CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA STUDIU DE FEZABILITATE GRADINITA CU PROGRAM NORMAL COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA PROIECT 275/2009 FAZA SF… [618818]

pagina 1
CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

STUDIU DE
FEZABILITATE

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

PROIECT 275/2009
FAZA SF

2009

pagina 2
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

LISTA DE SEMNATURI

– SEF PROIECT

– PROIECTANTI

pagina 3
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

DENUMIREA LUCRARII:

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
IN COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

Nr. proiect 275/2009
Faza SF

BORDEROU

A PIESE SCRISE
o FOAIE DE TITLU
o LISTA DE SEMNATURI
o BORDEROU
o DATE GENERALE
o INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
o STUDII GEOTEHNICE
o STUDII DE IMPACT
o COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
o ANALIZA COST BENEFICIU
o SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
o ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZ AREA
INVESTITIEI
o PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVES TITIEI
B PIESE DESENATE
o PLAN INCADRARE IN ZONA 1:25000
o PLAN SITUATIE 1: 200
o PLAN SITUATIE RETELE HIDROEDILITARE 1:200
○ PLAN PARTER 1:50
○ PLAN INVELITOARE 1:100
○ FATADA PRINCIPALA 1:50
○ FATADA POSTERIOARA 1:50
○ FATADA LATERALA DREAPTA 1:50
○ FATADA LATERALA STANGA 1:50
○ SECTIUNE TRANSVERSALA 1:50

pagina 4
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE
JUDETUL VALCEA

DENUMIREA LUCRARII:

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL IN COMUNA GLAVILE, JUDE TUL
VALCEA

Nr. proiect 275/2009
Faza SF

MEMORIU DE PREZENTARE

I. DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitie

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL IN COMUNA GLAVILE,
JUDETUL VALCEA

2. Amplasamentul investitiei
Investitia se face in judetul Valcea, comuna Glav ile pe terenul
apartinand Consiliului Local.

3. Titularul investitiei
CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

4. Beneficiarul investitiei

CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

II. INFORMATII GENERALE PRIVIND
PROIECTUL
Prezenta documentatie este intocmita conform contin utului cadru si metodologiei
stipulate in H.G. nr. 28 din 09.01.2008.

pagina 5
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea
responsabila cu implementarea proiectului

Prin tema de proiectare a Consiliului Local GLAVILE , se cere elaborarea studiului de
fezabilitate pentru gradinita cu program normal a s atului GLAVILE, comuna
GLAVILE, judetul Valcea.

Datele statistice pentru perioada 2007-2013 denota o accentuare a fenomenului migrationist in
randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-30 an i atat datorita posiblitatilor superioare de
integrare in campul muncii dar si datorita facilita tilor de petrecere a timpului liber pe care
mediul urban le ofera.

Cele mai mari rate ale migra ției spre alte zone s-au înregistrat în jude țele slab și foarte slab
dezvoltate din Estul și Sudul ță rii, iar segmentul de popula ție cel mai mobil, sub aspect
reziden țial, au fost tinerii cu vârsta cuprins ă între 20 și 29 de ani .

Diversificarea economiei rurale, prin crearea de no i îndeletniciri, depinde îns ă de calitatea
factorului uman, care pune în mi șcare întregul angrenaj economico-social al comunit ăț ilor
rurale, de nivelul de educa ție, aptitudini și calific ări al for ței de munc ă de la sate. Este
cunoscut faptul c ă popula ția rural ă se afl ă la un nivel de educa ție mult în urma celui existent
în mediul urban. În interiorul comunit ăț ilor rurale, tinerii sunt, de regul ă, mai educa ți decât
categoriile de vârst ă mai avansate.

Nivelul de educa ție a început s ă se deterioreze din momentul în care pentru categor ia de vârst ă
15-24 ani, în structura investi țiilor școlare, a crescut ponderea educa ției primare și secundare,
comparativ cu a p ărin ților lor, unde liceul și mai ales școlile profesionale de țineau o pondere
semnificativ ă.

Drept urmare, sistemul de educa ție practicat, în prezent, în mediul rural nu ofer ă oportunit ăț i
egale cu cele din mediul urban, tineretul preferând ora șul, r ămânerea lor în spa țiul rural fiind
dificil ă pentru g ăsirea unui loc de munc ă atractiv aspira țiilor lor, ei putând fi încadra ți doar ca
muncitori necalifica ți, sorti ți s ă aib ă venituri limitate. De asemenea, activit ăț ile alternative
economice și non-agrare rurale, ar trebui s ă reprezinte un obiectiv esen țial pentru reforma
curricular ă a înv ăță mântului și preg ătirea profesional ă a for ței de munc ă din spa țiul rural.

Reîntoarcerea tinerilor în spa țiul rural are implica ții deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
activit ăț ii productive, spiritul lor antreprenorial fiind u șor de format și orientat, cu prioritate,
spre activit ăț ile neagricole ce trebuie înfiin țate și dezvoltate în comunit ăț ile s ăte ști. În aceste
condi ții, ar avea loc o cre ștere a calit ăț ii vie ții, s-ar limita migrarea și s-ar atenua problemele
sociale, printre care și reducerea șomajului din mediul rural.

Conform solicitarii Consiliului Local al comunei, n umarul de copii care frecventeaza gradinita
din satul Glavile este de circa 40. In prezent, nu exista un spatiu propriu adecvat in care
acestia sa-si desfasoare activitatea. Tema de proie ctare prevede realizarea unei noi constructii,
cu functiunea de gradinita, care sa cuprinda : 2 sp atii pentru sali de grupa, grup sanitar,
inclusiv celelalte functiuni impuse de normele educ ationale si constructiile si amenajarile din

pagina 6
incinta (curtea) gradinitei, un loc de joaca pentru copii, imprejmuire, alei pietonale si
carosabile, bransament apa, canalizare si iluminat incinta.

Terenul pe care se va realiza gradinita va fi organ izat pe trei zone, astfel:

o zona ocupata de constructie (Ac) ;
o zona curtii de recreatie ;
o zona verde, inclusiv gradina cu flori.

Constructia propusa pentru realizare prezinta trei categorii de spatii:

o incaperi proprii fiecarei grupe de copii ;
o incaperi comune folosite temporar de copii ;
o incaperi destinate personalului de educatie si ingr ijire.

Incaperile proprii fiecarei grupe de copii vor cupri nde : ( i) sala de grupa pentru 20
de copii, cu o suprafata utila de 3.0 [mp/copil], c u respectarea normei de igiena a Ministerului
Sanatatii, privind volumul necesar de aer 8 [mc] pe ntru fiecare copil; (ii) grup sanitar pentru
copii; (iii) grup sanitar pentru personalul de educ atie si ingrijire; (iv) o cabina adaptata
persoanelor cu deficiente motorii.

Incaperile comune folosite temporar de copii sunt : (i) windfang; (ii) primire filtru
(examinare sumara a starii de sanatate) cu izolator ; (iii) sala polifunctionala, folosita la
servirea mesei si la diferite activitati colective.

Incaperile destinate personalului de educatie si in grijire sunt : (i) biroul pentru
conducere; (ii) cabinet medical; (iii) vestiar pent ru personalul de educatie si ingrijire.

Gradinita va mai cuprinde : (i) incaperi pentru depozit de inventar; (ii) spat iu tehnic
pentru centrala termica; (iii) magazie pentru combu stibil.

Constructia are regim de inaltime Parter cu: Ac = 2 97.50 [mp]; Ad = 297.50 [mp]; Au =
241.00 [mp].

In incinta se va realiza o platforma de depozitare a gunoiului, care va deservi gradinita. In
acelasi timp cladirea gradinitei se va racorda la s istemul de canalizare ce este propus pentru
realizare in comuna Glavile.

2. Descrierea investitiei

a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale pl anului detaliat de investitii
pe termen lung, necesitatea si oportunitatea promovarii investitie i: nu s-a
intocmit un studiu de prefezabilitate si nici un pl an de investitii pe termen lung.

pagina 7
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI

Proiectul propus are în vedere prima infiintare si dotare a unui Gradinita cu program
normal, in comuna GLAVILE, jude țul VALCEA. Acest proiect se încadreaza în obiective le
prev ăzute în Măsura 322 din Axa III – „Calitatea vie ții în zonele rurale și diversificarea
economiei rurale – Crearea si dezvoltarea serviciil or de baza pentru populatia rurala”.

Oportunitatea acestei investitii este benefica si d in considerente economice:

o Cresterea gradului de educatie in mediul rural;
o Posibilitatea dezvoltarii abilitatilor, aptitudinil or si potentialului prescolarilor din
mediul rural ;
o Dezvoltarea prescolarilor din mediul rural sub aspe ct psiho- fizic prin cunoasterea
continutului de educatie pentru societate.

b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investitii pot fi atinse

Din punct de vedere al solutiei tehnico – economice vor fi analizate doua
scenarii in ceea ce priveste sistemul de acoperire:

SCENARIUL I: Se propune acoperis de tip sarpanta din lemn ecaris at din brad
si invelitoare din tabla ;

SCENARIUL II: Se propune acoperis de tip sarpanta din lemn ecaris at din brad
si invelitoare din tigla.

Se vor asigura hidroizolatii si termoizolatii adecv ate fiecarui tip de sistem de acoperire.

Scenariul recomandat de elaborator. Pe baza avantajelor de ordin tehnic, precum
si in urma analizei de ordin economic, rezulta ca scenariul 2, in care se foloseste
un acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat din b rad si invelitoare din tigla
este mai avantajos decat scenariul 1, in care se foloseste un acoperis de tip
sarpanta din lemn ecarisat din brad si invelitoare din tabla.

In concluzie, acoperisul este de tip sarpanta din l emn de brad, ca invelitoare
fiiind preferata tigla .

Avantajele scenariului recomandat. Pe langa principalele avantaje de ordin
tehnic, functional si constructiv – dintre care se enumera spre exemplu
durabilitatea in timp, avantejele de ordin economic rezultate din devizele
generale sunt semnificative .
Elegan Ńa și sobrietatea sunt atributele estetice
principale ale Ńiglei. O tigla avand profilul
pronun Ńat și suprafa Ńa neted ă, va readuce în
prim plan imaginea învelitorilor tradi Ńionale din
sud, adica învelitorile de olane.

pagina 8

c. Descrierea constructiva, functionala si tehnolog ica

In cadrul prezentului studiu de fezabilitate se pro pune realizarea unei
gradinite cu program normal situate in satul GLAVIL E din comuna GLAVILE
judetul VALCEA. La intocmirea studiului de fezabili tate s-a luat in considerare
numarul de copii prescolari domiciliati in comuna G LAVILE.

Gradinita are regim de inaltime parter, iar din puc t de vedere functional, asigura spatii pentru :

(i) 2 sali de clasa; ( ii ) cancelarie; ( iii ) vestiar; ( iv ) filtru; ( v) cabinet medical cu isolator; ( vi )
grup sanitar pentru copii; ( vii ) grup sanitar pentru personal; ( viii ) sala polifuntionala; ( ix )
depozit material didactic; ( x) centrala termica; ( xi ) magazie combustibil.

Cladirea propusa va avea o structura pe zidarie por tanta dezvoltata pe parter, cu centuri si
samburi din beton armat.

Acoperisul este de tip sarpanta din lemn de brad, c u invelitoare din tigla. Pazia si intradosul
streasinii la sarpanta, jgheaburile si burlanele se vor executa din P.V.C.

Inchiderile exterioare sunt realizate din blocuri b .c.a. de 30 [cm] grosime, cu termosistem din
polistiren expandat de 5 [cm] grosime, respectiv 10 [cm] peste beton (samburi si centuri la
fatada); compartimentarile se vor realiza din zida rie cu blocuri de b.c.a.(15 x 10 [cm] in
sectiune). Zidariile se vor realiza din b.c.a. cali tatea I si se va folosi mortar de zidarie marca M
50-z.

Accesul din exterior este prevazut cu rampa pentru persoane cu handicap locomotor, conform
NP 051. Parapetii se vor realiza din confectie meta lica. Tamplaria exterioara este din lemn
triplustratificat cu geam termoizolator si cea inte rioara din lemn stratificat. Finisajele sunt in
concordanta cu destinatia de gradinita.

Interior :

o tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet d e ipsos la pereti si tavane, exceptie
facand magazia de combustibil (lemn) si spatiul des tinat centralei termice, unde peretii
si tavanele vor fi zugravite cu lapte de var;
o lambriu de P.F.L. melaminat, culoarea lemnului, pe H = 1.5 [m] pe hol si perimetral
in salile de grupa;
o placaj din faianta : h = 2.1 [m] la grupurile sanitare ; h = 1.5 [m] pe hol in zona
fantanii de baut apa montate pe perete;
o pardoseli din parchet triplu stratificat in sali de clasa, cancelarie si cabinet medical;
o pardoseli din gresie antiderapanta in hol, grupuri sanitare si zona de acces;
o pardoseli din mozaic de calcar in spatiile destinat e centralei termice si magaziei de
combustibil.

pagina 9
Exterior :

o tencuieli speciale pe termosistem, cu zugraveli lav abile la pereti;
o similipiatra pentru socluri.

Prin amplasament, se asigura posibilitatea racordar ii la utilitatile existente in zona : energie
electrica si telefonie. Alimentarea cu apa se va fa ce prin bransarea la reteaua centralizata de
alimentare cu apa a comunei, apele uzate menajere u rmand a fi evacuate prin sistemul
centralizat de canalizare catre statie de epurare a pe uzate menajere. Agentul termic se va
asigura prin centrala proprie cu combustibil solid (lemn). Gunoaiele menajere vor fi depuse in
pubele, acestea fiind depozitate pe platforma de g unoi proiectata.Evacuarea gunoiului se va
face la un interval de 2-3 zile. Platforma de colec tare a gunoiului cuprinde o dala betonata
imprejmuita cu gard plasa zincata, montata pe rame din otel –beton si stalpi metalici.

Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor provenite din precipitatii,
de langa cladire si dirijariea acesteia spre zonele de descarcare. Aleea carosabila de acces are
3,5 [m] latime si panta unica; sistemul rutier are urmatoarea structura:

o 15 [cm] imbracaminte din BcR 3.5, turnat intr-un st rat conform SR 183 – 1/95.
o 20 [cm] fundatie din balast conform STAS 6400 – 84.

Aleea carosabila va fi incadrata spre spatiile verzi cu borduri pre fabricate din beton de
ciment cu sectiunea de 20 x 25 [cm], ce vor fi asez ate pe o fundatie din beton de ciment clasa
C6/7.5 montate denivelat, la un nivel superior cu 1 0 [cm] fata de spatiul carosabil. Aleea
pietonala va avea o latime de 1.5 [m] si va avea urmatoarea structura: 10 [cm] fundatie din
balast si 10 [cm] imbracaminte din beton de ciment BcR 3.5. Aleile pietonale si carosabile se
vor executa la acelasi nivel cu terenul sistematiza t. Apele pluviale de pe suprafata aleilor si
platformei vor fi dirijate prin casiuri, spre guril e de scurgere proiectate, care se vor racorda la
caminele de canalizare prevazute prin proiect. Impr ejmuirea se va executa din: soclu din beton
armat intre C.T.N. si +0,30; stalpi si panouri deco rative din beton armat. Panourile vor fi pline
(1 buc.) si traforate (2 buc.). Sunt prevazute doua porti de acces, una pentru aleea pietonala si
cealalta pentu aleea de acces auto. Pentru sistemat izarea verticala, s-au cuprins si lucrarile de
refacere a cadrului natural; acesta va fi materiali zat prin plantare de gazon, plante mici, buxus
si arbori. Plantarea are rolul crearii unei perdele verzi, care protejeaza mediul inconjurator
(fonic, praf, noxe). In acelasi timp, prin modul de combinare a esentelor, se urmareste o
imbinare armonioasa a formelor si culorilor, a peri oadelor de inflorire si se creeaza un
important rol decorativ. In incinta, se va amenaja si un loc de joaca pentru copi, prevazut cu
leagane si groapa cu nisip.

3. Date tehnice ale investitiei

a. Zona si amplasamentul

Investitia va fi facuta in comuna GLAVILE, judetul VALCEA, pe terenul apartinand
Consiliului Local.

pagina 10

b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocu pat

Terenurile pe care urmeaza se se amplaseze gradinit a face parte din suprafata administrata de
primaria comunei GLAVILE, judetul VALCEA si va fi p us la dispozitia constructorului de
catre aceasta, liber de orice sarcini. Constructiil e propuse se vor amplasa pe un teren cu
suprafata de circa 9177 [mp], detinut de Primaria C omunei GLAVILE, judetul VALCEA, pe
teritoriul acestei localitati, cu urmatoarele vecin atati:

TABEL CENTRALIZATOR CU DATELE DE IDENTIFICARE A
TERENULUI PE CARE ESTE AMPLASAT
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL DIN COMUNA GLAVILE,
JUDETUL VALCEA

Nr.
Crt. DENUMIRE TEREN SUPRAFATA
TOTALA
TEREN
[m 2] SUPRAFATA
TEREN
FOLOSITA
[m 2] ELEMENTE DE
IDENTIFICARE POZ.
INVENTAR
1. Scoala generala Nr.1 cu
Clasele I – VIII 9177 297.50 NORD: Teren PR
SUD: Duicu
EST: Badita
VEST: DR 677 A 18

c. Situatia ocuparilor definitive de teren

Terenul ce se va ocupa definitiv cu constructiile a ferente gradinitei este in totalitate amplasat
in intravilanul comunei GLAVIEL, judetul VALCEA si are suprafata de 9177 [mp].

d. Studii de teren

2.1.1.1 Studii topografice

STUDII TOPO . Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia
amplasamentului in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a terenului
pe zona studiata. Studiile topografice s-au realiza t in sistemul de referinta national
STEREO 70 si cuprind planurile topografice cu ampla samentele reperelor si
obiectivelor de investitie. Din punct de vedere top ografic, terenul este aproximativ plan
si orizontal, cu denivelari nesemnificative.

2.1.1.2 Studiu geotehnic

STUDII GEOTEHNICE Studiul geotehnic cuprinde conditiile generale
geomorfologice, geologice si hidrogeologice. Este p rezentata structura terenului in
amplasamentul gradinitei.

pagina 11
Studiul geotehnic cuprinde de asemenea conditii si recomandari pentru fundare pentru
amplasamentul gradinitei. In vederea stabilirii con ditiilor geotehnice si hidrogeologice, pe
acest amplasament s-a executat un foraj cu diametru l de 5 [toli] si adancimea de 7.00
[m] din care s-au recoltat probe de teren corespunz atoare care au fost analizate in cadrul
laboratorului geotehnic.

o Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul cercetat face parte din Subcarpatii
Olteniei; si este situat pe terasa mediana a raului Pesceana, pe malul stang.

o Din punct de vedere geologic depozitele cercetate apartin Cuaternarului, Pleist ocen
mediu, superior si Holocen, fiind constituite dintr -o alternanta de depozite pelitice
(argiloase), impermeabile cu depozite detritice (ni sipuri).

o Nivelul hidrostatic nu a fost cercetat in forajul executat, in putul c el mai apropiat
pinza freactica este la adancimea de 10.80 [m], ava nd fluctuatii sezoniere de +/- 1.00
[m] in functie de volumul precipitatiilor.

o Adancimea de inghet – dezghet pentru aceasta zona este de 0,80 – 0,90 [m].

o Viteza vantului mediata pe un minut, la 10 [m] deasupra terenului p entru un I.M.R.
egal cu 50 de ani (I.M.R. reprezentand Intervalul M ediu de Recurenta) este v = 35 [m/s] .
Presiunea de referinta a vantului mediata pe durata a 10 [min], masurata la inaltimea de
10 [m] deasupra pamantului este de 0.5 [kPa] , corespunzand unui I.M.R. egal cu 50 de
ani, conform Codului de proiectare indicativ NP 082 – 0.

o Conform Codului de proiectare seismica partea a-I-a P 100/1-2006 aprobat prin
Ordinul M.T.C.T. nr. 1711/19.09.06, care a intrat i n vigoare la data de 01.01.2007,
amplasamentul se gaseste intr-o zona de hazard seis mic de valoare constanta la care
corespund: ag = 0,16 g si T c = 1.0 [s]. Localitatea Amarasti se afla in zona se ismica D,
gradul seismic este 7 pe scara Richter.

Valori caracteristice ale vitezei vântului având 50 ani interval mediu de recurenta (2% probabilitate
anuala de depasire)

pagina 12

Valori caracteristice ale presiunii de referinta a vântului având 50 ani interval mediu de recurenta ( 2%
probabilitate anuala de depasire)
ROMANIA – zonarea valorii caracteristice a incarcar ii din zapada pe sol s0,k , [kN/m 2]

pagina 13

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale accelera ției terenului pentru proiectare ag
pentru cutremure avand intervalul mediu de recurent ă IMR = 100 ani
Zonarea teritoriului României în termeni de perioad a de control (col ț), TC a spectrului de raspuns

pagina 14
Principalele rezultate ale cercetarilor de teren su nt descrise mai jos :

Litologie

o 0.70 [m] sol vegetal argilos de culoare brun cafeni e ;
o 0.70 – 5.80 [m] argila nisipoasa cu rari elemente d e pietris de culoare
cafeniu – galbuie;
o 5.80 – 7.00 [m] argila nisipoasa, cu elemente de pi etris de culoare –
galbuie;

Caracteristici fizico – mecanice

Principalele caracteristici fizico-mecanice ale arg ilei prafoase macroporice de culoare
galbuie care constitue terenul de fundare sunt urma toarele:

o umiditatea naturala W = 16 – 18 %;
o limita de framantare W P = 10.4 – 11.7;
o plasticitate medie I P = 25 – 28%;
o indicele de consistenta I C = 0.82 – 0.86 – consistenta plastic vartoasa;
o greutatea volumetrica in stare naturala γs =1.72 – 1.78 [to/mc];
o greutatea volumetrica in stare uscata γa = 1.54 – 1.56 [to/mc];
o porozitatea n = 42 – 44 %;
o indicele de porozitate e = 0.67;
o unghi de frecare interna σ = 16 – 18 [grade];
o tasarea suplimentara la umezire la pres. de 3 [daN/ cmp];
o coeziunea c = 0.16 – 0.18 [daN/cmp];
o tasarea specifica e p2 = 3.60 – 4.20 [cm/m];
o modulul de copresibilitate M 2-3 = 8200 – 9800 [kPa].

Presiunea conventionala de calcul P conv1 = 250 [Kpa] pentru gruparea fundamentala de
calcul (tabel 15, anexa B din STAS 3300/2-85). Ace asta presiune creste in adancime
cu circa 25 Kpa/ 1.00 [m]. Aceasta presiune corespu nde unor incarcari centrice, unei
adancimi de fundare de 2.00 [m] si unor latimi de 1 .00 [m]. Pentru alte adancimi si
latimi presiunea conventionala e calculeaza conform STAS 3300/2-85.

Aceste caracteristici indica un teren mediu de fundare, cu plasticitate medie spre
mare, consistenta ridicata, compresibilitate medie si cu capacitate portanta mica , argila
nisipoasa cu rari elemente de pietris.

Avand in vedere rezultatele investigatiilor din ter en si al cercetarilor de laborator, care
au identificat un teren mediu de fundare – argila nisipoasa cu rari elemente de
pietris, recomandam fundarea directa pe talpi continue armat e, la adancimea de 1.00
[m] fata de CTN actul sau CTS, cu incastrare de mi nim 1 [m] in teren natural.

pagina 15
Recomandam ca in jurul cladirii sa se realizeze tro tuare etanse cu latimea de minim
1.00 [m], avand pinten si panta spre exterior de 3- 5%. Lucrarile de fundare se vor
realize in perioada uscata a anului cu maxima opera tivitate.

Recomandam de asemenea urmatoarele:
– Este indicat ca betoanele sa se toarne aderent la p eretii sapaturii; daca acest
lucru nu este posibil din motive tehnice, umpluturi le de pe langa fundatii se vor
realizeze imediat dupa turnarea betoanelor, din arg ila curata rezultata din
sapatura, in straturi de 0.15-0.20 [m] grosime fiec are, compactate cu maiul
mecanic la o γ in stare uscata de 1.60 – 1.65[kN/mc];
– Constructia se va rigidiza prin centuri armate;
– Sistematizarea verticala va asigura evacuarea rapid a a apelor din precipitatii de
pe amplasament;
– Pe perioada executiei sapaturilor de fundare se vor lua masuri de evacuare
rapida a apelor din precipitatii: pompe de epuismen t, drenuri, etc;
– Retelele de apa si canalizare se vor realiza cu max ima etanseitate pentru a evita
pierderile de orice fel;
– Nu se vor realiza fantani sau tasnitori la o distan ta mai mica de 5.00 [m] fata de
constructie;
– Nu se vor planta arbori la o distanta mai mica de 5 .00 [m] fata de constructie;
– Este obligatorie verificarea naturii terenului de f undare de catre specialistul
geotehnician inaintea turnarii betoanelor in fundat ii;
– Verificarea calitatii umpluturilor de pe langa fund atii si din sistematizarea
verticala revine laboratorului de santier al constr uctorului si se vor efectua
conform prevederilor Normativului C 56/85 privind c alitatea lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
– Conductele din care se va realiza sistemul centrali zat de canalizare vor fi
amplasate sub adancimea de inghet – dezghet respect iv la 0.90 [m] fata de CTN.

Conform normativului Ts, la sapatura terenul se inc adreaza astfel:

Nr.
crt. Teren Sapatura
manuala Excavator Buldozer
1. Sol vegetal mijlociu Cat. I Cat. I
2. Argila nisipoasa mijlociu Cat. I Cat. I

e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului
de investitii

CLADIRI

Cladire propusa este o cladire avand functiunea de GRADINITA. Principalele caracteristici
sunt:

O Ac = 297.50 [mp];

pagina 16
o Ad = 297,50 [mp];
o Au = 241,00 [mp];
o Regim de inaltime: P + 0;
o Inaltimea libera 3.00 [m];
o Volumul construit 1336.50 [mc];
o Structura : zidarie portanta cu samburi si centuri;
o Fundatie continua din beton ;
o Sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla .

Cladirea gradinitei este formata dintr-un tronson c u 5 deschideri: doua de 4.50 [m] si trei de
3.30 [m] cu doua travei, una de 5.4 [m] si cealalta de 6.00 [m].

UTILITATI

Alimentarea cu apa potabila se va face printr-un bransament la reteaua central izata de
alimentare cu apa a comunei propusa spre realizare. Acesta va avea urmatoarele caracteristici:
De = 32 [mm], L = 16.00 [m]. Reteaua de apa se va e xecuta din conducta de polietilena cu
inalta densitate PE 80-SDR 17. Aceasta se va poza i ngropat, sub cota de inghet, la adancimea
de -1,00 [m] de la CTS. Conductele se vor aseza pe un pat de nisip de 10 [cm] grosime si vor
fi acoperite cu un strat de nisip de 10 [cm] grosim e si in completare cu pamant maruntit,
rezultat din sapatura.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si centrala ter mica vor fi preluate de
reteaua de canalizare proiectata si evacuate reteau a centralizata de canalizare a comunei.
Conductele de canalizare sunt prevazute din tuburi PVC – KG, astfel : Dn 110 [mm] – L =
38,00 [m] si Dn 300 [mm] – L = 15,00 [m].

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face conform Avizului de raco rdare
emis de S.C. Electrica (localitatea), la cererea be neficiarului. Se propune racord electric din
cel mai apropiat Post TRAFO, din zona obiectivului.

Racordul de telefonie se va face conform Avizului emis de S.C. ROMTELEC OM S.A.

STRUCTURA CONSTRUCTIVA. GRADINITA

INFRASTRUCTURA

Fundatiile se vor realiza din beton clasa C4/5, pen tru betonul de egalizare, iar in blocul de
fundatii si cuzineti, din beton clasa C12/15. Funda tiile au fost armate cu 2 centuri la partea
inferioara si una la partea superioara, legate intr e ele cu doua plase de armatura din OB37.

Stratul suport pentru pardoseala este din beton sla b armat, clasa C4/5, cu armatura din plasa
sudata (Dn 4 [mm] cu ochiuri 100 x 100 [mm]), aseza t pe un strat din balast de 10 [cm]

pagina 17
grosime. Pentru samburii din beton, mustatile vor p orni din centura de la partea inferioara a
fundatiilor. Scara de la intrare si rampa pentru pe rsonele cu handicap locomotor se vor realiza
din beton armat monolit.

Pentru stratul de egalizare, ultimii 20 [cm] ai fun dului sapaturii se vor executa in ziua turnarii
betonului. Pamantul rezultat din sapatura va fi fol osit la umpluturile din jurul constructiei,
excedentul fiind transportat in afara incintei.

SUPRASTRUCTURA

Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta din b.c.a, cu grosimea peretilor
exteriori de 30 [cm] si a celor interiori de 15 [cm ], cu samburi din beton armat avand clasa
C12/15, fiind armati cu carcase preasamblate din ot el-beton marca PC52 si cu etrieri din
OB37.

Planseul peste parter, cu grosimea de 13 [cm] este din beton armat monolit clasa C12/15,
armat cu bare independente din PC52 si OB37.Planseu l reazema pe zidurile portante prin
intermediul centurilor din beton armat cu sectiunea 25 x 30 [cm] din beton clasa C12/15,
armate cu carcase din PC52 si OB37.

Se va urmari, in mod obligatoriu, asigurarea contin uitatii barelor verticale din samburi,
respectiv a celor orizontale din centuri, prin petr ecerea pe minimum 40 diametre. Este
interzisa innadirea (joantarea) barelor de armatura in aceeasi sectiune.

Buiadrugii golurilor pentru usi si ferestre se vor realiza din beton armat clasa C 12/15. Se vor
arma cu carcase din otel-beton PC52 si OB37, rezema ndu-se 25 – 30 [cm] de o parte si
cealalta a golului. Samburii din peretii exteriori vor fi placati spre exterior cu polistiren
expandat cu grosimea de 10 [cm], ca si centurile pe retilor exteriori.

Sarpanta va fi realizata din lemn ecarisat din esen ta de rasinoase, cu invelitoare din tabla si va
fi obligatoriu ignifugata prin vopsire cu solutie d e DIASIL. Sarpanta va fi ancorata in structura
de rezistenta atat perimetral, prin cosoroaba, cat si local, in dreptul popilor, prin mustati lasate
in planseu.

PLATFORMA DE GUNOI

Platforma de gunoi se realizeaza dintr-o placa de b eton C8/10, asezata pe un strat de balast si
armat cu carcase (4 bare cu diametrul de 8 [mm]) ce se aseaza perimetral, iar in camp cu plase
STNB. In placa se inglobeaza placute metalice de pr indere, pentru stalpii imprejmuirii.

PRINCIPALELE UTILAJE DE DOTARE A CONSTRUCTIILOR

o cazan incalzire (combustibil solid) 40 [kW];
o pompa de circulatie a agentului termic;
o vas de expansiune 150 [l].

pagina 18
INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR

INSTALATIILE SANITARE

Instalatiile sanitare aferente obiectivului cuprind instalatia de apa rece si cea de canalizare, ce
deservesc grupurile sanitare si centrala termica. G rupul sanitar va fi echipat cu lavoare din
portelan sanitar L = 450 [mm], montate pe pereti la o inaltime de 70 [mm], prevazute cu
robineti de apa rece pentru lavoare si cu vase de W C din portelan sanitar, echipate cu rama din
polietilena.

Conductele de alimentare cu apa din interior vor fi montate aparent, fiind realizate din teava
din polipropilena cu Dn 20 [mm], pe care au fost pr evazuti robineti de sectionare cu sfera. Pe
conductele de legatura la lavoare, se vor monta rob ineti de inchidere cu sfera. Lavoarele vor fi
echipate cu robineti pentru lavoar si sifoane din P .V.C.. Apele uzate de la lavoare si WC – uri
vor fi evacuate catre reteauacentralizata de canali zare a comunei. Conductele vor fi din P.V.C.
Dn 32 [mm] pentru lavoare si respectiv 110 [mm] pen tru WC –uri.

INSTALATII TERMICE

Agentul termic necesar pentru incalzire este asigur at de centrala termica proprie, cazanul
functionand cu combustibil solid (lemn). Capacitate a cazanului este de 40.000 [W]. Sistemul
de distributie a conductelor de incalzire este bitu bular. Instalatia de incalzire se va realiza din
conducta de polipropilena, montata aparent, la nive lul pardoselii si al planseului.

Corpurile de incalzire sunt radiatoare din otel, cu H = 600 [mm]. Dezaerisirea instalatiei de
incalzire centrala interioara se va realiza atat pr in ventilatie de aerisire, cat si prin
dezaeratoarele automate de coloana. Racordarea inst alatiei de incalzire interioara la cazanul de
incalzire se va realiza printr-un racord din conduc ta de polipropilena. Acesta este prevazut
armatura de inchidere si golire, necesare in cazul unor eventuale defectiuni.

INSTALATIILE ELECTRICE

o Instalatiile electrice cuprind urmatoarele:

o instalatia de iluminat si priza ;
o instalatia de iluminat siguranta ;
o instalatia de protectie.

Instalatiile electrice de iluminat si priza se prop un a se executa in tub PVC tip IPY, montat
ingropat in tencuiala si conductor din cupru FY, po rtejat prin tub. Iluminatul electric se
propune a fi realizat cu corpuri de iluminat fluore scente, cu gratar dispersor pe plafon.

Tabloul electric de iluminat si priza TLP se va rac orda prin coloana electrica monofazata prin
blocul de masura si protectie BMP al obiectivului. Se vor folosi prize bipolare cu contact de
protectie ingropate, montate la inaltimea de 2.00 [ m] de la cota pardoselii.

pagina 19
Grupul sanitar se va alimenta din tabloul electric de lumina si priza al obiectivului.
Alimentarea se va face in cablu cu izolatie si mant a din PVC si benzi de otel, tip ACYABY
pozat pe pat de nisip si protejat cu folie din PVC.

Cablul se va poza la adancimea de 0.80 [m] de la co ta terenului sistematizat, conform
normelor de pozare a cablurilor din Normativul PE 1 07. In grupul sanitar si in centrala
termica, instalatia electrica se va executa in tub PVC etans tip IPEY, montat ingropat in
tencuiala si conductor din cupru FY.

Se vor folosi corpuri de iluminat etanse de tip arm atura cu glob de sticla si gratar metalic.
Partea metalica a corpurilor de iluminat se va lega la nulul de protectie al instalatiei, care are
acelasi traseu cu conductoarele active de faza si n ul de lucru.

Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat flu orescent cu gratar de protectie. Se vor
asigura urmatoarele niveluri de iluminare medie: cl ase si cancelarie – E med = 300 [lx], la tabla
Emed = 500 [lx], coridor si sala de mese – E med = 150 [lx]. Se vor monta intrerupatoare,
comutatoare etanse in carcasa din bachelita montate aparent.

INSTALATII DE ILUMINAT DE SIGURANTA

Conform Normativului I7 din 2002, art. 7.3.15. – ta bel 7.13, se va prevede iluminat de
siguranta. Iluminatul este de tipul 4 si se va alim enta dinaintea intrerupatorului general al
tabloului de distributie. Se va realiza cu corpuri de iluminat luminobloc prevazute cu baterie
semiuscata.

INSTALATIA DE PROTECTIE

Pentru protectia impotriva socurilor electrice, pri n atingeri directe, toate elementele
conducatoare de curent ale instalatiilor electrice, aflate in mod normal sub tensiune vor fi
inaccesibile unei atingeri intamplatoare, prin amen ajari speciale. Pentru protectia impotriva
socurilor electrice prin atingeri indirecte, toate elementele metalice ale echipamentelor
electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune, vor fi legate la nulul de protectie al
instalatiei, realizat din conductor din cupru FY, c are are acelasi traseu cu conductoarele active
de faza si nul de lucru. Prin prevederea dispozitiv elor diferentiate de protectie, in circuitele de
prize ale tabloului electric, se asigura protectia utilizatorilor, prin intreruperea automata a
alimentarii. Priza de pamant pentru instalatia elec trica va avea o rezistenta de dispersie Rp mai
mica de 4 [ohm].

UTILITATI

Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua de alimentare cu apa a comunei.
Bransamentul are urmatoarele caracteristici : De = 32 [mm], L = 16.00 [m]. Aceasta se va
realiza din teava de polipropilena de inalta densit ate – PE 80-SDR 17. Conductele se vor poza
ingropat, sub cota de inghet, la adancimea de – 1.0 0 [m] de la CTS, pe un pat de nisip de
10.00 [cm] si vor fi acoperite cu un strat de nisip de 10.00 [cm] si in completare cu pamant
maruntit rezultat din sapatura. Trecerea conductelo r prin elementele de constructie se va face
in teava de protectie, iar spatiul dintre conducta si teava de protectie se va etansa.

pagina 20

Alimentarea cu energie termica . Incalzirea obiectivului se va realiza cu agent te rmic
preparat cu ajutorul unui cazan de incalzire ce va functiona cu combustibil solid (lemn).

Racordul de canalizare rezolva canalizarea apelor uzate provenite de la g rupul sanitar si de
la centrala termica. Aceasta se va realiza cu condu cte din PVC-KG cu Dn 110 [mm] – L =
38.00 [m] si Dn 300 [mm] – L = 15.00 [m]. Panta de scurgere a conductei de canalizare este
de 0.8 %. Conducta de canalizare se va monta pe un pat de nisip de 10 [cm] grosime, dupa
care se va acoperi cu pamant pana la nivelul terenu lui sistematizat.

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face confom «Avizului de raco rdare»
emis de S.C. Electrica S.A., la cererea beneficiaru lui. Se propune racord electric din cel mai
apropiat post trafo din zona obiectivului.

Racordul telefonic se va face conform avizului emis de ROMTELECOM. Ra cordul de
telecomunicatii la centrala telefonica a imobilului va fi proiectat si executat de catre o firma
specializata in acest domeniu si se va racorda la r eteaua telefonica din zona.

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

Tema de proiectare prevede realizarea unei noi constructii, cu functi unea de gradinita, care
sa cuprinda: 2 spatii pentru sali de grupa, grup sa nitar, inclusiv celelalte functiuni impuse de
normele educationale si constructiile si amenajaril e din incinta (curtea gradinitei, un loc de
joaca pentru copii, imprejmuire, alei pietonale si carosabile, bransament apa, canalizare,
iluminat incinta).

Terenul pe care se va realiza gradinita, va fi orga nizat in trei zone si anume:

o zona ocupata de constructie(A c);
o zona curtii de recreatie;
o zona verde, inclusiv gradinita cu flori.

Constructia care se propune a se realiza cuprinde t rei categorii de spatii:

o incaperi proprii fiecarei grupe de copii;
o incaperi comune folosite temporar de copii;
o incaperi destinate personalului de educatie si de i ngrijire.

Incaperile proprii fiecarei grupe de copii vor cup rinde : sala de grupa pentru 20 de
copii cu o suprafata utila de 3.0 [mp/copil] cu res pectarea normei de igiena a Ministerului
Sanatatii, privind volumul de aer necesar de 8 [mc aer] pentru fiecare copil; grup sanitar
pentru copii, grup sanitar pentru personal de educa tie si de ingrijire cu o cabina adaptata
persoanelor cu deficiente motorii.

pagina 21
Incaperile comune folosite temporar de copii vor f i : windfang; primire filtru
(examinare sumara a starii de sanatate) cu izolator ; sala polifunctionala, folosita la servirea
mesei si la diferite activitati colective.

Incaperile destinate personalului de educatie si in grijire sunt : biroul pentru
conducere; cabinet medical; vestiar pentru personal ul de educatie si ingrijire.

Gradinita va mai avea o incapere pentru depozit d e inventar , spatiu tehnic
pentru centrala termica si magazie de lemne.

In incinta se va realiza o platforma de depozitare a gunoiului care va deservi gradinita.

Principalul obiectiv urmarit este respectarea norme lor Ministerului Educatiei si Cercetarii
pentru constructiile noi si asigurarea functiunilor necesare desfasurarii procesului de
invatamant prescolar, a mobilierului si principalel or dotari.

Cladirea noua va avea o structura pe zidarie portan ta dezvoltata pe parter, cu centuri si
samburi de beton armat.

Principalii indicatori spatiali ai cladirii sunt :

o suprafata construita (S c) 297.50 [mp];
o suprafata desfasurata (S d) 297.50 [mp];
o suprafata utila ( S u) 241.00 [mp];
o inaltimea libera 3.00 [m] ;
o volumul construit 1336.50 [mc];

o Numar total de copii 40 ;
o Numar copii / schimb maximum 40 ;
o Numar de copii / sala de clasa 20 ;

Acoperisul este de tip sarpanta din lemn cu invelit oare din tigla. Pazia si intradosul streasinii
la sarpanta, jgheaburile si burlanele se vor execut a din P.V.C.

Inchiderile exterioare sunt realizate din zidarie d e b.c.a de 30 [cm] grosime, cu termoizolatie
din polistiren de 5 [cm] grosime, respectiv 10 [cm] peste beton( samburi si centuri din fatada),
iar compartimentarile din zidarie de b.c.a de 15 [ cm] grosime si de 10 [cm] grosime.

Zidariile se vor realiza din b.c.a calitatea I si s e vor folosi mortare de zidarie M50-z. Accesul
din exterior este prevazut cu rampa pentru persoane cu handicap locomotor conform NP 051.
Parapetii se vor realiza din confectie metalica.

Tamplaria exterioara este din aluminiu cu bariera t ermica de culoare alba, cu geam
termoizolator, iar cea interioara din lemn stratifi cat.

pagina 22

Finisajele : sunt in concordanta cu destinatia de gradinita:

Interior:

o tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet d e ipsos la pereti si tavane, exceptie
facand magazia de lemn si spatiul destinat centrale i termice unde peretii si tavanele
vor fi zugravite cu lapte de var;
o lambriu de PFL melaminat, culoarea lemnului, pe H = 1.5 [m] pe hol si perimetral in
salile de grupa;
o placaj din faianta h =2.10 [m] la grupurile sanitar e; h= 1.50 [m] pe hol, in zona
fantanilor de baut apa montate pe perete;
o pardoseli din parchet triplustratificat in salile d e clasa, cancelarie si cabinet medical;
o pardoseli din gresie antiderapanta in hol, grupuril e sanitare si zona de acces;
o pardoseli din mozaic de calcar in spatiile destinat e centralei termice si magazie de
lemn.

Exterior:

o tencuieli speciale pe termosistem cu zugraveli lava bile la pereti;
o similipiatra pentru socluri.

Gunoaiele menajare vor fi depuse in pubele, acestea fiind depozitate pe platforma de gunoi
proiectata. Evacuarea gunoiului se va face la un in terval de 2-3 zile. Platforma de colectare a
gunoiului cuprinde o dala betonata imprejmuita cu g ard din plasa zincata montata pe rampe
din hotel beton si stalpi metalici. Sistematizarea verticala este executata in vederea
indepartarii apelor pluviale de langa cladire si di rijarii spre zonele de descarcare. Aleea de
acces carosabil, are 3.5 [m] latime si panta unica.

Sistemul rutier este urmatorul:

o 15 [cm] imbracaminte din beton de ciment BcR 3.5, t urnat intr-un strat conform SR
183-1/95;
o 20 [cm] fundatie balast conform STAS 6400-84;

Aleea carosabila se va incadra spre spatiile verzi cu borduri prefabricate din beton de ciment
de 20 x 25 [cm] asezate pe fundatie din beton de ci ment clasa C6/7.5 montate denivelat,
superior cu 10 [cm] fata de carosabil.

Aleea pietonala de acces va avea o latime de 1.5 [m ] si se va executa din:

o 10 [cm] imbracaminte din beton de ciment BcR 3.5;
o 10 [cm] fundatie din balast.

pagina 23

Trotuarele si carosabilele se vor executa la acel asi nivel cu terenul sistematizat. Apele
pluviale de pe suprafata aleilor si platformelor, v or fi dirijate prin casiuri spre gurile de
scurgere proiectate care se vor racorda la caminele de canalizare proiectate.

Imprejmuirea se va executa din:

o soclu din beton armat intre cota terenului natural si cota + 0.30 [m];
o stalpi din beton si panouri decorative din placi de beton( una plina si doua traforate);

S-au prevazut doua porti de acces, una in dreptul a leii de acces pietonal si una in dreptul aleii
carosabile. In cadrul lucrarilor de sistematizare v erticala s-au cuprins si lucrarile de refacere
cadru natural. Refacerea cadrului natural se va mat erializa prin plantarea de gazon, plante
mici, buxus si arbori.

Aceste plantatii au rolul unei perdele verzi care p rotejeaza mediul inconjurator impotriva
poluarii (zgomot, praf, noxe). Totodata, prin modul de combinare a esentelor se urmareste o
imbinare armonioasa a formelor, culorilor si a peri oadelor de inflorire, avand si un important
rol decorativ. In incinta se va amenaja si un loc d e joaca pentru copii prevazut cu leagan si o
groapa de nisip.

REZISTENTA SI STABILITATE

Gradinita va fi proiectata si se va realiza astfel incat sa fie satisfacuta cerinta de calitate
“rezistenta si stabilitate” conform reglementarilor tehnice in vigoare.

o STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuire elementelor structurale din beton armat;
o CR06-2006-Cod de proiectare si executie a structuri lor din zidarie;
o Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi d e proiectare pentru cladiri, indictiv
P100 – 1/2006;
o Normativ pentru executarea lucrarilor din beton arm at C140-86 asociat cu Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, be ton armat si beton precomprimat
indicativ NE 012-99;
o NE 001 – 92 ’’Normativ pentru proiectare si executi a lucrarilor de fundare pe
pamanturi sensibile cu umflari si contractii mari;
o NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
o NP -082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor
Actiune vantului;
o CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
o Actiuni datorate procesului de exploatare in constr uctii STAS 10101/2A1-75;
o CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii str ucturilor in constructii;

pagina 24
o SR EN 1991-1-1 Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1 Actiuni generale – Greutati
specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri;

Pentru aceasta se intelege ca actiunile susceptibil e ce se exercita asupra constructiei in timpul
executiei si exploatarii nu vor avea ca efect produ cerea vreunuia dintre urmatoarele
evenimente:

o Prabusirea totala sau partiala a constructiilor;
o Producerea unor deformatii sau vibratii de marime inacceptabila pentru exploatare
normala;
o Avarierea elementelor nestructurale (inchideri, com partimentari, finisaje), a
instalatiilor si echipamentelor, ca urmare a deform atiilor excesive ale elementelor
structurale;
o Producerea ca urmare a unor evenimente accidentala a unor avarii de tip ’’prabusire
progresiva”, disproportionate in raport cu cauza ca re le-a produs.

Cerinta de calitate “rezistenta si stabilitate” se refera la toate partile componente ale
constructiei precum si la terenul de fundare, respe ctiv:

o terenul de fundare;
o infrastructura(fundatii elestice continue);
o structura(subansamblurile structurale verticale si structura acoperisului);
o elementele nestructurale de inchidere si compartime ntare;
o instalatiile si echipamentele aferente constructiil or.

Cerinta de calitate ”rezistenta si stabilitate” tre buie sa fie satisfacuta cu o probabilitate
accepatibila, in timpul unei durate de exploatare r ationala din punct de vedere economic.

Rezistenta – presupune excluderea oricaror avarii provenite d in eforturile interioare, intr-o
sectiune sau element asa cum acestea rezulta din pr oprietatile geometrice si mecanice
respectiv (inclusiv din efectul dergadarii in timp a acestor proprietati). Aceasta implica:

o rezistenta “ultima” respectiv: capacitatea de rezis tenta, fara atingerea sau depasirea
starilor limita ultime in conditiilor unor intensit ati de varf ale actiunilor;
o rezistenta “in timp” respectiv: capacitatea de rezi stenta la diferite actiuni menanice de
durata, fara aparitia unor modificari in sens defav orabil in timp.

Evitarea prabusirii progresive, respectiv: Capacitatea de rezistenta fara extinderea cedarii
sau prabusirii pe ansamblu a constructiilor, atunci cand se produc cedari locale (distrugeri,
deformatii remanente mari, etc) provenite din difer ite cauze (incarcari accidentale, incendii,
socuri mecanice, incarcari repetate sau incarcari p relungite de durata excesiva).

pagina 25
Durabilitatea implica: Aptitudinea de deformare postelastica a e lementelor a subansamblelor
structurale sau a structurii in ansamblu (deformati i specifice, rotiri, deplasari) fara reducerea
semnificativa a capacitatii de rezistenta (in cazul actiunilor statice) si fara reducerea
semnificativa a capacitatilor de absorbtie a energi ei (in cazul actiunilor dinamice, inclusiv a
celor seismice).

Durabiliatea structurala: Conditia tehnica de performanta privitoare la “dura bilitatea
structurala” se realizeaza prin satisfacerea urmato arelor criterii de performanta:

o alegerea sistemului structural si a materialelor co mponente;
o alcatuirea constructiva de detaliu si a formei elem entelor componente;
o mentenanta pe durata de exploatare proiectata;
o urmarirea comportarii in timp.

SIGURANTA IN EXPLOATARE

In functionarea gradinitei s-a respectat normativul privind proiectarea cladirilor civile din
punct de vedere al cerintelor de siguranta in explo atare indicativ CE 1-95 care se refera la
masuri necesare pentru: siguranta circulatiei pedes tre; siguranta cu privire la instalatii;
siguranta in timpul lucrarilor de intretinere; sigu ranta la intruziune si efratie

SIGURANTA CIRCULATIEI PEDESTRE

In afara de masurile prevazute de normativul CE 1-9 5, pentru gradinite de copii se vor realiza
si urmatoarele: la iesirea din incinta gradinitei s e vor monta balustrade de protectie la limita
trotuarului, care sa limiteze iesirea brusca in ca rosabil; platformele de acces in cladire vor fi
prevazute cu balustrada de protectie, indiferent d e inaltimea denivelarii; calea de evacuare a
copiilor va fi dimensionata conform reglementarilor generale, asigurandu-se latimi de
treceremajorate cu 0.50 [m].

o Caile de circulatie si evacuare vor fi luminate si ventilate natural.
o Usile coridoarelor trebuie sa se deschida in sensul iesirii din cladire, vor fi dotate cu
mecanism (resorturi) de autoinchidere lenta si alca tuita din panouri pline, cu ochiuri de
lumina la partea superioara.
o Scara asigura un spatiu liber de trecere fara risc de lovire;
o Balustrada rampei este astfel realizata incat sa nu constituie o sursa potentiala de
accidentare, mana curenta sa nu poata fi folosita d rept tobogan;
o Se va realiza o a doua mana curenta la 60 [cm] inal time;
o Barele verticale ale balustradei nu vor avea inters patii mai mari de 10 [cm].

pagina 26
SIGURANTA CU PRIVIRE LA INSTALATII

Siguranta cu privire la instalatii presupune asigur area protectiei utilizatorilor impotriva
riscului de accidentare sau stres provocat de agen ti agresanti din instalatii prin:

o electrocutare;
o arsuri sau oparire;
o explozie;
o intoxicare;
o contaminare;
o contactul cu elemente de instalatii;
o consecinteale descarcarilor atmosferice.

SIGURANTA IN TIMPUL LUCRARILOR DE INTRETINERE

Siguranta in timpul lucrarilor de intretinere presu pune protectia utilizatorilor in timpul
activitatilor de curatire sau reparatii a unor par ti din cladire (ferestre, scari, pereti, acoperisur i,
luminatoare, etc.) pe durata exploatarii acestora.

SIGURANTA LA INTRUSIUNE SI EFRACTIE

In afara de masurile prevazute de normativul CE 1-9 5, pentru gradinita se vor realiza si
urmatoarele:

o gardurile perimetrale incintei vor fi dublate de ga rduri vii;
o accesele in incinta vor fi asigurate cu sisteme spe ciale de inchidere si luminate pe timp
de noapte;
o atat gardul cat si portile vor fi prevazute la part ea de jos cu elemente opace de protectie
la intrusiunea anmalelor mici.

Masuri pentru exploatarea in siguranta a gradinitel or frecventate si de copii cu handicap
motor: la proiectarea si functionarea gradinitei sa tinut cont de masurile prevazute de
normativul pentru adaptarea constructiilor de locui t, a constructiilor si localurilor publice la
cerintele persoanelor handicapate; indicativ C239.

IGIENA, SANATATEA OAMENILOR

Igiena aerului . Prin proiect se asigura urmatoarele cubaje de aer minim: 8 [mc/persoana] in
camerele de grupa; 5 [mc/persoana] in salile polifu nctionale.

Ventilarea spatiilor. Toate incaperile destinate copiilor sunt ventilate natural. Viteza
curentilor de aer din incaperile destinate copiilor nu va depasi 0.3 [m/s]. Ventilarea naturala se
asigura cu ajutorul ferestrelor. Pentru asigurarea unei ventilatii naturale permanente

pagina 27
oberlichturile vor avea o arie totala de 1/50 din a ria pardoselii iar unghiul de deschidere va fi
spre interior si in sus.

Igiena apei. Echiparea gradinitei cu instalatii si echipamente s anitare se face conform
prevederilor STAS 1478. Conditiile de calitate admi se pentru apa potabila distribuita prin
instalatiile sanitare sunt cele prevazute in STAS 1 342.

Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederi le
„Normativului pentru conditiile de descarcare a ape lor uzate in retelele de canalizare a
centrelor populate’’ indicativ C 9083.

Evacuarea deseurilor solide. In cadrul gradinitei s-a prevazut indepartarea manu ala, pe
masura producerii lor a tutoror gunoaielor menajere si depunerea lor in cutii de gunoi (pubele
cu capacitatea de 110 [litri] conform STAS 8127). D epozitarea pubelelor se face pe platforma
protejata contra precipitatiilor atmosferice, a soa relui si vantului. Platforma este amplasata in
incinta scolii si este prevazuta cu sursa de aliman tare cu apa canalizare.

ILUMINATUL

Iluminatul natural . Incaperile gradinitei au asigurat direct lumina n aturala. Realizarea
conditiilor de iluminare se verifica, pe baza rapor tului dintre aria ferestrelor incaperilor si aria
pardoselii acestora conform STAS 6221. Insorirea in caperilor gradinitei, contribuie la
satisfacerea cerintelor privind iluminatul natural, confortul termic si conservarea energiei.
Patrunderea radiatiilor solare in incaperi este ben efica pentru ocupanti din considerente de
sanatate si psihologice.

Iluminatul artificial. Nivelurile de iluminat medie pentru iluminat normal din incaperile de
utilizare generala precum si factorii de uniformita te a iluminarii pentru iluminatul normal sunt
cei prevazuti la STAS 6646/3. Iluminatul artificial se realizeaza prin instalatii electrice pe
baza normativelor si standardelor de stat specifice . In afara prevederiloe normativelor si
standardelor de stat s-au avut in vedere urmatoarel e masuri: in camerele de grupa, birouri,
cabinet consultatii, corpurile de iluminat vor fi d e tip lampi fluorescente cu un grad mare de
protectie contra orbirii avand gratar dispersor sau sistem dispers de tip opal sau translucid cu
retea prismatica.

IZOLATIA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE

Gradinita se incadreaza in grupa I, cladiri cu nece sitati sanitare igienice ridicate, in
conformitate cu prevederile STAS 6472/3.

Protectia termica minima necesara pe timp friguros, a elementelor de inchidere caracterizata
prin rezistenta minima la transfer termin si realiz area unei temperaturi minime pe suprafata
elementului, mai mare decat temperatura punctului d e roua, se asigura prin prevederea unei
termosistem.

pagina 28
Cladirea gradinitei este prevazuta cu instalatie de incalzire centrala. Sistemul de incalzire
centrala se stabiliste conform Normativului I 13/94 , tinand cont de cerintele igienico sanitare
ridicate ale constructiilor gradinitelor.

PROTECTIA MEDIULUI

Zona amenajata pentru colectarea gunoiului va fi pr evazuta cu containere amplasate pe o
platforma de beton imprejmuita, protejata contra pr ecipitatiilor atmosferice, a soarelui si
vantului, este prevazuta cu sursa de apa si acces s eparat pentru indepartarea gunoiului.

In elaborarea proiectului s-a avut in vedere sa nu se foloseasca materiale pe baza de azbest.
Zona ocupata de Gradinita va fi marcata special pen tru a preveni si a micsora posibilitatea
accidentelor. Gradinita a fost prevazuta cu instala tie de paratraznet si prize de legare la
pamant, iar vopselele utilizte nu sunt pe baza de p lumb.

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Cerinta de calitate „SIGURANTA LA FOC” se realizeaz a prin solutiile adoptate prin proiect
si asigura: protectia ocupantilor, tinand seama de varsta, starea lor de sanatate si riscul de
incendiu; limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale; impiedicarea extinderii incendiului
la obectivele invecinate; prevenirea avariilor la c onstructiile si instalatiile invecinate, in cazul
prabusirii constructiei; protectia serviciilor mobi le de pompieri care intervin pentru stingerea
incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor m ateriale.

Se respecta prevederile normativelor si reglementar ilor in vigoare. In incinta cladirii s-a
prevazut instalatie interioara de incendiu. Aceasta se va executa din teava din OL-Zn, Dn=2”.
Vor fi prevazute stingatoare cu spuma iar in zona t abloului electric si a centralei termice cate
un stingator cu praf si CO 2.

Elementele de lemn ale sarpantei se ignifugheaza cu solutie de’’DIASIL” sau prin alt
procedeu omologat, ignifugarea efectuandu-se de cat re firme atestate. Accesul in podul
necirculabil se face printr-un chepeng antifoc, mat erialele si finisajele utilizate sunt
inflamabile, s-a evitat creerea de spatii care pot deveni surse de zgomot, iar toate materialele
folosite la cladire au un grad ridicat de protectie la foc. Materialele din care sunt executati
peretii si grosimea acestora asigura protectia core spunzatoare a spatiilor atat fata de zgomotul
exterior cat si fata de zgomotul provenit din incap erile invecinate.

PROTECTIA LA UMEZEALA

Din punct de vedere al izolatiilor, fundatiile se v or izola hidrofug pe toata adancimea lor,
aceasta hidroizolatie constand din doua straturi de panza bitumata si trei straturi de bitum,
astfel asigurandu-se conditiile normale de exploata re indiferent de anotimp.

Pentru zonele de racordare peste hidroizolatie se v a aplica o tesatura din fibra de sticla
bitumata. Tot pentru protectia la umezeala, de jur imprejurul cladirii sunt prevazute trotuare
etanse de minim 60 [cm] latime.

pagina 29

ORGANIZARE DE SANTIER

Lucrarile de executie se vor desfasura numai in lim itele incintei detinute de titular neafectand
domeniul public. La executie si pe timpul utilizari i constructiei se vor respecta prevederile
actelor normative legale.

PROTECTIA MUNCII

La executie se vor respecta prevederile privind pro tectia muncii, conform cu normele generale
si specifice lucrarilor de constructii conform acte lor normative in vigoare:

o Legea protectiei muncii nr.90/1996;
o Norme Generale de protectia muncii;
o Regulament MLPAT 9/n/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in constructii
o Ord.MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordare a echipamentului de protectie
individuala;
o Ord. MMPS 235/1995 – privind normele specifice de s ecuritatea muncii la inaltime;
o Normativele generale de prevenire si stingere a inc endiilor aprobate prin Ordinul MI
nr 775/22.07.1998;
o Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 _ Normativ C300-1994.

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii, HGR 925/1995 si
temei beneficiarului proiectul va fi supus verifica rii tehnice pentru exigentele B,D,E,F.

CONDITII DE EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Aptitudinea pentru exploatare . Conditia tehnica de performanta ”Aptitudinea pent ru
exploatare” se realizeaza prin satisfacerea urmatoa relor criterii de performanta:

Evitarea deformatiilor si deplasarilor excesive, respective, limitarea marimilor
deformatiilor si deplasarilor orizontale si vertica le la valori care nu afecteaza aspectul si
utilizare efectiva a constructiei si care nu produc degradari ale finisajelor sau ale elementelor
nestructurale;

Evitarea vibratiilor excesive, respective, limitarea raspunsurilor dinamice ale el ementelor de
structura si ale structurii in ansamblu (amplitudin ea si acceleratiile vibratiilor) la valori care
nu produc degradari ale structurii, ale elementelor nestructurale, ale instalatiilor si
echipamentelor si care nu produc efecte fiziologice sau psihologice nefavorabile asupra
utilizatorilor.

Evitarea degradarilor , respective, limitarea fisurilor elementelor din b eton, beton armat si
zidarie, inclusiv fisurarea datorata fenomenelor me teorologice sau variatiilor de temperatura
(deschiderea fisurilor, distantele intre acestea) l a valori care nu afecteaza aspectul,
durabilitatea sau functionalitatea constructiilor.

pagina 30
Beneficiarul va asigura imediat dupa darea in explo atare a constructiei, intocmirea si
completarea periodica, conform legii, a Cartii tehn ice a constructiei. In aceasta carte vor fi
trecute masuratorile periodice ale tasarii construc tiei fata de un punct de pe nivelment
national, orice deteriorare vizibila (fisuri, crapa turi, expulzarea betonului, etc) reparatii ale
structurii de rezistenta sau zidariilor, modificare a compartimentarilor, termoizolatiilor
inchiderilor sau fatadelor autorizate cu viza “spre neschimbare”.

Orice reparatie sau modificare a celor mai sus ment ionate nu poate fi facuta decat in conditii
prevazute de Legea 10/1995 si Legea 50, de asemenea nu va fi schimbata destinatia spatiilor
decat in conditiile prevazute de Legea 10/1995.

Exploatarea constructiei va avea in vedere asigurar ea conditiilor de conservare a structurii de
rezistenta (nu se vor practica spargeri, decopertar i ale armaturii, ruperea armaturilor, tasarea
betonului si armaturilor sub influenta factorilor m eteorologici) prin nerespectarea lucrarilor de
hidroizolatie, apa, canal, inchiderilor, tencuielil or, etc.

URMARIREA CURENTA A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilo r se face in vederea depistarii din timp a
unor degradari care conduc la diminuarea aptitudini i in exploatare.

Activitatea de urmarire a comportarii in timp a cla dirii consta in observarea si inregistrarea
unor aspecte, fenomene si parametrii ce por semnala modificari ale capacitatii constructiei de
a indeplini cerintele de „rezistenta, stabilitate s i durabilitate” stabilite prin proiect.

Activitatea are caracter permanent, durata ei coinc ide cu durata de existenta fizica a cladirii.
Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a asigura:

o exploatarea normala a constructiei;
o evaluarea conditiilor pentru prevenirea accidentelo r si avariilor;
o evitarea sau diminuarea pagubelor materiale sau a p ierderii de vieti.

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

Tema de proiectare prevede realizare unei construct ii noi, cu functiunea de gradinita. Lucrarile
care se vor executa in cadrul obiectivului sunt: ( i) construire gradinita; ( ii ) platforma gunoi.

Conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de varf ale accelaratiei orizontale a
terenului, la cutremure are intervalul mediu de rec urenta IMR egal cu 100 de ani, a g = 0,16 g.

Conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt) T c, a spectrului
de raspuns, pentru localitate, T c = 0.7 [s].

Incarcarea din vant s-a calculat conform „Cod de pr oiectare. Bazele proiectarii si actiunii
asupra constructiilor.Actiunea vantului” indicativ Np-082-04, lund in considerare o presiune
de referinta de 0.5 [kpa].

pagina 31

Adancimea maxima de inghet este in aceasta zona de 0.80-0.90 de la suprafata terenului
conform STAS 6054/77.

Amplasamentul cercetat face parte din Subcarpatii O lteniei; amplasamentul este amplasat in
terasa paraului Pesceana, pe malul stang, relieful este relativ plan. Conform studiilor
geotehnice in zona, litologia terenului prezinta ur matoarea succesiune de straturi
caracteristice:
o 0.70 [m] – sol vegetal argilos de culoare cafenie;
o 0.70 – 5.80 [m] argila nisipoasa cu rari elemente d e pietris, de culoare cafeniu –
galbuie;
o 5.80 – 7.0 [m] nisip argilos cu elemente de pietris de culoare galbuie;

Cea mai mare parte a perimetrului este reprezentata printr-un teren stabil constituit din argile
contractile – PUCM putin active si active, conform STAS 1243-83 care, cu exceptia
fenomenelor de contractie – umflare, au caracterist ici fizice si mecanice ce asigura conditii
bune de fundare: compresibilitate redusa – medie si capacitate portanta ridicata. Fundarea se
va executa la adancimea de minimum 2.00 fata de CTN sau fata de CTS cu incastrarea de
minim 1.0 [m] in teren natural.

Conform HG 766/1999, categoria de importanta a cons tructiei este ”C” (normala), clasa de
importanta a constructiei este III. Calculul struct urii de rezistenta la actiuni seismice s-a facut
conform ”Cod de proiectare seismica – Partea I: Pre vederile de proiectare cladiri” indicativ
P100-1/2006.
Structura de rezistenta, fiind din zidarie portanta , au fost luate in considerare si urmatoarele
normative.

o actiuni in constructii, clasificarea si grupare inc arcarilor: STAS 10101; SR EN 1991–
1–1;
o actiuni datorate procesului de exploatare in constr uctii STAS 10101/2A1-75;
o calcul si alcatuirea constructiilor din beton si be nton armat STAS1017/0-90;
o proiectarea si executia structurilor din zidarie – Cod de proiectare astructuriloe din
zidarie.
o Materiale compenente ale zidariei( corpuri de zidar ie, mortare).

Elementele structurale din zidarie, vor fi alcatuit e din corpuri de categoria I (corpuri de zidarie
pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistent a la compresiune specifica este < 5 %.
Caramizile folosite vor avea rezistenta medie la co mpresiune > C100 si calitatea A, conform
SR EN 771-1/2003, in cazul in care caramizile sunt C75, acestea vor avea calitatea I. Pentru
executarea elementelor structurale si nestructurale de zidarie, se vor folosi mortare de zidarie
cu compozitie prescrisa, conform art. 1.5.5(6) defi nite conform codului de proiectare a
structurilor din zidarie.

pagina 32
Rezistenta minima la compresiune a mortarului pent ru peretii structurali va fi de M10 opentru
corpuri cu rezistenta la compresiune > C100 si M5 p entru corpuri cu rezistenta la compresiune
< C100.

Rezistenta minima la compresiune a mortarului pentr u peretii nestructurali va fi de M5 pentru
corpuri cu rezistenta la compresiune >C100 si M2.5 pentru corpuri cu rezistenta la
compresiune < C100.

Pentru asigurarea lucrabilitatii, se poate folosi a ditiv numai in conditiile prevazute in
instructiunile C17-82 sau pentru aditivii din impor t conform Agrementelor tehnice respective.
Clasa betonului pentru centuri si stalpisori a fost stabilita prin calcul. Pentru confinare se va
folosi beton de marca minim C12/15.

CLADIREA GRADINITEI. Cladirea propusa a se realiza are regim de inaltime parter.
Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta de caramida, cu samburi si centuri
din beton armat. Fundatiile se vor realiza continue din beton armat, iar planseul peste parter in
grosime de 13 [cm] se va realiza din beton armat mo nolit. Acoperisul este de tip sarpanta si se
va realiza din lemn ecarisat de rasinoase. Structur a sarpantei va fi protejata impotriva focului
prin vopsire cu solutie de DIASIL in 3 straturi. In velitoarea se va realiza din tigla.

Infrastructura. Fundatiile se vor realiza din beton clasa C4/5 pent ru betonul de egalizare, iar
in blocul de fundatii si cuzineti beton clasa C12/1 54. Fundatiile au fost armate cu doua centuri
la partea inferioara si cea superioara, legate intr e ele cu doua plase din armatura (OB37).

Stratul suport al pardoselii este din beton slab ar mat clasa C4/5 armat cu o plasa sudata Φ
4×100/4×100 asezat pe un strat din balast de 10 [cm ] grosime.

Mustatile pentru samburii din beton pornesc din cen tura de la partea inferioara a fundatiilor.
Scara de la intrare si rampa pentru persoane cu han dicap se va realiza din betonarmat monolit.
Ultimii 20 [cm] ai fundului sapaturii se vor execut a in ziua cand se toarna betonul in stratul de
egalizare. Pamantul rezultat din sapatura se folose ste pentru umpluturi in jurul constructiei, iar
excedentul se va transporta in afara incintei.

Suprastructura. Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta din b.c.a., avand
grosimea peretilor exteriori de 30 [cm] si cei inte riori de 15 [cm] cu samburi din beton armat.
Samburii vor fi realizati din beton armat clasa C12 /15 fiind armati cu carcase preasamblate
din hotel beton PC52 si OB37 (etrieri). Planseul pe ste parter are grosimea de 13 [cm] si este
din beton armat monolit clasa C12/15 armat cu bare independente din PC 52 si OB37.

Planseul reazema pe zidurile portante prin intermed iul unor centuri din beton armat cu
sectiunea de 25 x 30 [cm] din beton clasa C12/15 ar mate cu carcase din PC52 si OB37.

Se va urmari in mod obligatoriu asigurarea continui tatii barelor veticale din samburi, respectiv
a celor orizontale din centuri, prin petrecera pe m inim 40 diametre. Buiandrugii de deasupra
golului de usi si ferestre sunt realizate din beton armat clasa C12/15 armati cu carcase din
hotel beton PC52 si OB 37 si vor rezema 25-30 de o parte si de alta golului.

pagina 33

Samburi din peretii exteriori sunt placati spre ext erior cu polistiren cu grosimea de 10 [cm] la
fel si centurile din peretii exteriori. Sarpanta se va ancora in structura atat perimetral
(cosoroaba) cat si local in dreptul talpii popilor prin mustati lasate in planseu.

In vederea asigurarii durabilitatii si sigurantei s tructurii lemnoase, lemnul pus in opera va fi in
prealabil tratat cu substante insectofungicide si i gnifuge conform specificatiilor
producatorului. Substantele antiseptice se pot apli ca prin vopsirea sau prin acoperirea cu paste
antiseptice. Materialul lemnos al sarpantei se igni fugheaza cu DIASIL aplicat in trei straturi.

Pentru a se asigura o protectie corespunzatoare, le mnul trebuie sa fie perfect sanatos, uscat si
prelucrat in forma definitiva. Elementele prevazute a se cherta (capriori, cosoroabe) se vor
prelucra cu grija, evitandu-se craparea elementului . Taieturile se vor realiza la pozitia si cu
dimensiunile din proiect. Dupa orice decupare, taie re sau chertare a elementelor de lemn ale
acoperisului va fi aplicata protectia ignifuga si i nsectofungicida prevazuta in proiect.

La dimensionarea fundatiilor s-au avut in vedere pr evederile din NP112-04 Normativ pentru
proiectarea structurilor de fundare directa si stud iul geotehnic. La stabilirea structurii de
rezistenta s-a tinut cont de prevederile normativul ui P2/85 si P100/1-2006 privind alcatuirea,
calculul si executarea structurilor din zidarie. La dimensionarea elementelor din beton s-a
tinut cont de prevederile din STAS 10107/09-90 si 1 01407/2-92.

AMENAJARE PLATFORMA GUNOI. Platforma de gunoi se realizeaza dintr-o placa de
beton C8/10, asezata pe un strat de balast si armat cu carcase 4Ø8 asezate perimetral, iar in
camp cu plase STNB. In placa se inglobeaza placute metalice de prindere pentru stalpii
imprejmuirii. La elaborarea documentatiilor s-au re spectat prevederile urmatoarelor
normative:

○ Normativ pentru proiectarea structurilor de funda re directa NP112-04;
○ Cod de proiectare si executie pentru constructii f undate pe pamanturi cu umflari si
contractii mari NP 001 – 1996;
○ Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat NE012-99;
○ Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al sigurantei in
exploatare CE 1-95;
○ Normativ de siguranta la foc a constructiilor P11 8-99;
○ Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de
constructie si instalatii ale acestora C300/1994;
○ Normativele generale de prevenire si stingere a in cendiilor aprobate cu Ordinul MI
nr.755/220.07.1998.

Prin proiectare s-au realizat nivelurile minime de calitate referitoare la exigentele esentiale, in
conformitate cu prevederile legale din Legea 10/19 95 si HG731/91. De asemenea, in executie
se vor respecta masurile de protectie a muncii cupr inse in „Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii conform ordin MLPAT nr .9/N/15.03.1993”.

pagina 34

Masurile indicate in aceste norme nu sunt limitativ e, unitatile de constructii montaj sunt
obligate sa stabileasca, in functie de conditiile d e lucru, masurile necesare care sa conduca la
inlaturarea producerii accidentelor de munca.

MEMORIU TEHNIC DE INSTALATII SANITARE

Instalatiile sanitare interioare asigura alimentare a cu apa a grupului sanitar si a centralei
termice si evacuarea apelor uzate de la obiectele s anitare la canalizarea exterioara. Instalatiile
sanitare aferente obiectivului cuprind urmatoarele:

o Instalatia de apa rece in grupul sanitar si central a termica;
o Instalatia de canalizare in grupul sanitar.

Grupul sanitar va fi echipat cu lavoare din portela n sanitar L-450 [mm], prevazute cu robinete
de apa rece pentru lavoare si vase WC din portelan sanitar echipate cu rezervor si rama din
polietilena.

Conductele de apa din interior vor fi montate apare nt. Pe conductele de legatura se vor monta
robineti de inchidere cu sfera. Atat conductele de distributie cat si cele de legatura se vor
executa din teava de polietilena alba Dn 20 [mm]. A pele uzate de la lavoare si WC-uri vor fi
evacuate catre sistemul de canalizare centralizata al comunei. Conductele vor fi din PVC-
DN32 [mm], pentru lavoare, respectiv 110 [mm] pentr u WC-uri.

Proiectul a fost intocmit in conformitate cu preved erile urmatoarelor reglemnentari in vigoare:

o Legea nr.10/1995, privind calitatea in constructii;
o Normativ pentru proiectarea si executia instalatiil or sanitare, 19-1994;
o Normativ pentru verificarea calitatii si receptia l ucrarilor de constructii si instalatii
aferente, C56-85;
o STAS 1478 – Alimentarea cu apa la constructii civil e si industriale;
o Norme generale de protectia muncii NPGM- 2002;
o Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora,C300-94 .

Pe parcursul executiei se vor respecta:

o Norme generale de protectia muncii NPGM-2002;
o Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii( aprobat cu ordinul
MLPAT nr. 9/N/15.03.1993);
o Prevederile specifice din Normativul I 9_94 si 19/I -96;
o Normativ P118 –Normativ de protectie la foc a const ructiilor;

pagina 35
o Normativ C300– Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferante ac estora.

MEMORIU TEHNIC DE INSTALATII SANITARE

Agentul termic necesar pentru incalzire este asigu rat de centrala termica proprie cazanul
functionand cu combustibil solid (lemne). Capacitat ea cazanului de incalzire este de 40 [KW].
Sistemul de distributie a conductelor de incalzire este bitubular. Instalatia de incalzire se va
realiza din PEXAL, montat aparent, la nivelul pardo selii si al planseului.

Corpurile de incalzire sunt radiatoare din otel ava nd H = 500 [mm]. Acestea se vor monta pe
cat posibil in axul ferestrelor, sub acestea, la 12 [cm] de la pardoseala finita si 3 [cm] de la
perete.

Dezaerisirea instalatiei de incalzire centrala inte rioara se va realiza atat prin ventilele de
aerisire cat si prin dezaeratoarele automate de col oana. Racordarea instalatiei de incalzire
interioara la cazanul de incalzire se va realiza pr intr-un racord de teava neagra, de hotel.
Acesta este prevazut cu armaturi de inchidere si go lire necesare in cazul eventualelor
defectiuni.

Proiectul a fost intocmit in conformitate cu preved erile urmatoarelor reglementari in vigoare:
o Legea nr.10/1995, privind calitatea in constructii;
o Normativ pentru verificarea calitatii si receptia l ucrarilor de constructii si instalatii
aferente,C 56-85;
o Norme generala de protectia muncii NPGM-2002;
o Normativ de3 prevenire si stingerea a incendiilor p e durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora,C300-94 .

Pe parcursul executiei se vor respecta:

o Norme generale de protectia muncii NPGM-2002;
o Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii( aprobat cu ordinul
MLPAT nr. 9/N/15.03.1993);
o Prevederile specifice din Normativul I 9-94 si 19/I -96;
o Normativ P118 – Normativ de protectia la foc a cons tructiilor;
o Normativ C300 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii afernte ace stora.

MEMORIU TEHNIC DE INSTALATII SANITARE

Prezentul proiect trateaza in faza de S.F. executia instalatiilor electrice interioare aferente
obiectivului: Gradinita cu doua sali de clasa, sat Glavile, comua Glavile, judetul VALCEA”.

pagina 36
Obiectivul propus a se realiza este: gradinita. Ins talatiile electrice interioare cuprind:

o instalatii de iluminat si priza;
o instalatii de iluminta siguranta;
o instalatii de protectie.

Instalatii electrice de iluminat si priza. Instalatiile electrice de iluminat si priza se prop un a
se executa in tub P.V.C. tip IPY montat ingropat in tencuiala si conductor din cupru FY
protejat in tub. Iluminatul electric se propune a s e realiza cu corpuri de iluminat fluorescente,
cu gratar dispersor, amplasate pe plafon. Nivelul d e iluminare in clase va fi de 300 [lx].

Tabloul electric de iluminat si priza al obiectivul ui se va racorda prin coloana electrica
monofazata din blocul de masura si protectie BMP. S e vor folosi prize bipolare cu contact de
protectie, ingropate, montate la inaltimea de 2.00 [m] de la cota pardoselii.

Tabloul centralei termice se va alimenta din tablou l electric de lumina si priza al obiectivului.
Alimentarea se face in cablu cu izolatie si manta d in P.V.C. si benzi de otel, tip ACYABY
pozat in sant pe pat de nisip si protejat cu folie din P.V.C. Cablul se va poza la adancimea de
0.80 [m] de la cota terenului sistematizat, conform normelor de pozare a cablurilor din
Normativul PE 107.

In centrala termica, instalatia electrica se va exe cuta in tub P.V.C. etans tip IPEY montat
ingropat in tencuiala si conductor din cupru FY. Se vor folosi corpuri de iluminat etanse.
Partea metalica a corpurilor de iluminat se va lega la nulul de protectie al instalatiei care are
acelas traseu cu conductoarele active de faza si nu l de lucru. Se vor monta intrerupatoare,
comutatoare etanse in carcasa din bachelita montate aparent.

Instalatii electrice de iluminat de siguranta. Conform Normativului I7 din 2002, art.
7.13.15 – tabelul 7.13, se va prevede iluminat de s iguranta. Iluminatul este de tipul 4 si se va
alimenta dinaintea intrerupatorului general al tabl oului de distributie. Se va realiza cu corpuri
de iluminat luminobloc prevazute cu baterie semi-us cata.

Instalatia de protectie. Pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingeri directe,
toate elementele conducatoare de curent ale instala tiilor electrice, aflate in mod normal sub
tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri intampl atoare, prin amenajari speciale. Pentru
protectia impotriva socurilor electrice prin atinge ri indirecte, toate elementele metalice ale
echipamentelor electrice, care in mod normal nu sun t sub tensiune, vor fi legate la nulul de
protectie al instalatiei realizat din conductor de cupru FY, care are acelasi traseu cu
conductoarele active de faza si nul de lucru. Circu itele de priza vor fi prevazute cu
dispozitivele de protectie diferentiale, care asigu ra protectia utilizatorilor la curenti de defect.
Priza de pamant pentru inslatalia electrica va avea o rezistenta de dispersie Rp mai mica de 4
[ohm]. Proiectul va fi intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor reglementari in
vigoare:

o Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii;

pagina 37
o Normativ pentru proiectarea si executarea instalati ilor electrice cu tensiuni pana la
1000 Vca si 1500 vcc – 17/2002;
o Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice PE107 / 1995;
o Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana l a 1000 Vca si 1500Vcc – Gp
052/2000;
o Normativ pentru verificarea calitatii si rec eptia lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor – C56/2002;
o Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de iluminat artificial la cladiri –
NP 061 / 2002;
o Norme generala de protectia muncii – NPGM – 2002.

Prin proiect se va urmari prevederea solutiilor teh nice care sa nu favorizeze declansarea sau
extinderea incendiilor. La instalarea cablurilor si circuitelor electrice in cladire, se vor respecta
distantele minime prescrise fata de alte instalatii , conform normativelor PE 107/1995 si NP
I7/2002.

Pe durata executiei se vor respecta prevederile „No rmativului de prevenire si stingerea a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de co nstructii si instalatii aferente acestora –
C300/1994”.

Exploatarea instalatiilor electrice se va face astf el ca sa evite degradarea lor si introducerea de
improvizatii si provizorate fata de instalatia proi ectata, ceea ce conduce la marirea riscului de
incendiu. Pentru diminuarea rescului de incendiu, s i interzice modificarea reglajelor
dispozitivelor automate de protectia la suprasarcin a si scurtcircuit ale intrerupatoarelor
automate din tablourile electrice.

In timpul executiei lucrarilor de montaj, beneficia rul va urmari indeaproape modul de
executarea al acestora, prin delegat autorizat. Ace sta va face verificarea preliminara si
verificarea definitiva conform prevederilor NP 17/2 002. Verificarea are drept scop constatarea
respectarii proiectului, prescriptiilor si instruct iunilor tehnice in vigoare, precul si calitatea
materialelor si a lucrarilor. La darea in exploatar e a instalatiei se vor efectua toate incercarile
si verificarile prevazute in Normativ pentru verifi carea calitatii si receptia lucrarilor de
instalatii aferente constructiilor – C56/2002.

Orice modificare necesara a proiectului se va face cu acordul proiectantului. Receptia
lucrarilor se va face conform celor prevazute in No rmativul C 56/2002 si in conformitate cu
regulamentul de receptie a lucrarilor de constructi i si instalatii, aferente acestora, aprobat prin
HGR 273/1994.

MEMORIU TEHNIC DE INSTALATII SANITARE

Prezentul proiect trateaza instalatiile elctrice de iluminat in incinta, aferente obiectivului
Gradinita cu program normal, sat GLAVILE, comuna GL AVILE, judetul VALCEA.
Proiectul de instalatii electrice va cuprinde: inst alatii de iluminat in incinta:

pagina 38
Instalatia de iluminat incinta. Se propun a se executa cu corpuri de iluminat de ti p
lamoadar tronconic, echipate cu lampi cu ioduri me talice , cu lumina alba, cu gradul de
protectie IP65. Corpurile de iluminat se vor monta pe stalpi metalici din teava de otel de 5 [m]
lungime montati in fundatie turnata din beton marca C6/7.5.

Alimentarea corpurilor de iluminat se va face in ca blu din cupru cu izolatie si manta din PVC
si benzi de hotel de tip CYABY pozat in pamint la a dancimea de 0.80 [m] de la cota terenului
sistematizat.

Legaturile electrice se vor realiza cu cleme specia le si se vor proteja in doze din bachelita cu
capac de tip NBU, montate in cutiile de conexiuni a le stalpilor. Cablurile se vor poza in
pamant conform normelor de pozare din normativul PE 107, respectandu-se distanta normata
fata de celelalte conducte aflate in pamant. Ilumin atul de incinta se propune sa se racordeze
din tabloul electric general al obiectivului, in ca blu electric montat subteran.

Dispozitii generale. Proiectul se va intocmi in baza normativelor in vig oare 17/2002 si
120/2000. Se vor respecta toate normele de protecti a munci in vigoare, atat in timpul executiei
lucrarilor cat si in timpul exploatarii instalatiei .

MEMORIU TEHNIC DE RACORD APA CANAL

Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la sis temul centralizat de alimentare cu apa al
comunei. Bransamentul la sursa de apa propusa se va executa din tuburi de polietilena de
inalta densitate, cu Dn 90 [mm]. Acestea vor fi poz ate subteran, in santuri separate, cu pereti
verticali, nesprijiniti, la minim 3[m] de zidurile cladirii. Conducta de polietilena va fi asezata
pe un pat de nisip de 15 [cm] grosime si se va acop eri peste generatoarea superioara cu un
strat de minimum 15 [cm] grosime. Aceasta se va mon ta sub adancimea de inghet. Diferenta
de rambleu se asigura din pamantul sapat anterior, care se imprastie in mod uniform si
compacteaza in proportie de 60%. Pentru colectarea apelor uzate, s-au prevazut camin e de
canalizare, ce vor colecta apele accidentale din ce ntrala termica si apele uzate din grupurile
sanitare. De aici, apele accidentale si uzate vor f i evacuate catre sistemul centralizat de
canalizare al comunei. Racordul se va executa din t uburi PVC – KG cu Dn 110 [mm] si Dn
300 [mm], ce se vor poza subteran pe un pat de nisi p. Dupa pozarea in sant, conductele de
canalizare se vor acoperi cu pamant, ce va fi compa ctat. Caminele de canalizare proiectate se
vor executa din tuburi de beton si vor fi acoperite cu rame din fonta, cu regim circulabil. Pe
intreaga durata de executie a lucrarilor, se vor re specta, in mod obligatoriu masurile de
Protectia a Muncii, conform legislatiei aflate in v igoare.

f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor d in interiorul caminului cultural se va
realiza prin cablu subteran de la posturile de tran sformare. Lucrarile efective se vor executa
conform avizului energetic. Alimentarea cu apa pota bila a gradinitei se va face prin bransarea
la sistemul centralizat de alimentare cu apa al com unei. De asemenea, apele uzate din
grupurile sanitare, precum si apele accidentale din centrala termica vor fi evacuate catre
sistemul centralizat de canalizare al comunei.

pagina 39

g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Realizarea acestei investitii va conduce la respect area prevederilor legale privind prevenirea
poluarii factorilor de mediu, apa, aer si sol. Pe baza specificatiilor tehnice continute in
prezentul proiect privind modul de indeplinire a ce rintelor de avizare, precum si pe baza
documentatiilor de autorizare (PAC, PAD, POE), stud iul de impact asupra mediului
acorda AVIZ FAVORABIL in vederea acordului unic.

4.Durata de realizare si etapele principale; grafic ul de realizare
a investitiei

Etapa premergatoare

Etapele principale pentru implementarea proiectului sunt:

• Etapa pregatitoare ; aceasta etapa cuprinde toate procedurile necesare in
vederea contractarii fondurilor pentru executia luc rarii si procedurile de
selectare la nivel regional si national; dupa selec tarea lucrarii urmeaza:

Etapa privind realizarea proiectului tehnic:

• lansarea licitatiei pentru servicii de proiectare;
• stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
• selectarea ofertelor de servicii de proiectare;
• elaborarea raportului de evaluare;
• stabilirea castigatorului si incheierea contractulu i de proiectare;
• realizarea proiectului tehnic si insusirea lui;
• intocmirea documentelor pentru licitatia de lucrari .

2. Licitatia privind executia de lucrari:

• lansarea licitatiei:
• stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
• selectarea ofertelor;
• elaborarea raportului de evaluaare;
• validarea raportului de evaluare;
• stabilirea castigatorului si incheierea contractulu i de executie;
• publicarea rezultatului licitatiei;

pagina 40
• predarea amplasamentului.

3. Etapa realizarii executiei:

Executia lucrarilor va dura 12 luni conform graficului alaturat.

4. Etapa finala

• receptia la terminarea lucrarii;
• receptia finala la sfarsitul perioadei de garantie.

GRAFICUL DE EXECUTIE A INVESTITIEI

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL, COMUNA
GLAVILE, JUDETUL VALCEA

DENUMIRE LUCRARE IAN FEBR MAR APR MAI IUNIE IULIE AUG SEPT OCT NOV DEC
I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II
PROIECTARE
AMENAJARE TEREN
UTILITATI
INFRASTRUCTURA
GRADINITA
SUPRASTRUCTURA
GRADINITA
FINISAJE
LUCRARI ORGANIZ

pagina 41
III COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura Devizulu i
General

NR. CAP. PRET
CRT. DEVIZ MII LEI
3.1 STUDII DE TEREN 6.491
STUDII TOPO 3.491
STUDII GEOTEHNICE 3.000
2 3.2 CHELTUIELI AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII 3.029
3.3 PROIECTARE SI INGINERIE 77.895
SF, PT & DE, VERIFICATOR PROIECT 77.895
3.5 CONSULTANTA 30.293
3.6 CHELTUIELI PENTRU SUPRAVEGHEREA TEHNICA 6.491
DIRIGINTE 3.246
PROIECTANT 3.246
6 5.1 ORGANIZARE DE SANTIER 18.963
7 5.2 COMISIOANE, TAXE, COTE LEGALE,COSTUL CREDITULUI 8.655
8 5.3 DIVERSE SI NEPREVAZUTE 60.953
212.770 TOTAL 1
3
5GRADINITA 2 SALI DE GRUPA,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
ACTIVITATE NOTA DE CALCUL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII

pagina 42

NR. DENUMIRE
CRT. ACTIVITATE
1 STUDII TEREN 7724 7.724
2 TAXE 3605 3.605
3 PROIECTARE 92695 92.695
4CONSULTANTA 36049 36.049
5ASISTENTA
TEHNICA 643.66 643.66 643.66 643.66 643.66 643.66 643.66 643.66 643 .66 643.66 643.66 643.66 7.724
6 ACHIZITII 41198.00 41.198
7 RACORDURI 167835.00 167.835
8AMENAJARE TEREN 10299.00 10.299
9LUCRARI DE
EXECUTIE 23918.75 23918.75 23918.75 23918.75 95675.00 95675.00 956 75.00 95675.00 23918.75 23918.75 23918.75 23918.75 574.050
10 ORGANIZARE
SANTIER 11283.00 11283.00 22.566
11 COMISIOANE, TAXE
LEGALE 858.25 858.25 858.25 858.25 858.25 858.25 858.25 858.25 858 .25 858.25 858.25 858.25 10.299
12 DOTARI 10299.50 10299.50 20.599
13 CHELT.DIV.
SI NEPREVAZ. 18133.50 18133.50 18133.50 18133.50 72.534
140073 47003 36704 66619 25421 97177 97177 97177 97177 43554 43554 221689 53854 1067.177 7.724
TOTAL 9 10 11 12 5 6 7 8 4 I 1 2 32. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

pagina 43
In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectele nec esare unei bune functionari a activitatilor ce
se vor desfasura in cadrul gradinitei.

TIP DOTARE NR.
UNITATI PRET
ESTIMATIV (RON)
Obiecte de mobilier
Scaune copii 40 1280
Mese individuale copii 40 1800
Tabla scris 2 300
Catedra 2 340
Scaune catedra 2 276
Birou 4 580
Scaun birou 4 335
Biblioteca 1 600
Dulapior haine copii 10 1900
Raft materiale didactice si jucarii 2 400
Dupal metalic 2 650
Cuier de perete 8 400
Dulap medicamente 1 300
Scaune sala polifunctionala 20 640
Electrocasnice
Frigidere 1 1200

Protectie incendiu
Stingator portabil cu spuma si CO2 5 1250
Panou PSI exterior complet echipat 1 900

Spatiu de joaca
Leagan pentru copii 1 600
Balansoar 2 1240
Topogan 2 1500
TOTAL 17310

pagina 44

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
1
1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.2 Amenajarea terenului 8.655 2.000 1.644 10.299 2.380
1.3 Amenajarea pentru protectia
mediului si aducerea la starea initiala 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
8.655 2.000 1.644 10.299 2.380
2
2.1 Alei si platforme 43.275 10.000 8.222 51.497 11.900
2.2 Racord electric joasa tensiune 21.638 5.000 4.111 25.749 5.950
2.3 Bransament apa, racord canalizare 28.761 6.646 5.465 34 .226 7.909
2.4 Racord telefonic 3.462 0.800 0.658 4.120 0.952
2.5 Imprejmuire si porti 43.902 10.145 8.341 52.243 12.073
141.038 32.591 26.797 167.835 38.784
3
3.1 Studii de teren 6.491 1.500 1.233 7.724 1.785
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri,
autorizatii 3.029 0.700 0.576 3.605 0.833
3.3 Proiectare si inginerie 77.895 18.000 14.800 92.695 21.420
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica 0.0 00 0.000 0.000 0.000 0.000
3.5 Consultanta 30.293 7.000 5.756 36.049 8.330
3.6 Asistenta tehnica Diriginte
Proiectant 6.491 1.500 1.233 7.724 1.785
124.199 28.700 23.598 147.797 34.153
4
4.1 Constructii si instalatii 482.395 111.472 91.655 574.050 132.652
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
cu montaj 34.620 8.000 6.578 41.198 9.520
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.5 Dotari 17.310 4.000 3.289 20.599 4.760
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
534.325 123.472 101.522 635.847 146.932
5
5.1 Organizare de santier 18.963 4.382 3.603 22.566 5.215
5.1.1 Lucrari de constructii 18.963 4.382 3.603 22.566 5.215
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 8.655 2.000 1.644 10.299 2.380
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 60.953 14.085 11.581 72.534 16.761
88.571 20.467 16.828 105.399 24.356
6
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0 .000 0.000 0.000
6.2 Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0 .000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
896.788 207.230 170.389 1067.177 246.605
651.051 150.445 123.699 774.750 179.031 CURS B.C.E. din data 22.01.2009 DEVIZ GENERAL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
GRADINITA 2 SALI DE GRUPA,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CAPITOLUL 6. CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE, T ESTE SI PREDARE LA BENEFICIAR
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL
din care C + M CAPITOLUL 4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII DE BAZA
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOLUL 5. ALTE CHELTUIELI
TOTAL CAPITOL 5 TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 2. CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATI LOR NECESARE OBIECTIVULUI
CAPITOLUL 3. CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTE NTA TEHNICA
TOTAL CAPITOL 3 VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
CAPITOLUL 1. CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJA REA TERENULUI
TOTAL CAPITOL 1

pagina 45

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I
1 Terasamente 8.655 2.000 1.644 10.299 2.380
1.1 Sistematizare pe verticala 6.491 1.500 1.233 7.724 1. 785
1.2 Amenajare spatii verzi 2.164 0.500 0.411 2.575 0.595
2Constructii: rezistenta (fundatii,structura
de rezistenta) si arhitectura (inchideri
exterioare, compartimente, finisaje) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5Instalatii de incalzire,ventilare,
climatizare,PSI,radio-TV,intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6 Instalatii de alimentare cu gaze 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
7 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
8.655 2.000 1.644 10.299 2.380
8.655 2.000 1.644 10.299 2.380 TOTAL TOTAL I CURS B.C.E. din data 22.01.2009
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
LUCRARI DE CONSTRUCTII DEVIZUL OBIECTULUI
AMENAJARE SI NIVELARE TEREN
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
GRADINITA 2 SALI DE GRUPA,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
2
2.1 Alei si platforme 43.275 10.000 8.222 51.497 11.900
2.2 Imprejmuire si porti 43.902 10.145 8.341 52.243 12.073
2.3 Racord apa si canal 28.761 6.646 5.465 34.226 7.909
2.4 Racord telefonic 3.462 0.800 0.658 4.120 0.952
2.5 Racord curent electric 21.638 5.000 4.111 25.749 5.950
141.038 32.591 26.797 167.835 38.784 CAPITOLUL 2. CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATI LOR NECESARE OBIECTIVULUI
TOTAL CAPITOL 2 ASIGURARE UTILITATI
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.DEVIZUL OBIECTULUI
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
GRADINITA 2 SALI DE GRUPA,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CURS B.C.E. din data 22.01.2009

pagina 46

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
4
4.1 Constructii si instalatii 482.395 111.472 91.655 574.050 132.652
4.1.1 Rezistenta infrastructura si suprastructura 166 .418 38.456 31.619 198.037 45.763
4.1.2 Inchideri si compartimentari 140.254 32.410 26.648 166.902 38.568
4.1.3 Finisaje 77.921 18.006 14.805 92.726 21.427
4.1.4 Instalatii interioare 97.802 22.600 18.582 116.384 26.894
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.0 00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
cu montaj 15.146 3.500 2.878 18.024 4.165
4.3.1 Centrala termica, vas expansiune, pompe de
circulatie si retea distributie agent termic 19.474 4.500 3.700 23.174 5.355
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0 .000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.5 Dotari 17.310 4.000 3.289 20.599 4.760
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
534.325 123.472 101.522 635.847 146.932 INVESTITIE DE BAZA
TOTAL CAPITOL 4 DEVIZUL OBIECTULUI
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
GRADINITA 2 SALI DE GRUPA,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CAPITOLUL 4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII DE BAZA CURS B.C.E. din data 22.01.2009
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.

CURS B.C.E. din data de 22.01.2009 4.3275
Nr.Crt. EVALUAREA CAPITOLULUI 1 mp PRET UNITAR
(mii lei/mp)
Mii Lei Mii Euro
0 1 2 3 4 5
1Cheltuieli pentru obtinerea
terenului 0 0 0 0
1.2 Amenajare teren 0 0 0 0
1.2.1 Terasamente manuale si
mecanice, sisitematizare
verticala 590.400 8.86 5231 1209
1.2.2 Amenajare spatii verzii 480.000 7.13 3424 791
1.3 Amenajari pentru protectia
mediului 0.00 0 0 0
2 TOTAL 8655 2000 TOTAL
FARA TVA DEVIZ FINANCIAR NR 1

pagina 47

CURS B.C.E. din data de 22.01.2009 4.3275
Nr.Crt. EVALUAREA CAPITOLULUI 2 Buc/mp/mc PRET UNITAR
(mii lei/mp)
Mii Lei Mii Euro
0 1 2 3 4 5
2
2.1 Alei de acces carosabile si
pietonale, trotuare 199.000 201.422 40083 9262.4
2.1 Loc de joaca pentru copii 94.000 33.957 3192 737.60
43275 10000
2.2
2.2 Racord electric aerian in
cablu torsodat 200.000 54.420 10884 2515
2.2 Deviere retea electrica
aeriana 150.000 61.446 9217 2130
2.2 Iluminat in incinta 100.000 15.370 1537 355
21638 5000
2.3
2.3 Racord telefonic si
transmisie date in
canalizare subterana 0.05 69.23 3462 800
3462 800
2.4
2.4 Bransament apa, racord
canalizare 0 28.761 28761 6646
28761 6646
2.5
2.5 Imprejmuire cu gard din
panouri decorative cu placi
din beton si porti de acces 137.00 320.452 43902 10144.9
43902 10145
141038 32591 TOTAL CAPITOLUL 2.5
TOTAL Bransament apa si canal
TOTAL CAPITLOUL 2.4
Imprejmuire si porti Racord telefonic
TOTAL CAPITLOUL 2.3 DEVIZ FINANCIAR NR 2
TOTAL
FARA TVA
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOLUL 2.1
TOTAL CAPITOLUL 2.2 Racord electric de joasa tensiune

pagina 48
IV. ANALIZA COST – BENEFICIU

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

România se confrunta cu o discrepanta majora între mediul rural si mediul urban în ceea ce
priveste infrastructura sociala si fizica. Pregatir ea si mentinerea la un nivel adecvat a
infrastructurii este fundamentala pentru dezvoltare a economica, sociala si generala echilibrata,
la nivel regional.

Infrastructura fizic ă de baz ă slab dezvoltat ă, în majoritatea comunelor este una dintre cauzele
care limiteaz ă dezvoltarea serviciilor de baz ă în spa țiul rural (facilit ăț i culturale, recrea ționale,
de îngrijire a copiilor și b ătrânilor, servicii de transport public etc). În maj oritatea comunelor
și satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unel e cazuri, aproape inexistente.

Este nevoie de o infrastructura corespunzatoare pen tru ca zonele rurale sa atraga investitii si sa
ramâna competitive pentru crearea de noi întreprind eri. De asemenea, acestea ar putea
contribui la crearea unor locatii mai atractive, a unor locuri de munca si a unor conditii de trai
mai bune, în zonele rurale. Cu toate acestea, din c auza densitatii scazute a populatiei, în
zonele rurale (peste jumatate din media nationala), se manifesta un interes scazut pentru
investitii datorat infrastructurii deficitare.

În mediul rural, drumurile constituie ruta de trans port cea mai importanta, dar dezvoltarea
acestora si a traficului este înca departe de a înd eplini standardele europene. Doar jumatate
dintre comune au acces direct la reteaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune ca
reteaua de drumuri actuala deserveste doar 3/5 din totalul populatiei rurale. Mai mult de 25%
dintre comune nu pot utiliza drumurile în perioadel e cu precipitatii. (Studiu Banca Mondial ă,
2004).

O component ă important ă a vie ții satului este cultura, domeniu care poate contrib ui în mod
specific la cre șterea gradului de atractivitate a satului pentru po pula ția tân ără. Mijloacele prin
care se transmite cultura în mediul rural sunt: c ăminele și alte a șez ăminte culturale,
bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziune a și internetul. În ultimii 10-15 ani s-a putut
constata o continu ă degradare a mediului cultural al României pe fondu l reducerii sprijinului
financiar acordat domeniului, atât din partea buget ului public, cât și din partea finan țatorilor
priva ți.

Institutile de invatamant din spatiul rural, reprez entate de gradinite, unitati primare si
gimnaziale sunt slab dotate in cea ce priveste mate rialul tehnic si didacticTehnologia IT si
echipamentele hardware si softeware sunt rar intaln ite incadrul scolilor din spatiul rural in
timp ce echipametul necesar formarii profesionale s au pentru ucenici este invechit sau
lipseste.

In general, se poate spune, ca in zonele rurale, ed ucatia este chiar mai slab calitativ decat in
cele urbane, din cauza problemei permanente a finan tarii. In cea ce priveste numarul
gradinitelor de copii acesta era la nivelul anului 2005 de 1526 din care 218 in mediul rural.

pagina 49
Patrimoniul cultural al satului românesc reprezint ă o surs ă important ă de dezvoltare atât la
nivel regional cât și la nivel local, capitalul simbolic fiind esen țial pentru identitatea cultural ă
reprezentat ă prin valori, obiceiuri și îndeletniciri, credin țe și simboluri împ ărt ăș ite de c ătre
comunitate.

Manifestarea identit ăț ii culturale, a tradi țiilor și a obiceiurilor este influen țat ă de regiune, care
reprezint ă mai mult decât o loca ție geografic ă. Date fiind acestea, men ținerea identit ăț ii
culturale trebuie s ă includ ă câ țiva factori, cum ar fi educa ția și consumatorii de cultur ă. În
acest sens, protejarea mo ștenirii rurale este extrem de important ă în ceea ce prive ște
dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promo vare a satelor române ști, cu un efect
pozitiv asupra atragerii turi știlor și cu beneficii economice pentru popula ția local ă.

Proiectul propus are în vedere construirea si dotar ea unei gradinite cu program normal in
Comuna GLAVILE, jude țul Valcea, încadrându-se în obiectivele prev ăzute în M ăsura 322 din
Axa III – „Calitatea vie ții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” – Crearea si
dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia ru rala.

Proiectul propus va avea ca obiectiv principal cons truirea si dotarea corespunzatoare a unei
Gradinite cu Program Normal in Comuna GLAVILE, Jude tul Valcea in scopul:

o Cresterea gradului de educatie in mediul rural;
o Posibilitatea dezvoltarii abilitatilor, aptitudinil or si potentialului prescolarilor din
mediul rural ;
o Dezvoltarea prescolarilor din mediul rural sub aspe ct psiho- fizic prin cunoasterea
continutului de educatie pentru societate.

O infrastructur ă modern ă reprezint ă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale
în zone atractive, în care cet ăț enii s ă-și desf ăș oare activitatea economic ă și s ă tr ăiasc ă.

Principalele domenii care necesit ă aten ție sunt:

• Infrastructura fizic ă de baz ă – str ăzile/drumurile comunale; re țelele de alimentare cu
ap ă și de canalizare/tratare a apelor reziduale; infrast ructura de alimentare cu energie
electric ă/termic ă și gaze;
• Serviciile comunitare de baz ă – facilit ăț i pentru copii și vârstnici; servicii de transport
public; facilit ăț i de petrecere a timpului liber și sport etc; centre comunitare, c ămine
culturale și alte facilit ăț i culturale;
• Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru p opulatia rurala.

Acest proiect are in vedere ca prin implementare sa rezolve urmatoarele probleme:

Pe termen scurt: (obiectivul specific al proiectulu i): Construirea si dotarea corespunzatoare
a unei Gradinite cu Program Normal in Comuna Glavil e, Judetul Valcea .

pagina 50
Pe termen mediu: Realizarile si pasii parcursi in prima etapa, deter mina implementarea
proiectului din a doua etapa,.

Pe termen lung: Obiectivul pe termen lung este o consecinta a imple mentarii proiectului. Se
are in vedere ca:

• Proiectul sa fie un succes;
• Monitorizarea activitatii desfasurate si a rezultat elor obtinute;
• Analiza esecurilor si luarea de masuri imediate;
• Interventia operativa in momentul aparitiei de modi ficari de ordin legislativ.

Renovarea și dezvoltarea satelor și mai ales, îmbun ătăț irea infrastructurii, ameliorarea calit ăț ii
aerului și apei nu sunt doar o cerin ță esen țial ă pentru îmbun ătăț irea calit ăț ii vie ții și cre șterea
atractivit ăț ii zonelor rurale, ci și un element foarte important pentru dezvoltarea ac tivit ăț ilor
economice și pentru protec ția mediului. Satele și zonele rurale trebuie s ă ajung ă în situa ția de
a putea concura eficient pentru atragerea de invest i ții, în paralel cu asigurarea unor servicii
adecvate pentru comunitate și a altor servicii sociale aferente, pentru popula ția local ă.

2. Analiza optiunilor
Analiza financiara are rolul de a furniza informati i cu privire la fluxurile de intrari si iesiri,
structura veniturilor si cheltuielilor necesare imp lementarii proiectului dar si de-a lungul
perioadei previzionate, in vederea determinarii dur abilitatii financiare.

Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF – Disco unted Cash Flow (Cash Flow Actualizat)
care cuantifica diferenta dintre veniturile si chel tuielile generate de proiect pe durata sa de
functionare, ajustand aceasta diferenta cu un facto r de actualizare, operatiune necesara pentru
a „aduce” o valoare viitoare in prezent. In aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi
amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in cons ideratie.

Analiza financiara isi propune sa surpinda impactul global al proiectului prin estimarea
reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor cap itole de costuri si a plusului de venituri. Pentru
aceasta se vor lua in calcul doua scenarii de evolu tie:

Ipoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor)

In conformitate cu “Ghid pentru analiza cost-benefi ciu pentru proiectele de investitii”, trebuie
luate in considerare 3 alternative in cadrul unui p roiect de investitii:

• Alternativa pesimista (de a nu se face nimic);
• Alternativa de baza (achizitionarea de echipamente si lucrari pentru c onstruirea si
dotarea corespunzatoare a unei Gradinite cu Program Normal );
• Alternativa optimista (implementarea unui proiect care sa se bazeze pe p rincipiile
dezvoltarii durabile, cu impact benefic asupra popu latiei si mediului inconjurator,

pagina 51
acceptat din punct de vedere social prin constienti zarea tuturor factorilor implicati si
fezabil din punct de vedere economic).

In cadrul alternativei pesimiste se compara situati a in care se realizeaza investitia cu ce in care
nu se face nimic; de aceea, acestei alternative i s e mai spune si scenariu inert.

Avand in vedere situatia existenta si necesitatea a tragerii segmetului de populatie cu varsta
intre 0-19 ani, autoritatile publice locale nu isi pot permite sa ia in calcul aceasta alternativa.
Astfel s-a nascut necesitatea realizarii acestei in vestitii, benefica din punct de vedere al
imbunatatirii starii de sanatate a locuitorilor com unei, in special al tinerilor,dar si datorita
intentiilor autoritatilor locale de contracara feno menul migrationist al tinerilor de la sat la oras
prin oferirea de facilitati suplimentare de petrece re a timpului liber.

Pentru realizarea unei astfel de investitii la nive lul comunei Amarasti, am luat in calcul si alte
doua posibilitati:

• Cea de a asigura fondurile necesare din bugetul pro priu
• Cea in care Consiliul Local Glavile, ar recurge la un imprumut bancar

Prima posibilitate nu poate fi luata in calcul din considerente de ordin financiar, bugetul local
neavand posibilitatea sustinerii unei investitii de asemenea amploare.

Scenariul “fara proiect”

Acest scenariu presupune ca proiectul nu se impleme nteaza. Analiza este construita pe baza
costurilor actuale de operare si a veniturilor obti nute- daca este cazul, in concordanta cu
situatia reala a obiectivului de investitii, daca s unt suficiente date valide.

Scenariul “cu proiect”

Acest scenariu presupune ca proiectul va fi pe depl in implementat. Investitia propusa va avea
ca rezultat o scadere certa a costurilor curente de intretinere si o crestere a anumitor categorii
de venituri.

Atat veniturile cat si cheltuielile vor fi ajustate dupa metoda incrementala, care se bazeaza pe
comparatia dintre scenariile „cu proiect” si „fara proiect”. Aceasta diferenta dintre cele doua
fluxuri de numerar se actualizeaza in fiecare an si este comparata cu valoarea prezenta a
investitiei, pentru a se stabili daca valoarea actu alizata neta (VAN) a proiectului are o valoare
pozitiva sau negativa.

3 Analiza financiara

Analiza financiara va evalua in special:

• Profitabilitatea financiara a investitiei si a cont ributiei proprii investite in proiect;

pagina 52
• Cantitatea optima de interventie financiara din par tea fondurilor structurale;
• Durabilitatea financiara a proiectului in conditiil e interventiei financiare din partea
fondurilor structurale.

Profitabilitatea financiara a investitiei se determ ina cu indicatorii VANF/C (venitul net
actualizat calculat la total valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculata
la total valoare investitie). Total valoare investi tie include totalul costurilor eligibile si ne-
eligibile din Devizul de cheltuieli.

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financ iara din partea fondurilor structurale,
VANF/C trebuie sa fie negativ iar RIRF/C mai mica d ecat rata de actualizare. Proiectele care
au acesti indicatori buni se pot sustine si fara in terventia din partea Fondurilor structurale, deci
nu vor fi finantate. Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect se determina
considerand numai contributia proprie la proiect si se masoara prin VANF/K si RIRF/K. A
fost considerat proportia capitalului investit in p roiect la nivelul contributiei locale (0%) si
contributiei nationale (20%), urmand ca in functie de rezultate sa se determine corect
proportia de grant in capitolul 6, functie de recom andarile Comisiei Europene (Documentul de
lucru nr. 4) dar si functie de informatiile disponi bile la momentul elaborarii documentatiei.

Analiza financiara are drept scop calculul urmatori lor indicatori specifici:

Valoarea Actualizata Neta (VAN)

Dupa cum o va demonstra matematic si formula de mai jos, VAN indica valoarea actuala – la
momentul zero – a implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri
si cheltuieli.

unde:

CF t – cash flow-ul generat de proiect in anul “t” – diferenta dintre veniturile si cheltuielile
efective;
VR n – valoarea reziduala a investitiei in ultimul an d e analiza;
I0 – investitia necesara pentru implementarea pro iectului.

Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata fap tul ca veniturile viitoare vor excede
cheltuielile, toate aceste diferente anuale „aduse” in prezent – cu ajutorul ratei de actualizare –
si insumate reprezentand exact valoarea pe care o f urnizeaza indicatorul.

Rata Interna de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta este rata
interna de rentabilitate minima acceptata pentru pr oiect, o rata mai mica indicand faptul ca
veniturile nu vor acoperi cheltuielile.
( )∑
=−
+++=n
ttn
ttIkVR
kCF VAN
101)1 (

pagina 53
Comentariu:

RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proi ecte in cadrul programelor de finantare
externa – dar numai datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate, fara a
avea insa capacitatea de a genera venituri (sau gen ereaza venituri foarte mici): drumuri, statii
de epurare, retele de canalizare, retele de aliment are cu apa etc.

Acceptarea unei RIR financiara negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR
economice pozitiva – acelasi concept, aplicat asupr a beneficiilor si costurilor socio-
economice.

Raportul Cost/Beneficiu (RCB)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complemen tar al VAN, comparand valoarea actuala
a beneficiilor viitoare cu valoarea actuala a costu rilor viitoare, incluzand valoarea investitiei:

Deoarece toti indicatorii mentionati depind intr-o foarte mare masura de rata de actualizare si
de durata de prognoza se prezinta in continuare o s curta explicitare a valorilor alese.

Orizontul de previziune

Durata de viata a proiectului de investitie, ce se va derula pe parcursul a 12 luni (exclusiv
perioada de garantie pentru componenta de construct ie de 12 luni), se estimeaza functie de
durata de viata a elementelor componente, avand in vedere ca este un proiect cu doua
componente distincte. Orizontul de previziune ales este de 25 de ani.

Rata de actualizare

In vederea actualizarii la zi a fluxurilor nete vii toare necesare calcularii indicatorilor specifici
(VPN, RIR, etc) se estimeaza aceasta rata la nivelu l costului de oportunitate a capitalului
investitie pe termen lung. Avand in vedere ca acest capital este directionat catre un proiect de
investitie cu impact major asupra comunitatii local e si adreseaza un serviciu de utilitate
publica nivelul de referinta este recomandat la nivelul de 8%. Aces t procent a fost identificat
ca fiind incadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor esantioane reprezentative de
proiecte similare in spatiul european si implementa te cu succes din surse publice.

Pentru aprecierea ratei economice de rentabilitate cand se considera si implicatiile, impactul
proiectului din punct de vedere socio-economic, se va utiliza rata de 8% in vederea calcularii
indicatorilor de performanta.

Cresterea sensibila a ratei de actualizare se dator eaza unor riscuri suplimentare avute in
considerare pentru ca proiectul adreseaza direct pr oblematici de mediu, care de multe ori
comporta riscuri suplimentare.

OBSERVATII 1
0 00+ =+=IVAN
IIVAN RCB

pagina 54

OBS 1 . Pentru proiectul propus in cadrul orizontului de previziune a fost considerata valoarea
reziduala a investitiei din urmatoarele considerent e, avand un impact deosebit asupra
indicatorilor financiari de performanta.

Investitia este orientata catre un obiect de utilit ate publica pentru care valoarea capitalului
dupa un orizont de previziune de 25 de ani, care in clude inlocuiri succesive si reparatii
capitale la majoritatea componentelor investitional e, reprezinta doar 20% din valoarea
estimata a investitiei.

Pentru activele aflate in patrimoniul autoritatilor publice, in conformitate cu legislatia in
vigoare, nu se calculeaza amortizarea si nu se poat e calcula o valoare ramasa reala.
Nu exista o piata reala in care sa se evalueze acti vele dupa orizontul de previziune de 25 de
ani, dar se poate lua in cosiderare ca o valoare de lichidare din partea proprietarilor de capital
nivelul de 20%.

OBS 2. In proiectiile financiare se vor utiliza preturi reale la momentul intocmirii prezentei
documentatii, exprimate in mii lei, in baza informa tiilor statisitice disponibile.

OBS 3. Rata co-finantarii reprezinta cota procentuala ca re defineste cat din costurile eligibile
ale proiectului sunt acoperite de finantarea Uniuni i Europene.

Evolutia prezumata a costurilor de operare directe și indirecte și a celorlalte costuri

Acest cost este justificat de inginerii care au f ăcut STUDIUL DE FEZABILITATE , pe
capitole conform DEVIZULUI GENERAL si a DEVIZELOR PE OBIECTE. Calcularea
costurilor de intretinere a fost efectuata pe baza preturilor pietii locale sau, cand acestea nu au
fost disponibile, pe baza preturilor pietii regiona le sau nationale.

Costurile de operare sunt costuri adi ționale generate de utilizarea investi ției, dup ă terminarea
construc ției proiectului. În cazul prezentat aceste costuri de operare constau în: ( i) Forta de
munca; ( ii ) Materiale; ( iii ) Intretinere; ( iv ) Costuri administrative. In continuare sunt
prezentate in detaliu fiecare din aceste categorii de costuri.
Costurile cu materii prime, materiale si energia el ectrica au fost ajustate direct proportional cu
relevanta proiectului propues dar si cu efectele ge nerate de implementarea acestuia.

Costurile administrative s-au calculat la un nivel ipotetic de 10% din total costuri; toate
costurile anuale, determinate pentru primul an de a naliza, au fost indexate cu rata inflatiei,
conform scenariului adoptat de evolutie a acestui i ndicator macro-economic.

Prin proiect se doreste exploatarea in continuare i n sarcina operatorului local. In aceasta forma
de exploatare nu se impune angajarea de personal su plimentar pentru realizarea acestor
operatiuni de intretinere curenta.

Evolutia prezumata a veniturilor si a alocarilor bu getare

pagina 55

Pentru fiecare tip de activitate cat si pentru fiec are categorie de beneficiari, costurile de
operare si intretinere in timpul perioadei de funct ionare a proiectului vor fi acoperite din
venituri. Exista mai multe surse de venituri care s a acopere costurile de operare si intretinere.

In ultimul an de calculatie, valoarea reziduala a i nfrastructurilor este adaugata la intrarea
financiara anterioara, care este calculata, pur si simplu, ca o cota proportionala vietii utile
reziduale a costului investitiei, reevaluat in conf ormitate cu inflatia (20% din valoarea
investita pentru modernizarea și dotarea centrului de asistenta 213,44 mii lei).

Nr.
Crt. Unitati
1 5.00
2 20.00
3 80.00
4 2.00
5 1.00
6 2.00 Cheltuieli intretinere 3.75
75.00 Electricitate
Alte servicii(telefonie, internet) 150.00
150.00 3750.00
300.00 50.00 Valoare
unitara
lei Cost
lunar lei Elemente de cost
750.00 Salarii personal angajat
Servicii apa si canalizare 2.50 Total cost anual
mii lei
45.00
0.60 3.60 Estimarea costurilor de intretinere si operare
(preturi curente, anul 2009)
TOTAL 1.80 1.80
103.80 Alte cheltuieli 2250.00 4500.00 51.00 150.00
* aceste costuri se presupun ca intervin dupa expi rarea perioadei de garantie a lucrarii estimata la 3 ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Salarii personal angajat 0 45.00 45.9 46.818 47.754 48.709 49.684 50.677 51.691 52.72 5 53.779 54.855 55.952 57.07088 58.2123 59.377 60.564 61.77 5 63.011 64.27108 65.557 66.868 68.205 69.569 70.9605
2 Servicii apa si canalizare 0 0.60 0.61 0.62 0.64 0.65 0.66 0.68 0.69 0.70 0.72 0.73 0.75 0. 76 0.78 0.79 0.81 0.82 0.84 0.86 0.87 0.89 0.91 0.93 0.95
3 Electricitate 0 3.60 3.67 3.75 3.82 3.90 3.97 4.05 4.14 4.22 4.30 4.39 4.48 4. 57 4.66 4.75 4.85 4.94 5.04 5.14 5.24 5.35 5.46 5.57 5.68
4 Alte servicii(telefonie, internet) 0 1.80 1.84 1.87 1.91 1.95 1.99 2.03 2.07 2.11 2.15 2.19 2.24 2. 28 2.33 2.38 2.42 2.47 2.52 2.57 2.62 2.67 2.73 2.78 2.84
5 Cheltuieli intretinere 0 1.80 1.84 1.87 1.91 1.95 1.99 2.03 2.07 2.11 2.15 2.19 2.24 2. 28 2.33 2.38 2.42 2.47 2.52 2.57 2.62 2.67 2.73 2.78 2.84
6 Alte cheltuieli 51.00 52.02 53.06 54.12 55.20 56.31 57.43 58.58 59.75 60.95 6 2.17 63.41 64.68 65.97 67.29 68.64 70.01 71.41 72.84 74.30 75 .78 77.30 78.84 80.42
7 Total cost anual 0 103.80 105.88 107.99 110.15 112.36 114. 60 116.90 119.23 121.62 124.05 126.53 129.06 131.643 134.27 6 136.96 139.70 142.50 145.35 148.25 151.22 154.24 157.33 16 0.47 163.68 Orizontul de timp al analizei Total costuri de operare si intretinere, pe element e ( mii lei )
Componenta Nr.
Crt

pagina 56

Nr ELEMENTE DE COST 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Terenuri 2 Investitia de baza 635.85 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Echipamente 4 Reparatii capitale 5 Proiectare si asistenta tehnica 6 Alte cheltuieli de investitie 431.33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Total active tangibile 1067.18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Licente 9 Patente
10 Total cheltuieli preoperationale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Costuri de investitie (1) 1067.18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Numerar 13 Clienti 14 Stocuri 15 Datorii curente 16 Fond de rulment 17 Variatia fondului de rulment (2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
18 Inlocuire echipamente 19 Valoarea reziduala (20%) -213.44
20 Alte elemente (3) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -213.44
21 Total costuri = 1+2+3 1067.18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -213.44 Orizontul de timp al analizei TOTAL COSTURI DE INVESTITIE (MII LEI)
Sustenabilitatea proiectului este redata de fluxul cumulat al veni turilor si costurilor de
investitie si mentenanta de mai jos.

pagina 57

Nr Elemente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1Venituri din
spectacole 0 32.88 33.54 34.21 34.89 35.59 36.30 37.03 37.77 38.52 39.29 40.08 40.88 41.70 42.53 43.38 44.25 45.14 46.04 46.96 47.90 4 8.86 49.84 50.83 51.85
2Venituri din
seri cinematografice 0 22.68 23.13 23.60 24.07 24.55 25.04 25.54 26.05 26.57 27.10 27.65 28.20 28.76 29.34 29.93 30.52 31.13 31.76 32.39 33.04 3 3.70 34.38 35.06 35.76
3Venituri din
evenimente gazduite 0 6 6.120 6.242 6.367 6.495 6.624 6.757 6.892 7.030 7.171 7.31 4 7.460 7.609 7.762 7.917 8.075 8.237 8.401 8.569 8.741 8.916 9.094 9.276 9.461
4 Venituri din chirii 0 1.20 1.22 1.25 1.27 1.30 1.32 1.35 1.38 1.41 1.43 1.46 1.49 1. 52 1.55 1.58 1.62 1.65 1.68 1.71 1.75 1.78 1.82 1.86 1.89
5Subventii de la bugetul
local 0 52.80 54.38 56.02 57.70 59.43 61.21 63.05 64.94 66.89 68.89 70.96 73.09 75.28 77.54 79.86 82.26 84.73 87.27 89.89 92.59 9 5.36 98.22 101.17 104.21
6Total venituri
anuale 0 115.56 118.40 121.31 124.30 127.36 130.50 133.72 137.03 14 0.42 143.90 147.46 151.12 154.88 158.73 162.68 166.73 170.8 8 175.15 179.53 184.01 188.62 193.35 198.20 203.17
Nr Elemente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Resurse financiare 1067.18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Venituri 0 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133.7 137.0 140.4 143.9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.1 179.5 184.0 1 88.6 193.3 198.2 203.2
3Total intrari
de numerar 1067.18 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133.7 137.0 140. 4 143.9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.1 179.5 184.0 188.6 193.3 198.2 203.2
4Costuri de operare
si intretinere 0 103.8 105.88 107.99 110.15 112.36 114.6 116.9 119.23 121.6 2 124.051 126.532 129.062 131.643 134.276 136.962 139.701 1 42.495 145.345 148.252 151.217 154.241 157.326 160.473 163 .68
5Total cost de
investitie 1067.18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Dobanzi 0
7Rambursarea
imprumutului 0
8 Taxe 0
9Total iesiri
de numerar 1067.18 103.8 105.88 107.99 110.15 112.36 114.60 116.90 119 .23 121.62 124.05 126.53 129.06 131.64 134.28 136.96 139.70 142.50 145.35 148.25 151.22 154.24 157.33 160.47 163.68
10 Total flux
de numerar 0.0 11.8 12.5 13.3 14.1 15.0 15.9 16.8 17.8 18.8 19.8 20.9 22.1 23.2 24.4 25.7 27.0 28.4 29.8 31.3 32.8 34.4 36.0 37.7 39.5
11 Flux de numerar
cumulat 11.76 24.28 37.60 51.74 66.75 82.65 99.48 117.27 136.07 155. 92 176.85 198.91 222.14 246.59 272.30 299.33 327.72 357.52 3 88.79 421.59 455.97 491.99 529.71 569.20 Orizontul de timp al analizei Orizontul de timp al analizei Estimarea veniturilor nete din exploatare ( mii lei )
FLUX CUMULAT ( MII LEI )

pagina 58
Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, prezint ă valori pozitive pentru fiecare an, ceea ce
dovede ște c ă proiectul este durabil din punct de vedere financi ar.

REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE

Variabile cheie, rate și ținte de performan ță .

Variabilele cheie care influen țeaz ă nivelul FRR a capitalului sunt: varia ția nivelului costurilor
de între ținere și mentenan ță , varia ția nivelului cheltuielilor pentru realizarea invest i ției și
varia ția veniturilor.

Principalii indicatori de performan ță

Principalii indicatori de performanta financiara ce urmeaza a fi calculati in analiza financiara
sunt:

○ rata interna de rentabilitate a capitalului;
○ valoarea neta actualizata financiara a capitalului;
○ raportul beneficii/cost al capitalului.

Rezultatele analizei financiare cost beneficiu
Principalii indicatori, respectiv RFR și NPV raportate la investi ție sunt a șa cum era de a șteptat
la un proiect de infrastructur ă, negative, în schimb, RFR și NPV raportate la capital sunt
pozitive. Nivelul acestora și modul cum au fost calculate sunt redate în tabele le urm ătoare:

• In tabelele urmatoare, rata de actualizare pent ru NPV a fost considerata egala cu
8%.
• FRR/c este un num ăr negativ dar aproape de 0 (-0,02%), semnificând fa ptul ca
proiectul nu este posibil de a fi realizat de c ătre beneficiar f ără o anumit ă propor ție de
grant (fonduri nerambursabile) si ca proiectul nu g enereaza venituri suficiente pentru a
fi considerat o investitie rentabila financiar.
• FNPV/C are o valoare negativa de aprox. 40.66 mii lei.
• Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,27 arata nd faptul ca investitia nu este
rentabila daca este facuta numai din fonduri propri i sau imprumutate fara o proportie
de grant.

pagina 59

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Venituri 0.0 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133.7 137.0 140.4 143 .9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.2 179.5 184. 0 188.6 193.4 198.2 203.2
2 Valoare reziduala 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 213.4
3 Total venituri 0.0 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133. 7 137.0 140.4 143.9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.2 179.5 184.0 188.6 193.4 198.2 416.6
5 Contributia locala 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
6 Contributia nationala 213.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0 .0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
7 Total cheltuieli 213.4 103.8 105.9 108.0 110.2 112.4 114.6 116.9 119.2 121.6 124.1 126.5 129.1 131.6 134.3 137.0 139.7 1 42.5 145.3 148.3 151.2 154.2 157.3 160.5 163.7
8 Flux de numerar net -213.4 11.8 12.5 13.3 14.1 15.0 15.9 16.8 17.8 18.8 19.8 20.9 2 2.0 23.2 24.5 25.7 27.0 28.4 29.9 31.3 32.8 34.4 36.0 37.7 252. 9 154.2 157.3 160.5 163.7 142.5 145.3 148.3 151.2 131.6 134.3 137.0 139.7 121.6 124.1 126.5 129.1 CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARE A CAPITALULUI INVESTIT(MII LEI)
0.0 103.8 105.9 108.0 110.2 112.4 114.6 116.9 119.2 Costuri de operare
si intretinere
Rata interna de rentabilitate
financiara a capitalului
(FRR/k)
Venitul net actualizat
al capitalului
(FNPV/k)
Raportul
Beneficii/ Cost
(B/Ck) Orizontul de timp al analizei
10 11 9
9.01%
81.31 lei
2.67 Nr.
4Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Venituri 0 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133.7 137.0 140.4 143.9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.2 179.5 184.0 1 88.6 193.4 198.2 203.2
2 Total venituri 0 115.6 118.4 121.3 124.3 127.4 130.5 133.7 137.0 140.4 143.9 147.5 151.1 154.9 158.7 162.7 166.7 170.9 175.2 179.5 184.0 1 88.6 193.4 198.2 203.2
3 Total venituri actualizate 102.9 99.4 96.1 92.9 89.8 86.8 83.9 81.1 78.4 75.8 73.3 70.9 68 .5 66.2 64.0 61.9 59.9 57.9 55.98 54.13 52.34 50.62 48.95 47.3 4
4Costuri de operare si intretinere 0.0 103.8 105.9 108.0 110.2 112.4 114.6 116.9 119.2 121.6 124 .1 126.5 129.1 131.6 134.3 137.0 139.7 142.5 145.3 148.3 151. 2 154.2 157.3 160.5 163.7
5 Total cost de investitie 1067.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -213.44
6 Total cheltuieli 1067.2 103.8 105.9 108.0 110.2 112.4 114.6 116.9 119.2 121.6 124.1 126.5 129.1 131.6 134.3 137.0 139.7 142.5 145.3 148.3 1 51.2 154.2 157.3 160.5 -49.8
7 Total cheltuieli actualizate 0.0 92.4 88.9 85.5 82.3 79.2 76.2 73.3 70.6 67.9 65.4 62.9 60.5 58.2 56.0 53.9 51.9 49.9 48.0 46.2 44.5 42.8 41.2 39.6 -11.6
8 Flux de numerar net -1067.2 11.8 12.5 13.3 14.1 15.0 15.9 16.8 17.8 18.8 19.8 20.9 22.0 23. 2 24.5 25.7 27.0 28.4 29.9 31.3 32.8 34.4 36.0 37.7 252.9
9Rata interna de rentabilitate
financiara a investitiei (FRR/C)
10 Venitul net actualizat al
investitiei (FNPV/C)
11 Raportul beneficii cost (B/Cc) -40.66 lei
0.27 CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARE A INVESTITIEI
Nr Elemente Orizontul de timp al analizei
-0.02

pagina 60
FIRR/k este pozitiva (9,00%), mai mare decat rata de actualizare recomandata (8%), ceea ce
înseamn ă c ă propor ția de grant cerut ă este cea potrivit ă pentru a face proiectul suportabil
pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 81,31 mii lei. Raportul Beneficiu / Cost al
capitalului investit (B/C k)este mai mare ca 1 (2,6 7).

CONCLUZII
In concluzie la analiza financiara se desprind urma toarele:

Fluxul cumulat de numerar, prezint ă valori pozitive pentru fiecare an, ceea ce dovede ște c ă
proiectul este durabil din punct de vedere financia r, si Consiliul local Glavile, jud.Valcea are
pregatita o strategie optima pentru intretinerea ac estei investitii.

FRR/c este un num ăr negativ dar aproape de 0 (-0,02%), semnificând fa ptul ca proiectul nu
este posibil de a fi realizat de c ătre beneficiar f ără o anumit ă propor ție de grant (fonduri
nerambursabile) si ca proiectul nu genereaza venitu ri suficiente pentru a fi considerat o
investitie rentabila financiar. FNPV/C are o valoa re negativa de aprox. 40,66 mii lei.

Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,27 aratand faptul ca investitia nu este rentabila daca
este facuta numai din fonduri proprii sau imprumuta te fara o proportie de grant.

FIRR/k este pozitiva (9,00%), mai mare dar destul de apropiata de rata de actualizare
recomandata (8%), ceea ce înseamn ă c ă propor ția de grant cerut ă este cea potrivit ă pentru a
face proiectul suportabil pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 81,31 mii lei.

Raportul Beneficiu / Cost al capitalului investit ( B/C k)este mai mare ca 1 (2,67).

Consiliul Local Glavile î și asuma raspunderea pentru finantarea activitatii c aminului cultural
(cheltuielile de intretinere curenta sunt sarcina b eneficiarului) si astfel indeplineste cerinta de
durabilitate a proiectului.

4. Analiza economica
Analiza economica

Necesitatea analizei economice rezida din faptul ca avem nevoie de un instrument cu care sa
masuram impactul economic, social si de mediu al pr oiectului asupra localitatii si in regiune.
Baza pentru dezvoltarea analizei economice o consti tuie tabelele analizei financiare. Pentru
determinarea performantelor economice, sociale si d e mediu ale proiectului este necesar sa fie
facute o serie de corectii, atat pentru costuri, ca t si pentru venituri in 3 etape:

a) Corectiile fiscale

Taxele indirecte, daca au fost incluse in costuri ( de explemplu TVA, atunci cand a fost inclusa
in costurile eligibile si / sau in costurile de ope rare si intretinere, ca si obligatiile angajatorulu i
relative la salarii, sau orice subventii, daca au f ost incluse in costuri). Aceasta deoarece ele

pagina 61
constituie venit la nivelul bugetului de stat / loc al, cu alte cuvinte, daca judecam la nivelul
sociatii, ele reprezinta doar o mutare dintr-un bug et in altul si se compenseaza.

b) Corectiile pentru externalitati

Impactul proiectului in economie si mediu trebuie l uat in considerare:

○ Impact negativ , care se include in analiza la pozitia costuri economice . Putem avea
astfel de costuri pe perioada constructiei. De exem plu: pe perioada investitiei se creaza
un discofort temporar pentru locuitorii comunei;
○ Impact pozitiv, care se include in analiza la pozitia beneficii. Putem avea astfel de
beneficii: Pe perioada constructiei . De exemplu: numar de locuri de munca temporare,
pe perioada constructiei; Pe perioada de viata a proiectului . De exemplu: numar de
locuri de munca pe perioada de operare.

c) Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile
(preturile umbra )

In multe cazuri preturile de pe piata nu reflecta p returile adevate ale marfurilor, fiind
distorsionate de diferite politici protectioniste s au de subventionare. Astfel valorile incluse in
analiza financiara ascund aceste aspecte si imagine a formata este eronata din punct de vedere
al societatii. Aceste elemente de distorsionare a p ietii, cum ar fi taxele vamale, trebuie
eliminate in cadrul analizei economice.

Pe de alta parte preturile umbra trebuie sa reflect e si costul de oportunitate si disponibilitatea
de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau ser viciile oferite de infrastructura respectiva.
Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor f actori de conversie asupra preturilor
utilizate in analiza financiara. Acestia se determi na separat pentru forta de munca (luand in
consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in
consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).

FCS = (M+X)/[( M+TM) + (X-Tx)]

unde:

FCS = factor de conversie standard;
M = valoarea total ă a importurilor in preturi CIF la granita;
X = valoarea total ă a exporturilor in preturi FOB la granita;
Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente impor turilor;
Sm = valoarea total ă a subventiilor pentru importuri;
Tx = valoarea total ă a taxelor la export;
Sx = valoarea total ă a subventiilor pentru exporturi.

pagina 62
Pentru simplificarea calculelor se va folosi pentru valoarea factorului de conversie standard,
valoarea medie de circa 0,8. In baza informatiilor disponibile pentru anul 2005 a fost calculat
indicatorul FCS pentru Romania la un nivel de 0,99, nivel ce indica, prin comparatie cu
nivelul mediu FCS, urmatoarele valori de aplicat as upra fluxurilor financiare:

• Pentru costurile de investitie , avand in vedere ca este suficient de greu de apre ciat
ponderea materialelor de constructiie din import si cele autohtone in totalul necesar
pentru investitie, daca se va folosi forta de munca calificata sau nu, etc se stabileste
CF= 0.873 dupa ce se va deduce TVA din valoarea tot ala.

• Pentru costurile de operare (materii prime si materiale, salarii, etc) FC este 0.785.

• Materiele : Daca se ia in calcul ca toate materialele importa te sunt din UE, pentru care
nu se percepe nici un fel de taxa, atunci FC este 1 . Daca se utilizeaza materialele
locale FC este 0.99. Drept pentru care nu este necesara aplic area unei corectii pentru
materii prime si materiale.

• Salarii : Piata este considerata nedistorsionata la nivelul munciii calificate. Munca ne-
calificata antreneaza dupa sine un nivel mediu pent ru FC, dar se apreciaza ca nr. celor
atrasi in perioada de implementare care nu au calif icare este insignifiant. Drept pentru
care nu este necesara aplicarea unei corectii pentr u salarii.

Pentru fiecare proiect trebuie determinati urmatori i indicatori economici, pentru intreaga
valoare a proiectului:

o Venitul net actualizat economic (ENPV). Acesta trebuie sa fie pozitiv;
o Rata interna de rentabilitate economica (ERR). Aceasta trebuie sa fie mai mare sau
egala cu rata de actualizare (8%);
o Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat 1.

Pentru a identifica si masura efectele socio-econom ice pe care proiectul le va genera, in perioada
de implementare, cat si in perioada de operare, au fost considerate urmatoarele premize:

○ Ritmul de crestere economica al zonei asumat prin estimare nu se modifica
substantial pe urmatorii 25 ani;
○ Nu vor exista miscari masive sociale generate de o restructurare industriala care sa
reduca impactul asupra grupurilor tinta vizate;
○ Nu va exista la nivel national o evolutie nefavora bila si/sau intarzieri ale
componentelor programului de finantare care sa infl uenteze derularea proiectului;
○ Pentru estimarea elementelor de beneficiu si cost socio-economic se vor respecta
prin proiect prioritatile strategiei nationale de d ezvoltare regionala;
○ Se considera atat efectele directe cat si cele de multiplicare ale proiectului asupra
indivizilor si mediului.

pagina 63
1 Ipoteze in evaluarea costurilor socio-economice pe perioada de implementare si
operare a proiectului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
4 2.0 256.4 269.2 280.0 288.2 294.2 300.1 306.1 312.2 318.4 324 .8 331.3 337.9 344.7 351.5 358.5 365.7 373.1 380.6 388.2 395. 9 403.9 411.9 420.2 428.6 192.5 218.8 214.5 210.3 206.2 236.9 232.2 227.7 200.2 256.4 251.4 246.4 241.6 277.5 272.1 266.7 261.5 114.4 116.7
183.3 0 223.2 306.4 300.4 294.5 288.7 283.1 105.7 107.8 110.0 112.2 97.7 99.6 101.6 103.6 90.2 92.0 93.9 95.8 Estimarea beneficiilor socio economice generate de implementarea proiectului(mii lei)
Orizontul de timp al analizei
1746 0.04 0.0 69.8 73.3 76.3 78.6 80.1
TOTAL BENEFICII ANUALE Imbunatatirea conditiilor
de viata pentru
locuitorii satelor nr.
inv. 1746 0.1 Cant. Pret
(mii
lei)
Cresterea
gradului de educatie
a locuitorilor comunei pers.
3Elemente UM Nr.
1
Crearea de noi locuri de
munca 2 pers. 88.5 81.7 83.4 85.0 86.7
20 3.7 3.8 0.1 2.0 3.2 3.4 3.5 3.5 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.4 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 5.3 5.4 4.9 5.0 5.1 5.2 In aprecierea elementelor necesare analizei, din pu nct de vedere al
impactului economic pe care il va avea proiectul, au fost considerate
urmatoarele ipoteze de lucru mentinute pe toata per ioada de viata
economica a proiectului de investitie:

• Se vor lua toate masurile posibile pentru diminuare a
influentelor santierelor de lucrari asupra trafi cului in perioada
de constructie- montaj, prin colaborarea stransa a tuturor
factorilor implicati;
• Accesul prioritar la licitatiile lucrarilor de intr etinere si
prestatiilor de servicii curente aferente proieculu i pentru
microintreprinderi si IMM-uri;

2. Estimarea elementelor de venit si de cos t

Elementele de venit si de cost de natura socio- economica generate de
proiect, enumerate anterioar, sunt estimate in con tinuare:

Costuri socio-economice

Cheltuielile socio-economice, pe perioa da de constructie, sunt in cea
mai mare parte necuantificabile, pentru ca depind d e comportamentul
psihologic al unui numar mare de indivizi, si astf el, se considera a fi
elemente ne-monetare;

Beneficii socio-economice

In continuare sunt enumerate succint beneficiile so cio-economice
directe si indirecte identificacte pentru acest tip de proiect, incat sa se
defineasca cat mai complet impactul socio-economic proiectului:

o Reducerea costurilor de intretinere si reparatii – direct;
o Crearea locurilor de m una temporare pe perioada de
implementare a proiectului – direct;
o Crearea de locuri de munca permanente in faza de op erare –
direct.

Au fost considerate pentru analiza economico- sociala doar o parte din
componentele monetare care au influenta directa. Pe ntru determinarea
acestor beneficii s- a aplicat acelasi concept de analiza incrementala,
respectiv se estimeaza beneficiile in cazul diferen tei intre cazul “cu
proiect” si “fara proiect”.

pagina 64

Beneficii si Costuri economice

Beneficiile ec. Principalele categorii de
beneficii al proiectului consider ate in
evaluarea EIRR sunt: ( i) Crearea
gradului de educatie a locuitorilor
comunei; ( ii ) Crearea de noi locuri de
munca permanente; ( iii ) Imbunatatirea
conditiilor de viata pentru locuitorii
satelor; ( iv ) Crearea de noi locuri de
munca temporar si reducerea somajului.
Costurile economice. Costurile
considerate sunt cele de invest itii,
precum și cele de între ținere și repara ții
pentru durata proiectului. Costurile
economice de capital precum și cele
recurente (între ținere și repara ții) sunt
determinate de politicile de între ținere
adoptate și incluse.

Analiza beneficiu/cost (rata
economica a rentabilitatii – ERR).
Proiectul atinge o rat ă intern ă de
rentabilitate economic ă (RIRE) de
19.48% și o valoare net ă prezent ă
(NPV) de 701.26 mii lei.
CF
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Corectii fiscale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0. 0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
2Cresterea gradului de educatie
a locuitorilor comunei 0.0 69.8 73.3 76.3 78.6 80.1 81.7 83.4 85.0 86.7 88.5 90.2 92.0 93.9 95.8 97.7 99.6 101.6 103.6 105.7 107.8 110.0 112.2 114.4 116.7
3Crearea de noi locuri
de munca 20.0 3.2 3.4 3.5 3.5 3.7 3.8 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.4 4.4 4.5 4. 6 4.7 4.8 4.9 5.0 5.1 5.2 5.3 5.4
4Imbunatatireaconditiilor de
viata pentru locuitorii satelor 0.0 183.33 192.5 200.2 206.2 210.3 214.5 218.8 223.2 227.7 23 2.2 236.9 241.6 246.4 251.4 256.4 261.5 266.7 272.1 277.5 283 .1 288.7 294.5 300.4 306.4
5 Total beneficii 20.0 256.4 269.2 280.0 288.2 294.2 300.1 30 6.1 312.2 318.4 324.8 331.3 337.9 344.7 351.5 358.5 365.7 373 .1 380.6 388.2 395.9 403.9 411.9 420.2 428.6
6Costuri de operare si
intretinere 0.8 0.0 81.5 83.1 84.8 86.5 88.2 90.0 91.8 93.6 95.5 97.4 99.3 101. 3 103.3 105.4 107.5 109.7 111.9 114.1 116.4 118.7 121.1 123.5 126.0 128.5
7Total costuri de
investitie 0.9 1067.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -213.4
8 Total cheltuieli 1067.2 81.5 83.1 84.8 86.5 88.2 90.0 91.8 9 3.6 95.5 97.4 99.3 101.3 103.3 105.4 107.5 109.7 111.9 114.1 1 16.4 118.7 121.1 123.5 126.0 -84.9
9 Flux de numerar net -1047.2 174.9 186.1 195.2 201.8 206.0 210.1 214.4 218.6 223. 0 227.4 232.0 236.6 241.3 246.1 251.0 256.0 261.2 266.5 271.8 277.2 282.8 288.4 294.2 513.5
10 Rata interna de rentabilitate
economica a investitiei
(ERR)
11 Venitul net actualizat al
investitiei ( ENPV )
12 Raportul beneficii cost
(B/Cc) 19.48%
701.26 lei
4.62
CF = factor de conversie de la valori financiare la v alori economice Nr. Elemente Orizontul de timp al analizei CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE ECONOMICA A INVESTITIEI

pagina 65
5 Analiza de senzitivitate

Prezentul capitol face o analiza amanuntita a senzi tivitatii luand cazul de baza ca referinta si
studiind tendintele indicatorilor financiari in fun ctie de evolutia variabilelor relevante.
Variabilele alese au fost pe de o parte cele care p ot fi greu de prezis si pe de alta parte cele ale
caror efecte asupra fezabilitatii economice si dura bilitatii financiare a proiectului sunt
considerate ridicate.

Selectarea variabilelor cheie ale modelului

In continuare se va evalua gradul de variatie a ace stor indicatori la variabilele de influenta.
Pentru fiecare categorie de venituri si cheltuieli se va considera o variatie de 1% si se vor
calcula variatiile corespunzatoare induse indicator ilor de eficienta. Se va evalua o variatie a
cantitatii estimate, preturile unitare considerandu -se reale apriori. Tabelul urmator contine
evaluarea gradului de influenta asupra eficientei i nvestitiei pentru fiecare dintre factorii de
influenta .

Pentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influen ta, grupati in categorii de venituri si de
costuri s-au obtinut variatiile corespondente ale R IR (Rata Interna de Rentabilitate) si VNP
(Valoare Neta Prezenta). Tabelul precedent arata ca , pentru o variatie pozitiva a veniturilor,
indicatorii de eficienta ai investitie vor evolua i n acelasi sens, pe cand intre categoriile de
costuri, pe de o parte si RIR si VNP, pe de alta pa rte exista o relatie de inversa
proportionalitate. Pentru o evaluare cat mai corect a a importantei fiecarui factor de influenta
au fost analizate si ponderile lor in total venitur i si in total costuri. Aceste valori au fost
comparate cu variatiile induse pentru RIR si VNP, r ezultand coeficienti de corelatie foarte
apropiati de 1 pentru cele doua perechi de serii st atistice. Acest lucru duce la concluzia
evidenta ca o data cu cresterea ponderii unei categ orii de venituri sau costuri in valoarea totala
creste si gradul de senzitivitate al RIR si VNP la aceasta variabila. “Guide to Cost-Benefit
Analysis of Investment Projects” recomanda, asa cum am vazut mai devreme, selectarea
acelor variabile care induc o variatie de cel putin 1% a RIR la o modificarea a valorii Total costuri de investitie mii lei 1,067.20 1.00% 1077.87 19.48% 19.26% -0.22% 701.26 699.89 – 0.2% 0.12% 701.26 704.47 19.48% 19.55%
0.00% 19.48% 19.48% 0.01% 701.26 701.41 0.46%
1.00%
Imbunatatirea conditiilor de
viata pentru locuitorii satelor 709.68 1.20% 19.48% 19.67% 0.13% 701.26 1.00% 1763.46 1.00%
1763.46 Cresterea
gradului de educatie
a locuitorilor comunei
Crearea de noi locuri de
munca pers. 20.20 Cantitate
initiala
pers. 1746
1746 pers.
20 Variatia
VNP Factori de influenta UM RIR
initial RIR
modificat Variatia
RIR VNP
initial Variatie Cantitate
modificata VNP
modificat
VARIATIA RIR LA O MODIFICARE CU 1% A FACTORILOR DE INFLUENTA
19.20% 19.25% 19.30% 19.35% 19.40% 19.45% 19.50% 19.55% 19.60% 19.65% 19.70%
0 1 2 3 4 5FACTORI DE INFLUENTA RIR INITIAL
RIR MODIFICAT VARIATIA VNP LA O MODIFICARE CU 1% A FACTORILOR DE INFLUENTA
698 700 702 704 706 708 710 712
0 1 2 3 4 5FACTORI DE INFLUENTA VNP INITIAL
VNP MODIFICAT

pagina 66
indicatorului de influenta de 1%. Se observa ca var iatia nici unuia dintre factorii de influenta
nu induce o variatie a RIR mai mare decat cea indic ata in ghid. Se vor utiliza pentru analiza
cele mai importante categorii de costuri si benefic ii.

Analiza senzitivitatii la scenariile propuse

Scenariile: cu si fara finantare

Fara realizarea proiectului , nivelul de educatie al elevilor din
comuna GLAVILE va continua sa se degradeze intr- un ritm
accelerat. Nerealizarea investitiei va avea, de as emenea, efecte
negative si asupra gradului de cultura si educatie.

Se va contura si amplifica fenomenul de migrare populatiei catre
zone care ofera un nivel de cultura mai ridicat.
-50% -40% -30% -20% -10% 10% 20% 30% 40% 50% -50% -40% -30% -20% -10% 10% 20% 30% 40% 50%
1 -3.70% -2.95% -2.20% -1.46% -0.73% 0.72% 1.44% 2.15% 2.86% 3 .57% -22.86% -18.29% -13.72% -9.14% -4.57% 4.57% 9.15% 13.7 2% 18.29% 22.87%
2 -0.17% -0.14% -0.10% -0.07% -0.04% 0.03% 0.06% 0.10% 0.13% 0 .16% -1.06% -0.85% -0.64% -0.42% -0.21% 0.21% 0.42% 0.64% 0. 85% 1.06%
3 -10.22% -8.01% -5.91% -3.89% -1.93% 1.88% 3.75% 5.60% 7.43% 9.25% -60.02% -48.02% -36.01% -24.01% -12.00% 12.00% 24.01 % 36.01% 48.02% 60.02%
4 18.40% 12.30% 7.95% 4.66% 2.08% -1.74% -3.21% -4.5% -5.58% – 6.6% 10.9% 8.70% 6.50% 4.30% 2.20% -2.20% -4.30% -6.50% -8.7 9% -10.90% Nr Factori de influenta
Total costuri de investitie Variatia RIR la o modificare a factorilor de influe nta cu
Imbunatatirea conditiilor
viata pentru locuitorii
satelor Cresterea gradului de
educatie a locuitorilor comunei
Crearea de noi locuri
de munca Variatia VAN la o modificare a factorilor de influe nta cu SENZITIVITATE RIR
-20% -15% -10% -5% 0% 5% 10% 15% 20%
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comun ei
Crearea de noi locuri de munca
Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitori i satelor
Total costuri de investitie
SENZITIVITATE VAN
-80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80%
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Crearea de noi locuri de munca
Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitori i satelor
Cresterea gradului de educatie alocuitorilor comune i
Total costuri de investitie

pagina 67
Dupa realizarea proiectului se estimeaza int ărirea rolului a șez ămintelor culturale și
transformarea acestora în centre comunitare de acce s la informa ție și cultur ă și de coeziune
social ă; diversificarea ofertei culturale; cre șterea gradului de acces și participare a popula ției
rurale la via ța cultural ă. De asemenea, proiectul va conduce la cre șterea capacit ăț ii tehnice a
solicitantului.

Scenariile cel mai rau si cel mai bun caz

○ Analiza de senzitivitate releva o sensibilitate me die a eficientei investitie la valoarea
costului de constructie.
○ Prin impactul cumulat al factorilor cheie în cel mai r ău caz se ob ține o valoare a RIR
de 10.85% și al VPN negativ de 435.31 mii lei.
○ Prin impactul cumulat al factorilor cheie în cel mai bun caz se ob ține o valoare a RIR
de 29.39% și al VPN de 967.21 mii lei.

Prin urmare proiectul pastreaza un grad mare de ren tabilitate economica chiar si la o variatie
crescatoare semnificativa a celei mai importante ca tegorie de costuri. Acestea conduc la
concluzia ca investitia are o rentabilitate solida, nefiind afectata de variatiile individuale
semnificative ale variabilelor cheie ale modelului.

Analiza de senzitivitate determina si valorile indi catorilor de performanta ai investitiei pentru
cea mai nefavorabila situatie, precum si pentru cel mai avantajos caz. Pentru aceasta s-au
considerat variatii absolute de 20%, favorabile si nefavorabile ale variabilelor cheie si s-au
calculat valorile corespondente pentru RIR si VNP. Aceasta variatie de [-20%, 20%] poate fi
considerata ca fiind intervalul maxim de variatie a factorilor care influenteaza modelul.

Nr. Factori de influenta Variatie RIR
( % ) "rau" VNP
(mii lei)
"rau"
0 Varianta de baza 0 19.48% 701.26
1 Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comun ei -20.00% 18.02% 637.13
2 Crearea de noi locuri de munca -20.00% 19.41% 698.29
3 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitori i satelor -20.00% 15.59% 532.9
4 Total costuri de investitie 20,00% 16.27% 670.77
5 Impactul cumulat al factorilor de influenta 10.85% 43 5.31 Scenariul "In cel mai rau caz"
Nr. Factori de influenta Variatie RIR
( % ) "bun" VNP
(mii lei)
"bun"
0 Varianta de baza 0 19.48% 701.26
1 Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comun ei 20.00% 20.92% 765.4
2 Creare de noi locuri de munca 20.00% 19.54% 704.24
3 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitori i satelor 20.00% 23.23% 869.62
4 Total costuri de investitie -20.00% 24.14% 731.75
5 Impactul cumulat al factorilor de influenta 29.39% 96 7.21 Scenariul "In cel mai bun caz"

pagina 68

6 Analiza de risc

Analiza riscului const ă în studierea probabilit ăț ii ca un proiect s ă ob țin ă o performan ță
satisf ăcătoare ca și variabilitate a rezultatului în compara ție cu cea mai bun ă compara ție
făcut ă.

Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta va riabilele critice si parametrii modelului, care
este acela ale carui variatii, pozitive sau negativ e, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai
buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efe ct asupra ratei interne a rentabilitatii sau
asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice
difera in functie de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Analiza
socio-economica a dus la obtinerea urmatorilor indi catori de eficienta ai investitiei:

Rata Internã de Rentabilitate Economica 19.48 %
Venitul Net Actualizat 701.26mii lei
Raportul Beneficii Actualizate/Costuri Actualizate 4.62

Riscurile financiare aferente obiectivului de investitii vizeaza urmatoa rele evenimente:

○ schimbari demografice sau socio-economice care afe cteaza cererea pentru serviciul
de canalizare si implicit recuperarea investitiei;
○ lipsa fondurilor necesare de la bugetul local pent ru a asigura co-finantarea
proiectului;
○ eventuale cresteri de preturi pentru servicii si echipamente

Riscuri de proiectare, constructie si receptie a lu crarilor

Daca proiectul nu poate permite asigurarea servicii lor de proiectare, constructie si receptie a
lucrarilor la costul estimat se poate ajunge la cre sterea pe termen lung a costurilor
suplimentare si/sau la imposibilitatea asigurarii s erviciilor pe termen lung. Beneficiarul are
obligatia sa incheie contracte, cu toti furnizorii de materiale, in care sa fie clar stipulata
conditia de pret/calitate a acestora. Beneficiarul are obligatia sa incheie contract, cu
constructorul, in care sa fie clar stipulata condit ia de calitate a lucrarii si graficul de realizare a
acestora. Costurile rezultate din schimbarea cerint elor beneficiarului pe durata executarii
contractului vor fi suportate integral de beneficia r.
VARIATIA RIR PENTRU CEL M AI "BUN" SI CEL M AI "RAU" CAZ
0 .0 0 % 5.0 0 % 10 .0 0 % 15.0 0 % 20 .0 0 % 2 5.0 0 % 30 .0 0 % 3 5.0 0 %
0 1 2 3 4 5 6FACTORI DE INFLUENTA RIR
( % ) "rau"
RIR
( % ) "bun" VARIATIA VNP PENTRU CEL MAI "BUN" SI CEL MAI "RAU" CAZ
200.00 300.00 400.00 500.00 600.00 700.00 800.00 900.00 1000.00 1100.00
0 1 2 3 4 5 6FACTORI DE INFLUENTA VNP
(mii lei)
"rau"
VNP
(mii lei)
"bun"

pagina 69
Riscuri de operare

Nivelul de colectare al taxelor si tarifelor aferen te activitatii desfasurate in cadrul caminului
cultural este cel previzionat in proiect.

Risc legal si de politica a autoritatii publice

Schimbarile legislative/de politica generala sau ad resate in mod direct proiectului care
afecteaza negativ proiectul inducand costuri operat ionale sporite vor determina majorarea
taxelor si tarifelor de catre Consiliul local. Intr a in responsabilitatile Consiliului Local si sa
cunoasca orice cadru statutar de reglementari ce ar putea afecta costurile operationale. Riscul
ca deprecierea tehnica sa fie mai mare decat cea pr evazuta, intra in responsabilitatea
Consiliului Local.

Risc institutional

Schimbarile determinate de alegerile democratice in anii electorali care ar putea afecta
viziunea initiala a proiectului si desfasurarea lui asa cum a fost ea initial prevazuta.

Forta majora

Daca o situatie de forta majora impiedica sau intar zie total sau partial implementarea
proiectului de catre oricare din partile contractan te, partea astfel afectata va fi exonerata de
indeplinirea obligatiilor sale, dar numai in masura si numai pentru perioada in care aceasta
indeplinire este impiedicata sau intarziata de situ atia de forta majora.

Forta majora reprezinta orice situatie exceptionala neprevazuta sau eveniment in afara
controlului partilor, care ii impiedica pe oricare dintre ei sa isi indeplineasca oricare din
obligatiile contractuale si care nu poate fi atribu ita unei erori sau neglijente din partea lor (sau
din partea contractorilor lor, agentílor sau angaja tilor) si se dovedeste insurmontabila in ciuda
eforturilor facute. Defecte in echipamente sau mate riale sau intarzieri in asigurarea
disponibilitatii lor, conflicte de munca, greve sau dificultati financiare nu pot fi invocate ca
forta majora. Nu se va considera o incalcare a obli gatiilor contractuale de catre o parte daca
aceasta este impiedicata de forta majora sa le inde plineasca. Fara a prejudicia articolele 12.2 si
12.3, din anexa ii – conditii generale aplicabile contractelo r de finantare nerambursabila din
partea comunitatii europene, incheiate pentru actiu ni externe.

Partea care se confrunta cu forta majora va informa cealalta Parte fara intarziere, mentíonand
natura, durata probabila si efectele previzibile al e problemei si va lua toate masurile pentru
minimizarea posibilelor pagube.

Partea care invoca forta majora este obligata sa n otifice celeilalte parti in termen de maxim 2
zile, existenta si data de incepere a evenimentelor sau imprejurarilor drept forta majora
trimitand totodata, in acelasi termen, un act confi rmativ eliberat de autoritatea competenta,
prin care sa se certifice realitatea si exactitatea faptelor, datelor si imprejurarilor cuprinse in

pagina 70
notificarea mentionata. Aceeasi procedura si termen de notificare si confirmare sunt aplicabile
si cu privire la incetarea situatiei de forta major a.

Concluzii la analiza de risc si senzitivitate

Analizele de risc si senzitivitatea au evidentiat i ntegritatea si stabilitatea modelului de analiza
socio-economica. Acest lucru duce la acceptarea ipo tezelor de lucru considerate si la faptul ca,
chiar in conditiile unor variatii nefavorabile ale factorilor de influenta investitia va ramane in
continuare rentabila.

V. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Promovarea investitiei va fi facuta prin intermediu l Programului FEADR Masura 322
RENOVAREA, DEZVOLTAREA SATELOR, IMBUNATATIREA SERVI CIILOR DE
BAZA PENTRU ECONOMIA SI POPULATIA RURALA SI PUNEREA IN VALOARE A
MOSTENIRII RURALE.

VI. ESTIMAREA PRIVIND FORTA DE MUNCA
OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
Numarul personalului operativ de pe santier, implic at in realizarea lucrarilor este de 25,
detaliat dupa cum urmeaza:

Managementul lucrarilor 1. Sef santier 1
2. Sef lot 1
Total personal pentru managementul lucrarilor 2
Personal administrativ 1. Casier 1
2. Magazioner 1
3. Paznici 1
Total personal administrativ 3
Personal tehnic 1. Manageri de proiect 1
2. Sefi de echipa 2
3. Zidari 4
4. Zugravi 4
5. Conducatori auto 2
6. Alt personal calificat 2
7 Persoanal necalificat 5

pagina 71
Total personal tehnic 20
Total personal operativ 25

Numarul de persoane implicate in faza de intretiner e si operare a gradinitei cu program
normal Glavile, judetul VALCEA este 5.

VII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO
ECONOMICI AI INVESTITIEI

INDICATORI
1.Valoare totala investitie inclusiv TVA 1067,177 mii lei in preturi 2009
DIN CARE C+M 774,750mii lei in preturi 2009
2. Esalonare investitiei Toata investitia se realizeaza in anul I
3. Durata de realizare 12 luni
4. Capacitati Suprafata construita 297,50 mp
1.621,50 lei mp

Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia
INDICATORI CALITATIVI

Din punct de vedere calitativ, proiectul va contrib ui la crearea si dezvoltarea serviciilor de
baza pentru populatia rurala. Infrastructura fizic ă de baz ă slab dezvoltat ă, în majoritatea
comunelor este una dintre cauzele care limiteaz ă dezvoltarea serviciilor de baz ă în spa țiul
rural (facilit ăț i culturale, recrea ționale, de îngrijire a copiilor și b ătrânilor, servicii de transport
public etc). În majoritatea comunelor și satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unel e
cazuri, aproape inexistente.
INDICATORI CANTITATIVI

In analiza socio-economica, internalizarea costuril or de mediu si sociale a fost realizata pe
baza concluziilor studiilor anterioare publicate de CE. Principalii indicatori financiari si socio-
economici sunt prezentati in continuare, pentru o c omparare usoara si rapida:

INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA INVESTITII
Fara obtinerea finantarii
FRR/C -0.02 %
FNPV/C – 40.66 mii lei
INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA CAPITAL
FRR/K 9.00 %
FNPV/K 81.31 mii lei
INDICATORI ECONOMICI CARE SE REFERA LA INVESTITII

pagina 72
Dupa obtinerea finantarii
ERR/C 19.44%
NPV/C 701.26 mii lei

Din rezultatele prezentate in tabelul anterior, se concluzioneaza ca tinand cont de beneficiile
sociale si de mediu ale proiectului propus, modelul financiar ajustat prezinta rezultate mai
interesante decat rezultatele obtinute prin metoda clasica, fapt care justifica chiar mai mult
necesitatea investirii.