Bdp Test I Recapitulativ [618958]

Biologia Dezvoltării Plantelor
Test recapitulativ p. I

1. La nivelul individului biologia dezvoltării plantelor studiază mecanismele proceselor interne și
influența factorilor externi în:
a) trecerea la o etapă superioară de dezvoltare d.p.v. filogenetic
b) creștere
c) autoconservare
d) autoreproducere
e) etapa reproductivă a ciclului biologic
2. *Totalitatea schimbărilor care apar în decursul vieții individului formează ciclul:
a) de viață
b) ontogenetic
c) filogenetic
3. În ontogenie creșterea :
a) implică desprinderea unor fragmente viabile dintr -un individ
b) reprezintă un ansamblu de modificări calitative
c) la plantele superioare include și organogeneza
d) asigură perpetuarea genomurilor valoroase
e) asigură funcționarea eficientă a organismului în mediul său
4. Morfogeneza este un proces datorat :
a) diviziunii celulare
b) diferențierii celulare
c) creșterii în dimensiuni ale noilor celule formate
d) organogenezei
e) histogenezei
5. *Prin parcurgerea în condiții optime a etapelor ontogenetice , individul își asigură posibilitatea:
a) creșterii
b) dezvoltării
c) reproducerii
6. Marcați tipul de celule care au ciclul de viață cu durată de timp determinată :
a) nediferențiate
b) embrionare
c) meristematice
d) specializate în îndeplinirea unor funcții (diferențiate)
e) cele aflate în zonele de creștere ale plantelor
7. Capacitatea plantelor de a produ ce țesuturi și organe suplimentare este datorată:
a) programelor flexibile de dezvoltare
b) zonelor de embriogeneză
c) celulelor diferențiate
d) stadiilor de creștere
e) modului de înmulțire
8. *Morfogeneza unei plante lemnoase:
a) se definitivează într -o singură perioadă de vegetație
b) nu este delimitată în timp
c) se modifică pentru a răspunde acțiunii factorilor de mediu

9. Dintre zonele de embriogeneză ale unei plante în activitate intră mai târziu:
a) apexul tulpinal
b) embrionul
c) felogenul
d) zigotul
e) apexul radicular
10. Căile facultative de dezvoltare la plante pot apare la nivelul:
a) embrionului
b) cambiului
c) meristmelor apicale
d) felogenului
e) calusului de rană
11. În ciclul de viață segregarea și recombinarea asigură :
a) producerea gameților
b) creșterea numărului de indivizi
c) apariția unui nou zigot
d) variația ereditară
e) formarea unor stadii separate în ciclul de viață
12. *Ciclul biologic al ferigilor :
a) începe cu producerea gameților de către o generație
b) poate include mai mulți indivizi separați
c) se încheie cu apariția unui nou zigot
13. Generația sporofitică :
a) începe cu f ormarea sporilor
b) se încheie cu formarea gameților
c) începe cu formarea organelor reproducătoare
d) se încheie cu formarea sporilor
e) începe cu răspândirea sporilor
14. Trecerea la generația gametofitică este asigurată de :
a) meioză
b) fecundație
c) formarea gameților
d) apariția zigotului
e) recombinarea genetică
15. Colonizarea uscatului a fost asigurată de :
a) mușchi
b) organisme cu generația sporofitică dominantă
c) ciclul de viață de tip haplo -diplobiont
d) gametofitul dominant în ciclul de viață
e) plasticitatea evolutivă ridicată a sporofitului
16. La algele genului Ulothrix :
a) generația sporofitică și cea gametofitică se succed și alternează
b) generația gametofitică este reprezentată de taluri de mici dimensiuni
c) cele două generații sunt heteromorfe
d) generația diploidă este reprezentată doar prin zigot
e) generația sporofitică domină întreg ciclul de viață

17. Alga Debresia reprezintă :
a) talul gametofitic femeiesc
b) generația haploidă
c) gametangiul bărbătesc
d) generația diploidă
e) zoosporul
18. Vorbim de izomorfism atunci când :
a) generația gametofitică este predominantă
b) în ciclul de viață generația gametofitică este redusă la spori cu rol de gameți
c) există alternanță de generații
d) generațiile sunt asemănătoare din punct de vedere al duratei în timp
e) generațiile sunt asemănătoare din punct de vedere al gradului de dezvoltare
19. În cazul algelor brune generația gametofitică redusă la gameți este întâlnită la genul :
a) Ectocarpus
b) Fucus
c) Cutleria
d) Laminaria
e) Dictyota
20. La algele roșii în carpogon se formează :
a) spermatii
b) oosferă
c) zigot
d) spori
e) anterozoizi
21. Printre strategiile evolutive ale plantelor terestre cu privire la economia apei se numără și:
a) ciclul de vegetație scurt (plante efemere)
b) formarea țesuturilor mecanice
c) diviziunea muncii între organele vegetative
d) dispunerea periferică a cloroplastelor
e) depozitarea ligninei în pereții celulelor
22. La feriga Ceterach officinarum adaptarea la viața de uscat s -a realizat prin:
a) formarea structurii xerofile a frunzelor
b) tolerarea deshidratării temporare
c) revenirea la viața acvatică
d) formarea sistemului radicular p rofund
e) existența stomatelor ascunse în cripte
23. Celulele buliforme asigură reducerea suprafeței de transpirație prin:
a) preluarea funcției de asimilație de alte organe
b) adaptările xeromorfe ale frunzelor
c) diviziunea muncii între organele vegetative
d) răsucirea limbului foliar
e) depozitarea ligninei în pereții celulelor
24. Malacofitele sunt plante care prezintă:
a) o cuticulă groasă la nivelul epidermei
b) frunze mici, dure, reduse la spini sau peri
c) depozite de apă în frunze groase, cărnoase

d) rata fotosintezei redusă la maxim
e) limbul fin laciniat
25. *Creșterea eficienței în vederea captării luminii a fost asigurată prin:
a) reducerea numărului de cloroplaste din celulă
b) dispunerea periferică a cloroplastelor
c) formarea tilacoidelor la nivelul stromei cloroplastului
26. *Structura flor ii:
a) reflectă strategia de polenizare
b) poate asigura modul de răspândire al semințelor
c) este în corelație cu tipul de înmulțire vegetativă
27. Numim mușchi monoici acele specii care formează:
a) două categorii de protoneme – una cu anteridii, a doua cu arhegoane
b) sporogonul pe gametofit
c) spori identici
d) un singur tip de protoneme pe care se dezvoltă și anteridii și arhegoane
e) gameți asemănători
28. Din generația gametofitică la Polypodiophyta face parte:
a) zigotul
b) embrionul
c) sporangele
d) protalul
e) sorul
29. La speciile de angiosperme microsporii sunt formați:
a) în anteridii
b) pe protal
c) în arhegoane
d) pe protoneme
e) în sacii polinici
30. Fecundația simplă , în absența apei caracterizează speciile de:
a) mușchi
b) gimnosperme
c) ferigi
d) angiosperme
e) ciuperci
31. Stadiul embrionar cuprinde totalitatea proceselor de formare a:
a) zigotului
b) anterozoizilor
c) oosferei
d) embrionului
e) endospermului
32. Structura cu rol de absorbție a substanțelor nutritive în cazul embrionului ferigilor este:
a) protalul
b) haustorul
c) radicula
d) tulpinița
e) cotiledonul

33. La Pinus sylvestris tuburile embrionare reprezintă:
a) structuri cu rol de hrănire
b) țesut protalian
c) structuri cu rol de direcționare a embrionilor
d) celulele suspensorului
e) țesutul endospermului primar
34. Stabilirea polarității zigotului se face prin:
a) migrarea nucleului către polul chalazal
b) asocierea ribozomilor în poliribozomi
c) definitivarea structurii interne a mitocondriilor
d) intensificarea activității metabolice în celulă
e) formarea vacuolei spre polul chalazal
35. Creșterea în volum a celulei ou are drept consecinț ă:
a) izolarea temporară de gametofitul înconjurător
b) schimbarea balanței osmotice
c) formarea unor structuri de tipul cuticulei sau stratului de caloză
d) plasarea embrionului într -un mediu nutrițional favorabil
e) formarea unei bariere pentru circulația substanțelor
36. Primordiile cotiledoanelor apar:
a) în stadiul de octant
b) din protodermă
c) după prima diviziune a zigotului
d) în stadiul de cvadrant
e) din masivul embrionar
37. Planul de diviziune orientat longitudinal este caracteristic embriogenezei de tip:
a) onagrad
b) piperad
c) solanad
d) chenopodiad
e) caryophyllad
38. Funcția de absorbție activă și transportul nutrienților către embrion este evidentă la nivelul
suspensorului prin:
a) concentrațiile mari de hormoni de creștere
b) plierile membranelor celulare
c) replicarea într -un ritm mai intens a ADN -ului
d) sinteza ARN -ului
e) sinteza proteinelor
39. La nivelul embrionului clorofila :
a) nu se formează
b) este caracteristică speciilor cu endospermul bine dezvoltat
c) se formează în fruct sau semințe sub influența luminii de undă roșie
d) asigură principala cale de hrănire a embrionului la majoritatea speciilor
e) apare la nivelul mugurașului embrionului
40. Acidul abcisic :
a) asigură continuarea creșterii embrionului
b) inhibă absorbția apei

c) stimulează procesul de viviparitate
d) inhibă sinteza ARN -ului și creșterea embrionului
e) stimulează pr ocesul de deshidratare a embrionului
41. La plantele parazite :
a) se formează embrioni suplimentari prin clivare
b) semințele sunt lipsite de embrioni
c) are loc formarea embrionilor din celule ale sacului embrionar
d) diferențierea embrionului este declanșată de instala rea miceliului ciupercii simbionte
e) embrionul se prezintă sub forma unui masiv celular nediferențiat
42. Creșterea pe medii de cultură a embrionului cu dimensiunea de 5mm la Datura :
a) duce la formarea unui calus
b) este posibilă prin adăugarea de săruri minerale și zahăr
c) necesită îmbogățirea mediului de cutură cu lapte de cocos
d) reușește în urma adăugării unor vitamine din complexul B
e) duce la formarea unor plantule mici
43. Sămânța gimnospermelor nu prezintă
a) embrion
b) tegument seminal
c) țesut nutritiv
d) endosperm de origine pri mară
e) țesut de rezervă de origine secundară
44. Apariția plantulei care se poate hrăni autotrof reprezintă momentul:
a) intrării în repaus a embrionului
b) începutului germinării
c) încheierii germinației d.p.v. agricol
d) instalării repausului secundar
e) încheierii germinației d.p.v. fiziologic
45. Germinarea eșalonată
a) este o caracteristică a plantelor de cultură
b) permite supraviețuirea speciei în cazul plantelor spontane
c) este datorată acțiunii factorilor de mediu
d) se află sub controlul temperaturilor ridicate
e) este întâlnită la semințe păstrate în condiții de umiditate
46. *Dintre factorii care pot interveni în stabilirea duratei perioadei de repaus fac parte:
a) lumina
b) structura tegumentului seminal
c) umiditatea solului
47. Linia de lumină este întâlnită în
a) epiderma internă a se minței de măr
b) sclerenchimul testei
c) stratul mosor
d) stratul palisadic al seminței de fasole
e) cuticula epidermei testei la măr
48. Germinația epigee este asigurată de creșterile la nivelul
a) hipocotilului
b) epicotilului

c) mugurașului
d) cotiledoanelor
e) radiculei
49. Forțarea pătrunderii radiculei în sol prin creșterea pețiolului cotiledonar este întâlnită la
specia:
a) Rizophora mangle
b) Tripleurospermum inodorum
c) Vitellaria paradoxa
d) Anemone coronaria
e) Apium graveolens
50. Se înregistrază o creștere în greutate a ansamblului plantulă -sămânță
a) în timpul repausului primar
b) prin degradarea substanțelor de rezervă
c) datorită trecerii la hrănirea autotrofă a plantulei
d) prin creșterea conținutului în apă al seminței
e) în faza anaerobă a germinației
51. Meristemele primordiale sunt localizate în apexurile:
a) embrionului
b) cotiledoanelor
c) radiculei
d) mugurașului
e) rădăcinii, tulpinii
52. Din diviziunea celulelor meristemelor primordiale rezultă:
a) cordoane, straturi de celule diferențiate
b) țesuturi conducătoare de origine secundară
c) celule derivate care vor forma meristemele primare
d) țesuturi de protecție de origine secundară
e) corpul plantelor dicotiledonate
53. Țesuturile fundamentale se pot forma din:
a) caliptogen
b) plerom
c) procambiu
d) periblem
e) protodermă
54. Meristemele primare :
a) provin din celule definiti ve, revenite la starea meristematică
b) generează organe cu structură primară
c) formează țesuturi care se interpun printre cele de origine primordială
d) apar mai târziu în viața plantei
e) se dispun sub forma unor cordoane paralele cu axa longitudinală a rădăcinii sau tulpinii
55. Zona generatoare subero -felodermică produce:
a) liberul secundar
b) țesuturi ale embrionului
c) lemnul secundar
d) meristeme apicale
e) un țesut de apărare și unul parenchimatic

56. Țesutul conducător secundar este produs de:
a) meristeme apicale
b) felogen
c) meristeme intercalare
d) zona generatoare libero -lemnoasă
e) meristeme primare
57. Diferențierea unui pol caulinar și a unuia radicular are loc:
a) datorită informației genetice transmise în descendență
b) în momentul germinării seminței
c) datorită stabilirii polarității la nivelul zigotului
d) după formarea plantulei
e) datorită existenței meristemelor apicale
58. Creșterea bazopetală este determinată de:
a) influența puternică a mugurelui terminal
b) manifestarea parțială a dominanței apicale
c) existența ramurilor umbrite
d) influența redusă a mugurelu i terminal
e) dezvoltarea liberă a mugurilor laterali
59. Lumina ajunsă în cantități suficiente la vârful ramurilor plantelor lemnoase poate determina:
a) deplasarea primordiilor foliare
b) modul de formare al mugurilor axilari
c) dispunerea aperent în verticil a frunzelor
d) micșorarea intensității expresiei mugurelui terminal
e) încetarea activității mugurelui terminal
60. Inhibarea activității mugurelui terminal este rezultatul acțiunii:
a) fitohormonilor
b) citochinonelor
c) auxinelor
d) luminii
e) giberelinelor