Proiect realizat de: Dodot Fabiana Elena [618903]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Cresterea viermilor de matase

Proiect realizat de: Dodot Fabiana Elena
Serghe Ana -Maria
Profesor coordonator: Sarbu Flavius
Specializarea: IMA
Grupa: 2521
An: III

An universitar 2014 -2015

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

CUPRINS
1.Plan de initiere si dezvoltare al afacerii
1.1 Scurt istoric al fermei
1.2 Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului
1.2.1 Pentru fermele de viermi de mătase:
-plan de cultură
-măsuri de protective a mediului
1.2.2 Bazele de producție:
– Spațiu destinat creșterii viermilor
– Terenuri pentru cultivarea duzilor
– Clădiri
– Personal
– Utilaje
-Viermele de mătase
-Filatura de mătase
1.2.3. Str uctura detaliata organizațională
1.2.4 Structura detaliată a activitaților
2.Resursele necesare dezvoltă rii proiectului
2.1Lista de achiziție și sursele de achiziție pentru activitățile ce fac obiectul proiectului.
2.1.1 Consumuri în sistemul gospodăresc
2.2 Costurile necesare dezvoltarii activitatii
2.3 Piață de desfacere.
2.4Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afacere
2.5Analiza riscului în procesul de creștere a viermilor de mătase
3.Matricea proiectului
4.Analiza de senzitivitate
5.Graficul Gantt
6.Raport final

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

6.1 Generarea veniturilor viitoare
6.2 Actele necesare
6.3 Intocmirea documentului de inchidere interna

1.Plan de initiere si dezvoltare al afacerii
1.1 Scurt istoric al fermei

În urmă cu 6 ani pe acest amplasament de 2 hectare situat pe DN1, județul Prahova a
funcționat o exploatație cerealieră. În anul 2014 s -a efectuat curățarea de orice resturi ce ar
aparține culturii cerealiere și stropirea cu îngrășăminte naturale necesare în vederea pregătirii
terenului pentru cultivarea duzilor albi care servește ca hrană pentru larvele viermilor de mătase.

Figura 1 D ezvoltarea viermilor de matase

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Figur 2 Maternitatea viermilor de matase

1.2 Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului:
1.2.1 Pentru fermele de creștere a viermilor de mătase :
-plan de cultură
Ferma pentru creșterea viermilor de mătase SC. VIERMATA. SRL este constituită pe un teren
de 2 ha,teren situat în extravilanul județului Prahova. Din această suprafață de teren, 0,4 ha este
spațiul alocat creșterii a 200g ouă de viermi de mătase iar r estul pentru plantația duzilor albi. S -a
renunțat la practicarea agriculturii în urma vânzării acestei parcele din proprietatea unui locuitor
al comunei cu suma de 7000 RON. După curățarea terenului, în 2014, a fost demarată plantarea
duzilor, iar în anul 2015 a urmat demararea producției de creștere a viermilor de mătase începând

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

cu luna mai iar cele 2 sezoane de creștere și dezvoltare al larvelor până la formarea și recoltarea
gogoșilor, până în luna august.
Plantația duzilor sub formă de pajiște constituie forma cea mai intensivă de cultură a dudului și
poate fi practicată acolo unde întreținerea solului se face numai manual. Înălțimea trunchiului
este de 15 -20 cm cu distanța de plantare a puieților de dud din 1/1 m sau din 1/0,5 m atingând o
densitate la hectar de 10 000 -20 000 tufe de dud.
Datorită numărului mare de duzi la unitatea de suprafață, acest tip de plantație dă recolte bogate
de frunză, începând din cel de al II -lea an de la plantare. Plantațiile de dud sub formă de pajiște
se recom andă, totodată, pentru regiunile mai reci ale țării, deoarece, având înălțimi mici, își
desfășoară ciclul biologic într -o perioadă mai scurtă, asigurând producții ridicate de frunză. La
înființarea plantațiilor de dud sub formă de trunchi pitic, garduri vi i și pajiști, în cazul că terenul a
fost desfundat pe toată suprafața, cuiburile se fac cu ajutorul cazmalei, al sapei sau direct cu
ajutorul plantatorului. Plantarea duzilor cu trunchi pitic în plantații intensive se face cu ajutorul
sârmei de plantare, m arcată din metru în metru sau din 0,5 în 0,5 m. Lungimea sârmelor este de
50 sau 100 m, acestea întinzându -se de -a lungul rândurilor, cu respectarea aliniamentului, prin
vizarea celor două jaloane de la capetele rândurilor, stabilite cu ocazia pichetajului .În cazul
desfundării manuale, sârmele se întind pe mijlocul șanțului. În dreptul fiecărui nod, cu ajutorul
cazmalei sau al sapei, se fac cuiburi de dimensiuni corespunzătoare rădăcinilor tufei.
Se va urmări ca trunchiul tufei să fie așezat în dreptul n odului situat pe sârma de plantare.
Operația de plantare se va continua până la sfârșit numai pe aceeași parte a sârmei. Se vor
executa aceleași lucrări descrise la plantarea dudului cu trunchi.Puieții de dud -vargă pentru
garduri vii și pajiști se pot plan ta și cu ajutorul plantatoarelor. Ele sunt de mai multe tipuri dintre
care cel mai folosit este „plantatorul în formă de T”.
Se înfige plantatorul lângă sârmă, în dreptul unui semn de pe ea și se face o gaură în care se
introduce un puiet până la colet. Se înfige din nou plantatorul în poziție oblică, însă la circa 6 -10
cm depărtare de gaură în așa fel, încât vârful plantatorului să pătrundă pe sub rădăcina puietului,
apoi acesta se ridică în poziție verticală presând pământul bine.
Se scoate plantator ul și se trece la plantația altui puiet, după ce se nivelează solul lângă puietul
plantat, și se calcă bine. Dacă timpul este secetos, se udă întâi puietul, apoi se nivelează și se

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

calcă pământul. Pentru a avea o prindere bună la plantare, trebuie să se re alizeze un contact
strâns al rădăcinilor cu pământul, evitându -se la maxim golurile.După încheierea operației de
plantare, solul se afânează prin discuirea intervalelor dintre rândurile de pomi. Lucrare care
împiedică evaporarea apei și grăbește pornirea î n vegetație.
-măsuri de protecț ie a mediului
Insecticidele și substanțele toxice cu care se realizează dezinfecția spațiilor de creștere vor fi
ținute în locuri special amenajate, sub cheie.

1.2.2 Bazele de producție

Capacita tea de producție a SC.VIERMATA SA înregistrează o producție de 100 % în urma
creșterii viermilor de mătase.
Spațiul destinat creșterii viermilor de mă tase
Indiferent de mărimea (volumul) spațiului destinat creșterii larvelor, trebuie să îndeplinească
anumite condiții abs olut indispensabile obținerii unor gogoși de calitate și în cantități care să
asigure un câștig stimulator. O condiție esențială impusă la alegerea spațiului este poziționarea
ferestrelor către nord -est și asigurarea posibilităților de aerisire ori de câte ori este nevoie. Este
indicat ca indiferent de metoda de aerisire adoptată să se asigure intensitatea circulației aerului la
minimum 0,1m/secundă în încăperile cu larve mature. Aerisirea spațiului se face pentru primele
trei vârste din trei în trei ore ti mp d e circa 15 minute, respectiv pentru ultimile două vârste ori de
câte ori este necesar. Se precizează că larvele tinere nu suportă o concentrație mai mare de 0,3%
CO2. Ca urmare a consumului mare de frunze larvele din ultimile 2 vârste degajă o cantitate mai
mare de CO2.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Temperatura spațiului de creștere pt specia bombyx mori este apreciată,astfel :
VARSTA TEM PERATURA ÎN GRADE
CELSIUS(MINIMĂ ) TEM PERATURA ÎN GRADE
CELSIUS(MAXIMĂ )
Întâia 26 28
A doua 26 28
A treia 25 26
A patra 24 25
A cincea 23 24
Tabel 1.1 Varsta si temperatura
Asigurarea unei temperaturi în spațiul de creștere între limitele 23 și 28 grade Celsius duce la
obținerea unui procent maxim de viabilitat e a larvelor. Cu cât temperatura crește sau descrește
față de aceste limite procentul de mortalitate crește, înregistrându -se pierderi de producție.
Pentru a menține temperatura la parametri optimi clădirea este prevăzută cu aer condiționa t
performant .
Umiditatea în încăpere va fi, de asemenea, menținută constant, în funcție de vârstă, astfel :
VARSTA UMIDITATEA % MI NIMĂ UMIDITATEA % MAXIMĂ
Întâia 85 90
A doua 85 90
A treia 85 90
A patra 70 75
A cincea 65 70
Tabel 1.2 Varsta si umiditatea
Față de procentul optim menționat se admit oscilații cu 2 -3 procente peste limită, dar scăderea
sub optimul prevăzut în tabel nu este admisă. Menționăm că în general se va prevedea un spațiu
de 3,2mp pentru larvele de vârsta a cincea rezulta te din ecloziunea a 1g sămânța, respectiv 32 mp
pentru larvele rezultate din 10 g sămânța sau 15 paturi a 2 mp suprafața.
Desimea larvelor rezultate din ecloziunea a 10 g sămânța va fi aproximativ, următoarea:

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

VÂRSTA SUPRAFAȚ A(mp)
Întaia 1-1,5
A doua 3
A treia 6
A patra 12
A cincea 25-30
Tabel 1.3 Varsta si suprafata

Terenuri pentru creșterea plantației de duzi
Plantația duzilor albi se desfășura într -o zonă de câmpie clasificată cu potențial mediu pentru
acest tip de plantație Din suprafața totală de 2 ha estimăm că 1,6 ha va reprezenta suprafața
pentru cultivarea duzilor. Pe un hectar de teren pot fi plantați cca 8000 de puieți de dud alb. Un
hectar de plantație de dud este suficient pentru creșterea a 100g ouă. Un gram de ouă consumă
circa 30 kg frunze dud pe zi.
Clădiri
Spațiul alocat clădirilor este de 0,4 ha,din care se ia în calcul : spațiul în care vor fi amenajate
: o clădire cu 5 încăperi special construite pentru creșterea propriu -zisă a fiecarei specii de viermi
de mătase, o alta cu 3 încăperi va fi amenajată pentru păstrarea gogoșilor ce urmează a fi
colectate și care va funcționa și pe post de depozit pentru mic ile ustensile necesare creșterii
viermilor, curățirea duzilor,colectarea frunzelor (scară,coșuri,etc),și depozitarea
insecticidelor(cameră separată de celelalte în care accesul se face doar în cazul în care urmează a
fi făcută dezinsecția),un mic birou și spațiu pentru aleile dintre clă diri și cele care duc spre duzi .
Denumire clă dire Cost
EURO Cota anuală de
întretinere EURO
Sediul creș terii viermilor 5000
Clădirea -depozit 2700
Alimentare apă 100
Racord energie 7800 80
Tabel 1.4

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Personalul este alcătuit dintr -un număr restrâns de angajați sezonieri pe perioada mai -august.
Este necesar un număr de 6 sericicultori care se ocupă de îngrijirea viermilor de măta se,care vor
lucra câte 2 în 3 schimburi deoarece viermii necesită o atentă aerisire în timp foarte scurt, un
contabil și un inginer horticultor care se va ocupa de buna creștere și dezvoltare a duzilor .
Nr.pers Ocupaț ie Nr.ore Salariu/luna
(RON)
6 Sericicultor 8 500
1 Ing. Horticultor 1 zi/sapt(3 ore) 380
1 Contabil 1 zi/sapt.(3 ore) 500
Tabel 1.5 Personalul necesar
Utilaje
Utilajele principale și cele mai simple adecvate dotării creșterilor de viermi de mătase sunt
paturile mobile suprapuse și stelajele cu polițe mobile, paturi sau simple policioare suspendate.
Toate sunt suprafețe plane confecționate din lemn sau mase plastice având dimensiunile care să
ducă la accesul crescătorului pe toată suprafața utilajului respectiv, ușurându -i munca de îngrijire
a larvelor.
Pentru ca larvele să se devolte î n condiții optime,spațiul necesar și numărul de paturi vor fi după
cum urmează :
VÂRSTA SUPRAFAȚ A PTR
100g SĂMÂNȚĂ mp PATURI A
2 m LA 100g SĂMÂNȚĂ
Întâia 10-12 5-6
A doua 25-30 13-15
A treia 60-80 30-40
A patra 110-150 55-75
A cincea 200-300 100-150
Tabel 1.6
Distanța dintre podea și prima treaptă a paturilor mobile trebuie să fie 400 mm, iar distanța între
polițele mobile nu trebuie să depășească 600 mm. Polițele paturilor trebuie să fie mobile pentru a
putea fi demontate în vederea dezinfectării lor atunci când se impune aceasta.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

VIERMELE DE MĂ TASE
Viermele de mătase al dudului, sau fluturele de mătase, face parte din clasa insectelor, ordinul
Lepidoptera, familia Bombycidelor.

Figura 3 Maternitatea viermilor de matase

Figura 4 Ciclul de viata al viermilor de matase

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Este una dintre insectele cu metamorfoză completă, prezentând un ciclu evolutiv tipic cu 4
stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă și fluture de mătase.
Oul fecundat, sau sămânța reprezință primul stadiu din ciclul evolutiv al fluturelui. Oule
fecundate trec apoi printr -o perioadă de repaus aparent, care poartă numele de diapauză și
obișnuit, în zona țării noastre coincide cu anotimpul de iarnă.
Viermii de mătase care au un si ngur ciclu complet pe an se numesc monovoltini, iar cei la care
acest ciclu se repetă de 2 -3 ori sau chiar de mai multe ori pe an, se numesc bi, tri sau polivoltin.
Fluturele de mătase este o specie domestică de fluture din familia Bombycidae, ordinul
Lepidoptera. Are multe varietăți și rase. Este strâns înrudit cu specia Bombyx mandarina, o
specie sălbatică cu care poate genera hibrizi și care trăiește încă în sălbăticie în țări precum China
și Japonia dar și în Peninsula Coreea.
Specia are importan ță economică, larva, cunoscută sub denumirea de vierme de mătase, fiind
producătoare de mătase naturală. Ramura agriculturii care se ocupă cu creșterea viermilor de
mătase se numește sericicultură. Oul-O femelă depune aproximativ 680 de ouă. S tadiul de ou
durează circa 120 -300 zile la rasele cu o singură generație pe an și 14 zile la rasele cu mai multe
generații pe an. În medie un ou cântărește 0,5 mg și măsoară 1,5 mm lungime. Într-un gram sunt
aproximativ 1600 -2000 de ouă.
Larva denumită uzual, dar imp ropriu, viermele de mătase, iese din ouăle fecundate după o
scurtă perioadă de incubație (clocire).Are o culoare închisă, datorită unor perișori deși și negri.
Pe măsură ce larvele cresc, perisorii de pe corp dispar, tegumentul se întinde și capătă o culoa re
albă sidefie, fie pigmentată în funcție de rasă.Corpul larvei are o formă cilindrică, cu aspect
inelat, iar lungimea corpului atinge 6 -8 cm.Stadiul de larvă are o durată de 26 -31 de zile.
Stadiul de larvă prezintă importantă practică pentru crescăto r datorită faptului că în acest
stadiu se realizează producția sub forma gogoșilor de mătase.
Secreția mătăsii se realizează cu ajutorul unui aparatulului sericigen format din glande
sericigene, presă și filieră. Fibra de mătase este lichidă și se în tărește doar după ieșirea ei prin
filiere în mediul exterior. Presa și filiera au rolul de a regla grosimea fibrei de mătase.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Secreția mătăsii este influențată în principal de cantitatea și de calitatea frunzei de dud
administrată larvelor. Sericină reprezintă 20 -30 % din greutatea fibrelor și constituie substanța
care lipește fibrele de mătase. Pe lângă sericină și fibroină în compoziția mătăsii mai intră
substanțe minerale și pigmenți care dau culoarea albă, galbenă sau alte nuate, gogoșii.
Crisalida se formează la 2 -3 zile după ce larva și -a terminat depunerea firul ui cu care și -a urzit
gogoașa. Acest stadiu durează 10 -14 zile, în funcție de rasă. În ultimele zile ale stadiului de
crisalidă, tegumentul ei se usucă treptat și se desprinde de cor p, după care în locul crisalidei
apare fluturele care iese din învelișul crisalidei și se prinde cu piciorele de căptușeala internă a
gogoșii.
Fluturele este ultimul stadiu din ciclul evolutiv al viermelui de mătase și are ca unică funcție
perpetuare a speciei. Acesta elimină prin orificiul bucal o salivă alcalină care înmoaie peretele
gogoșii la unul din capetele ei și făcându -și loc cu piciorele și cu capul, formează un orificiu
princare iese afară. În primele zile apar în mod obișnuit masculii.Împer echerea durează două trei
ore, iar depunerea ouălor durează aproximativ două zile. Fluturii masculi trăiesc circa 10 zile, iar
cei femeli cu două trei zile mai mult.Fluturele nu se hrănește în perioada ei de viață decât cu
rezervele stocate în stadiul de l arvă

Filatura de mă tase
Indiferent de fibrele prelucrate, filatura se definește printr -un complex de operații, care se
succed în cadrul unui proces tehnologic stabilit, astfel încât din fibrele introduse în flux să se
obțină, în final, firul textil cu caracteristici impuse. Parametrul de bază, care influențează
prelucrarea fibrelor textile în cadrul filaturii, este lungimea fibrelor. Conform clasificării după
lungime, fibrele textile se împart în fibre cu lungimi de terminate (fibre lungi, fibre medii, fibre
scurte) și fibre filamentare. Se știe că, în general, filaturile prelucrează fibre cu lungimi
determinate, respectiv fibre discontinue de bumbac, lână sau liberiene. Plecând de la aglomerări
în care aceste fibre s unt dispuse la întâmplare și predominant cu forțe puternice de adeziune între
ele, după o serie de operații specifice, cum sunt: destrămarea, curățarea, amestecarea, cardarea,
pieptănarea, laminarea, torsionarea etc., se ajunge la stadiul de fir înfășurat pe un format, care
constituie produsul finit al filaturii. Mătasea este singura fibră naturală filamentară, astfel încât,

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

prin specificul cu totul aparte al fibrei, este evidentă eliminarea operațiilor de realizare a unei
înșiruiri continue cu fibre parale le, transformabilă în fir. Operațiile din fluxul tehnologic al
filaturii de mătase vor avea un alt caracter: desprăfuire, calibrare, fierbere, avivare, tratament
osmotic, redepănare etc., scopul de bază al acestora fiind extragerea fibrei de pe gogoașă,
formarea firului multifilamentar și înfășurarea lui pe format. Mătasea, așa cum se extrage de pe
gogoși, se numește mătase crudă, iar firul obținut mai poartă numele de grej. Uniformitatea
firului rezultat, format din 4 –12 fibre bifilamentare, este o condiți e esențială a calității sale. Sunt
introduse, după filare, operații de „înnobilare“ a firului crud (tratament osmotic, redepănare
pentru eliminarea defectelor).
Mătasea naturală deține o pondere foarte mică, de circa 0,16%, din producția mondială de fib re
textile (de exemplu, la nivelul anului 1990, din 40667 mii tone fibre, numai 67 mii tone erau
rezervate mătăsii). În fig. III.6.1 poate fi urmărită evoluția producției mondiale de mătase în
ultimii 50 de ani [163]. Printre țările producătoare și prelucr ătoare de mătase se evidențiază:
China, Japonia, Corea, India, Uzbekistan, Rusia, Georgia, Italia, Spania, Franța, Grecia, Ucraina
etc. Se constată, la nivelul anilor 2000, că apar numeroase state care lansează producție de
mătase, printre acestea numărând u-se: Indonezia, Bangladesh, Kenia, Columbia, Filipine, Algeria
etc. [165], [163]. În România au existat preocupări legate de sericicultură încă din secolul al
XIV-lea, în multe statistici înainte de 1938, țara regăsindu -se printre producătorii de mătase.
După această dată, se constată că nu mai apar informații în literatura mondială, cu toate că
producția anuală de mătase a fost însemnată, de exemplu, între anii 1986 –1990 s -au produs, în
medie, câte 4000 t/an gogoși. Prelucrarea gogoșilor de mătase s -a rea lizat, în țară, la filatura din
Lugoj, care a fost pusă în funcțiune la începutul mileniului II, în 1904, și a reușit să iasă în
evidență și să se mențină printre puținele filaturi din Europa. Din firele fabricate au fost realizate
numeroase produse din mă tase, folosite atât în țară cât și la export.
Ciclul de dezvoltare a viermelui de mătase Bombyx mori
Mătasea naturală este o secreție glandulară întărită a larvei unui fluture, cunoscută sub numele
de vierme de mătase, care depune fibra sub formă de gogoașă. Aceasta este modelată după
anumite reguli și are rol de protecție a crisalidei și a fluturelui. Specia Bombyx mori se h rănește

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

cu frunze de dud (morus -i = dud) și face parte din clasa insecte, ordinul Lepidoptere, familia
Bombycide.
Din cele 365 de zile ale anului, 280 –300 de zile corespund stadiului de ou, când acesta este în
repaus aparent necesar adaptării la mediul nefavorabil, stare numită diapauză, și numai 65 –85 de
zile sunt rezervate activității directe, corespunzătoare sericiculturii. Se observă că, în stadiul
larvar, cele 5 vârste, care variază ca număr de zile, sunt despărțite prin patru perioade de somn,
de 1–2 zile, în timpul cărora au loc transformări, prin care larvele elimină tegumentul vechi,
năpârlind și începând o nouă vârstă.
O atenție deosebită trebuie acordată larvelor care ies din vârsta a V -a și se pregătesc pentru
formarea gogoașei. Acestea t rebuie separate în fiecare dimineață pe serii și depuse în alte spații,
numite de îngogoșare. Așa cum se va vedea, și stadiul nimfal trebuie urmărit cu atenție, dacă
gogoșile de mătase sunt destinate prelucrării industriale. Nu este permis ca nimfa să degr adeze
învelișul de mătase al gogoașei.
La sfârșitul vârstei a V -a începe formarea gogoașei, mai întâi transparentă, cu viermele redus
în dimensiuni și rotunjit, iar la sfârșitul formării gogoașei, cu viermele transformat în crisalidă
(nimfă, pupă). Du pă o perioadă necesară maturizării crisalidei, corespunzătoare stadiului nimfal,
apare fluturele, protejat de gogoașa închisă, până în momentul când, cu ajutorul unei secreții, o
perforează la un capăt, ieșind la lumină.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

1.2.3 Structura detaliat ă organizațională

1.2.4 Structura detaliată a activităților
1.Managementul și administrarea proiectului:
1.1 Demararea proiectului;
1.2 Coordonarea proiectului;
1.3 Administrarea proiectului;
1.4 Controlul proiectului;
1.5 Încheierea proiectului.
2.Planificare detaliată :
2.1 Achiziționarea terenului;
2.2 Tratarea solului;
2.3 Plantarea duzilor;
2.4 Achiziționarea ouălelor;
2.5 Planificarea detaliată a organizării și personalului;
2.6 P lanificarea detaliată a marketingului și finanțării; Structura
organizației
Personal
Sericicultori
Inginer
horticultorAprovizionare FinanțeCercetare –
dezvoltareContabil Vanzari
Promovarea
vanzărilor
Cercetarea de
marketing
Analiza si
controlul
vanzărilor
Servicii de
marketingConducere

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

2.7 Finalizarea planificării detaliate.
3.Dezvoltare:
3.1 Crearea mediului de dezvoltare;
3.2 Stabilirea furnizorilor;
3.3 Fecundarea ouălelor;
3.4 Colectarea gogoșilor;
3.5 Vinderea gogoșilor.
4.Implementare,organizare,personal,marketing,finanțare:
4.1 Realizarea conceptului de intreinere;
4.2 Descrierea ciclurilor de fecundație a ouălelor;
4.3 Instruirea personalului;
4.5 Reglementarea finanțării;
4.5 Pregătirea activităților de marketing;
4.6 Realizarea activităților de marketing.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

2. Resursele necesare dezvoltării proiectului

2.1 Lista de achiziții și sursele de achiziții pentru activitățile ce fac obiectul proiectului
Creșterea viermilor de mătase este o afacere sigură cu profit garantat si derulare rapidă care se
desfășoară subvenționată de stat și finanțată de programul SAPARD. Semințele (ouăle) sunt
oferite gratuit de SERICAROM SA.
Puieții de dud alb în p realabil plantați au fost achiziționați de la o pepi nieră din apropiere de
Craiova, investiție în valoare de 36000 RON. Substanțele necesare pentru dezinfecție cum ar fi
sulful sub formă de batoane care se pun deasupra cărbunilor aprinși și monocloramina s e procură
de la firma PANETONE SRL -TIMIȘOARA.
Îngrășămintele naturale pentru buna creștere a duzilor sunt achiziționate de lalocuitorii
comunei(1 RON/KG).

2.1.1 Consumuri în sistemul gospodăresc :
-grătare de lemn (100 x 2 x 25 cm) de îngogoșare: 50 buc; 400 buc;
-hârtie de așternut: 5 kg; 50 kg;
-hârtie perforată sau plasă de material plastic: 20 mp; 200 mp;
-formol: 1l; 5l;
-sodă caustică: 1kg; 20 kg;
-var: 2 kg; 50 kg
-termometre: 1 buc; 4 buc
Prețurile practicate pe piața românească sunt de 600 euro/kg pentru ouăle de viermi de mătase,
și de maxim 30 euro/kg pentru gogoșile de mătase, iar pentru firul de mătase naturală – 30 dolari
pe kilogram.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

2.2 Costurile necesare dezvolt ării activității
Sediul creșterii viermilor de mătase = 5000 euro
Clădirea depozit = 2700 euro
Alimentare apă + record energie = 100 euro
Puieții de dud = 8300 euro
Consumuri în sistemul gospodăresc = 1000 euro
Terenul necesar derulării act ivității = 1627 euro

COST TOTAL = 18700 EURO

2.3 Piața de desfacere
Firma SERICAROM SRL achiziționează întreaga producție de gogoși de viermi de mătase la
un preț de 30/kg gogoși, dintr -un gram de ouă se formeazacam 2 -3 kg de gogoși.
2.4 Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afacere
Proiectul SC.VIERMATA SRL își manifestă impactul asupra zonei prin faptul că permite
folosirea de îngrășăminte naturale care pot fi achiziționate de la locuitorii comunei.
Impactul proiectului este benefic de asemenea pentru bugetul comunei prin impozitele și taxele
care vor fi virate către bugetul local.Locuitorii vor beneficia și de câteva noi locuri de muncă, și
de asemenea pot reprezenta o atracție pentru tinerii dori tori de muncă sezonieră.
2.5 Analiza riscului în procesul de creștere a viermilor de mătase
În urma unei analize am constatat că în procesul de creștere a viermilor de mătase suntem
predispuși următoarelor riscuri:
1.Riscul investițional -nu se poate realiza profitul planificat din cauza pierderilor semnificative
ale larvelor,colectarea unei cantități mai mici de gogoși,apariția dăunătorilor asupra plantației de
dud.
2.Riscul juridic -nu se îndeplinesc normele aflate în vigoare pentru creșterea viermi lor de
mătase,existând riscul plătii unor impozite și taxe suplimentare.
3.Riscul ecologic -din cauza condițiilor meteorologice și a dăunătorilor plantația de dud suferă
schimbări majore

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

3.Matricea proiectului

Nume proiect: Creșterea viermilor de
mătase
Manager proiect: Dodoț Fabiana Elena
Serghe Ana -Maria Aprobat:
Data:
Descriere obiective Indicatori
Mijloace de
verificare
Riscuri
Obiectiv general:
Obtinerea profitului Profit: Venituri >
Cheltuieli
Obiectiv imediat:
Amortizarea investitiei Venituri = Cheltuieli Cheltuieli > Venituri
Obiectiv intermediar:
Fecundarea ouălelor Obținerea unei cantități
optime de gogoși de
mătase Nu se obține cantitatea optimă
Rezultate/Evenimente
Rezultatul 1: Recoltarea
cantitații de gogoși
estimate Volumul productiei Pierder ea unei cantitati mari de
ouă
Rezultatul 2:
Păstrarea gogoșilor in
condiții optime Calitate Aparitia daunatorilor, a bolilor
Activitati Resurse umane
Activitatea 1: Etapele
înființării unei
crescătorii de viermi de
mătase 4 persoane: manage ri de
proiect, inginer
horticultor
contabil Pregatirea necorespunzatoare a
terenului, spațiul
neadecvat,mijloace de control
necorespunzătoare.
Activitatea 2: Ingrijirea
mediului de devoltare a
viermilor de mătase 6 sericicultori Neverificarea la timp a
temperaturii,umidității,hrănirea
necorespunzătoare a viermilor.
Tabel 3 Matricea proiectului

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

4.Analiza de senzitivitate

VAR(A) Pi CF Pi x CF CF-𝐶𝐹̅̅̅̅
(CF-𝐶𝐹̅̅̅̅)ˆ2 Pi x(CF -𝐶𝐹̅̅̅̅)ˆ2
STrecisiv 0.1 20000 2000 -25500 650250*10ˆ3 65025*10ˆ3
STnormală 0.7 45000 31500 -500 250*10ˆ3 175*10ˆ3
STfoarte bună 0.2 60000 12000 14500 210250*10ˆ3 42050*10ˆ3
∑=1 𝐶𝐹̅̅̅̅=45500 𝜎A=107250*10ˆ3
√𝜎𝐴=√107250 =327,4
VAR(B) Pi CF Pi x CF CF-𝐶𝐹̅̅̅̅ (CF-𝐶𝐹̅̅̅̅)ˆ2 Pi x(CF -𝐶𝐹)̅̅̅̅̅ˆ2
STrecesiv 0.1 40000 4000 -3500 12250*10ˆ3 1225*10ˆ3
STnormală 0.7 35000 24500 -8500 72250*10ˆ3 50575*10ˆ3
STfoarte bună 0.2 75000 15000 31500 992250*10ˆ3 198450*10ˆ3
∑=1 𝐶𝐹̅̅̅̅=43500 𝜎B=250250*10ˆ3
√𝜎𝐵=√250250 =500,2

0.7

0.3
0.2

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

5.Diagrama Gantt

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

6.Raport final
6.1 Generarea veniturilor viitoare

10 cutii oua = 240 lei
Din 100 g oua obținem:
15 kg gogoși calitatea I = 30 euro/kg
5 kg gogoși calitatea a II – a = 8 euro/kg
15 kg x 30 euro = 4500 euro -calitatea I
50 kg x 8 euro = 400 euro -calitatea a II -a
Total : 4900 euro
Fonduri proprii : 8700 euro
Subvenții SERICAROM : 10 cutii oua in valoare de 1130 euro

6.2 Actele necesare

– Încheierea unui contract de vânzare -cumpărare
– Actele de identitate ale viitorilor asociați în original plus o copie
– Întocmirea actului constitutiv ;

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

-Declarații ale asociaților privind faptul că nu au antecedente penale și că îndeplinesc condiț iile
prevăzute de lege pentru a fi asociați și administratori ;
-Cazierele fiscale ale viitorilor asociați se eliberează de Registrul Comerțului;
– Depunere specimen semnătura la Registrul Comerțului sau la notarul public ;
După finalizar ea acestor acte, se completează documentele necesare pentru depunerea
dosarului la Registrul Comerțului:
– Cerere înregistrare societate ;
– Declarație pe propria răspundere pentru desfășurarea unei activități sau fără activitate ;
Costurile apro ximative pentru constituirea unei firme sunt următoarele:
-taxă cazier fiscal 30 lei / viitor asociat sau administrator ;
– rezervare nume firmă 56 lei ;
– taxă la Registrul Comerțului și taxă de publicare în monitorul oficial reprezintă toate tax ele
care se plătesc la Registrul Comerțului și însumează aproximativ 430 lei ;
-taxă notarială pentru autentificare act constitutiv, specimen de semnătura, declarații pe propria
răspundere ale viitorilor asociați privind faptul că nu au antecedente pen ale și că îndeplinesc
condițiile legale prevăzute de lege pentru a deține calitatea de asociați și administratori, se
cifrează la aproximativ 400 lei (în funcție de notar) ;
– capitalul social (în funcție de opțiunea asociaților)

6.3 Intocmirea documentului de inchidere interna
Denumirea proiectului: Creșterea viermilor de mătase
Numele managerilor de proiect : Dodoț Fabiana Elena
Serghe Ana -Maria
Data închiderii proiectului cu finanțatorul : 0 1.06.2015
Firma SC VIERMATA SA a realizat un profit de 4900 euro în urma vinderii gogoșilor de
mătase dupa primul ciclu de viață al viermilor.Costul total al proiectului este de 18700 euro.
Activitatea s -a desfășurat în conformitate cu legea în urma în registrării documentației.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Departamentul de Inginerie și Management Industrial
Programul de studii Ingineria si Managementul Afacerilor

Bibliografie

1. Cresterea viermilor de matase, autor Dr. Ing. Alexandra Matei, editura Alex -Alex, anul
aparitiei 2002;
2. Sericicultura, autor Marius Dolis, editura Alfa, anul aparitiei 2008;
3. Matasea naturala. Cresterea viermilor de matase ,autor Savel Ifrim,editura Ceres;
4. http://www.gazetadeagricultura.info/;
5. http://www.viermidematase.info/ .