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România
(ONPHR)26
– Agențiile județene pentru Ocuparea Forței de muncă Exemplu: Agenția
Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor (AJOFM)27
– Directiile Generale de Asistență socială Exemplu:Direcția Generală de
Asistență socială Oradea (DAS Oradea)28
22 http://www.edf -feph.org/ 17:12,19.03.2020
23https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -economic -social –
committee_ro 17:16,19.03.2020
24 http://anpd.gov.ro/web/ 17:19,19,03,2020
25 https://www.fcndr.ro/ 17:24,19.03.2020
26 https://onphr.ro/ 17:26,19.03.2020
27 http://www.bihor.anofm.ro/lmv.php 17:30,19.03.2020
28 http://www.daso -oradea.ro/ 17:38,19.03.2020
15
I.3.3. Concept de: Handicap, incapacitate
Dizabilitate versus handicap
Termenul " dizabilitate " este preferat celui de " handicap " printre altele deoarece rela ția dintre
cei doi nu este de sinonimie, ci de cauza -efect. Cu alte cuvinte, o persoan ă care prezint ă o
dizabilitate de orice tip se confrunt ă cu un handicap în momentul în care intervine percep ția
social ă asupra situa ției sale29.
Incapacitatea , este definită ca fiind :
Handicapul se refer ă, așadar, la lipsa mijloacelor oferite unei persoane cu dizabili tăți de a
funcționa în societate întocmai ca un om obi șnuit, de a merge la școală (beneficiind de o ramp ă
de acces, dac ă se deplaseaz ă într-un fotoliu rulant), de a se plimba pe strad ă (având semafoare cu
semanaliz ări sonore, dac ă prezint ă probleme de vedere) etc30.
Organizația Națiunilor Unite oferă următoarele definiții În Documentul intitulat Regulile
standard pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități (1993)31:
Dizabilitatea se referă la un număr mare de limitări funcționale diferite ce apar la orice
populație și în orice stat al lumii. Oamenii pot suferi insuficiențe fizice, intelectuale sau
senzoriale, afecțiuni medicale sau boli psihice și acestea pot fi permanente sau tra nzitorii32.
Handicapul se referă la pierderea sau la limitarea posibilităților unei persoane de a participa
la viața comunității la un nivel de egalitate cu alți indivizi. Acest termen presupune întâlnirea
între persoane cu handicap și mediul în care trăie sc. Spre deosebire de definiția dizabilității, care
se centrează mai mult pe limitările funcționale ale individului, această definiție pune accentul
mai degrabă asupra deficiențelor mediului înconjurator și ale activităților organizate în societate
29 www.imparte.ro/Cum -sa-donezi -inteligent/Ce -este-dizabilitatea -417.html ora 16:30,17.03.2020
30 ibidem
31 Volum coordonat de Doru Buzducea, Economia SOCILA A GRUPURILOR VULNERABILE , editura POLIROM
Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p86
32 ibidem
16
(de exe mplu: Comunicare, educație, informare) care împiedică participarea normală și egală a
indivizilor33.
Uniunea Europeana nu a oferit o definiție unică a acestor termeni, dar a încurajat utilizarea
termenului ,,dizabilitate,, în documentele oficiale, precum ș i la nivelul documentelor elborate de
state membre. Statele membre au avut libertatea de a defini termenul în funcție de modelul
adoptat, și anume modelul medical al dizabilității sau modelul social34.
Modele de dizabilitate
Dizabilitatea este înțeleasă și dezbătută în lumina a doua modele : medical si social .
Modelul medical define ște persoanele cu dizabilit ăți din perspectiva bolii sau a stării medicale.
In acest model, dizabilitatea este înțeleasă ca o problema a individului, acesta din urm ă fiind
dependent de ceilal ți si având nevoie de tratament adecvat problemei sale. Modelul medical
determin ă excluderea periodică a persoanelor cu dizabilit ăți din societate.
Modelul social este promovat de Uniunea European ă și pune accentul pe mediul so cial
neadaptat nevoilor persoanelor cu dizabilități , de unde rezult ă si dificult ățile pe care ace știa le
întâmpină zi de zi . Astfel, modelul social nu mai vede dizabilitatea ca o problem ă individual ă, ci
ca un fapt social, generat de politic ă, practic ă, atitudini si mediul înconjur ător.
Astfel ,, Acest model social s -a dezvoltat și a avut ca rezultat înlăturarea orcărui obstacol sau
prejudecății, având aceleași șanse de participare în societate ca și ceilalți indivizi ”.
Clasificarea Internațională a Dizabilitații35 dezvoltată de Organizația Mondială a Sănătății
sintetizează cel mai bine diferența dintre cele două modele.
33 ibidem
34 Ibidem
35 Volum coordonat de Doru Buzducea, Economia SOCILA A GRUPURILOR VULNERABILE , editura POLIROM,
Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p87
17
Modele (tabel)
Clasificarea Internațională a Dizabilității (Modele)
Modelul Medical Modelul Social
Dizabilitatea -problemă a individului
Cauzată direct de boală,traumă
Necesită îngrijire medicală
Tratament oferit de profesioniști Dizibilitatea -problemă creată social
Nu este un atribut al individului
Ține de un complex de condiții create de
medi ul social
Ține de integrarea complectă a
individului în societate
Scopul managementului individului:
-vindecarea sau adaptarea
-schimbarea comportamentului
individului Scopul managementului dizabilității:
-acțiune socială
-responsabilitatea comună a întregii
societății
-producerea de schimbări in mediu
-participarea egală a persoanelor cu
dizabilități la viața socială
Îngrijirea medicală -rol foarte important
=> modificarea/reformarea politicilor de
îngrijire medicală Problema de atitudine si de ideologie
Implică o schimbare socială => problemă
ce ține de drepturile omului
Sursa: CIF,2004,20
18
Conceptul de incapacitate
Conceptul de incapacitate înseamnă: Reducerea parțială sau totală a posibilității de a realiza o
activitate (motorică sau cognitiv ă) sau un comportament; incapacitatea de comunicare, de igien ă
personal ă, de locomo ție, cât și incapacit ățile, ce pot fi vizibile sau invizibile, temp orare sau
permanente, progresive sau regresive36.
I.4. Date statistice privind persoanele cu dizabilități în România
Evoluții în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități
La 30 septembrie 2019 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale,
prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului București, a fost de 839.632 persoane. Dintre acestea, 97,89 % (821.939
persoane) se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituționalizate) și 2,11 %
(17.693 persoane) se afl ă în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele
adulte cu dizabilități (instituționalizate) coordonate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități37.
Dacă în 31.12.2 006 s -au înregistrat 500.000 de persoane cu dizabilități, numărul acestora au
crescut peste 800.000 înregistrându -se 30.09.2019.
36 https://ww w.academia.edu/9079125/definitii -_handicap -deficienta -incluziune -dizabilitate ora 20:04,18.03.2020
37 http://anpd.gov.ro/web/wp -content/uploads/2019/ 12/ANPD -Buletin -statistic -trim-III-2019.pdf ora
20:27,19.03.2020
19
20
În județul Bihor, la 30 septembrie 2019 s -au înregistrat un număr de 20.889 de persoane cu
dizabilități.
Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
dizabilități, tipurile de handicap sunt fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic,
HIV/SIDA, asociat, boli rare, iar gradele de handicap sunt grav, accentuat , mediu și ușor.
I.5. Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
Statisticile ar ată ca 16% din populația U.E este formată de persoane cu dizabilități,78%
dintre persoane cu dizabilități nu au acces la piața muncii; rata de inactivitate în rândul acestor
persoane este de două ori mai mare decât cea a restului populației, iar rata ocupării forței de
muncă a rămas la un nivel cu 20% sub media pentru persoane fără dizabilități (SOC/363,8)38.
Comisia Europeană a dezvoltat State gia europeană 2010 -2020 pentu persoanele cu handicap:
Un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere. Obiectivul general al strategiei este ,, de a
oferi persoanelor cu handicap capacitatea de a se bucura de drepturi depline și de a beneficia
38 Volum coordonat de Doru Buzducea, Economia SOCILA A GRUPURILOR VULNERABILE , editura POLIROM,
Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p91.
21
complet d e participarea la viața socială și economică europeană,mai ales prin intermediul peței
unice ,, (COM(2010)636 final39.
Această strategie are ca scop înlăturarea orcărui obstacol din calea inserării pe piața muncii și
participarea deplină a acestora la viața socială.
Scop care se va atinge prin 8 domenii40 prioritare indentificate de Comisie:
-accesibilitate
-participare
-egalitate
-ocuparea forței de munca
-educație si formare profesională
-protecție socială
-sănătate și acțiune externă
Comisia, va oferi statelor membre tot sprijinul de care nevoie, prin furnizarea de anlize,
orientări politice și schi mb de informații. Tot, Comisia îi îndeamna să acceseze Fondul Social
European (FSE) pentru întegrarea în mucă a persoanelor cu dizabilități.
39 Ibidem.p.p90.
40 Idem
22
Capitolul V, art. 33 – 40 din Legea privind incluziunea socială41 a persoanelor cu dizabilități
reglementează procedura de integrare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, inclusiv:
• Dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități;
• Plasarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități;
• Formele de angajare în cîmpul muncii (întreprinderi, ins tituții și organizații în condiții
obișnuite; la domiciliu; la întreprinderi specializate);
• Obligațiile angajatorilor privind plasarea în cîmpul muncii a persoanelor care și -au pierdut
capacitatea de muncă;
• Durata timpului de muncă și normele de pr oducție pentru persoanele cu dizabilități;
• Concediile persoanelor cu dizabilități;
• Orientarea, formarea și reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
41http://www.motivatie.md/media/images/Conferinta_Nationala2014/4.Incluziunea_in_cimpul_munci i_a_persoanel
or_cu_dizabilitati.pdf ,ora 20:50,18.03.2020
23
Chiar dacă, aceste persoane cu dizabilități întâmpină unele piedici în inserția pe piața muncii
aceasta este posibilă deoarece treptat se schimbă mentalitatea societății.
Prin urmare, societatea realizează ca există persoane cu dizabilități care sunt capabile
intelectual să profeseze într -un anumit domeniu.
Doar că, acestea au o a numită limitare locomotorie datorită bolii dar care nu îi împiedică
intelectual.
Astfel, un exemplu de bună practică de implementare a acestei strategii este reprezentat de:
sprijinul oferit de instituția AJOFM Bihor care a ajutat mai multe persoane cu dizabilități să iși
gasească un loc de munca individualizat și adaptat problemelor de sănătate.
În cadrul acestei instituții, există un consiler juridic pentru persoane cu dizabilități care îi
îndrumă în tot procesul de angajare.
Daniel Vieriu42, e un exemplu puternic de ambiție care a luptat zi de zi, să iși depășească
condiția fizică, a dizabilității locomotorie survenit în urma unui accident rutier.
Acesta, a fost îndrumat profesional și inserat cu succes pe piața muncii; lucrând de pe scaun ca
montator de subansamble în cadrul firmei “Plexus” .
Și totodată, persoanele cu dizabilități realizează, faptul că nu sunt stigmatizate și ies din aceea
zonă de izolare sau mai bine zis de stimă de sine scazută și își depășesc condiția fizică etc. și
luptă pentru a -și atinge un țel anume, conform aspirațiilor și capacităților intelectuale.
Întradevăr că, nu multe persoane cu handicap sunt în stare să lucreze datorită gravității bolii.
De exemplu, debilii mintali, alienați.
42https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima -or-31-6-20-19/lectia -de-ambitie -bihoreni -cu-dizabilitati -care-dovedesc -ca-
vointa -tine-loc-de-picioare -maini -ori-de-simtul -vazului -153989.html ,23:42,19.03.2020
24
CAPITOLUL II: ACTE NORMATIVE P RIVIND ACEASTĂ
CATEGORIE DE PERSOANE(1990 -2019)
Așa cum s -a precizat și cu alte ocazii43, situația persoanelor cu dizabilități în România
preocupă societatea noastră dupa anul 1989, odata cu înființarea Secretariatului de Stat pentru
Handicapați (SSH)44 pe lângă ministrul de stat însărcinat cu calitatea vieții și protecția socială.
Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei
politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale hand icapului, în vederea
participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și
îndatoririle ce revin părinților și tutorilor. Art. 50, Constituția României, 200345.
Politicile comuniste au făcut ca situația copiilor și adulților cu handicap să fie prea puțin
cunoscută. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, ca urmare a mediatizării condițiilor
din instituțiile rezidențiale, s -a pus problema creării la nivel central a unei structuri distincte
guvernamentale care să gestioneze reforma cadrului legislativ și instituțional privind copiii și
persoanele adulte cu handicap, precum și resursele interne și internaționale, alocate cu
generozitate de guvernele altor țări și de organizații internaționale46.
Perioada 1990 – 2006 este reprezentată de reforma sistemului de protecție a persoanelor cu
handicap, marcată de47:
43 A se vedea Irina Moroianu Zlatescu (coord.), Rights of persons with disabilites in Romania,Receent developments ,
IDRO, 2014.
44 H.G. nr. 1.100/1990 privind înființarea Secretariatului de Stat pentru Handicapați, publicată în M. OF., i, NR.
295/1990 ȘI H.G. nr. 1.161/1990 privind atribuțiile, organizar ea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru
Handicapați, publicată în M. Of., I, nr. 119/1990. Schimbarea denumirea în SSPH s -a făcut prin HG nr .939/2007.
45 https://www.a ssoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf ,22.03.2020, 15:18
46 https://www.assoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf ,22.03.2020, 15:19
47 https://www.assoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf , 22.03.2020 ,15:21
25
-desprinderea structurilor responsabile cu politicile și programele în domeniul analizat
din organigrama Ministerului Muncii și Protecției Sociale și organizarea lor în cadrul
Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap (SSPH), instituție respons abilizată
cu reforma și diversificarea măsurilor de protecție
-reactivarea legii asociațiilor și fundațiilor, valabilă încă din anul 1924, cu scopul
mobilizării cetățenilor de a se organiza în structuri proprii societății civile implicate în
promovarea d repturilor persoanelor cu handicap
-promovarea Legii nr. 53/1992 privind promovarea drepturilor persoanelor handicapate și
a Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate
-adoptarea OUG nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap prin Legea nr. 519/2002
-reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap în diferite forme
până la reîntoarcerea în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale
-adoptarea HGR nr. 1175/2005 privind Strategia națională pentru protecția, integrarea și
incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 – 2013 „Șanse egale
pentru persoanele cu handicap – către o societate fără discriminări”
-adoptarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap
26
În decembrie 2014, prin OUG nr. 86, s -a înființat Autoritatea Națională pentru Persoanele cu
Dizabilități (ANPD) ca organ de specialitate al administrației publice centr ale, cu personalitate
juridică, în subordinea Ministerul Muncii, Familiei, Protecția Sociale și Persoanelor Vârstnice,
prin preluarea de la aceasta a activității din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități48.
Înființarea unui organism independent p entru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități
a fost încurajată și de Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei care, în
raportul său elaborat ca urmare a vizitei desfășurate în România în aprilie 2014, preciza că un
astfel de org anism independent ar putea asuma în mod util în viitor rolul de punct, de contact și
mecanism de coordonare, pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabilități.49
În ceea ce privește, domeniul protecției și promovării dreptur ilor persoanelor cu handicap
este reglementat de un cadrul legislativ general garantat de:
– Constituția României revizuită, Art. 5050conform dispozițiilor constituționale: Persoanele cu
handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de
egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective
a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin
părinților și tutorilor.
-Legea nr. 448/200651, a fost reactualizată în 5 februarie 2019 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap care e unul dintre cele mai vaste acte normative, ce a dus la
îmbunatățirii referitor la calitatea vieții persoanelor cu handicap, reglementând atât drepturile
acestor persoane cât și obligațiile autorităților publice de a lua măsuri determinate, care vizează
toate domeniile importante ale vieții, pentru a garanta astfel incluziunea socială a persoanelor cu
handicap.
48 A se vedea art. 7 OUG 86/2014 privind stabilirea unor măasuri de reorganizare la nivelul administr ației publice
centrale și pentru modificarea și complectarea unor acte normative, publicată în M.Of. Nr.920/2014.
49 A se vedea Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei,NILS MUIZNIEKS, în urma vizitei
efectuate în România în peri oada 31 martie -4 aprilie 2014, p .19.
50 www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba50 ,22.03.2020, 20:14
51 https://www.prostemcell.ro/images/stories/download/Lege -448-2006.pdf 18:47 17.03.2020
27
– Conv enția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), LEGE nr. 221 din 11
noiembrie 2010 pentru ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York de
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Uni te la 13 decembrie 2006, deschisa spre semnare la 30 martie 2007
si semnata de Romania la 26 septembrie 2007 EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 201052.
– Legea asistenței sociale, lege care reglementează cadrul general de organizaare, funcționare și
finanțare a sistemului național de asistență socială în România53.
– Trebuie evidențiat că în privința capacității statului de a lua măsuri legislative, admin istrative și
de altă natură pentru implementarea drepturilor recunoscute privind Convenția privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, prin Legea de ratificare a acesteia,54 a fost desemnat Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Direcția Protecția Persoanelor
cu Dizabilități, autoritate centrală de coordonare a implementării Convenției, fără însă ca aceasta
să dețină capacitatea administrativă și operațională necesară. Ulterior, prin alin. (4) art. 7 OUG
86/2014, A utoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități a fost desemnată să ducă la
îndeplinirea obligațiilor prev ăzute în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități55.
IDRO, prima instituție națională pentru drepturile omului creată în România după 1989, este
singura instituție națională din țara noastră care a fost recunoscută ca având această calitate, de
către Comitetul de Coordonare a Instituțiilor Naționale pentr u Drepturile Omului din sistemul
ONU56 funcționând ca un mecanism independent pentru promovarea, protejarea și
implementarea Convenției.
52 http://www.monitoruljuridic.ro/monitorul -oficial/792/2010 -11-26/ 22.03.2020, 20.49
53 Legea nr.292/2011 a asistenței sociale, publicată în M. Of., I, nr.905 din 20 decembrie 2011.
54 A se vedea Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități
55 A se ve dea Anexa la HG 50/2015 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru
Persoane cu Dizabilității.
56Institutul Român pentru Drepturile Omului este singura instituție din România membră a rețelei Europene de
Instituții Național e de Drepturile Omului
Institutul Român pentru Drepturile Omului, Evoluția protecției și promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilității , Bucuresti,2015,p.p. -13
28
II.1. Autoritatea Națională a persoanelor cu dizabilități(ANPD)
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabi lități este autoritatea centrală română
desemnată să ducă la îndeplinire obligațiile prevăzute în Convenția privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, desc hisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de
România la 26 septembrie 2007, intrată în vigoare în data de 3 mai 2008 și ratificată prin Legea
nr. 221/201057.
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități are rolul de a duce la îndeplinire
obligațiile asumate de statul român în materia protecției și promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilități prin convențiile și tratatele internaționale la care România este parte, de a pune în
aplicare și de a urmări și asigura aplicarea unitară a leg islației în domeniul protecției și
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități58.
II.2. Consiliul Național al Dizabilității (CNDR)
Consiliul Național al Dizabilității din România s -a înființat în anul 2004 la solicitarea Comisiei
Europene, ca ce rință a aderării României la Uniunea Europeană59.
CNDR funcționează în conformitate cu principiile universale ale drepturilor omului și ale
libertăților sale fundamentale, potrivit prevederilor propriului său statut, legislatiei române și
documentelor eu ropene și internaționale privind problematica dizabilității60.
CNDR are misiunea de a apăra și promova drepturile și interesele legitime comune tuturor
persoanelor cu dizabilități din România61.
57 http://anpd.gov.ro/web/despre -noi/misiune/ , 22.03.2020, 21:45
58 http://anpd.gov.ro/web/despre -noi/misiune/ 22.03.2020, 21:47
59 https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
60 https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
61 https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
29
Scopul CNDR este de a promova interesele private sau de grup ale tuturor persoanelor cu
dizabilități din România și de a le proteja toate drepturile, în conformitate cu prevederile
Convenției ONU, ale Declarației Universale a drepturilor omului, cu Regulile Standard privind
Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități, Convenția Națiunilor Unite privind
Drepturile Copilului, Declarația de la Madrid și ale tuturor celorlalte documente internaționale
din domeniul dizabilității62.
Scopul CNDR se realizează pri n informare și monitorizare sistematică, dialog și consultare,
prin propuneri legislative, prin campanii strategice de influențare a politicilor publice.
II.2.1. Principiile care stau la baza activităților CNDR sunt63:
Respectul pentru demnitatea umană și i ndependența persoanelor cu dizabilități;
Non-discriminarea conjugată cu acțiunea pozitivă vizând incluziunea socială;
Garantarea participării depline, cu drepturi, obligații și șanse egale ale persoanelor cu
dizabilități în toate domeniile vieții;
Promovar ea unei societăți în care persoanele cu dizabilități să -și găsească locul în mod firesc;
Respectul pentru opinia și diversitatea mișcării dizabilității.
II.2.2. Obiectivele și activitățile CNDR64:
Sensibilizează și conștientizează societatea, în vederea schimbării politicilor, practicilor și
atitudinilor existente față de dizabilitate;
Promovează persoana cu dizabilități ca subiect principal al politicilor sociale, autor al propriei
integrări, participant activ în procesul de luare a deciziilor care îl pr ivesc în mod direct;
62 Idem.
63 Idem.
64 Idem.
30
Acționează pentru adoptarea unei legislații civile, economice și sociale în conformitate cu
normele europene, în scopul integrării depline a persoanei cu dizabilități în societatea
românească, cu drepturi, obligații și șanse egale, ca toți cetățenii țării;
Participă la monitorizarea aplicării legislației și strategiilor în domeniu;
Militează pentru transformarea societății într -o societate universal accesibilă pentru toți prin:
accesibilizarea mediului fizic și educațional, al locurilor de muncă, transportului și ale noilor
tehnologii, asigurarea accesului la informație, cultură și timp liber, sport, servicii sociale și de
sănătate etc;
Colaborează cu instituții publice sau private, cu organizații din țară și din străinătate, în
problem e de interes comun.
Iar in ceea ce privește legislația internațională, cele mai importante instrumente legislative
sunt: Declarația Universală a Drepturilor Omului,Declarația de la Madrid și Declarația de la
Roma.
Declarația Universală a Drepturilor O mului a avut o mare însemnătate deoarece se află
printre cele mai importante documente în ceea ce privește Drepturile Omului.
Declarația de la Madrid, a fost adoptată cu prilejul organizării la Madrid a Congresului
European cu privire la persoanele cu diza bilități. Cu această ocazie cei 600 de participanți au
proclamat anul 2003 ca: ,, An European al Persoanelor cu Dizabilități. ,,65
În anul 2003, care e unul din punctele de referință deoarece s -a pus baza principiilor
integrării în societate și în cadrul unei intâlniri a Congresului European pe tema dizabilității s -a
ajuns la opinia că: Dizabilitatea ține de drepturile omului, având aceleași drepturi ca toți ceilalți
cetățeni.
Aceste orientări fac referire la următoarele66:
– Persoanele cu dizabilități doresc șanse egale și nu milă
65 Simona Ponea, O lume diferită,o lume la fel,Integrarea persoanelor cu dizabilități locomotorii , Editura Lumen,
2009,p.p.51
66 Ibidem. p.p 52
31
– Accentul pe reabilitatea individuală, pe creșterea autonomiei persoanei cu deficență;
– Barierel e societății duc la discriminare și excludere socială
– Bariere precum inaccesibilitatea, imposibilitatea de a se folosi de toate drepturile de care
dispun prin lege, nivelul scăzut de educație sau sărăcia favorizează cele două procese de
înlăturare a per soanelor cu dizabilități din societate;
– Persoanele cu dizabilități; cetățeni invizibili
acest lucuru se datorează discriminării, excluderii și lipsei de accesibilitate. Atât timp
cât aceștia nu au condiții să ,,iasă la lumină,, , ei nu vor putea fi vazuți;
– Non-Discriminare + Acțiunea Pozitivă = Incluziunea socială
Pentru a putea realiza cu succes procesual de incluziune socială este necesară
alăturarea a două elemente: Atitudinea antidiscriminatorie din partea societății alături
de dreptul la in dependență, integrare și participarea la viața socială.
Programul propus în cadrul Congresului vizează două puncte67:
– Îmbunătățirea măsurilor legislative;
– Schimbarea atitudinii față de persoanele cu nevoi speciale
– Acordarea de servicii care să promoveze o existență independentă.
– Acordarea de sprijin pentru familii.
– O oferire a unei atenții speciale femeii cu dizabilități.
– Promovarea caracterului public al dizabilității.
– Promovarea accesului la locuril e de muncă, ca factor cheie al incluziunii sociale.
67 Simona Ponea, O lume diferită,o lume la fel,Integrarea persoanelor cu dizabilități locomotorii , Editura Lumen
2009,p.p.52
32
– Promovarea implicării persoanelor cu dizabilități în toate domeniile care -i vizează direct.
,, Nimic de persoanele cu dizabilități, fără persoanele cu dizabilități! ,,
II.3. Declarația de la Roma
Acest document a avut în vedere realizarea de directive cu privire la educația persoanelor cu
cerințe educative speciale. Directivele consemnate au fost luate în intervalul 13/15 iunie 2002 și
s-a avut în vedere furnizarea unui program educațional incl uziv pentru toți elevii cu deficiențe,
indiferent de natura lor. Se pune de asemenea un accent deosebit pe dreptul la educație pentru
fiecare persoană, fără discriminări și fără să se facă diferențe. Se dorește eliminarea tuturor
barierelor din acest dome niu. Acest document subliniază importanța implicării cât mai intensă a
guvernelor, a grupurilor de sprijin, a profesorilor, a grupurilor de părinți dar mai ales a
persoanelor cu nevoi speciale și a familiilor acestora în gasirea de soluții pentru îmbunătăț irea
accesului la educație pentru majoritatea celor cu nevoi speciale, care de cele mai multe ori sunt
excluși68.
Se are în vedere că orice copil sau orice persoană cu handicap conform, Legii 448/200669
Art. 15. -(1) Persoanele cu handicap au acces liber și egal la orice formă de educație, indiferent
de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap și nevoile educaționale ale acestora.
Declarațiile internaționale au o mare importanță deoarece acestea duc la realizarea unor
strategii cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și îmbunătățirea vieții
socio -economică a acestora prin colaborare; schimb de informații, analize, modul de
implementare a pliticiilor.
68 Ibidem,p.p.53
69 https://lege5.ro/Gratuit/geytinrsgi/educatie -lege-448-2006?dp=gmytkobugu2to , 23.03.2020, 20:44
33
II.4. Comisia Europeană
Comisia Europeană s -a angajat să sensibilizeze cetățenii cu privire la condițiile de viață ale
persoanelor cu handicap, la provocările cu care se confruntă în fiecare zi și la instrumentele care
le pot îmbunătăți viața. De asemenea, Comisia comunică acțiunile pe care le derulează pentru a
implementa Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap70.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia organizează anual71:
conferința Zilei europene a persoanelor cu handicap – 3 decembrie72
„Acces city award ”– Premiul european acordat orașelor care au depus eforturi remarcabile
pentru a deveni mai accesibile persoanelor cu handicap
forumul anual de lucru privind implementarea UNCRPD
cursuri privind politica și legislația UE referitoare la persoanele cu handicap, destinate
practicienilor în domeniul dreptului și celor care elaborează și aplică politici
UE oferă sprijin financiar sub forma unui grant anual mai multor organizații ale persoane lor cu
handicap și ONG -uri active pe plan european (în baza programului privind drepturile, egalitatea
și cetățenia ) pentru a facilita participarea lor la procesel e derulate la nivelul UE.
Aceste organizații pot, de exemplu, să ofere opinii cu privire la elaborarea legislației și politicilor
UE. Printre ele se numără73:
Forumul European al Persoanelor cu Handicap
Inclusion Europe
Federația internațională pentru spina bifida și hidrocefalie
70 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.03.2020, 22:00
71 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.0.2020, 22:02
72 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Internațională_a_Persoanelor_cu_Dizabilități , 22.03.2020, 22:04
73 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.0.2020, 22:07
34
Uniunea Europeană a Nevăzătorilor
Uniunea Europeană a Surzilor
Autism Europe
Sănă tate Mintală Europa
Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt principalul instrument
financiar utilizat de UE pentru a consolida coeziunea economică și socială. Ele contribuie la
asigurarea incluziunii sociale a celor mai vulnerabili cetățeni, printre care și cei cu handicap74.
Conform, Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Tratatului de funcționarea UE , a
determinat UE și statele membre la un angajament cu scopul de a îmbunătăți situația socială și
economică a persoanelor cu handicap.
Uniunea Europeană și toate statele sale membre sunt parte la Convenția Națiunilor Unite
privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) .
Acest tratat important a intrat în vigoare pentru UE în ianuarie 2011 și a orientat
conținutul strategiei europene pentru persoanele cu handicap 2010 -2020 .75
Atât, Uniunea cât și instituțiile militează pentru promovarea și protecția drepturilor persoanelor
cu dizabilități și t otodată fac schimb de informații, analize pentru a pune în practică: Strategia
Europeană 2010 -2020: Pentru o Europă fără bariere.
74 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro ,22.0.2020, 22:09
75 Idem.
35
CAPITOLUL III: STRATEGIA EUROPEANĂ 2010 -2020
Strategia european ă 2010 -2020 pentru persoanele cu dizabilit ăți: un angajament
reînnoit pentru o Europ ă fără bariere .
Introducere
În Uniunea European ă (UE), o persoan ă din șase sufer ă de handicap, de la o form ă ușoară
până la o form ă gravă, iar în total, aproximativ 80 de milioane de persoane nu pot, deseori, s ă
participe din plin la via ța social ă și economic ă din cauza barierelor fizice si comportamentale.
Nivelul de s ărăcie a persoanelor cu dizabil tăți este cu 70% superior mediei înregistrate, fapt care
se datoreaz ă parțial76.
Mai mult de o treime din persoan ele în vârstă de peste 75 de ani sufer ă de anumite handicapuri
care le restr âng par țial posibilit ățile, iar peste 20% sufer ă de o form ă de dizabili tăți care îi
limiteaz ă în mod considerabil. În plus, se prevede că aceste cifre vor cre ște pe masur ă ce
popula ția UE îmbătrânește77.
UE și statele sale membre dispun de un mandat ferm pentru îmbunătățirea situației sociale și
economice a persoanelor cu dizabilit ăți78.
76https://www.prostemcell.ro/international/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:15, 26.03.2020
77https://www.prostemcell.ro/international/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.2020
78https://www.prostemcell.ro/international/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.202
36
Articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) prevede urmatoarele:
"Demnitatea uman ă este inviolabil ă. Aceasta trebuie respectat ă si protejat ă". Articolul 26
prevede c ă "Uniunea recunoa ște și respect ă dreptul persoanelor cu dizabil ități de a beneficia de
măsuri care s ă le asigure autonomia integrarea social ă și profesional ă, precum și participarea
la via ța comunit ății". In plus, ar ticolul 21 exclude sub orice formă, orice discriminare motivată
de dizabilit ăți.
Acest tratat indică func ționarea Uniunii Europene, unde (TFUE) solicit ă Uniunii sa combat ă
orice discriminare motivată de dizabilit ăți în definirea și punerea în executare, a politicilor și
acțiunilor sale (articolul 10) și îi atribuie puterea de a adopta legisla ție în vederea combaterii unui
astfel de tip, a discrimin ări (articolul 19).
Conven ția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabil ități ( Conven ția Națiunilor
Unite), este o unealtă obligatorie din punct de vedere juridic, în acest domeniu al drepturilor
omului la care, UE si statele membre fac parte, și se va aplica în curand pe teritoriul intregii UE.
Conven ția Națiunilor Unite cere statelor participante s ă protejeze și să ofere garanție faptului c ă
persoanele cu dizabilit ăți, se pot bucura de toate privilegile drepturilor omului și de libert ățile
fundamentale ce rezidă din acestea.
Conform, Conven ția Națiunilor Unite , , persoanele cu dizabilit ăți sunt acele persoane cu
incapacit ăți fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interac țune cu
diferite obstacole, pot impiedica participarea lor deplin ă si efectiv ă la via ța social ă in condi ții
de egalitate cu ceilal ți” 79.
Se pune accentul pe participarea deplină și socială a persoanelor cu dizabilități, care e necesară
pentru succesul Strategiei Europene 2020.
Obiectivul principal al CE în acest domeniu a ocupării, persoanelor cu dizabilități în speță ,
asumat prin Strategia europeană pentru persoanele cu handicap, este următorul:
79https://www.prostemcell.ro/international/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.202 0
37
,,Posibilitatea pentu mai multe persoane cu handicap de a -și câștiga existența pe piața deschisă
a forței de muncă ,,80
Această strategie are scopul de a elimina barierele din calea participării depline a persoanelor
cu handicap la viața socială, scop care își prpune să atingă opt domenii prioritare de acțiune
scoase în primplan de Comisie: accesibilitate, participare, egalitate , ocuparea forței de muncă,
educație și formare, protecție socială, sănătate și acțiune externă81.
III.1. Aportul adus de UE82
Cu aproximație 80 de milioane de persoane din UE, anume a șasea parte din populația acesteia,
suferă de o dizabilitate. Aceste persoane fiind în mod frecvent împiedicate să participe la viața
socială și economică prin bariere legate cu privire la atitud ini pe care le au societatea și de
mediul în care trăiesc. Mai mult, indicele de sărăcie pentru persoanele cu dizabilități este cu 70 %
mai ridicat decât media în sine.
30 % dintre persoanele de vîrsta a treia, anume de peste 75 de ani suferă într -o măsur ă nelijabilă
de limitări, iar 20 % dintre aceste persoane sunt aspru limitate. Procentajul persoanelor cu
dizabilități este în exponent pe măsură ce populația UE îmbătrânește.
Cu toate acestea, statele membre UE sunt în primul rând responsabile pentru intrarea în vigoare
a unor măsuri ce fac referire la persoanele cu dizabilități, unde UE completează acțiunile
acestora și creează condițiile pentru creșterea continuă în acest domeniu. Acțiunile UE în această
ordine de idei se pornește, cu o analiză a zo nelor clare ale politicilor statelor membre, analiză
efectuată din perspectiva persoanelor cu dizabilități. Aceasta stimulează înțelegerea nevoilor pe
care le au persoanele cu dizabilități și coroborate în calcul, la dezvoltarea politicii și legislației
UE. Unde UE intenționează în modul acesta să se asigure că toate persoanele cu dizabilități își
80 Volum coordonat de Doru Buzducea, Economia SOCILA A GRUPURILOR VULNERABILE ,editura POLIROM, Seria
Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p 90.
81 Idem.
82https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58, 26.03.2020
38
pot utiliza unul din cele mai importante drepturi ale omului, și anume acela de a participa în mod
activ la viața socială și la sistemul numit societate.
III.2. Poziția ONU privind persoanele cu dizabilități83
Persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi ca orice altă persoană la demnitate, independență
și participare deplină la viața socială. Ansamblul de măsuri ce le permite acestora să beneficieze
de acest e drepturi formează centrul acțiunii concertate a UE și a Convenției ONU pentru
drepturile persoanelor cu dizabilități, unde UE este parte semnatară.
Obiectivul Convenției, împreună cu Protocolul acesteia, a intrat în vigoare la 3 mai 2008,
aceste două promovează și protejază existența egală și deplină a tuturor drepturilor omului și a
tuturor libertăților fundamentale ale fiecărei persoane cu dizabilități. În termeni de greutate
( conținut), aceasta înseamnă un important pas înainte: Convenția încadreaz ă faptul că
dizabilitatea nu trebuie privită doar ca problematică de asistare socială, ci și dint -un punct de
vedere din partea drepturilor omului dar și ca problemă juridică84.
Convenția oglindește elementele esențiale ale Strategiei UE, ce privesc persoanele cu
dizabilități pentru 2010 -2020, care pun accentul în egală măsură pe anti -discriminare, șanse egale
și includerea în activitate si viața societății. Drepturile ce sunt recunoscute de către Convenție se
întind aproape, peste toate domeniile pol itice, iar această Strategie UE ce privește persoanele cu
dizabilități are drept scop să asigure implementarea totală a acestor drepturi85.
III.3. Drepturi egale, șanse egale
III.3.1. Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități86
Accesibilitatea este esen țială pentru participarea la viața socială. Ca atare, Strategia UE privind
persoanele cu dizabilități are drept scop, eliminarea barierelor ce împiedică accesul la viața
83https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58 , 26.03.2020
84https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58 , 26.03.2020
85https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:00, 26.03.2020
86https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:02, 26.03.2020
39
socială a persoanelor cu dizabilități. Există cîteva zone esențiale de acțiune printre care: mediul
construit, transportul, informațiile și comunicarea, serviciile.
Instrumentația UE în acest domeniu utilizează: cercetarea, politica și legislația sau
standardizarea pentru a pune la îndemîna persoanelor cu dizabilități produse și servicii care să fie
accesibile peste tot în țările Uniunii. La fel, UE adoptă măsuri de îmbunătățire a funcționării
pieței de produse tehnologice destinate asistenței, astfel încât să se poată asigura că acestea
funcționează în favoarea persoanelor cu dizabilităț i. Comisia Europeană promovează un mod de
lucru în care produsele acestei piețe trebuie să fie „ concepute pentru toți ”, pentrucă de acestea să
beneficieze cea mai mare parte a populației. Respectiva Comisie lucrează, în aceiași ordine de
idei, la Legea car e privește accesibilitatea bunurilor și a serviciilor în UE, lege care oferă o
definiție cadrului general în această privință.
III.3.2. Participarea la viața economică și socială87
Persoanele cu dizabilități și familiile acestora trebuie să aibă posibilitatea de a participa întrun
mod egal cu ceilalți la toate aspectele vieții social -economic. Persoanele acestea trebuie să aibă
posibilitatea de a -și exercita drepturile cetățenești , inclusiv dreptul la liberă mișcare, de a alege
unde și cum anume să trăiască și de a avea deplină accesibilitate la activitățile culturale, sportive
și de petrecere a timpului liber.
Comisia lucrează și la eliminarea obstacolelor pe care persoanele cu dizabilități le întîlnește în
viața de zi cu zi, în calitate de persoane fizice, ca și consumatori, studenți sau membri ai vieții
sociale și economice. Dintre exemplele de activități ale Comisiei ce au ca scop eliminarea
obsacolelor pentru persoanele cu dizabilități se pot enumera: promovarea cardului de parcare
destinat persoanelor cu dizabilități din UE, sprijinul acordat comutări (transferului), în statele
membre ale UE, de la o asistența instituțională la asistența încadrată comunitar și promovarea
87https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:04 , 26.03.2020
40
participării la competiții sportive, de exemplu, prin organizarea unor evenimente sportive
destinate persoanelor cu dizabilități.
III.4. Zone de acțiune
Egalitatea88
53 % dintre cetățenii europeni concluzionează că discriminarea pe criterii de dizabili tate si al
vârstei unei personae este larg răspândită în UE. UE promovează o politică în care acordă
tratament egal față de persoanelor cu dizabilități, prin intermediul unei abordări care ia în calcul
două aspecte: legislația și strategiile antidiscrimina re, pe de o parte, și promovarea șanselor egale
în domeniul altor politici, pe de altă parte. Tot în acest sens, UE acordă o atenție sporită și
susținută impactului pe care îl are asupra persoanelor cu dizabilități discriminarea după criteriul
vârstei, al sexului.
Comisia asigură punerea în aplicare, deplină a Directivei UE privind combaterea discriminării
efectuate după criteriul dizabilității pe piața forței de muncă. În același sens, Comisia
promovează diversitatea, combate discriminarea, prin mijloci rea unor acțiuni de creștere a
gradului de informare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul unei țări din cadrul comunitar, și
sprijină activitatea ONG -urilor în acest domeniu.
Comisia a înaintat, de asemenea și a propus pentru acest lucru, o nouă directivă, care să aibă în
vedere tratamentul egal, de această dată în afara zonei ocupării forței de muncă, și care să dea o
siguranță accesului egal la bunuri și servicii.
88https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:05, 26.03.2020
41
Ocupa rea forței de muncă89
O bună calitatea a locului de muncă, asigură independența economică, încurajează dezvoltarea
personală și oferă cea mai bună protecție împotriva sărăciei.
Comisia urmărește s -ă îmbunătățească situația ocupării forței de muncă de către persoanele cu
dizabilități și acordă o atenție specială problemelor cu care se confruntă tinerii cu dizabilități. In
considerare sunt luate condițiile de muncă și posibilitatea avansării în carieră, iar în acest sens
Comisia are consultanță cu parte nerii săi sociali. Printre alte măsuri se numără: facilitarea
accesului la locurile de muncă, sprijinirea calificarii la locul de muncă și mărirea accesului la
piața liberă a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități din industriile protejate.
Findcă multe persoane cu dizabilități au nevoie de asistență, există o nevoie în creștere a
lucrătorilor în domeniul asistenței sociale și de furnizori de servicii în acest domeniu.
Politicile naționale în acest sens sunt corelate în accord cu reglem etările UE. Strategia UE
privind persoanele cu dizabilități pentru 2010 -2020 urmăresc obiectivul de a vedea o creștere
rapidă, susținută și generală a ocupării forței de muncă și a stabilit pentru aceasta o rată de 75 %
în Europa. Pentru atingerea acestui obiectiv, capacitatea de intrare în piața muncii a persoanelor
cu dizabilități trebuie să crească, fapt care va ajuta, de asemenea, la atingerea unui alt obiectiv,
acela a eliminării sărăciei pentru 20 de milioane de europeni până în 2020.
Educația90
Strategia UE privind persoanele cu dizabilități pentru 2010 -2020 pune punctul de greutate pe
accesul egal la o educație de calitate și la o instruire continuă. Aceștia sunt factori -cheie care
permit persoanelor cu dizabilități să participe pe deplin la viața socială și aduc înbunătățiri în
89https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6-4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:07, 26.03.2020
90https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+stra tegie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:08, 26.03.2020
42
calitatea vieții acestora. Cu toate acestea totuși astazi, discutăm despre obiective care nu au fost
atinse deocamdată și există încă foarte multă discriminare în sistemul educațional din UE.
UE lasă ca responsabilitatea să aparțină guvernelor naționale, pentru conținutul și organizarea
propriilor sisteme educaționale. În același timp, UE sprijină eforturile și demersurile acestora de
promovare a unei educații inclusive și a instruirii cont inue în rândul elevilor și al studenților cu
dizabilități. În același mod, promovează mobilitatea elevilor și studenților în toate țările UE,
prin intermediul Programului de instruire contin uă.
Protecția socială și includerea în comunitate91
Persoanel e cu dizabilități trebuie să beneficieze de anumite servicii cum sunt: – protecția
socială; programe de reducere a gradului de sărăcie; asistență dedicată și ansambluri de locuințe
publice. Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru acordarea acestor servicii, dar și
stabilesc, de asemenea, obiective și indici comuni, prin medierea unui program -cadru numit
Metoda deschisă de coordonare .
Eforturile naționale sunt examinate și evaluate de către Comisie și Consiliu într -un raport
comun, care n ominalizează realizările inițiativelor de nivel european în statele membre
individuale. Comisia ajută, de asemenea, țările candidate și care solicită intrarea în UE să își
reformeze si să reformuleze propriile sisteme de asistență socială. Pentru a stabili aceste priorități,
au fost elaborate memorandumuri comune privind includerea.
UE susține măsurile luate la nivel național pentru a asigura o protecție socială durabilă și
pentru o calitate ridicată utilă persoanelor cu dizabilități, mai ales prin facil itarea schimbului de
politici inter -naționale. Tot în această ordine de idei, UE promovează conceperea și
implementarea programelor inovative și de învățare în domeniul social.
91https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402 /267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:08, 26.03.2020
43
Sănătatea persoanelor cu dizabilități92
Pentru persoanele cu dizabilități e ste extrem de necesar accesul egal la un sistem de sănătate
foarte bun și de înaltă calitate, specializat pe sexe, care să aibă atașat și îngrijirea preventivă,
reabilitarea și alte servicii specifice.
Statele membre UE, sunt în primul rînd responsabil e pentru organizarea și furnizarea
serviciilor de sănătate. Comisia susține politicile de îmbunătățire a accesului la sistemul național
de sănătate și la serviciile specifice destinate persoanelor cu dizabilități. În aceiași măsură,
Comisia promovează sănă tatea și siguranța la locul de muncă, cu scopul de a reduce riscul
dizabilităților cauzate de accidente de muncă și de a putea ajuta persoanele cu dizabilități să
revină pe piața muncii.
Acțiunea externă93
UE și statele membre duc o politică cu un vecto r comun care promovează, propriile politici
externe drepturile persoanelor cu dizabilități, inclusiv considerarea acestor drepturi într -un cadru
lărgit, la nivel internațional.
UE subliniază starea de dizabilitate ca problemă ce este legată de drepturi le omului, încercând
să extindă, ca parte a propriei activități de ajutor umanitar, gradul de cunoaștere al Convenției
ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. În contextul acesta UE v -a continua să ducă
o politică prin care să promoveze proble mele persoanelor cu dizabilități în instituții
internaționale cum ar fi: ONU; Consiliul Europei și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică. Comisia deasemeni supraveghează, progresul făcut de țările candidate și ca
următoare candidate în prom ovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și utilizează în acest
92https://www.inspect iamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:09,26.03.2020
93 https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:11, 26.03.2020
44
sens instrumentație de asistență financiară care în mod cert vizează țările ce se pregătesc pentru
aderare.
Strategia UE privind persoanele cu dizabilități pentru 2010 -2020
Strategia UE privind persoanele cu dizabilități pentru 2010 -2020 oferă un cadru concret pentru
o acțiune amplă, la nivelul UE și la nivel național, de îmbunătățire a situației persoanelor cu
dizabilități. Și ceastă strategie își propune:94
• Să facă bun urile și serviciile accesibile și s -ă promoveze dispozitivele utilizate pentru asistență;
• Să se asigure că persoanele cu dizabilități se bucură de avantajele depline ce decurg din
cetățenia UE;
• Să promoveze furnizarea unor servicii de foarte bună cal itate în cadrul comunității;
• Să combată discriminarea pe criteriul dizabilității;
• Să permită accesul cât mai multor persoane cu dizabilități la piața liberă a muncii;
• Să promoveze educația inclusivă și instruirea continuă pentru elevii și studenți i cu dizabilități;
• Să combată sărăcia și excluderea socială, prin asigurarea unor condiții de viață decente;
• Să promoveze accesul egal la serviciile de sănătate și la alte servicii asociate acestora;
• Să promoveze drepturile persoanelor cu dizabili tăți prin lărgirea cadrului de acțiune a
programelor de dezvoltare la nivelul UE și la nivel internațional;
• Să mărească gradul de cunoaștere a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități
și să le facă pe acestea mai conștiente de dreptur ile lor și de modul în care să le utilizeze;
94https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:13, 26.03.2020
45
• Să îmbunătățească modul în care UE utilizează instrumentele prin care finanțează
accesibilitatea și antidiscriminarea.
III.5. Instrumentele financiare
Fondurile structurale
Fondul social european sprijin ă integrarea activă a persoanelor cu dizabilități în societate și pe
piața muncii. Acesta face cofinanțări ale proiectelor care măresc gradul de angajare a persoanelor
cu dizabilități sau de adaptabilitate a resurselor umane la această piață. Fondul europe an de
dezvoltare regional, finanțează dezvoltarea infrastructurii esențiale în Europa. Aceste fonduri
conțin legislații care interzic discriminarea pe criteriul dizabilității și care asigură conformarea cu
cerințele accesibilității. Statele membre sunt res ponsabile pentru stabilirea priorităților de
finanțare și pentru selectarea a celor mai bune proiecte. În alegerea acestor proiecte, un criteriu
important este accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități95.
Programul de finanțare “ Progress ” Începând cu 2007, mai multe proiecte care vizau
persoanele cu dizabilități au fost finanțate prin “ Progress ” (Programme for Employment and
Social Solidarity – Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială). Aceste
proiecte contribuie la atingerea obiectivelor UE care privesc ocuparea forței de muncă,
includerea și protecția socială, condițiile de muncă, egalitatea între sexe, anti -discriminarea și
diversitatea. Acest program de finanțare “Progress” are, în același rînd, posibilități de a
cofinanța ONG -urile ce se ocupă, de persoanele cu dizabilități la nivel de comunitate
europeană.96
95https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:14, 26.03.2020
96https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20:14, 26.03.2020
46
Programele -cadru de cercetare susține cercetarea și dezvoltarea clară, pentru persoanele cu
dizabilități în domenii cum ar fi: – Tehnologia informației și a comunicării; accesibilitatea;
transportul; mediul construit; dispozitivele destinate asistenței și problemele sociale97.
Instrumentele folosite : – De sensibilizare a societății de sprijin financiar; schimb de informații;
analize; statistici etc.
În concluzie, această strategie are în vedere eliminarea oricărei bariere și incluziunea socio –
economică pe piața muncii și colaborarea statelor membre U.E cu privire la aplicarea politicilor
și schimb de analize, statistici, informații etc.
CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIO -PROFESIONALĂ A
PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN JUDEȚUL BIHOR
În acest studiu de caz, voi prezenta integrarea persoanelor cu dizabilitații pe piața muncii în
județul Bihor având in vedere:
– numărul de angajării în anul 2019
– prezentarea unui tabel, în urma unor întrebări adresate persoanelor cu dizabilității, având in
vedere: genul; vârsta; mediul; studii și calificarea profesională; boala; și situația avută anterior și
actuală a angajării.
– prezent area unui exemplu pozitiv, a unei persoane cu dizabilități care a reușit să se angajeze cu
succes, având ambiție respectiv voință și care merge înainte plin de speranță indiferent de
circumstanțe.
97https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strat egie+ro.pdf/4092041f -65e6 -4b3e –
a666 -4d6d141b6eb4 , 20.15 , 26.03.2020
47
În județul Bihor, în anul 2019 au fost încadrate în munc ă, 3598 de persoane cu dizabiltăți pe
perioadă nedeterminată, ceea ce arată o situație bună a angajării a, acestei categorii.
Domeniile sunt variate: muncitor necalificat la ansamblarea și montarea pieselor; muncitor
necalificat în industria confecțiilor; muncitor necalificat în agricultură; manipularea mărfuri;
îngrijitor spații verzi; agent de curățenie; maseur; secretar administrativ; casier; agent de
securitate; vânzător; lucrător comercial; șofer autoturisme și camioanete; designer grafică;
registrat or medical; expert în relații externe.99
Prin intermediul presei, au apărut vești bune pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru
firmele care încadrează în muncă din această categorie, AJOFM Bihor și Direcția Generală de
Asistență Socială și Pro tecția Copilului (DGASPC) Bihor, sunt parteneri într -un proiect la nivel
național menit să faciliteze angazarea persoanelor cu dizabilități demarat în 4 octombrie 2019, se
va derula pe o perioadă de 36 de luni.100
IV.1. Obiectivele proiectului :101
Grupul țintă al proiectului este format din 7.000 de șomeri și persoane non -NEET -persoane cu
dizabilități, 200 de persoane urmează să fie încadrate prin acest proiect și spații de muncă vor fi
adaptate pentru încadrarea acestora.
Obiectivul general al proiec tulu este asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în
condiții de egalitate cu ceilalți; la mediul fizic; informațional și comunicațional în vederea
creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a
muncii.
98 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-dizabilitati -824710/ ,
05.04.2020, 19:15
99 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-dizabilitati -824710/ ,
05.04.2020, 19:17
100 https ://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-dizabilitati -824710/ ,
05.04.2020, 19:18
101 https://ww w.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-dizabilitati -824710/ ,
05.04.2020, 19:19
48
E foarte bun, acest proiect și colaborarea dintre cele două instituții publice, care pun accentul
pe accesibilitate și adaptarea locului de muncă, în funcție de dizabilitatea angajatului care
conferă șanse egale de angajare și un mediu ada ptat, pentru a -și desfășura activitatea mai ușor
și eficient.
Exemplu : adaptarea biroului, pentru cei care au probleme la mânii, sau cu coloana vertebrală,
scaun ergonomic etc.
Unul dintre obiectivele specifice este stimularea angajării acestei catego rii de persoane prin
informare, consiliere, medierea muncii sau formarea profesională prin acordarea de subvenții
angajatorilor. ,, Aceste persoane vor fi înregistrate în serviciul public și vor primi sprijin în
accesarea și utilizarea de tehnologii și disp ozitive și tehnologii de acces în vederea șanselor de
ocupare ,, precizează domnul director Csaba (AJOFM).
,, O măsură concretă, pentru acele persoane cu dizabilități care se angajeză vor putea beneficia
de un voucher de maxim 23.000 de lei plus TVA, pentr u achiziționarea unor astfel de dispozitive ,,
a precizat domul director Csaba. În cadrul proiectului sunt prevăzute 5.000 de vouchere.
De asemenea firmele vor beneficia de 15,900 de lei plus TVA pentru amenajarea unui spațiu
de muncă destinat unei persoane cu dizabilități. Firmele care se încadrează în condițiile legii, un
alt beneficiu acordat este și acesta: persoanele cu dizabilit ăți mai beneficiază de o subvenție de
2.250 lei/lună, timp de 12 luni; pentru fiecare persoană încadrată pe o perioadă nedeterminată.102
La începutul lunii Iulie a anului 2018, Guvernul a aprobat majorarea cuantumului subvențiilor
acordate companiilor car e încadrează în muncă persoane care provin din grupuri vulnerabile, aici
fiind incluse și persoanele cu dizabilități. Subvențiile au crescut destul de mult, de la 900 la
2.250 de lei103.
Companiile și firmele care au angajați cu dizabilități mai beneficia ză de o serie de facilități
fiscale. Mai exact, este vorba de deductibilitatea de la calculul profitului impozabil a
următoarelor cheltuieli: cheltuielile efectuate pentru adaptarea la job; cheltuielile efectuate pentru
102 https://www.bi hon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-dizabilitati -824710/ ,
05.04.2020, 19:20
103 https://jurnaluldeafaceri.ro/facilitati -fiscale -pentru -anga jatori/ , 05.04.2020, 20:41
49
cumpărarea utilajelor și echipamente lor folosite în procesul de producție de către persoană cu
handicap; cheltuielile efectuate pentru transportul persoanelor cu dizabilități de la domiciliu la
locul de muncă; cheltuielile pentru transportul materiilor prime și al produselor pentru persoanel e
care lucrează de acasă104.
În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, datele din tabelul următor arată statusul social
prezent, în care se află un eșantion de 12 persoane alese aleatoriu, dintre care:
-1- este student
-5- lucrează
-3- au lucra t
-12- sunt pensionari
NUMĂR
GEN
VÂRSTĂ
MEDIU -Pregătire
profesională /
– Cursuri de
calificare
FELUL
DIZABILITĂȚII
OCUPAȚIE/JOB
ANTERIOR/ACTUAL
1
M
34
Rural Studii
Universitare
/Student
-Anteprenor
Congenitală
-Distrofie
musculară
Student
2
M
57
Urban Liceu
-Operator
Calculator
-Web designer Congenitală
-Tetrapareză
spastică Anterior:
-Vînzător
-Lucrător
Comercial
-Consilier recepție
marfă
Actual:
-Pensionar
104 https://jurnaluldeafaceri.ro/facilitati -fiscale -pentru -angajatori/ , 05.04.2020, 20:44
50
3
F
57
Rural Liceu
-Bucătar, Cofetar Congenitală
-Luxație
congenitală Anterior:
-Bucătar/Cofetar
Actual:
-Pensionar de
boală
4
M
45
Rural Liceu/ Școală
profesională
-Birotică,
operare PC
-Informatică Dobândită
-Parapareză
Pensionar de
boală
5
F
52
Urban Postliceală
-Utilizator PC
– Web designer Dobândită
-Cifoscolioză
-Probleme
respiratorii
Pensionată pe caz
de boală
6
M
31
Rural Clase primare
(Ciclu primar) Dobîndită
-Tetrapareză
spastică
Pensionat de
boală
7
F
55
Rural
Liceu
-Dobândită
-Amputație
membru
Asistent social
8
M
49
Rural Școală
profesională
-Croitorie
-Liftier
Congenitală
-Parapareză
spastică
Pensionar de
boală
9
M
29
Urban
Școală
profesională Congenitală
-Tetrapareză
spastică
Pensionar de
boală
10
F
51
Urban
Liceu Dobândită
-Cifoscolioză Montator
ansamblare
-Pensionară
11
M
49
Rural
Școală
Profesională Dobândită
-Tetrapareză
spastică
Pensionar
51
12
F
44
Urban Studii
postuniversitare
-Contabilitate Congenitală
-Tetrapareză Anteprenor în
consultanță
economică și
imobiliară
13
F
48
Urban
Școală
Profesională Dobândită
-Parapareză
spastică
Pensionată de
boală
14
F
43
Rural
_ Congenitală
-Boala oaselor de
sticlă
Pensionară de
boală
15
M
60
Urban
Liceu Dobândită
-Paraplegie
spastică
Pensionat de
boală
16
F
41
Urban Studii Post –
Univesitare
-Psihopedagogie Dobândită
-Parapareză
spastică
Secretar
administrativ
17
F
31
Urban Liceu
-Operator
prelucrare date Congenitală
-Parapareză
spastică
Supravegheator
video -angajați
18
M
22
Urban Liceu
-Secretar
dactilografie
-Inspector SSM Congenitală
-Tetrapareză
spastică
Coordonator
Inspector SSM
În realizarea acestui tabel, am purtat discuții cu diferite persoane cu dizabilități care au arătat un
puternic interes în ceea ce privește incluziunea socială și profesională.
52
Ideiile desprinse în urma discuțiilor sunt :
1. Persoanele cu dizabilități tinere sunt dornice, să lucreze și totodată sunt de acord să urmeze,
cursuri de calificare pentru perfecționare. Aceste persoane își doresc să fie utile și să se poată
întreține singure, de aceea sunt iși dorec un loc de muncă în care să găsească facilitățile pentru a
putea să se dezvolte profesional și social și de a se simpți utile societății.
2. În rândul persoanelor cu dizabilități în vârstă, e întâlnit un număr mare de pensionari datorită
gravității bolii, care îi limiteză în mișcări, în deplasare și sunt dependenți de ajutorul unei
persoane în desfașurarea activităților zilnice. Rămânând în aceiași idee problematica gravității
bolii a unei per soane cu dizabilități de vârsta este și aceasta că se confruntă cu dezavantaje
foarte mari, complicațiile bolii datorită vîrstei, duc la aspecte foarte descurajatoare pentru această
categorie de persoane cu dizabilități.
3. În ceea ce privește, persoanele în scaun rulant se pune problema accesului în clădirea, unde
și-ar desfășura activitatea și adaptarea toaletei și a biroului, deaceea de multe ori aceștia preferă
să lucreze de acasă. Pe de altă parte și problematica de a avea un scaun cu rotile mai performa nt
(automatizat) duce la o acesibilitate ridicată în societate și la locul de muncă unde persoana cu
dizabilitate își desfășoară munca.
Dorința lor, este de a avea rampe de acces în clădiri, pentru a avea șanse egale în ocuparea unui
loc de muncă, dar totodată este de remarcat că s -au adaptat toalete special pentru persoane cu
dizabilității în instituții publice, mall -uri și acest lucru este un aspect pozitiv. Un alt aspect
pozitiv este și promovarea cardului de parcare destinat persoanelor cu dizabil ități din UE, c ât și
locurile de parcare pentru mijloacele de transport a persoanelor cu dizabilități pentru un acces
ușor la locul de muncă.
4. De multe ori, o parte dintre ei nu se angajează de teama că nu vor primi îndemnizația,
considerând că nu po ate da ceva stabil pe ceva nesigur . Un alt motiv de temere este și faptul că
odată apărută o dizabilitate există teama de a nu -și mai gasi un loc de muncă și că performanțele
lor vor scădea, și o mare tendință pe care o au aceste persoane la care a surveni t o dizabilitate în
timp ce lucrase, e să nu -și schimbe meseria și cred că nu se vor ridica la măsura de așteptare în
ceea ce privește calitatea muncii prestate.
53
Cosider că această teamă este dată de :
– Lipsa informării , ei pot primi indemnizația, pen tru că aceasta este datorită bolii, limitării
fizice dar intelectual, pot progresa, perfecționa și văzând și auzind despre reușita altora,
profesional își depășeșc această teamă și se informează, merg la interviu, etc.
5. Totodată, există un anumit scep ticism din partea unor angajatori atunci când văd o persoană
cu dizabilitate la un interviu, dar atunci când sunt probate, testate și reiese faptul că pot îndeplini
atribuții, sunt văzute și acceptate ca persoane normale chiar dacă au un handicap fizic.
6. Societatea, a eliminat din prejudecăți și au început să promoveze exemple pozitive din rândul
persoanelor cu dizabilități care au reușit profesional, personal și care sunt o încurajare pentru alții.
7. S-au implementat, de către Guvern tot felul de măsuri și facilități; subvenții; scutiri pentru a
încuraja firmele private să angajaze persoane cu dizabilități.
IV.2. Facilități
Angajatorii au următoarele facilității105 :
Angajatorii care au angajați persoane cu dizabilitati beneficiază de unele facilitati fiscale.
Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile din profitul impozabil: cheltuielile efectuate pentru
adaptarea locului de munca; cheltuielile efectuate pentru tran sportul persoanelor cu handicap de
la domiciliu la locul de munca, cheltuielile efectuate pentru achiziționarea utilajelor si
echipamentelor utilizate in procesul de fabricație de către persoana cu handicap; cheltuielile
efectuate pentru transportarea mate rialelor de lucru si al produselor fabricate la și de la locul de
domiciliu a persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu.
Alte cheltuieli legate de procesul de includere in munca al unei persoane cu dizabilitați sunt
cheltuielile deductib ile cu specificație de pregatire, formare si orientare profesionala si de
incadrare în cadrul câmpului muncii a persoanelor cu handicap care sunt scadente din bugetul
asigurărilor de somaj pe care le plătește angajatorul către bugetul de stat.
105 https://www.calculatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-trebuie -sa-stii-ca-
angajat -si-angajator ,10.04.20,5 :26 PM
54
In aceia și ordine de idei, in cazul unui angajator ce nu e obligat prin lege să angajeze persoane
cu dizabilități, acesta va primi timp de un an de zile salariul minim pe economie, lunar, pentru
fiecare persoana cu dizabilitate angajata, cu o singură condiție ac eea de -a o păstra angajată cel
putin doi ani.
Persoanele cu dizabilități au următoarele facilități :106
Persoanele cu dizabilități ce sunt angajate la domiciliu au următoarele benefici din partea
angajatorului. Transportul fără costuri la si de la domiciliu al materiilor si materialelor de lucru
necesare in activitatea de fabricație, precum si al produselor fabricate, deja realizate.
Angajatorul trebuie sa ii ofere angajatului cu dizabilitati urmatoarele facilitati :107
– perioada de proba la angajare, care este platită, de cel putin 45 de zile lucrătoare;
– preaviz plătit, de minim 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de
munca la dorința angajatorului pentru motive ce nu țin de acesta;
– o altă facilitate este că se poate lucra mai puțin de opt ore, în conditiile repectivei Legi, în
cazul în care are ca beneficiu recomandarea comisiei de evaluare în sensul acesta;
Persoanele cu dizabilități au un grup de drepturi pe care este foarte important să le cunoască.
Ele trebui e să știe ca iși pot continua parcursul profesional ( în carieră) si au o mulțime de
facilitați menite să le ajute in viața profesională.
IV.3. O ambiție de fier
Un exmplu pozitiv de integrare pe piața muncii este reprezentată de :
106 https://www.calculatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-trebuie -sa-stii-ca-
angajat -si-angajator ,10.04.20,5 :30 PM
107 https://www.calculatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-trebuie -sa-stii-ca-
angajat -si-angajator ,10.04.20,22:23
55
– Povestea unui b ăiat, 23 ani, luptător și plin de speranță care a fost îndrumat și consiliat
profesional, și ajutat cu succes de către AJOFM Bihor.
Acesta, are o dizabilitate congenitală, tetrapareză spastică dar care nu a fost împiedicat să
termine liceul și care a urma t numeroase cursuri de calificare:
– Mecanic auto; bucătar -ospătar; secretar -datilografic; maseur; inspector SSM.
Funcția pe care o deține este de: Coordonator -inspector SSM în cadrul unei firme private.O
bună practică, de care a dat dovadă firma în c adrul în care lucreaza e reprezentată de; adaptarea
biroului pentru a -i fi mai ușor să scrie la P.C. Pentru o poziție corectă a coloanei vertebrale i s -a
asigurat un scaun ergonomic.
Ceea ce, arată interesul firmei de a pune în valoare potențialul intelectual al unei persoane cu
dizabilități, angajatorul care creează un mediu plăcut de muncă și totodată îl motivează pe
angajat să fie cât mai bun, în tot ce face.
Concluzii
1.Un an gajament reînoit pentru o Europă fără bariere
Strategia european ă 2010 -2020 pentru persoanele cu dizabilit ăți: Un angajament re înnoit
pentru o Europ ă fără bariere , a dus la punerea în practică a politicilor prin derularea a mai
multor programe de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități și schimbul de informații,
analize și măsuri dintre statele U.E a dus la îmbunătățirea implementării politicilor și strategilor
la nivel național și eliminarea excluderii sociale.
In ceea ce privește re lația angajatorului cu angajatul, instruirea persoanele cu dizabilități se
împart în două categorii:
56
1. Cei care depind total de familie sau de o persoană în desfășurarea activităților
2. Cei care au un grad mai ridicat de integrare în societate, fiind deja inserați pe piața muncii, au
câștigat experiență într -un anumit domeniu, și totodată sunt pe cont propriu financiar.
E foarte important de știut de către angajatori, nevoile persoanelor cu dizabilități în ceea ce
privește ajustarea locului de m uncă în funcție de dizabilitatea acelui angajat.
Nevoia de instruire într -o anumită meserie, și totodată să poată să practice acea meserie și postul
să fie specific pregătirii lor.
Un punct pozitiv, este acela că :
– S-a conștientizat această nev oie de instruire, și s -a introdus consilierea profesională,
colaborarea între instituții și firmele private prin mediere, prin intermediul consilierilor juridici
specializați pe inserția persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și care îi ajuta pe tot p arcursul
angajării.
Recomandări:
primă recomandare, o reprezintă: Să se îmbunătățească comunicarea cu angajatorii
pentu a duce la o cunoaștere mai bună a serviciilor oferite pentu integrarea în muncă a
persoanelor cu dizabilități.
57
alta recomandare, e acomodarea programelor de formare profesională la nevoile
persoanelor cu dizabilități și la exigența pieței muncii.
2.Bariere și avantaje în procesul inserției pe piața muncii
– Un obiectiv general , prin care instituțiile publice deruleză programe care s usțin
egalitatea de șanse fiind in troduse programe care susțin angajarea persoanelor cu
dizabilități , proiectul din octombrie 2019, județul Bihor care vizează acest grup țintă.
– Angajatorii consideră că există anumite avantaje în angajarea persoanelor cu dizabilităț i,
facilități, scutiri.
– O barieră serioasă în calea angajării persoanelor cu dizabilități o constituie prejudecățile,
deoarece persoanele cu dizabilități nu ar fi capabile să muncească, dar acestă idee se
elimină treptat, în urma evaluării pr ofesionale a acestora.
– Barierele în procesul de integrare a persoanelor cu dizabilități sunt date și de
accesibilitatea redusă a locurilor de muncă și lipsa rampelor de acces în cazul
persoanelor în scaun rulant.
Recomandări:
– Adaptarea locurilor de muncă, de către angajatori care primesc o sumă de bani să îi ajute în
adaptarea locului de muncă.
– Conștientizarea și informarea persoanelor cu dizabilități, cu privire la incluziunea socio –
rofesională, cine îi poate îndruma în găsirea unui loc de mu ncă, și faptul că pot munci și nu își
pierd îndemnizația de handicap. Informarea cu privirea la locurile de muncă disponibile.
– Conștientizarea firmelor de faciltățile, subvențiile, scutirile pe care le pot primi, care îi
stimulează să angajeze persoane cu dizabilități.
58
Bibliografie
PONEA SIMONA ,O lume diferită,o lume la fel , Integrarea persoanelor cu dizabilități
locomotorii ,p.p.15, Editura Lumen
2 Ibidem
3 Institutul Român pentru Drepturile Omului, Evoluția protecției și promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilității ,p.p.4 -5. , Bucuresti,2015
4 A se vedea MOROIANU ZLĂTESCU IRINA ,20 de ani de la adoptarea Princiipilor de la Paris ,in
revista Drepturile OMULUI,nr.3/2013,p.92.
5 Institutul Român pentru Drepturile Omului, Evoluția protecției și promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilității ,p.p.-5., Bucuresti 2015
Insitutul Român pentru Drepturile Omului este singura instituție care face parte din Rețeaua
Europeană de Instituții Naționalede Drepturile omului.
6 A se vedea PONEA SIMON A, ,,O lume diferită,o lume la fel, Integrarea persoanelor cu
dizabilități locomotorii ”, Editura Lumen 2009, p.p.22
7 https://www.prostemcell.ro/images/stories/download/Lege -448-2006.pdf 18:47 17.03.2020
8http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proie cte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20form
are%20Politici%20publice.pdf ora 18:10,18.03.2020
9http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/ 2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20form
are%20Politici%20publice.pdf ora 18:10,18.03.2020
10 ANDERSON JAMES , Public policy making (2nd ed.), Princeton, NJ, Houghton Mifflin, 1994, p.
5.
11 Thoenig, JEAN-CLAUDE , „Les politiques publiqu es, Tome 4, Traité de Science Politique ”,
Presses Universitaires de France, Paris, 1989
12 A se vedea volumul coordonat de CERKEZ MIRELA ,EVALUAREA PROGRAMELOR ȘI
POLITICILOR PUBLICE,Teorii,metode și practici , editura POLIROM 2009,p.p65
13http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20for
mare%20Politici%20publice.pdf 18:31,18.03. 2020
14http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20for
mare%20Politici%20publice.pdf 18:37,18:03.2020
15 A se vedea Legea nr. 292/2011conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței
sociale, – Legea asistenței sociale
59
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2014 -01-31-DGAS –
IntrebariFrecvente -incluziune.pdf 20:17,18.03.2020
16 Volum coordonat de BUZDUCEA DORU, Economia SOCIALA A GRUPURILOR
VULNERABILE , editura POLIROM Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru
Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p88.
17 Idem.p.p 89.
18 Idem,p.p89 -90
A se vedea Art .27 http://anpd.gov.ro/web/conventia/ 17:07,19.03.2020
19http://www.motivatie.md/media/images/Conferinta_Nationala2014/4.Incluziunea_in_cimpul_
muncii_a_persoanelor_cu_dizabi litati.pdf , ora 20:50,18.03.2020
20 https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -council_ro
17:03,19.03.2020
21 https://ec.europa.eu/info/index_ro 17:07,19.03.2020
22 http://www.edf -feph.org/ 17:12,19.03.2020
23https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -economic -social –
committee_ro 17:16,19.03.2020
24 http://anpd.gov.ro/web/ 17:19,19,03,2020
25 https://www.fcndr.ro/ 17:24,19.03.2020
26 https://onphr.ro/ 17:26,19.03.2020
27 http://www.bihor.anofm.ro/lmv.php 17:30,19.03.2020
28 http://www.daso -oradea.ro/ 17:38,19.03.2020
29 www. imparte.ro/Cum -sa-donezi -inteligent/Ce -este-dizabilitatea -417.html ora
16:30,17.03.2020
30 ibidem
31 Volum coordonat de BUZDUCEA DORU, Economia SOCIALA A GRUPURILOR
VULNERABILE , editura POLIROM Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru
Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p86
32 ibidem
60
33 ibidem
34 Ibidem
35 Volum coordonat de BUZDUCEA DORU, Economia SOCIALA A GRUPURILOR
VULNERABILE , editura POLIROM, Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru
Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p87
36 https://www.academia.edu/9079125/definitii -_handicap -deficienta -incluziune -dizabilitate ora
20:04,18.03.2020
37 http://anpd.gov.ro/web/wp -content/uploads/2019/12/ANPD -Buletin -statistic -trim-III-2019.pdf
ora 20:27,19.03.2020
38 Volum coordonat de BUZDUCEA DORU, Economia SOCIALA A GRUPURILOR
VULNERABILE , editura POLIROM, Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru
Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p91.
39 Ibidem.p.p90.
40 Idem
41http://www.motivatie.md/media/images/Conferinta_Nationala2014/4.Incluziunea_in_cimpul_
muncii_a_persoanelor_cu_dizabilitati.pdf ,ora 20:50,18.03.2020
42https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima -or-31-6-20-19/lectia -de-ambitie -bihoreni -cu-
dizabilita ti-care-dovedesc -ca-vointa -tine-loc-de-picioare -maini -ori-de-simtul -vazului –
153989.html ,23:42,19.03.2020
43 A se vedea MOROIANU ZLATESCU IRINA (coord.), Rights of persons with disabilites in
Romania,Receent developments , IDRO, 2014.
44 H.G. nr. 1.100/1990 privind înființarea Secretariatului de Stat pentru Handicapați, publicată în
M. OF., i, NR. 295/1990 ȘI H.G. nr. 1.161/1990 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea
Secretariatului de Stat pentru Handicapați, publicată în M. Of., I, nr. 119/1990. Schimbarea
denumirea în SSPH s -a făcut prin HG nr .939/2007.
45 https://www.assoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf ,22.03.2020, 15:18
46 https://www.assoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf ,22.03.2020, 15:19
47 https:/ /www.assoc.ro/wp -content/uploads/2012/12/RAPORT -RESCUE.pdf , 22.03.2020 ,15:21
48 A se vedea art. 7 OUG 86/2014 privind stabilirea unor măasuri de reorganizare la nivelul
administrației publice centrale și pentru modificarea și complectarea unor acte no rmative,
publicată în M.Of. Nr.920/2014.
61
49 A se vedea Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei,NILS
MUIZNIEKS, în urma vizitei efectuate în România în perioada 31 martie -4 aprilie 2014, p .19.
50 www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba50 ,22.03.2020, 20:14
51 https://www.prostemcell. ro/images/stories/download/Lege -448-2006.pdf 18:47 17.03.2020
52 http://www.monitoruljuridic.ro/monitorul -oficial/792/2010 -11-26/ 22.03.2020, 20.49
53 Legea nr.292/2011 a asistenței sociale, publicată în M. Of., I, nr.905 din 20 decembrie 2011.
54 A se vedea Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu
dizabilități
55 A se vedea Anexa la HG 50/2015 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității
Naționale pentru Persoane cu Dizabilității.
56Institutul Român pentru Drepturile Omului este singura instituție din România membră a rețelei
Europene de Instituții Naționale de Drepturile Omului
Institutul Român pentru Dreptur ile Omului, Evoluția protecției și promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilității , Bucuresti,2015,p.p. -13
57 http://anpd.gov.ro/web/despre -noi/misiune/ , 22.03.2020, 21:45
58 http://anpd.gov.ro/web/despre -noi/misiune/ 22.03.2020, 21:47
59https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
60 https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
61 https://www.fcndr.ro/ 22.03.2020, 21:50
62 Idem.
63 Idem.
64 Idem.
65 PONEA SIMONA ,O lume diferită,o lume la fel,Integrarea persoanel or cu dizabilități
locomotorii , Editura Lumen, 2009,p.p.51
66 Ibidem. p.p 52
67 PONEA SIMONA ,O lume diferită,o lume la fel,Integrarea persoanelor cu dizabilități
locomotorii , Editura Lumen 2009,p.p.52
62
68 Ibidem,p.p.53
69 https://lege5.ro/Gratuit/geytinrsgi/educatie -lege-448-2006?dp=gmytkobugu2to , 23.03.2020,
20:44
70 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.03.2020, 22:00
71 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.0.2020, 22:02
72 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Internațională_a_Persoanelor_cu_Dizabilități , 22.03.2020,
22:04
73https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro , 22.0.2020, 22:07
74 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro ,22.0.2020, 22:09
75 Idem.
76https://www.prostemcell.ro/international/s trategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:15, 26.03.2020
77https://www.prostemcell.ro/international /strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.2020
78https://www.prostemcell.ro/internation al/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.202
79https://www.prostemcell.ro/internatio nal/strategia -europeana -2010 -2020 -pentru -persoanele -cu-
dizabilitati.html ,19:17, 26.03.2020
80 Volum coordonat de BUZDUCEA DORU ,Economia SOCIAL Ă A GRUPURILOR
VULNERABILE ,editura POLIROM, Seria Collegium.Asistență socială este cordoonată de Doru
Buzducea și Ștefan Cojocaru,p.p 90.
81 Idem.
82https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strate gie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58, 26.03.2020
83https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/2 67740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58 , 26.03.2020
63
84https://www.inspectiam uncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 19:58, 26.03.2020
85https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:00, 26.03.2020
86https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:02, 26.03.2020
87https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strat egie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:04 , 26.03.2020
88https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:05, 26.03.2020
89https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:07, 26.03.2020
90https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:08, 26.03.2020
91https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:08, 26.03.2020
92https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:09,26.03.2020
93https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:11, 26.03.2020
94https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666-4d6d141b6eb4 , 20:13, 26.03.2020
95https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:14, 26.03.2020
96https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20:14, 26.03.2020
97https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/dizabilitati+strategie+ro.pdf/409204
1f-65e6 -4b3e -a666 -4d6d141b6eb4 , 20.15 , 26.03.2020
98 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-
dizabilitati -824710/ , 05.04.2020, 19:15
64
99 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-
dizabilitati -824710/ , 05.04.2020, 19:17
100 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-
dizabilitati -824710/ , 05.04.2020, 19:18
101 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-
dizabilitati -824710/ , 05.04.2020, 19:19
102 https://www.bihon.ro/stirile -judetului -bihor/sprijin -pentru -angajarea -persoanelor -cu-
dizabilitati -824710/ , 05.04.2020, 19:20
103 https://jurnaluldeafaceri.ro/facilitati -fiscale -pentru -angajatori/ , 05.04.2020, 20:41
104 https://jurnaluldeafaceri.ro/facilitati -fiscale -pentru -angajatori/ , 05.04.2020, 20:44
05 https://www.calc ulatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-
trebuie -sa-stii-ca-angajat -si-angajator ,10.04.20,5 :26 PM
06 https://www.calculatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-
trebuie -sa-stii-ca-angajat -si-angajator ,10.04.20,5 :30 PM
107 https://www.calculatorvenituri.ro/drepturile -de-munca -ale-persoanelor -cu-dizabilitati -tot-ce-
trebuie -sa-stii-ca-angajat -si-angajator ,10.04.20,22:23
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAM DE STUDIU: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ [619069] (ID: 619069)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.