CAPITOLUL I. SĂRĂCIA. CONCEPTE, CAUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE SOCIALE … 4 [618941]

1
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
CAPITOLUL I. SĂRĂCIA. CONCEPTE, CAUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE SOCIALE ……………………… 4
I.1 Dificultăți în definirea sărăciei. Conceptele de sărăcie absolută, relativă și subiectivă ……………………. 4
Conceptul de sărăcie absolută ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
Conceptul de sărăcie relativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
Conceptul de sărăcie subiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
I.2 Cauzele sărăciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
I.3.Funcții ale sărăciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
I.4 Teorii ale săraciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
I.4.1.Teoria lui Herbert Spencer ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
I.4.2 Teoria lui Oscar Lewis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
I.4.3 „Teoria defectelor masculine” ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
I.4.4 Teoriile social – economice structurale ale sărăciei ………………………….. ………………………… 20
I.4.5 Teoria marxistă a exploatării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
I.5 Sărăcia din perspectiva drepturilor omului ………………………….. ………………………….. ………….. 23
CAPITOLUL II . SĂRĂCIA ȘI A EXCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ………………………….. …. 24
II.1. Gravitatea sărăciei și a excluziunii sociale ………………………….. ………………………….. ………….. 24
II.2. Grupuri afectate de sărăcie persistentă și excluziune socială ………………………….. …………….. 27
II.3 Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. …………. 30
CAPITOLUL III. MODALITĂȚI DE COMBATERE A SĂRACIEI ………………………….. ………………… 38
III.1 Politica socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 38
III.2 Bunăstarea socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46
III.3 Modele de politici sociale în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. … 49
III.3.1 Modele din țările din Europa de Sud ………………………….. ………………………….. …………….. 49
III.3.2 Modelul social -democratic (sau scandinav) ………………………….. ………………………….. ……. 50
III.3.3 Modelul țărilor anglo -saxone ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
III.3.4 Modelul corporativ (sau continental) numit și Bismark. ………………………….. ……………….. 55
III.3.5 Modelele din Europa de Est ………………………….. ………………………….. …………………………. 57
CAPITOLUL IV. INDICATORI LAEKEN ÎN STATELE MEMBRE ALE UNIU NII EUROPENE …… 59
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 78
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 81

2
Introducere

Sărăci a este un fen omen s ocio-economic c are s-a manifest at și se m anifestă în t oate
societățile și în toate timpurile, într -o măsură m ai mare sau mai mică, sub influenț a unei l argi
varietăți de f actori. Se poate spune că sărăci a nu disp are în t otalitate nici odată, dar ea poate fi
atenuată prin măsuri aplicate conștient. Pentru aceasta însă fen omenul trebuie cun oscut, înțeles,
măsur at și m onitorizat. Conform datelor date publicității, l a nivelul Uniunii Eur opene m ai mult de
124 mili oane de pers oane (respectiv un procent aproximativ de 25% din t otalul cetățenil or din
Uniune a Europeană) sunt supuse unui risc crescut al sărăciei, respectiv al excluziunii s ociale, țara
noastră p oziționându -se, din păc ate, pe l ocul secund, cu un pr ocent de 41,7 % din t otalul populației
aflate sub risc .
În procesul de studiere și ev aluare a sărăciei, d ar și pentru el aborarea măsuril or de c ombatere
a acestui fl agel, sunt neces are instrumente specifice. Între aceste instrumente sunt imp ortante și
sunt reprezent ate de indic atorii și met odele st atistice de c aracteriz are a mărimii, structurii și
dinamicii sărăciei. De aceea necesit atea realizării unui ansamblu încheg at de indic atori, care să
caracterizeze într -un m od complex diferitele f ațete ale sărăciei, excluziunii și incluziunii sociale
nu poate fi ign orată. Sarcina, însă, nu este del oc simplă d ate fiind f ormele și d omeniile în c are se
manifestă sărăci a, sursele de inf ormații statistice disp onibile, met odele de ev aluare pr opuse de
teoria și practica statistică.
Pe pl an internațional, la Summit -ul Consiliului Eur opean ce a avut loc la Lisabona, în m artie
2010 a fost adoptat obiectivul str ategic pentru următ oarea decadă și anume re alizarea unor
„economii competitive și din amice …cu m ai multe l ocuri de muncă și cu o mai mare coeziune
socială”, obiectiv regăsit în Str ategia Europa 2020 , prin diminu area numărului pers oanelor
supuse riscului de sărăcie ori a riscului excluziunii s ociale, până în anul 2020, cu aproximativ 20
de mili oane.
În vedere a atingerii acestui obiectiv l a nivel eur opean, și autoritățile din ț ara noastră și -au
impus c a și obiectiv n ațional pentru peri oada următ oare diminu area numărului pers oanelor
expuse riscului sărăciei și al excluziunii s ociale cu 580.000 pers oane. În ciud a măsuril or luate de
la derul area strategiei Eur opa 2020, numărul pers oanelor aflate în situ ații de risc a crescut.
În cadrul pr ogramului speci al dedic at combaterii sărăciei, Uniune a Europeană a alocat un
buget uri aș (un trili on de eur o) în vedere a susținerii creșterii și creării l ocurilor de muncă, în p aralel

3
cu diminu area gradului de sărăcie și al nivelului excluziunii s ociale. Succesul acestui pr oiect este
însă în strânsă dependență cu m odul el aborării p oliticil or și pr ogramelor în d omeniu, c ât și cu o
direcți onare cât m ai eficientă a resursel or alocate.
În colaborare cu B anca Mondială, C omisia Europeană a elaborat mai multe hărți ale
sărăciei, re alizate avându -se în vedere recensămintele p opulației, cât și anchetele ce s -au derul at la
nivelul diversel or gospodării supuse St atisticil or Uniunii Eur opene vizând veniturile și c ondițiile
de trai – respectiv EU -SILC .
Totodată a fost agreat ca promovarea incluziunii s ociale, obiectiv str ategic eur opean, să fie
realizată printr -o metoda de coordonare deschisă, c omună. Aceasta va ajuta țările să -și dezv olte
politicile naționale, să -și împărtășe ască din pr opria experiență într -un m od transparent și
comparabil. Armonizarea politicil or sociale se sprijină, între altele, și pe st abilire a unor indic atori
structur ali ce vor fi c alculați peri odic de t oate st atele membre și c are vor sta la baza unei
monitorizări perm anente a stadiilor de re alizare a obiectivel or pentru peri oada 2010-2020.

4
CAPITOLUL I. SĂRĂCI A. CONCEPTE, C AUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE S OCIALE

I.1 Dificultăți în definire a sărăciei. C onceptele de sărăcie absolută, rel ativă și subiectivă

Între fen omenele s ocial–economice cu c are se c onfruntă s ocietatea, sărăci a se înscrie pe
unul dintre primele l ocuri. Acest fen omen este întâlnit în t oate țările lumii, în pr oporții și intensități
diferite și, c onstituie o realitate dură în lume. În peri oada antebelică, prezenț a sărăciei în ț ara
noastră er a recun oscută oficial și reput ați medici, ec onomiști, s ociologi, juriști, p oliticieni (între
care Ștef an Stâncă, I on Ionescu de l a Brad, Di onisie P op Marțian, Emil H ațeganu, Vintilă Brăti anu,
Dimitrie Gu sti și alții) au pus în evidență gr avitatea situației și c onsecințele s ale sociale1. După
aceea, timp de câtev a decenii, oficial, problem a a fost ign orată în m od premedit at. Mascată mult
timp de f orma de pr oprietate "a întregului p opor" și de interesul autoritățil or pentru a prezent a
societatea române ască drept o societate “omogenă”, fără diferențieri de avere și de situ ație
materială, sărăci a a devenit evidentă în pr ocesul tr anziției l a economia de pi ață. M ai mult, n oile
mecanisme ec onomice și c ondițiile c oncrete în c are are loc înfăptuire a unei asemene a economii
determină amplific area, în pr oporții îngrij orătoare, a numărului cel or săraci.
Problem a esenți ală în studiere a sărăciei este inexistenț a unei definiții obiective unice, pe
baza cărei a să se p oată stabili ex act când o persoană sau o familie se află în st area de sărăcie,
conceptul de sărăcie fiind astfel unul dintre c onceptele "înșelăt oare". Fiind l arg utiliz at în
cunoaștere a comună, asociat cu un f ond în alt em oțional, el p are fiecărui a dintre n oi a fi clar.
Problem a unei abordări științifice este, însă, de a defini cl asa tutur or oamenil or săraci, fie l a nivel
univers al – săracii din t oate timpurile și din t oate locurile –, fie l a nivelul unei c olectivități – săracii
din respectiv a comunit ate. Cu toate aceste a, există multe abordări leg ate de definire a și măsur area
sărăciei c are însă nu sunt circumscrise unui c adru te oretic fund ament al.
Începutul a fost făcut în 1901 de R owntree2 într-un studiu despre sărăcie în c omitatul Y ork,
Anglia. Acest studiu define a sărăci a prim ară ca fiind "venitul inferi or celui neces ar satisfacerii

1Gheorghe Barbu, “Sărăcia – domeniu de exercitare a politicilor sociale”, în revista Calitatea vieții , anul 5, nr.2, 1994, p.117 –
128.
2 S.Rowntree, Poverty : A Study of Town Life , London, Macmilian, 1901, după Poliana Ștefănescu, “ Studiul conceptului de
sărăcie subiectivă în contextul actual al societății românești ”, în Revista de cercetări sociale nr. 1/1997, p.109.

5
necesitățil or minime pentru menținere a eficienței fizice”3. Aceeași definiție a fost folosită și în
raportul Beveridge (P arlamentul Reg atului Unit, 1942). Aceste studii empirice asupra sărăciei se
concentr au pe evidențiere a numărului de săr aci și nu pe măsur area gradului l or de sărăcie.
În timp, c onceptul de sărăcie a evoluat, criteriile utiliz ate pentru a distinge între săr aci și
non–săraci reflectând t otodată pri oritățile și c oncepțiile n ormative ale binelui s ocial propriu
fiecărei țări. Rezultă deci că pr oblem atica sărăciei trebuie privită într -un cadru c oncret ist oric,
specific unei țări s au alteia. Sărăci a este, în subst anța sa, o stare perm anentă de lipsă a resursel or
neces are pentru a asigur a un m od de vi ață consider at decent, accept abil la nivelul unei c olectivități
date.
După cum se observă, accentul c ade pe lipsa resursel or. Este v orba în mod speci al de lips a
resursel or economice, c a resursă gener ală esenți ală a celor mai multe activități c are compun vi ața
noastră.
Ce nivel al resursel or delimite ază sărăci a ? Acela care implică re alizarea unui mod de vi ață
consider at a fi accept abil în interi orul unei c omunități . Sărăci a nu reprezintă deci pur și simplu,
un m od de vi ață anumit, sub cel c onsider at a fi accept abil de către m ajoritatea unei c olectivități, ci
un m od determin at forțat de lipsa resursel or.
Este neces ar, de asemene a, să c onsiderăm în definire a stării de sărăcie dur ata acestei a.
Datorită un or fluctu ații ale vieții, orice pers oană poate ca, pe peri oade rel ativ scurte (un a sau mai
multe luni), să nu obțină veniturile neces are asigurării uni st andard minim de vi ață. Rezervele de
resurse acumul ate pot compens a această lipsă temp orară. De asemene a, unele tipuri de c onsum p ot
fi amânate. În această situ ație, pers oana respectivă nu p oate fi c onsider ată săr acă. St area de sărăcie
se inst alează d oar când lips a de resurse devine suficient de îndelung ată, e a nemaiputând fi
compens ată de acumulările anterioare și nici de amânarea unor tipuri de c onsum.
Definire a sărăciei se f ace adesea din d ouă perspective distincte4:
 din perpectiv a consumului (a satisfacerii nev oilor) sau din ce a activității, a funcți onarii
sociale normale. Din perspectiv a consumului, sărăci a este definită c a neputinț a de a
satisface acele nev oi consider ate minime.

3 Ibidem .
4 E.Zamfir, Psihologie socială (texte alese), Ed. Ankarom, Iași, 1997, p.390.

6
 din ce a de-a doua perspectivă, sărăci a este definită în termenii c ondițiil or minime c are
sunt neces are unei funcți onări n ormale a individului în c adrul respectivei c omunități.
Această din urmă perspectivă accentue ază nu simpl a supraviețuire individu ală, ci existenț a
acelor mijl oace care asigură pers oanei o particip are completă l a viața socială pentru a îndeplini
rolurile c are îi revin, pentru a particip a la activitățile minime c are îi oferă ș anse suficiente pentru
a se dezv olta prin ef ort pr opriu. Această perspectivă p ornește de l a logica funcți onalității în
ansamblul vieții s ociale. O societate normală este aceea care oferă fiecărei pers oane posibilit atea
de a funcți ona ca membru al ei. Șc oala, de exemplu, devine o precondiție pentru libert atea
individului. Un nivel scăzut de educ ație înguste ază en orm sp ațiul de mișc are potențială, devine un
handicap esenți al; “astfel, sărăci a are ca efect excludere a socială a copiilor din f amiliile săr ace, de
la particip area de la activitățile c olectivității : lips a banilor de cheltui ală pentru recreere și timp
liber cree ază un fel de întemn ițare cultur ală a copiilor în c asele l or”5.
Noțiune a de excludere apărută iniți al în Fr anța în anii ’70 –’80 pentru a desemn a un
ansamblu de pr ocese c aracteriz ate prin slăbire a sau rupere a legăturil or sociale, s-a extins pr ogresiv
în Eur opa și în afară, încărcându -se tot mai mult cu semnific ații noi și diversific ate.
Plecând de l a o definiție f oarte cuprinzăt oare și rel ativ st atică, “excludere a poate fi definită
ca eșecul unui a sau mai mult or sisteme c onsider ate fund ament ale pentru funcți onarea societății
[…] sistemul dem ocratic și juridic / piața locurilor de muncă / pr otecția socială / f amilia și
comunit atea”6; putem încerc a să numim pr ocesele ce afecte ază indivizi s au familii ce prezintă un
număr de riscuri, dificultăți s au handicapuri ce c onduc l a sărăci a economică, slăbire a legăturil or
familiale și s ociale, discredit area socială, precum și l a pierdere a reperel or de identit ate. În lucrări
franceze recente, termenul de excludere este înl ocuit intenți onat cu alte noțiuni m ai adecv ate :
“dezafiliere”, “desc alificare socială”, “dezinserție”. Astfel, se pune accentul pe pr ocesele
pluridimensi onale ce afecte ază individul în sine, d ar și pe idee a pe care mediul s ocial o are despre
el. Cu sigur anță, m ajoritatea studiil or continuă să acorde un r ol princip al sărăciei ec onomice c are
depinde în primul rând de “ agravarea destabilizării c ondițiil or salariale”.

5 Ibidem.
6 Edward F, Prelis, A, (1994), La luttle contre la pauvrete dans la construction europeenne , Reserche et previsions, după
Adrian Neculau, Gilles Fereoll, Minoritari marginali, excluși , Ed. Polirom, Ia și, 1996, p.267.

7
Pe aceeași linie, Efr aim Gutkind7 define a sărăci a drept “ o condiție c are implică o privațiune
aspră, intensific ată de evenimente p otrivnice și de obicei, d ar nu exclusiv, asociate cu resurse
economice ne adecv ate” 8. Conform unei astfel de definiții, sărăci a nu înse amnă num ai venituri
mici și lips a averii ; ci înseamnă, de asemene a, limit area accesului l a venituri m ai mari și l a șansa
de a acumul a avere, l a o educ ație m ai bună s au la șanse sp orite de a găsi un l oc de muncă.
O altă definire a sărăciei are ca punct de p ornire m odelul neoclasic al posibilității economice
de a alege. 9 Asociind sărăci a cu limit a constrângeril or extreme, definiți a încorporează o regiune
mai largă a constrângerii ec onomice deriv ată din te oria lui Milt on Friedm an10 privind venitul
perm anent. Conform acestui punct de vedere, sărăci a este o proprietate a situației individului și
mai puțin o caracteristică a sa sau a modelului său de c omportament, sărăci a fiind asociată cu o
severă restrângere a posibilitățil or de alegere.
Sărăcia este definită de Townsend ca imposibilitatea unei persoane de a avea acces la
activitățile considerate a fi standard în respectiva societate: „ Oameni i sunt privați relativ daca ei
nu pot obține, deloc sau în mod suficient, conditiile de viață, adică alimentația, bunurile și serviciile
care le permit să -și îndeplinească rolurile, să participe la relațiile cu ceilalți, săîndeplinească
obiceiurile care su nt așteptate de la ei în virtutea faptului că sunt membri ai colectivității. ” 11
Pe aceeași linie merg și Mack și Lansley într -o influentă lucrare asupra sărăciei, publicată
în Anglia : „sărăcia reprezintă lipsa forței de necesitate percepută social ”. În plus, definiția im plică
faptul că ceea ce este considerat a fi minimul acceptabil de viață poate varia de la o țară la alta ți
că nivelul resurselor necesare pentru realizarea acestui mod de viață se poate schimba pe măsura
ce societățile devin mai bog ate sau mai sărace. ”
În gener al, se afirmă că este dificil de găsit un mijl oc de identific are precisă a indivizil or
sau familiil or despre c are toată lume a ar fi de acord că trăiesc în sărăcie. T otuși, t oate aceste
modalități trebuie să se b azeze în ultimă inst anță pe p osibilitățile de c onsum. Este evident f aptul
că rel ația dintre venit și c onsum nu este un a perfectă și că met odele de identific are a sărăciei pe

7 Efraim Gutkind, Patterns of Economic Behavior Amoing the American Poor , New York, St. Martin’s Press, 1986, după
Viorel Gheorghe “ Conceptul de sărăcie. Caracteristici și praguri ale sărăciei în diferite țări ”, în revista Calitatea Vie ții nr. 3 – 4
1991 p. 57.
8 Ibidem .
9 Viorel Gheorghe, “ Conceptul de sărăcie. Caracteristici și praguri ale sărăciei în diferite țări “, în revista Calitatea Vie ții, nr. 3
– 4, 1991, p.60.
10 Milton Friedman, A Theory of the Consumation Function , Princeton University Press, 1957, după Viorel Gheorghe, op.cit .,
p.60.
11 Townsend, P. (1979) Poverty in the United Kingdom , London, Allen Lane and Penguin Books , p. 6

8
baza venituril or reflectă d oar parțial posiblit atea de consum. T otuși, aceste a sunt cele m ai utiliz ate
modalități de identific are a săracilor.
Definiți a “eur opeană” a sărăciei : „ considerăm că sunt săr ace acele pers oane, familii
sau grupuri ale căr or resurse (m ateriale, cultur ale sau sociale) sunt atât de limit ate încât îi exclud
de la acele st andarde minime de vi ață care sunt recun oscute drept accept abile în s ocietățile în
care trăiesc”12.
Conceptul ec onomic al sărăciei este definit în termenii circumst anțelor exteri oare care
condiționează comportamentul unei pers oane, în speci al comportamentul pe c are îl m anifest ă în
tranzacțiile ec onomice: cumpăr area bunuril or de c onsum și a serviciil or, vânz area forței de muncă.
Pentru că sărăci a este pr odusă de lips a resurse lor, în determin area sa este utiliz at un pr ag
al sărăciei (poverty line ) . Pr agul sărăciei se m anifestă l a nivelul de resurse ec onomice (exprim at
în bani), neces ar asigurării acelui m od de vi ață consider at a fi accept abil13. În r aport cu pr agul de
sărăcie se determin ă rata sărăciei unei c olectivități: pr oporția membril or respectivei c olectivități
care trăiesc sub pr agul de sărăcie.
Tot în r aport cu acest pr ag se determin ă și amploarea sărăciei s au gradul de sărăcie ( poverty
gup): dist anța venituril or unei pers oane, familii, grup, c olectivități de pr agul sărăciei. Amploarea
sărăciei se referă deci, l a cantitatea resursel or economice lipsă pentru asigur area unui m od
accept abil de vi ață. Ea poate indic a, totodată, ce v olum de resurse ar fi neces ar pentru c a respectiv a
persoană, grup, c olectivit ate, să fie scoasă din situ ația de sărăcie. Indic atorul st andard utiliz at este
procentul dist anței f ață de pr agul de sărăcie din v aloarea respectivului pr ag.
În ultimii 50 de ani organizațiile intern aționale și-au îndrept at interesul t ot mai mult către
definire a conceptului de sărăcie, deși până acum nu au accept at o definiție unică a ceea ce poate fi
sărăci a. Astfel că, Organizația pentru C ooperare și Dezv oltare Ec onomică o definește c a fiind
“[…] în t oate formele s ale este ce a mai mare pr ovocare pentru c omunit ate intern ațională”.14 În
opinia Băncii M ondiale, pe lângă viața cu un nivel minim de existență, sărăci a de asemene a este
lipsa hranei, l ocuinței, sănăt ații, educ ației adecv ate, a influenței asupra deciziil or care afecte ază
viața cuiva. 15

12 Consiliul European, Decembrie 1984
13 Elena Zamfir, op.cit. , p.391.
14 OECD, Development Co -operation Directora te, http://www.oecd.org (accesat la 17.02.2018 ).
15 Wolfensohn J. D. The C hallenge: Reducing poverty. WB, http://www.worldbank.org/progress/reducing_poverty.html (accesat
la 17.02.2018 ).

9
Uniune a Europeană a început să acorde atenție de osebită f ormelor noi de sărăcie și de
excludere s ocială la mijlocul anilor ’70, astfel că în anul 1974, C onsiliul UE a aprobat prim a
rezoluție privind Pr ogramul de acțiune s ocială pentru c ombaterea sărăciei. Acest pr ogram avea
următ oarele obiective: – protecția drepturil or lucrăt orilor într -o Europă m arcată de recesiune; – un
tratament eg al între bărb ați și femei; – întărire a și îmbunătățire a dialogului s ocial între lucrăt ori și
patronat; – protejarea sănătății și securității lucrăt orilor.
În 1984, C onsiliul Eur opean de Miniștri extinde definiți a săracilor, ca fiind : “Persoane,
familii și grupuri de pers oane, resursele căr ora (materiale, cultur ale și s ociale) sunt atât de limit ate
încât îi exclud din m odul de vi ață minim accept abil în țările membre căr ora ei aparțin”.16
Politica privind dezv oltatarea socială a Comunității Eur opene , prevede că sărăci a apare ca
urmare a lipsei venitului și a resursel or financiare, implică vulner abilitate, lips a accesului l a hrană
adecv ată, la educ ație, servicii medic ale, la resurse n aturale și apă p otabilă, l a informație și
implic are politică, etc. “Sărăci a extremă este o încălc are a drepturil or omului, de oarece sărăci a
este un obstacol princip al în respect area tutur or altor drepturi ale omului, precum și al principiului
că toate ființele um ane au aceeași demnit ate”.17
Anul 2004 aduce în prim – plan Comisia Europeană care descrie pers oanele ce trăiesc în
sărăcie : “ .. veniturile și resursele l or sunt atât de in adecv ate încât îi împiedică de a avea un
standard de vi ață consider at accept abil în s ocietatea în care trăiesc. Din c auza sărăciei l or ei p ot
experiment a multiple dez avantaje precum ș omaj, venituri j oase, c azare și servicii medic ale
neadecv ate, bariere pentru studii, cultură, sp ort și recre ație. Ei dese ori sunt m arginalizați și excluși
de la particip are în diferite activități (ec onomice, s ociale, cultur ale), c are sunt n ormă pentru alți
oameni, și accesul l or la drepturi fund ament ale poate fi restrâns” .18
Față de re alitatea existentă, liter atura de speci alitate a stabilit trei definiții alternative ale
sărăciei : absolută, rel ativă și subiectivă.
Conceptul de sărăcie absolută
Conceptul de sărăcie absolută (denumită și m area sărăcie) intenți onează să st abilească un
standard univers al : pr agul sub c are, în orice c omunit ate o persoană este c onsider ată a fi săr acă.
De regulă sărăci a absolută se f ondează pe idee a de subzistență. E a este definită în c onsecință c a

16 European Commission. Joint Report on Social Inclusion. Brussels , 2004, http://www.ageplatform.org (accesat la 12.02 .2018 ).
17 Mehrotra S., Job Law with Right to Information can Cut Poverty in India . În: Poverty in Focus, UNDP. June 2006, p.8.
18 European Commission, Joint Report on Social Inclusion , Brussels , 2004, http://www.ageplatform.org (accesat la 12.02.2018 ).

10
lipsă a mijloacelor neces are menținerii vieții um ane. Sub acest nivel, funcțiile esenți ale vit ale ale
persoanei um ane sunt afectate neg ativ. De regulă , acest pr ag de subzistență este definit m ai mult
la nivelul nev oilor fizice și al celor social – cultur ale element are.
Declarația Națiunil or Unite adoptată în 1995 l a Copenh aga în Summit -ul M ondial
privind Dezv oltarea Socială, prevede că sărăci a absolută este “ o condiție c aracteriz ată prin
depriv are severă a necesitățil or umane de b ază, care includ hr ană, apa potabilă c alitativă, f acilități
sanitare, sănăt ate, adăpost, educ ație și inf ormație. E a depinde nu num ai de venituri, d ar de
asemene a de acces l a servicii” . 19
O încerc are de a da acestui minim absolut o înțelegere cev a mai largă menținând însă,
abordarea univers ală, este f ondată pe conceptul de necesități um ane fumd ament ale (basic hum an
needs). Acest c oncept a fost adoptat oficial de Organizația Intern ațională a Muncii (1976 – 1977)
și rec omandat a fi pus l a baza programelor de dezv oltare socială intern aționale și n aționale. 20
Nevoile fund ament ale sunt definite în aceste d ocumente c a implicând d ouă elemente :
 în primul rând, o serie de cerințe ale consumului priv at al familiei: hr ana adecv ată,
îmbrăcăminte a, locuinț a, mobilă și echip ament ;
 în al doilea rând, servicii esenți ale oferite de c omunit ate: apă curentă, c analizare,
transport public, servicii de sănăt ate și educ ație, facilități cultur ale.
Toate aceste a sunt absolut indispens abile unei vieți sănăt oase. În afară de necesitățile
fundament ale fizice sunt deci adăug ate și “ necesitățile cultur ale fund ament ale”, cum sunt
educ ația, timpul liber, recreere a. Pentru a măsur a gradul de sărăcie absolută sunt utiliz ați indic atori
precum:
 consumul de c alorii și pr oteine pe l ocuitor;
 calitatea locuirii și gr adul de aglomerare al locuirii, m ortalitatea infantilă;
 accesul l a asisten ța medic ală;
 proporția copiilor care frecvente ază șc oală;
 proporția morților violente c a indic ator al securității;
 proporția timpului liber în r aport cu timpul de muncă.

19 Report of the World Summit for Social Development, A/CONF.166/9, Denmark, Copenhagen, 6 -12 March 1995
20 Elena Zamfir, op.cit .,p393.

11
Criticile l a adresa conceptului de sărăcie absolută pun în evidență c apacitatea acestui c oncept
de a lua în consider are relativitatea nevoilor um ane. De exemplu, nev oile de adăpost, de
îmbrăcăminte, de depl asare, de c omunic are sunt diferite în funcție de c ondițiile clim aterice și de
organizarea socio–cultur ală.
Conceptul de sărăcie rel ativă
Este un c oncept m ai funcți onal. Renunțând l a pretenți a de univers alitate, el se c oncentre ază
pe identific area condițiil or minim accept abile într -un context s ocio – cultur al dat. Relativitatea
nevoilor are două semnific ații distincte, prim a fiind inclusă și în c onceptul de nev oi fund ament ale
univers ale: nev oile fund ament ale iau forme diferite în r aport cu c ontextul c orect și dezv oltarea
socială duce l a apariția de noi nev oi.
a) Relativitatea nevoilor fund ament ale în funcție de împrejurările vieții respectivei
colectivități. A avea încălzire în l ocuinț ă reprezintă o condiție absolut neces ară pentru
colectivități le care trăiesc într -un clim at rece, d ar nu și pentru cele c are trăiesc l a
Ecuator.
b) Tipul de nev oi este v ariabil, în r aport cu gr adul de dezv oltare a colectivitățil or. În afară
de nev oile um ane univers ale, mulți speci aliști c onsider ă că există și nev oi noi, rezult at
al dezv oltării s ociale, care nu au corespondent ne apărat în toate colectivitățile.
Nivelul de aspirație este și el din amic. Cee a ce este oarecum n ormal accept at ca inevit abil în
anumite c olectivități p oate deveni in accept abil în altele. Nev oile n oi pot deveni aspirații
element are, indiferent de gr adul lor de univers alitate / p articul aritate. De aici nev oia de a introduce
și o altă perspectivă asupra sărăciei: rel ativă.
Sărăci a relativă se f ondează pe conceptul s ociologic de frust are rel ativă. Frust area reprezintă
efectul bl ocării s atisfacerii unei necesități . 21 Ea reprezintă rezult atul raportării individu ale la
propriile necesități. În c alitate de ființă s ocială, omul se r aportează însă, mereu și l a ceilalți oameni:
consumul s ău e r aportat la consumul cel orlalți. Sărăci a relativă p oate fi deci leg ată de frust area
relativă : omul se definește săr ac sau nu, prin r aportare la ceilalți.
Depriv area este unul dintre f actorii ce se referă l a grup și desemne ază ne acoperire a în gener al
a unor cerințe specifice acestui a. 22 Depriv area include dimensiuni de n atură diferită: m aterială și

21 Elena Zamfir , op.cit ., p.397.
22 Dan C. Steg ăroiu, Axe și dimensiuni ale depriv ării sociale în sfera serviciilor , Rezultatul tezei de doctorat, Universitatea Babe ș
Bolay, 1994, Cluj Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, p.5

12
psihosocială. Acest specific explic ă de ce depriv area este un prim semn al al inst alării sărăciei, d ar
poate de asemene a semn ala apatia, indiferen ța socială, iar mai apoi cădere a în alienare. Townsend
define a sărăci a prin c onceptul de privare rel ativă23, ca imposibilit atea unei pers oane de a avea
acces l a activitățile c onsider ate a fi standard în respectiv a societate, ea fiind exclusă de l a pattern-
urile de vi ață conținute în “n ormele” s au obiceiurile colectivității: “ Oamenii sunt depriv ați relativ
dacă ei nu p ot obține, del oc sau în m od suficient, c ondițiile de vi ață, adică: aliment ația, bunurile
și serviciile c are le permit să -ți îndepline ască r olurile, să p articipe l a relațiile cu ceil alți să
îndepl inească obiceiurile c are sunt aștept ate de l a ei, în virtute a faptului că sunt membrii ai
colectivității”24.
O definiție asemănăt oare a sărăciei a fost adoptată și de Consiliul de Miniștri al Comunității
Europene, pentru între aga comunit ate: “Pers oanele sărace : pers oane sau familii ale căr or resurse
sunt atât de mici, încât îi exclud de l a modul de vi ața minim accept abil al statutului membru în
care ei trăiesc”.
Abordarea relativă a sărăciei este m ai relev antă pentru țări dezv oltate, decât cele în curs de
dezvoltare. St atele Unite ale Americii utilize ază pr agul absolut al sărăciei ; UE utilize ază pr agul
relativ. În 2001 , Consiliul Eur opean aprobă cei 18 indic atori structur ali privind s arăcia și
excludere a socială ( denumiți „indic atori Laeken”), care se f ocusează asupra abilității unei
persoane de a particip a într-o societate din c are face parte.
Indic atori prim ari ( 10 ) Indic atori secund ari (8)
Rata venituril or joase după tr ansferuri ( 60%
din medi ana venituril or), pe sexe, pe grupe de
vârstă, pe categorii de g ospodării, pe tipuri de
gospodării, pe medii de rezidență Rata sărăciei l a pragurile de 40%, 50% și 70%
din venitul medi an

Raportul dintre chuintil a superi oară și ce a
inferi oară a distribuției p opulației după nivelul
venituril or Rata sărăciei l a un pr ag ancorat în timp

Persistenț a venituril or joase Rata sărăciei în ainte de tr ansferurile s ociale
Distanța medi ană rel ativă Coeficientul Gini
Coeziune regi onală Persistenț a venituril or joase (calculată în r aport
cu pr agul de 50% din medi ana venitului)
Rata șomajului de lungă dur ată Pondere a șomeril or de lungă dur ată în t otal
șomeri;

23 Townsend P., The Concept of Poverty, Heineman Educational Books, London, 1974, după Elena Zamfir, op.cit.,p. 394.
24 Ibidem, p.394

13
Proporția populației din g ospodariile fără
persoane ocupate Rata șomajului de f oarte lungă dur ată;

Proporția tineril or care au părăsit sistemul
educ ațional și nu c ontinuă studiile Proporția persoanelor cu nivel de instruire
prim ar în t otal pers oane
Speranța de vi ață la naștere
Auto-apreciere a stării de sănăt ate
Sursa : Comisia Europeană, The meth odology of calculation of the ‘L aeken’ indic ator “Self-perceived he alth by
income”https://circ abc.eur opa.eu/webd av/Circ aBC/EST AT/dss/Libr ary/subgr oups_indic ators/protection_committee_1/2002/me
eting_2002_11/d ocuments/ APPENDIX4b_HE ALTHMETH OD.pdf , 2002.

Conceptul de sărăcie subiectivă
Definițiile subiective ale sărăciei sunt abordări rel ativ n oi în d omeniul cercetării sărăciei.
Aceste definiții se b azează pe investig ațiile c are folosesc apreciere a proprie a familiei asupra
nivelului minim s au suficient tr aiului. Prin aceasta se presupune că subiecții însăși sunt experții
care estime ază cel m ai bine nev oile familiil or lor. Începutul în acest sens a fost făcut de articolul
The P overty Line. Concept and Me asurement , public at de G oedhart în 1997 . 25 Ideea de bază
derivă din f aptul că un a din m odalitățile de a afla nivelul minim de venit s au de c onsum neces ar
oamenil or pentru a menține cee a ce ei c onsideră a fi un nivel “decent” de vi ață sau un nivel minim
este, ca oamenii să fie întreb ați direct.
De exemplu, în s ondajul efectu at de G oedhart și c olaboratorii săi, s -a pus întreb area : “Ce
venit c onsiderați a fi suficient pentru f amilie ?” Într -un context asemănăt or, Dauziger (1984) a
analizat următ oarea întreb are26: “Trăind în aceleași condiții c a acum și efectuând cheltuielile pe
care le c onsider ați neces are, c are ar fi cel m ai mic venit cu c are s-ar putea descurc a familia
dumne avoastră până l a sfârșitul lunii ? “
În cee a ce privește peri oada de timp pentru c are se cere apreciere a venitului, se c onsider ă că
o săptămână este un termen pre a scurt, i ar un an constituie un interv al în c are situ ația unei f amilii
se poate modifica radical. De aceea pentru m ajoritatea studiil or, interv alul de timp pentru c are se
cere apreci area obiectivă a venitului este de o lună (se c onsider ă că situ ația familiei este rel ativ
stabilă pe o astfel de peri oadă).

25 Poliana Ștefănescu, “Studiul conceptului de sărăcie subiectivă în contextul actual al societății românești”, în Revista de Cercetări
Sociale nr. 1, 1997, p.111
26 Ibidem

14
I.2 Cauzele sărăciei
Cauzele c are genere ază sărăci a sunt mult iple : unele își au locul în mersul ec onomiei
naționale, deci au un caracter obiectiv și includ între altele :
 recesiunile și crizele ec onomice;
 restructurările r amuril or de activit ate;
 schimbările în structur a capitalului;
 falimentul;
 inflația.
Simil are, ca efect, mai ales asupra țăranului , sunt c alamitățile n aturale (secet a, inund ațiile,
distrugerile de grindină, îngheț). Altele își au surs a în anumite c ondiții um ane – pregătire, vârstă,
starea sănătății, infirmit ate, mărime a familiei, lips a de talent, c aracteristici c omportament ale.
Primele determină în princip al inst abilitate, ruin are, iar celel alte – productivit atea scăzută, munci
prost plătite, inc apacitate de muncă, in adaptabilitate sau capacitate redusă de adaptare la rigorile
economiei de pi ață.
Unele din c auze, ca de exemplu lipsa calificării profesionale și caracteristicile
comportament ale neg ative, intră – în majoritatea cazurilor – în direct a responsabilitate a persoanei
adulte l ovite de sărăcie27, altele, nu p ot fi imput ate subiectului respectiv, ci un or “rele” ec onomice
și sociale independente. De aici decurge necesit atea ca societatea în ansamblul să -și asume
obligația de a asigur a cel puțin o parte din veniturile (sau produsele) de care au nev oie cei săr aci
și mai ales cei aflați pe treptele cele m ai de j os ale sărăciei, pentru a avea o viață sup ortabilă. Nu
trebuie uit at că sărăci a combină, în multe c azuri, trei c ondiții : un nivel de trăi inferi or, pierdere a
de autonomie, aceasta plasând pe oameni într -un raport de depende nță față de mediul l or și
sentimentul inc apacității de a ieși din st area pe care o au cei săr aci, trăind o stare de depreciere a
propriei l or pers onalități. S ocietatea este nu num ai obligată, dar și interes ată, din diverse m otive,
în atenuarea situației grele a populației.
Așadar, aceste m otive decurg din efectele sărăciei asupra oamenil or aflați la vârst a activă,

27 Pot exista, și cazuri când deficiențile în pregătirea profesională se datorează unor factori independenți de voința persoane lor în
cauză, ca de exemplu lipsa de voință sau de resurse financiare a părinților pentru a oferi copilului posibilitatea de a urma cursurile
anumitor forme de învățământ.

15
efecte surprinse de P.H. Ch ombard de L auwe astfel : "sub un anumit pr ag de s atisfacere a nevoilor,
comportamentele sunt c omandate de pre ocupările leg ate de f oame, insecurit atea locuinței, te ama
zilei de mâine, dificultăți pr ofesionale, tensiuni s ociale, pr obleme afective" .28 Deci, în c ondițiile
de sărăcie este mult m ai greu de c ontrolat și orientat comportamentul unei pers oane în direcții de
acțiune f avorabile individului și s ocietății. Interesul s ocietății pentru pr otecția celor săraci decurge
din necesit atea de a reduce riscul creșterii numărului cel or bolnavi, precum și de pers oane
inadaptabile s au greu adaptabile l a cerințele n ormale ale vieții m oderne.
O asemene a preocupare se impune a fi manifest ată mai ales față de c opii, c are, atunci când
cresc în f amilii săr ace fără unul s au ambii părinț i, nu au mijl oace neces are pentru dezvoltarea
psihică și fizică armonioasă. Aceste ne ajunsuri limite ază mult p osibilitățile respectivului c opil
când ajunge l a maturitate, îl pun în situ ația de inferi oritate și chi ar de umilință f ață de indivizi
aparținând acelei ași gener ații, îi limite ază potențialul fizic și intelectu al sau îl tr ansformă într -un
balast pentru s ocietate. Efectele neg ative sunt amplific ate de mediul f amilial, care de cele m ai
multe ori, în f amiliile săr ace, este ostil, def avorabil echilibrului sufletesc atât de neces ar copilului.
Există în acest c ontext o perspectivă prin c are starea de sărăcie este trecută de l a o gener ație la alta
într-un ciclu al sărăciei . 29 Unii au argument at că această explic ație se d atorează unei “ culturi a
sărăciei ”. 30
Termenul de “cultură a sărăciei” a devenit un termen p opular, cel puțin în cercurile
profesionale, odată cu utiliz area sa pentru întâi a oară în 1961 de Oscar Lewis31 în cadrul “N ational
Conference on Social Welf are”. Cultur a, după Oscar Lewis, este un m od de vi ață păstr at din
gener ație în gener ație. El accentue ază faptul că o cultură a sărăciei are atât aspecte p ozitive, cât și
negative. De p artea negativă se află deprivările s ociale și psih ologice, precum și h andicapurile. De
partea pozitivă se află forțele mec anismele structur ale, raționale și de apărare pe c are săr acul cu
greu le p oate manifest a.

28 Paul Henri Chombart de Lauwe, Pentru o sociologie a aspirațiilor , Cluj, Ed. Dacia, 1972, după Gheorghe Barbu, op.cit., p.122.
29 Charles Zastrow , Introduction to Soci al Welfare , University of Wiscosin, Whitewater, 1990, p.90.
30 Catherine S. Childman, Growing up poor , U.S. Department of Health, Education and Welfare, Washington D.C. 20201, 1969.
31 Oscar Lewis, Children of Sanchez , New York, Random House, 1961, după Catherine S. Childman, op.cit .,p.35.

16
I.3.Funcții ale sărăciei
În mod evident, sărăci a este disfuncți onală atât pentru săr acii înșiși, cât și pentru celel alte
categorii sociale. T otuși, c onstatarea că sărăci a pare a avea câtev a “funcții” în s ocietate ne p oate
ajuta să înțelegem de ce unele pers oane de decizie din sfer a politicului nu c aută în m od activ a
eradica sărăci a.
Sunt îndeplinite astfel următ oarele aspecte “funcți onale”32:
1. Săracii sunt disp onibili să presteze munci neplăcute pe c are nimeni altcinev a nu este
dispus să le f acă.
2. Prin activitățile l or, ei subvenți onează m ajoritatea bogată sau cel puțin cu un tr ai decent
(prin prest area de activități pr ost plătite).
3. Slujbele le sunt dese ori oferite de către acele pers oane precum asistenții s ociali care
preste ază servicii săr acilor.
4. Săr acii achiziți onează pr oduse, bunuri de o calitate scăzută, bunuri ce nu ar pute a fi altfel
vândute.
5. Săr acii servesc dese ori drept m odele de c omportament deviant, m odele ce sunt privite
cu severit ate de m ajoritate și în felul acesta ei sup ortă dominanța normelor.
6. Prin ne angajare, ei oferă cel orlalți oportunit atea de a ocupa un loc de muncă.
7. Oferă o mai mare mobilitate cel orlalți,fiind sc oși din c ompetiție pentru o bună educ ație
și slujbe bune.
8. Contribuie l a activitățile cultur ale, prestând munci ieftine în c onstrucți a monumentel or
și a operel or de artă.
9. Ei servesc drept o opoziție simb olică pentru unele grupări p olitice și drept c onstituienți
pentru altele.
10.Săr acii absorb costurile schimbării

32 Thomas Sullivan et al ., Social Problems (New York, John Wiley, 1980), p.390 după Charles Zastrow, op.cit ., p.92

17
I.4 Te orii ale săr aciei

I.4.1.Te oria lui Herbert Spencer

Teoria lui H. Spencer privind sărăci a are la bază calitatea morală a individului: leneș,
vagabond, crimin al, individ angajat într -un m od de vi ață autodistructiv. Fiind unul dintre cei m ai
importanți întemeiet ori ai evoluționismului și autorul principiului supr aviețuirii celui m ai adaptat
ca reglator al evoluției, Spencer c onsideră că st atul nu trebuie să intervină pentru a-i susține pe
săraci, din prism a degradării m oralității c are va diminu a consider abil idee a și impulsul de a munci
a întregii c olectivități, afirmând că cei c are nu d oresc să munce ască, nu au nici măc ar dreptul să
mănânce.
Cu alte cuvinte, această te orie se fund amente ază pe „bl amarea victimei”, vin a sărăciei e a
săracului însuși, f apt ce reiese din studiul re alizat la sfârșitul anilor’80, în c are 45 % dintre brit anici
erau de acord cu te oria lui Spencer, c onsiderând că sărăci a este atribuită leneșil or, în t otal 28% din
celelalte țări ale CEE.33
Rowntree și alți cercetăt ori au dem onstrat, că de f apt fen omenulul sărăciei apare ca urmare a
trăsăturil or sociale ale familiei, grupului s au clasei și nu c a o caracteristică m orală individu ală,
motiv pentru c are această te orie a fost abandonată complet.
I.4.2 Te oria lui Oscar Lewis

Antropologii au consider at că sărăci a este un stil de vi ață, b azat pe v alori și n orme
specifice ce crei onează comportamentul indivizil or.
Cea mai imp ortantă c ontribuție în fund ament area culturii sărăciei, a avut-o antropologul
americ an Oscar Lewis, în urm a studiului din Puert o Rico, Mexic, în urm a cărui a realizează
descriere a culturii sărăciei după cum urme ază :
 nivelul individului : prezenț a sentimentel or de m arginalitate, ne ajutorare, dependență,
inferi oritate, resemn are.

33 Zamfir, E. „Sărăcia: teorii și factori”, în „Politici sociale. România în context european”, Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.), Ed.
Alternative, București, 1995, pg. 41

18
 nivelul f amiliei : puternic ă tentație spre c oncubin aj, incidenț a ridicată a abandonării de
către bărb at a mamei c opiilor, tendinț a spre f amilia monoparentală.
 nivelul c omunității : lips a participării și integrării în instituțiile m ajore ale societății, f oarte
rar utiliz area serviciile băncil or și spitalelor, etc.
Cultur a sărăciei reprezintă un m od de vi ață care se tr ansmite din gener ație în gener ație,
copiii c are cresc în mediu de sărăcie absorb și ei v alorile și p attern-urile de vi ață din mediul l or,
ceea ce conduce l a slabe posibilități de dezv oltare socială și pers onală. Putem spune că această
cultură a sărăciei reprezintă atât un pr odus, cât și o sursă a sărăciei.
Lewis c onsideră că în acest m odel al culturii sărăciei se înscriu atât situ ația săracilor din
societățile c oloniale, cât și a celor din primele stadii ale capitalismului ; mai puțin, înscriindu -se
săracii din țările c apitaliste dezv oltate și cele s ocialiste. Există însă analiști c are consideră că
această cultură a sărăciei este specifică și săr acilor din s ocietățile dezv oltate, m ai ales cei din
mediul urb an. În 1968, antropologul americ an Walter B. Miller argumente ază faptul că și cl asa de
jos a americ anilor se c aracterize ază prin accentu area durității și m asculinității, căut area de em oții
tari, orientarea temp orală către prezent, credinț a în noroc și soartă ,decât în ef or turile și c apacitățile
proprii. T oate aceste v alori conduc l a munci cu o calificare scăzută, l a venituri m odeste și chi ar la
un șomaj destul de ridic at. La fel ca și Lewis, Miller c onsideră că această cultură are un c aracter
reproductiv, tr ansmițându -se gener ațiilor următ oare.
Criticile aduse acestei te orii se referă în princip al la gradul de gener alitate și l a consecințele
pe care le are această te orie.
Prim a critică adusă te oriei lui Lewis este aceea că să racii nu tind să fie diferiți de restul
societății. S -au făcut multe cercetări în țări cu venituri scăzute din Africa și Americ a Latină și cee a
ce s-a constatat a fost invers te oriei lui Lewis. Pe lângă situ ații tipice pentru o cultură a sărăciei
s-au descoperit și situ ații contrare precum : implic area în activități c omunit are, în organizații
voluntare de ajutor recipr oc și petrecere a timpului liber și chi ar implic area politică cu sc opul de a
ieși din situ ația respectivă de sărăcie.
A doua critică adusă te oriei este aceea potrivit cărei a sărăci a, odată inst alată într -o anumită
arie s ocială, ea nu tinde să fie perpetu ată prin tr ansmitere cultur ală noilor gener ații. Criticii
consideră că ment alitatea și comportamenul se schimbă r apid l a apariția unor oportunități și, în

19
plus, nu există argumente p otrivit căr ora, părinții să își cre ască c opiii în același mod în c are au fost
și ei crescuți.
Există, de asemene a, rețineri și în privinț a durabilității m odelel or cultur ale dinc olo de situ ația
care le-a gener at. Se c onsideră că „p attern-urile” cultur ale au o inerție mult m ai redusă decât o
sugere ază te oriile cultur aliste. Criticii afirmă că o dată ce situ ația se schimbă, m odelele cultur ale
se schimbă și ele r apid, i ar capacitatea auto-productivă a culturii sărăciei este scăzută, reprezentând
un factor explic ativ cu putere limit ată.
Studiind c omportamentul săr acilor, sociologul Hyl an Lewis afirmă că : „este m ai productiv
să gândești c omportamentul f amiliil or din cl asele de j os ca reacții de diferite tipuri l a
caracteristicile situ ației lor reale și a izolării rel ative, decât c a efect al imper ativelor culturii acestor
clase”. 34 Săracii nu sunt iz olați de sistemul de v alori al societății gl obale, diferenț a este aceea că
ei nu p ot să traducă în re alitate aceste v alori. Tendinț a persoanelor aflate în sărăcie de a dezv olta
un m od de vi ață specific este explic ată de unele te orii ca o reacție directă l a starea de sărăcie și nu
prin intermediul un or pattern-uri cultur ale distincte.
Elliot Lieb ow explică c omportamentul săr acilor prin intermediul te oriei c onstrângeril or
situaționale. El analizează comportamentul „bărb aților de l a colțul străzii” ( șomeri, lucrăt ori cu
salarii scăzute în muncile nec alificate) dintr -o comunit ate de negri cu venituri scăzute din
Washingt on DC. C onstată că aceste pers oane nu se diferenți ază la nivelul perspectivei asupra
muncii : ei și -ar dori munci m ai bine plătite și un st atus social mai ridic at, însă le lipsește educ ația,
calificarea și experienț a. Făcând o scurtă c omparație între omul de l a colțul străzii și omul din cl asa
de mijl oc, Lieb ow observ ă că diferenț a dintre cei d oi constă în viit orul acestora. Dacă omul din
clasa de mijl oc dispune de resurse m ateriale pentru a investi în viit orul său și al familiei s ale,
investiții c are, în viit or au șanse f oarte m ari să devină benefice, viit orul omului de l a colțul st răzii
aproape că nu există. F aptul că el nu dispune de o muncă c alificată, fiind lipsit de orice ș ansă de
promovare și ameninț at continuu de ș omaj, îl determină să nu aibă nici ce a mai mică încredere și
speranță în viit or, trăiește pentru prezent, își f ace griji pentru ziu a de mâine, deci, este în
imposibilit ate de a-i oferi f amiliei s ale un st andard accept abil de vi ață.

34 Zamfir, E. „ Sărăcia: teorii și factori”, în „Politici sociale. România în context european”, Zamfir,E., Zamfir, C. (coord.), Ed.
Alternative, București, 1995, pg. 42

20
Prin t oate aceste a Liebow dem onstre ază că cee a ce păre a a fi un m odel cultur al, nu reprezintă
altcev a decât un răspuns direct și r ațional la constrângerile situ aționale.

I.4.3 „Te oria defectel or masculine”

Potrivit te oriei, omul de l a colțul străzii tinde să explice e șecul f amiliei s ale în cee a ce privește
caracteristicile m asculinității, prin : nev oia de varietate sexu ală și aventură, j oc de n oroc, consum
de alcool și comportament agresiv. El trece prin aceste c aracteristici pentru a construi o mândrie
masculină, tr ansformând eșecul în succes. C oncluzi a acestei te orii este că m asculinit atea nu
constituie o valoare a unei subculturi specifice, ci o modalitate de camuflare a eșecului. În
consecință, omul de l a colțul străzii nu p oate fi interpret at ca o modalitate de a realiza obiectivele
și valorile distinctive ale propriei s ale subculturi, ci m odul său de a încerc a să re alizeze v alorile
culturii gl obale, să -și ascundă eșecul lui , comparat cu alții într -o astfel de încerc are.
Ulf Hannerz crede t otuși că "te oria defectului m asculin" devine un m odel cultur al-social
deoarece este accept at de grup, împărtășit, învăț at și tr ansmis și p oate astfel să devină o barieră în
calea schimbării. C oncluzi a prezentei te orii este că această cultur a a sărăciei nu este un obstacol
în calea schimbării, ci de fapt o face m ai dificil ă.

I.4.4 Te oriile s ocial – economice structur ale ale sărăciei
Există mulți s ociologi care consideră că sărăci a se datorează organizării s ocio-economice a
societățil or actuale, cee a ce a dus l a o distribuție ineg ală a venituril or. Din această perspectivă,
săracii nu m ai sunt vin ovați de situ ația lor, doar sistemul este de vină, cei săr aci devenind victime
ale sistemului. Sistemul ec onomiei de pi ață la nivel structur al cauzează diferențiere a socială
majoră ce pr oduce un segment sl ab al comunității , cvasi-gener al. În acest sens, există m ai multe
explic ații, și anume:
Sub-ocuparea forței de muncă . Economia de pi ață nu p oate absorbi între aga ofertă de f orță de
muncă și astfel apare șomajul .

21
Structur a economiei de pi ață. În ec onomia de pi ață, cei m ai vulner abili din perspectiv a
negocierii venituril or, sunt cei cu c alificări scăzute. Ei au o putere de neg ociere extrem de redus ă
în privinț a condițiile de muncă și a salariilor. Se v orbește astfel, de „te oria pieței du ale a muncii.”
Potrivit acestei te orii, există o piață a muncii l a nivelul m arilor corporații și al industriei de vârf,
care oferă munci în alt calificate, cu p osibilități de pr omovare, care sunt bine plătite și securiz ate.
La polul opus, există o piață a muncii l a nivelul c ompaniilor mici c are nu p ot face față condițiil or
oferite de m arile c orporații. Aceștia oferă munci sl ab calificate, cu p osibilități de c alificare și
promovare reduse, pr ost plătite și cu securit ate scăzută , frecventă în țările săr ace.
I.4.5 Te oria marxistă a exploatării
Pentru a explic a diferențele structur ale în distribuți a venituril or în s ocietățile c apitaliste, M arx
folosește c onceptul de expl oatare. În opinia sa, societatea capitalistă ar fi p olarizată structur al:
muncit orii care sunt pr oprietarii forței l or de muncă și c apitaliștii, ca proprietari a condițiil or de
muncă și c are pot organiza un pr oces de pr oducție prin angajarea forței de muncă a proletariatului.
Capitalistul obține o rentabilitate destul de m are a salariilor clasei muncit oare prin d obândire a unei
părți imp ortante din pr odusul muncii și, prin urm are, are loc stratificarea socială. Având putere
economică și putere p olitică, c apitaliștii, controlează statul în interesul l or.
Predicți a pe care a făcut -o Marx despre p olarizarea tot mai mare a societății c apitaliste, a
celui b ogat și a celui săr ac nu a fost confirm ată. Societățile c apitaliste actuale au un segment de
dimensiuni medii cu venituri suficient de m ari, în acest segment intră și cl asa muncit oare prin
intermediul muncit orilor calificați care lucre ază în r amuri ec onomice cheie. T otuși, există o parte
a clasei muncit oare care face parte din segmentul săr ac al populației actuale, și o altă parte, din cei
care nu p ot particip a pe pi ața muncii, c are formează împreună o subcl asă, pe c are M arx o nume a
lumpenpr oletariat35.
Explic ațiile m arxiste în privinț a segment ului sărac al societățil or capitaliste de astăzi sunt
după cum urme ază:

35 lumpenproletariat ( în terminologia marxistă) – Categorie de oameni declasați (cerșetori, vagabonzi, aventurieri) proveniți din
diferite pături sociale, ca urmare a șomajului și a pauperizării. , sursa https://de xonline.ro/definitie/lumpenproletariat , accesat la
12.04.2018

22
– Capitalismul are nev oie de o forță de muncă f oarte m otivată, iar acest lucru p oate fi menținut
numai prin venituri subst anțial mai mici pentru lucrăt orii cu un nivel scăzut de c alificare sau de
slabă calitate, dar și pentru pers oanele în vârstă și pentru ș omeri.
– Sărăci a unor oameni devine b aza bogăției altora, atâta timp cât există acel segment săr ac al
populației care dorește să lucreze pentru s alarii mici, celăl alt segment b ogat al populației își
sporește bunăst area prin pr odusele și serviciile ieftine oferite de cei săr aci .
– Concurenț a pe pi ața forței de muncă pentru l ocuri de muncă în alt calificate și bine plătite trebuie
să fie susținută de o scară de remuner are foarte diferenți ată. C a rezult at, segmentul de s alarizare
defavorizat este b aza pentru o salarizare foarte stimul ativă.
– Această diferență de s alarizare pe sc ară largă împiedică unit atea politică a clasei muncit oare, cee a
ce duce l a fragment area și împărțire a acestei a în grupuri c ompetitive pentru p oziții s alariale
privilegi ate. D acă ar fi menținută unit atea clasei muncit oare, e a ar fi c apabilă de o putere de
negocieri mult m ai mare, cee a ce ar pute a duce l a o scădere a profituril or capitaliste.
Concluzi a acestei te orii este că sărăci a unora reprezintă baza bogăției altora. În abordarea
structur al-funcți onală a sărăciei, se găsesc multe argumente m arxiste, p otrivit căr ora sărăci a, deși
neplăcută din punct de vedere m oral, devine un element inevit abil pentru o bună funcți onare a
societății, având o serie de funcții în c adrul acestei a:
– săracii sunt f orțați să accepte l ocurile de muncă murd are și pericul oase care există într -o societate.
– oamenii săr aci sunt o realitate neces ară în s ocietate pentru a-și susține st andardele m orale. Cei
săraci îndeplinesc o funcție dem onstrativă, sc opul fiind acela că oamenii d oresc să evite sărăci a
prin îndeplinire a standardelor morale.
– trebuie lu ate în c onsider are și interesele cel or care lucre ază în industri a sărăciei. Prin l ansarea
diferitel or programe anti-sărăcie, este prevăzută dezv oltarea statului de bunăst are, cu membrii de
clasă mijl ocie care doresc să mențină subiectul muncii l or.
Un alt factor care amplifică sărăci a este r ata ridicată ale natalității. Acest lucru este v alabil
mai ales în s ocietățile săr ace, cee a ce agravează condițiile actuale prec are ale populației prin
suprapunere a resursel or disp onibile, c are sunt destul de limit ate.

23
I.5 Sărăci a din perspectiv a drepturil or omului
Decl arația univers ală privind drepturile omului și acordurile intern aționale privind drepturile
omului se referă l a lipsa de nev oi, dreptul l a un st andard, la o viață adecv ată, alimente, locuință și
îmbrăcăminte. D ar termenul "sărăcie" nu a fost folosit în textele importante – nici în Decl arația
Univers ală a Drepturil or Omului, nici în acordurile c are se referă l a drepturile omului, nici în
Decl arația privind dreptul l a dezv oltate .
Consider ată ca fiind p artea care încălcă drepturil or omului, sărăci a submine ază ec onomic
(dreptul l a muncă și venitul adecv at), social (accesul l a servicii medic ale și de sănăt ate, educ ație),
politic (libert atea în gândire, expresie și asociere), cultur al (dreptul de a menține identități cultur ale
și posibilit atea de a fi implic ați în vi ața cultur ală a societății).
În 1987, J oseph Wresinki, f ondatorul mișcării intern aționale ATD F ourth W orld, în adresa sa
către C omisia Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a insist at ca sărăci a să fie lu ată în
consider are ca fiind o „violare a drepturil or omului”36. Comisia a început să ex amineze rel ația
dintre sărăcie și drepturile omului, când prin rez oluția din 1990/15 s -a cerut Subc omitetului pentru
promovarea și apărarea drepturil or omului să i a în consider are chestiune a în cauză. Ca urmare,
Comisia Națiunilor Unite pentru drepturile ec onomice, s ociale și cultur ale, define ște sărăci a ca “o
condiție um ană caracteriz ată de depriv are continuă s au cronică de resurse, c apacități, alegeri,
securit ate și putere, neces ară pentru a se bucur a de un nivel de vi ață adecvat și de alte drepturi
civile, cultur ale, ec onomice, p olitice si s ociale”. 37
Articolul 25 al Decl arației Univers ale a Drepturil or Omului prevede dreptul pe c are orice
individ îl are, acela de a fi ajutat de către st at în c ondițiile în c are, aflat în dificultate și nu m ai
reușește să se descurce prin f orțe pr oprii : „Fiec are pers oană are dreptul l a un st andard de vi ață
adecv at pentru sănăt atea și bunăst area sa și a familiei s ale, incluzând hr ană, h aine, l ocuință și
îngrijire medic ală, la serviciile s ociale neces are precum și l a dreptul de ajutor în c az de ș omaj,
boală, inv aliditate, văduvie, vârstă în aintată sau orice lipsă a mijloacelor de existență în
circumst anțe pe c are nu le p oate controla.”38 Articolul 22 prevede dreptul individului l a asistență

36 UN. Realization of Economic, Social and Cultural Rights. Final report on human rights and extreme poverty . Commission on
Human Rights, E/CN.4/Sub.2/1996/13, 28 iunie 1996
37 UN.Economic and Social Council, Committee on Economic, Social and Cultural Rights. Poverty and the International Covenant
on Economic , Social and Cultural Rights. E/C.12/2001/10, www.unhchr.ch/development accesat la 11.0 3.2018).
38 P.N.U.D., „ Sărăcia și drepturile omului ”, România, 1998, pg. 14

24
socială și legitimit atea de a-și realiza drepturile ec onomice, s ociale și cultur ale prin intermediul
eforturil or naționale și în acord cu organizarea și resursele fiecărui st at.
Carta Socială Eur opeană a Consiliului Eur opei prevede: drepturile pers oanelor aflate în
peric ol (Art. 30), f amiliil or (Art. 16 și 27), femeil or (Art. 8 și 20), c opiilor și tineril or (Art. 7 și 17)
la protecție s ocială, juridică și ec onomică, susține accesul l a educ ație și instruire ( Art. 9 și 10), l a
muncă în c ondiții decente ( Art. 1-8, 22 și 26), servicii s ociale (Art.14), asistență s ocială și medic ală
(Art.12 și 13), l ocuință ( Art. 31).

CAPITOLUL II . SĂRĂCI A ȘI A EXCLUZIUNE A SOCIALĂ ÎN R OMÂNI A

II.1. Gr avitatea sărăciei și a excluziunii s ociale
În ultimii 30 de ani, R omâni a a trecut printr -o criză prelungită, în c are sărăci a s-a înrăutățit
treptat odată cu trecere a timpului. L a începutul anilor 1990, ș ocul resimțit l a începutul tr anziției a
accentu at procesele de dezintegr are socială evidenți ate în anii 1980 și a expus p opulația la noi
riscuri ec onomice și s ociale. Cele d ouă valuri ale sărăciei p opulației acceler ate în anii 1990 (1991 –
1993 și 1997 -1999) au contribuit și m ai mult l a înrăutățire a sărăciei, p opulația neputând să i asă
din sărăcie prin mijl oace pr oprii.
Această criză are ca punct de p ornire slăbire a structuril or tradiționale și dezintegr area socială.
Segmentele m ajore ale populației, fiind l a acel m oment în pr ocesul de adaptare la noile structuri,
au fost respinse l a margine a societății, pierzându -și astfel l ocul c are începuse să crist alizeze l a
nivel s ocio-economic în ainte de începere a tranziției.

25
Sărăci a a fost, de asemene a, amplific ată de creștere a polarizării s ociale, care a crescut r apid
de la primul ș oc de sărăcie din tr anziție, cu c oeficientul Gini crescut de l a 20 la 30.39 Polarizarea
socială a avut loc atât pe segmentele diferite ale comunității, cât și între z onele ge ografice . Astfel,
unele z one și județe au fost în c ontinu are afectate de pr ocesul de sărăcie. Lipsa de capacități a
contribuit l a sărăci a cronică, c are este mult m ai dificil de absorbit. M ajoritatea șomeril or au devenit
șomeri cr onici, nu reușesc să își re orienteze c apacitățile pr ofesionale, pierzând trept at contactul cu
piața forței de muncă. În unele c azuri, acest lucru a dus l a dezintegr area vieții pers onale, a familiei
și a contactelor cu vi ața socială normală.
În Români a, sărăci a și excluziune a socială sunt rezult atul eșecului sistemului s ocial. Acest
eșec al sistemului s -a materializat, în primul rând, într -o profundă criză a proiectului s ocialist, d ar
și în greșelile str ategice c are au urm at în peri oada de tr anziție și c are au condus l a cădere a
dezastruoasă a economiei și l a deficitul c ompens ației sociale politică . Industri a a fost dezv oltată
irațional, fiind supusă pr ocesului de restructur are și priv atizare care nu a reușit să ducă l a relansare,
ci mai degr abă la dezintegr area completă; industri a care conține z one destul de mari de agonie și
șansele de priv atizare a reconstrucției fiind f oarte scăzute.
Din punct de vedere s ociologic, excluziune a socială „se c oncentre ază pe dificultățile,
barierele c are previn îmbunătățire a circumst anțelor de vi ață ale grupuril or dez avantajate, generând
o perpetu are a inegalitățil or sociale”40
Agricultur a revine pr oprietății priv ate, d ar o mulțime de terenuri sunt fr agment ate la
absurd. De asemene a, lips a tehnologiei, nec ablarea și dem oralizarea încercăril or de c ooperare au
un cuvânt de spus. S atele nu reușesc să pr oducă în m od eficient și c ompetitiv, ci d oar pentru a
asigur a supraviețuire a lor simplă.
Sistemul de utilități publice nu a fost nici restructur at, nici ren ovat, criz a fiind intrând într -o
fază expl ozivă după 12 ani de tr anziție.
Administr ația publică se recupere ază puternic din c omplexe m oștenite, suspiciuni distructive
și atacuri în desfășur are ale grupuril or de interese.

39C. Teșliuc, L.Pop și E. Teșliuc, Sărăcia și sistemul de protecție socială , Iași, Ed. Polirom, 2001, pg .33
40 Moisă, F ., Incluziunea Socială în România. De la concept la implementarea politicilor publice de incluziune a populației de
romi (rezumat teză de doctorat), Cluj Napoca, Universitatea Babeș Bolyai, 2012 , pg. 8

26
În tranziție, unul dintre avantajele R omâniei a fost acela că, cel puțin în m omentul primului
șoc, sărăci a era mai degr abă un st at tranzitoriu, rezult atul er oziunii venituril or. M ajoritatea
săracilor se aflau în jurul s au chi ar sub limit a sărăciei, i ar orice revig orare a economiei ar pute a
reduce r apid numărul acestora. În plus, scădere a venituril or a fost amortizată de acumulările
anterioare de bunuri. Vânz area de locuințe de către st at la chiriași la prețuri m odeste a avut un efect
destul de m are, pozitiv, cu m ajoritatea populației devenind pr oprietarul locuinței.
La nivelul țării n oastre, sărăci a și excluziune a socială nu se înc adrează într -o economie bine
organizată și eficientă, c are ajunge d oar la grupuri m arginal marginalizate; ci sunt rezult atul unei
economii sl abe care atinge segmente imp ortante ale comunității.
Sărăci a extremă a suferit o explozie gr avă. Împreună cu situ ațiile bine cun oscute, c are au un
impact em oțional imens (c opiii străzii, f amiliile fără adăpost – care trăiesc pe străzi s au în
apropiere a unor spații de dep ozitare sau case săr aci și impr ovizate), un număr m are de oameni se
găsesc în situ ații critice d atorită d atoriei la întreținere, reduceri severe în dietă și inc apacitatea de
a lua îngrijiri medic ale.
Sărăci a extremă c onduce l a excluziune s ocială greu reversibilă d atorită perm anentizării
acestei situ așii și a reproducerii ei l a nivelul tinerei gener ații. „Excluziune a socială este pr obabil
procesul cu efectele s ociale cele m ai neg ative, d atorită p aralizării c apacitățil or de redres are.”41
Soluții pr opuse pentru gesti onarea și rez olvarea problemel or din d omeniul incluziunii
sociale și reducerii sărăciei:
• Politici de stimul are a formării pr ofesionale, a ocupării f orței de muncă în ec onomia
formală, de creștere a productivității muncii și a venituril or persoanelor angajate;
• Măsuri pentru îmbunătățire a performanței sistemului de tr ansferuri s ociale, creștere a
gradului de acoperire cu servicii s ociale furniz ate în m anieră integr ată și a calității acestora, în
funcție de nev oile identific ate la nivel n ațional;
• Implement area de măsuri supliment are pentru creștere a ratei p articipării șc olare și
îmbunătățire a rezult atelor obținute în d omeniul educ ației, precum și f acilitarea accesului p opulației
la programe de învăț are și f ormare pe t ot parcursul vieții;

41 Revista de Asistență Socială, Nr. 3/2002 – Planul Național Anti – Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, pg. 90

27
• Politici c are să asigure îmbunătățire a calității, echității și accesului l a servicii de asistență
medic ală pentru princip alele grupuri vulner abile de p opulație;
• Măsuri c are să c ontribuie l a creștere a calității l ocuințel or și a accesului l a aceste a, inclusiv
a locuințel or sociale, în speci al pentru p opulația vulner abilă și pers oanele fără adăpost.

II.2. Grupuri afectate de sărăcie persistentă și excluziune s ocială
Grupurile cele m ai expuse unui risc ridic at de m arginalizare și excluziune s ocială se
datorează unei distribuții ineg ale a beneficiil or pentru creștere a economică și a unui sistem de
protecție s ocială care nu acoperă suficient de bine acest d omeniu. Sărăci a este reprezent ată cel
mai bine de deficienț a persoanelor sau grupuril or în cee a ce privește accesul acestora pe pi ața
muncii s au chi ar imp osibilit atea accesării acestora.
Majoritatea persoanelor aflate în sărăcie rel ativă din R omâni a trăiesc în sărăcie persistentă.
Dintre pers oanele c are trăi au în sărăcie rel ativă în 201 7, 80% trăi au în sărăcie persistentă ( o
persoană se află în sărăcie persistentă d acă are venituri sub pr agul sărăciei în anul de referință și
în cel puțin d oi din ultimii trei ani).42
În Români a, întâlnim următ oare grupuri -țintă :
 Copiii (din f amilii săr ace, instituții s au "copii străzii") sunt cei m ai afectați de sărăcie.
Benefici ază de atenție de osebită "c opii abandonați" și într -o mai mică măsură, "c opii cu
dizabilități". N așterile ned orite l a o vârstă fr agedă și m ortalitatea infantilă, nu f ac parte din
programele de intervenție s ocială, de oarece sunt m ai puțin prezente și în sfer a de interes a
Occidentului. C opiii c are trăiesc în f amilii în c are se acumule ază lipsuri fin anciare și s ociale sunt
expuși dezintegrării f amiliale, neglijării, vi olenței fizice s au verb ale și abuzului. C opiii f amiliil or
ce trăiesc în c ondiții nec orespunzăt oare precum l ocuințe in adecv ate sau impr ovizate, nu au spațiul
minim de studiu. Aceste c ondiții de vi ață nec orespunzăt oare, m alnutriție cr onică,
supraaglomerarea și multifuncți onalitatea unui sp ațiu atât de mic lipsit de utilități, c onduc l a
demotivarea participării l a școală și chi ar a performanței.

42 În România, rata riscului de sărăcie persistentă este aproape dublă față de rata UE -28: 18,2 % prin comparație cu 10,2 %.

28
Începând cu anul 2000 prin ref orma sistemului de pr otecție a copilului au fost luate măsuri
alternative de instituți onalizare, în speci al de pl asament și adopție n ațională. În multe c azuri,
calitatea vieții în aceste instituții nu este adecvată în m od corespunzăt or din c auza supraaglomerării
și a lipsei de sp ațiu individu alizat și a obiectel or pers onale, precum și a abuzului psih ologic,
emoțional sau fizic de către c opiii m ai mari sau a personalului de îngrijire.
Aproape o treime dintre c opii trăiesc în sărăcie persistentă, i ar riscul l a care sunt ei expuși este
mult m ai ridic at decât pentru orice alt grup de vârstă. M ai mult, riscul l a care sunt expuși c opiii de
a trăi în sărăcie persistentă a crescut cu aproape 3% între anii 20 08 și 201 2, în timp ce riscul pentru
toate celel alte grupe de vârstă a crescut cu aproximativ 1%.
Disp arități regi onale. Sărăci a este de trei ori mai răspândită în z onele rur ale decât în z onele
urbane. În 201 2, în timp ce d oar 11% dintre pers oanele c are trăi au în z onele urb ane er au expuse
riscului de sărăcie, 38 % dintre cele c are trăi au în z onele rur ale erau expuse acestui r isc. Această
diferență p oate fi explic ată prin c aracteristicile structur ale ale unei l ocalități rur ale tipice, cu o
populație îmbătrânită, c are are doar câtev a surse de venit. Există m ari disp arități regi onale din
punct de vedere al ratei sărăciei. Ce a mai mică p ondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie a
fost înregistr ată în regiune a București -Ilfov, unde num ai 3% din p opulație se aflau în risc de sărăcie
relativă. Pr oporții m ai mici decât pr ocentul n ațional sunt, de asemene a, înregistr ate în regiunile de
Nord-Vest (16 %) și Centru (19 %). Regiunile cu cele m ai mari procente de pers oane expuse riscului
de sărăcie sunt regiunile de N ord-Est (34 %) și de Sud -Est (30 %).43
 Tinerii sunt afectați multiplu, din prism a educ ației dobândite și a oportunitățil or reale de
inserție pe pi ața muncii c are sunt extrem de scăzute. În z onele rur ale, oportunitățile de
angajare a tineril or sunt agricultur a și domeniile c onexe. În aceste c ondiții, aceste a sunt
privați de asigurări s ociale.
Nivelul de tr ai al tinerei gener ații depinde de cel d obândit de părinți în c azul cel or care nu au un
loc de muncă. Pentru m ajoritatea tineril or, posibilit atea de a deține o casă este pr actic zer o.
Tinerii c are ies din instituții f ormează grupul cel m ai expus riscuril or de excludere s ocială,
întrucât nu au unde să me argă și au puține ș anse de re alizare. Acești tineri au o deficiență s ocială,
nu au o calificare, nu p ot trăi o viață normală independentă și nu știu cum să se rel aționeze cu

43 Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea să răciei 2015 -2020 România , Monitorul Oficial nr. 463 din
26.06.2015 , accesat la 17.04.2018

29
ceilalți. Există l ocalități în c are primăriile acordă sp ațiu de l ocuit atunci când acești tineri părăsesc
instituțiile. Aceste f acilități p ot fi c ombin ate cu serviciile organizațiilor nonguvern ament ale și
finanțate de organizații intern aționale, de tipul ONG-urilor care oferă servicii c omplexe; de l a
locuințe s au chirie plătită și servicii aliment are și ne aliment are la servicii de c onsiliere pr ofesională
și chiar locuri de muncă în pr ogramele de dezv oltare locală.
În 2012, tinerii între 18 și 24 de ani au înregistr at o rată ridic ată a sărăciei, f oarte apropiată de
riscul ridic at de sărăcie l a care erau expuși c opiii (48,6%) . În c azul tineril or, rata sărăciei a scăzut
în timp (cu 2,6 % în peri oada 2012-2016). 44Această creștere este p osibil să fi f ost cauzată de
vulner abilitatea și dificult atea întâmpin ată de tineri în a accesa piața muncii în respectivii ani.

 Vârstnicii reprezintă o parte destul de imp ortantă a exluziunii s ociale, nu din c auza ratei
sărăciei, ci din c auza numărului m are de pensi onari la nivel n ațional. Problemele specifice
acestei c ategorii sunt ex acerbate de lips a serviciil or de asistență speci alizată. O altă
problemă pentru pers oanele în vârstă este f aptul că venitul l or a fost redus, cee a ce a creat
dependență de serviciile medic ale și s ociale din c auza imposibilității de a-și acoperi
cheltuielile zilnice.
Deoarece m ajoritatea persoanelor în vârstă nu dispun de resurse suficiente pentru o viață
demnă, ele nu p ot particip a activ l a viața publică, cultur ală și s ocială, nu p ot lua decizii cu privire
la viața lor și nu își p ot permite serviciile de asistență s ocială pe b aza nevoilor individu ale ale
acestora. Datorită creșterii susținute a nivelului pensiil or contributive și s ociale, rata sărăciei în
rândul vârstnicil or a scăzut în perioada 2013 -2016 sub nivelul cel orlalte grupe de vârstă : de l a
35,2% la 34,1%. Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult m ai mare decât
alte pers oane. Aproximativ 1,2 mili oane de pers oane cu vârste eg ale sau mai mari de 65 de ani
trăiesc singure (dintre c are trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre pers oanele vârstnice
singure trăiesc în sărăcie, num ai 5,8 % dintre cuplurile vârstnice sunt în această situ ație. R ata
sărăciei ce a mai apropiată de ce a cu care se c onfruntă pers oanele vârstn ice singure este ce a a
gospodăriil or fără membri vârstnici (22,7%). După cum s -a menți onat mai sus, există un dec alaj
mare între femeile singure și bărb ații singuri (30,2%, c omparativ cu d oar 13,8%).45

44 Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , accesat 18.04.2018
45 Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , accesat 18.04.2018

30

 Romii. Situ ația romilor este cel m ai bun exemplu în înțelegere a mecanismel or care au
gener at sărăci a extremă
Factorii care contribuie l a vulner abilitatea crescută a acestui grup etnic sunt: lips a actelor de
identit ate, nivelul scăzut de educ ație și p oziția marginală de c alificare pr ofesională pe pi ața forței
de muncă, lips a bunuril or materiale transmise următ oarei gener ații (case, terenuri), numărul m are
de copii, stere otipuri ale altor grupuri entice, interzicere a accesului în diferite rețele s ociale,
economice, p olitice și cultur ale și discrimin area.
Romii din c omunitățile săr ace și -au dezv oltat o strategie pr oprie de a-și pr ocura resursele
financiare, căutând meserii unde nu există c ompetiție cu membrii c omunității m ajoritare
(colectarea sticlel or, a fierului, c omerci alizarea de floricele, semințe, p orumb, etc). De asemene a,
datorită formelor de discrimin are, tr adițiilor cultur ale și pr oblemel or existente cu c are se c onfruntă,
pot să se automarginalizeze, c are conduc într -o oarecare măsură l a autoexcluziune.
În cele m ai multe părți ale țării, c ondițiile de vi ață ale romilor sunt mult sub st andardele
naționale, fiind pr actic iz olați în ghet ouri. T oate aceste p articul arități ale populației rome duc l a
blocarea sistemului de ajutor social. Sistemul de pr otecție s ocială practic nu are capacitatea de a
oferi nici o formă de sprijin pentru grupurile de rr omi cu diferite gr ade de n omadism -sedent arism.
Romii prezintă un risc mult m ai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educ ație sau mediul
de rezidență. Pe b aza pragului n ațional al sărăciei absolute det ermin ată pe b aza consumului din
anul 201 6,15 cetățenii de etnie r omă sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât
restul p opulației. În timp ce r ata calculată pentru p opulația romă a fost de 3 4%, rata sărăciei pentru
restul p opulației a fost de 3,4%. Îngrij orător este f aptul că riscul de sărăcie este extrem de m are
pentru c opiii r omi – rata de sărăcie în c azul lor este de 37,7%, în timp ce r ata națională a sărăciei
este de d oar 4,3%.46

II.3 Str ategia Europa 2020 a Uniunii Eur opene

46 Conform Hotărârii Guvernului nr.488/2005, o persoană este săracă conform definiției sărăciei absolute dacă nu își permite un
nivel de consum de bunuri alimentare, nealimentare și de servicii mai mare decât pragul de sărăcie. În anul 201 2, o gospodărie
care a avut cheltuieli de consum mai mici de 307 lei/lună/adult echivalent a fost considerată săracă

31
În societatea noastră au fost înt otdeauna probleme f oarte imp ortante, cum ar fi pr oprietatea
și comerțul cu bunuri. În ultimii cincisprezece ani, însă au devenit piv otul acțiunii p olitice a
instituțiil or eur opene în așa-numit a strategie de l a Lisabona, lansată de C onsiliul Eur opean în
martie 2000 pentru a aborda problemele ec onomiei și s ocietatea europeană , astfel că, Uniune a
Europeană în c onformitate cu aceasta strategie ar fi trebuit să devină: " o economia bazată pe ce a
mai competitivă și din amică cun oaștere a lumii, c apabilă să re alizeze o creștere ec onomică
durabilă cu l ocuri de muncă m ai multe și m ai bune și o mai mare coeziune s ocială "47.
Acest pr oces, c are a început l a Lisabona în 2000, a influenț at evenimentele c omunității din
ultimii zece ani. Într -adevăr, cercet area și inovarea sunt în c ontinu are două teme centr ale ale
Strategiei Eur opa 2020, pr opusă de C omisie și aprobată de C onsiliul Eur opean în iunie 2010 aflată
în vig oare. Are ca scop nu num ai depășire a crizei ec onomice din țările în curs de dezv oltare, ci și
umplere a golurilor, fiind un m odel de creștere și cre area condițiil or pentru o creștere m ai
inteligentă, dur abilă și de susținere.
UE a stabilit cinci obiective c are urme ază să fie re alizate până l a sfârșitul anului 2020. Aceste a
se referă l a ocuparea forței de muncă, cercet area și dezv oltarea, clim a și energi a, educ ația,
integr area socială și reducere a sărăciei, pe c are fiec are stat membru trebuie să o facă la nivel
național, integrându -le în structurile l or economice și s ociale:
• 75% dintre pers oanele cu vârst a cuprinsă între 20 și 64 de ani trebuie să aibă un l oc de muncă;
• 3% din PIB -ul Uniunii Eur opene trebuie investite în cercet are și dezv oltare;
• trebuie re alizate obiectivele "20/20 /20" privind clim a / energi a;
• Rata abandonului șc olar trebuie să fie m ai mică de 10% și cel puțin 40% dintre tineri trebuie să
aibă studii superi oare, având vârst a intre 30 și 35 ani ;
• reducere a cu 25 % a numărului de pers oane expuse riscului sărăciei.
Strategia presupune de asemene a, șapte iniți ative pri oritare care conture ază un c adru în c are UE și
guvernele n aționale trebuie să se sprijine recipr oc, pentru re alizarea prioritățil or Eur opa 2020,

47 COM(2005) 24 pdf., din 2 feb ruarie 2005.

32
cum ar fi : in ovarea, economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineret, p olitica industri ală,
sărăci a și utiliz area eficientă a resursel or.
 „O agendă digit ală pentru Eur opa” – inițiativă menită să permită cetățenil or și mediului
de afaceri să beneficieze de avantajele tehn ologiei digit ale prin acces sp orit la internet de
mare viteză, securit ate inf ormatică, servicii de guvern are electr onică m ai efciente etc.
 „Tineret în mișc are” – program ce urmărește să îmbunătățe ască perf ormanța sistemului
de educ ație eur opean, să îi pregăte ască m ai bine pe tinerii din UE pentru pi ața muncii prin
programe de studii, de învăț are și de f ormare fin anțate de UE, precum și prin pl atforme
menite să îi ajute să își găse ască un l oc de muncă.
 „O Uniune a inovării ” – scopul acestei iniți ative este c onsolidarea legăturii dintre
cercet are și in ovare, pe de o parte, și cre area de locuri de muncă, pe de altă parte.
În acest sens, UE pr opune orientarea proiectel or de cercet are, dezv oltare și in ovare către
domenii cu imp act m ajor asupra societății, precum și îmbunătățire a legăturii dintre et apele
procesului de dezv oltare, de l a cercet area fundament ală la comerci alizare.
 „O politică industri ală integr ată pentru er a globalizării ” – acest pr ogram vize ază mediul
antrepren orial, în speci al IMM -urile, pe care urmărește să le sprijine în pr ocesul de adaptare
la fenomenul de gl obalizare, facilitând pr ocedurile administr ative și accesul l a credite,
important fiind creștere a competitivității și eficienței întreprinderil or eur opene.
 „O agendă pentru n oi competențe și l ocuri de muncă ” – securit atea și flexibilit atea
mediului de lucru, f acilitarea dobândirii de n oi competențe c are să permită cetățenil or să
se reorienteze pr ofesional și m oderniz area piețel or de muncă se numără printre obiectivele
acestei iniți ative.
 „Platforma europeană împ otriva sărăciei și a excluziunii s ociale” – această iniți ativă are
trei sc opuri princip ale:
– realizarea coeziunii ec onomice, s ociale și terit oriale la nivelul UE
– garantarea respectării drepturil or fund ament ale ale pers oanelor care suferă de pe urm a
sărăciei și a excluziunii s ociale, asigurându -le un tr ai demn și un r ol activ în s ocietate
– sprijinire a integrării acestora în comunit ate, formarea și inserți a profesională, precum
și accesul l a protecție s ocială.
Aceste măsuri vize ază accesul pe pi ața muncii, s ocietatea, educ ația și serviciile de b ază.

33
 „O Europă efcientă din punctul de vedere al utilizării resursel or” – această iniți ativă își
are origine a în necesit atea de a decupl a creștere a economică de utiliz area resursel or, printr –
o tranziție subst anțială către o utiliz are m ai eficientă a resursel or naturale de către
consum atorii și pr oducăt orii din t oate domeniile relev ante.
Alte pârghii ale UE, cum ar fi pi ața unică eur opeană, bugetul eur opean și p oliticile externe,
contribuie l a realizarea obiectivel or Str ategiei Eur opa 2020. Str ategia este implement ată și
monitorizată în c adrul semestrului eur opean, ciclul anual de c oordonare a politicil or economice și
buget are ale țăril or UE.
Consiliul Eur opean își asumă deplin a responsabilitate față de n oua strategie, c are este
elementul centr al. Comisia evaluează pr ogresele re alizate în vedere a atingerii obiectivel or,
facilitând schimburile p olitice și prezentând pr opunerile neces are pentru a ghida acțiunile și a
promova inițiativele emblem atice ale UE. P arlamentul j oacă un r ol decisiv în m obilizarea
cetățenil or și în c alitate de c o-legisl ator pentru iniți ative-cheie.
Creștere a incluziunii ( ocuparea maximă a forței de muncă) și c oeziune a economică -socială
și terit orială, de asemene a, în z onele ultr aperiferice reprezintă obiectivul fin al de a garanta accesul
și oportunit atea pentru t oți oamenii de -a lungul vieții. Eur opa va trebui să expl oateze p otențialul
forței de muncă pentru a face față îmbătrânirii p opulației și creșterii c oncurenței gl obale. V or fi
neces are politici pentru eg alitatea între femei și bărb ați pentru a spori particip area pe pi ața forței
de muncă, astfel încât să stimuleze creștere a și coeziune a socială, în speci al prin acțiuni pe trei
fronturi: ocuparea forței de muncă, c ompetențele și c ombaterea sărăciei.
Uniune a și-a stabilit obiective ambiți oase, d ar se între abă dacă există, până în prezent,
instrumentele neces are pentru a le atinge, și în c azul în c are calea către n oua Uniune S ocială a
început într -adevăr.
Europa are multe atuuri: t alentul și cre ativitatea cetățenil or săi, o bază industri ală puternică,
un sect or al serviciil or solid, un sect or agricol prosper și de în altă calitate, o puternic a tradiție
maritimă, piață unică și m onedă c omună, p oziția de cel m ai mare bl oc comerci al din lume și
destin ație princip ală a investițiil or directe străine. De asemene a, valori puternice, instituții
democratice, l ocul d at coeziunii ec onomice, s ociale și terit oriale, solidaritate, respectul pentru
mediu, diversit atea cultur ală, respectul pentru eg alitatea de șanse între femei și bărb ați.

34
Un alt punct f orte îl c onstituie f aptul că multe dintre st atele membre ale UE se numără printre
cele m ai inovatoare și dezv oltate economii din lume. Pentru c a gener ațiile actuale și viit oare să se
bucure de o viață sănăt oasă, de în altă calitate, bazată pe m odelele s ociale unice ale Eur opei, este
neces ara o acțiune c olectivă de tipul unei str ategie c are să tr ansforme UE într -o economie
inteligentă, dur abilă și f avorabilă incluziunii, c aracteriz ată de niveluri ridic ate de ocupare a forței
de muncă, pr oductivit ate și c oeziune s ocială.
Strategia Europa 2020 răspunde acestor cerințe. Este o agendă destin ată tutur or statelor
membre, răspunde diversel or nev oi, cu diferite puncte de plec are și p articul arități n aționale, pentru
a promova creștere a economică, s ocială și p olitică a întregii Uniuni Eur opene.

Situația actuală a îndeplinirii obiectivel or Strategiei Eur opa 2020
V. Sursă: Eur ostat, 2018, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/web/eur ope-2020 -indic ators/visu alisations
Drumul anevoios de integr are a României în UE a fost îngreun at și de ineficient a
administr are a politicil or sociale. Educ ată de f ostul regim în a adopta o politică centr alizată,
inclusiv în cee a ce privește d omeniul s ocial, Romania s-a trezit într -un colaps socio-economic în
momentul aderării.
Deși accept ată în UE l a începutul anului 2007 ț ara noastră c ontinuă să se c onfrunte cu
aceleași prejudecăți și pr obleme din peri oada imedi at următ oare de după diz olvarea regimului
ceaușist. Peri oadă care sublini ază o precară administr are a sferei s ociale, datorită c aracterului

35
ad-hoc al politicil or sociale care, au înce arcat din mers să ajusteze c adrul leg al existent l a noile
evoluții dem ocratice. Aspectul de eșec se d atorează m ai apoi și demersuril or de a plasa reformele
din sect oarele s ociale (șomaj, educ ație, asistență s ocială etc.) într -un pl an secund ar în c omparație
cu ref orma economică.
Cu toate că am avut p arte de sprijin fin anciar (împrumuturi externe de l a FMI) pentru
adoptarea măsuril or de p olitică s ocială în vedere a consolidării unui st at al bunăstării s ociale ca
formă de organizare socio-economică, ne c onfruntăm și azi cu același regim auster în cee a ce
privește sect orul s ocial. M otivul îl reprezintă administr area deficit ară atât a banilor publici
proveniți din surse interne cât și a banilor proveniți din împrumuturile externe. Rezult atele c onstă
într-o diminu are a sectorului public, în idee a obținerii unei dezv oltări a sectorului priv at în
domeniul s ocial.
Politica UE, a coordonării deschise, a creat dificultăți R omâniei prin inc apacitatea
respectării de către aceasta a modelel or impuse de Uniune. M odelul c oordonării deschise prevede
o interdependență s ocio-economică a țărilor membre -interdependență privită c a modalitate de
progres și nu c a o relație simbi otică de lâncezire.
Prevederile Cartei s ociale una din met odele c oordonării deschise „se referă l a libera
circul ație a persoanelor ( cu p osibilit atea obținerii unui l oc de muncă) a bunuril or și serviciil or și
a capitalurilor”48, în cee a ce privește funcți onarea pieței unice, a dus l a un v al de migr ații a
cetățenil or din estul Eur opei spre terit oriile din vestul Eur opei, c a o consecință a subdezv oltării
țării de origine. Rezult atul a fost sporirea eforturil or financiare în d omeniul s ocial al țăril or gazdă,
ca umare a anagajamentel or acestora față de acordurile cu UE.
Aceste angajamente prevăd c a migranților din orice st at membru să li se aplice un regim
social egal cu cel de c are benefici ază pr oprii l or cetățeni, cee a ce a dus l a crearea unui sistem de
asigur are transnațional.
În elaborarea obiectivel or Eur opa 2020, UE a ținut se ama de eter ogenit atea membril or săi,
astfel încât obiectivele pr opuse să fie relev ante pentru t oate cele 27 de st ate câte er au în 2010, 28
în prezent. În același timp, a fost aleasă o abordare flexibilă, obiectivele eur opene fiind tr anspuse
în obiective n aționale, care să reflecte p articul aritățile fiecărei țări.

48 Ioan Mărginean, Politica socială , Editura Expert, București, 2004, p. 229

36
În m artie 2010, R omâni a a stabilit prin Dep artamentului pentru Afaceri Eur opene din
cadrul Guvernului R omâniei, țintele n aționale Eur opa 2020, etalon fiind concluziile C onsiliului
European.
Princip alele d omenii de acțiune viz ate de R omâni a sunt:
 Creștere a eficienței energetice cu 20% prin scădere a consumului de energie prim ară.
 Creștere a cu 20% a ponderii energiei din surse regener abile în c onsumul fin al, adică cu
6,2% m ai mult decât în 2005 (când er a de 17,8 %).
 Reducere a emisiei de g aze cu efect de seră (GES) –scădere a cu 20% a GES.
 Alocarea a 3% din PIB cercetării și dezv oltării, obiectiv gr andiose și dificil de re alizat
deoarece structurile actuale ale cercetării -dezv oltării din ț ara noastră reflectă o intensit ate
foarte scăzută a domeniului. P ondere a cheltuielil or pentru cercet are-dezvoltare ale
României în PIB -ul anului 2008 a fost de 0,45 %, d ar, din c auza crizei, aceasta a scăzut l a
0,30% în anii 2009 și 2010, cee a ce a produs gr ave dist orsiuni și prejudicii pr oiectel or de
cercet are aflate în curs.
 Creștere a la 40% a ponderii populației sub 30 de ani care a absolvit învățământul terți ar.
Sunt neces are ref orme în educ ație și în ec onomie c a să susțină cheltuielile cu educ ația.
 Abandonul șc olar timpuriu înregistre ază pr ogrese d atorită implementării un or programe
sociale (scădere a ratei abandonului șc olar de l a 22,9% în anul 2000 l a 15,9% în 2008, d ar
indic atorul a crescut din n ou în 2009 l a 16,6%, c a efect al crizei ec onomice).
 Creștere a incluziunii s ociale, neces are fiind cre așterea fondurile destin ate asistenței s ociale
și continu are ref ormei sănătății.
 Creștere a ratei de ocupare la 75% necesită n oi reforme în cee a ce privește c adrul leg al de
stimul are a ocupării și f ormării c ontinue a forței de muncă, de dezv oltare a instrumentel or
relev ante în d omeniul ocupării și de creștere a investițiil or în formarea profesională. Astăzi,
rata de ocupare la nivel n ațional este de 70%, f ață de anul 2008 când er a de 64,4%
Conform R aportului de ț ară pentru R omânia 49din 2017, pentru anul 2016 al Comisiei
Europene, putem c onstata următ oarele:

49 Raport de țară pentru România din 2017, {COM(2017) 90 final} {SWD(2017) 67 până la SWD(2017) 93 final}

37
Economia României a înregistr at o ascensiune în ultimii d oi ani. În 2016, creștere a economică
a fost 4,9 %, de 4,4 % în 2017 și se prevede c a pentru 2018 să fie 3,7 % C onsumul a continu at să
sporească, încur ajat de creșteri s alariale puternice și de reducere a unor imp ozite indirecte.
Investițiile priv ate au fost benefici at de r ate mici ale dobânzil or și de un nivel st abil al încrederii
investit orilor, dar cele m ai afectate au răm as investițiile publice c are s-au redus în 2016 din c auza
unui nivel scăzut de absorbție a fonduril or UE.
Piața forței de muncă s -a consolidat ca urmare a creșterii ec onomice s olide, prin majorări
salariale imp ortante. Ș omajul și ocuparea forței de muncă a scăzut uș or în 2016, d ar întâmpină în
continu are pr obleme.
Stabilitatea financiară s-a îmbunătățit în 2016, înregistrându -se niveluri c onfortabile de c apital
și o creștere a rentabilității. V olumul creditel or neperf ormante a scăzut semnific ativ și activit atea
de credit are a reînceput să se intensifice.
S-au realizat progrese semnific ative în cee a ce privește dezv oltarea serviciil or oferite de
Agenți a Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, d ar limit ate în cee a ce privește st abilire a
salariului minim. S -au înregistr at unele pr ogrese în cee a ce privește c ombaterea fenomenului de
părăsire timpurie a școlii și îmbunătățire a ofertei de educ ație de c alitate, inclusiv pentru c opiii
rromi. Pr ogrese înregistr ate: reducere a plățil or informale din sistemul de sănăt ate și creștere a
disponibilității serviciil or de îngrijire medic ală ambul atorie , etc.
În cee a ce privește pr ogresele înregistr ate în re alizarea obiectivel or naționale din Str ategia
Europa 2020, R omâni a are rezult ate bune în d omeniul emisiil or naționale de gaze cu efect de seră,
al energiei din surse regener abile, al eficienței energetice, al învățământului terți ar și al reducerii
numărului de pers oane expuse riscului de sărăcie s au de excluziune s ocială. Cu t oate aceste a, în
privinț a ratelor de ocupare a forței de muncă, a cercetării și dezv oltării și a părăsirii timpurii a
școlii, obiectivele nu sunt încă îndeplinite.
Sărăci a este în scădere, d ar persistă ineg alități m ari în m aterie de venituri. Români a are unul
dintre cele m ai ridic ate niveluri de ineg alitate a venituril or din UE și această ineg alitate este în
creștere, p arțial din c auza reducerii efectel or de redistribuire ale sistemel or fisc ale și de tr ansferuri.
Deși r ata sărăciei este în scădere, sărăci a și excluziune a socială persistă în rândul tineril or,
familiil or cu c opii, pers oanelor cu h andicap, romilor, populației rur ale și pers oanelor inactive.

38
Rezult atele sl abe în cee a ce privește c ompetențele de b ază și oferire a unei educ ații de c alitate
pentru grupurile def avorizate, în speci al pentru elevii din z onele rur ale și din c omunitățile r ome,
rămân pr oblem atice. R ata constant ridic ată a părăsirii timpurii a școlii și ce a scăzută a absolvirii
învățământului terți ar nu vin în întâmpin area nevoii crescânde de mână de lu cru c alificată, pe
fondul unei flux persistent de migr ație.

CAPITOLUL III. M ODALITĂȚI DE C OMBATERE A SĂR ACIEI

III.1 P olitica socială
Politica socială a UE este f ormată dintr -un set de p olitici c omplement are, ce s -au dezv oltat
și multiplic at pe p arcursul timpului și c are acționează în acele sect oare de activit ate ce afecte ază
sau genere ază gr adul de bunăst are individu ală și s ocială. Perm anenta preocupare a comunității
europene pentru aspectele de p olitică s ocială – începută cu Tr atatul de R oma (1957) – a dus, în timp,
la crearea unui „m odel s ocial eur opean”50. O caracteristică imp ortantă a politicii s ociale este
deleg area responsabilitățil or de atingere a obiectivel or comunit are către St atele Membre.
Princip alii actori instituți onali implic ați în procesul de decizie și de implement are a politicii
sociale sunt reprezent ați de C omisia Europeană, P arlamentul Eur opean, C onsiliul Uniunii
Europene (C onsiliul de Miniștri) și C omitetul Ec onomic și S ocial, sprijiniți în activit atea lor de
trei agenții eur opene și un număr eg al de p arteneri s ociali.

50 Această expresie este folosită în mod curent pentru a descrie o viziune comună pe care statele Europene o au asupra unui mode l
societal care combină creșterea economică cu standard e de viață înalte și condiții de lucru cât mai bune.

39
Putem distinge d ouă categorii de m odele s ociale ale statelor membre: cele c are pot fi
execut ate imedi at și cele c are, d ată fiind n atura lor programatică, sunt interpret ate ca orientări
pentru acțiune a statului 51.
Drepturile s ociale sunt înțelese c a fiind nev oile individului ce apar în urm a intervenției
statului, cu c aracter obligatoriu. De aceea, normele c onstituți onale privind drepturile s ociale sunt
văzute c a îndrumări pentru putere a legisl ativă și nu drept direct exercit at de cetățe an, chi ar dacă
acest lucru nu se aplică tutur or drepturil or sociale. Unele dintre ele sunt, de f apt, consider ate a fi
imedi at revendic abile în f ața unei inst anțe, au un c onținut precis, nu implică în m od direct
intervenți a guvernului pentru exercit area lor ca de exemplu, dreptul l a grevă.
Prin urm are, aceste drepturi nu atribuie cetățenil or o pretenție imedi ată, ci cree ază așteptări
pentru cetățe an și pretenții de l a administr ația publică. De exemplu, drep tul la educ ație nu
garantează în m od automat obținere a unei c alificări, ci p osibilit atea de a frecvent a gratuit șc oala
obligatorie, până l a obținere a calificării educ aționale, atingând interesul opus al statului și al
cetățenil or. De f apt, cetățe anul frecvente ază șc oala ca să-și obțină dipl oma ; statul dorește niveluri
ridicate de educ ație, reducere a analfabetismului și nu ăn ultmul rând cetățeni educ ați conștienți de
rolul lor activ în s ocietate. Prin urm are, nu este cu adevăr at posibil să se g aranteze dreptul l a
educ ație destin at ca scop de st at, ci dimp otrivă, este p osibil, să se g aranteze indivizil or să p articipe
la orele de șc olarizare obligatorie.
Această distincție în d ouă categorii de drepturi s ociale este utilă pentru înțelegere a dezv oltării
protecției pe c are drepturile s ociale o primesc în sistemul c omunit ar; dificult atea de a asigur a
punere a în aplicare a clauzelor sociale care cree ază asimetrie l a nivel c omunit ar între g arantarea
acestor drepturi l a dezvoltarea economică de b ază, în m od pașnic g arantate de către Curte a de
Justiție, precum și cele c are garantează exercit area statului bunăstării , c are benefici ază de o
protecție diferită f ață de Curte. În pr actică, Uniune a promovează politicile s ociale ale statului, d ar
nu are încă capacitatea și mijl oacele de a organiza o politică s ocială, pe b aza unor reguli stricte,
așa cum este c azul în sistemele juridice n aționale, a unui pr oiect re alizat de asistenț a socială.

51 Mărginean, Ioan. (2004). Politica socială. Studii 1990 -2004 . București: Expert. , pg. 25

40
Părinții f ondatori ai CEE au crezut, de f apt, ca o cooperare și dezv oltare ec onomică ar fi
singurele ce ar duce l a dezv oltarea și pr otecția drepturil or sociale, în speci al pe cele ale
muncit orilor.
Statele membre, în sc opul de a evita extindere a clandestină a puteril or comunit are, a
încerc at să împiedice cre area legăturil or între f ormularea unui pr oiect de lege a drepturil or și
extindere a competențel or de b ază în detrimentul unității n aționale, tipic m odelului SU A, creând
astfel o Europă "pe d ouă nivele". Pe de o parte, nivelul ec onomic b azat pe ideea integrării și
armonizării sistemel or juridice ale statelor membre, menită să asigure o piața unică, st abilitatea
economică și creștere a economică; în al doilea rând, pl anul s ocial, care a rămas de tipul cel or din
Statele Unite și, prin urm are, a fost dezv oltat într -un m od diferit, cu singur a limită c omună, c are a
fost reprezent at de c onstrângerile buget are impuse st atelor membre de către C omunit ate, pentru a
atinge obiectivele ec onomice .
În anii '50 sentimentul c omun a fost diferit, p opoarele Eur opei tocmai au ieșit din primul
război Mondial,au văzut pr ogresul ec onomic c a fiind s oluția la toate relele. CED O însăși nu a
prevăzut un c atalog al drepturil or sociale care să pr otejeze în princip al drepturile cl asice ale
constituți onalismului.
Recun oașterea explicită a acestora a avut loc în 1961, odată cu C arta socială eur opeană
(revizuită în 1996), pentru adaptarea Cartei l a evoluțiile s ociale și ec onomice, c are a permis
lărgire a câmpului său de aplicare la o serie de n oi drepturi sociale și ec onomice, prin m odificarea
anumit or disp oziții și c omplet area sa cu o serie de n oi prevederi precum : c onsolidarea egalității
dintre femei și bărb ați; dreptul pers oanelor cu h andicap la integr are socială individu ală, la
autonomie pers onală și l a particip are în vi ața comunității; c onsolidarea dreptului c opiilor și
adolescențil or la protecție s ocială, juridică și ec onomică; dreptul l a protecție în c az de c oncediere;
extindere a interzicerii discriminării, etc .
Prin urm are, se p oate concluzi ona că, spre de osebire de cee a ce s-a întâmpl at în sistemele
juridice ale statelor membre,p olitica socială eur opeană a fost văzută nu c a market-breaking, ci c a
market-making care este funcți onal și secund ar integr ării ec onomice.
Acest f apt este cl ar din lectur a Tratatului de l a Roma, care prevede unele disp oziții s ociale,
cum ar fi articolele 48 -50 privind liber a circul ație a lucrăt orilor, articolul 123 c are stabilește F ondul

41
Social Eur opean și în fin al articolele 117 -122 ce c onsacră angajamentul C omunității de a
îmbunătăți c ondițiile de vi ață, de muncă ale cetățenil or europeni precum și eg alitatea de tratament
între bărb ați și femei, c are au echilibr at principiile direct oare ale Constituției UE 52.
Europa a însemn at întotdeauna convergenț a către nivelurile de tr ai mai ridic ate. În trecut
s-a realizat prin intermediul pieței interne și a sprijinului acordat din f ondurile UE, f apt pentru c are
este neces ar să se desfăș oare pe o perioadă de timp rez onabilă, astfel încât țările, cetățenii și
întreprinderile să se p oată adapta. Indic atorii ec onomici ai nivelului de tr ai evidenți ază diversit atea
situațiilor existente în Eur opa. Cu t oate aceste a, mediile n aționale nu oferă o imagine c ompletă,
deoarece m aschează disp aritățile st atelor membre, cu z one de rel ativă b ogăție în țări m ai puțin
prospere și invers.
Problem atica nivelului de tr ai al populației ocupă un loc imp ortant în calculele și analizele
macroeconomiei. Cun oașterea și analiza bunăstării populației necesit ă calcularea unor indic atori
de sintez ă care să exprime nivelul de tr ai al populației și compararea intern aționalî a acestor
indic atori. Ca urmare a complexit ății conceptului de nivel de tr ai, exprim area acestui a nu se p oate
face printr -un singur indic ator, ci printr -un sistem de indic atori care, în ansamblul s ău, să permit ă
o evaluare cât mai corecta a bunăstării populației, o analiză a modului și evoluției acestei a.

52 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex:02016ME/TXT -20160901 , accesat la 18.04.2018

42
Surse : OCDE, ONU, C omisia Europeană, 201 8
Perioada 2008 -2014 prezintă ce a mai rapidă și interes antă creștere ec onomică din UE, ap
regiunii M azowieckie din P olonia. Dacă ăn 2008, PIB -ul pe c ap de l ocuitor era cu 17,1 % sub
medi a UE, în 2014 a ajuns să fie cu 8,4 % m ai mare decât medi a UE-28, totul re alizându -se prin
sprijinului acordat din f ondurile agricole, care a îmbunătățit în m od semnific ativ și dezv oltarea
zonelor rurale ( trei sferturi din terit oriul Eur opei).
Cu toate aceste a, progresele nu sunt resimțite în m od unif orm în t oate regiunile s au în t oate
segmentele s ocietății. De exemplu, r ata șomajului v ariază de l a mai puțin de 5 % Ceh ia, Germ ania
și Ung aria la 18 % în Sp ania și 23 % în Greci a.53

53 Eurostat, date statistice , disponibil la adresa web http://ec.europa.eu/eurostat/data/data base, accesat la 18.04.2018

43

Surs ă : Comisia Europeană, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/m apToolClosed.d o?tab=map& init=1&plugin= 1&
language=en&pc ode=teilm020&t oolbox=types# , 2018 , date pentru 2017
Criza a afectat în m od diferit diversele țări ale Eur opei, d ar în între agul său, în Uniune au
suferit tinerele gener ații . L a sfârșitul anului 2016, r ata șomajului în rândul tineril or era de 18 %
în UE și 20 % în z ona euro. Locul frunt aș este ocupat de Greci a, Spania și Italia, cu r ată de 40 %.
În gr aficul de m ai jos, este reprezent ată rata șomajului în rândul tineril or (% din p opulația activă
pentru peri oada 2005 -2016)

44

Sursă: Comisia Europeană, http://ec.eur opa.eu/eur ostat , 2018, date pentru 2005 -2016
Suedi a, Germ ania, Țările de J os, Danemarca, Cehia, Estonia, Litu ania și Austria au rate de
ocupare de peste 75 %, îndeplinind obiectivul pe c are toate statele membre ale UE au convenit să
îl atingă în m od colectiv până în 2020. St atele membre au diverse m odele de p articip are pe pi ața
forței de muncă a femeil or și a lucrăt orilor în vârstă de peste 55 de ani. Deși nivelurile l or de
ocupare în muncă înregistre ază o creștere, ambele grupuri rămân în m od semnific ativ subocupate.
În UE, r ata de ocupare a atins 71 % l a sfârșitul anului 2016, f ață de 69 % în 2010. Astăzi,
UE-28 înregistre ază un număr rec ord de pers oane angajate: 201 mili oane, dintre c are 154 de
milioane în z ona euro.
Această creștere se datorează în princip al creșterii numărului de femei pe pi ața forței de
muncă, prin cre area locurilor de muncă în sect orul serviciil or, elimin area măsuril or fisc ale care
descur ajează a doua persoană c are contribuie l a venitul f amiliei să lucreze, îmbunătățirie a
competențel or și a condițiil or de muncă în între aga Europă.
Majoritatea locurilor de muncă n ou-create asigură un venit adecv at, securit ate pe pi ața forței
de muncă și un mediu de lucru f avorabil, c a de exemplu, în sect orul serviciil or vor fi angajați doar
persoanele cu un nivel superi or de c alificare. Gr aficul de m ai jos este reprezent ativ pentru peri oada

45
2005 -2016 în diversele sect oare ale statelor aparținând UE -28 care au benefici at de creștere a
numărului l ocurilor de muncă.

Sursă : C omisia Europeană, 2018
Ca și pieț a forței de muncă și sistemele de asistență și pr otecție s ocială ale țăril or UE sunt
foarte diferite în cee a ce privește preferințele p olitice și buget are, cheltuielile publice în m aterie de
protecție s ocială în UE au reprezent at aproximativ 40 %, aproximativ o cincime din PIB, pentru
anul 2015. Finl anda, Franța, Danemarca, Austria, Italia, Suedi a, Greci a și Belgi a au alocat 20 %
din PIB -ul lor protecției s ociale.
Modurile în c are funcți onează sistemele de pr otecție s ocială reflectă diferitele tr adiții
moștenite din sec olul trecut. Invent ate în Eur opa la sfârșitul sec olului al XIX -lea, aceste a au viz at
inițial să abordeze pr ovocările erei industri ale ( anexa 1). Diferențele dintre sisteme se d atorează
cuantumul bugetului și m odului său de alocare, surs a de fin anțare, gr adul de acoperire a riscuril or
în rândul p opulației și r olul parteneril or sociali.

46
Sistemele de pr otecție s ocială și imp ozitarea reduc ineg alitățile dintre venituri. În prezent,
în Eur opa se găsesc cele m ai echit abile s ocietăți din lume, deși există încă diferențe. Cele m ai
bogate 20 % dintre g ospodării câștigă de 5 ori mai mult decât cele m ai sărace 20 %. Țările cu cel
mai ridic at nivel de ineg alitate a venituril or sunt : Români a, Litu ania, Bulg aria, Let onia, Cipru,
Estonia și Italia.
Cu alte cuvinte, chi ar dacă sunt s ocietăți pr ospere în UE, t otuși, riscul de sărăcie rămâne
omniprezent, estimându -se că aproape un sfert din p opulația UE este expusă riscului de sărăcie
sau de excluziune s ocială. Risc crescut de sărăcie este în rândul c opiilor, prin acces limit at la
asistență medic ală, abandon școlar, care ulteri or se p ot confrunt a cu șomajul și sărăci a. În 2010,
liderii UE s -au angajat să reducă numărul de pers oane expuse riscului de sărăcie cu 20 de mili oane
până în 2020, însă astăzi Eur opa este dep arte de a îndeplini acest obiectiv. Până în prezent, numărul
de pers oane expuse riscului de sărăcie a crescut cu 1,7 mili oane.
În ciud a numer oaselor reforme aflate în desfășur are, st atele nu au capacitatea de a se adapta
la aceste n oi provocări. Sistemele de pr otecție s ocială continuă să aibă limite. De exemplu, există
numer oase țări c are, pentru a-i proteja pe angajați, au o legisl ație restrictivă de pr otecție a locurilor
de muncă, cee a ce afecte ază pe tinerii aflați în căut area unui l oc de muncă. Util ar fi să m odernizăm
sistemele de învățământ și de f ormare, să extindem pr ogramele de învăț are pe t ot parcursul vieții
pentru a mări m obilitatea profesională și pentru a rezolva problem a neconcordanței de c ompetențe.
Concurenț a la nivel intern ațional este acerbă în privinț a forței de muncă speci alizate, locul frunt aș
fiind ocupat de Asia și Orientul Mijl ociu.

III.2 Bunăst area socială

Afirmația de la care vrem să începem este aceea conform cărei a există un m odel social care
poate fi definit drept eur opean. Cu t oate aceste a, modelul s ocial european ca atare nu există s au
mai degr abă nu a fost încă c onstruit într -o manieră univ ocă și determin ată. De f apt, până în prezent,
modelul s ocial eur opean este m ai degr abă o aspirație decât o realitate pentru că, p ornind de l a
datele actuale observăm cum este p olitica socială este o politică de c oordonare a diferitel or sisteme
și nu un subiect armonizat.

47
Prin urm are, este neces ară abordarea problemei din d ouă puncte de vedere diferite: un a
abstractă, în c are m odelul s ocial eur opean este c onsider at un m odel te oretic c onstituți onal al
statului s ocial eur opean și cel de n atură pr actică, în c are sunt lu ate în c onsider are legisl ația
comunit ară relev antă și acțiunile pe c are Uniune a le propune pentru viit or în acest d omeniu.
Ceea ce este sigur este că st atele membre ale Uniunii au dezv oltat, în sec olul al XX-lea, mai
ales de l a sfârșitul celui de -al doilea război mondial, modelele st atului de bunăst are, diferite în
mare parte, menite să le g aranteze cetățenil or posibilit atea unei vieți demne.
În gener al, se f ace distincți a între diferitele m odele de st atut social prezente în Eur opa prin
împărțire a lor în grupuri: un prim grup este reprezent at de sistemele juridice ale St atele sud –
europene (It alia, Spania, Portugalia, Greci a și Fr anța) ce se c aracterize ază prin f aptul că ăn
Constituție au intr odus si enumer ate drepturile s ociale; al doilea grup este cel al statelor din n ordul
Europei (Sc andinavia, Norvegi a și Suedi a) caracteriz at prin cel m ai înalt nivel de pr otecție s ocială;
al treile a este reprezent at de st ate (Olanda, Belgi a, Luxemburg și Ger mania) care au optat de a
include drepturile s ociale în pr opriile C onstituții c a obiective p olitice54. Apoi, există m odelul
anglo-saxon care nu prevede recun oașterea constituți onală a acestor drepturi, în sensul textu al al
termenului. În cele din urmă, există țările din ultim a extindere, adică țările ex -comuniste din
Europa de Est c are reprezintă un m odel în sine, oferă o egalizare de f acto a drepturil or sociale și
civile55.
În primul rând, se p oate spune că t oate țările UE recun osc și pr otejează drepturile s ociale la
nivelul legisl ației ordinare, acordând o atenție de osebită drepturil or lucrăt orilor și asistenței
sociale.
Totuși, chi ar și cu diferențe specifice, există un m odelul s ocial Eur opean bazat pe : pensiile
pentru limită de vârstă, asigur area pentru b oală și accidente, pr otecția muncii și în c az de
concediere, educ ația și protecția maternității, etc , fiind de f apt principii cheie pe c are se b azează
politicile s ociale ale statelor membre, menite să g aranteze un venit minim neces ar traiului pentru
tutur or cetățenii.

54 Social right in European Constitutions’, G. De Bùrca – B. De Witte, Social rights in Europe , Oxford University Press 2005 ,
pag.22 .
55 C. Costello (ed.), Fundamental social rights: Current European Legal Protection and the Challange of the UE Charter of
Fundamental Rights (DublinIrish Centre for European Law, 2001.

48
Este dej a mai mult de un sec ol faptul că instituțiile de asistență s ocială au contribuit l a
moderniz area societății eur opene, st abilizând ec onomia de pi ață și c onsolidând instituțiile
democratice. F ormele de intervenție publică precedente și cu același scop au contribuit odată cu
dezvoltarea programelor de pr otecție s ocială la apariția revoluției industri ale: pr otecția nevoilor
acoperite de sistemele de pr otecție s ocială au apărut în gener al, ca răspuns l a provocările ep ocaii
industri ale , la inițiativa lucrăt orilor și a organizațiilor acestora.
Sistemele eur opene de asistență s ocială au caracteristici diferite, o consecință a diferitel or
experiențe ist orice, p olitice și ec onomice c are au dat naștere un or sisteme c are se c aracterize ază
printr -o dimensiune diferită a cheltuielil or publice, diferenț a în beneficiile oferite și mec anismele
de fin anțare. Prin urm are, p oliticile s ociale pot fi cl asificate pe b aza instrumentel or utiliz ate
(transferuri de numer ar sau furniz area de servicii), a regulil or de acces (cu s au fără c onstatarea
condițiil or de necesit ate), a metodelor de fin anțare adoptate (prin imp ozitare gener ale sau prin
contribuții s ociale) și structuri de m anagement organizational. Acest lucru f ace p osibilă
identific area liniilor comune în cre area și ev oluția sistemel or de securit ate socială și identific area
unor macro-zone rel ativ omogene.
Politicile de bunăst are caracterize ază structur a cultur ală și arhitectur a instituți onală a
Europei și, în plus f ață de reprezent area unui m odel de c oexistență s ocială bazată pe s olidaritate,
contribuind l a dezvoltarea economiei eur opene, asigurând un nivel m ai înalt al bunăstării, o mai
echit abilă distribuire a averii și f ormarea unei cl ase de mijl oc solide. Bunăst area europeană
reprezintă 58% din bunăst area mondială, chi ar dacă eur openii reprezintă d oar 8% din p opulația
lumii.
Sistemele de bunăst are cun oscute până în prezent s -au dezv oltat în urm a: creșterii ec onomiei,
populației tinere, schimbăril or socio-economice (îmbătrânire a demografică, m odele n oi de f amilie,
flexibilit atea muncii, creștere a inegalitățil or, migr ația, datoria publică etc.).

49
III.3 M odele de p olitici s ociale în Uniune a Europeană

III.3.1 M odele din țările din Eur opa de Sud
Pornind de l a analiza modelel or sociale naționale, dorim să începem cu St atele Eur opei de Sud
ca : Italia, Spania, Portugalia, Greci a și Franța.
Aceste țări au dezv oltat un sistem de pr otecție a drepturil or sociale care se b azează pe premis a
includerii l or în textele c onstituți onale. Prim a declarație în acest sens este prezentă în
Constituți a Franceză din 1791, c are spune că d atoria revoluției este de a transforma caritatea pentru
cei săr aci într -un drept re al.
Spre de osebire de m odelele din Eur opa Centr ală, aceste țări nu oferă num ai o clauză s ocială
ci și un c atalog det aliat al drepturil or sociale pe c are statul trebuie să g aranteze, înt otdeauna în
strânsă legătură cu dezv oltarea societății, aceste modele c onsacră anumite drepturi în textul
constituți onal, care reflectă necesit atea de a se asigur a că, cel puțin l a aceste drepturi exprim ate nu
poți renunț a, instituindu -se astfel pe b aza politicil or sociale de st at.
Țările din Eur opa de Sud au sisteme s ociale intr oduce rel ativ recent, c aracteriz ate de nivel
mai scăzut de cheltuieli ( aproximativ un sfert din PIB). M odelul mediter anean de st at al bunăstării
poate fi c onsider at ca o variantă c ontinent al-corporativă c are prezintă sistemele de g arantare a
venitului de tip Bism arckian, foarte fr agment at pentru c ategoriile ocupaționale, familia fiind
princip alul amortizor al politicil or sociale.
Spre de osebire de sistemele c ontinent ale eur opene, în țările mediter aneene nu există o rețea
de pr otecție minim ală, deși recent unele țări au încerc at să remedieze această anomalie prin
introducere a unor sisteme de venit minim g arantat ca în Portugalia și Italia. Programele de asistență
socială și p oliticile active privind pi ața muncii c ontinuă să fie sl ab dezv oltate. Deficitul buget ar a
forțat aceste țări să f acă ref orme c are au redus în m od semnific ativ amploarea sistemel or de
protecție s ocială, în speci al în cee a ce privește pensiile, asistenț a socială și asistenț a medic ală.
Sistemele st atului de bunăst are din țările mediter aneene se c aracterize ază printr -o
fragment are gener alizată, m ai mică în P ortugalia, prin p oziția de privilegiu acordată angajaților.
În Sp ania, în ciud a consolidării p oliticil or de bunăst are implement ate în ultimii d ouăzeci de ani,
programele p ar a fi încă c ategorice; aceleași sisteme de venituri minim g arantate, intr oduse în

50
1989, asigură acoperire a populației la nivel l ocal și subst anțial ineficiente pentru a îndeplini
condițiile de c are au nevoie. În Greci a, nu există încă o măsură univers ală de c ombatere a sărăciei
datorită prăbușirii s ale fin anciare recente.
În gener al, în țările din z ona mediter aneeană, întregul sect or al bunăstării nu p are să fie
suficient de dezv oltat; în speci al pentru p oliticile de sprijinire a cheltuielil or familiale, care prezintă
încă deficiențe. Unul dintre elementele cele m ai imp ortante este c onstituit de alocațiile acordate
familiil or, a cărei sumă depinde în m od neg ativ de venitul pe c are îl are solicitantul (în Sp ania se
acordă pentru venitul brut m axim ce nu depășește 29.000 de eur o / an) și în m od pozitiv de numărul
de copii aparținând f amiliei ; P ortugalia este singur a țară în c are alocațiile deși m odeste c a sumă,
au totuși un c aracter univers al.
Toate țările, între 1978 și 1985, au stabilit sisteme n aționale de sănăt ate naționale, în c are
furniz area de servicii este adesea realizată printr -o combin ație de oferte publice și priv ate.
Prest ațiile pentru b oli cronice și inv aliditate, care implică cheltuieli mult m ai mici decât medi a
europeană, fac obiectul un or controale stricte pentru a verific a dreptul re al la prest ații pentru a
evita cererile fr auduloase, f oarte răspândite pe terit oriul It aliei, Greciei și Sp aniei, în b aza
certifi cărilor medic ale publice și a verificăril or peri odice de către c omisiile medic ale de st at care
să ateste imp osibilit atea reală de a lucra.
Sistemele de securit ate socială din c adrul acestui m odel au unele c aracteristici c omune:
valoarea transferuril or se b azează pe s alariul primit și depinde de numărul de ani de c ontribuții
obligatorii, în timp ce vârst a legală de pensi onare este st abilită l a o medie de 65 (chi ar dacă de
exemplu, în It alia reformele pe această temă sunt urm ate într -o manieră atât de sp asmodică încât
acest p arametru este flexibil).

III.3.2 M odelul s ocial-democratic (s au scandin av)
Modelul sc andinav este m odelul st atutului s ocial care s-a dezv oltat în țările din n ordul
Europei și se b azează pe principiul univers alist al furnizării serviciil or sociale publice, pe
egalizarea perfectă a drepturil or sociale la drepturile civile și p olitice și începe de l a necesit atea
punerii în aplicare a dispozițiilor constituți onale, prezente în t oate constituțiile n ordice, care
recun osc dreptul l a muncă și aspiră l a ocuparea integr ală a forței de muncă.

51
Cu toate aceste a, nu t oate constituțiile țăril or nordice prevăd cl auze s ociale sau cataloage de
drepturi s ociale, dar acest lucru se d atorează faptului că m odelele de bunăst are din aceste st ate s-
au dezv oltat în ultimii ani. În gener al, toate aceste țări prezintă așa-numitul m odel de s olidaritate
univers ală, care se b azează pe cre area asigurării obligatorii care să-i acopere t oți cetățenii, și, astfel,
garantând tutur or serviciil or aceleași condiții de acces s ocial 56. În aceste st ate, într -adevăr, nivelul
de pr otecție a drepturil or sociale este m ai mare decât în alte părți și se b azează în princip al pe
impozitarea pe pi ața muncii, d atorită intervențiil or publice planificate, combinând r ate ridic ate de
eficiență și echit ate.
O altă p articul aritate a acestor sisteme c onstă în lips a aproape totală de legitimit ate a
instanțelor în cee a ce privește disputele privind bunăst area, care sunt tr ansfer ate un or organisme
administr ative independente.
Dezv oltarea dreptului muncii se c aracterize ază prin acorduri între sindic ate și antrepren ori,
iar autonomia colectivă j oacă un r ol imp ortant în reglement area acestor relații. Se p oate spune,
prin urm are, că aceste m odele funcți onează m ai degr abă prin lege a administr ativă și ce a a muncii
decât prin lege a constituți onală.
Acest m odel c aracterize ază țări precum : Finl anda, Danemarca, Suedi a și Olanda (ale căr or
sisteme de asistență s ocială au totuși c aracteristici specifice simil are m odelului c ontinent al) și
prezintă cele m ai înalte niveluri ale cheltuielil or de pr otecție s ocială (aproximativ o treime din PIB
), consider ate drepturile cetățe anului; serviciile c are garantează acoperire a univers ală constau în
prest ații cu sumă fixă plătite automat atunci când apar diversele riscuri. În plus f ață de această bază
de pr otecție univers ală, lucrăt orii angajați au beneficii supliment are, prin pr ograme pr ofesionale
obligatorii.
Prest ațiile de asigur are împotriva șomajului și p oliticile active privind pi ața forței de muncă
joacă un r ol esenți al. Modelul sc andinav de pr otecție s ocială asigură o acoperire l argă a riscuril or
și accesul l a prest ații, conceput c a drept al cetățe anului, este adesea condiționat doar de ședere a în
țară. St atele de bunăst are scandinave se disting prin utiliz area formelor de sprijin univers al pentru

56 De exemplu, poate fi luat în considerare sectorul educației . În Suedia există "asigurare șc olară" care permite tuturor copiilor să
susțină cheltuieli le educaționale în orice tip de instituție, atât publică, cât și privată, indiferent de condițiile economice ale
familiei.

52
venituri și prin prezenț a unui sistem de servicii f oarte dezv oltat pentru c opii, pers oanele cu
handicap și pers oanele în vârstă.
Garanția unei rețele de sprijinire a venituril or mari, precum și prezenț a unei g ame largi de
servicii de îngrijire pentru a permite m olizarea familiil or vulner abile pe pi ața muncii, cum ar fi
femeile, d oar părinții cu c opii mici, lucrăt orii pers oanele în vârstă și pers oanele cu o anumită f ormă
de diz abilitate. Prin urm are, sistemul sc andinav se d ovedește a fi deosebit de eficient în c ombaterea
sărăciei și a excluziunii s ociale, reușind să reducă l a minimum în același timp sărăci a în rândul
persoanelor în vârstă și l a copii (eg alat în Eur opa de Belgi a).
În Finl anda, disp onibilit atea pe sc ară largă a serviciil or de îngrijire a copiilor face posibilă
performanța activității de serviciu cu asumarea responsabilitățil or familiale; Nu este un accident,
probabil, că Finl anda are un a dintre cele m ai mari rate de fertilit ate din Uniune a Europeană.
În toate țările sc andinave, asistenț a de bază este un drept subiectiv al fiecărui individ și
acționează ca o rețea de pr otecție de ultimă inst anță, g arantate pers oanelor supuse temp orar lipsei
unor mijl oace fin anciare suficiente pentru a satisface nev oile prim are: toți rezidenții în c ondiții de
nevoie și cu un venit sub pr agul de subzistență au dreptul să prime ască sprijin. În gener al,
instrument ele de sprijinire a venituril or sunt c omplement are și nu afecte ază dreptul de acces l a alte
prest ații sociale, cee a ce confirmă c aracterul l arg și subst anțial al sistemului n ordic de pr otecție
socială.
Sistemele de pensii se b azează de asemene a, pe principiul cetățeniei, c are garantează dreptul
la o prest ație minim ală univers ală, sub rezerv a numărului de ani de reședință în ț ară. Pe lângă
aceasta, există anumite tipuri de scheme ocupaționale, fin anțate și c ontribuții determin ate, definite
în baza acorduril or colective l a nivel de sect or: aceste pr ograme, c are au caractere f oarte puternice
de solidaritate (oferă printre altele asigur area împotriva riscului de inv aliditate) , au fost dezv oltate
începând cu anii '80 și, în prezent, se extind l a peste 80% din f orța de muncă angajată.
Sunt pr omovate stimulentele pentru a lucra, în speci al pentru lucrăt orii în vârstă, în sc opul
de a face m ai puțin atractive scheme de pensi onare anticip ată, fie prin impunere a unor contribuții
obligatorii, sau dimp otrivă, acordarea de scutiri fisc ale pentru cei c are aleg să amâne retr agerea
timpurie. În cee a ce privește sistemul de pensii pentru inv alizi, au fost consolidate măsurile de
reabilitare , încur ajând p opulația să rămână pe pi ața muncii.

53
În anii 1990, numer oase intervenții au viz at, printre altele, să alinieze nivelul beneficiil or din
sectorul public cu cele din sect orul priv at și să cre ască limitele de vârstă pentru accesul l a
pensi onare anticip ată.

III.3.3 M odelul țăril or anglo-saxone
În Reg atul Unit, unde nu există o Constituție scrisă și, prin urm are, disp oziții c onstituți onale
referit oare la drepturile s ociale, politica socială este în întregime tr ansfer ată puterii legisl ative.
Sistemele anglo-saxone se diferenți ază de alte modele eur opene pentru o concepție diferită a
modelului de bunăst are, care se d orește a fi un ajutor pentru “nefericit” , c a urmare a verificării
condițiil or de necesit ate (prin mijl oace de test are), decât c a elimin area inegalitățil or, astfel spus
"politicile redistributive nu se b azează pe drepturi ci pe nev oi" 57.
Cu toate aceste a, a doua legisl ație socială post-război a Marii Brit anii, a devenit univers ală,
în sc opul de a depăși viziune a de fil antropie c are îns oțeau până atunci p oliticile s ociale. În orice
caz, jurisprudenț a britanică preferă să c onsidere drepturile s ociale drept principii direct oare care
trebuie să orienteze legisl ația statului, decât să fie drepturi de revânz are immedi ate 58.
În prezent, sistemul a fost stabilit în țările de drept c omun și este încă orientat spre p olitica
existentă pe pi ață, asigurând în același timp un minimum de asistență pentru fiec are cet ațean59
Un rol imp ortant îl j oacă politicile active în d omeniul muncii și sistemele c are condiționează
accesul l a beneficii pentru un l oc de muncă obișnuit. Met odele de fin anțare sunt c ombin ate,
deoarece, în timp ce sănăt atea este în întregime imp ozitată, prest ațiile în numer ar sunt în gener al
finanțate prin c ontribuții s ociale. Sistemul de pr otecție s ocială anglo-saxon este f ormat dintr -un
sistem de securit ate socială (c ontributiv), de l a programele de asistență s ocială (de tip
necontributiv), cu beneficiile univers ale pentru c opii și muncă, beneficii prin subvenții bănești s au
deduceri. Sc opul princip al al beneficiil or provenite din muncă este de a sprijini pers oanele fizice
în timpul peri oadei de tr anziție de l a șomaj la ocuparea forței de muncă, încur ajând, de asemene a,

57 C. Pinelli, Model ul social europeo n, în Riv., dir., sic., soc., 2008, p.254.
58 M. Partington, The juridification of social welfare in Britain, in The Juridification of ers p. 419, G. Teubner ed., 1987.
59 În acest sens, trebuie remarcat faptul că legislația socială engleză se referă la bene ficiarii asistenței ca fiind "clien ts"(clienți) ,
demonstrând că politica socială se bazează pe soluții de piață.

54
accept area de locuri de muncă p art-time s au temp orare, evitând în același timp de a da naștere
capcanelor sărăciei s au șomaj.
În Irl anda, de exemplu, o persoane poate munci c ontinuu și p oate solicita beneficiile (cum
ar fi : Back to Work Allowance și Back to Educ ation Allowance) timp de câtev a luni după începere a
activității l a locul de muncă. În c ontextul p oliticil or brit anice de bunăst are, un r ol imp ortant îl j oacă
transferurile către f amilii.
Adoptarea Working F amilies T ax Credit din 1999 are ca scop sprijinire a venituril or
familiil or de lucrăt ori săr aci cu c opii, fără a descur aja particip area lor pe pi ața muncii, fiind
conceput pentru a se asigur a că veniturile f amiliale disp onibile fără subvenții, cresc odată cu
creștere a venituril or brute primite. Disabled Pers on’s T ax Credit este un pr ogram adresat părințil or
ce au copii cu diz abilități. Alocația de st at pentru c opil este un tr ansfer univers al, primit de către
persoana responsabilă de creștere a unui c opil : v aloarea subvenției nec ontributive nu se
impozitează și nu este leg ată de venitul f amiliei s au de vârst a copilului / c opiilor.
În urm a Legii privind creditele fisc ale din 2002, a fost intr odus un pr oiect de ref ormă
radicală pentru a sprijini resp onsabilitățile f amiliale, conform căr ora intervențiile prevăzute de
programele Working F amilies T ax Credit și Income Supp ort e Children’s T ax Credit vin integr ate
în sistemul de sprijin fin anciar, numit Integr ated Child Credit (ICC). N oul credit fisc al intr at în
vigoare pentru peri oada 2003 -2004, este destin at tutur or familiil or cu c opii, indiferent d acă părinții
lucre ază, și c onstă dintr -o componentă destin ată familiei și o componentă supliment ară pentru
fiecare copil aflat în întreținere și un supliment pentru c opiii sub vârst a de 1 an și pentru cei cu o
anumită diz abilitate. Prin această ref ormă, guv ernul brit anic a propus r aționalizarea sistemului de
transferuri către f amilii, asigurând un sprijin fin anciar mai eficient pentru min orii care trăiesc în
familii cu venituri mici, menținând în același timp stimulentele pentru muncă, c are au caracteriz at
intervențiile anterioare. .
În ambele țări, pl anul de pensii se referă în princip al la salariați, în Irl anda beneficiile sunt
flat-flot (forfetare) , în Anglia, pe lângă aceste a, există și tr ansferuri s alariale (il Second St ate
Pensi on, care din Aprilie 2002 înl ocuiește vechiul State Earnings -Related Pensi on Scheme,
SERPS , intr odus în 1979).

55
În Anglia, vârst a de pensi onare este în prezent 65 de ani pentru bărb ați și 60 de ani pentru
femei, c are a crescut l a 66 de ani în 2018; dre ptul l a pensie nu p oate fi acordat înainte de atingere a
limitel or de vârstă, chi ar dacă poate fi întârzi at, obținând în schimb beneficii mult m ai gener oase.
O trăsătură distinctivă a securității brit anice este abilitatea de a renunț a la componenta earnings
related legată de perf ormanță și să se opteze pentru sistemele de pensii alternative, de tip
ocupațional sau priv at, dacă aceste a asigură beneficii eg ale sau mai mari; în prezent aproximativ
60% din lucrăt ori intră în schemele de acest tip. Sistemele de pensii ocupaționale, în gener al de
tipul beneficiil or definite (deși există o tendință spre sisteme de c ontribuții definite), oferă servicii
proporționale cu numărul de ani de serviciu și cu v aloarea ultimului s alariu. Începând cu lu na
aprilie 2003, venitul minim g arantat ( Minimum Inc ome Gu arantee), beneficiul nec ontributiv
destin at pers oanelor cu vârst a peste 60 de ani, a fost înl ocuit cu Pensi on Credit, de v aloare mai
mare.
În Irl anda, pe lângă sistemul public de pensii, guvernul a încur ajat dezv oltarea sistemel or
de ocupare a forței de muncă și a sistemel or priv ate prin acordarea unui tr atament fisc al
subvenți onat pentru c ontribuțiile și perf ormanțele asociate investițiil or aferente. În plus, o
proporție semnific ativă a cheltuielil or este b azată pe furniz area beneficiil or nebănești, cel or care
au ajuns l a vârst a prest abilită (de obicei, de 70 de ani), c a de exemplu : îngrijire medic ală gratuită,
deduceri pentru abonamentele de telefonie s au televiziune, cheltuieli pentru energi a electrică,
combustibili etc.

III.3.4 M odelul c orporativ (s au continent al) numit și Bism ark.
Un al treile a grup de st ate, cele din Eur opa Centr ală au adoptat un sistem mixt b azat pe o
clauză s ocială inclusă în C onstituție. M odelul Grundgesetz germ an60 prevede un set de cl auze
gener ale de pr otecție s ocială de st at, fără a introduce un c atalog de drepturi s ociale în textul
constituți onal în cee ace privește c omutarea acestor drepturi. În aceste țări r olul cl auzelor sociale
este de a furniz a liniile direct oare în c adrul căr ora legiuit orul trebuie să opereze și c are implică
obligația de a garanta însăși st atutul de bunăst are. Acest m odel include țările eur opene c ontinent ale
(Austria, Belgi a, Franța, Germ ania și Luxemburg) și este afectat în c ontinu are de inspir ația

60 art. 20 din Legea fundamentală germană, care precizează că "Republica Federală Germania este un stat federal, democratic și
social" și reprez intă modelul pe care s -au bazat celelalte clauze sociale europene.

56
originală a lui Bism arck, c are oferă o legătură strânsă între prest ațiile s ociale și st atutul de angajat
al pers oanelor, centr at pe pr otecția lucrăt orilor și a familiil or acestora împotriva riscuril or de
invaliditate, b oală, șomaj și vârstă în aintată. În aceste țări apoximativ 27 -30% din PIB sunt
cheltuieli s ociale, pr ogramele tind să fie f oarte fr agment ate și diversific ate pe c ategorii, adesea
mai gener oase față de angajații publici, fin anțate în princip al prin c ontribuții s ociale, distincte
pentru fiec are instituție.
În țările c are intră în acest grup, sistemul de sănăt ate acoperă t oate pers oanele c are au un
loc de muncă plătit, precum și alte categorii ( pensi onarii, șomerii, pers oanele cu h andicap). În
gener al, toți angajații sunt asigur ați împ otriva riscului de ș omaj; în Luxemburg, această pr otecție
se extinde și l a lucrăt orii care desfăș oară o activit ate independentă, în timp ce în Belgi a prest ațiile
de șomaj pot fi acordate și tineril or șomeri după ce au particip at la programe de f ormare.
Legătur a strânsă dintre l ocul de muncă al pers oanelor și dreptul de a benefici a de prest ații
sociale înse amnă că acest m odel de bunăst are este c apabil să ofere pr otecția neces ară cel or care nu
au un l oc de muncă; lips a unor mec anisme c are să permită, în speci al femeil or ,de a satisface
nevoile în m aterie de muncă și f amilie, cee a ce a determin at existenț a unor rate scăzute de ocupare
a forței de muncă și de fertilit ate.
În toate țările Eur opei C ontinent ale există instituții de ultimă inst anță, menite să asigure un
venit minim împ otriva riscului de sărăcie extremă. Germ ania dispune de d ouă tipuri de pr ograme
de asistență privind venitul minim: Arbeitsl osenhilfe pentru ș omeri și Sozialhilfe . Sozialhilfe este
princip alul instrument de asistență fin anciară de b ază, v alabil pentru pers oanele al căror venit nu
atinge st andardul minim accept abil, cu sc opul de a favoriza reintegr area lor în vi ața socială și
profesională și eliber area de la regimurile de asistență publică.
În 2001 a fost lansată o reformă imp ortantă a sistemului de securit ate socială, preced ată de
o reformă a pensiil or de inv aliditate cu reduceri subst anțiale al prest ațiilor, cu sc opul de a
contracara dinamica cheltuielil or cu pensiile. Reducere a prest ațiilor de securit ate socială se
datorează în princip al intr oducerii unei n oi formule de c alcul și m odificarea criteriului indexării
pensiil or, care nu m ai este leg ată de infl ație, ci de creștere a salariului mediu brut. În plus, r ata
contribuției v a crește l a 20% până în 2020 și l a 22% până în 2030.

57
Scădere a rolului atribuit primului pil on al sistemului de pensii este c ompens ată de un impuls
puternic d at dezv oltării celui de al doilea și al treile a pilon, realizat în primul rând prin acordarea
de deduceri fisc ale subst anțiale. În plus, s -au cre at facilități supliment are pentru pensiile
corporative, i ar contractele de pensii priv ate oferite de sect orul fin anciar au fost încur ajate.
În sfârșit, în Austria, sistemul public de pensii c onstă într -o schemă gener ală pentru lucrăt orii
din sect orul priv at și sisteme speci ale pentru lucrăt orii independenți și pentru angajații publici; în
2001, aproape 95% din p opulația activă f ace parte din aceste pr ograme de asigur are obligatorie.
Sistemul actual de pensii pentru peri oada 2030 – 2014 (2017 pentru femei) prevede
elimin area tutur or sistemel or de pensi onare anticip ată. Princip alele in ovații în c alculul sistemului
de pensi i prevede alungire a perioadei de referință pentru determin area bazei de c alcul (c are trece
de la cincisprezece l a patruzeci de ani de remuner are), reducere a ratei anuale de rent abilitate (de
la 2 la 1,78%) și creștere a procentului de pen alizare în c azul pensi onării anticip ate.

III.3.5 M odelele din Eur opa de Est
În cele din urmă, trebuie să analizăm m odelul s ocial al fostelor state sovietice în c are
dezvoltarea Constituțiil or este f oarte recentă.
După diz olvarea Uniunii S ovietice și cădere a Zidului Berlinului, aceste țări sunt deschise
acceptării m odelului occident al de st at dem ocratic și al economiei c apitaliste, menținând în același
timp orientarea de bază a teoriei s ocialiste, p otrivit cărui a drepturile s ociale fund ament ale sunt
înțelese c a fiind elemente fund ament ale ale drepturil or și libertățil or individului. Din analiza noilor
Constituții ale statelor din Eur opa de Est, influenț a evidentă a sistemului germ an și a principiului
social market ec onomy, reprezintă o clauză sozialstaat. În aceste țări punere a în aplicare a normelor
sociale este încredinț ată legiuit orului, drepturile s ociale să benefici aze de aceeași protecție de c are
benefici ază alte drepturi, inclusiv c apacitatea de a fi acționate direct în f ața instanțelor ordinare.
În gener al, se p oate spune că țările UE recun osc un nucleu dur al drepturil or sociale care
sunt c onsider ate fund ament ale: dreptul l a muncă, dreptul l a educ ație, la locuință, dreptul l a îngrijire
socială și de sănăt ate, sistemul de pensii și ce a a ajutorului în c az de ș omaj.

58
Deși există această unit ate în alegere a valorilor care urme ază să fie pr otejate și, cu t oate că
toate statele membre au adoptat modele de st at pentru a crea metode care să g aranteze exercit area
efectivă a acestor drepturi, nu există nici o unitate în cre area acestor modele. Prin urm are, atât
nivelurile cât și mijl oacele de g arantare a drepturil or sociale diferă subst anțial.
Din acest m otiv se p oate spune că până în prezent nu există "m odel s ocial eur opean", ci
dimp otrivă, există m odele diferite de st at național de bunăst are, rel ativ coordonate unul cu celăl alt.

59
CAPITOLUL IV . INDIC ATORI LAEKEN ÎN ST ATELE MEMBRE ALE UNIUNII
EUR OPENE

Indic atorii Laeken reprezintă un set de repere aparținând incluziunii s ociale care obligă
toate statele membre ale Uniunii Eur opene, prin d atele c olectate prin s ondajul UE -SILC (Uniune a
Europeană – Statistici privind venitul și c ondițiile d e viață) să creeze p olitici s ociale pentru
atingere a obiectivel or Strategiei Eur opa 2020.Indic atorii sunt utiliz ați pentru a evalua performanța
și eforturile st atelor UE cu privire l a ocupare. În UE , sărăci a este ev aluată pentru un pr ag relativ,
acesta fiind de 60% din medi ana venituril or disp onibile pe adult echiv alent, utilizînd sc ala
modificată de echiv alență OECD: 1; 0.5; 0.3. 61Î nainte de a analiza diferiți indic atori, ar trebui să
înțelegem m otivul c onstruirii acestora.
În martie 2000 , Consiliul Eur opean de l a Lisabona a definit o strategie prin c are să atingă
"o creștere ec onomică dur abilă cu l ocuri de muncă m ai multe și m ai bune și o coeziune s ocială
mai mare" până în 2010. Printre numer oasele obiective definite în așa-numit a " Str ategia de la
Lisabona ", o importanță de osebită a fost combaterea sărăciei în Eur opa, definită după decl ararea
inaccept abilă a numărului de pers oane care trăiesc în c ondiții de sărăcie și excluziune s ocială
înregistr ate în ultimii ani. În 2010, c a urmare a Strategiei de l a Lisabona, a fost adoptată o nouă
strategie, numită UE 2020, c are să define ască c oordonarea statelor membre în d omeniile p oliticil or
economice, de ocupare a forței de muncă și s ociale. În plus, 2010 a fost decl arat "Anul eur opean
al luptei împ otriva sărăciei și excluziunii s ociale". De f apt, unul dintre obiectivele princip ale ale
noii str ategii este reducere a sărăciei și pr omovarea incluziunii s ociale, sprijinită de creștere a
ocupării f orței de muncă, investiții în cercet are și dezv oltare, niveluri ridic ate de educ ație și
reducere a emisiil or de g aze cu efect de seră.
În decembrie 2001, C onsiliul Eur opean s-a întrunit l a Laeken, a formulat 18 indic atori
statistici privind sărăci a relativă și ineg alitatea socială. Cre area acestor indic atori se b azează pe o
metodă deschisă de c oordonare, intr odusă în 2001, c are prevede că fiec are stat membru al Uniunii
Europene prezintă, o dată la doi ani, un pl an național de acțiune pentru incluziune s ocială.

61 Social Exclusion and the EU’s Social Inclusion Agenda, Paper Prepared for the EU8 Social Inclusion Study, Document of the
World Bank, February 5, 2007

60
Indic atorii stabiliți în Str ategia Europa 2020 pentru măsur area realizării obiectivel or sunt :
 proporția persoanelor care riscă sărăci a după tr ansferurile s ociale
 proporția persoanelor aflate în situ ații de degr adare materială gravă
 proporția persoanelor care trăiesc în g ospodării cu intensit ate foarte redusă a forței de
muncă
Prin Str ategia Europa 2020 s -a decis împărțire a obiectivel or între st atele membre și
măsur area progresului într -o manieră c omparativă, pentru c are măsur area a fost simplific ată,
concentrându -se pe anumiți indic atori, detect ați anual de pr oiectul EU -SILC (St atisticile privind
venitul și c ondițiile de tr ai) ) . Aceste anchete sunt unul dintre princip alele instrumente pentru
elaborarea statisticil or armonizate privind veniturile și incluziune a socială la nivel eur opean.
Indic atorii Laeken sunt 18 și analizează patru dimensiuni fund ament ale ale excluziunii
sociale: sărăci a economică, ocuparea forței de muncă, sănăt atea și educ ația. Acești indic atori oferă,
de asemene a, posibilit atea de a face comparații între diferitele țări membre și sunt împărțiți pe d ouă
niveluri:
– 10 indic atori prim ari care studi ază aspectele fund ament ale care îi determină pe indivizi să trăi ască
în situ ații de excluziune s ocială;
– 9 indic atori secund ari care analizează toate celel alte elemente leg ate de fen omenul analizat și
susțin indic atorii prim ari.
Pentru a analiza problemele l a nivel n ațional, fiec are stat membru are sarcina de a defini
un al treile a nivel de indic atori, care este armonizat la nivel e uropean, ca de exemplu : indicii c are
analizează condițiile de l ocuit, c ostul l ocuințel or și a sărăciei regi onale.
Înainte de r aportarea diferițil or indic atori, trebuie rem arcat faptul că aceștia se referă l a
sărăci a relativă și că pr agul de sărăcie adoptat este eg al cu 60% din venitul mediu echiv alent
disponibil. V ariabila economică utiliz ată pentru a cuantific a sărăci a este deci , venitul individu al
echiv alent, obținut prin adăug area tutur or venituril or individu ale câștig ate într -o gospodărie și
împărțire a sumei prin sc ala relativă a coeficientului de echiv alență OECD -modificat. De
asemene a, trebuie rem arcat faptul că în descriere a indic atorilor se f olosește o definiție diferită de
cea tradițională a sărăciei.

61
Dat fiind f aptul că țările implic ate în determin area indicil or sunt numer oase, de f apt, este
prefer abil să v orbim de venituri mici, de oarece re alitățile c are trebuie c omparate sunt multe și
diferite și se spune că t oate statele sunt de acord că un venit sub un anumit prag este o condiție
neces ară și suficientă pentru a defini un individ c a fiind exclus din punct de vedere s ocial.
Indic atori prim ari ( 10 ) Indic atori secund ari (8)
Rata venituril or joase după tr ansferuri ( 60%
din medi ana venituril or), pe sexe, pe grupe de
vârstă, pe c ategorii de g ospodării, pe tipuri de
gospodării, pe medii de rezidență Rata sărăciei l a pragurile de 40%, 50% și 70%
din venitul medi an

Raportul dintre chuintil a superi oară și ce a
inferi oară a distribuției p opulației după nivelul
venituril or Rata sărăciei l a un pr ag ancorat în timp

Persistenț a venituril or joase Rata sărăciei în ainte de tr ansferurile s ociale
Distanța medi ană rel ativă Coeficientul Gini
Coeziune regi onală Persistenț a venituril or joase (calculată în r aport
cu pr agul de 50% din medi ana venitului)
Rata șomajului de lungă dur ată Pondere a șomeril or de lungă dur ată în t otal
șomeri;
Proporția populației din g ospodariile fără
persoane ocupate Rata șomajului de f oarte lungă dur ată;

Proporția tineril or care au părăsit sistemul
educ ațional și nu c ontinuă studiile Proporția persoanelor cu nivel de instruire
prim ar în t otal pers oane
Speranța de vi ață la naștere
Auto-apreciere a stării de sănăt ate
Sursa : Comisia Europeană, The meth odology of calculation of the ‘L aeken’ indic ator “Self-perceived he alth by
income”https://circ abc.eur opa.eu/web dav/Circ aBC/EST AT/dss/Libr ary/subgr oups_indic ators/protection_committee_1/2002/me
eting_2002_11/d ocuments/ APPENDIX4b_HE ALTHMETH OD.pdf , 2002.
Observăm imedi at că în c azul indic atorii prim ari, primii studi ază sărăci a economică,
următ orii trei analizează situ ația ocupării f orței de muncă, al optule a se referă l a nivelul de educ ație
al țăril or Uniunii Eur opene, i ar ultimii d oi analizează gr adul de de sănăt ate. În schimb, primii cinci
indic atori secund ari se referă l a sărăci a economică și ineg alitatea socială, următ orii doi se referă
la ocuparea forței de muncă, i ar ultimul arată nivelul de educ ație.
În plus, Eur ostat a adăug at la acești indic atori, câțiv a alții, pentru ev aluarea privării
materiale a gospodăriil or, definită c a fiind situ ația incapacității inv oluntare de a suporta cheltuielile
legate de un anumit c oș de bunuri și servicii. Semn alele pe c are Eur ostat le consideră fund ament ale
pentru a determin a dacă această situ ație este prezentă într -o familie sunt următ oarele:

62
– întârzier i la plata facturil or, chiriil or, ipotecilor sau altor tipuri de împrumuturi;
– încălzire in adecv ată;
– incapacitatea de a face față cheltuielil or neașteptate;
– incapacitatea de a mânc a adecv at cel puțin o dată la două zile;
– incapacitatea de a merge în v acanță cel puțin o săptămână pe an;
– imposibilit atea de a-și permite un televiz or color, frigider, m așină sau telef on.
Fiecare st at al Uniunii Eur opene, prin urm are, la fiecare doi ani, pe lângă prezent area
indic atorilor de l a Laeken, trebuie să ilustreze și gr adul de priv are materială prin estim area a doi
indic atori: un indice sintetic al privării m ateriale care reprezintă p ondere a persoanelor care trăiesc
în familii și înregistre ază cel puțin trei dintre semnele de priv are definite m ai sus ș i un indice sever
de depriv are m aterială, intr odus o dată cu l ansarea Strategiei UE 2020, c are descrie pr ocentul
persoanelor care trăiesc în f amilii c are au cel puțin p atru semne.
Pentru a estim a și calcula indic atorii sărăciei în c ontext intern ațional, se utilize ază două
praguri ale acestei a, pragul sărăciei absolute și pr agul sărăciei extreme. Pr agul sărăciei extreme se
bazează pe minimul neces ar de c alorii pe zi, i ar pragul sărăciei absolute adaugă un supliment
pentru cheltuielile privind bunurile ne aliment are și servicii l a pragul sărăciei extreme. Începând cu
anul 2006, sunt incluși și indic atori axați pe met oda relativă, fiind utiliz at pragul sărăciei
determin at ca 60% din medi ana distribuției c onsumului pe adult echiv alent. Adițional, au fost
incluși indic atori care caracterize ază condițiile de tr ai prin prism a accesului l a viața economică și
politică, aceste a fiind, de asemene a, asociate cu sărăci a și excluziune a socială.
Rata venituril or joase după tr ansferuri ( 60% din medi ana venituril or), pe sexe, pe grupe
de vârstă, pe c ategorii de g ospodării, pe tipuri de g ospodării, pe medii de rezidență Acest indic ator
nu măs oară bogăția sau sărăci a, ci un venit scăzut în c omparație cu alți rezidenți din ț ara respectivă,
ceea ce nu implic ă în m od neces ar un nivel de tr ai scăzut. În acest c ontext, este neces ară select area
unui ansamblu c omplex de indic atori strict definitiv ați, care să c aracterizeze diferite f ațete ale
fenomenului, precum și determin area sursel or de inf ormații st atistice, metodele de ev aluare
propuse de te oria și practica statistică eur opeană.

63
În cadrul acestei cercetări au fost supuși spre analiză un număr impunăt or de indic atori,
respectiv și sursele de d ate ale acestora în sc opul rec omandării l or pentru m onitorizarea și
evaluarea periodică a excluziunii s ociale în st atele Uniunii Eur opene.
17,3 % din p opulația UE -28 a fost expusă riscului de sărăcie 2016, trăind în g ospodării cu un
venit echilibr at, sub 60% din venitul mediu echiv alat al țării în c are trăiesc. Observăm v ariații
consider abile între st atele membre, cu un risc de sărăcie v ariind de l a 9,7 % Ceh ia până l a 25% în
Români a, urm ată de Litu ania, Spania, Bulg aria și Let onia cu 22%.
Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tespm010&t oolbox=type
2018

Pragurile n aționale sunt c alculate pentru p opulația văzută c a un întreg și sunt exprim ate în
veniturile b azate pe dimensiune a gospodăriei și c ompoziția sa . Pentru a ilustr a dimensiune a
relativă a acestui pr ag , următ orul gr afic arată valoarea monetară în st andardele de putere de
cumpăr are (PPS, pentru 2 adulți-2 copii într -o gospodărie pentru fiec are stat membru). V alorile
variază de l a 6000 în R omâni a pâna la 35.000 în Luxemburg, evidente fiind diferențele dintre
standardele n aționale de vi ață. Pentru un singur om gospodărie, medi a UE este de 7.263 PPS pe
an.

64

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tespm020 , 2018
Alegere a procentului de 60% din medi ana venituril or este pur – statistică, iar pentru a determin a
riscul de sărăcie este neces ar alegere a altor trei pr aguri alternative : 40%, 50% și 70% din v aloarea
medi ană a venituril or echiv alente.

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/t able.d o?tab=table&init=1&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tessi126 ,2018 0500010000150002000025000300003500040000
GEO/TIME
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
05101520253035
Dispersion around the at-…
%
2016
geo\indic_il
EU (28 countries)
EU (27 countries)
Euro area (19 countries)
Euro area (18 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
40% 50% 70%

65
Graficul de mai sus prezintă r atele de sărăcie l a nivel n ațional și la nivelul UE l a aceste
trei pr aguri alternative, exprim ate ca un pr ocent din r ata de risc a sărăciei l a 60%. Situ ația la
nivelul UE -28 pentru cele trei pr aguri este de 6,4%, 10,9 % și 17, 3%. Sub această medie a UE-
28 este situ ată Finl anda cu 2,2%, 4,9 % și 20,4%, strâns urm ată Cehia cu 2,6%, 5,3% și 16,9% și
Malta cu 3%, 7,7% și 20,4%. L a capătul extrem, este situ ată Greci a cu 10,2%, 15,3% și 28,1%,
urmată de Sp ania cu 10,7%, 15,5,% și 29,9%, R omânia la acest c apitol se află pe ultimul l oc ,
având cele m ai mari rate de sărăcie l a nivel n ational si UE, respective 13,5%, 19,2% și 30,7%.
Acest indic ator oferă o primă perspectivă asupra adâncimii sărăciei, pr actic un indic ator care
măsoară în m od explicit cât de dep arte sub pr agul venitului se află pers oanele expuse riscului
sărăciei este, adică, cât de săr aci sunt cei săr aci.
Decalajul riscului de sărăcie privind veniturile medi ane este un indic ator de pr ofunzime a
sărăciei, care reprezintă medi ana diferențel or dintre pr agul de sărăcie și nivelul resursel or pe adult
echiv alent ale pers oanelor consider ate săr ace, exprim at în pr ocente. Deci, aceste a sunt resursele
neces are cel or săraci pentru a se situa la nivelul pr agului respectiv. Acest indic ator poate fi de osebit
de util în fundament area și elaborarea programelor de pr otecție s ocială a grupuril or vulner abile.
Indic atorul poate fi măsur at atât în r aport cu medi ana, cât și cu medi a cheltuielil or sau venituril or.
În 2016, diferenț a medi ană (adică diferenț a dintre venitul mediu echiv alent al celor săraci
și cel al pragului de 60% (din venitul disp onibil n ațional mediu echiv alent al tutur or pers oanelor
dintr -o țară și nu din între aga UE), exprim at ca procent din acest pr ag, a fost de 25% l a nivelul
UE. Cu alte cuvinte, jumăt ate au risc de sărăcie și au avut un venit echiv alent sub 76% din pragul
de risc de sărăcie. Diferenț a a fost mai mare în Greci a, Spania și Italia și mai mică în Luxemburg
și Finl anda.

66

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/d ownload.do?tab=table&plugin=1&l anguage=en&pc ode=sdg_10_30 , 201 8

Pondere a populației care trăiește cu venituri reduse pe o perioadă lungă de timp este o
preocupare politică de osebită, m otiv pentru c are o altă măsură a riscului sărăciei reținută în list a
de indic atori Laeken pentru incluziune a socială este persistenț a riscului de sărăcie.
Pondere a populației supusă riscului de sărăcie persistentă are o importanță m ajoră,
deoarece permite determin area grupuril or de pers oane și a gospodăriil or care se află în perm anentă
sărăcie. Astfel, permite ev aluarea riscului sărăciei în din amică și prezintă p ondere a persoanelor
care au avut c onsumul pe adult echiv alent sub nivelul pr agului absolut de sărăcie în anul curent și
în cel puțin 2 ani din ultimii 3 anteriori.
Figur a de m ai jos reprezintă cifrele n aționale din 2014 pentru r ata standard a riscului de
sărăcie. 13,2% din p opulația UE a fost persistentă riscului de sărăcie în 2014, adică a avut un
venit echiv alent sub pr agul de 60% din acel an, dar și în cel puțin d oi din cei trei ani precedenți
(2013 -2015). Această medie din n ou, măsoară variații largi între st atele membre, r ata persistentă
a riscului de sărăcie v ariind de l a 4,4 % D anemarca, Finl anda și până l a 28% în R omâni a. Figur a
de m ai jos prezintă în c ontrast atât riscul persistent cât și actualul risc al sărăciei, și arată că în 2013
, la nivelul UE, mult peste jumăt ate din numărul t otal al pers oanelor expuse riscului sărăciei 0510152025303540
geo\time
EU (28 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Relative median at-risk-of-poverty gap ( % )

67
prezent au persistenț a acestui a. Această c otă a fost cea mai mare în R omâni a și Bulg aria, iar cea
mai scăzută în Germ ania, Danemarca, Țările de J os și Finlanda.

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/d ownload.do?tab=table&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tespm150 , 2018
Rezult atele obținute sugere ază că această abordare nu dă rezult ate diferite pentru UE în
ansamblu (pr agul din 2016: 14,2%, pr agul index at în 2013: 12,3%), de oarece diferenț a
consider abilă este între st atele membre. În D anemarca, abordarea de index are oferă o rată a
riscului de sărăcie de 4,4 % (spre de osebire de 5,2%) i ar în R omâni a 23,6% (f ață de 36,4%), cee a
ce sugere ază că pe p arcursul peri oadei de 4 ani a fost luată în c onsider are că m ajorarea venitul
mediu a fost mult m ai rapidă decât infl ația în aceste țări.
Unele țări au o distribuție m ai echit abilă a venituril or decât altele
Raportul S80 / S20 pentru fiec are țară, compară veniturile t otale echiv alente primite de către
chintil a de venituri de t op (20% din p opulația cu cel m ai înalt venit echiv alent) față de ce a primită
de chintil a venitului inferi or (20% din cel m ai mic venit echiv alat). 0510152025303540
geo\time
EU (28 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomPersistent at risk of poverty rate %
2013 2014 2015 2016

68

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&pc ode=tespm151&l anguage=en&t oolbox=data
2018
Medi a UE este de 5,2 în 2016, cee a ce înse amnă că ce a mai bogată chintil a a avut venituri
de 5,2 ori mai mari decât cele m ai sărace. R atele v ariază de l a 3,5 în Belgi a și Suedi a până l a 7,9
în Bulg aria. Români a prezintă 7,2. S80 / S20 este resp onsabil num ai de m odificările chintilele de
sus și de j os.
Coeficientul Gini este resp onsabil de rep artizarea integr ală a venituril or. Valoarea
indic atorului v ariază între v alorile 0 și 1 (p oate fi întâlnit și exprim at în pr ocente, 0 -100%), arătând
cât din resursele t otale ar mai trebui să fie redistribuite pentru c a aceste a să fie eg al împărțite între
toți membrii s ocietății. Ineg alitatea este cu atât m are cu cât v aloarea acestui indic ator tinde către
1, fapt ce indică c oncentr area mare a resursel or în c adrul unui grup restrâns de pers oane. D acă
tinde către 0, acest lucru înse amnă că sărăci a nu este f oarte severă și o creștere nu chi ar mare a
nivelului de tr ai poate micșora esenți al incidenț a sărăciei. Astfel, cu cât este m ai mare, cu atât este
mai mare ineg alitatea și invers.
Gini = ; indică ce a mai ineg ală societate, în c are o singură pers oană va cumul a toate resursele,
celelalte ne având nimic. 0123456789
Inequality of income…
geo\time
EU-28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomInequality of income distribution (share ratio)
2016

69
Gini = 0 ; avem o societate eg alitară, în c are toți membrii dispun de resurse în pr oporții absolut
egale.
În 2016, c oeficientul c alculat pentru UE a fost de 30,6%. C oeficienții n aționali Gini v ariază
între minim 24,3% ( Sl ovacia și Slovenia) și maxim 38,3% ( Bulg aria ).

Sursă: Eur ostat, http:// appsso.eurostat.ec.eur opa.eu/nui/submitViewT ableAction.do , 2018

Efectul redistributiv al transferuril or sociale. După analiza fenomenului riscului sărăciei
și distribuire a venituril or, este imp ortant și neces ară ev aluarea imedi ată a rolului p oliticii în
elimin area persoanelor din riscul sărăciei. D atele ECHP ne permit să analizăm efectul de
redistribuire din tr ansferurile s ociale (adică pensiile pentru limită de vârstă și de urm aș,
indemniz ațiile de ș omaj, plățile de inv aliditate și alocațiile) și r olul lor în atenuarea riscului de
sărăcie. În absenț a tutur or transferuril or sociale, riscul sărăciei pentru p opulația UE în ansamblu
ar fi consider abil m ai mare decât în realitate (44% în l oc de 17,3%). Cum pensiile sunt c onsider ate
venituri prim are și nu tr ansferuri s ociale, atunci, r ata riscului de sărăcie fără t oate celel alte 051015202530354045
GEO/TIME
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomGini coefficient of equivalised disposable income (%)
2016

70
transferuri s ociale este de 26,1 %. Figur a de m ai jos compară diferitele r ate după și în ainte,
transferurile s ociale pentru t oate statele membre UE în 2015 (ultimele d ate disp onibile). Aceste
rate sunt c alculate cu pr agul de 60% c alculat pe b aza valorii totale :venitul g ospodăriei, adică
inclusiv t oate transferur ile sociale.

Sursă: Eur ostat, ECHP, EU -SILC . https://www.p ordata.pt/en/DB/Eur ope/Se arch+Envir onment/Ch art, 2018
Pentru a evalua mai explicit efectul tr ansferuril or sociale cu excepți a pensiil or (încă
consider ate venit prim ar), m -am folosit de următ orul gr afic care prezintă scădere a ratei riscului de
sărăcie c alculat înainte și după aceste tr ansferuri pentru anul 2015. Se observă o scădere în
Români a, Litu ania, Grec ia și Sp ania. Creștere a este n otabilă în țări precum: Finl anda, Danemarca
și Irlanda, sugerând de altfel un imp act puternic al redistribuției tr ansferurile s ociale sau un nivel
mai ridic at al cheltuielil or sociale în aceste țări.

71

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&pc ode=tespm050&l anguage=en&t oolbox=data
2018
Excluziune a socială este gener ată în m od direct de lips a posibilitățil or de angajare în muncă,
de veniturile mici obținute din angajare, care la rândul l or conduc l a starea de sărăcie urm ată de
toate consecințele neg ative ale fen omenului. În c orespundere cu unul din obiectivele d e bază ale
Strategiei Eur opa 2020, nivelul de ocupare al forței de muncă trebuie să atingă 75%. Aceasta
implică nu num ai promovarea ocupării F orței de Muncă prin cre area locurilor noi de muncă în
gener al, cât și îmbunătățire a calității ocupării, asigur area securității s ociale,integr area în muncă a
persoanelor care, din diverse m otive, nu au un l oc de muncă, dezv oltarea resursel or umane în
scopul asigurării unui nivel c orespunzăt or și dur abil al ocupării f orței de muncă, aceste a toate
conducând l a combaterea marginalizării și excluziunii s ociale.

Rata de ocupare a populației totale măsoară povara economică asupra forței de muncă,
prezentând r aportul între numărul de pers oane cu vârst a cuprinsă între 20 și 64 de ani și p opulația
totală a acelui ași grup de vârstă (pentru femei și bărb ați). Indic atorii se b azează pe anchet a forței
de muncă din UE pentru peri oada 2015 -2017. Observăm o rată scăzută a indic atorului în Greci a
(de l a 54,9% în 2015 și până l a 57,8% în 2017, urm ată de It alia ( 60,5% respectiv 62,3%). În
partea opusă avem Germ ania (76,5% și 78,7%) și Suedi a ( 80,5% și 81,8 %) 0102030405060
EU 28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomImpact of social transfers (excluding pensions) on poverty
reduction by sex % 2015
Impact of social transfers (excluding pensions) on poverty reduction by sex % 2015

72

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tesem010&t oolbox=type
2018
Excluziune a de pe pi ața muncii este un f actor deosebit de imp ortant care conduce în m od
direct l a vulner abilitatea privind excluziune a socială din m otivul p osibilității s au imp osibilității de
a obține veniturile neces are pentru existență. Indic atorul în acest c ontext este rata șomajului de
lungă dur ată definit c a fiind p ondere a persoanelor de 18 ani și peste aflate în ș omaj de peste un an
în populația activă. Medi a UE-28 pentru anul 2016 este de 48,6% . T oate țările au înregistr at o
creștere s au o scădere a ratei șomajului în peri oada 2014 -2016, c a de exemplu: D anemarca sau
Franța (38%) s au mult peste medi a europeană întâlnită în Litu ania (60,5%) și Germ ania (70,5%).
Fenomenul este unul c omplex, fiind gener at de m ai mulți f actori. Lips a locurilor de
muncă, în gener al, este o abordare simplistă c are nu p oate reflect a aspectul re al al situ ației. Aceasta
este explic ată în m are parte prin nec oncordanța între cerere și ofertă privind p osibilitățile de
angajare, inclusiv nivelul de instruire și gr adul de c orespundere (c alitatea și speci alizarea), domenii
și sect oare social-economice, precum și aspectele de gen, vârstă.
Severit atea excluziunii de pe pi ața muncii este exprim ată prin rata șomajului de lungă
durată, definit c a fiind r aportul dintre numărul ș omeril or aflați în ș omaj de cel puțin 12 luni și 0102030405060708090
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomEmployment rate by sex (%)
2015 2016 2017

73
populația activă t otală, exprim at în pr ocente . Situația la nivelul UE -28 este de aproximativ 48%.
Conducăt oare (în sens neg ativ) este Germ ania (70,5%) cu o creștere de 2,1% în 2016 f ață de 2014.
În 2016 o rată scăzută l a acest indic ator o întâlnim în Cipru, D anemarca sau Franța (38%).

Sursă:Eur ostat,http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/gr aph.do?tab=graph&plugin=1&pc ode=tesem210&l anguage=en&t oolbox=data
2018

Este cun oscut f aptul că sărăci a genere ază sărăcie, i ar pers oanele c are locuiesc în
gospodării, unde nici o persoană nu este angajată, constituie încă un grup supus unui risc avansat
de sărăcie și excluziune s ocială. Astfel, indic atorul Pondere a persoanelor ce locuiesc in
gospodării fără lucrăt ori, permite ev aluarea ponderii indivizil or care locuiesc în g ospodării
compuse din pers oane care nu lucre ază sau sunt in active, din numărul t otal de pers oane. Observăm
că medi a europeană este de 10,5 %, fiind de aproximativ 7% Est onia, Luxemburg și mult peste
medi a UE-28 în st ate ca: Spania, Greci a și Irlanda (17-18%). 01020304050607080
geo\time
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomAt risk of poverty rate of unemployed person (%)
2014 2015 2016

74

Sursă: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/d ownload.do?tab=table&plugin=1&l anguage=en&pc ode=t2020_51 , 2018
Cercetările privind sărăci a au dem onstrat că nivelul de bunăst are al gospodăriil or și al
persoanelor din c omponența acestora, sunt în strânsă legătură cu nivelul l or de educ ație.
Excluziune a educ ațională poate fi măsur ată din diverse perspective, incluzând capitalul
educ ațional, particip area și accesul l a educ ație, c alitatea educ ației și rezult atele l a invățătură.
Capitalul educ ațional este definit prin abilitățile d obândite de indivizi în pr ocesul de
instruire șc olară, dar și în afara acestui a, sub f ormă de abilități d obândite în urm a participării l a
sistemele educ aționale formale, cun oștințe atestate prin dipl ome și cun oștințe și abilități
dobândite în cursul vieții, prin ef orturi pr oprii și/s au în urm a asimilării inf ormațiilor primite prin
interacțiune a cu experți în diverse d omenii.
Pondere a tineril or care au părăsit de timpuriu sistemul educ ațional, din c are fac parte
tinerii de 18 -24 ani care au absolvit cel mult învățământul gimn azial și nu urme ază nici o formă
de instruire l a momentul s ondajului. Acest indic atorul permite ev aluarea riscului p otențial de
excludere de pe pi ața muncii și de sărăcie, cun oscut fiind c a, la niveluri scăzute de instruire,
frecvenț a șomajului este m ai mare, iar veniturile re alizate din activit ate sunt mici. 02468101214161820
geo\time
EU-28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomPeople living in households with very low work intensity (%) aged
less than 6 0

75
Pondere a tineril or de 18 -24 ani care au absolvit cel mult învățământul gimn azial și nu
urme ază nici o formă de instruire l a nivelul UE -28 a fost de 10,6 % în 2017 , astfel încât aproape
unul din p atru tineri se află în situ ația de a nu avea nici un fel de c alificare la intrarea pe pi ața
muncii. P ondere a cea mai scăzută de 3,2 % aparține Cr oația, urm ată de Litu ania și Slovacia;
capătul extrem ce află M alta cu 18,6%, Sp ania cu 18,3% și R omâni a cu 18,1% , în anul 2017.
Față de anul precedent, tendinț a este de scădere a acestui indic ator.

Sursa: Eur ostat, http://ec.eur opa.eu/eur ostat/tgm/d ownload.do?tab=table&plugin=1&l anguage=en&pc ode=tesem020 , 2018
În cadrul p oliticil or UE în d omeniul incluziunii s ociale, unul dintre indic atorii princip ali
și reprezent ativi ai calității sănătății este s peranța de vi ață la naștere, care exprimă numărul
de ani pe c are în medie îi v a trăi o gener ație de l a naștere, cu c ondiția că pe p arcursul vieții ce
urme ază, la trecere a de la o grupă de vârstă l a alta, coeficientul de m ortalitate pentru fiec are grupă
de vârstă v a rămâne același, care a fost în anii perfectării t abelei de m ortalitate. 0510152025
geo\time
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomEarly leavers from education and training, age group 18 -24 (%)
2016 2017

76
Acest indic ator a crescut r apid în ultimul secol datorită m ai mult or factori precum: reducere a
mortalității inf antile, creștere a nivelului de tr ai, îmbunătățire a modului de vi ață și al unei educ ații
mai bune, pr ogresul în d omeniul asistenței medic ale și medicinii, etc.

Sursă: Eur ostat, http:// appsso.eurostat.ec.eur opa.eu/nui/setupD ownloads.do , 2018

În ultimii 15 ani sper anța de vi ață în UE -28 a crescut cu 2,9 ani, de l a 77,7 l a 80,6 ani;
creștere a a fost de 2,4 ani pentru femei și 3,4 ani pentru bărb ați. Nu știm însă d acă reducere a
speranței de vi ață observ ată între 2014 și 2015 este d oar temp orară sau dacă va continu a și în
următ orii ani.
Tabelul de m ai sus arată că, în 2015, sper anța de vi ață a scăzut în 19 st ate membre f ață de
2014, de l a un m axim de 1,0 ani în Cipru (de l a 82,8 l a 81,8 ani), atât pentru femei (de l a 84,7 l a
83,7 ani), cât și pentru bărb ați (de l a 80,9 l a 79,9 ani) la cel puțin 0,1 ani pentru Suedi a (de la 82,3 0102030405060708090
GEO/TIME
European Union (current…
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany (until 1990 former…
Germany including former GDR
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomLife expectancy by age and sex (year)
2014 2015 2016

77
la 82,2 ani) și Litu ania (de la 74,7 l a 74,6 ani). În cele d ouă țări, scădere a speranței de vi ață a fost
observ ată doar pentru femei, de l a 84,2 l a 84,1 ani și de l a 80,1 și, respectiv, 79,7 ani.
A doua cea mai mare scădere a speranței de vi ață a fost observ ată în 2015 în Germ ania,
Franța și Italia, unde sper anța de vi ață a fost estim ată la 80,7, 82,4 și 82,7 ani (cu 0,5 ani mai puțin
decât în 2014). În plus, în aceste țări, sper anța de vi ață pentru femei a scăzut m ai mult (cu 0,7 ani
în Italia și cu 0,5 ani în Germ ania și Franța) decât sper anța de vi ață pentru bărb ați (cu 0,4 ani în
Germ ania și Italia și cu 0,3 ani în Fr anța).
În cele din urmă, d oar șapte st ate membre (Est onia, Let onia, Finl anda, Bulg aria,
Luxemburg, D anemarca și Irlanda) au înregistr at o creștere a speranței de vi ață la naștere, în timp
ce Portugalia și Români a au răm as stabile.
În 2015, sper anța de vi ață pentru femei este încă m ai mare decât sper anța de vi ață pentru
bărbați. Cu un dec alaj de gen de 5,4 ani în 2015, femeile n ou-născute din UE -28 ar trebui, în
gener al, să se aștepte să supr aviețui ască m ai mult decât bărb ații. În plus, acest dec alaj a variat
subst anțial între st atele membre ale UE. În 2015, ce a mai mare diferență dintre sexe a fost găsită
în Litu ania (10,5 ani) și ce a mai mică în Olanda (3,3 ani).
Calitatea vieții sănăt oase este exprim ată și prin apreciere a stării de sănăt ate, definită c a
fiind autoapreciere a de către p opulație a propriei stări de sănăt ate. În c ontextul excluziunii s ociale,
acest indic ator permite c ompararea politicil or promovate cu percepți a la nivelul p opulației,
inclusiv p oate reflect a și atitudine a grupuril or de indivizi (în speci al a grupuril or marginalizate)
față de p osibilitățile atingerii auto-suficienței pr oprii.

78
Concluzii și recomandări

Deși omenire a a înregistr at progrese semnific ative în dezv oltarea sa, fenomenul sărăciei
rămâne în c ontinu are o problemă gl obală majoră și un fl agel al societății c ontemp orane. Chi ar dacă
acest c onceptul este l arg răspândit, nu există o opinie univ ocă privind “sărăci a”, precum nu există
o definiție univers ală de „ț ară săr acă”. Săracii sunt pers oane supuse riscului de a se constitui c a o
categorie aparte, c a o subdiviziune a societății, m ai ales în c ondițiile în c are se c onstată
manifest area unui fen omen precum cel al sărăciei. Ce se întâmplă însă cu OMUL sărac ?
Imaginea sa este în gener al a celui “c are cerșește”, “ a celui c are nu vre a să facă nimic pentru
el”, “ a celui neîngrijit”, “needuc at”, etc. Stigm atul care apasă pe umerii săi este t ocmai elementul
care îl încuie, îl închiste ază în st area în care se află. De aici, între aga gamă de sentimente p ornind
de la cele de anxiet ate, frustr are, neîncredere și până l a cele de a se simți m arginalizat, izolat,
inferi or față de restul lumii.
Prin cercet area noastră, putem defini că sărăci a ca fiind imposibilit atea unei pers oane de
a-și satisface necesitățile de azi și pr obabilitatea scăzută de a le satisface în viit or. Deci, sărăci a
afecte ază negativ dur abilitatea vieții unei pers oane. Săracii sunt acele pers oane care au un gr ad
de confort mult m ai scăzut , respectiv c alitatea vieții l or este mult inferi oară comparativ cu alte
categorii. Sărăci a presupune c onfort scăzut în vi ața cotidiană a unei pers oane, cauzat de lips a sau
ineficienț a unor resurse, bunuri s au posibilități .
Cu toate că în prezent sunt peste 70 de țări, c are au elaborat strategii pr oprii de reducere a
sărăciei, nu t oate prezintă în d ocumentele respective definiții cl are ale sărăciei. Ev aluarea sărăciei
reprezintă un p as imp ortant pentru er adicarea ei, fiind un pr oces c omplex c are cere alegere a
metodei adecv ate pentru un c ontext d at. În liter atura de speci alitate putem distinge următ oarele
concepte de b ază privind ev aluarea sărăciei: c onceptul sărăciei absolute, c onceptul sărăciei rel ative
și conceptul subiectiv al sărăciei. Fiec are dintre aceste abordări are părțile s ale forte, precum și
neajunsuri de care trebuie ținut c ont la elaborarea politicil or orientate la eradicarea sărăciei
Apartenenț a României l a Comunit atea Europeană implică în m od neces ar cun oaștere a
situației și a poziției s ale în ansamblul st atelor componente ale Uniunii Eur opene, re alizată pe b aza
unor date și inf ormații st atistice din t oate domeniile de dezv oltare ec onomico-sociale. Această
cerință este cu atât m ai imp ortantă cu cât obiectul cun oașterii vize ază un aspect al vieții de osebit
de sensibil, cum este cel al sărăciei s au incluziunii s ociale.

79
În conformitate cu d atele c olectate la nivelul Eur ostat, poziția României este în gener al
caracteristică unui st at cu pr obleme rel ativ m ari în asigur area unui nivel de tr ai ridic at pentru t oți
cetățenii săi.
Din punct de vedere al ratei sărăciei rel ative, R omâni a (cu 25%) se pl asa în anul 2016 în
grupul st atelor relativ săr ace, cu v alori peste medi a UE-28, cum ar fi: Sp ania (22,2%), Greci a
(22,1%), Bulg aria ṣi Est onia (21,8%), Let onia (21,2%), R ate de sărăcie mult m ai mici se
înregistre ază în unele st ate precum Ce hia (9,7%), Olanda (11,6%), D anemarca (12,1%), Sl ovacia
(12,6%), Finl anda (12,8%), și Fr anța (13,3%). Inegalitatea venituril or este superi oară mediei pe
ansamblul actual UE. Cei mai bogați 20% dintre cetățenii Uniunii au realizat venituri de 5 ori mai
mari decât cei m ai săraci 20%. Cele m ai mici ec arturi între veniturile pers oanelor bogate și cele
sărace s-au înregistr at în Cehi a (3,5), Finl anda (3,6), Sl ovenia (3,7), Belgi a ṣi Olanda (3,8 fiec are),
Slovacia ṣi Suedi a (3,9 fiec are) iar cele m ai mari în R omâni a (7,2), Bulg aria și Sp ania (6,8 fiec are),
Estonia, Greci a și Let onia (6,5 fiec are). St atele c are au valori reduse ale indicelui ineg alității
venituril or prezintă și r ate de sărăcie mult inferi oare mediei eur opene.
Depriv area din punct de vedere al condițiil or de l ocuit afecte ază 20,6% din p opulația UE,
proporție c are în R omâni a este de 2 ori mai mare. Situațiile cele m ai favorabile se regăsesc în
Slovacia (8,6%), Finl anda (8,8%), Cehi a (11,5%) și Suedi a (12,5 %). Statele cu cele m ai ridic ate
ponderi ale pers oanelor depriv ate sub aspectul c ondițiil or de locuit sunt R omâni a (40,8%),
Portugalia (38,1%), Let onia (37,8 %), Sl ovenia (31,9%) ṣi Ung aria (30,8%).
Strategia Europa 2020 a stabilit obiective ambiți oase pentru Uniune a Europeană până l a
sfârșitul acestui deceniu, printre c are lupt a împotriva sărăciei și a excluziunii s ociale prin reducere a
numărului de pers oane aflate în situ ație de sărăcie și excluziune s ocială sau în risc de sărăcie și
excluziune s ocială. În timp ce acest obiectiv este unul c omun asumat, politicile adoptate în diferite
state membre pentru a face față situ ației și pentru a preveni sărăci a sunt diferite: există diferențe
în cee a ce privește legisl ația, reglementările, str ategiile și mec anismele de acces l a sistemul de
securit ate socială.
Pe lângă măsur area progresului, indic atorii sociali oferă inf ormații fiabile despre imp actul
politicii și, astfel măresc c apacitatea de guvern are a guvernel or și a politicienil or. Aceste a sunt, de
asemene a, o parte centr ală a procesului dem ocratic. Măsur area progresului cu inf ormații coerente
ajută l a îmbunătățire a evaluării pr ocesului p olitic. V alorile de referință predetermin ate ar pute a
contribui l a creștere a nivelului de interes în ev aluarea procesel or sociale.

80

Consider că e ste imp ortant ca noțiune a de „sărăcie”, fiind recun oscută c a o încălc are a
drepturil or omului, să fie inclusă în d ocumentele de b ază naționale și intern aționale ca obiect
specific al drepturil or omului și că ar fi neces ar ca în dicți onarele explic ative definiți a noțiunii
“sărăcie” să includă și celel alte aspecte ale sale nu num ai latura materială a fenomenului.
Noi investiții în c alitatea datelor și în infr astructură sunt, de asemene a, neces are pentru c a
indic atorii Laeken (și EU -SILC) să devină prim a referință pentru el aborarea de politici în d omeniul
sărăciei și c omparații între țări. Au fost luate măsuri pentru a consolida dimensiune a socială și
lupta împotriva sărăciei, această dezv oltare trebuie să fie susținută și extinsă.
Recomandări pentru R omâni a
Guvernul și P arlamentul R omâniei să asigure echit atea socială, revizuind s alariile și pensiile
diferit or categorii de pers oane cu sc opul de a evita discrep anțe extreme în nivelul salariilor și
pensiil or din ț ară.
E neces ară asigur area tutur or cetățenil or cu servicii de b ază element are, precum : apa potabilă,
apa caldă, g az, încălzire în l ocuință, ce v a permite cel or săraci să utilizeze timpul l or mai eficient,
în activități productive și/s au în activități educ aționale.
Indemniz ațiile pentru îngrijire a copilului necesită m ajorare până l a nivel decent, c a să acopere
nevoile copilului . De asemene a, se rec omandă să fie revizuite c ondițiile de primire și cu antumul
ajutorului de șomaj, care în prezent nu asigură acoperire a necesitățil or de b ază ale șomerului. De
exemplu, astăzi, s alariul minim este de 1250 lei, iar ajutorul de ș omaj de 375 lei timp de ș ase luni,
pentru o persoană care a lucrat aproximativ trei ani .
Administr ația publică l ocală să coordoneze ef orturile privind prevenire a și reducere a sărăciei
la nivel l ocal, sectorul priv at să fie m otivat și stimul at prin instrumente fin anciare ca să creeze
locuri de muncă în m od speci al pentru pers oane săr ace (inclusiv cu pr ogram redus s au cu un
program flexibil de muncă, de exemplu, pentru m ame cu c opii mici) .

81
Bibli ografie

1. Gheorghe B arbu, “ Sărăci a – domeniu de exercit are a politicil or sociale”, în revist a
Calitatea vieții, anul 5, nr.2, 1994.
2. S.Rowntree, Poverty : A Study of Town Life , London, M acmili an, 1901
3. Poliana Ștefănescu, “ Studiul c onceptului de sărăcie subiectivă în c ontextul actual al
societății r omânești ”, în Revist a de cercetări s ociale nr. 1/1997
4. E.Zamfir, Psihologie socială, Ed. Ankarom, Iași, 1997
5. Edward F, Prelis, A, La luttle c ontre l a pauvrete d ans la constructi on europeenne , 1994
6. Efraim Gutkind, Patterns of Economic Beh avior Amoing the Americ an Poor, New Y ork,
St. M artin’s Press, 1986
7. V. Gheorghe “ Conceptul de s ărăcie. C aracteristici și praguri ale sărăciei în diferite
țări”, în revist a Calitatea Vieții nr. 3 – 4, 1991 .
8. Mărgine an, Ioan. Politica socială. Studii 1990 -2004 . București , Editur a Expert , 2004.
9. Milton Friedm an, A Theory of the C onsum ation Functi on, Princet on University Press,
1957
10. Moisă, F ., Incluziune a Socială în R omâni a. De l a concept l a implement area politicil or
publice de incluziune a populației de r omi (rezum at teză de d octorat), Cluj N apoca,
Universit atea Babeș B olyai, 2012.
11. S. Mehr otra – Job Law with Right t o Information can Cut P overty in Indi a. În: Poverty in
Focus, UNDP. June 2006
12. Report of the W orld Summit f or Social Devel opment , A/CONF.166/9, Denm ark,
Copenh agen, 6 -12 M arch 1995
13. Dan C. Steg aroiu, Axe și dimensiuni ale depriv ării sociale în sfer a serviciil or, Rezult atul
tezei de d octorat, Universit atea Babeș- Bolay, 1994, Cluj N apoca, Facultatea de Ist orie și
Filosofie
14. P. Townsend., The C oncept of Poverty , Heinem an Educ ational Books, L ondon, 1974.
15. Paul Henri Ch ombart de L auwe, Pentru o sociologie a aspirațiilor, Cluj, Ed. D acia, 1972
16. Charles Z astrow, Introducti on to Social Welf are, University of Wisc osin, Whitew ater,
1990
17. Catherine S. Childm an, Growing up p oor, U.S. Dep artment of Health, Educ ation and
Welf are, W ashingt on D.C. 20201, 1969
18. Oscar Lewis, Children of Sanchez, New Y ork, R andom House, 1961, după C atherine S.
Childm an
19. Thomas Sulliv an et al., Social Problems (New Y ork, John Wiley, 1980)
20. C. Teșliuc, L.P op și E. Teșliuc, Sărăci a și sistemul de pr otecție s ocială, Iași, Ed.
Polirom, 2001 .
21. E. Zamfir „Sărăci a: teorii și f actori”, în „P olitici s ociale. R omâni a în context eur opean”,
Zamfir, E., Z amfir, C. (c oord.), Ed. Alternative, București, 1995
22. S. Ilie „Sărăcie și excluziune s ocială. Incluziune a socială ca obiectiv al sistemului de
protecție s ocială” în „C alitatea vieții”, nr.3 -4 / 2003
23. I. Mărgine an, Politica socială, Editur a Expert, București, 2004
24. C. Costello (ed.), Fund ament al social rights: Current Eur opean Leg al Protection and the
Challange of the UE Ch arter of Fund ament al Rights (Dublin, Irish Centre f or Eur opean
Law, 2001.

82
25. Social Exclusi on and the EU’s S ocial Inclusi on Agend a, Paper Prep ared f or the EU8
Social Inclusi on Study , Document of the W orld B ank, Febru ary 5, 2007
26. Realization of Economic, S ocial and Cultur al Rights. Final report on hum an rights and
extreme p overty . Commissi on on Hum an Rights, E/CN.4/Sub.2/1996/13, 28 June 1996
27. Economic and Social Council, C ommittee on Economic, S ocial and Cultur al Rights.
Poverty and the Intern ational Covenant on Economic, S ocial and Cultur al Rights .
E/C.12/2001/10, www.unhchr.ch/devel opment
28. P.N.U.D „ Sărăci a și drepturile omului ”, Români a, 1998
29. Revist a de Asistență S ocială, Nr. 3/2002 – Planul N ațional Anti – Sărăcie și Pr omovare a
Incluziunii S ociale
30. OECD, Devel opment C o-operation Direct orate, http://www. oecd.org
31. Wolfens ohn J. D. The Ch allenge: Reducing p overty. WB ,
http://www.w orldbank.org/pr ogress/reducing_p overty.html
32. Europena Commissi on. Joint Rep ort on Social Inclusi on. Brussels, 2004,
http://www. ageplatform.org
33. https://dex online.r o/definitie/lumpenpr oletariat
34. Raport de ț ară pentru R omâni a din 2017, {C OM(2017) 90 fin al} {SWD(2017) 67 până l a
SWD(2017) 93 fin al}
35. G. De Bùrc a – B. De Witte, Social rights in Eur ope , Oxford University Press 2005
36. Lege a fundament ală germ ane, http://c odex.just.r o/Tari/Download/DE
37. Comisia Europeană COM(2005) 24 pdf., din 2 febru arie 2005 ,
38. Biroul de St atistică al Comisiei Eur opene , http://ec.eur opa.eu/eur ostat
39. Consiliul Eur opean, Decembrie 1984 , http://www.c onsilium.eur opa.eu/ro/docume nts-
public ations/public ations/
40. https://eur -lex.eur opa.eu/leg al-content/R O/TXT/?uri=celex:02016ME/TXT -20160901